indrumar practica pedagogica (1)
Post on 18-Feb-2015
109 Views
Preview:
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Î N D R U M A R
DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂEdiţia revizuită şi adăugită
- 2004 -
A U T O R I:
Prof. univ. dr. VASILE. V. POPESCU
Conf. univ. dr. MIHAI DIACONU
Conf. univ. dr. ION FRĂŢILĂ
Conf. univ. dr. MIHAI MIRCESCU
Lector univ. dr. MIHAELA MOLDOVEANU
Lector univ. dr. ing. GABRIELA CARMEN OPROIU
Lector univ. dr. ANDREEA ANA-MARIA SZILAGYI
Lector univ. DUMITRU NECŞULEA
Asistent univ. drd. ing. TEODORA DANIELA CHICIOREANU
Asistent univ. drd. LAVINIA NICOLETA JIPA
Asistent univ. drd. RAMONA PACHEF
Asistent univ. drd. IOANA STANCU
Asistent univ. LAURA MIHAELA IVAN
Asistent univ. SIMONA NICOLETA NEAGU
Asistent univ. ing. GABRIELA LORICA STOIA
Asistent univ. VOICHIŢA ANA TEBEANU
Ediţie revizuită de:
- Lector univ. dr. MIHAELA MOLDOVEANU
- Lector univ. dr.ing. GABRIELA CARMEN OPROIU
C U P R I N S
1. Programa de practică pedagogicăpentru studenţii Universităţii “Politehnica” din Bucureşti / 5
1.1. Obiective specifice / 51.2. Conţinutul practicii pedagogice / 5
2. Organizarea practicii pedagogice / 7
2.1. Sarcinile studenţilor practicanţi / 82.2. Atribuţiile profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie / 82.3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică / 9
3. Desfăşurarea practicii pedagogice / 11
3.1. Activitatea de cunoaştere generală a şcolii / 113.2. Asistenţele la lecţiile demonstrative / 113.3. Pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale / 12
3.3.1.Studierea programei şcolare şi a manualului / 133.3.2. Analiza conţinutului lecţiei / 143.3.3. Stabilirea obiectivelor operaţionale / 143.3.4. Construirea strategiilor de predare-învăţare / 153.3.5. Elaborarea probelor de evaluare / 153.3.6. Redactarea proiectului de lecţie / 153.3.7. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor / 15
3.4. Analiza lecţiilor susţinute în practica pedagogică / 173.5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevilor / 19
4. Evaluarea practicii pedagogice / 21
A n e x e:1. Planificarea practicii pedagogice / 23
2. Modele orientative de proiecte de lecţii / 25a) Lecţia de transmitere de cunoştinţe / 27b) Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi / 43c) Lecţia mixtă / 49
3. Model pentru structura orientativă a fişeide caracterizare psihopedagogică a elevului / 59
4. Fişa de evidenţă a notelor obţinute de student la practica pedagogică / 65
Programa de practică pedagogică
1. P R O G R A M A
DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ PENTRU STUDENŢII
UNIVERSITĂŢII “POLITEHNICA“ DIN BUCUREŞTI
1.1. Obiective specifice
Practica pedagogică a studenţilor contribuie la formarea competenţei de educator, capabil să realizeze cu elevii activităţi instructiv-educative eficiente. În acest sens, în cadrul practicii pedagogice se urmăresc:
a) formarea capacităţii studenţilor de a opera cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi din domeniul ştiinţelor educaţiei;
b) formarea deprinderilor de a proiecta şi de a realiza efectiv cu elevii activităţi de predare-învăţare;
c) formarea capacităţilor şi deprinderilor de a aplica metodologiile active şi tehnologiile noi de predare şi învăţare, de a înţelege trăsăturile definitorii ale variatelor forme sub care se prezintă actul învăţării;
d) formarea capacităţii de a aprecia şi evalua activităţi instructiv-educative practice proprii şi ale colegilor de practică;
e) dezvoltarea deprinderilor de mânuire a mijloacelor de învăţământ, a diferitelor materiale din domeniul specialităţii;
f) iniţierea în tehnica activităţilor instructiv-educative desfăşurate în cadrul laboratoarelor, atelierelor şi cabinetelor;
g) formarea capacităţii de a cunoaşte şi caracteriza personalitatea elevilor;
h) iniţierea studenţilor în organizarea activităţilor educative cu elevii menite să determine asimilarea valorilor etice, experienţa socială şi comportamentele pozitive definitorii ale societăţii.
1.2. Conţinutul practicii pedagogice
Practica pedagogică cuprinde următoarele genuri de activităţi:
a) Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: cunoaşterea organizării şcolii, a activităţilor metodice şi de perfecţionare, a cabinetelor, laboratoarelor, atelierelor-şcoală, bibliotecii, internatului, cantinei etc.; cunoaşterea formelor de conlucrare a
5
Programa de practică pedagogică
şcolii cu familia şi colectivitatea locală; cunoaşterea documentelor de planificare şi organizare a activităţii instructiv-educative din şcoală (4 ore).
b) Activităţi instructiv-educative de observaţie, cu caracter demonstrativ, desfăşurate în clase, cabinete, laboratoare, ateliere, la cadrele didactice stabilite de conducerea unităţii şcolare de aplicaţie (8 ore).
c) Asistenţe la activităţi metodice ale catedrelor, consiliilor pedagogice, comisiei diriginţilor, comisiei de instruire practică şi, după posibilităţi, la acţiuni cultural-educative ale elevilor (8 ore).
d) Pregătirea şi susţinerea efectivă de către studenţi a lecţiilor de probă şi a lecţiei finale (22 ore).
e) Elaborarea fişei de caracterizare psihopedagogică a unui elev, după modelul din îndrumar (4 ore).
6
Organizarea practicii pedagogice
2. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE
La toate facultăţile Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, practica pedagogică se desfăşoară în semestrele 7 şi 8 (anul IV), câte 2 ore săptămânal.
Ca durată, repartizare şi în acord cu standardele naţionale, practica pedagogică, prevăzută în regulamentele aprobate prin ordinele Ministerului Educaţiei Naţionale nr.4356/11.07.1996 şi nr.3312/23.02.1998, este adaptată la specificul programului studenţilor din U.P.B.
Practica pedagogică a studenţilor se efectuează la grupurile şcolare industriale şi colegiile naţionale din municipiul Bucureşti cu statut de “şcoli de aplicaţie”. Acestea sunt reprezentative pentru complexul de activităţi didactico-educative care intră în atribuţiile viitorilor profesori.
Şcolile de aplicaţie, directorii coordonatori şi profesorii-îndrumători se stabilesc anual de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, la solicitarea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B.
Participarea studenţilor la practica pedagogică se realizează în 2 ore săptămânal, pe tot parcursul anului şcolar.
O grupă care efectuează practica pedagogică are în componenţa sa 8-12 studenţi. Din cauza spaţiului de învăţământ restrâns al şcolilor de aplicaţie, grupa de studenţi este divizată în subgrupe de 3-4 studenţi.
Practica pedagogică a studenţilor se realizează fie de-a lungul întregului an şcolar, fie comasat, pe o durată de cca 2-3 săptămâni, prin programarea succesivă a subgrupelor. În ambele situaţii este obligatorie cuprinderea activităţilor specifice şi realizarea obiectivelor practicii pedagogice.
Instruirea studenţilor în legătură cu sarcinile ce le revin în cadrul practicii pedagogice şi repartizarea lor la şcolile de aplicaţie se realizează de către personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, în cadrul orelor de Didactica specialităţii, şi la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B. (corpul R, camerele 318, 319).
Studenţii se vor prezenta la directorul coordonator al practicii pedagogice din şcoala de aplicaţie. Cu acest prilej, vor fi stabilite disciplina de învăţământ şi profesorul metodist sub îndrumarea căruia se va efectua practica pedagogică.
7
Organizarea practicii pedagogice
2.1. Sarcinile studenţilor practicanţi:
- participarea la instructajul efectuat de personalul didactic din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic cu privire la conţinutul, organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, precum şi cu privire la sarcinile ce le revin în asigurarea eficienţei acesteia;
- asistarea la lecţii demonstrative ţinute de profesorii-îndrumători de la disciplinele de specialitate din şcolile de aplicaţie;
- asistarea la lecţiile colegilor din grupa de practică pedagogică şi la analiza acestora;
- asigurarea materialului didactic necesar desfăşurării lecţiilor de probă şi finală;
- alcătuirea proiectelor didactice pentru fiecare lecţie de probă şi finală;
- susţinerea lecţiilor de probă şi finală, în prezenţa profesorilor-îndrumători ai practicii pedagogice;
- efectuarea activităţii de cunoaştere a unui elev şi întocmirea fişei de caracterizare psihopedagogică a acestuia;
- consemnarea într-un caiet personal (caietul de practică) atât a activităţilor la care asistă cât şi a celor pe care le organizează şi susţin pe parcursul practicii, orientându-se după fişele-model anexate în prezentul îndrumar.
2.2. Atribuţiile profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie
Profesorii-îndrumători, stabiliţi de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, sunt agenţii calităţii practicii pedagogice, atât ca purtători ai culturii de specialitate, cât şi ca deţinători ai cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor educaţiei şi ai deprinderilor didactico-metodice.
Contribuţia profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie la practica pedagogică a studenţilor, care-i pregăteşte pentru profesia didactică, se concretizează în:
- planificarea activităţilor instructiv-educative de observaţie, practice, de probă şi finale ale studenţilor;
- îndrumarea ştiinţifică, de specialitate şi metodică a studenţilor practicanţi, în vederea alcătuirii proiectelor de lecţii şi a bunei desfăşurări a practicii pedagogice în ansamblul său;
- asistenţa la lecţiile de probă şi finale ale studenţilor;
- analiza şi aprecierea lecţiilor practice de probă şi finale şi a celorlalte activităţi susţinute de studenţi.
8
Organizarea practicii pedagogice
2.3. Planificarea activităţilor de practica pedagogică
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a practicii pedagogice, studentul îşi va planifica activităţile din şcoala de aplicaţie potrivit datelor din anexa nr. 1.
9
Organizarea practicii pedagogice10
Desfăşurarea practicii pedagogice
3. DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE
3.1. Activitatea de cunoaştere generală a şcolii
Pentru a se integra în activitatea de învăţământ, studenţii trebuie să se familiarizeze şi să cunoască:
- structura organizatorică a unităţilor şcolare;
- factorii de decizie şi atribuţiile acestora în activitatea administrativă şi de conducere a procesului instructiv-educativ din şcoală.
Pentru asigurarea pregătirii de specialitate şi a instruirii practice, în şcoli sunt amenajate cabinete, laboratoare şi ateliere-şcoală. Studenţii vor urmări să cunoască:
- baza materială, dotarea tehnică, gradul de modernitate al acestora;
- tipurile de activităţi, funcţionalitatea cabinetelor, precum şi modul de programare şi organizare a activităţii;
- normele de securitate şi protecţie împotriva accidentării elevilor.
