Şi literatura romÂnĂ - gov.md
Post on 25-Oct-2021
8 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
Clasele X-XII
• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară
Limbă şi comunicare
GRUPUL DE LUCRU: Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM Adrian GHICOV, dr. hab., conf. univ., UPS „Ion Creangă”,
grad did. superior, IPLT „Socrate”, Chișinău Natalia BULAT, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău Ion CONDREA, grad did. superior, IPLT „Ion Inculeț”, s. Vorniceni,
r. Strășeni, specialist Direcția Învățământ Strășeni Alexandra GHERASIM, dr. conf. univ., USM Maria HADÎRCĂ, dr. conf. cercetător, IŞE Silvia REŞETNIC, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia,
DE Drochia, specialist superior
Limba şi literatura română : Curriculum național : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Natalia Grîu; grupul de lucru: Ion Guțu (coordonator) [et al.]. – Chișinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 148 p. : fig., tab.
Referințe bibliogr.: p. 143-147 (111 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3437-2-5.373.5.091:[811.135.1+821.135.1](073)L 62
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară
Limbă şi comunicare
GRUPUL DE LUCRU: Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USM Adrian GHICOV, dr. hab., conf. univ., UPS „Ion Creangă”,
grad did. superior, IPLT „Socrate”, Chișinău Natalia BULAT, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău Ion CONDREA, grad did. superior, IPLT „Ion Inculeț”, s. Vorniceni,
r. Strășeni, specialist Direcția Învățământ Strășeni Alexandra GHERASIM, dr. conf. univ., USM Silvia REŞETNIC, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Drochia,
specialist superior Direcția Învățământ Drochia
4
PRELIMINARII
Textul de față reprezintă Curriculumul şcolar la Limba şi literatura română pen-tru clasele a X-a – a XII-a. Este documentul normativ principal al disciplinei, aprobat instituțional, și ca model pedagogic, ce descrie întregul parcurs didactic pe dimensiunea studiilor liceale, axat pe dezvoltarea competențelor specifice educației lingvistice (EL), prin studiul limbii române, și al educației literar-artistice (ELA), prin studiul literaturii române, cu multiple deschideri spre fenomenul literaturii universale.
Actualul curriculum este proiectat în baza Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), are ca obiectiv implementarea politicilor educaționale stipulate de Co-dul Educației al Republicii Moldova (2014) și vizează finalitățile educaționale ale discipli-nei, competențele specifice, orientate spre atingerea calității în învățământul liceal prin performanțele la Limba şi literatura română care trebuie atinse de către elevi la finele treptei liceale de învățământ.
Documentul promovează, în mod consecvent, principiile și strategiile educaționale din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (2018); Curriculumul de Bază. Sis-teme de competențe pentru învățământul general (2018); Strategia sectorială „Educația 2020” (2014); Cadrul european de referință privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006); Raportul lui Delors: Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI „Comoara lăuntrică” (2000); Concepția educației lingvistice şi literar-artistice a elevilor; Curriculumul la Limba şi lite-ratura română pentru învățământul liceal (2006, 2010).
Pentru realizarea prezentei dezvoltări curriculare, s-a pornit de la nevoia reformulării competențelor specifice Limbii şi literaturii române ca disciplină școlară, cu evidențierea valorilor și atitudinilor pe care trebuie să și le aproprieze absolvenții de liceu, revizui-rea unităților de competență în contextul dinamic al formării vorbitorului și cititorului cult al limbii române, corelarea abordărilor intra-, inter- și trans-disciplinare la nivelul relațiilor didactice limbă română – discipline înrudite; literatură română – ştiințe şi arte conexe, corelarea curriculumului actual cu procesul de globalizare, internaționalizare, europenizare și tehnologizare. În această intenție pedagogică, au fost consultate și uti-lizate practici educaționale de succes precizate în documente curriculare privind studiul limbii materne (Limba 1) din diverse țări europene și nu numai; studii recente de didac-tica maternei, pentru a identifica tendințele noi în acest domeniu; profilul noii generații digitale, modelul Prenski (2010), care evidențiază cinci metadeprinderi, ce ar trebui dezvoltate prin Limba şi literatura română pentru ca fiecare elev să fie capabil să-și ur-meze pasiunile atât cât îi permit propriile abilități. În context, documentul recomandă introducerea activităților de învățare și elaborarea produselor școlare care valorifică tehnologiile informaționale și comunicaționale pentru dezvoltarea competențelor ling-vistice și literar-lectorale în formarea unui sistem de atitudini, valori și comportamente civice și morale temeinice în cheia recomandărilor Strategiei „Moldova Digitală 2020”.
Prezentul curriculum disciplinar este parte componentă a Curriculumului Național și se adresează, prioritar, autorilor de manuale și de piese curriculare adiacente, pro-fesorilor care vor preda disciplina Limba şi literatura română în învățământul liceal.
5
Aceștia sunt vizați în scopul informării adecvate despre cadrul conceptual al discipli-nei, despre sistemul de competențe pe care trebuie să-l dezvolte absolventului de li-ceu prin conștientizarea rolului formativ și a importanței axiologice a Limbii şi literaturii române, ceea ce dă prioritate valorilor lingvistice și literare în procesul de educație a personalității tânărului în formare.
Prin prezentul document se realizează o dezvoltare continuă, cu un grad sporit de complexitate și conformă specificului vârstei, a curriculumului gimnazial la Limba şi li-teratura română.
Cadrul de aplicare a acestui document normativ pornește de la familiarizarea profe-sorilor de Limba şi literatura română cu prevederile competențelor specifice ale disci-plinei, pe care aceștia trebuie să le valorifice în practica școlară la clasă, pentru a realiza finalitatea urmărită prin scopul educației lingvistice și educației literar-artistice la treap-ta de liceu.
Profesorii sunt beneficiari direcți ai acestui document curricular, sunt consultați, prin oferire de informații și variante didactico-metodice orientative, despre modul de or-ganizare a procesului educațional la disciplină. Relația competențe specifice – unități de competență – unități de conținut – activități de învățare – produse recomandate valorifică eficiența pedagogică a resurselor curriculare la disciplină, în scopul dobândirii de performanțe școlare de tip lingvo-literar. În acest sens, curriculum de față reprezin-tă instrumentul didactic și actul normativ principal pentru dezvoltarea competențelor necesare în continuarea studiilor de către elevi și în pregătirea personalității lor pen-tru viață și pentru integrarea socială de succes. Dezvoltat din perspectivă normativă și reglatoare, dar și în viziune strategică pe dimensiunea conținutală și procesuală a educației lingvistice și literar-artistice în liceu, acest curriculum are drept obiectiv cre-area condițiilor favorabile elevului de a asimila materia determinată de conținuturile recomandate pentru liceu într-un ritm adecvat, de a-și forma și dezvolta competențe integratoare de lectură, receptare, exprimare, interpretare orală și scrisă a mesajelor, de însușire a unor metode și tehnici de muncă individuală și de realizare a standardelor de eficiență a învățării stabilite la disciplină pentru profilul real și cel umanistic în scopul formării reprezentărilor culturale și a comportamentului lingvo-literar autonom prin re-sursele Limbii şi literaturii române.
La realizarea acestui document s-a ținut cont și de opiniile cadrelor didactice din învățământul general antrenate în procesul de evaluare a curriculumului și/sau în pro-cesul educațional zilnic al Limbii şi literaturii române la treapta liceală, de modelul fle-xibil și deschis al proiectării curriculare, care să ofere posibilități autentice de opțiune pentru autori de manuale și, ulterior, pentru profesori și elevi.
Autorii de manuale vor dezvolta temele curriculumului după criterii logice, valori-ficând competențele specifice, unitățile de competență și conținuturile recomandate în sarcini și situații de învățare experențială de tip interactiv, în proiecte, studii de caz, combinate judicios cu resursele didacticii tradiționale. Așadar, curriculumul are meni-rea să ofere puncte de sprijin elevilor în realizarea unei învățări independente, active și creative, iar profesorilor – foaie de parcurs în realizarea educației lingvistice și literare de calitate.
6
De asemenea, autorii de manuale sau echipele de autori, care vor elabora concepții de manuale, formând/dezvoltând, prin conținuturile recomandate, competențele de bază și specifice, vor ține cont de faptul că temeiul curriculumului îl constituie principiile învățământului formativ. Deci, accentele urmează a fi puse pe formarea deprinderilor de muncă intelectuală, de explorare independentă a materiei curriculare, pentru con-tinuarea studiului independent al Limbii şi literaturii române, de-a lungul întregii vieți. Pentru clasele a X-a – a XII-a, la care se referă acest document, se recomandă elabora-rea manualelor care vor include materia de Limbă şi de literatură română adecvată și consonantă cu indicațiile prezentului curriculum.
Autorii ghidurilor metodologice pentru profesori vor lua în dezbatere probleme ac-tuale ale lingvodidacticii și aspecte ale predării-receptării literaturii. Ele vor conține atât repere teoretice, cât și sugestii de implementare a documentelor normative, rezultate din experiența avansată la clasă.
7
I. REPERE CONCEPTUALE
Scopul general al studiului Limbii şi literaturii române în liceu îl constituie educația lingvistică a elevilor (EL), aceasta însemnând formarea și dezvoltarea la elevi a cultu-rii comunicării, prin stăpânirea resurselor limbii, a culturii literar-artistice (ELA), prin cunoașterea/interpretarea valorilor literare, precum și prin achiziționarea unui instru-mentar teoretic aferent activității literar-artistice, a experiențelor lectorale și estetico-literare. Acesta consună cu Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11, care deter-mină faptul că – Educația are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem de competențe care include cunoştințe, abilități, atitudini şi valori ce permit participarea activă a individului la viața socială şi economică.
Orientarea spre o societate deschisă, democratizarea vieții publice, comunicarea socioculturală solicită și o viziune adecvată asupra rolului disciplinei școlare și a modu-lui de abordare a acesteia. Apropierea de conținutul culturii și științei contemporane, adecvarea educației la tipul uman contemporan și la societatea modernă au determinat necesitatea schimbărilor curriculare la zi.
Deschiderea spre învățământul formativ are ca imperativ și dobândirea unui stil in-telectual propriu de comunicare, convergent unor perspective diverse de interpretare a textelor literare și de realizare a actelor de vorbire orală și scrisă. Prin urmare, factorii educaționali care au condus la dezvoltarea Curriculumului de Limba şi literatura română în liceu se referă la modernizarea învățământului și racordarea științelor educației la principiile comunității mondiale ale educației și comunicării interculturale; interferența viață/limbă/comunicare/literatură; evoluția științelor educației, a lingvisticii și teoriei comunicării, a esteticii și hermeneuticii literare etc.; personalitatea profesorului-filolog: dezvoltarea profesională pe noi principii, angajarea prin concurs, rolul de conceptori de curriculum al profesorilor, atestarea (obligatorie); resurse: manuale/manuale alter-native, ediții comentate ale operelor selectate pentru studiu, dicționare, enciclopedii, culegeri și baterii de teste, ghiduri pentru profesori și elevi, auxiliare didactice, ediții de texte (serii, colecții), dicționare, enciclopedii, resurse electronice etc.; opțiuni: Curricu-lumul la Limba şi literatura română permite soluții alternative la selectarea textelor lite-rare și a materiilor lingvistice, pe care o vor realiza autorii de manuale și chiar profesorii.
Cadrul conceptual al Curriculumului la Limba şi literatura română pentru clasele de liceu se edifică pe principiile proiectării-predării-receptării-învățării-evaluării didactice:
• sistematizării şi coerenței demersurilor educaționale proiectate: sprijinul pe Curriculumul la Limba şi literatura română, clasele V-IX, urmărindu-se perfecționarea și dezvoltarea competențelor comunicative (orale și scrise), lec-torale/literare ale elevului;
• adecvării la particularitățile de vârstă ale elevilor sau principiul accesibilității, luat în considerare la formularea competențelor specifice și unităților de competență, la reproiectarea conținuturilor, activităților de învățare, evaluare și la determinarea produselor;
• corelării sistemelor instrumentale ale comunicării şi lecturii;• centrării pe aspectul formativ-participativ al instruirii: se mizează pe decoda-
rea lingvistică a textului literar, pe receptarea adecvată și interpretarea proprie/
8
originală (din mai multe perspective) a textelor literare, pe capacitatea elevului cititor și interpret al operei de a-și cultiva experiențe literare/estetice proprii;
• axiologic/valoric, aplicat în selectarea textelor recomandate și a unităților de conținut;
• abordării textului din perspectivă semiotică (identificarea și decodarea semne-lor) și hermeneutică (decodarea textului, analiza, sinteza, discriminarea, inter-pretarea etc.);
• corelării transdisciplinare/interdisciplinare: s-a urmărit eșalonarea optim sin-cronizată a unităților de competență și a conținuturilor lingvistice/literare cu cele ale disciplinelor socio-umaniste în cadrul disciplinei;
• individualizării şi diferențierii învățării, manifestat în diferențierea unităților de conținut după profiluri (real, umanist), în antrenarea experienței comunicative/literare/estetice a elevilor;
• deschiderii şi schimbărilor permanente în domeniul social, în general, și educațional, în special.
Studiul Limbii şi literaturii române în liceu este axat pe șase competențe specifice dis-ciplinei, iar învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoştințe, capacități, deprinderi, atitudini și valori ca ansamblu/sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competență școlară.
Perspectiva conceptuală este determinată de definiția competenței școlare promo-vată prin Codul Educației şi Cadrul de referință al Curriculumului Național: Competența şcolară este un sistem integrat de cunoştințe, abilități, atitudini şi valori, dobândite, for-mate şi dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații.
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumului disciplinar la Limba şi literatura română este format din:
A. Competențe-cheie/transversale, categorie curriculară importantă cu un grad înalt de generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Aceste competențe reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale, poartă un caracter pluri/inter/transdisciplinar. Raportate la Lim-ba şi literatura română, acestea sunt vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la: comunicarea co-rectă, coerentă și argumentată în limba română, în situații reale ale vieții; receptarea și lansarea mesajelor cu un conținut atitudinal; utilizarea nuanțată a limbajului verbal, nonverbal și paraverbal în activitatea de antreprenoriat; motivarea argumentată a ale-gerii conștiente a viitoarei arii de activitate profesională, respectând normele de comu-nicare în limba română; organizarea activității personale, utilizând tehnologii adecvate, în permanentă schimbare, cu aplicare la studiul Limbii şi literaturii române; organizarea propriei învățări, prin conștientizarea propriilor procese și nevoi de instruire, prin iden-tificarea oportunităților disponibile și a capacității de a depăși obstacole, în scopul de a învăța cu succes; documentarea asupra fenomenelor lingvistice și literare, perceperea și
9
angajarea anumitor inovații lingvistice și literare în propriul sistem cognitiv și atitudinal; gândirea critică asupra activității de vorbitor/interlocutor/receptor, în scopul autodez-voltării continue și autorealizării; manifestarea creativă a propriului potențial intelec-tual în procesul de lectură, interpretare și producere de text; colaborarea în grup/echi-pă, prevenirea sau soluționarea verbală și civilizată a situațiilor de conflict, exprimarea orală și în scris a punctului de vedere și înțelegerea/perceperea și respectarea opiniilor semenilor în diverse situații de comunicare; manifestarea unei poziții civice active prin valorile Limbii şi literaturii române, solidaritate și coeziune socială pentru o societate non-discriminatorie prin actul comunicării; acționarea în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale; estimarea valorilor culturii naționale și ale cultu-rilor etniilor conlocuitoare, în scopul aplicării lor creative și autorealizării; proiectarea activității și a rezultatului final în concordanță cu obiectivul de formare a vorbitorului nativ de limba română și cu idealul de cititor cult; comunicarea argumentată la anumite subiecte relevante pentru studiul Limbii şi literaturii române prin utilizarea informațiilor utile dintr-o limbă străină; utilizarea, în situații reale, a anumitor instrumente cu acțiune digitală, ce facilitează studiul Limbii şi literaturii române în liceu; crearea documentelor cu caracter comunicativ și informațional, prin utilizarea anumitor servicii electronice, inclusiv rețeaua Internet;
B. Competențe specifice, sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini, pe care și le propune să le formeze/dezvolte fiecare disciplină la nivelul învățământului liceal, prin corelare cu întreaga perioadă de școlarizare;
C. Unități de competențe, achiziții lingvistice și literare, care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele unității de învățare sau la finele anului de studii pentru formarea competențelor specifice recomandate pentru fiecare clasă de liceu. Aceste competențe servesc și ca elemente/pași în formarea celor șase competențe specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare și/sau la finele anului de studii;
D. Unități de conținut, instrumente specifice didacticii lecturii, oralului și scrierii, care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate prin unitățile de competențe pro-iectate la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/transdis-ciplinare;
E. Activități de învățare și produse școlare recomandate, contexte lingvistice, lite-rare și existențiale semnificative de manifestare a unităților de competențe, proiecta-te pentru formarea/dezvoltarea și evaluarea în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să le valorifice în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor și să le completeze, în funcție de specificul filologic al disciplinei, de cel al clasei concrete de elevi și de cel al resurselor disponi-bile etc.
Denumirea disciplinei în clasele a X-a – a XII-a este Limba și literatura română. Do-meniile în care vor fi contextualizate activitățile de învățare pentru studierea Limbii şi literaturii române în clasele de liceu sunt: I. Limbă şi comunicare; II. Literatură.
Demersul educațional se va desfășura în mod integrat și se administrează în liceele teoretice din Republica Moldova pe două profiluri distincte: real și umanist.
Diferențierea pentru cele două profiluri (real și umanist) se face prin marcarea cu asterisc a unităților de conținut recomandate la profilul umanist și vizează:
10
- Educația lingvistică prin cultura comunicării orale și scrise, în cadrul cărora capa-citatea subiectului vorbitor și ascultător de a recepta și a emite, verbal, nonverbal și paraverbal mesaje, este incontestabilă. Aceasta se referă la realizarea unui larg spectru de acte comunicative, aparținând diferitelor stiluri funcționale, în confor-mitate cu normele limbii române literare, în varianta scrisă și orală.
- Educația literar-artistică prin cultura literar-artistică în planul competențelor lec-torale/literare, care se sprijină pe competențele formate deja la etapa gimnazială și urmăresc realizarea lecturii interogative/interpretative a textelor literare de diferite genuri și specii, delimitând valoarea de nonvaloare, interpretarea feno-menelor literare în interacțiune cu anumite date din domeniile filozofiei, istoriei, sociologiei, psihologiei, eticii, esteticii etc., precum și prin prisma universului axi-ologic al elevului-cititor și interpret avizat al operei literare.
Atât cultura comunicării, cât și cea literar-artistică se vor forma, în principal, pornind de la textul literar sau nonliterar. Abordarea textului literar urmează a fi făcută, în fond, din perspectiva semiotică și hermeneutică, antrenând, pe măsură, analiza psihologică, structurală, istorico-literară etc. Valorizate la nivelul demersului educațional din perspec-tiva didacticii integrate, aceste componente reprezintă ceea ce este de importanță majoră la disciplina Limba și literatura română, definind personalitatea elevului la finele liceului.
Structurarea pe clase a viziunii conceptuale de realizare a educației lingvistice și li-terar artistice, vizează următoarele dominante ale procesului educațional la Limba şi literatura română în liceu:
• CLASA a X-a: Coordonata didactică – Cititorul și opera (genuri şi specii literare; limbă şi comunicare pentru formarea cititorului-receptor al operei).
Studiul limbii române în clasa a X-a se va orienta spre realizarea competențelor ce țin de cultura lingvistică și cea a comunicării prin analiza lingvistică a diferitelor tipuri de texte literare și nonliterare. Analiza se va face în baza unor fragmente elocvente din textele studiate, antrenându-se în discuție aspecte fonetice, lexicale, gramaticale, stilis-tice și grafice.
Activitățile didactice de studiere a Limbii şi literaturii române se vor sprijini pe cunoștințele, capacitățile și atitudinile elevilor obținute anterior, dar, în liceu, vor avea caracter complex și vor viza nu doar constatarea/menționarea unui fenomen atestat în limba română, ci, mai ales, descifrarea faptului de limbă în diverse texte și reflectarea lui în surse lexicografice de documentare pentru evitarea greșelilor de exprimare. Un accent sporit se va pune pe particularitățile de limbaj în diverse stiluri funcționale, pe norme de exprimare corectă și cultivare a vorbirii orale și scrise.
Curriculumul la Limba şi literatura română pentru clasa a X-a propune studiul unor opere literare în baza cărora se va aprofunda conștientizarea procesului de receptare, se vor achiziționa cunoștințele teoretice necesare demersului interpretativ personalizat al operei ca text.
Conținuturile educaționale la literatura română, axate pe noțiunile de teorie literară, în special din aria genurilor şi speciilor literare, identificabile în operă, vor fi orientate spre realizarea competențelor specifice disciplinei școlare Limba și literatura română, indicate în acest document.
Nu se va insista asupra teoretizărilor excesive. Aspectele de istorie, teorie și critică literară vor fi selectate adecvat și vor viza relația directă și deplină cu fenomenul literar
11
și cu opera pusă în discuție. Se va urmări, cu prioritate, studiul textelor prin aplicarea experienței de lectură și a elementelor de teorie a literaturii, menite să faciliteze recep-tarea și interpretarea operei literare. Accentul de pe text va trece pe formarea cititoru-lui pentru tot parcursul vieții.
• CLASA a XI-a: Coordonata didactică – Cititorul și contextul istoric-cultural-estetic (mitologie şi folclor; curente literare şi culturale (umanismul şi iluminismul, roman-tismul şi realismul românesc, sămănătorismul şi poporanismul); limbă şi comunicare pentru formarea vorbitorului şi a scriptorului cult).
În clasa a XI-a, studiul limbii se va axa pe texte nonliterare și literare, publicistice și de utilitate socială, urmărindu-se descifrarea diferitelor aspecte de structurare și organi-zare a acestora. Paralel cu studiul textelor, se vor aborda probleme de ortografie, lexic, gramatică funcțională și stilistică. O atenție mai mare se va acorda modalității individu-ale de exprimare în producerea comunicării orale și scrise prin aspectele aplicative – de elaborare și lansare a textelor orale și scrise (comunicări, referate, rezumate, teze), dar și de definire a neologismelor, de analiză a posibilităților de exprimare în discurs a dife-ritelor idei.
Conținuturile educației literare vizează procesul evolutiv al literaturii române ca fe-nomen artistic, ce se sincronizează cu literatura universală, grație celor mai reprezenta-tive curente culturale şi literare.
Elevii vor putea înțelege și urmări specificul evoluției valorice în timp a literaturii române, angajând și interpretând opere de referință pentru fiecare curent cultural și literar ce s-a manifestat în literatura națională. În felul acesta, se va atinge și scopul elevului de a înțelege și a apropria opera în raport cu anumite formule estetice ale timpului. În baza studierii textelor artistice încadrate în curente literare, elevii vor fi antrenați în activitatea de receptare și interpretare a valorilor spirituale general-umane din cadrul culturii și literaturii române. Vorbirea și scrierea ca abilități de comunicare și de viață, formarea elevului-interpret al operei literare și al literaturii ca artă a cuvântului vor constitui o prioritate.
• CLASA a XII-a: Coordonata didactică – Cititorul, textul și contextul istoric-cultural-estetic (curente literare româneşti (modernismele şi postmodernismul)) – Cititorul și universul artistic al personalității literare (studiul personalității şi creației scriitorului; limbă şi comunicare pentru formarea cititorului avizat şi a vorbitorului cult).
Studiul limbii române în această clasă va include câteva subiecte generale de istorie a limbii române: etapele de evoluție, contribuția scriitorilor la constituirea normei literare.
Educația lingvistică în clasa a XII-a va definitiva crearea unei viziuni de ansamblu asupra limbii române ca idiom, constituit și utilizat de secole, idiom în care s-au scris și în care s-au tradus opere literare și științifice.
Același aspect se va relua și în cadrul temelor despre elemente de compunere ne-ologice, ortografia împrumuturilor și a semnelor convenționale din textele științifice, punctuație, norme de exprimare corectă și cultivare a vorbirii etc. Toate acestea se refe-ră și la pregătirea elevului de liceu pentru încadrarea în viața cultural-spirituală (studiile universitare), dat fiind faptul că pentru marea majoritate a elevilor studiul Limbii şi lite-raturii române (programat și dirijat de profesor) se încheie aici.
Educația literar-artistică vizează studiul evolutiv al literaturii române în planul cu-rentelor literare moderniste și a postmodernismului. Acestea vor fi studiate în prima
12
jumătate a anului școlar. În cea de a doua jumătate a anului școlar, se va recurge la studiul personalității și creației literare a 2-4 scriitori consacrați din literatura română. Se vor studia opere de referință, de regulă, diverse ca gen, specie, atitudine, mesaj, structură. În acest sens, cadrele didactice și autorii de manuale vor insista asupra aspec-telor polivalente, care constituie opera artistică a unui autor: particularitățile de gen, specie, curent literar, teme, motive, probleme la care se adaugă notele distincte ale personalității (individualității) autorului în interpretarea exegetică și cea proprie.
Conținuturile învățării includ cele două domenii ale disciplinei: Limba română şi lite-ratura română. Ele sunt dinamic ordonate și repartizate pe clase într-o viziune sistemi-că. Acestea pot fi integrate în mod echilibrat, asigurând abordarea metodică și holistică a procesului de comunicare și, în același timp, apropiind actul de învățare de realitatea imediată, de viața privată și publică a elevului, de interesele liceanului-adolescent.
Conținuturile constituie un sistem de referință pentru autorii de manuale. Aceștia vor avea libertatea de a decide, în limitele necesare, pe clase, asupra modalității de abordare didactică a materiei.
13
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutuldisciplinei
Aria curriculară Clasele
Nr. de ore pe săptămână
real/umanist
Nr. de unități de învățare Nr. de ore
Real/umanistreal umanist
Disciplină obligatorie
Limbă şi comunicare
X 4/5 8 9 136/170XI 4/5 8 9 136/170XII 4/5 8 9 132/165
Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităților de conținut pe clase și unități de timp la disciplină în raport cu conținuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.
1.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CUUNITĂŢILE DE CONŢINUT
Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore
REAL UMANISTa X-a Nr. de ore 136/170 136 170
Identitatea lingvistică şi culturală• Statutul de vorbitor cult al limbii române• Adevărul științific despre limba română, cultură
și identitate națională• Sentimentul demnității personale în context
național și european
5 7
Comunicare orală• Comunicarea orală. Elemente verbale,
nonverbale și paraverbale utilizate într-o situație de comunicare
• Dezbaterea argumentată a unei probleme. Negocieri de sens și semnificații
• Ascultarea activă și empatică într-o dezbatere • Comportamentul verbal corect în interacțiunea
comunicativă
9 12
Literatura şi receptarea• Textul literar și lectura ca ipoteză esențială
a receptării. Formarea cititorului-receptor al literaturii
• Literatura – formă de cunoaștere și artă a cuvântului. Dimensiunea culturală și socială a literaturii
14
Genuri literare şi receptarea operei din perspectiva teoriei şi criticii literare
Genul epic • Elemente de structură și compoziție a operei
epice (subiect/discurs)• Instanțele narative. Perspectiva narativa. Tipuri
de naratori.• Subiectul și structura lui: acțiunea, sistemul de
personaje, cronotopul• Momentele acțiunii și moduri de expunere
(actualizare și aprofundare)• Tipologii de personaje • Modalități/procedee de caracterizare • Epica populară: specii (actualizare), teme
dominante• Basmul popular și basmul cult• Proza cultă: schița, nuvela, povestirea.
