igienă psihocomportamentală.1
Post on 10-Apr-2018
222 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
1/25
Igienpsihocomportamental
Lect.univ.dr.
Georgeta COZARU
UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA
2009
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
2/25
Premisele apariiei Psihologiei Sntii
Psihologie IGIENA PSIHIC Psihiatrie au iniiat-o
au promovat-o
Sanatatea mintala este o notiune de sinteza, necesarapentru a defini nevoile omului sanatos.
Protectia sanatatii mintale prin actiuni preventive devine o
cale pozitiva, marcata de masuri de psihoigiena, de cresterea calitatii vietii (N.Sartorius, 1998; C.Enachescu,1999) distincte fatade cele de aparare mpotriva bolii.
Aciunile de psihoigien sunt orientate: Centrifug - spre ambiana individului sau a relaiilor acestuia cu
mediul social sau profesional,
Centripet - asupra principalelor funcii i procese psihice.
sanogenezei,a factorilor psihopatogenicii asigurrii condiiilor sociale
pe msura cunoaterii
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
3/25
Definitia sanatatii mintale
Nu exista o definitie universala.
Asociatia Psihiatrica Americana (ef G. Stuart siS.Sundeen, 1991): sanatatea mintala = succesul simultan n munca,
dragoste si capacitatea de a rezolva cu
maturitate si flexibilitate conflictul dintre instincte,constiinta, persoane apropiate si realitate.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
4/25
Criteriile sanatatii mintaledupa A.Maslow (1970):
1. Se accepta pe sine si pe altii asa cum sunt. Cu alte cuvinte, ei au o parere buna despre ei nsisi si au
relatii bune cu ceilalti din jurul lor.
2. Sunt n relatii strnse cu alte persoane, sunt buni,rabdatori, ntelegatori fata de altii.
3. Ei vad lumea asa cum este si oameni asa cumsunt ei de fapt. Rezolva orice problema pentru ca iau decizii realiste si nu
fanteziste.
4. Apreciaza viata si se bucura de ea. Raspund cuoptimism oricui si n orice mprejurare.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
5/25
5. Gndesc si actioneaza independent si autonombazndu-se pe standardele personale de atitudini sivalori. Astfel de persoane pot face cu seninatate si bucuriecircumstantelor care ar putea conduce pe altii la suicid.
6. Sunt creativi, abordnd problemele n mod variatpentru a le rezolva sau pentru a ndeplini o sarcina.
7. Ei apreciaza si respecta drepturile altora, dorescsa asculte si sa nvete de la altii si dovedescconsideratie fata de individualitatea si unicitatea
altora.
Criteriile sanatatii mintale
dupa A.Maslow (1970):
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
6/25
Definirea Psihologiei Sntii
Psihologia Sntii = disciplin relativ tnr.
Termenul a fost introdus pentru prima dat n anul1977 de psihologul american J. Matarazzo -Psihologia Sntii: ramur teoretic i aplicativ a psihologiei, care prin
sinteza i aplicarea cunotinelor, datelor i tehnicilorspecifice, contribuie la:
promovarea i meninerea sntii, identificarea factorilor psihologici cu rol n etiologia bolilor,
prevenia
i tratarea bolilor i disfunciilor
i la ameliorarea sistemului de ngrijire medical i a politicilorsanitare.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
7/25
Psihologia Sntii = o disciplin hibrid, carecombin perspectiva tiinelor socio-umane
(psihologie, sociologie, antropologie) cu cea atiinelor naturale (medicin clinic, sntatepublic, imunologie).
Sintetic - Psihologia Sntii: domeniul interdisciplinar ce aplic cunotinele i
tehnicile psihologice n domeniul sntii i bolii.
Definirea Psihologiei Sntii
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
8/25
Abordarea sanatatii mentale ca problemade sanatate publica
Potrivit lui Eisenberg (1984), paradigma sanatatii publice siare originea n lucrarile lui Virchow, care a introdusconceptul de medicina sociala" n Germania n 1848 care apropus ca medicina sa fie reformata pe baza a patru
principii:
I. sanatatea populatiei este o problema de preocupare socialadirecta;
II. conditiile sociale si economice au o influenta directa asupra
sanatatii si a bolii si aceste relatii trebuie sa fie subiect de investigatestiintifica; III. masurile luate pentru a promova sanatatea si a limita boala
trebuie sa fie att sociale ct si medicale; IV. statisticile medicale vor fi masuratorile noastre standard.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
9/25
(I) prevenirii bolii, (II) prelungirii vietii (III) si a eforturilor comunitare organizate pentru:
salubrizarea mediului, controlul infectiilor transmisibile,
educatia indivizilor in spiritul igienei personale, organizarea de servicii medicale si de nursing pentru
diagnosticul precoce si tratamentul preventiv al bolii, pentru dezvoltarea unui mecanism social care sa-i
asigure fiecaruia un standard de viata adecvat pentrumentinerea propriei sanatati, organiznd aceste beneficii
n asa fel, nct sa dea fiecarui cetatean capacitatea de
a-si exercita dreptul natural la sanatate si longevitate".