De asemenea, studenţii se vor informa în legătură cu existenţa în cadrul şcolii a bibliotecii, cabinetului de asistenţă psihopedagogică etc.
3.2. Asistenţele la lecţiile demonstrative
Lecţiile şi activităţile demonstrative sunt activităţi instructiv-educative susţinute de profesorii-îndrumători, la care asistă studenţii practicanţi.
Asistenţele la activităţi demonstrative în şcoală oferă studenţilor posibilitatea de a cunoaşte şi studia condiţiile concrete în care îşi vor susţine lecţiile de probă şi finale:
- obiectivele instructiv-educative ale disciplinelor de învăţământ din unitatea şcolară în care îşi desfăşoară practica pedagogică;
- nivelul exigenţei faţă de pregătirea teoretică şi practică;
- gradul de dotare a şcolii cu mijloace de învăţământ şi material didactic;
- ambianţa socioafectivă în cadrul colectivelor şcolare etc.
Studenţii, în calitate de viitori profesori, se familiarizează, în acelaşi timp, cu problemele procesului de învăţământ.
11
Desfăşurarea practicii pedagogice
Pentru fiecare activitate didactică demonstrativă la care asistă, studentul consemnează în caietul de practică o serie de date privind desfăşurarea activităţii respective:
- conţinut;- strategii didactice;- rezultate;- lecţii de probă şi finale susţinute de colegii din grupul de practică etc.
De regulă, activitătăţile didactice demonstrative (lecţii, lucrări în laborator, instruire practică, activitate educativă) sunt urmate de discuţii ale profesorului-îndrumator cu studenţii.
La începutul unei discuţii, profesorul-îndrumător prezintă studenţilor aspecte cu privire la modul de pregătire şi realizare a activităţii. Studenţii pot pune întrebări pentru a-şi clarifica problemele legate de conţinutul şi strategia activităţii respective. Profesorul răspunde eventualelor întrebări, controlează şi apreciază consemnările studenţilor, dând îndrumări pentru activitatea lor didactică viitoare.
Concluziile desprinse din discuţie vor fi consemnate de student.
În scopul asigurării unei eficienţe sporite a asistenţelor, se prezintă, în continuare, un model orientativ de însemnări de la o lecţie demonstrativă. Pentru întocmirea fişelor consacrate acestei activităţi, studenţii se vor ghida după acest model de însemnări, înregistrând fidel date semnificative în legătură cu conţinutul, desfăşurarea activităţii la care asista, însoţite de observaţii şi propuneri proprii.
Fişa cu însemnările studentului la lecţiile la care asistă va cuprinde date referitoare la:
- modul de realizare a obiectivelor lecţiei;- strategia didactică adoptată;- activizarea clasei de elevi;- promovarea metodelor activ-participative din cadrul procesului de predare-
învăţare;- folosirea fişelor de lucru;- moduri de organizare a activităţii elevilor;- tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare etc.
3.3. Pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale
Pentru fiecare lecţie de probă sau finală studenţii îşi alcătuiesc proiecte de lecţii.
Proiectul fiecărei lecţii se prezintă spre analiză şi aprobare, cu cel puţin două zile înaintea susţinerii lui la clasă, mai întâi profesorului-îndrumător de specialitate din unitatea şcolară de aplicaţie şi apoi unui cadru didactic de pedagogie din U.P.B., în cadrul orelor de consultaţie de la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică.
12
Desfăşurarea practicii pedagogice
Pentru elaborarea proiectelor de lecţii şi susţinerea acestora, studenţii practicanţi sunt obligaţi:
- să consulte diversele variante de structuri de proiecte de lecţie existente la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică din U.P.B. şi în Îndrumarul de practică pedagogică;
- să studieze programa şi manualul disciplinei de predare;
- să cunoască nivelul de pregătire şi particularităţile elevilor clasei la care vor susţine lecţiile;
- să asigure lecţiilor practice susţinute un conţinut corespunzător, să folosească materialul didactic necesar şi metodologia didactică adecvată;
- să se prezinte la clasă bine pregătiţi şi într-o ţinută corespunzătoare muncii de profesor.
Lecţiile practice de probă şi finale sunt analizate de subgrupa de studenţi practicanţi, cu participarea profesorilor metodişti îndrumători.
Pe baza cunoştinţelor însuşite în cadrul pregătirii teoretice şi a datelor, informaţiilor dobândite în activitatea de practică observativă din şcoala de aplicaţie, studentul îşi pregăteşte lecţiile pe care le va susţine.
Pentru a proiecta şi organiza în detaliu activitatea pe care o va desfăşura cu elevii, studentul trebuie să ştie ce acţiuni va întreprinde în prealabil, în ce constau acestea şi care este succesiunea lor.
În urma stabilirii datelor cu privire la lecţia pe care o va susţine (clasa, tema, subiectul lecţiei, data susţinerii etc.), studentul va întreprinde următoarele demersuri:
- va studia programa şcolară şi manualul;
- va analiza, din punct de vedere logic şi psihologic, conţinutul învăţării (cunoştinţele pe care le va preda) şi va stabili obiectivele şi sarcinile didactice;
- va stabili strategia de predare- învăţare şi evaluare;
- va elabora proiectul lecţiei (în calitatea acestuia de sinteză a demersurilor anterioare), stabilind relaţii între conţinuturi - sarcini didactice – obiective - metode şi mijloace de învăţământ, precum şi succesiunea situaţiilor de învăţare pe care le va organiza la clasă.
3.3.1. Studierea programei şi a manualului
Prin studierea programei şcolare şi a manualului, studentul va avea în vedere următoarele aspecte:
13
Desfăşurarea practicii pedagogice
- va stabili locul lecţiei sale în sistemul de lecţii de la disciplina la care predă, locul şi importanţa cunoştinţelor pe care le va preda în ansamblul pregătirii profesionale a elevilor;
- va identifica şi va inventaria cunoştinţele, noţiunile (însuşite anterior de către elevi) care stau la baza înţelegerii cunoştinţelor noi, şi pe care trebuie să le reactualizeze;
- va identifica şi inventaria cunoştinţele pe care elevii le vor însuşi în activitatea ulterioară, şi a căror înţelegere depinde de cele pe care el le predă, pentru a asigura condiţiile de transfer în învăţare;
- va stabili tipul de lecţie (de comunicare, de formare a deprinderilor, mixtă etc.).
Toate aceste date, la care se adaugă cele dobândite în practica observativă (cu privire la nivelul de pregătire şi de motivare al elevilor), vor putea fi folosite oportun în etapa de stabilire a strategiei de predare-învăţare.
3.3.2. Analiza conţinutului lecţiei
Analiza conţinutului activităţii de învăţare presupune parcurgerea următoarelor etape:
- identificarea conţinutului activităţii de învăţare, în conformitate cu obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programa şcolară;
- divizarea şi organizarea conţinutului în jurul unor idei principale, secvenţe, arii de conţinut, pentru care se vor stabili obiectivele operaţionale;
- stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conţinut şi identificarea relaţiilor dintre ele.
3.3.3. Stabilirea obiectivelor operaţionale
În proiectarea activităţii didactice la disciplinele de specialitate, obiectivele se stabilesc în funcţie de:
- competenţele specifice unui profil de pregătire;- cunoştinţele pe baza cărora se formează competenţele respective;- nivelul pregătirii teoretice şi practice a elevilor.
Obiectivele pedagogice sunt rezultate parţiale, urmărite în cadrul fiecărei discipline şi al fiecărei lecţii, care conduc la dobândirea competenţelor profesionale.
Obiectivele vor fi astfel formulate încât să evidenţieze:
- comportamentul pe care trebuie să-l dobândească elevul, exprimat în termeni de conduită observabilă şi măsurabilă;
14
Desfăşurarea practicii pedagogice
- condiţiile în care se va produce comportamentul (de exemplu, ce ajutor va primi elevul în timpul desfăşurării acestuia);
- criteriile de reuşită.1
3.3.4. Construirea strategiilor de predare-învăţare presupune:
- selectarea metodelor de învăţământ;- alegerea mijloacelor de învăţământ;- stabilirea modalităţilor de organizare a activităţii didactice;- alegerea variantei de lecţie.
3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare
Evaluarea rezultatelor şcolare se realizează prin probe orale, scrise sau practice.
Construirea probelor de evaluare se face prin raportare la obiective, în aşa fel încât toate acestea să fie atinse. Criteriile de evaluare trebuie să fie clar precizate.
Proba de evaluare însoţeşte proiectul de lecţie.2
3.3.6. Redactarea proiectului de lecţie
Toate datele se centralizează în elaborarea proiectului de lecţie, ce va conţine două părţi: date generale şi desfăşurarea lecţiei.
Proiectul se recomandă a se întocmi cât mai detaliat. El va fi transpus în practică.3
3.3.7. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor
Eficienţa unei lecţii este asigurată, în primul rând, de măsura în care studentul îşi pregăteşte cu minuţiozitate, până în cele mai mici detalii, desfăşurarea activităţii la clasă. În al doilea rând, eficienţa este asigurată dacă studentul reuşeşte să transpună în practică demersurile pe care le-a stabilit în proiectul lecţiei.
Prezentăm, pentru orientarea generală a studenţilor, un ansamblu de reguli ce trebuie respectate consecvent în susţinerea lecţiilor:
Pregătiţi-vă lecţiile în cele mai mici detalii şi desfăşuraţi-le după o structură care să apară foarte clară elevilor dvs.
1 De exemplu, în predarea cunoştinţelor despre cuţite de strung se pot stabili următoarele obiective:O1: elevul să identifice toate elementele constructive ale oricărui cuţit de strung care i se pune la dispoziţie;O2: elevul să recunoască tipul de cuţit şi unghiurile de formă şi poziţie ale acestuia, pe scheme ce reprezintă operaţia de strunjire cu cuţit lateral, frontal şi de retezat, standardizate.2 Exemplele sunt date în modelele orientative de proiecte de lecţii prezentate în anexa nr. 2.3 În anexa nr. 2 sunt inserate modele orientative de proiecte de lecţii pentru: lecţia de transmitere de cunoştinţe; lecţia de formare de priceperi şi deprinderi; lecţia mixtă.
15
Desfăşurarea practicii pedagogice
Exersaţi utilizarea aparaturii şi familiarizaţi-vă cu experienţele (demonstraţiile) pe care le veţi face, înainte de începerea lecţiei.
Pregătiţi-vă să aveţi la îndemână material suplimentar, pentru a răspunde nevoilor specifice de învăţare ale elevilor foarte buni, dar şi ale celor foarte slabi.
La începutul programului, sosiţi în clasă înaintea elevilor. Pregătiţi aparatura şi echipamentele necesare înainte de începerea lecţiei.
Asistaţi la intrarea elevilor în clasă.