Actualizare și aprofundare• Romanul. Tipologie: romanul obiectiv, romanul
istoric, romanul psihologic etc. • Doricul, ionicul și corinticul* • Textul de graniță: eseul literar, jurnalul
Genul dramatic• Compoziția textului dramatic: acțiune
dramatică, conflict dramatic, didascalii• Structura textului dramatic în acte, scene,
cânturi• Specii ale genului dramatic: comedia și drama• Elemente ale tragicului în drama modernă*
Genul liricLirica populară: doina, cântecul popular și colindul• Poezia cultă: oda, elegia, meditația • Poezia de formă fixă: sonet, rondel, glosa,
gazel*, hai-ku* • Eul liric: stări și ipostaze• Elemente de structură a textului poetic: temă,
motiv, laitmotiv• Elemente de prozodie: rimă, ritm, strofă, vers
alb• Limbajul textului poetic: imaginea artistică,
figuri de stil
38 52
Comunicarea scrisă• Etapele de elaborare a textului scris• Scrierea diferitor tipuri de texte* • Reguli de tehnoredactare• Calitatea mesajului scris: coerență și coeziune
15
Scrierea reflexivă• Textul argumentativ• Pagina de jurnal*
Scrierea imaginativă• Proiectul individual/proiectul de grup*
Scrierea metaliterară• Comentarea unui text liric• Comentarea unui fragment de text epic• Comentarea unui fragment de text dramatic• Compoziția de caracterizare a personajului
literar
Scrierea funcțională• Cererea. Anunțul. Avizul• CV-ul etc.
19 26
Limba română în dinamică• Fonetică. Norme ortoepice și ortografice.
Modificări normative stipulate în DOOM 2 etc.• Lexicologie. Relații logico-semantice între
cuvinte. Sinonimia contextuală• Morfologie. Structuri morfematice cu elemente
intercalate și reflexele ortografice ale acestora. (actualizare)
• Sintaxa propoziției. Acordul în limba română. Cazuri dificile de acord
• Apoziția. Nume de profesii, funcții, demnități etc. și respectarea egalității de gen
• Principiile punctuației: intonațional, logico-semantic, formal-gramatical la nivelul propoziției. Noțiuni generale*
• Stilistică funcțională• Stilurile funcționale ale limbii• Stilistica părților de vorbire• Surse lexicografice de documentare pentru
evitarea greșelilor de exprimare
20 26
Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Textul liric: pretext pentru deschidere spre
artele frumoase• Textul epic și arta cinematografică• Textul dramatic și arta spectacolului• Comunicarea în mass-media: presa scrisă/
online/audiovizuală*
5 7
Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20
Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului 20 20
16
Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore
REAL UMANISTa XI-a Nr. de ore – 136/170 ore 136 170
Identitatea lingvistică şi culturală• Limba română în diversitatea lingvistică europeană• Sentimentul demnității naționale• Limba şi literatura română: valori ale culturii naționale
în context global
5 7
Comunicare orală• Discursul argumentativ. • Relevanța și coerența argumentelor în construcția unui
discurs argumentativ• Tehnici de exersare a discursului argumentativ• Impactul limbajului utilizat în comunicarea argumentată• Strategii de motivare și convingere/persuadare a ascul-
tătorului
9 12
Literatura română – fenomen în evoluție• Miturile – resurse fundamentale ale literaturii. Mituri
românești relevante• Folclorul – temelia literaturii naționale. Tradiție și
inovație în continuitatea literară• Literatura în istoria umanității: tradiționalismul și mo-
dernismul*
Curente culturale şi literare din perspectiva istoriei litera-turii, criticii şi teoriei literare• Curente culturale și literare: noțiuni, caracterizare gene-
rală• Curentul literar și particularitățile genului și ale speciilor• Umanismul. Context socio-istoric și particularități• Elemente umaniste în istoriografia românească• Iluminismul românesc. Context socio-istoric și particula-
rități• Clasicismul. Context socio-istoric. Principii ale clasicis-
mului• Aspecte ale clasicismului în literatura română• Romantismul. Context socio-istoric și particularități.
Genuri și specii caracteristice• Motive literare și mărci stilistice specifice. Personajul
romantic• Romantismul românesc: de la pașoptism la junimism• Autori reprezentativi și opere de referință din literatura
română• Realismul: contextul socio-istoric și particularități
38 52
17
Genuri şi specii caracteristice. Romanul realist• Teme dominante• Tipologii ale personajul realist• Autori reprezentativi și opere de referință din literatura
română• Sămănătorismul și poporanismul: contextul socio-istoric
și particularități. Reprezentanți și opere de valoare• Polifonia curentelor literare*• Sincronizarea fenomenului literar național cu cel univer-
sal*Comunicarea scrisăScrierea metaliterară• Portretul literar• Compoziția-caracterizare de personaj din perspectiva
curentului literar• Eseul structurat • Eseul nestructuratScrierea funcțională• Procura. Invitația• Procesul-verbalScrierea reflexivă• Articolul în presa scrisă și online• JurnalulScrierea imaginativă• Scenariul
19 26
Limba română în dinamică• Fonetică. Pronunțarea corectă a împrumuturilor
Elemente de ortoepie. Pronunție corectă (hipercorectitudinea)
• Lexicologie. Formarea cuvintelor cu afixe și elemente de compunere neologice
• Expresii autohtone. Expresii intraductibile• Morfologie funcțională. Ortografia împrumuturilor –
legarea/nelegarea cu cratimă a articolului hotărât și a dezinențelor
• Ortografia și abrevierea unităților de măsură și a semnelor convenționale și a simbolurilor din textele științifice
• Sintaxa frazei • Contragerea și expansiunea• Cupluri corelative – exprimare și punctuație corectă• Principiile punctuației: intonațional, logico-semantic,
formal-gramatical la nivelul frazei*• Stilistică funcțională• Particularitățile de limbaj în diverse stiluri funcționale.
Clișeul și calchierea lingvistică• Valori stilistice ale semnelor de punctuație
20 26
18
Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Cititorul-autodidact și lectura fără frontiere • Literatura și mediile – surse de informare și formare a
vorbitorului cult • Valorile literare românești în dezvoltarea personală• Opera literară în expresia filmului artistic/documentar/
de animație și în cea a spectacolului*
5 7
Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20
Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului. 20 20
Clasa Unități de conținut dominante/integratoareNr. orientativ de ore
REAL UMANIST
a XII-a Nr. de ore – 132/165 de ore 132 165Identitatea lingvistică şi culturală • Plurilingvism și interculturalitate• Dialogul valorilor culturale • Conștiința națională
5 7
Comunicare orală• Vorbitul în public. Impactul emoțiilor asupra
comunicării • Tipuri de discursuri. Strategii de construcție a
discursului persuasiv• Persuasiunea. Tehnici de persuasiune. Comportamentul
asertiv în comunicare• Cultura comunicării în spațiul public. Profilul unui
vorbitor cult.
9 12
Creația literară şi interpretarea/exegeza textului• Cititorul avizat și lectura interpretativă a operei literare• Istoria literaturii, teoria și critica literară – surse de
interpretare a operei literare• Curente literare moderniste: context european și
formule autohtone• Simbolismul. Particularități.
Autori și opere de referință • Expresionismul. Estetica expresionismului românesc.
Autori și opere de referință • Neomodernismul. Afirmare și specific în contextul
literaturii române din Basarabia. Autori și opere de referință
• Postmodernismul, expresie a literaturii noi Idealurile și criza contemporanietății Particularități: intertextualitate, ludic, ironie, parabola*, parodia* etc. Autori și opere de referință
38 52
19
• Interferența curentelor literare • Sincronizarea fenomenului literar național cu cel
universal*Cititorul şi universul artistic al personalității literare • Personalitatea scriitorului: date biografice, parcurs și
context de formare• Perioada de afirmare și etape ale creației scriitorului• Universul artistic al scriitorului (viziuni estetice, genuri,
specii reprezentative, teme dominante ).• Opere reprezentative din creația scriitorului studiat.• Stilul individual al scriitoruluiComunicarea scrisăScrierea metaliterară• Eseul de sinteză• Compoziția-paralelă*• Compoziția-analiza literară a unei opere de referințăScrierea funcțională• CV-ul (Europass)• Scrisoarea de intențieScrierea reflexivă• Cronica de film • Recenzia de teatru*Scrierea imaginativă• Reportajul în presa scrisă și online
19 26
Limba română în dinamică• Lexicologie. Lexic și lexicografie terminologică• Morfologie. Ambiguități gramaticale în limbajul
normat și în limbajul artistic • Sintaxa textului: Punctuația și justificările ei sintactice • Topică fixă și topica liberă• Stilistică funcțională: • Stilistica părților de vorbire și a semnelor de punctuație
în textul literar• Abaterea de la normă. Anacolut, confuzii paronimice,
pleonasm și tautologie, cacofonie, adecvare/inadecvare stilistică
20 26
Experiențe lingvistice şi de lectură: dimensiune inter/pluri/trandisciplinară• Modernismul în literatură, arta vizuală, muzică și
arhitectură• Textul și arta fotografică*• Neticheta. Comunicarea în spațiul public și online• Cititorul-creator de valori în era digitală• Construcția și deconstrucția textului artistic prin arte/
științe*
5 7
Evaluări. Analiza rezultatelor evaluărilor 20 20
Ore pentru sinteze şi la discreția profesorului 16 15
20
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI
1. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global, demonstrând empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală.
2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică, dove-dind atitudine constructivă și bunăvoință.
3. Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând compor-tament lingvistic autonom și originalitate.
5. Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură ling-vistică.
6. Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieții, demonstrând interes axiologic și estetic.
21
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ŢAR
ECS
1. E
xprim
area
iden
tităț
ii lin
gvisti
ce și
cul
tura
le p
ropr
ii în
con
text
eur
opea
n și
glob
al, d
emon
strâ
nd e
mpa
tie și
des
chid
ere
pent
ru d
iver
sitat
ea
lingv
istică
și c
ultu
rală
.CS
2. R
acor
dare
a di
scur
sulu
i la
dive
rse
situa
ții d
e co
mun
icar
e pe
rson
ală
și pu
blic
ă, d
oved
ind
atitu
dine
con
stru
ctivă
și b
unăv
oinț
ă.CS
3. L
ectu
ra și
inte
rpre
tare
a te
xtel
or li
tera
re și
de
gran
iță, d
emon
strâ
nd g
ândi
re cr
itică
și a
tașa
men
t faț
ă de
val
orile
naț
iona
le și
gen
eral
-um
ane.
CS 4
. Pro
duce
rea
text
elor
scris
e de
dife
rit ti
p și
pe su
port
uri v
aria
te, m
anife
stân
d co
mpo
rtam
ent l
ingv
istic
auto
nom
și o
rigin
alita
te.
CS 5
. Apl
icar
ea n
orm
elor
lim
bii r
omân
e lit
erar
e (g
ram
atica
le, o
rtog
rafic
e, p
unct
uațio
nale
și sti
listic
e) în
exp
rimar
ea o
rală
și sc
risă,
dem
onst
rând
di
scer
năm
ânt ș
i cul
tură
ling
visti
că.
CS 6
. Val
orifi
care
a ex
perie
nțel
or li
ngvi
stice
și d
e le
ctur
ă în
ved
erea
dez
voltă
rii p
erso
nale
pe
parc
ursu
l vie
ții, d
emon
strâ
nd in
tere
s axi
olog
ic și
es
tetic
.4.
1. C
lasa
a X
-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re1.
1. A
rgum
enta
rea
prop
riulu
i sta
-tu
t de
vorb
itor ș
i asc
ultă
tor
al li
mbi
i rom
âne.
1.2.
Pro
mov
area
ade
văru
lui
știin
țific
desp
re li
mbă
, cul
tu-
ră și
iden
titat
e na
ționa
lă.
Iden
titat
e lin
gvis
tică
şi c
ultu
rală
• St
atut
ul d
e vo
rbito
r cul
t al l
imbi
i ro-
mân
e•
Adev
ărul
știin
țific
desp
re li
mba
rom
â-nă
, cul
tură
și id
entit
ate
națio
nală
• Se
ntim
entu
l dem
nită
ții p
erso
nale
în
cont
ext n
ațio
nal ș
i eur
opea
n
• Te
me
tran
sdis
cipl
inar
e:
• Vo
rbire
a co
rect
ă: d
in sp
ațiu
l şco
lii în
sp
ațiu
l vie
ții. V
orbi
toru
l cul
t, ar
gu-
men
te p
entr
u ge
nera
ția m
ea.
• Vo
rbire
a şi
vorb
itoru
l cul
t sun
t la
mod
ă•
31 a
ugus
t – Z
iua
Lim
bii R
omân
e
Activ
ități:
Argu
men
tare
a sit
uație
i act
uale
a li
mbi
i rom
âne
ca id
iom
(und
e și
de c
ine
este
vor
bită
; de
cine
est
e st
udia
tă; c
e pu
blic
ații
de li
mbă
ro
mân
ă ex
istă;
cin
e sc
rie în
lim
ba ro
mân
ă et
c.).
Rela
tare
a de
spre
lim
ba ro
man
ă ca
par
te a
cul
turii
spiri
tual
e a
po-
poru
lui r
oman
.Le
ctur
a un
or zi
are
edita
te în
lim
ba ro
mân
ă în
com
unită
ți ro
mâ-
nești
din
Eur
opa.
Inte
rviu
l cu
vorb
itorii
de
limbă
rom
ână,
apa
rțin
ând
com
unită
ților
ro
mân
ești
din
Euro
pa.
Prez
enta
rea
argu
men
tată
a v
alor
ilor l
ingv
istice
și li
tera
re re
cuno
s-cu
te so
cial
și c
ultu
ral.
Real
izare
a un
or g
hidu
ri tu
ristic
e pe
ntru
spaț
iul c
ultu
ral l
ocal
/reg
i-on
al/n
ațio
nal/e
urop
ean.
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
desp
re tr
adiți
ile și
/sau
obi
ceiu
rile
com
u-ne
ale
mai
mul
tor p
opoa
re.
22
Conf
erin
ța d
e pr
esă.
Mas
a ro
tund
ă.Pr
oiec
tul i
ndiv
idua
l/de
grup
.O
rgan
izare
a de
cade
i Lim
bii ş
i lite
ratu
rii ro
mân
e în
pla
n in
ter-
și tr
ansd
iscip
linar
.Di
scuț
ii de
gru
p, B
rain
stor
min
g-ul
.Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă.
Prez
enta
rea
oral
ă.O
rgan
izare
a co
ncur
suril
or te
mati
ce.
Prod
use:
Ghid
turis
tic, c
olaj
foto
/vid
eo, p
orto
foliu
, pro
iect
indi
vidu
al/d
e gr
up, m
asă
rotu
ndă,
con
ferin
ță d
e pr
esă,
foru
m d
e di
scuț
ii, c
hat,
inte
rviu
, flas
hmob
, exc
ursie
cog
nitiv
ă, p
roie
ct d
e m
onito
rizar
e a
core
ctitu
dini
i vor
birii
etc
.2.
1. E
labo
rare
a un
ei c
omun
icăr
i or
ale
pe o
tem
ă da
tă.
2.2.
Rea
lizar
ea u
nei d
ezba
teri
pe
o te
mă
de in
tere
s gen
eral
.
2.3.
Sus
ținer
ea u
nei p
reze
ntăr
i m
ultim
odal
e în
fața
unu
i pu
blic
.
Com
unic
are
oral
ă•
Com
unic
area
ora
lă. E
lem
ente
ver
ba-
le, n
onve
rbal
e și
para
verb
ale
utiliz
ate
într
-o si
tuaț
ie d
e co
mun
icar
e•
Dezb
ater
ea a
rgum
enta
tă a
une
i pr
oble
me.
Neg
ocie
ri de
sens
și
sem
nific
ații
• As
culta
rea
activ
ă și
empa
tică
într
-o
dezb
ater
e •
Com
port
amen
tul v
erba
l cor
ect î
n in
tera
cțiu
nea
com
unic
ativă
Activ
ități:
Prod
ucer
ea u
nor i
dei,
mes
aje
adec
vate
situ
ație
i de
com
unic
are.
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r pen
tru
înțe
lege
rea
unui
disc
urs a
udia
t. Ex
ersa
rea
capa
cită
ții d
e a
dezb
ate
o pr
oble
mă.
Co
nstr
uire
a de
arg
umen
te p
entr
u su
sțin
erea
unu
i pun
ct d
e ve
dere
.De
zbat
erea
une
i ide
i/pro
blem
e de
inte
res g
ener
al.
Prez
enta
rea
oral
ă a
unor
text
e m
ultim
odal
e pe
o te
mă
dată
etc
.Pr
odus
e:Co
mun
icăr
i ora
le, p
reze
ntar
e or
ală
mul
timod
ală,
pro
iect
indi
vidu
-al
, tex
t rec
itat,
text
ora
l, pr
oiec
t de
grup
etc
.3.
1. A
plic
area
div
erse
lor s
trat
egii
de le
ctur
ă.
3.2.
Rez
umar
ea u
nui t
ext l
itera
r și
de g
rani
ță.
Lite
ratu
ra şi
rece
ptar
ea•
Text
ul li
tera
r și l
ectu
ra c
a ip
otez
ă es
enția
lă a
rece
ptăr
ii. F
orm
area
ci
titor
ului
-rec
epto
r al l
itera
turii
• Li
tera
tura
– fo
rmă
de c
unoa
șter
e și
artă
a c
uvân
tulu
i. Di
men
siune
a cu
ltura
lă și
soci
ală
a lit
erat
urii
Activ
ități:
Lect
ura
inde
pend
entă
și d
irija
tă a
text
elor
.Di
scuț
ii as
upra
lect
urilo
r.An
aliza
ling
visti
că și
lite
rară
a te
xtel
or.
Prez
enta
rea
în d
iferit
e fo
rme
grafi
ce a
term
enilo
r/no
țiuni
lor.
Com
enta
riul s
emni
ficaț
iei ti
tlulu
i.Co
men
tare
a m
otivu
lui l
itera
r.An
aliza
sim
bolu
lui l
itera
r.
23
3.3.
Ana
liza
spec
ificu
lui d
e ge
n și
spec
ie a
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță.
3.4.
Util
izare
a no
țiuni
lor d
e te
orie
lite
rară
la a
naliz
a te
xtul
ui li
tera
r și d
e gr
aniță
.
3.5.
Com
enta
rea
elem
ente
lor
lexi
cale
, stil
istice
și se
mio
-tic
e di
n te
xte
liter
are
și de
gr
aniță
.
3.6.
Exp
licar
ea fu
ncție
i cog
nitiv
e,
educ
ative
și e
steti
ce a
te
xtul
ui li
tera
r și d
e gr
aniță
.
Gen
uri l
itera
re şi
rece
ptar
ea o
pere
i din
pe
rspe
ctiva
teor
iei ş
i criti
cii l
itera
re
Gen
ul e
pic
• El
emen
te d
e st
ruct
ură
și co
mpo
ziție
a
oper
ei e
pice
(sub
iect
/disc
urs)
• In
stan
țele
nar
ative
. Per
spec
tiva
nara
tiva.
Tip
uri d
e na
rato
ri.•
Subi
ectu
l și s
truc
tura
lui:
acțiu
nea,
sis
tem
ul d
e pe
rson
aje,
cro
noto
pul
• M
omen
tele
acț
iuni
i și m
odur
i de
expu
nere
(act
ualiz
are
și ap
rofu
ndar
e)•
Tipo
logi
i de
pers
onaj
e •
Mod
alită
ți/pr
oced
ee d
e ca
ract
eriza
re
• Ep
ica
popu
lară
: spe
cii (
actu
aliza
re),
tem
e do
min
ante
• Ba
smul
pop
ular
și b
asm
ul c
ult
• Pr
oza
cultă
:sch
ița, n
uvel
a, p
oves
tirea
. Ac
tual
izare
și a
prof
unda
re•
Rom
anul
.: Ti
polo
gie:
rom
anul
ob
iecti
v, ro
man
ul is
toric
, rom
anul
ps
ihol
ogic
, rom
anul
etc
. •
Doric
ul, i
onic
ul și
cor
intic
ul*
• Te
xtul
de
gran
iță: e
seul
lite
rar,
jurn
alul
Gen
ul d
ram
atic
• Co
mpo
ziția
text
ului
dra
mati
c:
acțiu
ne d
ram
atică
, con
flict
dra
mati
c,
dida
scal
ii•
Stru
ctur
a te
xtul
ui d
ram
atic
în a
cte,
sc
ene,
cân
turi
Cara
cter
izare
a pe
rson
ajul
ui li
tera
r.Id
entifi
care
a tr
ăiril
or, s
tăril
or, i
post
azel
or e
ului
liric
. Co
men
tare
a al
gorit
mic
ă a
figur
ilor d
e sti
l.An
aliza
com
poziț
iei t
extu
lui l
itera
r și d
e gr
aniță
. Co
men
tare
a ro
lulu
i im
agin
ii ar
tistic
e în
text
. Co
men
tariu
l exp
resiv
ității
lim
baju
lui u
nui t
ext.
Elab
orar
ea si
ntez
elor
.St
ruct
urar
ea in
form
ație
i (po
rtof
oliu
l) et
c.Pr
odus
e:Ag
endă
de
lect
ură,
fișă
de
lect
ură,
jurn
alul
, rec
italu
l, te
st-g
rilă,
co
mpu
nere
-par
alel
ă, c
ompu
nere
a de
car
acte
rizar
e a
pers
onaj
ului
lit
erar
, ese
ul p
oetic
, ese
ul a
rgum
enta
tiv, p
orto
foliu
, pro
iect
de
grup
/indi
vidu
al, c
omen
tariu
lite
rar e
tc.
24
• Sp
ecii
ale
genu
lui d
ram
atic:
com
edia
și
dram
a•
Elem
ente
ale
trag
icul
ui în
dra
ma
mod
ernă
*
Gen
ul li
ricLi
rica
popu
lară
: doi
na, c
ânte
cul p
opul
ar
și co
lindu
l•
Poez
ia c
ultă
:oda
, ele
gia,
med
itația
•
Poez
ia d
e fo
rmă
fixă:
sone
t, ro
ndel
, gl
osa,
gaz
el*,
hai
-ku*
•
Eul
liric
: stă
ri și
ipos
taze
• El
emen
te d
e st
ruct
ură
a te
xtul
ui
poeti
c: te
mă,
moti
v, la
itmoti
v•
Elem
ente
de
proz
odie
:rim
ă, ri
tm,
stro
fă, v
ers a
lb•
Lim
baju
l tex
tulu
i poe
tic: i
mag
inea
ar
tistic
ă, fi
guri
de sti
l4.
1. S
crie
rea
text
elor
met
alite
-ra
re, r
eflex
ive,
func
ționa
le,
imag
inati
ve în
baz
ă de
alg
o-rit
mi ș
i sch
eme.
4.2.
Res
pect
area
rigo
rilor
gra
fice
la e
labo
rare
a te
xtel
or sc
rise.
Com
unic
area
scris
ă•
Etap
ele
de e
labo
rare
a te
xtul
ui sc
ris•
Scrie
rea
dife
ritor
tipu
ri de
text
e*
• Re
guli
de te
hnor
edac
tare
• Ca
litat
ea m
esaj
ului
scris
: coe
renț
ă și
coez
iune
Scrie
rea
refle
xivă
• Te
xtul
arg
umen
tativ
• Pa
gina
de
jurn
al*
Scrie
rea
imag
inati
vă•
Proi
ectu
l ind
ivid
ual/p
roie
ctul
de
grup
*
Activ
ități:
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
text
ului
în fu
ncție
de
tipul
ace
stui
a.Ex
erci
ții d
e st
ruct
urar
e a
text
ului
pe
secv
ențe
logi
ce.
Exer
ciții
de
prod
ucer
e și
iera
rhiza
re a
arg
umen
telo
r in
text
ul sc
ris.
Exer
ciții
de
argu
men
tare
scris
ă a
genu
lui ș
i a sp
ecie
i lite
rare
.At
elie
rul d
e sc
riere
. Ac
tivită
ți de
pro
duce
re a
text
elor
func
ționa
le.
Exer
ciții
de
docu
men
tare
pen
tru
prod
ucer
ea te
xtul
ui sc
ris.
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
text
elor
dup
ă m
odel
e, p
e va
rii su
port
uri.
Exer
ciții
de
com
plet
are
a te
xtel
or c
u el
emen
te o
mise
.Pr
odus
e:Co
men
tariu
l unu
i tex
t liri
c. C
omen
tariu
l unu
i fra
gmen
t de
text
. Com
poziț
ia d
e ca
ract
eriza
re a
per
sona
julu
i lite
rar.
Text
ul
argu
men
tativ
. Pag
ina
de ju
rnal
. Pr
oiec
tul.
Text
ul fu
ncțio
nal.
25
Scrie
rea
met
alite
rară
• Co
men
tare
a un
ui te
xt li
ric•
Com
enta
rea
unui
frag
men
t de
text
ep
ic•
Com
enta
rea
unui
frag
men
t de
text
dr
amati
c•
Com
poziț
ia d
e ca
ract
eriza
re a
per
so-
naju
lui l
itera
r Sc
riere
a fu
ncțio
nală
• Ce
rere
a. A
nunț
ul. A
vizu
l•
CV-u
l etc
.5.
1. P
erce
pere
a no
rmei
dre
pt
stan
dard
al l
imbi
i și m
odel
de
regl
emen
tare
a a
ctivi
tății
ve
rbal
e.
5.2.
Rez
olva
rea
cazu
rilor
difi
cile
de
ort
ogra
fiere
.
5.3.
Res
pect
area
nor
mel
or în
te
xtel
e re
dact
ate
în sti
luri
func
ționa
le d
iferit
e.
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă•
Fone
tică.
Nor
me
orto
epic
e și
orto
gra-
fice.
Mod
ifică
ri no
rmati
ve sti
pula
te în
DO
OM
2 e
tc.
• Le
xico
logi
e. R
elaț
ii lo
gico
-sem
antic
e în
tre
cuvi
nte.
Sin
onim
ia c
onte
xtua
lă•
Mor
folo
gie.
Str
uctu
ri m
orfe
mati
ce c
u el
emen
te in
terc
alat
e și
refle
xele
ort
o-gr
afice
ale
ace
stor
a. (a
ctua
lizar
e)•
Sint
axa
prop
oziți
ei. A
cord
ul în
lim
ba
rom
ână.
Caz
uri d
ifici
le d
e ac
ord
• Ap
oziți
a. N
ume
de p
rofe
sii, f
uncț
ii,
dem
nită
ți et
c. și
resp
ecta
rea
egal
ității
de
gen
•
Prin
cipi
ile p
unct
uație
i: in
tona
ționa
l, lo
gico
-sem
antic
, for
mal
-gra
mati
cal l
a ni
velu
l pro
poziț
iei.
Noț
iuni
gen
eral
e *
• Sti
listic
ă fu
ncțio
nală
. •
Stilu
rile
func
ționa
le a
le li
mbi
i•
Stilis
tica
părț
ilor d
e vo
rbire
• Su
rse
lexi
cogr
afice
de
docu
men
tare
pe
ntru
evi
tare
a gr
eșel
ilor d
e ex
prim
are
Activ
ități:
Aplic
area
nor
mel
or st
udia
te în
con
text
e co
ncre
te.
Com
enta
rea
fapt
elor
de
limbă
obs
erva
te/a
test
ate.
Iden
tifica
rea
și co
men
tare
a re
lații
lor l
ogic
o-se
man
tice
dint
re c
u-vi
nte
în te
xtel
e st
udia
te.
Exer
ciții
de
diso
cier
e m
orfe
mati
că și
de
expl
icar
e a
norm
elor
ort
o-gr
afice
apl
icat
e.
Aplic
area
alg
oritm
ului
de
anal
iză m
orfe
mati
că și
mor
fosin
tacti
că.
Argu
men
tare
a se
mne
lor d
e pu
nctu
ație
în a
num
ite se
cven
te d
in
text
ele
stud
iate
.El
abor
area
tabe
lelo
r sin
optic
e pe
ntru
iden
tifica
rea
stilu
rilor
fu
ncțio
nale
.Re
dact
area
text
elor
în d
iferit
e sti
luri
func
ționa
le.