Sanatatea publica este stiinta si arta:
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
10/25
Impactul de sanatate publica al tulburarilormentale criterii:
(I) frecventa;
(II) severitate;
(III) consecinte; (IV) disponibilitatea interventiilor;
(V) accesibilitatea interventiilor;
(VI) preocuparea publica.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
11/25
(I) Frecventa - bolile psihice sunt frecvente, dizabilitante sicostisitoare. Aceasta nseamna ca ele au implicatii importante pentru sanatatea
publica n cazul conditiilor cu incidenta mare - durata scurta, nspecial tulburarile depresive si anxioase.
(II) Severitate - povara morbiditatii psihiatrice poate fiexprimata si ca perturbare a functionarii sociale. Boala mentala creeaza costuri directe considerabile pentru
serviciile de sanatate si de asistenta sociala. n termeni de mortalitate si dizabilitate (agregate), Banca Mondiala
face estimari ale Poverii Generale a Bolii (PGB) pentru diferite
tulburari, masurate n ani de viata ajustati n functie de dizabilitate(DALY, Disability Adjusted Life Years). Indicatorul DALY poate fi considerat o forma standardizata a anilor de
viata ajustati n functie de calitatea vietii.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
12/25
(III) Consecinte - tulburarile mentale au consecinteimportante att pentru pacienti, ct si pentru familiileacestora. Pentru pacient:
suferintele cauzate de simptome, de calitatea mai scazuta a vietii, pierderea independentei si a capacitatii de munca de integrarea sociala
mai redusa. Pentru familie si pentru ansamblul comunitatii:
exista o crestere a poverii datorate ngrijirilor, precum si o productivitate economica diminuata.
(IV) Disponibilitatea interventiilor - abordarea de tipsanatate publica implica faptul ca serviciile de sanatatementala trebuie sa devina disponibile, pe masura nevoilor,
pentru a vindeca (prin nlaturarea simptomelor) ori pentru adiminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si adizabilitatii). n plus, tratamentele necesare pentru atingerea acestor scopuri
trebuie, n mod normal, sa nu fie furnizate separat de alte servicii desanatate, ci, dimpotriva, trebuie sa formeze o parte integranta a
curentului principal al practicii clinice (Cooper, 1995).
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
13/25
(V) Accesibilitatea interventiilor - si preocuparea publicafata de interventii, sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolilor mentale ca probleme de sanatate, perceperea bolilor mentale ca probleme care au solutii, masura n care solutiile posibile sunt privite ca avnd o eficacitate
dovedita, frecventa, natura, severitatea si persistenta efectelorsecundare,
riscul de abuz al anumitor tipuri de tratament, cum se ntmpla - deexemplu - n cazul folosirii incorecte a medicamentelor.
(VI) Pe lnga acestea, exista si un alt mod n carepreocuparea publica demonstreaza impactul de sanatate
publica al tulburarilor mentale. Comportamentul anormal observabil care se asociaza cu tulburarile
mentale, n comparatie cu acela legat de bolile fizice (somatice), aresanse mai mari sa provoace ngrijorare publica si sa fie perceput caexpunnd publicul la risc, pentru ca este mai adeseori impredictibil sipentru ca este mai dificil de nteles.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
14/25
Obiectivele Psihologiei Sntii
Promovarea sntii Meninerea sntii
Educarea pentru sntate
Prevenirea mbolnvirilor Identificarea factorilor cognitivi, emoionali,
comportamentali i sociali cu rol n etiologia i evoluiabolilor acute i cronice
nelegere experienei bolii Asistarea bolnavului pentru o mai bun adaptare la boal,
tratament i proceduri medicale
Ameliorarea ngrijirii medicale i al sistemului medical.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
15/25
Principiile de studiu i aplicative ale Psihologiei
Sntii:
Sntatea i boala au un determinism multiplu: biologic,psihologic i social
Exist interaciuni complexe ntre somatic i psihic
Abordare holistic (global) a persoanei sntoase i/sau
bolnave
Abordare sistemic ecologic a strii de sntate i boal(persoan, grup, comunitate, societate, mediu fizic, univers).
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
16/25
Paradigme/perspective de studiu i de intervenieutilizate n Psihologia Sntii:
Comportamental: rolul factorilor comportamentali n meninerea sntii sau riscului
pentru mbolnvirii; aplicarea principiilor terapiei comportamentale n demersul
aplicativ.
Cognitiv: rolul factorilor cognitivi n meninerea sntii sau riscului pentru
mbolnvirii; aplicarea principiilor terapiei cognitive n demersul aplicativ.
Psihofiziologic: interaciunea dintre somatic i psihic n meninerea sntii sau
riscului pentru mbolnvirii; aplicarea principiilor psihofiziologiei n demersul aplicativ.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
17/25
Constructivist: rolul factorilor sociali i culturali n construcia semnificaiilor legate
sntate, boal, tratament.
Ecologic: relaia dintre individ i univers.
Comunitar: rolul grupului de apartenen.
Cultural: rolul diferenelor culturale n meninerea sntii.