Aşteptaţi să se facă linişte înainte de a începe să vă adresaţi clasei.
Ţineţi minte şi folosiţi numele elevilor dvs.
Începeţi predarea noii lecţii suscitând interesul şi curiozitatea elevilor; menţineţi-le interesul pe tot parcursul lecţiei, prin diferite modalităţi.
Adresaţi elevilor instrucţiuni şi cerinţe clare.
Fiţi mobil, deplasaţi-vă calm prin sala de clasă.
Învăţaţi să vă controlaţi tonul şi vocea.
Priviţi la clasă în timp ce vorbiţi şi învăţaţi cum să o exploraţi cu privirea.
Însuşiţi-vă tehnica punerii de întrebări pertinente şi eficace.
Însuşiţi-vă arta de a doza şi de a folosi bine timpul alocat lecţiei dvs., astfel încât să parcurgeţi toate etapele pe care le-aţi prevăzut şi să nu-i reţineţi pe elevi din timpul pauzei.
Folosiţi tehnici de predare cât mai variate.
Daţi teme pentru acasă diferenţiate şi adecvate diferitelor categorii de elevi din clasa dvs.
Trataţi-i pe elevi în aşa fel încât să le induceţi convingerea că aveţi încredere în ei şi că îi consideraţi responsabili pentru munca lor.
Cultivaţi-le încrederea că pot apela la ajutorul dvs. pentru depăşirea dificultăţilor personale.
Anticipaţi problemele disciplinare şi acţionaţi rapid.
Fiţi ferm şi consecvent în aplicarea eventualelor sancţiuni.
Evitaţi conflictele.
16
Desfăşurarea practicii pedagogice
Precizaţi cu claritate şi insistaţi asupra standardelor (exigenţelor) dvs. personale.
Folosiţi umorul în mod constructiv, ori de câte ori aveţi prilejul.
Începeţi predarea obiectului dvs. de studiu prin a vă arăta ferm în cerinţe, pentru a deveni treptat mai concesiv.
Aplicaţie:
Încercaţi să clasificaţi regulile de mai sus după importanţa pe care le-o acordaţi, punând fiecăreia dintre ele un număr de ordine. Motivaţi priorităţile acordate.
3.4. Analiza lecţiilor susţinute în practica pedagogică
Fiecare lecţie susţinută de către studenţi este urmată de analiza acesteia.
Prin analiza lecţiei, concepută ca o reconstituire a activităţii în aspectele sale esenţiale, se are în vedere ca studenţii să-şi dezvolte următoarele capacităţi:
- de a analiza cauzele reuşitelor şi nereuşitelor dintr-o lecţie şi de a emite judecăţi de valoare cu privire la activitatea desfăşurată;
- de a argumenta opiniile pe baza cunoştinţelor de psihologie, de pedagogie, de metodică şi de specialitate;
- de a regândi activitatea analizată în funcţie de situaţiile concrete apărute în timpul lecţiei.
Analiza lecţiilor este un bun prilej de iniţiere şi lărgire a experienţei didactice, de exersare a simţului responsabilităţii, a iniţiativei şi creativităţii studenţilor.
La analiza lecţiilor participă cadre didactice care îndrumă practica pedagogică şi membrii grupului de studenţi practicanţi.
Analiza lecţiilor de probă este condusă de profesorul metodist din şcoală (profesorul de specialitate).
Analiza lecţiilor finale este condusă de cadrul didactic universitar de pedagogie sau metodică, în colaborare cu profesorul metodist din şcoală.
Analiza lecţiilor de probă şi finale presupune următoarea succesiune de intervenţii:
- autoanaliza întreprinsă de studentul care a susţinut lecţia;- observaţiile, propunerile şi concluziile studenţilor din grupul de practică;- observaţiile, propunerile, concluziile şi aprecierile cadrelor didactice.
În final, cadrele didactice stabilesc nota şi o trec, sub semnătură, pe proiectul lecţiei precum şi în fişa de evidenţă a notelor obţinute de către student la practica
17
Desfăşurarea practicii pedagogice
pedagogică:
- nota pentru caietul de practică;- nota pentru caracterizarea psihopedagogică a unui elev;- media generală.
In analiza lecţiei se au în vedere următoarele aspecte:
pregătirea lecţiei în raport cu tipul şi structura acesteia:
- modul în care a fost conceput proiectul şi au fost asigurate condiţiile de desfăşurare a lecţiei;
- dacă structura corespunde tipului de lecţie ales;- dacă etapele lecţiei au avut o pondere echilibrată în acord cu conţinutul şi
obiectivele urmărite;- dacă lecţia a constituit un tot unitar şi s-a respectat logica disciplinei de
studiu şi logica psihopedagogică;
conţinutul de specialitate al lecţiei:
- concordanţa cunoştinţelor predate - sub raportul volumului şi calităţii - cu programa, manualul, specializarea elevilor şi nivelul lor de pregătire;
- organizarea şi succesiunea logica a cunoştinţelor;- corectitudinea şi nivelul ştiinţific al acestora ;
metodica desfăşurării lecţiei :
- eficacitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ folosite în realizarea obiectivelor urmărite;
- preocuparea pentru a asigura caracterul activ, euristic al activităţii de învăţare;
- măsura în care s-a realizat reactualizarea cunoştinţelor anterioare, legătura acestora cu noile cunoştinţe şi cu cerinţele profesionalizării;
- preocuparea pentru sistematizarea, consolidarea cunoştinţelor şi operarea cu acestea;
- ritmul desfăşurării activităţii de predare;- modul în care au fost folosite tabla şi alte mijloace de învăţământ;- calitatea temei de acasă şi modul în care a fost propusă.
atitudinea studentului în timpul lecţiei :
- tipul de relaţii cultivate (autoritariste, de colaborare şi încurajare) şi atmosfera instituita în clasa;
- măsura în care a reuşit sa cunoască elevii şi sa colaboreze cu ei ;- priceperea de a comunica efectiv cu elevii, de a capta şi menţine atenţia
acestora ;- modul de exprimare, claritatea şi concizia exprimării;- ritmul vorbirii, intensitatea vocii şi a gesturilor;- capacitatea de adaptare la starea psihica a elevilor ;
18
Desfăşurarea practicii pedagogice
activitatea şi comportarea elevilor :
- in ce măsura au fost atenţi, interesaţi;- nivelul de pregătire şi participare pe parcursul lecţiei ;- măsura în care au înţeles cunoştinţele predate de student ;
aprecierea generală privind rezultatele studentului la lecţie:
- sinteza reuşitelor şi nereuşitelor lecţiei;- sublinierea aspectelor de care este necesar sa tina seama studentul în cariera
de profesor inginer.
3.5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevilor
Formarea şi dezvoltarea personalităţii elevului în cadrul procesului instructiv-educativ din şcoală depinde într-o mare măsură de gradul de cunoaştere a fiecărui elev de către profesori (în special de către profesorii-diriginţi).
Cunoaşterea personalităţii elevilor constituie o condiţie deosebit de importantă atât pentru buna desfăşurare a procesului de învaţământ, cât şi pentru orientarea şi selecţia profesională a elevilor.
Studentul care efectuează practică pedagogică în şcolile de aplicaţie trebuie să întocmească o fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica şi metodologia activităţii de cunoaştere a personalităţii elevilor. În cadrul acestui proces, studentul trebuie să aibă în vedere faptul că personalitatea umană este o îmbinare unitară, dinamică şi nonrepetitivă a trăsăturilor fizice şi psihice, relativ stabile, influenţate de factori biologici, sociali şi mai ales educaţionali, care caracterizează individualitatea concretă a omului în dezvoltarea, activitatea şi conduita sa.
Cunoaşterea personalităţii elevului implică atât studierea particularităţilor sale fizice, starea sănătăţii, mediul sociocultural şi educativ familial şi extrafamilial, condiţiile materiale de viaţă, cât şi aspecte referitoare la activitatea psihică, la însuşirile personalităţii, la conduită, precum şi recomandări pentru activitatea educativă ulterioară şi pentru orientarea şcolară şi profesională a acestuia.
În acest sens, în cadrul activităţii instructiv-educative cu elevii, studentul, cu sprijinul profesorului-îndrumător din şcoala de aplicaţie, îşi va îndrepta atenţia asupra unui elev, pe care îl va cunoaşte şi îl va caracteriza, urmărind permanent manifestările lui, atât în timpul activităţilor didactice cât şi al celor extradidactice.
În munca de cunoaştere a elevului, studentul va utiliza ca metode de investigaţie îndeosebi observaţia, apoi convorbirea (cu elevul, cu profesorul-diriginte şi cu ceilalţi profesori), chestionarul, analiza produselor activităţii elevului, analiza documentelor şcolare, diverse modalităţi de anchetă etc.
Datele culese în urma aplicării metodelor de investigaţie vor fi consemnate, fiind apoi prelucrate, interpretate; concluziile vor fi înscrise în fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului.
19
Desfăşurarea practicii pedagogice
Operaţia de elaborare a caracterizării psihopedagogice a elevului trebuie să respecte mai multe condiţii:
- consemnarea datelor esenţiale, tipice;
- se vor face referiri la tendinţele dezvoltării trăsăturilor psihice sau ale personalităţii în ansamblu, pentru a permite educatorului alegerea celor mai potrivite căi şi mijloace, care să asigure evoluţia elevului în sensul dorit;
- se vor evidenţia atât particularităţile pozitive, cât şi cele negative ale personalităţii elevului, pentru a fi avute în vedere de profesori în activitatea instructiv-educativă;
- întocmirea caracterizării să se sprijine pe un material variat şi suficient, pentru a nu trage concluzii eronate în privinţa personalităţii elevului;
- caracterizarea se va elabora ca o expunere sistematică şi sintetică, al cărei conţinut va respecta un plan bine stabilit.
Folosind metodele de cunoaştere a personalităţii elevului, studentul va intra în posesia unor date multiple despre acesta. Datele despre elev astfel obţinute, prelucrate şi interpretate, vor fi prezentate într-o fişă de caracterizare.1
1 Structura orientativă a fişei de caracterizare psihopedagogică a elevului se află anexa nr. 3.
20
Evaluarea practicii pedagogice
4. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE
Practica pedagogică se încheie cu colocviu.
Evaluarea rezultatelor obţinute de studenţi se face cu note.
- nota minimă de promovare este 7 (şapte);
- media generală a practicii pedagogice pentru fiecare student se stabileşte de către profesorul-îndrumător de la şcoala de aplicaţie şi de reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B., prin nota întreagă, rotunjindu-se în plus sau în minus faţă de media aritmetică a notelor parţiale obţinute de student, în funcţie de:
- rezultatele obţinute la lecţia finală;- aprecierea rezultatelor de ansamblu;- interesul manifestat faţă de munca instructiv-educativă;- perspectiva reală faţă de profesia de cadru didactic.