Actu
aliza
rea
valo
rilor
stilis
tice
ale
părț
ilor d
e vo
rbire
în c
onte
xte
rele
vant
e.Id
entifi
care
a și
com
enta
rea
greș
elilo
r ses
izate
pe
insc
ripții
și p
u-bl
icita
te st
rada
lă e
tc.
Prod
use:
Dict
are,
pro
iect
de
grup
, pre
zent
are
pow
er p
oint
, mat
rice
mor
fe-
mati
că, l
iste
de e
xcep
ții, t
abel
sino
ptic,
test
e de
ort
ogra
fie, a
cord
și
punc
tuaț
ie, t
exte
reda
ctat
e, p
orto
foliu
de
culti
vare
a v
orbi
rii e
tc.
26
6.1.
Apl
icar
ea e
xper
ienț
elor
lit
erar
e în
dife
rite
circ
umst
anțe
ale
com
unic
ării
oral
e și
scris
e.
6.2.
Pro
duce
rea
text
elor
cu
cara
cter
func
ționa
l și
aplic
ativ
prin
util
izare
a re
surs
elor
dig
itale
/med
ia.
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
şi d
e le
ctur
ă:
dim
ensi
une
inte
r/pl
uri/
tran
disc
iplin
ară
• Te
xtul
liric
: pre
text
pen
tru
desc
hide
re
spre
art
ele
frum
oase
• Te
xtul
epi
c și
arta
cin
emat
ogra
fică
• Te
xtul
dra
mati
c și
arta
spec
taco
lulu
i•
Com
unic
area
în m
ass-
med
ia: p
resa
sc
risă/
onlin
e/au
diov
izual
ă*
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei î
n su
rse
liter
are/
nonl
itera
re/m
ass-
med
ia.
Proc
esar
ea in
form
ație
i. Pr
oduc
erea
text
elor
de
dife
rit ti
p pe
var
ii su
port
uri.
Prez
enta
rea
argu
men
tată
a p
rodu
selo
r ela
bora
te.
Elab
orar
ea su
port
urilo
r mul
timod
ale
pe b
aza
text
elor
lite
rare
/no
nlite
rare
.Pr
oiec
tare
a, e
labo
rare
a, im
plem
enta
rea,
eva
luar
ea p
roie
ctul
ui
indi
vidu
al/d
e gr
up.
Prod
ucer
ea te
xtel
or m
etal
itera
re (r
ecen
zia d
e fil
m/t
eatr
ală,
cr
onic
a de
film
/tea
tral
ă).
Scrie
rea
unui
scen
ariu
lui*
.At
elie
rul d
e le
ctur
ă/de
scrie
re/d
e de
zbat
ere/
inte
r-/tr
ansd
iscip
linar
.M
onta
rea
unui
min
ispec
taco
l în
baza
scen
ariu
lui.
Anal
iza c
ompa
rativ
ă.St
udiu
l de
caz.
Dezb
ater
ea.
Întâ
lniri
cu
pers
oane
-res
ursă
.Jo
c de
rol.
Inte
rviu
l de
grup
.Co
nsul
tații
în g
rup.
Disc
uția
diri
jată
etc
.Pr
odus
e:Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up „
pasti
la d
e lim
bă”,
pow
er p
oint
/pre
zi/vi
deo/
cola
je/t
abel
con
cept
ual/g
rafic
, jur
nal d
e le
ctur
ă, e
xpoz
iție
foto
/tur
ul g
aler
iei,
chat
-ul,
excu
rsii,
mon
tare
a un
ui m
inisp
ecta
col,
flyer
/plia
nt in
form
ativ
etc.
27
4.2.
Cla
sa a
XI-a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re1.
1. P
rom
ovar
ea li
mbi
i rom
âne
ca id
iom
eur
opea
n m
oder
n și
ca li
mbă
de
stat
.
1.2.
Val
orifi
care
a se
ntim
entu
lui
dem
nită
ții n
ațio
nale
prin
re
surs
e lin
gvisti
ce și
lite
rare
în
med
ii va
riate
.
Iden
titat
e lin
gvis
tică
şi c
ultu
rală
• Li
mba
rom
ână
în d
iver
sitat
ea li
ngvi
sti-
că e
urop
eană
• Se
ntim
entu
l dem
nită
ții n
ațio
nale
• Li
mba
şi li
tera
tura
rom
ână:
val
ori a
le
cultu
rii n
ațio
nale
în c
onte
xt g
loba
l Te
me
tran
sdis
cipl
inar
e:
• Eu
ca
repr
ezen
tant
al f
amili
ei d
e lim
bi
rom
anic
e. O
port
unită
țile
limbi
i rom
â-ne
într
e va
lori/
idea
l şi p
ragm
atism
, •
Ziua
Eur
opea
nă a
Lim
bii M
ater
ne,
prile
j de
prom
ovar
e a
dive
rsită
ții li
ng-
visti
ce,
• Cu
ltura
nea
mul
ui m
eu în
pat
rimon
iul
UN
ESCO
.
Activ
ități:
Valo
rifica
rea
adev
ărul
ui ști
ințifi
c de
spre
lim
bă, c
ultu
ră și
trad
iții î
n pr
actic
a or
ală
și sc
risă.
Re
dact
area
uno
r tex
te p
entr
u zia
re d
estin
ate
com
unită
ților
ro
mân
ești
din
dias
pora
.Cr
eare
a un
ui b
log.
Reda
ctar
ea u
nui m
inig
hid
de c
onve
rsaț
ie p
entr
u un
prie
ten
din
altă
țară
. Pr
oiec
t edu
cativ
intr
așco
lar,
insti
tuțio
nal ș
i/sau
inte
rșco
lar d
e m
onito
rizar
e a
core
ctitu
dini
i vor
birii
.M
asa
rotu
ndă,
pro
iect
ul d
e gr
up/in
divi
dual
Cont
rove
rsa
cons
truc
tivă.
Pled
oaria
.An
aliza
.In
terp
reta
rea.
Org
aniza
rea
deca
dei L
imbi
i şi l
itera
turii
rom
âne
în p
lan
inte
r- și
tran
sdisc
iplin
ar e
tc.
Prod
use:
Po
rtof
oliu
l cul
tura
l și l
ingv
istic
(ela
bora
re, c
ompl
etar
e, d
ezvo
l-ta
re),
chat
-ul,
conf
erin
ța/b
log-
ul și
vlo
g-ul
tem
atic,
foru
mul
de
idei
în p
resă
real
ă/vi
rtua
lă (o
nlin
e sa
u sim
ulat
ă), m
inig
hidu
l de
conv
ersa
ție, v
izite
de
stud
iu, e
xpoz
iții,
flash
mob
-ul e
tc.
2.1.
Iden
tifica
rea
argu
men
telo
r la
ascu
ltare
a un
ui d
iscur
s.
2.2.
Apl
icar
ea a
bilit
ățilo
r de
gând
ire c
ritică
în a
naliz
a un
ui
disc
urs.
Com
unic
area
ora
lă•
Disc
ursu
l arg
umen
tativ
. •
Rele
vanț
a și
coer
ența
arg
umen
telo
r în
cons
truc
ția u
nui d
iscur
s arg
umen
tativ
• Te
hnic
i de
exer
sare
a d
iscur
sulu
i arg
u-m
enta
tiv
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
stru
ctur
ilor a
rgum
enta
tive
într
-un
text
aud
iat.
Exer
sare
a ab
ilită
ților
de
gând
ire c
ritică
.St
ruct
urar
ea a
rgum
ente
lor î
ntr-u
n te
xt p
ropr
iu.
Util
izare
a co
nect
orilo
r log
ici î
n co
nstr
uire
a ar
gum
entă
rii.
Susț
iner
ea a
rgum
entă
rii p
rin e
xem
ple.
Pr
ezen
tare
a di
scur
sulu
i arg
umen
tativ
, cu
utiliz
area
text
ului
mul
ti-m
odal
.
28
2.3.
Ela
bora
rea
unui
disc
urs
argu
men
tativ
pe
o te
mă
dată
.
• Im
pact
ul li
mba
julu
i util
izat î
n co
mun
icar
ea a
rgum
enta
tă•
Stra
tegi
i de
moti
vare
și c
onvi
nger
e/pe
rsua
dare
a a
scul
tăto
rulu
i
Eval
uare
a di
scur
sulu
i arg
umen
tativ
pro
dus î
n ba
za u
nor c
riter
ii st
abili
te în
com
un.
Prod
use:
Port
ofol
ii pe
rson
ale
cu d
iscur
suri
argu
men
tativ
e, fi
șe te
mati
ce,
prez
enta
re P
PT.
3.1.
Lec
tura
text
elor
din
dife
rite
cure
nte
liter
are.
3.2.
Apl
icar
ea p
reze
ntăr
ii re
zu-
mati
ve a
ele
men
telo
r sub
iec-
tulu
i ope
rei î
n pr
oces
ul d
e in
terp
reta
re a
text
ului
lite
rar
și de
gra
niță
.
3.3.
Com
enta
rea
spec
ificu
lui t
ex-
telo
r lite
rare
și d
e gr
aniță
din
di
ferit
e cu
rent
e lit
erar
e.
3.4.
Apl
icar
ea n
oțiu
nilo
r de
teo-
rie li
tera
ră în
inte
rpre
tare
a te
xtel
or li
tera
re și
de
gran
iță
din
dife
rite
regi
stre
est
etice
.
3.5.
Com
enta
rea
elem
ente
lor
lexi
cale
, stil
istice
și se
mio
ti-ce
ale
text
elor
lite
rare
și d
e gr
aniță
din
dife
rite
perio
ade
istor
ice.
Lite
ratu
ra ro
mân
ă –
feno
men
în
evol
uție
• M
ituril
e –
resu
rse
fund
amen
tale
ale
lit
erat
urii.
Mitu
ri ro
mân
ești
rele
vant
e•
Folc
loru
l – te
mel
ia li
tera
turii
na
ționa
le. T
radi
ție și
inov
ație
în
conti
nuita
tea
liter
ară
• Li
tera
tura
în is
toria
um
anită
ții:
trad
ițion
alism
ul și
mod
erni
smul
*
Cure
nte
cultu
rale
şi li
tera
re d
in
pers
pecti
va is
torie
i lite
ratu
rii, c
ritici
i şi
teor
iei l
itera
re•
Cure
nte
cultu
rale
și li
tera
re: n
oțiu
ni,
cara
cter
izare
gen
eral
ă•
Cure
ntul
lite
rar ș
i par
ticul
arită
țile
genu
lui ș
i ale
spec
iilor
• U
man
ismul
.Con
text
soci
o-ist
oric
și
parti
cula
rităț
i•
Elem
ente
um
anist
e în
isto
riogr
afia
rom
ânea
scă
• Ilu
min
ismul
rom
ânes
c.Co
ntex
t soc
io-
istor
ic și
par
ticul
arită
ți•
Clas
icism
ul.C
onte
xt so
cio-
istor
ic.
Prin
cipi
i ale
cla
sicism
ului
Activ
ități:
Lect
ura
herm
eneu
tică.
Lect
ura
dirij
ată
și in
depe
nden
tă a
text
elor
din
dife
rite
cure
nte
liter
are.
Disc
uții
asup
ra le
ctur
ilor.
Anal
iza le
xicu
lui u
nui t
ext,
acce
sând
surs
ele
nece
sare
.Ce
rcet
area
.St
udiu
l de
caz.
Prob
lem
atiza
rea.
Id
entifi
care
a și
com
enta
rea
măr
cilo
r stil
istice
ale
cur
entu
lui
liter
ar.
Com
enta
rea
moti
vulu
i lite
rar.
Defin
irea
trăi
rilor
, stă
rilor
, ipo
staz
elor
eul
ui li
ric.
Argu
men
tare
a co
mpo
ziție
i tex
tulu
i lite
rar.
Atel
ieru
l: de
lect
ură,
de
scrie
re, d
e di
scuț
ie/d
e de
zbat
eri;
atel
ieru
l in
ter-/
tran
sdisc
iplin
ar e
tc.
Prod
use:
Eseu
l arg
umen
tativ
, tes
te d
e in
terp
reta
re a
sem
nelo
r unu
i tex
t et
c., r
epor
taju
l (în
lim
baju
l epo
cii ș
i în
limba
jul c
onte
mpo
ran)
, sin
teza
lite
rară
, disc
ursu
l arg
umen
tativ
, age
nda
cu n
otițe
par
alel
e,
dezb
ater
ea, p
orto
foliu
l, pr
oiec
tul i
ndiv
idua
l/de
grup
etc
.
29
3.6.
Inte
grar
ea în
com
enta
riul
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță a
fu
ncție
i cog
nitiv
e, e
duca
tive
și es
tetic
e a
text
ului
lite
rar ș
i de
gra
niță
.
• As
pect
e al
e cl
asic
ismul
ui în
lite
ratu
ra
rom
ână
• Ro
man
tism
ul.C
onte
xt so
cio-
istor
ic
și pa
rticu
larit
ăți.
Genu
ri și
spec
ii ca
ract
eristi
ce.
• M
otive
lite
rare
și m
ărci
stilis
tice
spec
ifice
. Per
sona
jul r
oman
tic•
Rom
antis
mul
rom
ânes
c: d
e la
pa
șopti
sm la
juni
mism
• Au
tori
repr
ezen
tativ
i și o
pere
de
refe
rință
din
lite
ratu
ra ro
mân
ă•
Real
ismul
: con
text
ul so
cio-
istor
ic și
pa
rticu
larit
ăți
Gen
uri ş
i spe
cii c
arac
teris
tice.
Rom
anul
re
alis
t.•
Tem
e do
min
ante
.•
Tipo
logi
i ale
per
sona
jul r
ealis
t•
Auto
ri re
prez
enta
tivi ș
i ope
re d
e re
ferin
ță d
in li
tera
tura
rom
ână
• Să
măn
ător
ismul
și p
opor
anism
ul: c
on-
text
ul so
cio-
istor
ic și
par
ticul
arită
ți.
Repr
ezen
tanț
i și o
pere
de
valo
are
• Po
lifon
ia c
uren
telo
r lite
rare
*•
Sinc
roni
zare
a fe
nom
enul
ui li
tera
r na
ționa
l cu
cel u
nive
rsal
*4.
1. R
edac
tare
a pe
rson
aliza
tă a
te
xtel
or p
e di
vers
e su
por-
turi,
cu
aplic
area
rigo
rilor
de
stru
ctur
are
a co
mpo
zițiil
or
școl
are.
Com
unic
area
scris
ăSc
riere
a m
etal
itera
ră•
Port
retu
l lite
rar
• Co
mpo
ziția
-car
acte
rizar
e de
per
sona
j di
n pe
rspe
ctiva
cur
entu
lui l
itera
r•
Eseu
l str
uctu
rat
• Es
eul n
estr
uctu
rat
Activ
ități:
Exer
ciții
de
plan
ifica
re a
scrie
rii.
Exer
ciții
de
stru
ctur
are
a un
ui te
xt d
in se
cven
țe d
istinc
te.
Activ
ități
de re
com
pune
re a
div
erse
lor ti
puri
de te
xte,
con
form
m
odel
or d
ate.
Exer
sări
vizâ
nd fo
rmul
area
ade
cvat
ă a
mes
ajel
or sc
rise.
30
4.2.
Ord
onar
ea e
lem
ente
lor
com
pone
nte
ale
text
ului
el
abor
at.
Scrie
rea
func
ționa
lă•
Proc
ura.
Invi
tația
• Pr
oces
ul-v
erba
l
Scrie
rea
refle
xivă
• Ar
ticol
ul în
pre
sa sc
risă
și on
line
• Ju
rnal
ulSc
riere
a im
agin
ativă
• Sc
enar
iul
Exer
sare
a st
ruct
urilo
r tex
tual
e ar
gum
enta
tive,
cu
priv
ire la
cu
rent
e lit
erar
e și
cultu
rale
.At
elie
rul d
e sc
riere
.Ex
ersa
rea
para
met
rilor
de
scrie
re a
div
erse
lor ti
puri
de e
seur
i.Ac
tivită
ți de
reda
ctar
e a
text
elor
func
ționa
le, c
onfo
rm c
erin
țelo
r.Ac
tivită
ți de
sele
ctar
e a
dive
rsel
or su
rse
pent
ru p
rodu
cere
a te
xtul
ui sc
ris.
Exer
ciții
de
elab
orar
e a
unui
scen
ariu
.Pr
odus
e:Po
rtre
tul l
itera
r. Co
mpo
ziția
-car
acte
rizar
e de
per
sona
j.Es
eul.
Text
ul fu
ncțio
nal.
Artic
olul
în p
resa
scris
ă și
onlin
e.
Jurn
alul
. Sce
nariu
l. 5.
1. S
tabi
lirea
ele
men
telo
r ne
olog
ice
în d
iver
se si
tuaț
ii de
com
unic
are.
5.2.
Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor
lexi
cale
neo
logi
ce la
sist
emul
gr
amati
cal a
l lim
bii r
omân
e.
5.3.
Val
orifi
care
a re
surs
elor
le
xico
grafi
ce și
TIC
în v
eder
ea
unei
exp
rimăr
i exa
cte
și co
rect
e.
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă•
Fone
tică.
Pro
nunț
area
cor
ectă
a
împr
umut
urilo
r Ele
men
te d
e or
toep
ie.
Pron
unție
cor
ectă
(hip
erco
recti
tudi
ne)
• Le
xico
logi
e. F
orm
area
cuv
inte
lor c
u afi
xe și
ele
men
te d
e co
mpu
nere
neo
-lo
gice
• Ex
pres
ii au
toht
one,
inte
rnaț
iona
le,
intr
aduc
tibile
• M
orfo
logi
e fu
ncțio
nală
. Ort
ogra
fia
împr
umut
urilo
r – le
gare
a/ne
lega
rea
cu c
ratim
ă a
artic
olul
ui h
otăr
ât și
a
desz
inen
țelo
r•
Ort
ogra
fia și
abr
evie
rea
unită
ților
de
măs
ură
și a
sem
nelo
r con
venț
iona
le și
a
simbo
luril
or d
in te
xtel
e ști
ințifi
ce•
Sint
axa
fraz
ei
• Co
ntra
gere
a și
expa
nsiu
nea
• Cu
plur
i cor
elati
ve –
exp
rimar
e și
punc
tuaț
ie c
orec
tă
Activ
itați:
Exer
ciții
de
pron
unța
re c
orec
tă a
cuv
inte
lor.
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
trad
ucer
e au
tom
ată.
Form
ular
ea le
gită
ților
în b
aza
fapt
elor
de
limbă
obs
erva
te.
Exer
ciții
car
e ne
cesit
ă uti
lizar
ea d
iferit
elor
tipu
ri de
dic
ționa
re.
Trad
ucer
ea u
nor s
ecve
nțe
de te
xt d
in li
mbi
le st
răin
e st
udia
te în
lim
ba ro
mân
ă (t
rans
disc
iplin
arita
te) *
Desc
ifrar
ea și
ort
ogra
fiere
a ab
revi
erilo
r.An
aliza
ling
visti
că a
text
elor
non
liter
are.
Com
enta
rea
orto
gram
elor
și a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie în
text
ele
prop
use.
Actu
aliza
rea
valo
rilor
stilis
tice
ale
părț
ilor d
e vo
rbire
în c
onte
xte
rele
vant
e.Re
dact
area
reci
proc
ă et
c.
Prod
use:
Post
ere
repr
ezen
tativ
e de
hip
erco
recti
tudi
ne și
etim
olog
ie p
o-pu
lară
, min
idic
ționa
re d
e cu
vint
e de
rivat
e cu
afix
e ne
olog
ice,
sc
hem
e tip
olog
ice
pent
ru a
brev
ieri,
pro
iect
de
grup
, por
tofo
liu d
e cu
ltiva
re a
vor
birii
etc
.
31
• Pr
inci
piile
pun
ctua
ției:
into
națio
nal,
logi
co-s
eman
tic, f
orm
al-g
ram
atica
l la
nive
lul f
raze
i*•
Stilis
tică
func
ționa
lă.
• Pa
rticu
larit
ățile
de
limba
j în
dive
rse
stilu
ri fu
ncțio
nale
. Cliș
eul ș
i cal
chie
rea
lingv
istică
• Va
lori
stilis
tice
ale
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie6.
1. M
anife
star
ea e
xper
ienț
elor
lit
erar
e și
a gu
stul
ui e
stet
ic în
di
ferit
e co
ntex
te d
e în
văța
re
și de
via
ță.
6.2.
Ges
tiona
rea
text
elor
ora
le
și sc
rise
în p
rodu
se m
edia
/m
ultim
edia
.
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
şi d
e le
ctur
ă:
dim
ensi
une
inte
r/pl
uri/
tran
disc
iplin
ară
• Ci
titor
ul-a
utod
idac
t și l
ectu
ra fă
ră
fron
tiere
•
Lite
ratu
ra și
med
iile
- sur
se d
e in
form
are
și fo
rmar
e a
vorb
itoru
lui
cult
• O
pera
lite
rară
în e
xpre
sia fi
lmul
ui
artis
tic/d
ocum
enta
r/de
ani
maț
ie și
în
cea
a sp
ecta
colu
lui*
• Va
loril
e lit
erar
e ro
mân
ești
în
dezv
olta
rea
pers
onal
ă
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei î
n su
rsel
e lit
erar
e/no
nlite
rare
/mas
s-m
e-di
a.Pr
oces
area
info
rmaț
iei.
Prod
ucer
ea te
xtel
or d
e di
ferit
tip
pe v
arii
supo
rtur
i.Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
pro
duse
lor e
labo
rate
.El
abor
area
supo
rtur
ilor m
ultim
odal
e pe
baz
a te
xtel
or li
tera
re/
nonl
itera
re.
Atel
ieru
l de
lect
ură/
de sc
riere
/de
dezb
ater
e/in
ter-/
tran
sdisc
iplin
ar.
Proi
ecta
rea,
ela
bora
rea,
impl
emen
tare
a, e
valu
area
pro
iect
ului
in
divi
dual
/de
grup
.An
aliza
pro
duse
lor m
edia
.Ar
gum
entu
l în
patr
u pa
și.De
zbat
erea
.Co
ntro
vers
a co
nstr
uctiv
ă.
Auto
eval
uare
a/Ev
alua
rea
reci
proc
ă et
c.Pr
odus
e:Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up, p
ower
poi
nt/p
rezi/
vide
o/co
laje
/tab
el
conc
eptu
al/g
rafic
, bul
etin
de ști
ri, sp
ot p
ublic
itar v
ideo
, cha
t-ul,
conf
erin
ță d
e pr
esă/
conf
erin
ță v
ideo
, son
daj d
e op
inie
, che
stio-
nar e
tc.
32
4.3.
Cla
sa a
XII-
a
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re1.
1. A
rgum
enta
rea
conc
epte
lor
plur
iling
vism
și
inte
rcul
tura
litat
e.
1.2.
Exp
rimar
ea id
entit
ății
lingv
istice
și c
ultu
rale
pro
prii.
Iden
titat
e lin
gvis
tică
şi c
ultu
rală
• Pl
urili
ngvi
sm și
inte
rcul
tura
litat
e•
Dial
ogul
val
orilo
r cul
tura
le
Tem
e tr
ansd
isci
plin
are:
•
Lim
ba ro
mân
ă –
part
e a
patr
imon
iulu
i lin
gvisti
c eu
rope
an•
Com
port
amen
tul l
ingv
istic
al
gene
rații
lor d
e vo
rbito
ri ai
lim
bii
rom
âne:
val
ori c
omun
e și
dife
renț
e
Activ
ități:
Eluc
idăr
i ter
min
olog
ice
și de
con
text
ale
con
cept
elor
plu
rilin
gvism
, in
terc
ultu
ralit
ate.
Crea
rea
unor
blo
guri
de p
rom
ovar
e a
baști
nei p
rin re
liefa
rea
spec
ificu
lui l
ingv
istic,
lite
rar ș
i fol
clor
ic și
a in
fluen
țelo
r pro
veni
te
din
zone
le g
eogr
afic
e lim
itrof
e.De
zbat
eri d
espr
e sp
ecifi
cul c
ultu
rii n
ațio
nale
și a
l alto
r cul
turi.
Publ
icar
ea în
med
ia (ș
cola
ră, l
ocal
ă, n
ațio
nală
) a p
rodu
selo
r ce
refle
ctă
atitu
dine
a vo
rbito
rulu
i cul
t în
rapo
rt c
u id
entit
atea
lin
gvisti
că și
cul
tura
lă p
ropr
ie (o
pțio
nal).
Inte
grar
ea în
lucr
ări c
olec
tive
cu p
reze
ntăr
i, ex
pune
ri, d
emon
stră
ri al
e m
ater
iale
lor c
e țin
de
istor
ia, c
ultu
ra, l
imba
și li
tera
tura
ro
mân
ă.O
rgan
izare
a de
cade
i Lim
bii ş
i lite
ratu
rii ro
mân
e în
pla
n in
ter-
și tr
ansd
iscip
linar
etc
.Pr
odus
e:Te
xtul
arg
umen
tativ
, dez
bate
rea,
por
tofo
liul c
ultu
ral ș
i lin
gvisti
c (p
reze
ntar
e, e
valu
are,
exti
nder
e și
inte
grar
e în
por
tofo
liul c
omun
), st
udiu
l de
caz T
oler
anța
şi p
luril
ingv
ismul
, sin
teze
tem
atice
, blo
gul
și vl
og-u
l de
prom
ovar
e a
cultu
rii și
lim
bii,
bliț-
inte
rviu
l, pr
oiec
tul
educ
ativ
intr
așco
lar,
insti
tuțio
nal,
inte
rșco
lar ș
i/sau
naț
iona
l de
mon
itoriz
are
a co
recti
tudi
nii v
orbi
rii, e
misi
unea
tele
viza
tă,
flash
mob
-ul,
expo
ziția
, fes
tival
ul e
tc.
2.1.
Ang
ajar
ea a
sum
ată
în
prod
ucer
ea d
e m
esaj
e co
nstr
uctiv
e.
Com
unic
are
oral
ă•
Vorb
itul î
n pu
blic
. Im
pact
ul e
moț
iilor
as
upra
com
unic
ării
• Ti
puri
de d
iscur
suri.
Str
ateg
ii de
co
nstr
ucție
a d
iscur
sulu
i per
suas
iv
Activ
ități:
Stud
iul d
e ca
z: a
naliz
a un
or d
iscur
suri
publ
ice.
Rec
unoa
șter
ea
elem
ente
lor d
e pe
rsua
siune
în d
iscur
sul p
ublic
.Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
și c
ompa
rare
a d
iferit
elor
tipu
ri de
disc
urs
publ
ic.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
unu
i disc
urs p
ublic
.
33
2.2.
Fol
osire
a te
hnic
ilor d
e pe
rsua
siune
în p
rodu
cere
a di
scur
sulu
i ora
l.
2.3.
Ela
bora
rea
unor
disc
ursu
ri or
ale
de ti
p ar
gum
enta
tiv p
e o
tem
ă de
inte
res p
ublic
.
• Pe
rsua
siune
a. Te
hnic
i de
pers
uasiu
ne.
Com
port
amen
tul a
serti
v în
co
mun
icar
e•
Cultu
ra c
omun
icăr
ii în
spaț
iul p
ublic
. Pr
ofilu
l unu
i vor
bito
r cul
t.
Eval
uare
a și
auto
eval
uare
a di
scur
suril
or p
reze
ntat
e în
fața
unu
i pu
blic
etc
.Pr
odus
e:Po
rtof
oliu
l per
sona
l, cu
disc
ursu
ri pu
blic
e, e
labo
rate
pe
dive
rse
tem
e.Li
sta
crite
riilo
r pen
tru
dete
rmin
area
stat
utul
ui d
e vo
rbito
r cul
t. Pr
ofilu
l vor
bito
rulu
i cul
t (el
abor
at in
depe
nden
t sau
în g
rup)
etc
.3.
1. L
ectu
ra te
xtel
or/o
pere
lor
liter
are
cont
empo
rane
.
3.2.