Dezvoltrii: rolul etapelor de dezvoltare din ciclul vieii.
Feminist: rolul genului social n vulnerabilitatea/rezistena la boal.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
18/25
Strategii si metode de cercetare alesntii i bolii:
I. Metode de cercetare cantitative:
1. Studii experimentale studii randomizate comparative, trialuri experimentul cu un singur subiect
2. Studii cvasi-experimentale corelaionale
longitudinale: retrospective sau prospective transversale genetice
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
19/25
Strategii de analiz a datalor
descriptiv (frecven, media, abaterestandard)
analiza multivriat (corelaie, regresie multipl,analiza de cale, factorial, de clusteri, devarian, regresia logistic)
meta-analiza
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
20/25
II. Metode de Cercetare Calitative
interviul (analiza de coninut, tematic-fenomenologic, narativ, de discurs,conversaional)
grup focus
observaia studiu de caz metoda narativ metoda biografic metoda discursiv tehnica jurnalului istoria de via
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
21/25
Domeniile Psihologiei Sntii
Psihologia sntii publice (preclinice) prevenia mbolnvirilor promovare sntii
educare pentru sntate Psihologia sntii clinice
asistarea bolnavului acut consilierea bolnavului cronic pregtirea bolnavului pentru proceduri chirurgicale
psihocardiologie psihooncologie psihoneuroimunologie psihoneuroendocrinologie
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
22/25
Pregtirea psihologului n domeniulsntii
I. Cunotine teoretice fundamentale: I.1. de psihologia sntii i alte ramuri ale psihologiei (ex.
social, clinic, psihoterapie, etc.); I.2. din alte discipline (ex. medicin preventiv, medicin
comunitar, sntate public, sociologie, antropologie). II. Abiliti fundamentale pentru:
II.1 munca preclinic i clinic: comunicare evaluare diagnosticare proiectare de programe populaionale de intervenie implementarea programelor populaionale de intervenie consiliere i psihoterapie intervenii individuale i de grup
II.2. munca de cercetare II.3. activiti de instruire, antrenare i supervizare
II.4. activiti de management
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
23/25
Relaia Psihologiei Sntii cu alte discipline
Psihologia social - nu de puine ori psihologia sntii este
considerat o ramur aplicativ a psihologiei sociale, n domeniulsntii i bolii.
Psihologia clinic - diferena ntre cele dou discipline const n faptulc psihologia clinic vizeaz mai ales tulburrile emoionale i boalamental, n timp ce psihologia sntii se focalizeaz pe starea
global de sntate, rolul factorilor psiho-sociali n etiologia boliisomatice (boal cardio-vascular, cancer, SIDA), reacia, adaptarea irecuperarea din boala somatic acut (ex. infarct miocardic) saucronic (ex. colon iritabil). Conceptele i teoriile dezvoltate depsihologia clinic (teoriile anxietii, depresiei, tulburrilor depersonalitate, diagnosticul clinic) sunt deosebit de relevante pentrupsihologia sntii.
Psihoterapia i Consilierea ofer psihologiei sntii cunotine itehnice de lucru cu pacienii, cum sunt cele privitoare la relaionareapsiholog- pacient, modaliti de modificare a cogniiilor nerealiste, astrii emoionale negative sau ale comportamentelor deficitare.
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
24/25
Psihologie medical este un termen care acoperea pnacum trei decenii o bun parte din domeniul psihologieisntii. Termenul este tot mai puin utilizat n ultimii anidatorit caracterului su restrictiv. Psihologia medical sefocaliza preponderent pe relaia medic pacient i peadaptarea bolnavului la mediul spitalicesc i starea de
boal. Psihosomatica contureaz un domeniu interdisciplinar,
situat la grania dintre medicina clinic i psihologie care afcut carier pn n anii 60. Datorit faptului c modelelesale explicative i tehnicile de intervenie se bazaupreponderent pe paradigma psihanalitic, astzi termenuleste tot mai puin utilizat. Termenii de medicincomportamental, psihologia sntii sau cel de consultaiede legtur (consultation liason) au luat n mare msurlocul celui de psihosomatic.
Relaia Psihologiei Sntii cu alte discipline
-
8/8/2019 Igien psihocomportamental.1
25/25
Relaia Psihologiei Sntii cu alte discipline
Medicin comportamental este un termen care de multeori este considerat sinonim cu cel de psihologia sntii. De cele mai multe ori, preferina pentru un termen sau altul este
determinat de domeniul din care provin specialitii care lutilizeaz, psihologie sau medicin.
Scopului primordial al medicinei comportamentale este integrareatiinelor comportamentale cu cele medicale; de asemenea,medicina comportamental acord prioritate utilizrii tehnicilorcomportamentale n medicina clinic fa de prevenia mbolnvirilori promovarea sntii.
n psihologia sntii ierarhia obiectivelor este uor diferit; aa
cum am artat, obiectivul primordial este promovarea sntii iprevenirea mbolnvirilor; asistarea persoanei n stare de boal esteun obiectiv ce decurge din cel enunat anterior.
top related