Media generală va fi consemnată în:
- fişa de evidenţă a practicii pedagogice a fiecărui student, sub semnătura profesorului-îndrumator din şcoala de aplicaţie şi a cadrului didactic din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
- registrul unic de evidenţă existent la Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, de către un cadru didactic universitar din carul acestuia;
- catalogul de pedagogie de la facultate şi în carnetul de student, în perioada colocviilor, înaintea încheierii celui de-al doilea semestru al anului IV.
În anexa nr.4 este prezentată fişa-tip de evidenţă a notelor obţinute de către student la practica pedagogică.
La sfârşitul practicii pedagogice, studenţii vor depune la cadrul didactic universitar din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic sub conducerea căruia şi-au desfăşurat activitatea un portofoliu conţinând următoarele documente:
- proiectele lecţiilor de probă şi finale;- însemnările efectuate pe parcursul practicii observative;- fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev;- fişa de evidenţă cu notele obţinute de către student la practica pedagogică.
21
Evaluarea practicii pedagogice22
ANEXA 1 Planificarea practicii pedagogice
Anexa nr. 1
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
I. Date generale
Numele şi prenumele studentului _______________________________________
Facultatea, grupa ____________________________________________________
Perioada de practică pedagogică ________________________________________
Şcoala de aplicaţie ___________________________________________________
Disciplina de predare _________________________________________________
Profesorul-îndrumător ________________________________________________
II. Asistenţele la lecţiile demonstrative,precum şi la lecţiile membrilor subgrupei studenţeşti de practică
Nr. crt.
Data(anul,
ziua, ora)
Anulde studiu(clasa)
Titlul lecţiei(activităţii)
Semnăturaprofesorului-îndrumător
1
2
3
4
5
III. Lecţiile de probă şi finală
Nr.crt.
Data (anul,
ziua, ora)
Anul de studiu(clasa)
Titlul lecţieiSemnătura
profesorului-îndrumător
1
2
3
4
n
23
24
ANEXA 2 Modele orientative de proiecte de lecţie
Anexa nr. 2
MODELE ORIENTATIVE DE PROIECTE DE LECŢII
a) Model orientativ de proiect de lecţie pentrutransmiterea de cunoştinţe;
b) Model orientativ de proiect de lecţie pentruformarea de priceperi şi deprinderi;
c) Model orientativ de proiect delecţie mixtă
25
26
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Anexa 2-a
Model orientativde proiect de lecţie
pentru transmiterea de cunoştinţe
PROIECT DE LECŢIE
A. DATE GENERALE
- Disciplina: Reţele electrice.
- Clasa: anul II A.
- Unitatea de învăţare: Transportul energiei electrice.
- Titlul lecţiei: Linii electrice aeriene (LEA).
- Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la LEA.
- Tipul lecţiei: comunicare (transmitere) de noi cunoştinţe.
- Locul desfăşurării lecţiei: în clasă.
- Durata lecţiei: 50 minute.
- Conţinutul activităţii de instruire:
CodArii de
ConţinutSubarii deconţinut
C1 1. Conductoare LEA
1.1. Clasificare1.2. Materiale utilizate în construcţiile de LEA.1.3. Tipuri constructive de conductoare:
a) conductoare monofilare;b) conductoare multifilare;c) conductoare tubulare
C2 2. Izolatoare 2.1. Rolul izolatoarelor2.2. Clasificarea izolatoarelor
C3 3. Stâlpi 3.1. Stâlpi de lemn3.1.1. Stâlpi simpli3.1.2. Stâlpi format A3.1.3. Stâlpi format piramidal3.1.4. Stâlpi format H
3.2. Stâlpi metalici3.2.1. Elemente componente3.2.2. Clasificare
3.3. Stâlpi din beton
27
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Obiective operaţionale
CodComportamentul urmărit
(ce se cere)
Condiţii de probare a comportamen-
tului (ce se oferă)
Criteriul de reuşită(ce se acceptă)
O1 Să identifice principalele tipuri de conductoare folosite la construcţia de LEA.
Se oferă fişa de lucru.
Să identifice cel puţin două tipuri de conductoare.
O2 Să clasifice izolatoarele. Se oferă fişa de lucru nr. 2.
Clasificarea izolatoarelor după cele două criterii.
O3 Să recunoască tipurile constructive ale stâlpilor.
Se oferă planşa. Realizarea obiectivului în totalitate
Ordinea de parcurgere a conţinutului:
Obiective Conţinut Succesiunea conţinutuluiO1 C1 1.1.→1.2.→1.3O2 C2 2.1. .→2.2.O3 C3 3.1. 3.2. 3.3.
Metode şi procedee de instruire:- conversaţia;- explicaţia;- expunerea;- obsevaţia dirijată
Mijloace de învăţământ (complexul multimedia)
Cod Denumirea resursei materialeF1 Fişa de lucru cu conductoriF2 Fişa de lucru cu izolatoriF3 Fişa de lucru cu stâlpiF4 Fişa-test pentru fixareM Macheta cu componentele stâlpilorP Planşă cu stâlpi
Bibliografie:- Dumitriu Cătălin - Reţele electrice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995
28
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
B. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiective operaţionale
Evenimentele instruirii.Conţinut
Activitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Strategii didactice
Eva-luare
Timp (min.)
Metodede învăţă-
mânt
Mijloace de
învăţământ
Forme de organi-zare a
activităţii elevilor
1. Organizarea clasei pentru lecţie 5
- Notează absenţii.- Distribuie elevilor fişele de lucru.- Creează condiţiile necesare bunei desfăşurări a lecţiei.
- Comunică profesorului absenţii.- Răspund solicitărilor profesorului.
Conversaţia Frontal
2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior 5
Adresează elevilor următoarele întrebări: 1. “ Ce este o centrală electrică?”
2. “Ce tipuri de centrale electrice cunoaşteţi?”
3. “Care sunt sursele de energie utilizate în centralele electrice?”
Răspund întrebărilor profeso-rului:1. “Centrala electrică este un complex de instalaţii în care are loc producerea energiei e-lectrice sau producerea com-binată a energiei electrice şi termice.”2. “Centralele electrice pot fi:- termoelectrice- atomoelectrice- hidroelectrice- eolian–electrice.”3. “ Sursele de energie utilizate în centralele electrice sunt:- energia chimică a combustibililor- energia nucleară convenţională- energia apelor- energia vântului (eoliană)
Conversaţia;Explicaţia.
Frontal Orală
29
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Obiective operaţionale
Evenimentele instruirii.Conţinut
Activitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Strategii didactice
Eva-luare
Timp (min.)
Metodede învăţă-
mânt
Mijloace de
învăţământ
Forme de organi-zare a
activităţii elevilor
4. “Care este diferenţa dintre o CET şi o CTE?”
5. “Care sunt principalele elemente componente ale unei centrale electrice?”
Alte energii folosite mai puţin în România sunt:- energia solară;- energia valurilor şi a mareelor4. “CET (centrala electrică de termoficare) produce atât energie electrică, cât şi energie termică.”5. “Cazanul, turbina şi generatorul.”
3.Comunicarea noilor cunoştinţe 35Captarea atenţiei
- Trezeşte curiozitatea elevilor în-trebându-i: “La ce credeţi că sunt folosite liniile electrice aeriene?”- Prezintă elevilor macheta cu elementele componente ale LEA (conductoarele, izolatoarele şi stâlpii).
Răspuns: “Liniile electrice aeriene sunt folosite la transportul energiei electrice de la o centrală electrică la utilizatori.”Sunt atenţi şi identifică elementele LEA pe machetă.
Problematizarea;Conversaţia;Oservaţia dirijată.
Macheta Frontal
Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei noi
Prezintă elevilor obiectivele noii lecţii şi titlul acesteia.
Ascultă cu interes şi notează titlul lecţiei în caiete.
Expunerea Frontal
O1:Săidentifice principalele tipuride conductoare folositelaconstrucţia LEA
Pezentarea conţinuturilor şi dirijarea învăţării C1
1. Folosind fişa de lucru nr. 1, prezintă elevilor clasificarea conductoarelor LEA:• după destinaţia lor:- cond. active;- de protecţie;• după forma secţiunii: - monofilare- multifilare• după construcţia lor:
Sunt atenţi şi ascultă explicaţiile profesorului, urmând să completeze pe fişa de lucru nr.1.
Explicaţia F1 Frontal
30
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Obiective operaţionale
Evenimentele instruirii.Conţinut
Activitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Strategii didactice
Eva-luare
Timp (min.)
Metodede învăţă-
mânt
Mijloace de
învăţământ
Forme de organi-zare a
activităţii elevilor
- de interior;- de exterior;• după materialul folosit:- monometalice;- bimetalice.2. Prezintă tipurile constructive de conductoare şi explică caracteristicile fiecărei categorii în parte.3. Profesorul prezintă domeniile de utilizare a conductoarelor în funcţie de materialele din care sunt realizate:Cu JT + ITBronz Cu + Sn se folosesc la traversări cu deschideri mari.
O2:Folosind notiţele,săclasifice izolatoarele
Prezentarea conţinuturilor şi dirijarea învăţării;C2.
Pe baza criteriilor prezentate în fişa de lucru nr.2, prezintă clasificarea izolatoarelor:a) după tensiunea la care sunt solicitate:- de JT;- de IT;b) după solicitările mecanice la care sunt supuse: de susţinere şi de tracţiune.
Ascultă explicaţiile;Completează fişa de lucru nr. 2.
Explicaţia F2 Frontal
O3: Având la dispoziţie planşa, să identifice tipurile constructive ale
Prezentarea conţinuturilor şi dirijarea învăţării;C3.
Profesorul realizează clasificarea stâlpilor în funcţie de:a) materialul din care sunt confecţionaţi: din lemn; din beton armat; din metal;b) destinaţia lor în linie: stâlpi de
Sunt atenţi la explicaţii;Completează fişa de lucru nr. 3.
ConversaţiaExplicaţia;Observarea dirijată
F3;P
Frontal
31
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Obiective operaţionale
Evenimentele instruirii.Conţinut
Activitateaprofesorului
Activitateaelevilor
Strategii didactice
Eva-luare
Timp (min.)
Metodede învăţă-
mânt
Mijloace de
învăţământ
Forme de organi-zare a
activităţii elevilor
stâlpilor susţinere; stâlpi de întindere; stâlpi de traversare; stâlpi de transpunere a fazelor.
Obţinerea performanţei
Folosind fişele de lucru completate pe parcursul lecţiei, solicită elevii să:- identifice principalele tipuri de conductoare folosite la construcţia LEA;- analizeze comparativ conductoa-rele monofilate şi multifilate pe baza caracteristicilor acestora;- să clasifice izolatoarele;- să identifice tipurile constructive ale stâlpilor.
Răspund întrebărilor adresate de către profesor.
Conversaţia F1 Frontal
Asigurarea conexiunii inverse
Confirmă răspunsurile corecte şi intervine cu explicaţii, dacă este cazul.
Ascultă explicaţiile suplimentare.