Inte
rcal
area
secv
ențe
lor
rezu
mati
ve și
a c
itate
lor d
in
text
ul li
tera
r și d
e gr
aniță
în
proc
esul
de
inte
rpre
tare
.
3.3.
Inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
tera
r și
de g
rani
ță p
rin ra
port
are
la c
onte
xtul
cul
tura
l-ist
oric
na
ționa
l și u
nive
rsal
.
3.4.
Inte
grar
ea n
oțiu
nilo
r de
teor
ie li
tera
ră și
a
platf
orm
elor
est
etice
în
inte
rpre
tare
a te
xtul
ui li
tera
r și
de g
rani
ță.
3.5.
Sin
tetiz
area
com
pone
ntel
or
lingv
istice
, cul
tura
l-ist
oric
e,
stilis
tice
și se
mio
tice
ale
text
elor
lite
rare
și d
e gr
aniță
.
Crea
ția li
tera
ră şi
inte
rpre
tare
a/ex
egez
a te
xtul
ui•
Citit
orul
avi
zat ș
i lec
tura
inte
rpre
tati-
vă a
ope
rei l
itera
re•
Istor
ia li
tera
turii
, teo
ria și
criti
ca li
te-
rară
– su
rse
de in
terp
reta
re a
ope
rei
liter
are
• Cu
rent
e lit
erar
e m
oder
nist
e: c
onte
xt
euro
pean
și fo
rmul
e au
toht
one
• Si
mbo
lism
ul. P
artic
ular
ități.
Au
tori
și op
ere
de re
ferin
ță
• Ex
pres
ioni
smul
. Est
etica
exp
resio
nis-
mul
ui ro
mân
esc
Auto
ri și
oper
e de
refe
rință
•
Neo
mod
erni
smul
. Afir
mar
e și
spec
ific
în c
onte
xtul
lite
ratu
rii ro
mân
e di
n Ba
sara
bia.
Au
tori
și op
ere
de re
ferin
ță
• Po
stm
oder
nism
ul, e
xpre
sie a
lite
ratu
-rii
noi
Id
ealu
rile
și cr
iza c
onte
mpo
rani
etăț
ii Pa
rticu
larit
ăți:
inte
rtex
tual
itate
, lud
ic,
ironi
e, p
arab
ola*
, par
odia
* et
c.
Auto
ri și
oper
e de
refe
rință
•
Inte
rfere
nța
cure
ntel
or li
tera
re
• Si
ncro
niza
rea
feno
men
ului
lite
rar
națio
nal c
u ce
l uni
vers
al*
Activ
ități:
Lect
ura
inde
pend
entă
, ext
ra m
uros
, a te
xtel
or d
e pr
opor
ții.
Adno
tare
a că
rțilo
r citi
te in
depe
nden
t.An
aliza
inte
racț
iuni
i tim
pulu
i scr
ierii
, tim
pulu
i lec
turii
și c
rono
sulu
i op
erei
lite
rare
.Id
entifi
care
a ta
ngen
țelo
r tem
atice
și sti
listic
e în
ope
rele
scrii
toril
or
din
dife
rite
perio
ade.
Anal
iza st
ruct
urii
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță.
Acum
ular
ea și
trie
rea
idei
lor.
Sele
ctar
ea a
rgum
ente
lor/
exem
plel
or re
leva
nte.
Com
enta
riul o
pini
ilor c
ritici
i lite
rare
. St
udiu
l de
caz.
Prob
lem
atiza
rea.
Atel
ieru
l: de
lect
ură,
de
scrie
re, d
e di
scuț
ie/d
ezba
teri,
inte
r-tr
ansd
iscip
linar
etc
.Pr
odus
e:Te
stul
, com
enta
riul (
algo
ritm
izat)
al m
ărci
lor s
tilisti
ce a
le u
nui
text
, com
poziț
ia-s
inte
ză, c
ompo
ziția
-pre
zent
are
gene
rală
, pro
iect
in
divi
dual
/de
grup
, por
tret
ul li
tera
r, te
za, r
efer
atul
etc
.
34
3.6.
Inte
rpre
tare
a fe
nom
enul
ui
liter
ar n
ațio
nal ș
i uni
vers
al
în ra
port
cu
dezv
olta
rea
pers
onal
ă.
Citit
orul
şi u
nive
rsul
arti
stic
al
pers
onal
ității
lite
rare
•
Pers
onal
itate
a sc
riito
rulu
i: da
te
biog
rafic
e, p
arcu
rs și
con
text
de
form
are
• Pe
rioad
a de
afir
mar
e și
etap
e al
e cr
eație
i scr
iitor
ului
• U
nive
rsul
arti
stic
al sc
riito
rulu
i (v
iziun
i est
etice
, gen
uri,
spec
ii re
prez
enta
tive,
tem
e do
min
ante
).•
Ope
re re
prez
enta
tive
din
crea
ția
scrii
toru
lui s
tudi
at•
Stilu
l ind
ivid
ual a
l scr
iitor
ului
4.1.
Pro
duce
rea
text
elor
în
dive
rse
regi
stre
stilis
tice:
m
etal
itera
re, r
eflex
ive,
fu
ncțio
nale
cu
inte
grar
ea
prop
riilo
r ide
i, ju
decă
ți și
opin
ii.
4.2.
Cor
elar
ea a
spec
tulu
i gra
fic
cu m
esaj
ul te
xtul
ui e
labo
rat/
fond
ul d
e id
ei.
Com
unic
area
scris
ăSc
riere
a m
etal
itera
ră•
Eseu
l de
sinte
ză•
Com
poziț
ia-p
aral
elă*
• Co
mpo
ziția
-ana
liza
liter
ară
a un
ei
oper
e de
refe
rință
Scrie
rea
func
ționa
lă•
CV-u
l (Eu
ropa
ss)
• Sc
risoa
rea
de in
tenț
ieSc
riere
a re
flexi
vă•
Cron
ica
de fi
lm
• Re
cenz
ia d
e te
atru
*Sc
riere
a im
agin
ativ
ă•
Repo
rtaj
ul în
pre
sa sc
risă
și on
line
Activ
ități:
Exer
ciții
de
reda
ctar
e a
text
elor
dup
ă m
odel
e, p
e va
rii su
port
uri.
Exer
ciții
de
refo
rmul
are
a ar
gum
ente
lor s
crise
.At
elie
rul d
e sc
riere
.Ex
ersa
rea
para
met
rilor
de
scrie
re a
div
erse
lor ti
puri
de te
xte.
Elab
orar
ea te
xtel
or fu
ncțio
nale
, con
form
cer
ințe
lor ti
piza
te.
Activ
ități
de c
orel
are
a in
form
ație
i sel
ecta
te d
in d
iver
se su
rse
cu
idei
le u
nui p
lan
pers
onal
.Ex
erci
ții sc
rise
de id
entifi
care
a a
sem
ănăr
ilor ș
i a d
eose
biril
or
dint
re p
erso
naje
. Fo
rmul
area
în sc
ris a
unu
i pun
ct d
e ve
dere
cu
priv
ire la
pe
rson
alita
tea
liter
ară
a un
ui sc
riito
r.Ex
erci
ții d
e re
dact
are
a un
ei re
cenz
ii, a
une
i cro
nici
.Pr
odus
e:Es
eul d
e sin
teză
. Com
poziț
ia-p
aral
elă.
Com
poziț
ia-a
naliz
ă lit
erar
ă a
unei
ope
re d
e re
ferin
ță. T
extu
l fun
cțio
nal.
Cron
ica
de fi
lm.
Rece
nzia
de
teat
ru. R
epor
taju
l în
pres
a sc
risă
și on
line.
35
5.1.
Cla
rifica
rea
exac
tă a
lexi
culu
i te
rmin
olog
ic g
ram
atica
l și
liter
ar.
5.2.
Rev
izuire
a di
n pe
rspe
ctiva
co
recti
tudi
nii ș
i rel
evan
ței
func
ționa
le a
mes
ajul
ui în
di
vers
e sit
uații
disc
ursiv
e.
5.3.
Com
enta
rea
măr
cilo
r sti
listic
e al
e un
itățil
or d
e lim
bă în
ope
rele
lite
rare
.
Lim
ba ro
mân
ă în
din
amic
ă•
Lexi
colo
gie.
Lex
ic și
lexi
cogr
afie
term
inol
ogic
ă•
Mor
folo
gie.
Am
bigu
ități
gram
atica
le
în li
mba
jul n
orm
at și
în li
mba
jul
artis
tic
• Si
ntax
a te
xtul
ui: P
unct
uația
și
justi
ficăr
ile e
i sin
tacti
ce
• To
pică
fixă
și to
pica
libe
ră•
Stilis
tica
func
ționa
lă:
• Sti
listic
a pă
rțilo
r de
vorb
ire și
a
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie în
text
ul
liter
ar•
Abat
erea
de
la n
orm
ă. A
naco
lut,
conf
uzii
paro
nim
ice,
ple
onas
m și
ta
utol
ogie
, cac
ofon
ie, a
decv
are/
inad
ecva
re sti
listic
ă
Activ
ități:
Expl
icar
ea și
exe
mpl
ifica
rea
term
enilo
r.St
abili
rea
cont
exte
lor p
entr
u de
mon
stra
rea
valo
rii te
rmin
olog
ice
și a
cele
i uzu
ale
a le
xem
elor
.In
terp
reta
rea
stru
ctur
ilor g
ram
atica
le.
Diso
cier
ea c
onte
xtua
lă a
stru
ctur
ilor g
ram
atica
le o
mon
imic
e/om
ofon
ice/
omog
rafic
e.Va
lorifi
care
a es
tetic
ă a
fapt
elor
de
limbă
stud
iate
.El
abor
area
text
ului
în fu
ncție
de
tipul
de
disc
urs.
Com
enta
rea
efec
telo
r top
icii:
ech
ivoc
/fap
t de
stil.
Com
enta
rea
sem
nelo
r de
punc
tuaț
ie în
text
e lit
erar
e și
nonl
itera
re.
List
area
și c
omen
tare
a gr
eșel
ilor d
e ex
prim
are
din
dive
rse
tipur
i de
text
e.Pr
odus
e:M
inid
icțio
nar d
e te
rmen
i lin
gvisti
ci și
liter
ari,
post
ere
repr
ezen
tativ
e de
cont
exte
pen
tru
actu
aliza
rea
valo
rii te
rmin
olog
ice
vs. u
zual
e a
acel
oraș
i cuv
inte
, list
e de
met
afor
e co
gniti
ve (t
rans
disc
iplin
arita
te),
port
ofol
iu d
e cu
ltiva
re a
vor
birii
etc
.6.
1. A
rgum
enta
rea
oral
ă și
scris
ă a
unor
opi
nii î
n vi
ața
cotid
iană
.
6.2.
Inte
grar
ea e
xper
ienț
elor
lin
gvisti
ce și
de
lect
ură
în
dife
rite
cont
exte
școl
are,
so
cial
e și
cultu
rale
.
Expe
rienț
e lin
gvis
tice
şi d
e le
ctur
ă:
dim
ensi
une
inte
r/pl
uri/
tran
disc
iplin
ară
• M
oder
nism
ul în
lite
ratu
ră, a
rta
vizu
ală,
muz
ică
și ar
hite
ctur
ă•
Text
ul și
art
a fo
togr
afic
ă*
• N
etich
eta.
Com
unic
area
în sp
ațiu
l pu
blic
și o
nlin
e•
Citit
orul
-cre
ator
de
valo
ri în
era
di
gita
lă•
Cons
truc
ția și
dec
onst
rucț
ia te
xtul
ui
artis
tic p
rin a
rte/
știin
țe*
Activ
ități:
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iei î
n su
rsel
e lit
erar
e/no
nlite
rare
/mas
s-m
edia
.Pr
oces
area
info
rmaț
iei.
Reda
ctar
ea te
xtel
or d
e di
ferit
tip
pe v
arii
supo
rtur
i.Pr
ezen
tare
a ar
gum
enta
tă a
pro
duse
lor e
labo
rate
.El
abor
area
supo
rtur
ilor m
ultim
odal
e pe
baz
a te
xtel
or li
tera
re/
nonl
itera
re.
Atel
ieru
l de
lect
ură/
de sc
riere
/de
dezb
ater
e/in
ter-/
tran
sdisc
iplin
ar.
Proi
ecta
rea,
ela
bora
rea,
impl
emen
tare
a, e
valu
area
pro
iect
ului
in
divi
dual
/de
grup
.
36
Anal
iza p
rodu
selo
r med
ia.
Form
ular
ea a
rgum
ente
lor ș
i ier
arhi
zare
a lo
r.In
vesti
gația
de
grup
.De
zbat
erea
.Co
ntro
vers
a co
nstr
uctiv
ă.St
udiu
l de
caz.
Auto
eval
uare
a/Ev
alua
rea
reci
proc
ă.Pr
odus
e:Pr
oiec
t ind
ivid
ual/d
e gr
up S
pune
m p
oveş
ti m
ultim
edia
cu
ajut
orul
te
lefo
nulu
i mob
il, p
roie
ctul
de
inve
stiga
ție li
tera
ră, p
ower
poi
nt/
prez
i/vid
eo/c
olaj
e/ta
bel c
once
ptua
l/gra
fic, m
arat
on (l
itera
r, te
atra
l), b
loog
-ul/v
log-
ul, fl
ashm
ob-u
l, ca
rtea
dig
itală
, for
umul
lit
erar
, vid
eoco
nfer
ința
/voi
p, in
terv
iul,
foto
repo
rtaj
ul, f
otoe
seul
*.
37
V. OPERE LITERARE ȘI TEXTE RECOMANDATE
5.1. Pentru autorii de manuale şi pentru profesori
NB! Textele poartă caracter de recomandare.
În procesul proiectării didactice și valorificarea sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori, urmărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă.
Recomandăm ca alegerea textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurselor educaționale, în funcție de competențele specifice urmări-te în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actualizării unora.
CLASA a X-aTexte poetice:• V. Alecsandri Rodica; Malul Siretului; Miezul iernii; Pastel chinez; Cositul; Flori de
nufăr• M. Eminescu Atât de fragedă; Pe lângă plopii fără soț…; La steaua…; Sonet (Când
însuşi glasul...); Trecut-au anii; Glossă; Mai am un singur dor; Iubind în taină; Ce e amorul?
• Al. Macedonski Rondelul oraşului mic; Noapte de decemvrie; Rondelul rozelor ce mor;
• L. Blaga Gorunul; Sufletul satului; Stelelor; Melancolie; Elegie; Inima mea în anul 1940; Timp fără patrie; Către cititori
• T. Arghezi Testament; De ce-aş fi trist? Niciodată toamna...; De-abia plecaseşi; Psalm (Te-am adunat...); Cina; Ex Libris
• N. Stănescu Elegia întâia; Elegia a noua; Somnul; Lecția despre cub; Tinerii• I. Pillat Aci sosi pe vremuri...; Ceas pierdut• M. Sorescu La Lilieci; Trebuiau să poarte un nume; Pictură cu crin; Actorii• Gr. Vieru Pădure, verde pădure; Litanii pentru orgă; Mamă, tu eşti; A căzut cerul din
ochii tăi; Chipul tău, mamă; Mică baladă; Pădure, verde pădure; Joc de familie; Am rupt acest trandafir
• M. Cărtărescu Ninge peste Gara de Nord; Georgica IX; Elegie după Catul; Calea rega-lă; Fata cu şosete de diamant; Când ai nevoie de dragoste
• Ioan Es. Pop 12 octombrie 1992; 12 octombrie, altădată; 12 octombrie 1989• Ion Mureșan Facerea lumii; A venit toamna; Frig• L. Lari Fratelui; Mi-e dor de tine ca de-o poezie• A. Suceveanu De dragul tău; În aşteptarea poemului• N. Dabija Poeme pentru totdeauna
38
• V. Romanciuc Cândva în poiana albastră; Pentru a împiedica lacrima• I. Mălăncioiu Legendă; Joc; În drumul furnicilor• A. Blandiana Oglinzi; Cruciada copiilor; Baladă• M. Vișniec Oraşul va fi plin de flori; Din viața domnului K.; Corabia• E. Cioclea Coloana vertebrală; Love story; Primăvara în oraş• Iu. Filip Rugăciune de miază noapte; Și tu?... Chiar şi tu?... Și?...; Mi-s amare buze-
le...; Ceru-ntreg de floare pentru tine; Sonetul colăceilor şi cailor de lut• Gr. Chiper Un plop aduce puține foloase• Călina Trifan Flagrant; Soldații de zinc; Cel mai citit poem• I. Țurcanu Sa să fiu sincer; Și aşa în fiecare noapte; O toamnă fantasticăetc.
Texte narative:• C. Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul; • I. Creangă Povestea lui Harap-Alb;• I. L. Caragiale La hanul lui Mânjeală; O făclie de paşte; Kir Ianulea; Momente;• I. Slavici Moara cu noroc;Mara• M. Sadoveanu Hanu Ancuței; Baltagul; Creanga de aur• L. Rebreanu Catastrofa; Ion; Pădurea spânzuraților; Ciuleandra• G. Călinescu Enigma Otiliei• V. Voiculescu Lostrița; Capul de zimbru• M. Preda Moromeții• I. Druță Sania; Frunze de dor• V. Beșleagă Zbor frânt• A. Busuioc Pactizând cu diavolul; Și a fost noapte; Lătrând la lună• N. Dabija Tema pentru acasă• C. Partole Trandafirul pustiului; Totentanz sau viața unei nopți• M. Cărtărescu Orbitor• A. Silvestru Străina de la Hollywood; Fărâme de suflet: Salvarea, Pragul, Recviem• I. Vulpescu Arta conversației; Candidați la fericire; Arta compromisului• I. Pârvulescu Inocenții; Viața începe vineri; Viitorul începe luni• S. Popescu Exuvii• S. Antonescu Fotograful curții regale; Hanul lui Manuc• I. Groșan O sută de ani de zile la Porțile Orientului• Iu. Filip Înlocuieşte-mă, Doamne, cât timp nu-mi găsesc locul!etc.
Texte dramatice:• Bogdan Petriceicu-Hașdeu Răzvan şi Vidra• V. Alecsandri Despot-Vodă• I. L. Caragiale O scrisoare pierdută; D’ale carnavalului; Năpasta• M. Sorescu Răceala; A treia țeapă; Paracliserul• I. Druță Păsările tinereții noastre; Casa Mare; Doina• A. Busuioc Radu Ștefan, întâiul şi ultimul• D. Matcovschi Cântec de leagăn pentru bunici
39
• Val. Butnaru Cum Eclesiastul discută cu Proverbele• D. Crudu Salvați Bostonul; Alegerea lui Alexandru Şuțțo• M. Şleahtițchi, N. Leahu Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele• C. Cheianu În container• Iu. Filip Spărgătorul de oale – balet postmodernist cu vorbe unde nu-i încotro fără ele• M. Vișniec Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiați• I. Nechit Sfaturile Melaniei etc.
CLASA a XI-a
Mitologie şi folclor:• Monastirea Argeşului• Tinerețe fără bătrânețe şi viață fără de moarteetc.Umanismul, Iluminismul, Clasicismul:• Dosoftei Psaltirea în versuri (secvențe)• Gr. Ureche Letopisețul Țării Moldovei• M. Costin Letopisețul Tării Moldovei (fragmente)• I. Neculce O samă de cuvinte• I. Văcărescu Într-o grădină• D. Cantemir Descrierea Moldovei (fragment); Istoria ieroglifică (fragment)• Gh. Asachi Dochia şi Traian, La Patrie• I. Budai Deleanu Țiganiada (fragment)• C. Stamati Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul• Al. Donici Doi câini; Antereul lui Arvinteetc.Romantismul românesc:• M. Kogălniceanu Introducție (la „Dacia literară”)• C. Negruzzi O alergare de cai; Zoe• I. Heliade-Rădulescu Zburătorul• Gr. Alexandrescu Umbra lui Mircea. La Cozia• D. Bolintineanu Legende istorice• V. Alecsandri Dumbrava roşie; Despot-Vodă• A. Russo Stânca Corbului• B.P. Hașdeu Micuța; Răzvan şi Vidra• M. Eminescu Luceafărul; Floare albastră; Și dacă…; Memento mori; Atât de fragedă;
Revedere; Sonet (Afară-i toamnă...); Cezara; Fata-n grădina de auretc.Realismul, Sămănătorismul, Poporanismul:• I. Creangă Amintiri din copilărie• I. L. Caragiale În vreme de război• I. Slavici Mara• G. Coșbuc Nunta Zamfirei; Moartea lui Gelu; Trei, Doamne, şi toți trei• O. Goga Noi; Oltul; Plugarii; Bătrâni
40
• Al. Mateevici Eu cânt; Țara; Țăranii• N. Filimon Ciocoii vechi şi noi• M. Sadoveanu Frații Jderi• L. Rebreanu Ion; Răscoala; Ciuleandra• C. Stere În preajma revoluției (fragment)• G. Călinescu Enigma Otiliei• M. Preda Cel mai iubit dintre pământeni• I. Druță Povara bunătății noastre; Clopotnița; Samariteanca; Problema vieții• A. Buzura Vocile nopții• N. Esinencu Copacul care ne uneşte; Doc• N. Vieru Inele de iarbă etc.
CLASA a XII-aModernismul, postmodernismul:• L. Blaga Biografie; Paradis în destrămare (ori un text selectat din volumul Lauda
somnului); Meşterul Manole• T. Arghezi Morgenstumming (ori un alt text, selectat din volumul Flori de mucigai)• G. Bacovia Note de primăvară; Vals de toamnă; Lacustră; Nocturnă; Poema în oglin-
dă; Poema finală• I. Barbu Joc secund (Din ceas dedus...); Oul dogmatic• I. Minulescu Într-un bazar sentimental; Acuarelă• Mateiu I. Caragiale Craii de Curtea-Veche• G. Ibrăileanu Adela• L. Dimov Poemul odăilor; Vis cu bufon• G. Meniuc Destin; Cade rouă; Toamna lui Orfeu• N. Stănescu Tentația realului; Evocare; Leoaică tânără, iubirea; Elegia a zecea; Necu-
vintele• M. Sorescu Shakespeare; Laocoon; Harta• Gr. Vieru Ars poetica; Harpa; Poeții; Despre fericire; Mai sunt• D. Matcovschi Alb şi negru; Microcosm; Apără-mă, frunză de tei• M. Cărtărescu Levantul (fragmente); Poema chiuvetei; O motocicletă parcată sub
stele; Garofița; În stilul lui Bacovia; Georgica a IV-a• A. Suceveanu Maşina apocaliptică; Poemul de trecere; Secunda care sunt eu• E. Galaicu-Păun Autoportret cu ochelari de ceai; Ființă în scădere• I. Groșan O sută de ani de zile la Porțile Orientului• M. Vișniec Maşinăria Cehov• I. Hadârcă Cetățile albe; Țară de viori; Am pictat• N. Dabija Ochiul al treilea; De dragoste; Cronicarii• N. Popa Nimic nou; Locul unde; Acasă• Vs. Ciornei Acuarela; Toamna• V. Gârneț Peisaj; Semn de carte• L. Butnaru Poem din ziua în care s-a scumpit sarea; Diogene• N. Leahu Cu miros de poame, de lapte; Baladă; (Pre)facerea• M. Şleahtițchi oleandrii mă strigă roz; acum; iubirea noastră e o doamnă frumoasă• D. Crudu Falsul Dimitrie
41
• M. Vakulovski Riduri• L. Armașu Singurătatea de duminică• M. Pilchin Ivan Gogh; Zara în rochie alb-aurieetc.
Pentru realizarea modulului Cititorul și universul artistic al personalității literare se vor selecta, la discreția autorului de manual și a profesorului, texte de referință, texte secundare și colaterale, adecvate formării competențelor necesare, din 2-4 autori recomandați spre studiere prin prezentul document: Mihai Eminescu, Ion Luca Cara-giale, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Ion Druță sau alții.
5.2. Texte pentru memorizare
Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:• Clasa a X-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină); un fragment
de text dramatic (un rol într-un dialog);• Clasa a XI-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină);• Clasa a XII-a: 5 poezii lirice; două fragmente de text epic (1/2 pagină).
5.3. Aspecte elementare de critică literară
Studiul literaturii în toate clasele de liceu pentru receptarea operei literare din perspectiva genurilor, a speciilor (clasa a X-a), a curentelor culturale și literare (clasa a XI-a – a XII-a) și pentru realizarea modulului Cititorul și universul artistic al persona-lității literare (clasa a XII-a), vor fi valorificate aspecte de critică, istorie și teorie literară, eseistică, selectând, la discreția autorului de manual și a profesorului, texte adecvate:• G. Călinescu Principii de estetică; Istoria literaturii române de la origini până în pre-
zent; Opera lui Mihai Eminescu• T. Vianu Dubla intenție a limbajului şi problema stilului• E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane; Critice• P. Zarifopol Din registrul ideilor gingaşe• C. Noica Creație şi frumos în rostirea românească• G. Bogza Cartea Oltului; Basarabia, țară de pământ• E. Simion Scriitori români de azi; Dimineața poeților; Moartea lui Mercuțio• N. Manolescu Arca lui Noe; Cititul şi scrisul; Istoria critică a literaturii române• Gheorghe Grigurcu Teritoriu liric; Amurgul idolilor; Poeți români de azi• Ion Pop Avangarda în literatura română; Jocul poeziei• M. Cimpoi Narcis şi Hyperion; Drumurile întrerupte ale romanului în Basarabia; Se-
colul Bacovia; O istorie deschisă a literaturii din Basarabia• E. Lungu Raftul cu himere; Spații şi oglinzi• Al. Cistelecan Diacritice; Poezie şi livresc• Em. Galaicu-Păun Poezia de după poezie• N. Leahu Poezia generației 80• E. Botezatu Ultimul Meniuc
42
• V. Coroban Romanul moldovenesc contemporan• M. Dolgan Grigore Vieru, adevăratul; Eminesciene, Vierene, Druțiene• M. Șleahtițchi Jocurile alterității; Romanul generației 80: construcție şi reprezentare;
Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism• Mircea V. Ciobanu Deziluziile necesare; Plăcerea interpretării• L. Țurcanu Manierismul românesc: manifestări şi atitudini• M. Pilchin Realități poetice în zigzag; Poezie, Eros şi Putere; De mână cu marele Joker etc.
43
VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
6.1. Repere de desfăşurare a demersului didactic
Generarea activităților de învățare pentru formarea competențelor specifice discipli-nei trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece de la o clasă la alta.
Reperele metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele conturează și filozofa învățării Limbii şi literaturii române în liceu, care deschide spre inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu accent sporit pus pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și nonliterare din literatura și media actuale. Autorii de manuale tre-buie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și constructiviste în studiul Limbii şi literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire.
La selectarea conținuturilor care permit dezvoltarea competențelor specifice, pro-fesorii și autorii de manuale vor urmări aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu de conținut specific Limbii şi litera-turii române: oralul, redactarea, lectura, limba. Activitățile didactice și conținuturile lingvo-literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii pentru copii şi adolescenți etc.
CLASA a X-a – În această clasă, accentul se va pune pe obținerea unui nivel competi-tiv al elevilor instruiți anterior în aceleași sau în diferite instituții, precum și pe formarea unei viziuni de ansamblu asupra literaturii, pe abordarea în continuitate a conținuturilor de limbă, de vreme ce la nivel gimnazial s-a lucrat mai mult pe texte disparate. În scop diagnostic, dar și pentru a observa succesele și progresul elevilor, recomandăm un pre-test la începutul anului de studii și un re-test la finele lui. Repartizarea orelor, sugestiile de texte și activități didactice poartă un caracter orientativ. Profesorul este oricând în drept să se ralieze la nivelul și necesitățile acelei clase de elevi pentru care proiectează.
CLASA a XI-a – Ordonat pe axa diacronică-sincronică, traiectul instructiv la Limba şi literatura română va cuprinde texte care jalonează evoluția și relevă mărcile stilistice ale procesului literar, aspectele de limbă proiectate urmând să vizeze probleme de fo-netică, lexic, gramatică funcțională și stilistică. Profesorul va insista pe lectura operelor și a fragmentelor alese, pentru a se lucra pe text. Modificările de conținut și formă pe care le-a suportat literatura națională, de la primele scrieri până astăzi, se vor materi-aliza în observații și concluzii proprii, vor lua forma unor paralele și sinteze elaborate de elevi. Deoarece elevul continuă să învețe a învăța, recomandăm câteva modalități
44
noi de organizare a instruirii și evaluării; tehnicile asimilate deja în clasa a X-a rămân o achiziție mereu funcțională.
CLASA a XII-a – Conceput din perspectiva modulară: curente moderniste şi postmo-dernismul; Cititorul şi universul artistic al personalității literare – demersul didactic se va orienta spre studiul unor texte monumentale în literatura națională, cu racordare la un larg context cultural. Cu alte cuvinte, studiul literaturii, la această etapă, atrage și textele metaliterare, urmând să întregească viziunea elevului asupra valorilor.
6.2. Tipologia şi specificul strategiilor didactice privind disciplinaLimba și literatura română
Procesul de organizare și desfășurare a activităților didactice la Limba şi literatura română este de natură complexă și reclamă o pregătire serioasă teoretico-practică a specialistului de profil.
Valorificarea eficientă a componentelor EL/ELA în epoca modernizării sferelor vieții sociale solicită tuturor actanților educaționali conștientizarea impactului pe care îl are Limba şi literatura română ca disciplină școlară în formarea și dezvoltarea potențialului intelectual, moral și spiritual al tinerei generații și asupra celorlalte discipline din Planul-cadru de învățământ.
În acest sens, rolul profesorului – cel mai important factor în conceperea și realizarea unui demers educațional atractiv – este unul definitoriu. Iată de ce, în implementarea cu succes a reformei curriculare, profesorul e obligat să țină cont de noile orientări me-todice și metodologice, care indică asupra câtorva noțiuni-cheie: parcurs educațional explicit, structură didactică deschisă, comunicare interactivă, managementul timpu-lui, dezvoltare de competențe, gestionare cu randament a resurselor umane, aplicare conştientă şi creativă a tehnologiilor educaționale, realizare a unui feedback nuanțat etc.
Raportate la specificul disciplinei școlare Limba şi literatura română și axate pe tri-ada educațională predare-învățare-evaluare, conceptele invocate ordonează foarte clar activitățile instructiv-formative și explică trama urmată în atingerea finalităților educaționale.
Profesorul este îndemnat să conceapă ora de Limba şi literatura română ca un spațiu viabil, ce integrează competența de comunicare lingvistică cu cea lectorală: de la activități ce se întemeiază pe modele ale comunicării colocviale spre activități ce va-lorifică modele de comunicare eficientă în diferite situații de viață, constituite de autor într-un text literar. În felul acesta, se va urmări o realizare a intersecției didactice a tex-telor nonliterare cu cele literare – condiție inerentă a unui parcurs instructiv integrat al disciplinei.
Cadrele didactice își pot alege metodele și tehnicile de predare și își pot adapta prac-ticile pedagogice în funcție de ritmul de învățare și de particularitățile elevilor. Axarea pe formarea de competențe specifice este însoțită de reevaluarea și înnoirea continuă a strategiilor, tehnologiilor și metodelor aplicate în practica educațională la Limba şi literatura română. Acestea vizează următoarele aspecte:• aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea struc-
turilor cognitive și operatorii ale acestora, pe exersarea potențialului lor psihofizic
45
și intelectual în a se cunoaște mai bine și în a-și putea construi propriul set de va-lori pe baza reflecțiilor asupra textelor citite, pe transformarea elevului în copartici-pant la propria formare prin verbalizarea orală și în scris nu doar a gândurilor, ci și a emoțiilor;
• accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în activitatea de predare-învățare-evaluare, acestea asumându-și o intervenție activă și eficientă în cultivarea potențialului individual al elevului cititor și vorbitor care poate cunoaște mai bine lumea prin textele pe care le citește, literare și nonliterare și pe care le explorează prin valorificarea experiențelor personale și prin stimularea reflecției, a gândirii critice asupra acestora, în dezvoltarea capacităților de a opera cu informațiile asimilate, de a aplica și evalua competențele achiziționate, de a investi-ga ipoteze și de a căuta soluții adecvate de rezolvare a situațiilor-problemă;
• îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al ele-vului (documentarea după diverse surse de informație, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe etc.) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului de idei etc. prin care își poate face înțelese intențiile de comu-nicare cu efect vizibil asupra receptorului, îi poate cunoaște mai bine pe ceilalți și poate stabili mai ușor relații cu interlocutorii ce presupune interacțiune și coope-rare: discuții pe marginea textelor, împărtășirea opiniilor, realizarea jocurilor de rol pentru exersarea strategiilor de comunicare orală, selectarea elementelor lexicale sau gramaticale adecvate relației cu interlocutorii, scrierea cooperativă;
• însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, utilizând teh-nologiile informaționale și comunicaționale adecvate (TIC), inclusiv rețeaua Internet, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă prin beneficiile pe care elevul le are în plan personal, social, cultural și academic prin studiul Limbii şi literaturii române.
În acest scop, este util ca profesorul de Limba şi literatura română să-și orienteze demersul didactic spre realizarea următoarelor tipuri de activități: • formularea de sarcini de prelucrare variată a informațiilor, în scopul formării
competențelor specifice vizate de prezentul curriculum;• alternarea elaborării și prezentării produselor cu moduri variate de antrenare a gân-
dirii;• solicitarea de frecvente corelații intra- și inter-disciplinare;• punerea elevului în situația ca el însuși să formuleze sarcini de lucru adecvate;• obținerea de soluții sau interpretări variate pentru aceeași unitate de competență și
de conținut;• susținerea comunicării elev-manual – prin lectura și analiza de text, medierea, trans-
punerea simbolică a unor conținuturi, interpretarea acestora;• formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup;• organizarea activităților de învățare ce permit desfășurarea sarcinilor de lucru în rit-
muri diferite;• sugerarea unui algoritm al învățării, prin ordonarea sarcinilor de tip lingvistic, comu-
nicativ și lectoral;
46
• realizarea atelierelor de lectură, scriere, comunicare/dezbatere, vorbire ca una din-tre finalitățile valorice ale unității de învățare, alături de lecțiile de evaluare și cele de analiză obligatorie a evaluărilor.
Tipologia şi formele de organizare a lecțiilor la disciplina Limba și literatura română:• lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor (preevaluare/
postevaluare);• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă.
La nivelul liceal, disciplina Limba şi literatura română, abordată integrat, se concre-tizează/materializează în următoarele tipuri de lecții: • lecții de interpretare a textului literar;• lecții de comunicare orală; • lecții de gramatică, stilistică și cultivare a vorbirii; • lecții de producere a textelor scrise; etc.
Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de lectură, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-transdisciplinar;• masă rotundă, dezbateri, conferință de presă, controversă constructivă;• joc de rol (proces literar/judiciar, ecranizare) etc.
6.3. Specificul activităților de evaluare la disciplină
În contextul formării şi dezvoltării competențelor, evaluarea educațională se va fundamenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de referință al Curriculumului Național:
• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;
• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de
competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;
• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);
• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;
• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.
În procesul educațional la Limba şi literatura română, profesorul va realiza: • evaluarea inițială, cu funcția prognostică;
47
• evaluarea curentă, cu funcția formativă; • evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică. În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-
dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.
Prin examenul de bacalaureat, se va evalua dacă au fost formate competențele spe-cifice Limbii şi literaturii române preconizate pentru treapta liceală de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării Limbii şi literaturii române. Se va opera cu textul literar oferit elevilor la prima vedere, selectat din creația autorilor recomandați pentru studiu prin prezentul document.
În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă a competențelor. Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.
6.4. Evaluarea axată pe competențe
Întrucât activitatea educațională la liceu se edifică pe competențe deja formate, la etapa gimnazială, și demonstrate la examenul de capacitate, specificul studiului Limbii şi literaturii române, la această etapă, urmărește extinderea și aprofundarea competenței de comunicare în limba de instruire, a competenței lectorale și, în mod absolut firesc, a competenței de a învăța.
Prin unitățile de conținut, studiul literaturii unește dezvoltarea competențelor legată de reperele valorice ale elevului: capacitatea acestuia de a percepe și a înțelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-și conștientiza rolul și destinația, de a ști să-și alea-gă obiectivele și finalitățile în acțiuni și fapte, de a lua decizii. Aceasta presupune un ansamblu de subiecte, asupra cărora elevul trebuie să fie bine informat/documentat, să posede cunoștințe și o anume experiență de comunicare, de lectură și de scriere. Evaluarea acestor competențe implică abordarea textelor literare și metaliterare, a tex-telor de graniță și a textelor funcționale, însoțită de sarcini de lucru pe text, din care vor rezulta produsele evaluabile – prezentări orale, texte scrise în parametri indicați etc.
Competența de comunicare în limba de instruire, formată în gimnaziu și privită ca o precondiție pentru succesul școlar al elevului, la etapa liceală este orientată spre forma-rea culturii comunicării orale și scrise, în multiplele ei manifestări, nu doar lingvistice. Intersectată cu studiul textului din perspective variate, cultura comunicării va fi evalua-tă atât prin produse rezultate din demersul analitic/metaliterar, de regulă, în forma de prezentare orală, investigație, eseu, cât și prin observarea comportamentului verbal, paraverbal și nonverbal în actele de comunicare orală și scrisă.
O altă dimensiune de competențe evaluate în cadrul disciplinei Limba şi literatura română la liceu sunt legate de o serie de capacități și atitudini ale elevului pe care aces-ta trebuie să le manifeste în sfera studiului independent. Ele includ elemente de acti-vitate logică, metodologică și de învățare în general, raportate la obiecte cognoscibile din lumea reală, în cazul dat, la sistemul limbii și varietatea textelor literare, la procesul literar corelat cu istoria, cultura națională și universală. Evaluarea acestei competențe
48
presupune activități individuale sau de grup, desfășurate pe durate mai mari decât o lecție – proiecte (individuale și de grup), investigații extinse, acumularea materialelor și a reflecțiilor în portofolii etc. Această competență este greu de evaluat în cadrul unor lucrări, teze, dar prezența ei asigură succesul școlar, capacitatea de a realiza operații intelectuale complexe, de a urma strategii de abordare și algoritmi.
Pentru a acoperi aria de învățare conținută în Curriculum-ul la Limba şi literatura română pentru liceu, la elaborarea itemilor ca sarcini de lucru distincte sau integrați taxonomic în structura unui test cu un scop și un context didactic de aplicare exactă, într-o situație evaluativă reală, se recomandă, preponderent, respectarea următorului coraport procentual al competențelor:
- 20% – competențe lingvistice;- circa 60% – competențe culturale, lectoral-literare;- circa 20% – competențe din domeniul aplicării elementelor de teorie literară.În scopul asigurării principiului echității în evaluare, prin organizarea cerințelor uni-
ce, obiectivele de evaluare vor respecta, în mod obligatoriu, triada: CE? ↔ CUM? ↔ CÂT?
- Comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze (Ce?).- În ce condiții se produce acest comportament (Cum?).- Nivelul de performanță sau criteriul de reușită, concret măsurabil (Cât?).În evaluarea competenței de lectură și în cea a producerii de text, recomandăm for-
mularea sarcinilor de lucru diferențiate, apelând la nivelurile de competență lectorală pentru această treaptă de școlaritate.
Evaluarea nivelului de competență lectorală îi cere elevului să posede termenii-che-ie, să cunoască algoritmii de realizare a unor sarcini sau să aibă deprinderea de a respec-ta un algoritm, să-și aplice cunoștințele și priceperile în situații inedite, ceea ce permite plasarea lui în raport cu anumiți parametri, echitabili și siguri. Nivelul V este considerat cel mai înalt, ceea ce înseamnă că elevul care a atins acest nivel de competență lectora-lă le posedă și pe cele anterioare – IV, III, II, I.
Parametri generali:1. Elevul poate reflecta asupra celor citite.2. Elevul poate înțelege/sintetiza mesajul global.3. Elevul poate formula tema și ideea de bază a textului.4. Elevul poate extrage informația necesară, relevantă din text.5. Elevul poate interpreta datele, semnele, limbajul unui text.6. Elevul se poate vedea pe sine în text; se poate cunoaște, astfel, prin text.7. Elevul poate relaționa elementele conținutului cu cele ale expresiei din text.8. Elevul poate raporta textul la sine, la experiența sa.
NIVELUL V
Elevul poate: lucra cu textul necunoscut, extrăgând informația necesară implicită și făcând do-
vada înțelegerii ei; înțelege sarcina și să desprindă din text datele necesare pentru realizarea ei; aprecia critic informația, să formuleze ipoteze, să examineze diferite opțiuni.
49
NIVELUL IV
Elevul poate: găsi în text informația necesară indicată; înțelege sensul implicit al textului, în baza unor nuanțe de limbaj; aprecia critic textul.
NIVELUL III
Elevul poate: selecta dintr-un text necunoscut informația care răspunde la o anumită întrebare
sau se referă la un anumit domeniu; stabili legătura dintre diferite componente ale textului; relaționa textul și cunoștințele sale despre lume, trăgând concluziile necesare.
NIVELUL II
Elevul poate: identifica informația explicită; trage concluzii proprii (simple); înțelege esența textului, apelând la cunoștințele sale anterioare.
NIVELUL I
Elevul poate: selecta informația concretă din text; determina tema textului; relaționa (elementar) textul și cunoștințele sale despre lume.
6.5. Evaluarea centrată pe succes
Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa liceală, are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezultatu-lui dorit și, în ultimă analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară). Profesorul sau elevul însuși estimează progresul pe parcursul unei perioade, deosebit de important mai ales la discipline care reiau unele subiecte studi-ate anterior. Dacă această evaluare o face profesorul, el va ține o agendă cu indicatorii stabiliți. Dacă o lăsăm la latitudinea elevului, este util pentru el să completeze, periodic, un jurnal reflexiv cu analiza a ce a învățat și cum a reușit să asimileze ce trebuia, să-și formeze competențele necesare. Alternativ, dacă elevii completează pe parcurs un portofoliu, e bine să-și stabilească obiective individuale la disciplina dată, adecvate de-mersului didactic general, și să verifice gradul de atingere a lor pe parcurs, dar mai ales la finele semestrului, al clasei sau al treptei, în cadrul evaluărilor sumative sau finale de apreciere valorică și de certificare.
50
6.6. Metode şi tehnici de evaluare
Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers. Astfel, în procesul educațional la Limba şi literatura română în liceu se vor regăsi, absolut îndreptățite, instrumente de evaluare utilizate și la etapa de gimnaziu: probele orale; lectura cu voce a textelor; recitarea unui fragment sau a unui text memorat; interoga-rea frontală; interviul; răspunsurile rezumative sau ample; realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată; probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii; dictarea; expunerea; rezumatul; lucrarea de control ca probă scrisă; probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi şi/sau publicații de tip colaje, gazete, suporturi, revis-te; lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații, diapozi-tive. Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și eficiența la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.
În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cu-noscute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea re-zultatelor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.
Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în liceu, care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiproce-suală); eseurile (libere, semistructurate şi structurate); testul; tezele; referatele; comen-tariile; sintezele etc.
Paralel cu formele tradiționale, se va pune un anume accent și pe metodele/teh-nicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtăşită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.
51
GHIDDE IMPLEMENTARE
A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
52
INTRODUCERE
Textul de față reprezintă expresia praxiologică a documentului conceptual-normativ Curriculum disciplinar la Limba şi literatura română pentru învățământul liceal.
Acest ghid se referă la întregul parcurs școlar de implementare a Curriculumului la Limba şi literatura română și realizează o dezvoltare continuă, cu un grad sporit de complexitate, a ghidului de la gimnaziu. Documentul promovează în mod consecvent, conform specificului vârstei, principiile și strategiile educaționale specifice disciplinei și susține dezvoltarea viziunii actuale asupra curriculumului, dar și modele didactic-edu-cative de educație lingvistică și literară în liceu.
Ghidul are o structură complexă și vizează nu numai educația literar-artistică prin studiul literaturii, ci și educația lingvistică prin studiul limbii române la treapta de liceu.
Prin intermediul acestuia, autorii exemplifică formularea competențelor specifice, a unităților de competență și a celor de conținut structurate pe principii axiologice speci-ale, ceea ce dă prioritate valorilor literare în procesul de educație a personalității tână-rului în formare. Pentru a răspunde necesităților europene printr-o educație de calitate, Limba şi literatura română ca disciplină școlară ajută elevul să se orienteze în alegerea, din mai multe alternative, a celor care duc spre câștigul autonomiei lingvistice și de lec-tură în acțiunea personală. În acest context, prezentul ghid arată cum pot fi proiectate și realizate, la modul concret, real, pragmatic competențele specifice disciplinei Limba şi literatura română pentru învățământul liceal din perspectiva formării profilului unui absolvent capabil a socializa cât mai eficient prin cunoașterea/interpretarea valorilor literare, precum și prin achiziționarea unui instrumentar teoretic aferent activității lite-rar-artistice, a experiențelor estetico-literare și lectorale.
Profesorul are dreptul să abordeze creativ cele recomandate prin prezentul ghid. De-sigur, în final, el este cel ce-și selectează și-și determină strategiile și tehnologiile pentru a obține succesul în dezvoltarea competențelor specifice prin realizarea prevederilor determinate de unitățile de competență.
Curriculumul la Limba şi literatura română în liceu creează condiții favorabile fiecărui elev pentru a-și dezvolta competențele într-un ritm individual, de a transfera capacitățile lingvistice și literare dobândite la treapta liceală de învățământ în diverse domenii, inclu-siv în viața cotidiană și în domeniul determinat de aria curriculară, pentru a-și continua studiile în învățământul superior și/sau pentru inserția socială/profesională.
În acest context, responsabilitatea educațională a profesorului de Limba şi lite-ratura română și ponderea Limbii şi literaturii române ca disciplină școlară este ma-joră. De succesul elevilor la Limba şi literatura română depinde, în mare măsură, performanțele acestora la studiul celorlalte discipline școlare. Or, Limba şi literatura română influențează fundamental și asigură studierea conștientizată a celorlalte disci-pline școlare din Planul-cadru de învățământ.
Iată de ce, considerăm că implementarea prevederilor curriculumului recent aprobat va contribui eficient la sporirea calității educației lingvistice și literar-artistice în liceu. În acest sens, ghidul trebuie interpretat ca instrument util și necesar realizării procesului educațional de calitate.
53
1. REFERINȚE CONCEPTUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba și literatura română pentru liceu
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Par-lamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disci-plina Limba şi literatura română pentru clasele de liceu reprezintă documentul norma-tiv și reglator care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale la disciplină.
Competențele specifice ale studiului limbii și literaturii române în liceu constituie componenta esențială a Curriculumului și vizează finalitățile educaționale ale discipli-nei, competențele-cheie orientate spre asigurarea calității în învățământul liceal.
Unitățile de competență, concepute și sistematizate pe clase, au o formulare pre-cisă, indicând cu exactitate competențele care urmează a fi formate prin intermediul unor cunoștințe și valori ale limbii și literaturii române. Derivând din competențele specifice, acestea se prezintă sub forma unor concretizări, prin situații de învățare ce urmăresc atingerea standardelor la disciplină. Ele acoperă cele trei sfere de dezvolta-re a personalității: intelectuală (cunoștințe), psihomotorică (capacități), motivațional-afectivă (atitudini) și au un caracter preponderent formativ, arătând:
• ce e recomandat să ştie elevul;• ce trebuie acesta să ştie să facă;• ce atitudini trebuie să-și formeze pentru a deveni o personalitate armonioasă.În vederea realizării competențelor specifice, Curriculumul propune unități de
conținut, ce includ cele două domenii ale disciplinei: limba română şi literatura româ-nă. Ele, așa cum precizează autorii curriculumului, sunt dinamic ordonate, repartizate pe clase într-o viziune sistemică și se pot integra în mod echilibrat, asigurând abordarea metodică și holistică a procesului de comunicare și, în același timp, apropiind actul de învățare a limbii și literaturii române de realitatea imediată, de viața privată și publică a elevului, de interesele liceanului-adolescent.
Reperele metodologice de predare-învățare-evaluare au în vedere principalele mutații în activitatea didactică a profesorului în liceu, din perspectiva inovațiilor preco-nizate. Ele țin de modernizarea procesului educațional și subliniază caracterul formativ al învățării. Abordând conținuturile, contextele și tipurile de activități propuse prin me-todologii pe care le va considera adecvate situației educaționale, profesorul va tinde în permanență spre dezvoltarea competențelor. Metodele interactive presupun, din partea profesorului, un demers capabil să-i determine pe elevi a-și forma, prin tehnici eficiente, competențe de comunicare, lectură și producere a diferitor tipuri de texte.
54
Alegerea cu discernământ a metodelor, a procedeelor, a materialelor didactice, precum și proiectarea unor activități suplimentare vor evidenția capacitatea creatoare a profe-sorului în aplicarea materiei de studiu.
Raportat la necesitatea de a oferi autorilor de manuale, dar și profesorilor un ma-terial cât mai cuprinzător și suficient de clar pentru renovarea procesului de predare/învățare/evaluare la Limba şi literatura română în liceu, Curriculumul include în paginile sale Sugestii de evaluare a nivelurilor de educație lingvistică și literar-artistică a elevilor. Prezentul ghid prezintă mostre de verificare a rezultatelor școlare, capabile să pună în evidență performanțele atinse de către elevi la treapta de liceu.
Componentele de bază ale Curriculumului sunt precedate de principiile pedago-gice luate ca bază la proiectarea curriculară a disciplinei și de factorii educaționali ce condiționează realizarea lor prin formarea:
• culturii comunicării ce vizează un sistem de competențe specifice pentru a reali-za un larg spectru de acte comunicative, aparținând diferitelor stiluri funcționale, în conformitate cu normele limbii române literare, în varianta scrisă și orală.
• culturii literar-artistice ce reprezintă un sistem de competențe literare/lectorale: realizarea lecturii interogative/interpretative a textelor literare de diferite genuri și specii, delimitând valoarea de nonvaloare, interpretarea fenomenelor literare într-o interacțiune cu anumite date din domeniile filozofiei, istoriei, sociologiei, psihologiei, eticii, esteticii etc., precum și prin prisma universului axiologic al ele-vului cititor.
Luate împreună, aceste componente întruchipează ceea ce este de importanță ma-joră la disciplina Limba şi literatura română, definind personalitatea elevului la finele liceului, învățarea fiind centrată pe următoarele dimensiuni: cunoştințe, capacități, ati-tudini şi valori.
Curriculumul de liceu la Limba şi literatura română are ca obiectiv fundamental im-plementarea politicilor educaționale vizate de Codul Educației al Republicii Moldova (2014), care prin Articolul 11 determină: Educația are ca finalitate principală formarea unui caracter integru şi dezvoltarea unui sistem de competențe care include cunoştințe, abilități, atitudini şi valori ce permit participarea activă a individului la viața socială şi economică.
În acest context a fost reconceptualizată definiția noțiunii de „competență şcolară”: Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identifica-rea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.
Este important ca atât profesorii, cât și elevii, și părinții să conștientizeze esența noțiunii de competență școlară ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, nu ca un ansamblu.
Axarea accentului pe formarea abilităților necesită conștientizarea de către profe-sori, elevi și părinți a conceptului abilitate:
• abilitate – capacitate de a face totul cu ușurință și iscusință; dibăcie; îndemânare; măiestrie.
• capacitate – posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva; posibili-tate de a realiza ceva într-un domeniu de activitate; proprietate de pătrundere în esența lucrurilor.
55
În procesul de proiectare a Curriculumului la Limba şi literatura română s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel internațional;
• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, ne-voile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și celor specifice;
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale învăță-mântului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazi-al și învățământul liceal.
Curriculumul de Limba şi literatura română pentru liceu și, în ansamblu, procesul educațional la disciplină în învățământul secundar rămâne fundamentat pe principiile educației lingvistice și literare ca bază conceptuală și acțională a EL și ELA.
Principiile preconizează:• centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului,
pe formarea competențelor comunicative;• întemeierea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpreta-
rea textelor literare, pe formarea competențelor literare/lectorale;• educația prin valori și pentru valori;• prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;• corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;• diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de:
- textul abordat/elaborat;- situația de comunicare;- competența formată/dezvoltată;- vârsta elevilor.
Așadar, cadrul didactic de specialitate va reține faptul că sistemul de competențe în cadrul Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română pentru liceu este format din:
• Competențele-cheie/transversale, o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, sti-pulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/trans-versale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în Curriculumul dis-ciplinar respectiv și sunt preconizate pentru a fi formate la finele liceului. Rapor-tate la Limba şi literatura română, acestea sunt Competențe specifice educației lingvistice şi literare vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale discipli-nei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare
56
și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la formarea culturii comunicării în raport cu planul funcțional al cunoașterii limbii române și la forma-rea culturii literar-artistice prin receptarea și interpretarea operelor de referință ale literaturii române în contextul culturii naționale și universale.
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, repe-rează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Reparti-zarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
Unitățile de competențe, fixate în Curriculum, determină achizițiile care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/pași în formarea competențelor specifice. Achizițiile respective vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare/capitolu-lui/modulului și/sau la finele anului de studii.
Unitatea de învățare se constituie din trei elemente-cheie în interconexiune perma-nentă: unități de competențe, unități de conținuturi, activități și produse de învățare.
Unitățile de conținut sunt instrumente care contribuie la dobândirea de către elevi a achizițiilor determinate de către unitățile de competențe proiectate și la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/transdisciplinare. Ele se dis-tribuie pe două componente: limbă şi comunicare; literatură română.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de con-texte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru forma-re/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei con-crete de elevi, de resursele disponibile etc.
Sistemul de valori și atitudini care se preconizează a fi formate în cadrul procesului educațional la Limba şi literatura română vizează mai întâi dezvoltarea motivațiilor, al atitudinilor și a gândirii critice prin interiorizarea, de către elevi, a valorilor literare/es-tetice/comunicative/culturale.
Conceput pe o funcționalitate multiplă, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română pentru liceu fundamentează și ghidează, în toate componentele sale, activita-tea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didac-tică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare la disciplină.
57
1.2. Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina Limba și literatura română
Necesitatea dezvoltării curriculare la disciplină a fost determinată de aprobarea axe-lor valorice ale reformei curriculumului pentru învățământul liceal. Acestea vizează ur-mătoarele domenii:
• Deschiderea spre cadrul axiologic in era diminuării/reactualizării valorilor umane.• Deschiderea spre formare/autoformare a personalității elevului în era dezvoltării
durabile a resurselor umane.• Deschiderea spre cadrul cultural/intercultural/multicultural în era globalizării și
internaționalizării.• Deschiderea spre învățarea digitală în era tehnologizării.• Deschiderea spre formarea cadrului antreprenorial în era crizelor economice.• Deschiderea spre învățarea acti vă/creati vă/constructi vă în era educației pe par-Deschiderea spre învățarea activă/creativă/constructivă în era educației pe par-
cursul întregii vieți.• Deschiderea spre cadrul teleologic (fi nalități axate pe psihocentrism și sociocen-Deschiderea spre cadrul teleologic (finalități axate pe psihocentrism și sociocen-
trism) în era constituirii societății cunoașterii. Reactualizarea/dezvoltarea Curriculumului la Limba şi literatura română pentru li-
ceu s-a bazat pe suportul legislativ normativ fundamental – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrul de referință al Curriculumului Național (2017), Recomandările Consiliului Europei privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (Bruxelles, 22 mai 2018), Competențe pentru secolul XXI, Curriculum de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018).
În linii strategice, au fost reformulate și micșorate ca număr competențele specifice disciplinei, evidențiind valorile și atitudinile predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor liceale:
1. Exprimarea identității lingvistice şi culturale proprii în context european şi global, demonstrând empatie şi deschidere pentru diversitatea lingvistică şi culturală.