Explicaţia F1, F2, F3 Frontal
4. Fixarea cunoştinţelor 10Asigurarea retenţiei şi a transferului celor învăţate
Împarte elevilor fişa-test şi oferă explicaţii privind modul de completare.
Completează fişa-test propusă. Explicaţia;Exerciţiul.
Fişa-test Individual Scrisă 5
Anunţarea şi explicarea temei pentru acasă
Propune spre rezolvare acasă două dintre aplicaţiile din manual.
Notează tema;Ascultă explicaţiile referitoare la modul de rezolvare a temei.
Explicaţia Manualul Frontal 5
32
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Numele elevului: ______________________________________________________Clasa: __________________Data: ___________________
Fişa de lucru nr. 1
CONDUCTOARELE LINIILOR ELECTRICE AERIENE (LEA)
I. Clasificarea conductoarelor L.E.A.
a) după destinaţia lor:- ____________________________________________________________________- ____________________________________________________________________
b) după construcţia lor:- ____________________________________________________________________- ____________________________________________________________________
c) după forma secţiunii:- ____________________________________________________________________- ____________________________________________________________________
d) după materialul folosit:- ____________________________________________________________________- ____________________________________________________________________
II. Materialele folosite în construcţia LEA:
Denumire Simbol UtilizareCupruBronzAluminiuOtel + Aluminiu
1. Tipuri constructive de conductoare:
a) conductoare monofilare:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b) conductoare multifilare:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
33
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Fig.1
Fig.2
c) conductoarele tubulare:- se folosesc la foarte înaltă tensiune, în cazul folosirii unui singur conductor de
fază, pentru micşorarea pierderilor prin efect „corona”;- ele sunt bimetalice (OL + AL), dispuse în mai multe straturi, straturile de AL
înfăşurându-le pe cele de oţel.
34
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________Clasa: __________________Data: ___________________
Fişa de lucru nr. 2
IZOLATOARELE
I. Rolul izolatoarelor ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II. Clasificarea izolatoarelor
1. după tensiunea la care sunt solicitate:____________________________________________________________________________________________________________________________________
2. după solicitările mecanice pe care le suportă:____________________________________________________________________________________________________________________________________
35
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________Clasa: ___________Data: ____________
Fişa de lucru nr. 3
STÂLPII LEA
I. Rolul stâlpilor LEA:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II. Clasificarea stâlpilor LEA:
1. în funcţie de materialul din care sunt confecţionaţi:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. în funcţie de destinaţia lor în linie:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
III. Stâlpii de lemn
- La construcţia LEA, datorită unor proprietăţi mai bune, se utilizează bradul, pinul şi stejarul.- Avantajele stâlpilor din lemn:
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Stâlpi simpli:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Stâlpi format "A":______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Stâlpi format piramidal:______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
36
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Stâlpi format "H":______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
IV. Stâlpi metalici:
- Avantajele stâlpilor metalici:____________________________________________________________________________________________________________________________________
- Dezavantajele stâlpilor metalici:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Elementele componente ale stâlpilor metalici:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Clasificarea stâlpilor metalici:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Fiecare tip de stâlp este reprezentat printr-un simbol:- Sn: ________________________________________________________________;- Sny: ______________________________________________________________;- Ss: ________________________________________________________________;- Ssy:________________________________________________________________;- In: ________________________________________________________________;-Iny: _______________________________________________________________;- Icn: _______________________________________________________________;- Icny: ______________________________________________________________;- Itn:________________________________________________________________;- Itny: ______________________________________________________________;- IR: ________________________________________________________________;- IN: ________________________________________________________________
V. Stâlpi din beton____________________________________________________________________________________________________________________________________
Din punct de vedere al tehnologiei de fabricaţie avem:____________________________________________________________________________________________________________________________________
37
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
Fişa nr. 4
TEST PENTRU FIXAREA CUNOŞTINŢELOR
Selectaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate.
1.Conductoarele monofilare sunt:a) construite dintr-un singur fir;b) construite din acelaşi material;c) conductoare de protecţie.
2.Conductoarele din oţel-aluminiu sunt folosite la:a) joasă tensiune;b) înaltă tensiune;c) ambele variante.
3.Izolatoarele de susţinere preiau:a) doar greutatea conductoarelor;b) greutatea conductoarelor, dar şi eforturile de tracţiune din acestea;c) nici o variantă.
4.Stâlpii sunt confecţionaţi din:a) metal;b) lemn;c) beton-armat.
5.Ce semnificaţie au literele SnY:a) stâlp de susţinere de tip Y;b) stâlp de susţinere;c) stâlp de susţinere special.
RĂSPUNSURI CORECTE:
1 a2 b3 a4 a, b, c5.-
38
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
TEST DE EVALUARE
I. Tipul testului: formativ
II. Conţinutul evaluat
Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut
C1 1. Conductoare LEA 1.4. Clasificare1.5. Materiale utilizate în construcţiile LEA1.6. Tipuri constructive de conductoare:
a) conductoare monofilare;b) conductoare multifilare;c) conductoare tubulare.
C2 2. Izolatoare 2.1. Rolul izolatoarelor2.2. Clasificarea izolatoarelor
C3 3. Stâlpi 3.1. Stâlpi de lemn3.1.1. Stâlpi simpli3.1.2. Stâlpi format A3.1.3. Stâlpi format piramidal3.1.4. Stâlpi format H
3.2. Stâlpi metalici3.2.1. Elemente componente3.2.2. Clasificare
3.3. Stâlpi din beton
III. Obiective operaţionale evaluate
CodComportamentul urmărit
(ce se cere)
Condiţii de probare a comportamentului (ce
se oferă)
Criteriul de reuşită(ce se acceptă)
O1 Să identifice principalele tipuri de conductoare folosite la construcţia LEA.
Se oferă fişa de lucru. Să identifice cel puţin două tipuri de conductoare.
O2 Să clasifice izolatoarele. Se oferă fişa de lucru nr. 2
Clasificarea izolatoarelor după cele două criterii.
O3 Să recunoască tipurile constructive ale stâlpilor.
Se oferă planşa. Realizarea obiectivului în totalitate.
39
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
IV. Testul elevului:
1. Citiţi şi alegeţi varianta corectă:
Conductoarele monofilare sunt:a) conductoare alcătuite dintr-un singur fir;b) conductoare construite din acelaşi material;c) conductoare de protecţie.
2. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi, în dreptul fiecărui enunţ, dacă este adevărat sau fals:a) pe conductoarele active se transportă energia; ___________________________b) conductoarele de protecţie protejează LEA de suprasarcini;
_________________c) la conductoarele monofilare, dacă secţiunea este prea mică, există riscul ca
acestea să se rupă; _________________________________________________d) conductoarele monofilare nu prezintă siguranţă din punct de vedere mecanic;
________________________________________________________________
3. Completaţi spaţiile libere:
a) Conductoarele sunt fixate pe stâlpi prin intermediul: ________________________________________________________________
b) Materialele utilizate la folosirea izolatoarelor LEA trebuie sa aibă: ________________________________________________________________
4. Precizaţi elementele componente ale LEA: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Stabiliţi corespondenţa dintre elementele de pe coloana A cu cele de pe coloana B:
A B1. după materialul din care sunt
confecţionaţi stâlpii, avem:2. după destinaţia lor în linie avem stâlpi:3. stâlpii metalici sunt alcătuiţi din:
a) coronament, tronsoane, bazăb) lemn, metal, beton armatc) de susţinere, de întindere, de colţ,
terminali, de traversare
V. Diagrama obiective – itemi:
Item
ObiectiveI1 I2 I3
O1
O2 X XO3 X
40
ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe
VI. Etalonul de rezolvare:
Nr. item
Răspuns corectBarem de
notare1 a) 1 p
2A – AB – FC - AD – F
2 p
3a) izolatoareleb) o rigiditate dielectrică corespunzătoare şi o bună
stabilitate termică3 p
4- conductoare- izolatoare- stâlpi
2 p
51 - b2 – c3 – a
2 p
41
42
ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi
Anexa nr. 2-b
Model orientativ de proiect de lecţiepentru formarea de priceperi şi deprinderi
PROIECT DE LECŢIE
A. DATE GENERALE:
- Numele şi prenumele studentului _______________________________________
- Facultatea:
__________________________________________________________
- Anul de studiu: ______________ - Grupa: ___________________
- Specialitatea studentului: _____________________________________________
- Şcoala de aplicaţie: ___________________________________________________
- Anul de studiu (clasa): ________________________________________________
- Specialitatea elevilor: _________________________________________________
- Disciplina la care se susţine lecţia: Informatică.
- Subiectul lecţiei: Gestiunea structurii logice a tabelelor.
- Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi.
- Timpul desfăşurării lecţiei: 100 minute (două ore) 1
-Locul desfăşurării lecţiei: Laboratorul de informatică.
I. Obiective pedagogice operaţionale
Cod/TipConţinutul obiectivului
Condiţii de probare Criteriul de reuşită
O1 /Psiho-motor
Să citească variabile de la tastatură cu ajutorul comenzilor INPUT şi ACCEPT.
Se oferă o bază de date deja populată, pentru prelucrarea căreia sunt necesare două valori- prag, citite de la tastatură.
Citirea corectă a cel puţin patru variabile.
O2 /Psiho-motor
Să afişeze structura conceptuală a tabelului cu ajutorul comenzilor LIST/DISPLAY.
Se oferă o bază de date deja populată.
Utilizarea corectă a comenzilor LIST sau DISPLAY.
1 Activitatea de laborator se desfăşoară pe parcursul a două ore.
43
ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi
Cod/TipConţinutul obiectivului
Condiţii de probare Criteriul de reuşită
O3 /psihomotor
Să duplice structura conceptuală a tabelului cu comanda COPY STRUCTURE TO.
Se oferă o bază de date cu câteva câmpuri definite.
Realizarea în totalitate a obiectivului.
O4 /psihomotor
Să filtreze structura unui tabel cu ajutorul comenzii SET FIELDS TO.
Se oferă o bază de date populată.
Filtrarea structurii bazei de date utilizând cel puţin două sintaxe corecte.
O5 /psihomotor
Să modifice structura conceptuală a unui tabel.
Se oferă o baza de date cu câteva câmpuri definite.
Modificarea corectă a cel puţin ¾ din structura BD.
II. Organigrama conţinutului de instruire
Arii de conţinut Subarii de conţinutCodul
obiectivuluiC-1:Structura logică a unui tabel
1. Recapitulare: crearea unei baze de date:- ce este o baza de date;- tipuri de date în „FoxPro”;- cum se creează o BD;- adăugarea de înregistrări la o BD
2. Citirea unei variabile de la tastatură.3. Manipularea structurii logice a unei BD:
- vizualizarea structurii BD;- duplicarea structurii BD;- modificarea structurii BD.