2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală şi publică, do-vedind atitudine constructivă şi bunăvoință.
3. Lectura şi interpretarea textelor literare şi de graniță, demonstrând gândire criti-că şi ataşament față de valorile naționale şi general-umane.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip şi pe suporturi variate, manifestând com-portament lingvistic autonom şi originalitate.
5. Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctua-ționale şi stilistice) în exprimarea orală şi scrisă, demonstrând discernământ şi cultură lingvistică.
6. Valorificarea experiențelor lingvistice şi de lectură în vederea dezvoltării persona-le pe parcursul vieții, demonstrând interes axiologic şi estetic.
Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare a fost realizată prin formularea a două competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare clasă de liceu. Rede-finirea unităților de învățare s-a produs, pornind de la statutul competențelor ce devin un nou sistem de referință al finalităților la treaptă, iar conținuturile rămân mijloace de formare a competențelor specifice educației lingvistice și literar-artistice în liceu. Asigu-rarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, s-a urmărit eșalonându-le pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică
58
a profesorului. A fost revizuit sistemul de unități de competențe în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pentru fiecare clasă de liceu.
S-a realizat corelarea abordărilor intra-, inter- și transdisciplinare la nivelul conți-nuturilor, pe clase și unități de învățare, deschideri și sincronizări: Limba şi literatura română, Literatura universală, Limba străină, Istorie etc.
Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învățare-evaluare s-a reușit, urmărindu-se: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare specifice EL și ELA. Promovarea strategii-lor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a elementelor de învățare prin sar-cini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioasă cu strategii consacrate pentru studiu în învățământul liceal a fost posibilă prin asigurarea progresiei cognitive, forma-tive și atitudinale a competențelor cu toate derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare: reconfigurări, optimizări, descongestionări judici-oase. A reușit corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europenizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”.
În cadrul procesului de dezvoltare curriculară, atenționăm profesorii de Limba și literatură română asupra următoarelor demersuri inovative:
• Reproiectarea materiei de limba și comunicare în perspectiva reintroducerii stu-diului gramaticii funcționale.
• Reproiectarea materiei de literatură în planul descongestionărilor. Extinderea studiului curentelor literare pe traiectul claselor a XI-a – a XII-a; excluderea mo-dulului Critică literară şi exegeza textului și recomandarea studierii elementelor de istorie, teorie și critică literară, cu aplicații adecvate pe text, în cadrul genuri-lor, speciilor, curentelor.
• Diminuarea din pretențiozitatea academică în cadrul abordării monografice a creației scriitorului și recomandarea studiului de plăcere prin aplicarea studiului de caz la formarea cititorului-receptor și interpret al aspectelor dominante ale creației scriitorului.
• Dezvoltarea listei de opere literare și texte recomandate in corespundere cu tele-ologia și principiile ELA pentru formarea cititorului pe tot parcursul vieții.
• Alocarea unei competențe distincte pentru formarea profilului de vorbitor cult al limbii române în raport cu liceanul-adolescent.
• Recomandarea competenței identitare pentru dezvoltarea conștiinței lingvistice și culturale a tânărului în formare.
• Reconsiderarea resurselor interdisciplinarității și mai ales a transdisciplinarității pentru integrarea experiențelor lingvistice și lectorale în contextele vieții zilnice.
• Recomandarea extinderii valorice a listei cu produse ale învățării și integrarea lor pe toată aria, pentru formarea comportamentului lingvistic, lectoral și comunica-tiv autonom.
• Reglementarea conceptual-normativă a proiectării didactice la disciplină și a eva-luărilor de achiziții la treaptă.
• Realizarea progresiei graduale și etapizate gimnaziu-liceu și în interiorul ariei a raportului științific și metodologic în relația curriculară CS-UC-UC-APA.
• Sporirea gradului de libertate a cadrului didactic filolog în realizarea procesului educațional la Limba şi literatura română prin resurse curriculare stimulatoare de calitate.
59
2. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
2.1. Curriculumul la disciplina Limba și literatura română ca sursă de proiectare didactică
Curriculumul la Limba şi literatura română permite adoptarea unui model flexibil de proiectare curriculară, care să lase posibilități de opțiune pentru profesori și pen-tru autorii de manuale. Metodologia educațională modernă oferă, pe de o parte, un mare câmp de libertate și creativitate profesorului și autorului de manuale, iar pe de altă parte – le cere să selecteze, să dozeze și să utilizeze toate componentele și etapele activităților didactice, în funcție de coordonatele didactice prin care se va urmări for-marea/dezvoltarea de competențe. Acestea, prezentate pe clase, arată astfel:
• CLASA a X-a: Coordonata didactică – Cititorul şi opera (genuri și specii literare; limbă și comunicare pentru formarea cititorului-receptor al operei).
• CLASA a XI-a: Coordonata didactică – Cititorul şi contextul istoric-cultural-este-tic (mitologie și folclor; curente literare și culturale (umanismul și iluminismul, romantismul și realismul românesc, sămănătorismul și poporanismul); limbă și comunicare pentru formarea vorbitorului, cititorului și a scriptorului cult).
• CLASA a XII-a: Coordonata didactică – Cititorul, textul şi contextul istoric-cultural-estetic. Curente literare și personalități reprezentative pentru evoluția în actua-litate a literaturii române: modernismele și postmodernismul – Cititorul şi spe-cificul viziunii artistice asupra lumii a personalității literare (studiul elementelor specifice ale imaginarului artistic al personalității literare; limbă și comunicare pentru formarea cititorului avizat, a vorbitorului și a scriptorului cult)
Denumirea disciplinei în clasele X-XII este unică – Limba și literatura română.Demersul educațional se va desfășura în mod integrat, pe profiluri, cu numărul de
ore alocat de Planul-cadru de învățământ, după cum urmează:
A. Profil umanist: Clasa a X-a – 5 ore/săptămână; total 170 oreClasa a XI-a – 5 ore/săptămână; total 170 oreClasa a XII-a – 5 ore/săptămână; total 165 ore
B. Profil real: Clasa a X-a – 4 ore/săptămână; total 136 oreClasa a XI-a – 4 ore/săptămână; total 136 ore Clasa a XII-a – 4 ore/săptămână; total 132 ore
Proiectarea didactică de lungă durată, în fiecare clasă, se va face în baza corelă-rii competenței specifice, a unităților de competență, a unităților de conținut, a activităților și produselor de învățare.
Profesorul dispune de libertate deplină în corelarea unităților de conținut, ordinea abordării temelor și regimul orar (numărul de ore afectat fiecărei unități de învățare).
Profesorul se va orienta după competențele specifice și unitățile de competență sti-pulate de Curriculum, raportând la acestea unitatea de conținut cel mai bine potrivită
60
pentru formarea fiecăreia (sau invers). Vor fi selectate activitățile de învățare adecvate subiectului de predat sau tipului de text, dar orice lecție nouă devine o oportunitate pentru formarea unor noi deprinderi, pentru dezvoltarea competențelor prescrise de standardele educaționale și pentru comunicarea în limba română, monitorizată de pro-fesor.
Proiectarea didactică de lungă durată (anuală, semestrială) în baza Curriculumului, necesită câteva proceduri/operații/decizii prealabile:
• Distribuirea materiei de studiu pe unități de învățare.Pornind de la oferta Curriculumului (dar și de la cea a manualului), profesorul iden-
tifică, pentru clasa respectivă, un număr rezonabil de unități de învățare, pentru care există (1) câteva texte de studiat, (2) un subiect de lingvistică de predat și (3) un aspect al comunicării.
• Stabilirea succesiunii unităților de învățare. Se poate prelua succesiunea propusă de Curriculum, este posibil ca profesorul să
adopte cadrul construit de autorii manualului cu care se lucrează sau să aibă o viziune proprie. Doar în clasa a XI-a, succesiunea curentelor literare nu poate fi încălcată.
• Asocierea competențelor specifice cu unitățile de învățare.Competențele specifice vor fi preluate din prezentul document și vor deveni primor-
diale pentru fiecare unitate de învățare. Este indiscutabil că fiecare dintre competențele specifice stipulate de Curriculum pentru o clasă se regăsește în mai multe unități de învățare; trebuie să fie la fel de clar că nici una dintre competențele specifice nu poate fi omisă.
• Identificarea temelor din interiorul fiecărei unități de învățare.Consultând Curriculumul, profesorul va selecta/formula/distribui, în cadrul unității
de învățare construite, tema fiecărei lecții luate aparte. Aceasta se poate exprima în conceptele operaționale, ce urmează a fi asimilate, relaționându-le cu texte de studiu, sau aspectele comunicării, ce urmează a fi exersate.
• Alegerea textelor de studiu.Textele sau fragmentele de studiat vor fi selectate de către profesor din manual,
din lista oferită de Curriculum sau din propriile lecturi; la textele literare recomandate profesorul poate racorda fragmente de text sau texte nonliterare, pe care le consideră potrivite în demersul său educațional.
• Selectarea/determinarea/stabilirea activităților de învățare adecvate acestei comunități de instruire.
Din propriul arsenal de strategii și tehnici de instruire, profesorul le va selecta pe cele care, în opinia sa, corespund cel mai bine obiectivului vizat și răspund nevoii de formare a elevilor săi. Metodele didactice, tehnicile de lucru cu textul, procedeele de exersare a competențelor sunt cea mai flexibilă parte a proiectului de lungă durată.
• Determinarea frecvenței probelor de evaluare sumativă şi a formelor de desfă-şurare a evaluării.
Profesorul va realiza obligatoriu un număr de probe de evaluare sumativă egal sau mai mare decât numărul de unități de conținut stabilite inițial. Este firesc să varieze for-mele de desfășurare a evaluării, cu accentul pe competențele evaluabile. La fel de firesc este ca, în proiectul de lungă durată, fiecare probă de evaluare sumativă să fie urmată
61
de o lecție de analiză a rezultatelor și de remediere a situației/de exersare competenței reclamate.
• Alocarea timpului necesar studiului. Distribuirea orelor, preconizată de prezentul document, este, indubitabil, orientati-
vă. Profesorul este liber să repartizeze orele în funcție de numeroși factori pe care îi ia în considerație atunci când își proiectează activitatea (nivelul general al clasei și nevoile speciale; viteza de lucru; preferințele și doleanțele elevilor etc.)
Unul dintre cele mai populare modele de proiectare didactică – pe module – s-a răspândit în învățământul din Republica Moldova prin metodologia Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice: este vorba de proiectarea în termenii cadrului Evo-care – Realizare a sensului – Reflecție – Extindere, pe care o recomandăm spre imple-mentare în procesul educațional.
Motivația • De ce este important pentru elevi acest modul?• Care este legătura dintre acest modul și competențele de bază ale disci-
plinei?• Care este legătura dintre acest modul și alte module?• Ce legături interdisciplinare implică studierea modulului?• Ce relevanță are acest modul pentru acești elevi?• Ce importanță are modulul pentru înțelegerea disciplinei date?• Cum îi voi face pe elevi să înțeleagă aceste lucruri?
Competențele • Care dintre competențele specifice sunt vizate în special?• Care dintre competențele specifice deja vizate sunt reluate acum?• Pentru atingerea cărora dintre competențele de bază ce vor urma îi
pregătește pe elevi acest modul?• Cum îi voi familiariza pe elevi cu structura şi competențele modulului?
Pre-achizițiile • Ce cunoștințe anterioare vor fi actualizate?• Care dintre termenii și noțiunile asimilate în clasele precedente sau la
modulele precedente vor fi actualizate pe parcurs?• Ce competențe anterioare vor fi necesare?• Cum voi evoca noțiunile pe care urmează să le actualizez?• Cum voi actualiza competențele?
Achizițiile noi • Ce termeni și noțiuni noi se vor studia?• Cum voi distribui materia de studiu/unitățile se conținut?• Cum voi activiza elevii?• Ce va fi predat, explicat, demonstrat?• Ce va fi studiat independent și analizat în plen?• Ce va fi studiat în grup și analizat în plen?• Ce va fi studiat în profunzime doar de unii elevi?• Ce trebuie să cunoască şi să poată face elevul la încheierea modulului?
Resursele şi timpul
• Câte ore voi rezerva modulului?• Cum le voi distribui?• Câte ore de lucru independent îi solicită elevului studierea acestui mo-
dul?• De ce manuale și auxiliare didactice voi avea nevoie?• Ce materiale voi utiliza?• Ce va conține portofoliul elevului la acest modul?
62
Evaluarea • Cum voi desfășura evaluarea formativă?• Cum voi utiliza rezultatele probelor formative?• Cum voi face evaluarea finală?• Cum voi analiza rezultatele ei?• Ce loc ocupă conținutul şi competențele acestui modul în evaluarea
finală la Limba și literatura română?
Selectarea materialelor, determinarea exercițiilor din manuale și auxiliare didactice, alegerea probelor de evaluare sau elaborarea lor sunt de asemenea activități ce vizează competența și responsabilitatea cadrului didactic.
Nu vom neglija nici evaluarea formativă, chiar dacă acest moment nu se reflectă în proiectul modulului. Profesorul care optează pentru o modalitate de lucru la lecție vede, cu siguranță, și cum verifică atingerea obiectivelor și, deci, formarea/dezvoltarea anumitor competențe în cadrul acelei lecții. În clasele de liceu, se va miza mai mult decât în gimnaziu pe autoevaluare și evaluare reciprocă, în cazul în care profesorul îi obișnuiește pe elevi cu aplicarea și elaborarea în comun a unor grile sau criterii de eva-luare.
Pentru o proiectare eficientă de lungă durată vom indica asupra distribuirii număru-lui de ore în UÎ astfel:
• profil umanist: 20 ore, în care se vor include: un atelier (2 ore), proba de evaluare (1-2 ore), analiza evaluării (1 oră);
• profil real: 16 ore, în care se vor include: un atelier (2 ore), proba de evaluare (1-2 ore), analiza evaluării (1 oră).
Notă! Pentru proba de evaluare scrisă este recomandată o oră, dar profesorul este în drept să utilizeze încă o oră la necesitate, în cazul testelor complexe, eseurilor desfăşurate etc.
O variantă de proiectare calendaristică la disciplina Limba şi literatura română, rea-lizată oră cu oră, ar putea arăta astfel:
Data Unitatea deînvățare
Competențele specifice
Unitățile de competență
Tema lecției Textul
Activitățile de predare/
învățare
Activitățile de evaluare
Data CS/UC Subiect/temă/unitate de conținut Text Activități de predare/
învățare/evaluare Mențiuni
Data Unitatea de învățare
Unități de competențe
Tema lecției/textul Nr. de ore Activități de predare/
învățare/evaluare
63
Data Unitatea de învățare
Unități de competențe
Tema lecției. Textul
Nr. de ore
Activitatea de predare/
învățare
Activitatea de evaluare Note
Data Unități de competențe Tema lecției Nr. de ore Texte Produse
Proiectarea zilnică a lecțiilor se va face respectând unul dintre modelele populare în mediul profesional. Oricare ar fi acesta, formarea competențelor de comunicare prin învățarea limbii și studiul textului se edifică pe metodologia învățării active:
• Modelul universal (clasic)
Etape Obiective operaționale Conținuturi
Tehnologii didacticeEvaluare
formativăSarcini Situații de învățare
Reactualizarea cunoștințelor Comunicarea/asimilarea noilor cunoștințeFixarea noilor cunoștințe si reali-zarea feedbackului
• Modelul de structurare a lecției în cadrul Evocare – Realizare a sensului – Reflecție – Extindere.
Motivația Condiții prealabile Obiective operaționale
Demersul didactic
Etapa Activitatea profesorului Resursele şi timpul Activitatea elevilor
Evocare
Realizare a sensului
Reflecție
Extindere
64
• Modelul învățării prin explorare și descoperire în cadrul Știu – Vreau să ştiu – Am învățat.
Motivația Condiții prealabile Obiective operaționale
Demersul didactic
Etapa Activitatea elevilor Resursele şi timpul
Actualizarea
Integrarea
Învățarea
Corelarea
Extinderea
• Modelul învățării directe sau explicite la lecție.
Etapele lecției Predare-învățare Evaluare Timp
Momentul organizatoric
Reactualizarea cunoștințelor Comunicarea/asimilarea noilor cunoștințeFixarea noilor cunoștințe si realizarea feedbackuluiExplicarea temei de casă
65
2.2.
Pro
iect
area
did
actic
ă de
lung
ă du
rată
Mod
elul
1: C
LASA
a X
-a, p
rofil
REA
L
Uun
itate
de
învă
țare
Com
pete
nțe
spec
ifice
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eTe
ma
lecț
iei
Sem
estr
ul I
Eşal
onar
e în
tim
pAc
tivită
ți de
pr
edar
e/în
văța
reAc
tivită
ți de
ev
alua
reN
otă
Nr.
ore
Data
I. 16
ore
1. E
xprim
area
id
entit
ății
lingv
istice
și
cultu
rale
pro
prii
în
cont
ext e
urop
ean
și gl
obal
, dem
onst
rând
em
patie
și d
esch
ider
e pe
ntru
div
ersit
atea
lin
gvisti
că și
cul
tura
lă.
2. R
acor
dare
a di
s-cu
rsul
ui la
div
erse
sit
uații
de
com
unic
are
pers
onal
ă și
publ
ică,
do
vedi
nd a
titud
i-ne
con
stru
ctivă
și
bună
voin
ță.
3. L
ectu
ra și
inte
rpre
-ta
rea
text
elor
lite
rare
și
de g
rani
ță, d
emon
-st
rând
gân
dire
criti
că
și at
așam
ent f
ață
de
valo
rile
națio
nale
și
gene
ral-u
man
e.
1.1.
Arg
umen
tare
a pr
opriu
lui
stat
ut d
e vo
rbito
r și a
scul
tă-
tor a
l lim
bii r
omân
e;1.
2. P
rom
ovar
ea a
devă
rulu
i ști
ințifi
c de
spre
lim
bă, c
ultu
-ră
și id
entit
ate
națio
nală
.
2.1.
Ela
bora
rea
unei
com
uni-
cări
oral
e pe
o te
mă
dată
.
3.1
Aplic
area
div
erse
lor s
tra-
tegi
i de
lect
ură;
3.2.
Rez
umar
ea u
nui t
ext
liter
ar și
de
gran
iță;
3.3.
Ana
liza
spec
ificu
lui d
e ge
n și
spec
ie a
text
ului
lite
rar
și de
gra
niță
;3.
4. U
tiliza
rea
noțiu
nilo
r de
teor
ie li
tera
ră la
ana
liza
tex-
tulu
i lite
rar ș
i de
gran
iță;
1. P
reze
ntar
ea st
udiu
lui i
nteg
ral
al d
iscip
linei
Lim
ba şi
lite
ratu
ra
rom
ână
în c
lasa
a X
-a. F
amili
ari-
zare
a cu
man
ualu
l.
1Id
entifi
care
a in
form
ație
i în
surs
e-le
ade
cvat
e.
Expl
icar
ea o
rtog
ra-
mel
or/p
unct
ogra
-m
elor
.
Disc
uții
de g
rup.
Brai
nsto
rmin
g.
Argu
men
tare
a id
ei-
lor d
ate.
Reda
ctar
ea re
cipr
o-că
, cu
dicț
iona
rul.
Sele
ctar
ea e
xem
ple-
lor r
elev
ante
pen
tru
argu
men
tare
.
Cons
trui
rea
argu
-m
entă
rii sc
rise/
oral
e.
Reac
ția c
itito
-ru
lui.
Com
enta
rea
lexi
culu
i unu
i te
xt, c
u ac
ces
la su
rsel
e ne
cesa
re.
Obs
erva
rea
în p
roce
sul
docu
men
tării
.
Foru
mul
de
disc
uție
.
Dict
ări c
o-m
enta
te.
Auto
eval
ua-
rea
lucr
ărilo
r sc
rise.
Eval
uare
a te
xtel
or sc
ri-se
.
2. S
tatu
tul d
e vo
rbito
r cul
t al
limbi
i rom
âne.
1
3. L
itera
tura
și c
ultu
ra –
sem
ne
disti
nctiv
e al
e um
anul
ui.
1
4. S
inon
imia
con
text
uală
.1
5. E
valu
are
iniți
ală.
Test
.1
6. A
naliz
a re
zulta
telo
r eva
luăr
ii.1
7. C
omun
icar
ea o
rală
. Ele
men
-te
ver
bale
, non
verb
ale
și pa
ra-
verb
ale
utiliz
ate
într
-o si
tuaț
ie
de c
omun
icar
e.
1
8.Te
xtul
lite
rar ș
i lec
tura
ca
ipo-
teză
ese
nția
lă a
rece
ptăr
ii.Pl
ouă
de V
. Rom
anci
uc
1
9. F
orm
area
citi
toru
lui-r
ecep
tor
al li
tera
turii
. Le
găm
ânt d
e Gr
. Vie
ru.
1
10. L
itera
tura
– fo
rmă
de
cuno
aște
re și
art
ă a
cuvâ
ntul
ui.
Aşad
ar d
e A.
Cod
ru.
1
11. F
oneti
că. N
orm
e or
toep
ice
și or
togr
afice
.1
66
4. P
rodu
cere
a te
xtel
or
scris
e de
dife
rit ti
p și
pe su
port
uri v
aria
te,
man
ifest
ând
com
por-
tam
ent l
ingv
istic
auto
-no
m și
orig
inal
itate
.
5. A
plic
area
nor
mel
or
limbi
i rom
âne
liter
are
(gra
mati
cale
, ort
ogra
-fic
e, p
unct
uațio
nale
și
stilis
tice)
în e
xpri-
mar
ea o
rală
și sc
risă,
de
mon
strâ
nd d
is-ce
rnăm
ânt ș
i cul
tură
lin
gvisti
că.
3.5.
Com
enta
rea
elem
ente
lor
lexi
cale
, stil
istice
și se
mio
-tic
e di
n te
xte
liter
are
și de
gr
aniță
;3.
6. E
xplic
area
func
ției
cogn
itive
, edu
cativ
e și
es-
tetic
e a
text
ului
lite
rar ș
i de
gran
iță.
4.1.
Scr
iere
a te
xtel
or m
etal
i-te
rare
, refl
exiv
e, fu
ncțio
nale
, im
agin
ative
în b
ază
de a
lgo-
ritm
i și s
chem
e;4.
2. R
espe
ctar
ea ri
goril
or
grafi
ce la
ela
bora
rea
text
elor
sc
rise.
5.1.
Per
cepe
rea
norm
ei d
rept
st
anda
rd a
l lim
bii ș
i mod
el
de re
glem
enta
re a
acti
vită
ții
verb
ale;
5.2.
Rez
olva
rea
cazu
rilor
di
ficile
de
orto
grafi
ere;
5.3.
Resp
ecta
rea
norm
elor
în
text
ele
reda
ctat
e în
stilu
ri fu
ncțio
nale
.
12. M
odifi
cări
norm
ative
stipu
-la
te în
„DO
OM
2”.
Ort
ogra
fia
limbi
i rom
âne.
Prin
cipi
ile o
rto-
grafi
ei ro
mân
ești.
1
13. D
imen
siune
a cu
ltura
lă și
so
cial
ă a
liter
atur
ii.Ar
s poe
tica
de G
rigor
e Vi
eru.
1
14. A
telie
r de
disc
uție
. Ev
oluț
ia n
orm
elor
ort
ogra
fice.
1
15. E
valu
are
sum
ativă
. Te
xt a
rgum
enta
tiv: C
orec
titu-
dine
a sc
risul
ui d
emon
stre
ază
cultu
ra o
mul
ui.
1
16. A
naliz
ă. A
mel
iora
re. D
ez-
volta
re.
1
67
Mod
elul
2: C
LASA
a X
-a, p
rofil
UM
ANIS
T (2
0 de
ore
), pr
ima
unita
te d
e în
văța
re.
În s
ecve
nța
urm
ătoa
re v
om a
trag
e at
enția
asu
pra
cone
ctăr
ii co
mpe
tenț
elor
spe
cific
e/un
itățil
or d
e co
mpe
tenț
ă la
pro
iect
area
ca
lend
aristi
că.
Nr.
Data
CS/U
CTe
ma
lecț
iei
Text
ulSt
rate
gii/
met
ode/
tehn
ici d
e pr
edar
e/ev
alua
reN
r. de
ore
1.CS
1Li
mba
rom
ană,
par
te a
cul
turii
spiri
tual
e a
popo
rulu
i rom
an.
Stat
utul
de
vorb
itor c
ult a
l lim
bii r
omân
e
Sele
cție
de
text
e, c
itate
.Ar
gum
enta
rea
situa
ției a
ctua
le a
lim
bii r
omân
e ca
idio
m1
2.CS
3U
C 3.
1Li
tera
tura
– fo
rmă
de c
unoa
șter
e și
artă
a
cuvâ
ntul
ui.
Poez
ia „C
uvân
tul”,
de
V. R
oman
ciuc
Prez
enta
rea
în d
iferit
e fo
rme
grafi
ce
a te
rmen
ilor/
noțiu
nilo
r1
3.U
C 3.
3Di
men
siune
a cu
ltura
lă și
soci
ală
a lit
era-
turii
Poez
ia „
Ars p
oetic
a”, d
e Gr
. Vie
ruCo
men
tare
a m
otivu
lui l
itera
r1
4.U
C 3.
4Ad
evăr
ul ști
ințifi
c de
spre
lim
ba ro
mân
ă,
cultu
ră și
iden
titat
eSe
lecț
ie d
e te
xte
SIN
ELG
1
5.CS
1Fo
rmar
ea c
itito
rulu
i-rec
epto
r al l
itera
turii
, „L
egăm
ânt”
, de
Gr. V
ieru
Com
enta
riul s
emni
ficaț
iei ti
tlulu
i1
6.CS
1-6
Eval
uare
iniți
ală
Test
de
eval
uare
a c
ompe
tenț
ei le
c-to
rale
. Pre
zintă
, rez
umati
v, su
biec
tul,
siste
mul
de
pers
onaj
e, te
ma,
mes
ajul
că
rții
pref
erat
e.
1(
+1)
7.CS
1-6
Anal
iza e
valu
ării
iniți
ale
1
8.CS
2El
emen
te v
erba
le, n
onve
rbal
e și
para
ver-
bale
util
izate
într
-o si
tuaț
ie d
e co
mun
ica-
re.
„Aco
lo se
naș
te lu
min
a”,
de V
. Rom
anci
ucPr
oduc
erea
uno
r ide
i, m
esaj
e ad
ec-
vate
situ
ație
i de
com
unic
are
1
9.U
C 5.
1N
orm
e or
toep
ice
și or
togr
afice
.Mod
ifică
ri no
rmati
ve sti
pula
te în
DO
OM
2.
Sele
cție
de
exem
ple/
fișe
Com
enta
rea
fapt
elor
de
limbă
obs
er-
vate
/ate
stat
e1
10.
UC
3.5
Text
ul li
tera
r și l
ectu
ra c
a ip
otez
ă es
enția
lă
a re
cept
ării
Form
area
citi
toru
lui-r
ecep
tor
al li
tera
turii
„Așa
dar”
, de
A. C
odru
Disc
uții
asup
ra le
ctur
ilor
1
68
11.
CS 5
Rela
ții lo
gico
-sem
antic
e în
tre
cuvi
nte.
Si
noni
mia
con
text
uală
„Așa
dar”
, de
A. C
odru
Asoc
ieri
liber
e/fo
rțat
e„G
ăseș
te c
uvân
tul-ț
intă
”1
12.
CS 4
Prac
ticum
: eta
pele
de
elab
orar
e a
text
ului
sc
ris. A
ctua
lizar
eEx
erci
ții d
e re
dact
are
1
13.
CS 6
Text
ul li
ric: p
rete
xt p
entr
u de
schi
dere
spre
ar
tele
frum
oase
Text
e lir
ice
pref
erat
eId
entifi
care
a tr
ăiril
or, s
tăril
or,
ipos
taze
lor e
ului
liric
Pa
rale
la
1
14.
15.