O1
C-2: Manipularea datelor conţinuteîntr-o bază de date
1. Deschiderea/închiderea unei BD.2. Filtrarea datelor unei BD.3. Folosirea zonelor de lucru.
O2
C-3:Funcţii necesare lucrului cu structura bazei de date
1. Funcţii utilizate în lucrul cu câmpurile unei BD
- FIELD- FCOUNT- TYPE2. Funcţii necesare lucrului cu zonele:- RECSIZE- USED
O3
III. Diagrama obiective – conţinut
Codul obiectivului Succesiunea de parcurgere a conţinutului de instruire (coduri)O1 C1 → 1.1 → (1.1.1 → 1.1.2 → 1.1.3 → 1.1.4 ) → 1.2 O2 C1 → 1.3 → ( 1.3.1) → 2 → 2.1 →2.3O3 C1 → 1.3 → ( 1.3.2)O4 C2 → 2.2O5 C1 → 1.3 → ( 1.3.3) → C3 → 3.1 → (3.1.1 → 3.1.2 → 3.1.3) → 3.2
→ (3.2.1 → 3.2.2 )
44
ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi
IV. Setul de probleme, exerciţii, aplicaţii (situaţii de învăţare)
Cod Conţinutul problemeiP1 Proiectaţi structurile CĂRŢI, CITITORI, OPERAŢII
P2 Deschideţi-le în trei zone prin comenzi USEP3 Afişaţi structura fiecăreia. Creaţi o altă BD cu o altă structură (prin
duplicare).Introduceţi date prin APPEND.
P4 Schimbaţi formatul datei şi afişaţi persoanele care au împrumutat cărţiîntr-o anumită zi citită de la tastatură.
P5 Observaţi validarea datei calendaristice la introducerea ei.P6 - Afişaţi numărul de câmpuri.
- Aflaţi prin intermediul unei funcţii FoxPro care este numele câmpului 1 din baza CĂRŢI.- Dar al câmpului 2 din baza CITITORI?- Cum putem afla numele ultimului câmp?- Cum aflăm ce dimensiune are tabelul CĂRŢI?
P7 Cum aflăm numele tabelului deschis în zona 2?P8 Selectaţi câmpurile număr_inventar, titlu, autor pentru introducere de
date.P9 Observaţi fereastra Append. Reveniţi la toate câmpurile.
V. Complexul multimedia
1 Lista mijloacelor de învăţământ componente
Nr.crt.
Denumire Cod Conţinut
1. Manual M Mariana şi Ionuţ Panţâru, Informatică, Manual pentru clasa a XII-a, Cap VIII: Gestiunea structurii logice a unei baze de date
2. Fişa aplicaţie FA Problemele P1…P9
3. Calculator PC UC,monitor, tastatura, mouse3. Mediul de programare
FOXPROW 2.6 MP Mediu de programare pentru limbajul
FOXPRO.
45
B. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiectivul operaţional
Etapele lecţieişi
evenimentele instruirii
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
Strategia didactică
Evaluare TimpMetode,
procedeede
învăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare
a activităţii elevilor
1. Momentul organizatoric 0-5
Organizarea clasei pentru desfăşurarea activităţii de laborator.
- Notează absenţele, face observaţii şi recomandări dacă este cazul.- Aranjează elevii în grupe de câte doi la fiecare calculator.- Verifică dacă programul FoxPro funcţionează.
Preiau sarcinile propuse de profesor.
Conversaţia - Frontalã;- colectivă;- dirijată.
2. Pregătirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii independente 5-20
Captarea atenţiei. Încearcă să trezească curiozitatea elevilor, făcând referire la utilizarea BD.
Ascultă şi urmăresc cu interes cele spuse de profesor.
- Expunerea- Conversaţia
- Frontală;- colectivă;- dirijată.
Comunicarea titlului activităţii şi a obiectivelor operaţionale.
- Enunţă titlul lecţiei.- Comunică elevilor obiectivele lecţiei O1-O5.
Notează titlul lecţiei în caiete.
Expunerea - Frontală;- colectivă;- dirijată.
Reactualizarea cunoştinţelor teoretice necesare formării deprinderilor.
- Prezintă fişa de lucru.- Comentează setul de probleme din fişa de lucru.
- Răspund solicitărilor profesorului.- Rezolvă problemele propuse
- Conversaţia- Explicaţia- Exerciţiul
FA - Frontală;- individuală;- independen-tă;- dirijată.
Scrisă
3. Demonstrarea de către profesor a modului în care vor proceda elevii în desfăşurarea activităţii independente 20-35
- Realizează structura unei BD;- Execută listarea, filtrarea şi ordonarea structurii unei BD.
- Notează în caiete aplicaţia;-Aascultă cu interes explicaţiile oferite.
- Expunerea;- Explicaţia;- Demonstraţia practică.
- MP;- PC;-FA (P5, P7, P9).
-Frontală;-colectivă;- dirijată.
46 A
NE
XA
2-b
: l
ecţi
a de
form
are
de p
rice
peri
si d
epri
nder
i
Obiectivul operaţional
Etapele lecţieişi
evenimentele instruirii
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
Strategia didactică
Evaluare
Timp
Metode, procedee
de învăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare
a activităţii elevilor
4. Activitatea independentă a elevilor 35- 85O1. Să citească va-riabile de la tasta-tură cu ajutorul co-menzilor INPUT şi ACCEPT.
- Solicită elevilor să citească data calendaristică şi să o prelucreze;- Corectează eventualele greşeli, oferă indicaţii suplimentare
Realizează. pe grupe, operaţiile necesare prelucrării datei calendaristice.
- Rezolvareade probleme;- Conversaţia.
- M;- FA (P4);- MP;- PC
- Frontal;- Pe grupe;- Dirijat.
Practică
O2. Să afişeze structura concep-tuală a tabelului cu ajutorul comenzilor LIST/DISPLAY
- Solicită elevilor sa creeze trei baze de date, conform fişei de lucru (P1-P2);- Oferă indicaţii suplimentare şi supraveghează activitatea elevilor.
Introduc, pe rând, valori în bazele de date şi apoi listează conţinutul acestora.
- Exerciţiul;- conversaţia.
- M;-FA (P1-P2);- MP;- PC.
- Frontal;- Pe grupe;- dirijat.
Practică
O3. Să duplice structura conceptuală a tabelului cu comanda COPY STRUCTURE TO.
Solicită elevilor să creeze o altă bază de date, conform fişei de lucru; oferă indicaţii suplimentare, supraveghează activitatea elevilor şi respectarea condiţiilor cerute.
Creează noua bază de date, conform indicaţiilor date de profesor.
- Exerciţiul;- Conversaţia.
- M;- FA (P3);- MP;- PC.
- Frontal;- Pe grupe;- Dirijat.
Practică
O4. Să filtreze structura unui tabel cu ajutorul comenzii SET FIELDS TO.
- Precizează sintaxa comenzii SET FIELDS TO;- Oferă indicaţii pentru rezolvarea problemei P8
Introduc, pe rând, valorile cerute şi apoi prelucrează datele conform cerinţelor.
- Exerciţiul;- Conversaţia.
- M;- FA (P8);- MP;- PC.
- Frontal;- Pe grupe;- Dirijat.
Practică
O5. Să modifice structura conceptuală a unui tabel.
După definitivarea bazei de date, solicită elevilor rezolvarea proble-mei P6; supraveghează activitatea elevilor.
- Execută operaţiile din FA (P6) ;- completează în caiete concluziile.
- Exerciţiul;- Conversaţia.
- M;- FA (P6);- MP;- PC.
- Frontal;- Pe grupe;- Dirijat.
- Practică- Scrisă
5. Analiza rezultatelor activităţii şi elaborarea concluziilor 85-100
- Verifică aplicaţiile;- Comentează rezultatele obţinute ;- Trage concluzii privind
- Rectifică greşelile;- Refac operaţiile
- Conversaţia;- Explicaţia;- Instruirea
- MP;- PC.
- Frontală;- Individual/independentă.
Orală
AN
EX
A 2-b: lecţia de form
are de priceperi si deprinderi 47
Obiectivul operaţional
Etapele lecţieişi
evenimentele instruirii
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
Strategia didactică
Evaluare
Timp
Metode, procedee
de învăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare
a activităţii elevilor
rezultatele obţinute. greşite. prin proble-matizare.
AN
EX
A 2-b: lecţia de form
are de priceperi si deprinderi 47
PROIECTUL INSTRUMENTELOR DE EVALUARE
1. Testul elevului
- Itemul nr. 1: Dându-se baza de date cu următoarea structură: nr. matricol, nume, prenume, data naşterii, clasa, să se afişeze elevii născuţi între două date citite de la tastatură.
- Itemul nr. 2: Dată fiind baza de date "Cărţi", deschisă în zona de lucru curentă, să i se afişeze structura.
- Itemul nr. 3: Dându-se baza de date "Client"(nr. crt, id., nume, adresă, telefon), deschisă în zona de lucru curentă, să se creeze o BD "Furnizor" având aceleaşi câmpuri şi de aceleaşi tipuri.
- Itemul nr. 4: Se dă o BD "Animale" (id., tip, rasă, proprietar); să se afişeze doar perechile tip proprietar.
- Itemul 5: Se dă BD "Locatar" (id., nume, prenume, stradă, bloc, etaj, apartament, telefon), unde telefonul este de tip numeric. Administratorul unui bloc a constatat că e mai eficient ca, pentru fiecare locatar, în cadrul numerelor de telefon, să fie reţinute şi caractere separatoare (de exemplu: " ", ".", "-" ). Cum se poate rezolva această problemă?
Etalonul de rezolvare
Nr. item Răspuns corect Barem de corectare1 Crearea structurii BD 1 punct
Crearea conţinutului BD 1 punctListarea BD 1 punctListarea BD cu filtrare 1 punct
PM: 4 puncte2 Deschiderea BD în zona cerută 1 punct
Vizualizarea BD 1 punctListarea structurii BD 1 punct
PM: 3 puncte3 Deschiderea BD în zona cerută 1 punct
Crearea BD 1 punctVizualizarea BD 1 punctListarea BD 1 punct
PM: 4 puncte4 Deschiderea BD 1 punct
Listarea structurii BD 1 punctPM: 2 puncte
5 Deschiderea BD 1 punctCondiţia „Căutarea locatarilor” 1 punctCondiţia „Modificarea telefonului” 1 punctVizualizarea conţinutului BD 1 punctListarea conţinutului BD 1 punct
PM: 5 puncte
ANEXA 2 c: lecţie mixtă
Anexa nr. 2-c
Model orientativde proiect de lecţie mixtă
PROIECT DE LECŢIE
A. DATE GENERALE
- Disciplina: ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME- Clasa: a XI-a- Unitatea de învăţare: ELEMENTE de TRIBOLOGIE- Titlul lecţiei: FRECAREA USCATĂ- Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la frecarea uscată- Tipul lecţiei: lecţie mixtă- Locul desfăşurării: sala de clasă- Durata lecţiei: 50 minute
- Competenta specifică: cunoaşterea legilor frecării uscate.
- Conţinutul activităţii de instruire:
Cod Arii de conţinut Subarii de conţinutC1 1. Teorii privind
frecarea uscată1.1. Teoria mecanică1.2. Teoria adeziunii moleculare1.3. Teoria punţilor de sudură1.4. Teoria deformării elastice şi plastice
1.5. Teoria energetică - cuantică1.6. Teoriile mixte molecular – mecanice
C2 2. Legile frecării uscate 2.1 Expunerea legilor frecării uscate (patru legi)C3 3. Frecarea “la limită” 2.2 Condiţiile de apariţie a regimului de frecare
la limită (cinci condiţii)
- Obiective operaţionale
Cod ComportamentulCondiţiile de probare a comportamentului
Criteriul de reuşită
O1 Elevii să identifice tipurile de frecare uscată.
Au la dispoziţie notiţele.
Identificarea a cel puţin patru dintre tipurile de frecare.
O2 Elevii să definească legile frecării.
Se oferă teoriile frecării.
Definirea a cel puţin două legi.
O3 Elevii să comenteze condiţiile de apariţie a regimului de frecare uscată
Au la dispoziţie planşele.
Comentarea a cel puţin trei condiţii.
50
ANEXA 2 c: lecţie mixtă
- Diagrama obiective-conţinut:
Obiective Conţinut Succesiunea conţinutuluiO1 C1 1.1.→1.2.→1.3.→1.4.→1.5.→1.6.O2 C2 2.1.O3 C3 3.1.
- Metode şi procedee de instruire: conversaţia, explicaţia, expunerea.
- Mijloace de învăţământ (complexul multimedia):
Cod Denumirea resursei materialeF1 F-1: fişă de lucru pentru verificarea cunoştinţelor anterioareP1 PlanşăP2 Planşă
- Bibliografie
- Ştefan Stanciu, Lucian Petre Seiciu - Organe de maşini. Elemente de tribologie şi lubrificaţie.
51
B.Desfăşurarea lecţiei
Obiectiveoperaţio-
nale
Evenimenteleinstruirii.Conţinut
Activitatea profesoruluiActivitatea
elevilor
Strategia didactică
EvaluareTimp(min)
Metode deînvăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare a activităţii
1.Organizarea clasei pentru lecţie
- Face prezenţa elevilor;- Creează condiţiile psihologice necesare începerii lecţiei.
Preiau sarcinile propuse de profesor.
Conversaţia Frontală 3
2. Verificarea cunoştinţelor anterioare 10
- Solicită elevilor rezolvarea aplicaţiilor din fişa de lucru nr. 1;- Comentează rezultatele obţinute.
Rezolvă aplicaţiile din fişa de lucru.
Exerciţiul F1 Individual
3. Transmiterea noilor cunoştinţe 35Captarea atenţiei Prezintă importanţa frecării. Sunt atenţi Expunerea FrontalăComunicarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
- Scrie pe tablă titlul activităţii “Frecarea uscată”;- Comunică elevilor obiectivele urmărite.
- Notează în caiet titlul lecţiei;- Reţin obiectivele urmărite.
Expunerea Frontală
O1: Dirijarea învăţării Enunţă şi explică elevilor teoriile privind - Sunt atenţi; Expunerea Frontală
A
NE
XA
2 c: lecţie mixtă 51
Obiectiveoperaţio-
nale
Evenimenteleinstruirii.Conţinut
Activitatea profesoruluiActivitatea
elevilor
Strategia didactică
EvaluareTimp(min)
Metode deînvăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare a activităţii
Având la dispoziţie teoriile frecării, să identificecel puţin patru tipuri de frecare.
C1 frecarea uscată:1. Teoria mecanică explică existenţa forţei de frecare prin energia consumată pentru escaladarea asperităţilor.2. Teoria adeziunii moleculare consideră că frecarea apare ca urmare a necesităţii învingerii forţelor intermoleculare. Astfel, se presupune că în cazul contactelor dintre corpuri cu suprafeţe cu asperităţi reduse (suprafeţele rectificate fin, şlefuite) apar forţe de aderenţă care generează frecarea.3. Teoria punţilor de sudură (Bowden, Tabor,1939) consideră că frecarea se datoreşte ruperii punţilor de sudură (microsuduri ) care se formează instantaneu la temperaturi foarte mari (800-10000C). Microsudurile se realizează şi se desfac consecutiv în mişcare. Deşi temperaturile amintite nu au putut fi măsurate, s-a dovedit că temperatura medie a pieselor rareori depăşeşte 80-1000C.4. Teoria deformării elastice şi plastice afirmă că se produc astfel de deformări ale asperităţilor în contact rezultând astfel frecarea.5. Teoria energetică-cuantică susţine că frecarea apare datorită schimburilor energetice de la nivel atomic şi subsonic, între materialele în contact.6. Teoriile mixte molecular- mecanice încearcă să abordeze complex apariţia frecării, prin considerarea simultană a mai multora dintre teoriile sus-menţionate.
- Notează în caiete.
Obţinerea performanţei
Solicită elevii să identifice tipurile de frecare uscată.
Răspund solicită-rilor profesorului.
Conversaţia Frontală Orală
Asigurarea Confirmă răspunsurile corecte şi intervine dacă Ascultă explicaţiile - Conver- Frontală
52 A
NE
XA
2 c
: le
cţie
mix
tă
Obiectiveoperaţio-
nale
Evenimenteleinstruirii.Conţinut
Activitatea profesoruluiActivitatea
elevilor
Strategia didactică
EvaluareTimp(min)
Metode deînvăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare a activităţii
conexiunii inverse este cazul cu explicaţii suplimentare. suplimentare saţia;- explicaţia
O2
Să definească legile frecării uscate,având la dispoziţie notiţele.
Dirijarea învăţăriiC2
Coulomb, continuând cercetările lui Amontons, a enunţat patru legi ale frecării uscate:1. Forţa de frecare este proporţională cu sarcina normală pe suprafaţa de contact: Ff ≈ N.2. Forţa de frecare nu depinde decât foarte puţin de viteza relativă.3. Forţa de frecare nu depinde de suprafaţa nominală de contact.4. Forţa de frecare depinde de natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare:- pentru cuple din materiale dure se observă că ambele materiale se uzează;
- în cazul cuplelor cu un material dur şi altul mai moale, se uzează materialul mai moale;- o soluţie mai bună este cea în care se folosesc două materiale dure, unul din ele fiind acoperit cu un strat moale, care va fi cel uzat.
- Notează;- sunt atenţi.
Expunerea Frontală
Obţinerea performanţei
Solicită elevii să definească legile frecării uscate.
Răspund solicită-rilor profesorului
Conversaţia Frontală Orală
Asigurarea conexiunii inverse
Confirmă răspunsurile corecte şi intervine, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare.
Ascultă explicaţiile suplimentare
Conversaţiaexplicaţia
Frontală
O3
Să comenteze condiţiile de apariţie a regimului de frecare uscată,având la dispoziţie
Dirijarea învăţăriiC3
Condiţiile reale de exploatare a unei cuple duc la micşorarea coeficientului de frecare de alunecare faţă de regimul teoretic uscat, datorită prafului, oxizilor, straturilor onctuoase, apei etc. Se acceptă că există mai multe cazuri de apariţie a regimului de frecare la limită, acestea manifestându-se separat sau concomitent.1. Corpurile sunt separate prin straturi subţiri moleculare lubrifiant adsorbite sau chemisorbite (legături Van der Waals). Stratul aderent este
Urmăresc cu atenţie şi notează cele spuse de profesor.
- Expunerea- conver-saţia;- explicaţia;
demons-traţia
P1
Frontală
AN
EX
A 2 c: lecţie m
ixta 53
Obiectiveoperaţio-
nale
Evenimenteleinstruirii.Conţinut
Activitatea profesoruluiActivitatea
elevilor
Strategia didactică
EvaluareTimp(min)
Metode deînvăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare a activităţii
planşele. legat de metal prin puternice forţe de adeziune (planşa nr. 1). Numai în condiţii severe acest strat este smuls. La încărcări foarte mari stratul onctuos este străpuns.
Planşa nr. 12. Corpurile sunt separate prin substanţe solide (pulberi) cu structură lamelară (grafit sau MoS2
– bisulfură de molibden), (planşa nr.2). De obicei, substanţa adăugată este încorporată într-o răşină epoxidică. În acest caz, deşi coeficientul de frecare scade doar de câteva ori, uzura se reduce de mii de ori faţă de frecarea uscată.
Planşa nr. 23. Lubrificaţia de extremă presiune (EP) apare în cazul formării unui strat solid obţinut ca rezultat al reacţiei chimice dintre o substanţă anorganică şi metal. Ca urmare a reacţiei, se obţine un produs cu rol de lubrefiant solid (exemplu: clor, sodiu, fosfor). Această eliberare are loc şi la temperaturile ridicate produse prin contactul cuplei.4. Lubrificaţia cu strat metalic subţire depus anterior exploatării (plumb, iridiu).5. Lubrificaţia cu straturi de oxizi, sufluri sau cloruri.
P2
Obţinerea Solicită elevii să comenteze condiţiile apariţiei Răspund - Conver- Frontală Orală
54 A
NE
XA
2 c
: le
cţie
mix
ta
Obiectiveoperaţio-
nale
Evenimenteleinstruirii.Conţinut
Activitatea profesoruluiActivitatea
elevilor
Strategia didactică
EvaluareTimp(min)
Metode deînvăţământ
Mijloace de
învăţământ
Forme de organizare a activităţii
performanţei. regimului de frecare uscată. solicitărilor profesorului.
saţia;- explicaţia
Asigurarea conexiunii inverse.
Confirmă răspunsurile corecte şi intervine dacă este cazul cu explicaţii suplimentare.
Elevii ascultă explicaţiile suplimentare.
- Conver-saţia;- explicaţia
Frontală
4. Fixarea cunoştinţelor 5Asigurarea retenţiei şi transferului celor învăţate
- Formulează aprecieri, observaţii şi recomandări;- enunţă tema de casă.
- Reţin aprecierile, observaţiile şi recomandările;- notează tema.
Conversaţia Frontal
ANEXA 2 c: lecţie mixtă
Fişa nr. 1(F1)
VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR DIN LECŢIA ANTERIOARĂ
1. Definiţi frecarea.2. Când apare frecarea uscată?3. Definiţi cupla de frecare.4. Clasificaţi cuplele de frecare după tipul lor.
_____________________________________________________________________
Răspunsuri
1. Frecarea este un proces complex de natură moleculară, mecanică şi energetică, care apare între suprafeţele corpurilor cu mişcare relativă sau cu tendinţă de mişcare relativă.
2. Frecarea uscată apare în cazul în care contactul dintre piese este direct, nemijlocit, fără film de lubrefiant, fără oxizi, praf sau apă.