CS 2
Atel
ier d
e di
scuț
ie: „
Poez
ia e
pic
tura
pe
care
o a
uzim
, iar
pic
tura
e p
oezia
pe
care
o
vede
m.”
(Leo
nard
o da
Vin
ci)
Banc
a de
idei
2
16.
CS 3
Com
pone
ntel
e or
igin
alită
ții te
xtul
ui li
te-
rar;
(cog
nitiv
e, e
tice
și es
tetic
e).
Sele
cție
de
text
e St
udiu
l de
caz
1
17.
CS 3
-4Et
apel
e el
abor
ării
com
enta
riulu
i lite
rar;
„Plo
uă”,
de V
. Rom
anci
ucAl
gorit
mul
1
18.
19.
CS 1
-6Pr
obă
de e
valu
are
sum
ativă
: ese
u ne
-st
ruct
urat
„Pr
ofilu
l citi
toru
lui c
onte
mpo
-ra
n.”
1(2)
20.
CS 1
-6An
aliza
pro
bei d
e ev
alua
re1
69
2.3.
Pro
iect
area
did
actic
ă de
scur
tă d
urat
ă
Mod
elul
1: P
roie
ctar
ea u
nei u
nită
ți de
învă
țare
CLAS
A a
X-a,
pro
fil R
EAL
Uni
tate
a de
învă
țare
: Lite
ratu
ra –
dim
ensiu
ne c
ultu
rală
şi a
rtă
a cu
vânt
ului
Com
pete
nțe
spec
ifice
: 1. 2
. 3. 4
. 5.
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e:1.
1, 2
.2, 3
.2, 4
.1, 5
.2.
Data
Tem
a (s
ubie
ctul
ore
i)Te
hnol
ogia
did
actic
ăN
r. de
ore
Activ
ități
de e
valu
are
1. P
reze
ntar
ea st
udiu
lui
inte
gral
al d
iscip
linei
Lim
ba
şi lit
erat
ura
rom
ână
în c
lasa
a
X-a.
Fam
iliar
izare
a cu
ma-
nual
ul.
E. C
omen
tare
a m
otto-
ului
: Cug
etul
nos
tru
caut
ă să
des
cifr
eze,
în
fren
ezia
cun
oaşt
erii,
cev
a di
n m
ister
ul v
ieții
. Om
ul c
aută
totu
şi să
în
țele
agă
esen
ța lu
mii.
Și l
itera
tura
îi fa
cilit
ează
ace
astă
cal
e. M
ihai
Ci
mpo
iR.
S. P
reze
ntar
ea st
udiu
lui i
nteg
ral a
l disc
iplin
ei în
cla
sa a
X-a
. Pre
zen-
tare
a m
anua
lulu
i. Pr
ezen
tare
a pl
anul
ui d
e lu
cru
pe p
arcu
rsul
anu
lui.
Prez
enta
rea
și al
eger
ea te
mel
or p
entr
u re
aliza
rea
proi
ecte
lor i
ndiv
i-du
ale
pent
ru e
valu
area
sum
ativă
sem
estr
ială
.R.
Disc
uții
cu p
rivire
la a
ștep
tăril
e pe
car
e le
au
elev
ii în
ace
st a
n de
st
udii.
E. Te
ma
de a
casă
.
1Co
nver
sația
Anal
iză
Expl
icaț
ia
Asal
tul d
e id
ei
2. S
tatu
tul d
e vo
rbito
r cul
t al
lim
bii r
omân
e.E.
Pro
pun
spre
com
enta
re u
rmăt
orul
mott
o.M
otto:
Lim
ba m
ater
nă e
ste
pâin
ea u
nui p
opor
. Făr
ă ea
, pre
cum
fără
pâ
ine,
pop
orul
seac
ă de
foam
e, d
e fo
amea
nev
oii d
e a
vorb
i.Ve
rifica
rea
tem
ei d
e ac
asă.
R. S
. Pro
pun
elev
ilor o
mic
ă co
nver
sație
în u
rma
căre
ia v
om d
educ
e su
biec
tul l
ecție
i.An
unț t
ema
nouă
și o
biec
tivel
e pr
opus
e pe
ntru
lecț
ie.
1Co
nver
sația
Brai
nsto
rmin
gul
Sche
ma
de re
per
70
Voca
bula
rul l
imbi
i rom
âne
1500
00 sp
anio
la20
000
– ne
olog
. Lim
bă ro
man
ică
port
ughe
za
Li
mbă
latin
ă ita
liana
Vo
rbito
rul -
---- L
LR
Voca
bula
r fu
ndam
enta
l15
00 c
uvin
te
Mas
a vo
cabu
laru
lui
90%
Mijl
oace
le in
tern
e de
îm
bogă
țire
a vo
cabu
laru
lui
Arha
isme
Istor
isme
Prof
esio
nalis
me
Regi
onal
isme
Argo
uri
Cuvi
nte
din
alte
lim
bi, p
ronu
nțat
e de
pe
rsoa
ne c
u sc
opul
de
a im
pres
iona
: m
adam
, ok,
wee
kend
, loo
k.Ja
rgoa
ne
Neo
logi
sme
Prop
un e
levi
lor s
pre
real
izare
exe
rciți
ul 2
, pag
ina
11.
(să
anal
izeze
cuv
inte
le d
in te
xtul
pro
pus d
upă
algo
ritm
ul d
at)
Real
izăm
exe
rciți
ul 5
, pag
ina
12.
(ana
liza
aspe
ctul
ui g
rafic
al t
extu
lui p
ropu
s)-
ce in
form
ații
com
port
ă sc
him
bare
a de
car
acte
re;
- ce
mar
chea
ză m
ajus
cule
le;
- ca
re e
ste
inve
ntar
ul se
mne
lor o
rtog
rafic
e și
de p
unct
uație
util
izate
;-
care
est
e ro
lul p
aran
teze
lor p
ătra
te și
al g
hilim
elel
or.
R. R
ealiz
ăm e
xerc
ițiul
6, p
agin
a 12
.Te
legr
amă
– do
cum
ent o
ficia
l prin
car
e se
adu
ce la
cun
oștin
ță o
in
form
ație
.Ce
rințe
:1.
Nu
se n
otea
ză n
umel
e ad
resa
tulu
i.2.
Con
ținut
ul fo
arte
laco
nic,
cât
mai
rest
rîns.
3. S
e se
mne
ază.
De a
rgum
enta
t rol
ul v
ocab
ular
ului
în c
omun
icar
ea c
otidi
ană.
E. D
e re
aliza
t exe
rciți
ul 7
, pag
ina
13.
De st
udia
t inf
orm
ația
din
age
nda
citit
orul
ui (p
ag. 1
0) și
de
real
izat
câte
un
enun
ț cu
fieca
re c
uvân
t.
Exer
cițiu
l
Anal
iza d
e te
xt
Conv
ersa
ția
71
3. S
inon
imia
con
text
uală
.E.
Aso
cier
i lib
ere.
A e
labo
ra la
cuv
inte
le p
ropu
se c
ât m
ai m
ulte
sino
-ni
me.
Ac
tual
izați
noțiu
nea
de si
noni
m. C
are
este
sem
nific
ația
lexe
mul
ui
cont
extu
al.
Asoc
iați
aces
te d
ouă
noțiu
ni p
entr
u a
defin
i con
cept
ul o
pera
ționa
l al
tem
ei le
cție
i. R.
S. U
n cu
vânt
poa
te a
vea
mai
mul
te si
noni
me,
form
ându
-se
astfe
l o
serie
sino
nim
ică.
Se
riile
sino
nim
ice
sunt
con
stitu
ite d
in:
- alo
mor
fe și
alo
fone
/alo
graf
e, v
aria
nte
mor
fo-fo
netic
e și
grafi
ce c
are
core
spun
d fo
rmel
or p
relu
ate
din
limbi
dife
rite
(rep
rodu
când
fone
tis-
mul
/scr
iere
a di
n lim
bile
resp
ectiv
e) sa
u în
car
e se
ală
tură
form
e îm
-pr
umut
ate
și cr
eații
inte
rne,
une
le o
bțin
ute
pe c
ăi d
iferit
e (a
decu
are
– ad
ecva
re, a
firm
ație
– a
firm
ațiu
ne, c
ompl
emen
t – c
ompl
imen
t, co
m-
plem
enta
re –
com
plem
entiz
are,
coo
rdin
are
– co
ordo
nare
, dom
inar
e –
dom
inan
ță, f
uncț
ie –
func
țiune
, tra
nsfo
rmar
e –
tran
sfor
maț
ie).
- for
mel
e di
ferit
e al
e un
or te
rmen
i rez
ulta
te d
in în
cadr
area
osc
ilant
ă la
un
gen
gram
atica
l sau
altu
l (la
sing
ular
sau
la p
lura
l), fă
ră m
odifi
-că
ri se
man
tice
(com
pone
nt –
com
pone
nți/c
ompo
nent
ă –
com
pone
n-te
, con
stitu
ent –
con
stitu
enți/
cons
titue
ntă
– co
nstit
uent
e, m
embr
u –
mem
bri/m
embr
ă –
mem
bre.
E
mite
ți cu
vint
ele-
chei
e al
e ac
estu
i arti
col.
F
orm
ulaț
i dou
ă id
ei d
in a
cest
alin
eat.
C
are
este
nec
esita
tea
cuno
aște
rii se
riilo
r sin
onim
ice?
E. E
x. 4
, pag
. 35.
Sel
ecte
ază
sinon
imel
e co
ntex
tual
e al
e cu
vint
elor
ca
re p
ot a
vea
aces
t con
cept
. De
ex.:
În 1
ver
s sin
onim
e po
t ave
a cu
-vi
ntel
e:M
ă în
vârt
, floa
rea-
soar
elui
, câm
p. L
a ac
este
cuv
inte
de
form
at se
rii
sinon
imic
e ge
nera
le.
Sino
nim
e co
ntex
tual
e.De
form
ulat
o c
oncl
uzie
a a
cest
ui fe
nom
en li
ngvi
stic,
stru
ctur
at d
in
două
enu
nțur
i. E.
Din
tr-o
poe
zie p
refe
rată
de
sele
ctat
4 c
uvin
te c
e po
t ave
a sin
onim
e co
ntex
tual
e și
de in
dica
t cât
e do
uă d
intr
e el
e.
1
Conv
ersa
ția
Brai
nsto
rmin
gul
Sche
ma
de re
per
Exer
cițiu
l
Anal
iza d
e te
xt
72
4. L
itera
tura
și c
ultu
ra
– se
mne
disti
nctiv
e al
e um
anul
ui.
E. M
otto:
Cul
tura
est
e îm
plin
irea
chem
ării
noas
tre
omen
eşti.
Mih
ai E
min
escu
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă.R.
S. A
nunț
tem
a le
cție
i și o
biec
tivel
e pr
opus
e.Re
aliză
m c
âmpu
l aso
ciati
v al
cuv
ântu
lui c
ultu
ră. Ar
hite
ctur
ă
Educ
ație
Voca
bula
r dec
ent
Trad
iții ș
i obi
ceiu
ri
Man
iere
Arta
pop
urul
uiCu
ltură
Not
ăm si
noni
mel
e cu
vânt
ului
um
an:
inte
ligen
t
omen
esc
sufle
tist
educ
atdeșt
ept
Um
an
Lect
urăm
frag
men
tul s
cris
de M
ihai
Em
ines
cu p
entr
u a
răsp
unde
la
într
ebar
ea:
Su
ma
vieț
ii sp
iritu
ale
As
pira
țiuni
leCe
est
e cu
ltura
? F
apte
le sa
le
Prod
ucte
le v
ieții
spiri
tual
e
Grad
de
dezv
olta
re a
inte
ligen
ței
1Co
nver
sația
Brai
nsto
rmin
gul
Sche
ma
de re
per
Exer
cițiu
l
73
Cultu
ra n
ațio
nală
Cul
tul (
prom
ovea
ză p
e om
ul c
ult)
M
orav
uri r
elig
iuni
man
iere
de
a pr
ivi l
umea
Lim
ba (s
emnu
l că
un p
opor
est
e cu
lt)
Lect
urăm
frag
men
tul s
cris
de L
ucia
n Bl
aga
desp
re c
ultu
ra m
inor
ă și
cultu
ra m
ajor
ă. Cultu
ra m
inor
ă
C
ultu
ra m
ajor
ă
Etn
ogra
fice
M
onum
enta
le
Cop
ilăria
M
atur
itate
a (d
orur
i și v
irtuț
i)
Lect
urăm
noti
țele
de
la a
gend
a ci
titor
ului
și le
rețin
em.
Prop
un u
rmăt
oare
a sa
rcin
ă de
lucr
u:Ca
re su
nt ,
în o
pini
a ta
, cal
itățil
e un
ui o
m d
e cu
ltură
?R.
Rea
lizăm
exe
rciți
ul 6
, pag
ina
16.
Om
Sufle
tCu
ltură
Prof
esie
Real
izăm
exe
rciți
ul 7
, pag
ina
16.
E. C
omun
ic te
ma
de a
casă
:1.
De
învă
țat i
nfor
maț
ia d
espr
e cu
ltura
min
oră
și m
ajor
ă, c
e es
te
cultu
ra.
2.
De re
ținut
info
rmaț
ia d
in a
gend
a ci
titor
ului
.3.
Ap
reci
erea
ele
vilo
r.
Anal
iza te
xtul
ui
5. E
valu
are
iniți
ală.
Test
.Te
st c
u ite
mi d
e an
aliză
ling
visti
că și
lite
rară
a u
nui t
ext.
1
74
6. A
naliz
a re
zulta
telo
r ev
aluă
rii.
Anal
iza g
reșe
lilor
com
ise la
real
izare
a te
stul
ui.
1
7. C
omun
icar
ea o
rală
. Ele
-m
ente
ver
bale
, non
verb
ale
și pa
rave
rbal
e uti
lizat
e în
tr-
o sit
uație
de
com
unic
are.
E. M
otto:
Com
unic
area
lucr
ează
în fo
losu
l cel
or c
are
lucr
ează
la e
a.
John
Pow
ell
Verifi
c te
ma
de a
casă
atâ
t cal
itativ
cât
și c
antit
ativ.
R. S
. Defi
nim
noț
iune
a de
com
unic
are.
Com
unic
area
repr
ezin
tă sc
him
bul d
e m
esaj
e în
tre
cel p
uțin
dou
ă pe
rsoa
ne, d
in c
are
una
emite
(exp
rimă)
o in
form
ație
și c
eala
ltă o
re
cepț
ione
ază
(înțe
lege
), cu
con
diția
ca
part
ener
ii să
cun
oasc
ă co
dul
(să
cuno
ască
ace
eași
limbă
). Com
unic
area
Verb
ală
L
itera
răRe
aliză
m sc
hem
a ge
nera
lă a
com
unic
ării.
Mes
ajEm
ițăto
r
R
ecep
tor
Co
dul
Cu
vint
e
Ges
turi
M
imic
ă
Sem
nale
Lect
urăm
poe
zia A
colo
se n
aşte
lum
ina
de V
asile
Rom
anci
uc.
Elev
ii își
vor
exp
une
opin
ia d
espr
e ce
est
e po
ezia
.
Exam
inăm
text
ul p
oezie
i ca
un p
rodu
s al c
omun
icăr
ii ve
rbal
e:M
esaj
ul (d
e dr
agos
te)
Auto
rul
Cin
eva
Mel
e tin
e(ta
le)
Codu
l
C
uvin
te sc
rise
mim
ica
gest
urile
1
75
Exam
inăm
text
ul p
oezie
i ca
un p
rodu
s al c
omun
icăr
ii lit
erar
e:M
esaj
ul (d
rago
stea
est
e ce
ntru
l vie
ții n
oast
re, e
a ne
diri
jeaz
ă vi
ața,
es
te o
mni
prez
entă
şi se
află
în tr
ecut
, pre
zent
şi v
iitor
.)Eu
l liri
c(eu
l poe
tic)--
------
------
------
------
------
-Citi
toru
l M
ele
tine
(tal
e)
Codu
l
Cuvi
nte
scris
e
Fig
uri d
e sti
l
Imag
ini a
rtisti
ce
Sim
bolu
ri
Ele
men
te d
e ve
rsifi
cație
Lim
baj p
oetic
Se d
iscut
ă in
form
ațiil
e di
n ta
belu
l de
la e
xerc
ițiul
1, p
agin
a 13
.El
evii
vor l
ucra
pe
rând
uri.
I rân
d –
va a
lcăt
ui u
n m
esaj
de
drag
oste
folo
sind
com
unic
area
ver
ba-
lă.
II râ
nd –
va
alcă
tui u
n m
esaj
folo
sind
com
unic
area
lite
rară
.Re
aliză
m e
xerc
ițiul
2, 3
, pag
ina
14.
R. În
baz
a afi
rmaț
iei d
e la
exe
rciți
ul 1
, pag
ina
14, e
levi
i vor
alc
ătui
un
disc
urs,
util
izând
cuv
inte
le-c
heie
.E.
Com
unic
tem
a de
aca
să:
8. Te
xtul
lite
rar ș
i lec
tura
ca
ipot
eză
esen
țială
a re
cep-
tării
.Pl
ouă
de V
. Rom
anci
uc
E. C
omen
tare
a, p
rin sc
riere
a lib
eră,
a a
serț
iuni
i. Câ
ți le
ctor
i, at
âtea
pă
reri,
atâ
tea
sens
ibili
tăți.
N. B
usui
oc.
Rezo
lvar
ea e
x. 1
, 2, p
ag. 3
0.R.
S. E
x. 2
.1.
Valo
rifica
rea
com
pete
nței
de
rece
ptat
re a
text
ului
ca
citit
or-in
terp
ret
al o
pere
i. St
ruct
urar
ea în
ech
ipe:
A, B
. Ghi
dare
a ăn
acti
vita
te d
e al
go-
rutm
ul la
ex.
1, p
ag. 3
1.
Ce a
spec
te d
in a
cest
alg
oritm
sunt
mai
rele
vant
e
1
76
9. F
orm
area
citi
toru
lui-r
e-ce
ptor
al l
itera
turii
.Le
găm
ânt
de G
rigor
e Vi
eru.
Lec
tura
și
lexi
cul o
pere
i lite
rare
. Tem
ă.
Moti
v. M
esaj
.
E. C
omen
tare
a m
otto-
ului
: Int
eres
ul tî
năru
lui p
entr
u lit
erat
ură
prov
i-ne
din
nev
oia
lui d
e vi
ață.
Tud
or V
ianu
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă.
R. S
. Rea
lizăm
exe
rciți
ul 1
, pag
ina
37Le
ctur
ăm p
oezia
. Re
aliză
m e
xerc
ițiul
2, p
agin
a 37
(pe
grup
e)G
r. I.
Valo
area
lect
urii
rezid
ă în
con
tinui
tate
a ei
...G
r. II.
O le
ctur
ă ad
evăr
ată,
pro
fund
ă nu
are
nic
icân
d fin
itudi
ne...
Gr.
III. O
mul
est
e ef
emer
, car
tea
este
veș
nică
prin
val
oare
a ei
...G
r. IV
. Un
citit
or n
eint
ențio
nat r
atea
ză șa
nsa
de a
fi re
cept
or a
l uno
r va
lori
indi
spen
sabi
le v
ieții
um
ane.
..Id
entifi
căm
tem
a, id
eea,
mes
aul t
extu
lui.
R. R
ealiz
ăm e
xerc
ițiul
3 (3
.3.),
pag
ina
38.
Real
izăm
exe
rciți
ul 3
.1.,
pagi
na 4
0.E.
Tem
a de
aca
să.
1
10. L
itera
tura
– fo
rmă
de
cuno
aște
re și
art
ă a
cuvâ
n-tu
lui.
Aşad
ar d
e A.
Cod
ru.
E. A
naliz
a im
agin
ilor p
ropu
se la
pag
ina
21 p
entr
u a
obse
rva
ce a
u în
co
mul
ace
stea
și d
e co
men
tat î
n re
lație
cu
mott
o-ul
pro
pus:
Pia
tra
– tă
ria a
min
tirii
ce s-
a-nc
rust
at p
e va
tră.
Verifi
care
a te
mei
de
acas
ă.
R. S
. Lec
tura
text
ului
. Im
pres
ii de
lect
ură:
Așa
dar..
. la
prim
a le
ctur
ă m
i-a c
omun
icat
...Re
aliză
m e
xerc
ițiul
4, 5
pag
ina
22Id
entifi
căm
sim
bolu
rile
în te
xt (p
iatr
a, lu
min
a, zb
orul
) și l
e de
finim
cu
ajut
orul
dic
ționa
rulu
i de
simbo
luri.
Real
izăm
exe
rciți
ul 8
, pag
ina
22.
R. C
omen
tăm
sens
ul c
omun
icat
de
vers
urile
:Cu
geta
tă, p
iatr
a es
te m
odul
conc
ret a
l mat
erie
i prim
e/În
pun
ctul
ei
max
im d
e a
se u
man
iza.
E. Te
ma
de a
casă
: Exe
rciți
ul 1
1, p
agin
a 23
.
1
77
11. F
oneti
că. N
orm
e or
toe-
pice
și o
rtog
rafic
e.
E. D
efini
rea
noțiu
nilo
r tem
ei.
Eseu
de
5 m
inut
e de
spre
nec
esita
tea
resp
ectă
rii n
orm
elor
. Eva
luar
e.
Disc
uție
diri
jată
. R.
S. L
ectu
ra a
rtico
lulu
i onl
ine
Nor
me
otro
grafi
ce şi
ort
oepi
ce p
rin
tehn
ica
SIN
ELG.
Com
plet
area
col
oane
lor c
umul
ative
: nor
me
cuno
scut
e, n
ecun
oscu
te.
Dele
gare
a re
spon
sabi
lilor
peb
tru
expl
icar
ea fi
ecăr
ei d
intr
e no
rme.
Pr
ezen
tare
a no
telo
r inf
orm
ative
.R.
Scr
iere
a un
ei m
ini d
ictă
ri. (D
icta
re, C
arta
lean
u). E
xplic
area
ort
ogra
-m
elor
solic
itate
.E.
De
elab
orat
car
tele
de
orto
grafi
e, o
rtoe
pie
pent
ru u
zul p
erso
nal,
al
clas
ei. (
la a
lege
re)
12. M
odifi
cări
norm
ative
sti
pula
te în
„DO
OM
2”
E. S
crie
ți, în
dou
ă en
unțu
ri, d
espr
e ce
ea c
e co
nsid
eraț
i că
este
tim
pul.
Ce d
omen
ii al
e ex
isten
ței s
ocia
le tu
tele
ază
timpu
l?
Nor
ma
orto
grafi
că e
ste
sub
ausp
iciil
e tim
pulu
i? A
rgum
enta
ți.
R. S
. Rez
olva
rea
ex.7
, pag
. 27,
8, 9
, 10,
pag
. 28.
R.
Pro
iect
de
grup
, ex.
1, 2
, pag
. 29.
13
. Dim
ensiu
nea
cultu
rală
și
soci
ală
a lit
erat
urii.
Ars p
oetic
a de
Grig
ore
Vi-
eru.
E. M
otto:
Poe
zia a
pare
cân
d em
oția
şi-a
găs
it gâ
ndul
şi g
ându
l şi-a
de
scop
erit
cuvi
ntel
e. R
ober
t Fro
stVe
rifica
rea
tem
ei d
e ac
asă.
R. S
. Disc
uție
cu
priv
ire la
text
ul li
tera
r, lim
baju
l ace
stui
a, m
odul
de
form
are.
Lect
urăm
frag
men
tul p
ropu
s la
exer
cițiu
l 8, p
ag. 1
9, a
poi e
levi
i își
vor
expu
ne p
ărer
ea re
ferit
or la
idee
a pr
opus
ă de
Grig
ore
Vier
u.
Lect
urăm
poe
zia A
rs p
oetic
a de
Grig
ore
Vier
u.De
finim
ce
este
o a
rs p
oetic
a.Re
aliză
m e
xerc
ițiul
9, p
agin
a 19
.M
otiv
– co
nstă
într
-un
simbo
l, o
idee
, o im
agin
e re
luat
e sa
u su
blin
iate
cu
insis
tent
a și
care
con
trib
uie
la d
efini
rea
mes
ajul
ui u
nei o
pere
.La
itmoti
v –
un m
otiv
repe
tat i
nsisi
tent
în m
ai m
ulte
stro
fe.
78
Real
izăm
exe
rciți
ul 1
1, p
agin
a 20
(ora
l).Re
aliză
m e
xerc
ițiul
12,
pag
ina
20
*ver
be se
lect
ate
– m
erg,
mer
gi, v
ine-
---id
eea
de p
roce
s al v
ieții
.*
poet
ul a
obț
inut
înce
putu
l cre
ație
i și a
evi
denț
iat i
deea
că
moa
rtea
es
te o
par
te a
vie
ții (l
umin
a).
*spi
c----
------
alb-
------
dim
inea
ța---
------
-un
nou
înce
put (
pur,
c
urat
, im
acul
at)
fi
erbi
nte-
-----d
upă
min
e ---
----v
iața
(eta
pele
ei)
r
oşu-
------
---m
oart
ea
*i
mag
ine
tacti
lă și
cro
mati
că.
Iden
tifică
m c
uvin
tele
sim
bol ș
i le
com
entă
m se
mni
ficaț
ia.
Dim
inea
ța –
repr
ezin
tă în
cepu
tul v
ieții
sau
nașt
erea
.Sp
icul
– re
prez
intă
eta
pele
vie
ții c
u tr
ăiril
e, re
aliză
rile
sale
.Lu
min
ă –
repr
ezin
tă b
ucur
ia.
R. Te
ma
text
ului
– v
iața
.Re
aliză
m e
xerc
ițiul
13,
pag
ina
20. (
oral
)Id
entif
căm
măr
cile
eul
ui li
ric. (
inde
pend
ent)
Pron
ume
Verb
eEu
Mer
gE.
Com
unic
tem
a de
aca
să:
Reda
ctaț
i un
eseu
„De
ce
m-a
m n
ăscu
t?”
De re
aliza
t com
enta
riul t
extu
lui,
folo
sindu
-vă
de in
form
ația
ev
iden
țiată
.14
. Ate
lier d
e di
scuț
ie.
Evol
uția
nor
mel
or o
rtog
ra-
fice.
E. R
ealiz
ează
o sc
riere
libe
ră în
baz
a afi
rmaț
iei p
oetu
lui N
ichi
ta S
tă-
nesc
u:
„Eu
sunt
tim
pul c
e sa
re/D
intr
-un
ceas
car
e se
cris
taliz
ează
.”R.
S. R
ealiz
ăm e
xerc
ițiile
9, 1
0, 1
1 de
la p
agin
a 26
.Re
actu
aliză
m, e
num
erăm
și id
entifi
căm
spec
ificu
l prin
cipi
ilor o
rtog
ra-
fice.
79
Elev
ii vo
r da
exem
ple
de c
uvin
te sp
ecifi
ce fi
ecăr
ui p
rinci
piu.
Anal
izăm
tabe
lul d
e la
pag
ina
28 c
u ev
oluț
ia n
orm
elor
ort
ogra
fice,
ap
oi re
aliză
m e
xerc
ițiul
8, p
agin
a 28
. (ce
rcet
area
unu
i dic
ționa
r ort
o-gr
afic)
R. R
ealiz
ăm e
xerc
ițiile
11,
12,
pag
ina
29.
E. Te
ma
de a
casă
.De
scris
cât
e 10
cuv
inte
pen
tru
ilust
rare
a fie
căru
i prin
cipi
u or
togr
afic.
15. E
valu
are
sum
ativă
. Te
xt a
rgum
enta
tiv: C
orec
titud
inea
scris
ului
den
otă
cultu
ra o
mul
ui.
1
16. A
naliz
ă. A
mel
iora
re.
Dezv
olta
re.
Anal
iza g
reșe
lilor
com
ise la
real
izare
a te
stul
ui.