3. Două corpuri în contact şi care se deplasează reciproc formează o cuplă de frecare.
4. După tipul lor, cuplele de frecare se clasifică în patru clase:
- clasa I: constituită din cuple de frecare cu contact punctiform (rulmenţi cu bile);
- clasa II: formată din cuple de frecare cu contact liniar (rulmenţi cu role, angrenaje, mecanisme camă-tachet);
- clasa III: compusă din cuple de frecare cu contact pe suprafaţă (lagăre de alunecare cilindrice, ghidaje cilindrice, articulaţii sferice);
- clasa IV: compusă din cuple de frecare cu contact pe suprafeţele plane (pene de alunecare sau de strângere).
57
ANEXA 2 c: lecţie mixtă
TEST DE EVALUARE
A. Tipul testului: formativ.
B. Conţinutul activităţii de instruire
Cod Arii de conţinut Subarii de conţinutC1 1. Teorii privind frecarea
uscată.1.1. Teoria mecanică.1.2. Teoria adeziunii moleculare.1.3. Teoria punţilor de sudură.1.4. Teoria deformării elastice şi
plastice.1.5. Teoria energetică – cuantică.1.6. Teoriile mixte molecular –
mecanice.C2 2. Legile frecării uscate. 2.1. Expunerea legilor frecării uscate
(patru legi).C3 3. Frecarea “la limită”. 3.1. Condiţiile de apariţie a regimului
de frecare la limită (cinci condiţii).
C. Obiective operaţionale
Cod ComportamentulCondiţiile de probare a comportamentului
Criteriul de reuşită
O1 Elevii să identifice tipurile de frecare uscată.
Au la dispoziţie notiţele.
Identificarea a cel puţin patru dintre tipurile de frecare.
O2 Elevii să definească legile frecării.
Se oferă teoriile frecării.
Definirea a cel puţin două legi.
O3 Elevul să comenteze condiţiile de apariţie a regimului de frecare uscată.
Au la dispoziţie planşele.
Comentarea a cel puţin trei condiţii.
D.Testul elevului
I.Completaţi spaţiul liber:
1. Teoria mecanică explică existenţa forţei de frecare prin: ______________________
__________________________________________________________________
2. Teoria energetică – cuantică susţine că frecarea apare datorită: _________________
__________________________________________________________________
58
ANEXA 2 c: lecţie mixtă
II. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat sau fals:
1. Teoria deformării elastice şi plastice afirmă că se produc astfel de deformări ale asperităţilor în contact rezultând astfel frecarea._____________________________
2. Forţa de frecare depinde de suprafaţa nominală de contact. ____________________
3. Forţa de frecare depinde de natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare.___
__________________________________________________________________
III. Precizaţi două condiţii de apariţie a regimului de frecare la limită, care au legătură cu lubrificaţia.
IV. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Forţa de frecare depinde de:a) viteza relativă;b) suprafaţa nominală în contact;c) natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare.
V. Stabiliţi corespondenţa dintre desenele din coloana A şi modul de uzare prezentat în coloana B:
A B
1.
a) Ambele materiale se uzează.
2.
b) Stratul moale va fi uzat.
59
ANEXA 2 c: lecţie mixtă
3.
c) Se uzează materialul mai moale.
E. Diagrama obiective – itemi:
Obiective/ itemi
I1 I2 I3 I4 I5
O1 * *O2 * * *O3 *
F. Etalon de rezolvare:
Nr. item
Răspunsul corectBarem de corectare
I 1. Energia consumată pentru escaladarea asperităţilor.2. Schimburilor energetice de la nivel atomic şi subatomic, între materialele în contact.
1 punct
II 1. adevărat;2. fals;3.adevărat.
3 puncte
III 1. Lubrificaţia cu strat metalic subţire depus anterior exploatării (plumb, iridium);2. lubrificaţia cu straturi de oxizi, sulfuri sau cloruri.
1 punct
IV c) 0.5 puncteV 1-a; 2-c; 3-b; 4.5 puncte
60
ANEXA 3: fişa psihopedagogică a elevului
Anexa nr. 3
Model pentru structura orientativă afişei de caracterizare psihopedagogică a elevului
Unitatea de învăţământ: _______________________________________________Localitatea: _____________________________Clasa: _____________Anul şcolar: _____________________________
CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ
Numele şi prenumele elevului ___________________________________________Data naşterii: ___________________________Localitatea naşterii ______________________
A. DATE FAMILIALE
I. Numele şi prenumele părinţilor:1. Tata: ________________________________________2. Mama: _______________________________________
II. Ocupaţia şi locul de muncă ale părinţilor:1. Tata: ______________________________________________________________2. Mama: ____________________________________________________________
III. Date despre fraţi/surori: ______________________________________________________________________________________________________________
IV. Condiţii materiale: ___________________________________________________________________________________________________________________
V. Climatul educativ: ____________________________________________________________________________________________________________________
B. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICĂŞI STAREA SĂNĂTĂŢII ELEVULUI
I. Înălţimea:_______; greutatea:_________
II. Antecedente medicale (conform fişei medicale): ________________________________
__________________________________________________________________
III. Probleme actuale (conform fişei medicale): ______________________________
__________________________________________________________________
61
ANEXA 3: fişa psihopedagogică a elevului
C. DATE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ A ELEVULUI
I. Evidenţierea globală a rezultatelor şcolare:
Nr.crt.
Disciplinele şcolareSemestrul
ISemestrul
II
II. Cauze care au favorizat obţinerea rezultatelor foarte bune la unele discipline şcolare: _____________________________________________________________________________________________________________________________
III. Dificultăţi majore la învăţătură şi cauzele care le-au determinat:___________
____________________________________________________________________________________________________________________________________
IV. Participarea elevului la activităţi extraşcolare:
1. în cadrul şcolii: ________________________________________________________________________________________________________________________
2. în afara şcolii:_________________________________________________________________________________________________________________________
V. Participarea elevului la olimpiade, concursuri şcolare şi rezultatele obţinute: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
62
ANEXA 3: fişa psihopedagogică a elevului
D. DATE PSIHOLOGICE PRIVIND ELEVUL
I. Intelectul:
1. Dezvoltarea senzorială: _________________________________________________________________________________________________________________
2. Spiritul de observaţie: _________________________________________________
__________________________________________________________________
3. Imaginaţia (nivelul dezvoltării acesteia): ____________________________________________________________________________________________________
4. Gândirea:
a) capacitatea de înţelegere: ________________________________________________________________________________________________________________
b) rezolvarea de probleme: _________________________________________________________________________________________________________________
6. Memoria (nivelul dezvoltării acesteia): _____________________________________________________________________________________________________
7. Limbajul:
a) uşurinţa/dificultatea exprimării verbale; corectitudinea/incorectitudinea exprimării verbale: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b) limbajul nonverbal (expresivitatea): _______________________________________________________________________________________________________
8. Atenţia (capacitatea de concentrare a atenţiei, distributivitatea şi mobilitatea atenţiei):_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9. Stilul de învăţare al elevului: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II. Afectivitatea (stabilitatea, intensitatea, durata, mobilitatea, expresivitatea trăirilor afective): ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
63
ANEXA 3: fişa psihopedagogică a elevului
III. Voinţa şi motivaţia:
1. Perseverenţa în urmărirea scopurilor; rapiditatea în luarea deciziilor: ____________
____________________________________________________________________________________________________________________________________
2. Interesele elevului (generale, speciale): _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
IV. Principalele aspecte referitoare la personalitatea elevului:
1. Temperamentul: _______________________________________________________________________________________________________________________
2. Aptitudinile:
a) Nivelul inteligenţei elevului: _____________________________________________________________________________________________________________
b) Aptitudini speciale: ____________________________________________________________________________________________________________________
3. Caracterul:
a) Atitudini faţă de ceilalţi: _______________________________________________
__________________________________________________________________
b) Atitudini faţă de propria persoană: _______________________________________
__________________________________________________________________
c) Atitudini faţă de muncă: _________________________________________________________________________________________________________________
4. Creativitatea: _________________________________________________________________________________________________________________________
E. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI
1. Conduita elevului la lecţii: ______________________________________________________________________________________________________________
2. Conduita elevului în colectivul şcolar: ____________________________________________________________________________________________________
64
ANEXA 3: fişa psihopedagogică a elevului
3. Conduita elevului în afara şcolii: ________________________________________________________________________________________________________
F. DATE REFERITOARELA ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ A ELEVULUI
I. Opţiunea personală a elevului: __________________________________________________________________________________________________________
II. Opţiunea părinţilor (familiei): __________________________________________________________________________________________________________
III. Recomandarea dirigintelui: ___________________________________________________________________________________________________________
IV. Recomandarea consilierului şcolar: _____________________________________________________________________________________________________
G. APRECIERI GENERALE. CONCLUZII
1. Preocupări sistematice ale elevului: ______________________________________________________________________________________________________
2. Activism social; participare la viaţa grupului şi a comunităţii: ______________
__________________________________________________________________
3. Nivelul autocunoaşterii: __________________________________________________________________________________________________________________________
4. Aspiraţii, proiecte de viitor: ________________________________________________________________________________________________________________________
5. Şanse şi oportunităţi: ______________________________________________________________________________________________________________________________
Date despre persoana care a întocmit fişa:
- Numele şi prenumele: ______________________
- Facultatea, grupa: _________________________
-Semnătura: _______________________________
Data completării fişei: _______________________
65
66
ANEXA 4 : Evideţa notelor la practica pedagogică
Anexa nr. 4
FIŞA DE EVIDENŢĂ A NOTELOR OBŢINUTE DE STUDENTLA PRACTICA PEDAGOGICĂ*
A. Date generale
- Numele şi prenumele studentului: ________________________________________
- Facultatea: __________________________________________________________
- Secţia (specialitatea): __________________________________________________
- Anul de studiu: _______________
- Anul universitar: ______________
- Şcoala de aplicaţie:
____________________________________________________
- Disciplina de practică: _________________________________________________
- Cadrul didactic îndrumător de la:
_________________________________________
1. Şcoală de aplicaţie: ___________________________________________________
2. D.P.P.D.: __________________________________________________________
B. Notele acordate studenţilor la practica pedagogică:- Note la lecţiile de probă:
________________________________________________
- Nota la lecţia finală: ___________________________________________________
- Nota la materialele didactice realizate (dacă este cazul):
_______________________
- Nota la caietul de practică pedagogică: ____________________________________
- Nota la caracterizarea psihopedagogică a unui elev: __________________________
- Media generală: ____________________________
Semnătura Semnăturaprofesorului-îndrumător reprezentantului Departamentuluidin şcoala de aplicaţie: pentru Pregătirea Personalului Didactic:____________________________ _________________________________
Data:________________________
* Datele de la litera „A” vor fi completate de către student; datele de la litera „B” vor fi completate de către profesorul-îndrumător din şcoala de aplicaţie şi de către reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B.
67
top related