1
80
2.4. Specificul lecțiilor de Limba și literatura română
Lecția modernă oferă astăzi noi redimensionări de abordare ca microsistem de in-struire1 din perspectiva unui management de calitate, implicând o metodologie de abordare a activității didactice, care se bazează pe trei tipuri de conducere2:
• globală – vizează valorificarea optimă a tuturor elementelor (privite separat și în interacțiune) care intervin în activitatea la lecție: profesor-elevi; proiectarea-implementarea proiectului didactic și perfecționarea acestuia; predare-învățare-evaluare; comunicare-receptare; dirijare-autodirijare a instruirii/învățării etc.;
• optimă – urmărește desfășurarea activității la oră într-un ritm, stil, mod, formă etc., adecvate condițiilor (interne și externe) și resurselor existente (umane, di-dactice materiale, de timp);
• strategică – are în vedere inovarea, perfecționarea continuă a activității educaționale la oră, a raporturilor de comunicare didactică profesor-elev, a mo-delelor de proiectare didactică.
Așadar, lecția trebuie privită, ca „un microsistem pedagogic”, ce va funcționa în baza paradigmei tradiționale: predare-învățare-evaluare, asigurând corelația permanentă dintre obiective-conținuturi-metode-evaluare.
În liceu se va urmări, ca și în gimnaziu, aceleași variabile ce stabilesc reușita/performanța lecției, fiind determinată de relația profesor-elev, profesor-clasă în raport cu activitățile de predare-învățare-evaluare3:
• finalitățile (competențele și obiectivele operaționale) reprezintă „inima” lecției, esența, deoartece exprimă comportamentele, ce urmează a fi formate elevilor;
• conținutul materiei constituie mijlocul didactic principal de realizare a obiective-lor propuse;
• strategia de instruire (propusă de profesor), respectiv strategia de învățare adop-tată de elevi, definește tipul de învățare adecvat condițiilor date și prin el tipul sau varianta potrivită de lecție, sugerează alegerea și combinarea optimă a me-todelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de activitate, generează anumite tactici de acțiune;
• tehnologia didactică propune utilizarea unor metode și procedee didactice, ma-teriale și mijloace de învățământ care contribuie la realizarea finalităților prin intermediul conținuturilor;
• formele de grupare a elevilor în cadrul lecției (activități în grup, cazuri care trebu-ie tratate individual etc.) perfecționează cadrul social al lecției, facilitează îmbina-rea studiului independent cu învățarea interdependentă, contribuie la diversifica-rea metodelor;
• acțiunile de predare-învățare-evaluare subordonate finalităților îndeplinesc funcții complementare de comunicare, de formare a valorilor, atitudinilor, abilităților și de verificare a gradului de însușire a achizițiilor;
1 Cristea S. Dicționar de pedagogie. Chișinău-București: Grupul editorial Litera, 2000, 400 p.2 Cartaleanu T.,Cosovan O.,Sclifos L., Solovei R., Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu, Chișinău, 3 p.3 Cerghit I., (coordonator), Perfecționarea lecției în școala modernă. București:Editura Didactică și Pedagogică, 1983,
228 p.
81
• operațiile speciale de evaluare (inițială, continuă, finală) asigură conexiunea inversă (feed-back) de măsurare și apreciere a rezultatelor obținute în timpul lecției și la sfârșitul lecției, îndeplinind funcția de reglare-autoreglare a activității realizată de binomul profesor-elev în cadrul lecției;
• resursele și stilurile pedagogice existente și promovate la nivelul clasei de elevi – asigură contextul lecției, climatul educațional al lecției, ambianța educațională a lecției care favorizează (sau inhibă) realizarea obiectivelor propuse la începutul lecției.
Tipologia lecției desemnează un mod de concepere și realizare a lecției, o unitate structurală cu valoare orientativă, ce are drept scop în sine formarea competențelor la elevi.
Determinarea unei tipologii a lecțiilor își demonstrează utilitatea practică prin ace-ea că ea îi orientează pe profesori în stabilirea, de fiecare dată, a structurii optime a acestora și în crearea situațiilor care asigură realizarea obiectivelor urmărite, înlăturând formalismul și improvizația în desfășurarea lor.
Tipologia şi formele de organizare a lecțiilor la disciplina Limba și literatura româ-nă, recomandate de pedagogia contemporană:
• lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor (preevaluare/
postevaluare);• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă. Din perspectiva educației lingvistice (EL), studiul limbii române, și al educației lite-
rar-artistice (ELA), studiul literaturii române și universale, tipologia lecției de Limba şi literatura română, axată pe formarea/dezvoltarea competențelor, sunt:
• lecții de studiere a textului (literar și nonliterar) și dezvoltare a competențelor de comunicare;
• lecții de asimilare a noilor conținuturi de lingvistică și de dezvoltare a competențelor de comunicare;
• lecții-atelier (de exersare a competențelor de lectură, de scriere, de comunicare orală, în baza textului și detașat de text);
• lecții de evaluare a competențelor;• lecții de analiză a probelor de evaluare.
Lecția-atelierUn sistem de ateliere, structurat pe parcursul anilor și racordat la unitățile de conținut
și competențele curriculare, va da rezultat dacă va funcționa ca un sistem, nu va rămâne ca o activitate sporadică, detașată de restul de mersului educațional [A se vedea: Carta-leanu, Cosovan 2004; Învăț 2008; Formarea 2008; Cartaleanu, Cosovan 2014].
82
Atelierul de lectură se organizează atunci când profesorul are în obiectiv lectura textului ca activitate principală, iar textul poate fi ales – în funcție de obiective – după factură, specie, volum. Pas cu pas, lecție cu lecție, elevii vor învăța să citească diferite texte literare și nonliterare, să proceseze și să organizeze informația, asimilând strategii de lucru, iar ulterior – să producă texte literare, nonliterare și metaliterare, conform cerințelor curriculare.
Atelierul de scriere, strategie de formare și dezvoltare a competenței de comunicare scrisă, s-ar cuveni să fie privit ca parte a demersului educațional și să i se aloce timp su-ficient, cu regularitate, pentru atingerea obiectivelor și obținerea unor rezultate palpa-bile. O oră, două, rezervate în proiectarea calendaristică o dată la șase-opt săptămâni, ar fi varianta recomandată.
Atelierul de discuție are să valorifice și are să dezvolte competențele de comunicare orală. Cercetând activitățile recomandate de Curriculum, profesorul proiectează ate-liere de discuție la încheierea studierii unor texte de proporții, dar și pentru a aborda probleme cotidiene, fără ca acestea să derive din operele literare.
Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de lectură, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-, transdisciplinar;• masă rotundă, dezbateri, conferință de presă, controversă constructivă;• joc de rol (proces literar/judiciar, ecranizare) etc.
Algoritmul proiectării unei lecții:I. Stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și încadrarea aces-
teia în unitatea de învățare – presupune stabilirea locului lecției în cadrul unității de învățare și determinarea tipului de lecție ce urmează a fi realizată.
II. Stabilirea obiectivelor operaționale în baza algoritmului de formulare al lor și în-cadrarea lecției în unitățile de competență.
III. Selectarea și prelucrarea conținuturilor curriculare în acord cu programa școlară, dar și cu anumite aspecte ce țin de:• asigurarea caracterului științific al conținuturilor; • cunoașterea nivelului și experienței anterioare a elevilor;• centrarea pe caracterul pragmatic al cunoștințelor;• formarea de competențe la elevi;• valorificarea motivației intrinseci a elevilor;• corelarea inter-, intra-, trans-disciplinară.
IV. Elaborarea strategiei didactice prin selectarea sistemului de metode, mijloace și a formelor de organizare a colectivului de elevi, precum și a tipurilor de învățare spe-cifice acestora. Acest pas este unul foarte important pentru atingerea finalităților vizate și asigurarea eficienței lecției.
V. Stabilirea structurii procesuale a lecției, conforme cu tipul de lecție pe care urmea-ză să-l parcurgă profesorul și elevii și cu etapele specifice fiecărui tip de lecție.O posibilă prezentare a secvențelor lecției moderne este cea de mai jos:
83
PROIECT DIDACTICCLASA: a X-aDISCIPLINA: Limba şi literatura românâTEMA LECŢEIEI: Textul liric: pretext pentru deschidere spre artele frumoase.„Testament” de Tudor ArgheziTIPUL LECŢIEI: lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor; UNITĂŢI DE COMPETENŢE:
3.1. Aplicarea diverselor strategii de lectură.6.1. Aplicarea experiențelor literare în diferite circumstanțe ale comunicării orale și
scrise.OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• Să definească arta și codurile utilizate pentru a obține imagini artistice;• Să descopere ramurile artei;• Să interpreteze mesajul de idei în textul liric;• Să valorifice experiențele literare în context interdisciplinar.
STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE: conversația; brainstorming; observația; asocieri libere; jurnalul dublu; lectura model/interogativă; imaginea-simbol (însoțită de text), sculptura, discur-sul, puzzle.
MIJLOACE DIDACTICE: textul literar (Testament, de Tudor Arghezi); fișe de lucru (întoc-mite de profesor); material ilustrativ/video, tabla.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: activitate individuală; activitate în perechi; ac-tivitate frontală.
RESURSE BIBLIOGRAFICE:1. T. Argezi, Arte poetice, Editura Albatros, București, 1987.2. N. Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979.3. T. Callo, A. Ghicov, Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodologic
pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007.
4. C. Şchiopu, Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2013.5. F. Sămihăian, O didactică a limbii şi. literaturii române. Provocări actuale pentru pro-
fesor şi elev. București: Art, 2014.6. T. Cartaleanu, O.Cosovan, A. Zgardan etc., Didactica studiului integrat al limbii şi lite-
raturii române în gimnaziu. Chișinău: Continental Grup, 2014.
84
Secv
ențe
di
dacti
ce/ti
mp
Obi
ectiv
eEl
emen
te d
e co
nțin
utSt
rate
gia
dida
ctică
Stra
tegi
a
de e
valu
are
Activ
itate
a pr
ofes
orul
uiAc
tivita
tea
elev
ilor
Evoc
are
7 m
in.
O1
O2
Asig
urar
ea c
limat
ului
nec
esar
pe
ntru
des
fășu
rare
a or
ei.
Argu
men
tare
a m
otto-
ului
: Li
tera
tura
, ca
oric
e ar
tă, d
esco
peră
vi
ața.
(Ion
Agâ
rbic
eanu
)Sa
rcin
i:
Defi
niți
arta
? Da
r noț
iune
a de
ki
tsch
?
Prin
ce
mijl
oace
lim
baju
l arti
stic
tran
sfigu
reaz
ă re
alita
tea
în
cuvi
nte,
într
-o c
unoa
șter
e de
tip
arti
stic?
Car
e su
nt c
odur
ile
utiliz
ate
pent
ru a
obț
ine
imag
ini
artis
tice?
C
are
este
scop
ul a
cest
ei
tran
sfigu
rări?
N
umiți
cel
e 7
arte
. Pre
zent
area
el
evilo
r im
agin
ii ce
lor 7
ar
te li
bera
le d
in se
colu
l al
V-le
a, d
efini
te d
e M
artia
nus
Cape
lla: g
ram
atica
, dia
lecti
ca,
reto
rica,
geo
met
ria, a
ritm
etica
, as
tron
omia
și m
uzic
a.
Anun
țare
a te
mei
noi
, a o
biec
tivel
or
lecț
iei.
Elev
ii își
exp
un p
unct
ul d
e ve
dere
, de
codi
ficân
d m
esaj
ul a
firm
ație
i ex
puse
.Ră
spun
suri
posib
ile:
Arta
est
e ce
a m
ai p
rofu
ndă
expr
esie
a
crea
tivită
ții u
man
e.
Kits
ch-u
l est
e un
con
cept
ce
expr
i-m
ă pr
ostu
l gus
t, im
itația
, fal
sitat
ea
care
duc
la o
est
etică
a a
măg
irii.
*Muz
ica
– co
dul s
onor
;*D
esen
ul –
cod
ul g
rafic
; *P
oezia
– c
odul
lexi
cal;
*Scu
lptu
ra, a
rhite
ctur
a –
jocu
l vo-
lum
elor
(pia
tra,
mar
mur
a, m
etal
ul,
lem
nul e
tc.);
*C
inem
atog
rafia
– im
agin
e, m
uzic
ă,
scen
ogra
fie, j
ocul
act
orilo
r, m
onta
-ju
l.*S
ensib
iliza
re, p
rovo
care
a em
oțiil
or
de ti
p es
tetic
.*A
rhite
ctur
a, sc
ulpt
ura,
pic
tura
, mu-
zica,
poe
zia, d
ansu
l și fi
lmul
.
Form
ulea
ză e
nunț
uri î
n le
gătu
ră c
u ra
port
ul li
tera
tură
și a
lte ra
mur
i ale
ar
tei.
Brai
nsto
rmin
g
Conv
ersa
ția
Obs
erva
ția
Feed
back
Eval
uare
re
cipr
ocă
Feed
back
85
Real
izare
a se
nsul
ui33
min
.
Tim
p de
lucr
u:7
min
.
Tim
p de
ev
alua
re:
3 m
in.
O3
O4
C
e re
prez
intă
lite
ratu
ra?
Lect
ura
expr
esiv
ă a
poez
iei „
Test
amen
t”
de T.
Arg
hezi.
S
esiza
ți pr
inci
pale
le c
oord
onat
e al
e cr
ezul
ui a
rtisti
c ar
ghez
ian.
„
Moș
teni
rea”
pe
care
aut
orul
vr
ea să
o la
se u
rmaș
ilor e
una
m
ater
ială
sau
spiri
tual
ă?
C
um e
ste
stru
ctur
ată
poez
ia?
Împă
rțire
a cl
asei
în 5
gru
puri.
Sarc
ini d
e lu
cru:
I. Id
entifi
cați
idei
ile m
ajor
e al
e po
ezie
i con
form
fișe
i. (A
nexa
1)
II. R
ealiz
ați o
imag
ine
a un
ui
simbo
l din
ope
ră, î
nsoț
ită d
e co
men
tariu
l de
text
.III
. Con
stru
iți o
scul
ptur
ă, c
are
ar
expr
ima
legă
tura
din
tre
gene
rații
.IV
. Rea
lizaț
i un
disc
urs a
rgum
enta
tiv
cu te
ma:
„Car
tea
mea
-i, fi
ule,
o
trea
ptă”
.V.
Rec
onsti
tuiți
sche
ma.
(A
nexa
2).
Răsp
unsu
ri po
sibile
:-
O a
rtă,
o m
oște
nire
, o v
iziun
e et
c.
- Re
prez
intă
o a
vere
spiri
tual
ă,
este
trud
a ad
unat
ă de
pes
te a
ni a
sc
riito
rulu
i – o
pera
lite
rară
.-
Sub
form
a un
ui d
iscur
s liri
c (m
onol
og a
dres
at/d
ialo
g im
agi-
nar d
intr
e ta
tă –
fiu,
stră
buni
–
urm
ași,
rob
– Do
mn)
.
Real
izeaz
ă sa
rcin
ile d
e lu
cru.
Expu
nere
aAs
ocie
ri lib
ere
Lect
ura
mod
el
Lect
ura
inte
roga
tivă
Jurn
alul
dub
luIm
agin
e-sim
bol
(înso
țită
de
text
)
Scul
ptur
ă
Disc
urs
Puzz
le
Fișă
de
eval
uare
Refle
cția
5 m
inCo
mpl
etaț
i ide
ea, c
e se
des
prin
d di
n po
ezie
:*.
……
……
poat
e de
veni
obi
ect e
steti
c,
frum
useț
ea a
vând
ade
seor
i, în
mod
pa
rado
xal,
rădă
cini
urâ
te, a
șa c
um
unel
e flo
ri cr
esc
din
muc
egai
.
1. E
levi
i ide
ntific
ă cu
vânt
ul u
râtu
l.
Activ
itate
in
divi
dual
ăAu
toev
alua
re
Extin
dere
a
5 m
in.
Real
izați
un v
ideo
-inte
rviu
, tim
p de
2-
3 m
inut
e, p
e te
ma:
„Li
tera
tura
–
artă
a c
uvân
tulu
i”.
Not
area
tem
ei p
entr
u ac
asă.
Vide
oint
ervi
u
86
Jurnalul dublu Anexa 1
Nr. Identificați ideile Rescrieți versurile1. Legătura dintre generații și responsabilitatea
urmașilor față de strămoși.2. Ideea izvorului lexicului poetic arghezian,
reflectat in text.3. Ideea travaliului artistic arghezian, lupta
îndelungată cu cuvântul exprimată în poezie.4. Ideea esteticii urâtului.5. Ideea îmbinării inspirației cu munca asidua
în crearea operelor literare.
87
Anex
a 2
CART
EASU
RSE
CREA
TĂ
ESTE
ARE
ROL
justi
țiar,
ca e
xpre
sie d
e sin
e a
popo
rulu
i („
Bici
ul ră
bdat
se-n
toar
ce în
cuv
inte
Și
izbă
veşt
e-nc
et, p
edep
sitor
,O
dras
la v
ie-a
crim
ei tu
turo
r”)
cu c
onde
i și c
ălim
ară
pr
in tr
ansf
orm
area
„s
apei
” și
a „b
razd
ei”
trud
ă, su
ferin
ță
prin
îmbi
nare
a in
spira
ției
(„slo
va d
e fo
c”)
cu m
ește
șugu
l („
slova
făur
ită”)
prin
tr-u
n pr
oces
isto
vito
r de
purifi
care
și tr
ansfi
gura
re
(„fr
ămân
tate
mii
de să
ptăm
âni
Le-a
m p
refă
cut î
n ve
rsur
i şi-n
ic
oane
”)
urât
ul
(„bu
be, m
uceg
aiur
i şi
noro
i”)
limba
jul c
omun
(„gr
aiul
lor c
u-nd
emnu
ri pe
ntru
vite
”)
sufe
rința
și u
mili
nța
(„pe
brâ
nci”
)(„
dure
rea
surd
ă şi
amar
ă”)
expe
rienț
a în
aint
așilo
r(„
sudo
area
mun
cii
sute
lor d
e an
i”)
trea
ptă
hriso
vul
cel d
intâ
iDu
mne
zeu
de p
iatr
ăho
tar
înal
t
88
3. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza Curriculumului reactualizat
Logica și principiile de elaborarea a strategiilor didactice indică asupra relațiilor de colaborare dintre profesor și elev, ultimul devenind subiect activ în concepția noilor mutații de comportament ale profesorului și ale elevului în contextul noului model di-dactic, și consemnează, în general, performanțele la Limba şi literatura română care trebuie atinse de către elevi la finele treptei liceale de învățământ.
Metodologia educațională modernă oferă, pe de o parte, un mare câmp de liberta-te și creativitate profesorului și autorului de manuale, iar pe de altă parte – le cere să selecteze, să dozeze și să utilizeze toate componentele și etapele activităților didactice în funcție de competențele formate, evitând izolarea sau suprasituarea unui element în dauna altuia. Atât cultura comunicării, cât și cea literar-artistică se vor forma, în princi-pal, pornind de la textul literar sau nonliterar.
Abordarea textului literar urmează a fi făcută din perspectiva semiotică și hermene-utică, antrenând, pe măsură, analiza fenomenologică, istorico-literară etc.
Perspectiva semiotică presupune un sistem de activități de decodare, analiză, dis-cernere, sinteză etc., deci de descifrare a sensurilor imanente ale situației de comunica-re și ale textului literar/nonliterar, a sistemelor limbii și a structurilor limbajului artistic.
Perspectiva hermeneutică constituie o a doua dimensiune a actului educațional, reclamând acțiuni prin care se pune în valoare atât textul, adică dimensiunea lui semio-tică, cât și ființa celui care îl interpretează. Elevul vorbitor/cititor, prin sisteme specifice de activitate comunicativă/literară, va fi angajat într-un proces de interpretare a texte-lor literare/nonliterare, a situațiilor de comunicare și a propriei activități.
Strategiile didactice la disciplină vor avea legătură directă şi deplină cu formarea continuă la liceeni a culturii comunicării. Acestea, aplicate cu eficiență didactică, se vor referi prioritar la:
• aprofundarea prin extensiune sistematică a cunoașterii normelor și a înțelegerii mecanismelor de funcționare a limbii în diverse situații de comunicare;
• realizarea actului de comunicare orală și scrisă în funcție de rigorile logice, forma-realizarea actului de comunicare orală și scrisă în funcție de rigorile logice, forma-le de construcție și în scopul dobândirii/constituirii unui stil individual;
• redactarea unor texte nonliterare și literare, diverse ca particularități de compoziție și stil;
• dezvoltarea abilităților de documentare și procesare a informației/noțiunilor științifice în realizarea orală și scrisă a subiectelor de Limbă şi literatură română.
Formarea culturii literar-artistice va fi realizată prin strategii didactice de tip clasic şi/sau interactiv, prin care li se va solicita elevilor de liceu:
89
• lectura și comentarea unor opere de referință din literatura națională și cea uni-versală;
• interpretarea unui text literar din perspectiva valențelor poetice, a particularităților de gen, specie, curent literar;
• identificarea unor interferențe, locuri comune dintre diverse texte literare, dintre fenomene literare și alte genuri de artă;
• dezvoltarea gândirii critice;• cultivarea gustului estetic pentru literatura de valoare;• aplicarea modalităților/procedeelor de caracterizare a personajelor;• manifestarea toleranței, a echității de gen și a șanselor egale.La etapa liceală, studiul limbii și literaturii române se va axa pe strategii care orien-
tează spre: • formarea și dezvoltarea competențelor valorice, care vor fi prioritare și vor in-
clude: acceptarea unei valori; preferința pentru o valoare; angajarea personală și organizarea valorilor acceptate într-un sistem;
• dezvoltarea competențelor de cultură generală a comunicării, în baza compe-tențelor de comunicare formate deja, iar de aici vor deriva anumite competențe sociale, ce vor înlesni încadrarea adecvată a elevului într-un mediu social de acti-vitate;
• desăvârșirea competențelor lectorale, care la liceu rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege și a-l interpreta prin utilizarea unui instrumentar de istorie, critică și teorie literară;
• extinderea competențelor literare, privite în contextul genurilor și speciilor lite-rare, prin care elevul asimilează conceptele și regulile de citire a unui text literar și care îl ajută să decodifice textul; în acest sens, se tinde spre educarea unui „cititor informat”, care este un vorbitor competent al limbii și care, în decursul lecturii, e capabil să genereze înțelesurile textului;
• formarea și dezvoltarea competențelor cognitiv-educaționale. Privite ca o continuare firească a competențelor lectorale (care, în cazul unui veri-
tabil succes școlar al elevului/absolventului de gimnaziu, i-au permis să citească și să înțeleagă variate texte din literatura națională și universală), competențele valorice îl vor ajuta pe elev să deplaseze accentul de pe cunoaştere și analiză, pe receptare și acțiune.
Promovând consecvent strategia de lucru nemijlocit pe text (nu despre text), studiul literaturii, prin operele integrale sau fragmentele abordate, reperează, în viziunea des-pre lume a elevului, anumite valori, îi dezvoltă capacitatea de a aprecia variate fenome-ne, mai cu seamă din domeniul eticii și esteticii.
Strategiile cognitiv-atitudinale la Limba şi literatura română, pentru treapta liceală, se centrează pe:
• competențele de comunicare, în acest cadru, vizează, din cele patru domenii (public, profesional, educațional și personal), domeniul educațional: domeniu în care elevul se află într-un context de instruire, prin valorile limbii și literaturii române, pentru a obține anumite cunoștințe sau deprinderi specifice, care să-i asigure o comunicare eficientă și afirmarea unei personalități de succes;
90
• capacitatea de învățare se soldează cu extinderea studiului dincolo de lecția de Limbă şi literatură română, se valorifică atât pe aria curriculară Limbă şi comuni-care, cât și în conexiune cu științele socio-umane. Elevul obține și generalizează noi experiențe de învățare eficientă, strategii de discuție, autoprezentare și ra-portare la modelele culturii și literaturii române;
• competențele atitudinal-afective, ce creează oportunități pentru lectura opere-lor literare și elaborarea diverselor compoziții școlare; oportunități de a accep-ta diversitatea motivațiilor, intereselor, emoțiilor; de a se manifesta ca purtător al propriei identități etno-culturale; de a recepta și produce mesaje cu conținut afectiv; de a promova relații interpersonale centrate pe valori și principii demo-cratice, conținute în aria culturii și literaturii române; de a-și manifesta atitudinea pozitivă și responsabilă fata de Limba şi literatura română ca disciplină școlară; de a realiza valorificarea creativă a propriului potențial;
• cunoaşterea surselor de informare (editate și electronice), a anumitor algoritmi de realizare a sarcinilor de lucru, a strategiilor și a tehnicilor de muncă intelec-tuală. Acestea se asimilează în procesul studiilor în demersul didactic interactiv, centrat pe elev, prin exersare la clasă, în diferite contexte de învățare;
• deprinderile de a realiza variate operații intelectuale, solicitate de studiul Limbii şi literaturii române în liceu, inclusiv operații realizate în echipă sau individual, respectând parametrii-cerință: timp, utilizare de surse, mod de prezentare etc.;
• competențele existențiale, derivate din motivații, din dorința și nevoia de a co-munica, de a însuși, a citi și a interpreta fapte de limbă și literatură studiate, stiluri cognitive, trăsături ale personalității culturale și literare. Modelate inclusiv prin demersul didactic la Limba şi literatura română, dar nu numai, acestea se unesc cu forme de autoevaluare, de argumentare a evaluării și servesc drept suport pentru luarea de decizii cu privire la propriile interese, propriul potențial intelec-tual.
Competența lectorală este una specifică ariei curriculare Limbă şi comunicare, însă, alături de celelalte, asigură succesul școlar al elevului în orice domeniul de instruire.
Conform definiției PISA, competența lectorală înseamnă înțelegerea, utilizarea tex-telor scrise și reflecția asupra lor pentru scopuri personale, pentru aprofundarea propri-ilor cunoștințe, extinderea posibilităților și participarea în viața societății.
În această ordine de idei, se disting 3 parametri ai situației de lectură: procesele mintale, conținutul celor citite și contextul de lectură.
Procesele mintale. Urmărind acest aspect în dezvoltarea competenței de lectură, profesorii (autorii de manuale) vor opera cu texte de factură diferită și vor modela situațiile de viață reală, cu care se confruntă elevul/absolventul. Sensul textului citit trebuie imaginat și aceste procese de imaginare poartă amprenta experienței fiecărui cititor în parte, iar experiența oferă fundalul necesar pentru prelucrarea și înțelegerea, aflarea prin intermediul imaginației a celor încă necunoscute.
Astfel are loc un proces de transmisie dinspre experiența cititorului înspre înțelegerea textului prin actele de imaginare, lucru valabil mai ales în cazul textelor de ficțiune.
Antrenarea proceselor mintale presupune următoarele tipuri de sarcini:• Formularea temei generale și a scopului cu care a fost scris textul; • Detectarea informației din text;
91
• Interpretarea unui fragment sau a textului în întregime;• Reflecția asupra conținutului celor citite;• Reflecția asupra formei textului.Conținutul celor citite. După conținut, se vor distinge texte continui (alcătuite din
alineate: narațiune, descriere, argumentare, reflecție, meditație, cerere, interviu, re-portaj, instrucțiune, articol, eseu etc.) și discontinui (în care informația este organizată grafic: anchetă, diagramă, anunț, tabel, matrice, schemă, grafic, hartă etc.).
Contextul de lectură. Potrivit intenției autorului, textele utilizate în scopuri didactice sunt distribuite în 4 categorii:
• Texte pentru uz personal (literatura artistică, textele distractive și pentru loisir); • Texte pentru uz public (documentele oficiale, informațiile de utilitate socială);• Texte pentru uz profesional (adresate specialiștilor sau persoanelor competente
în domeniu);• Texte pentru uz didactic (elaborate special pentru cei care învață).În șirul strategiilor adecvate formării competențelor specifice Limbii şi literaturii ro-
mâne la treapta de liceu se prenumără cele pe care le recomandăm în lista ce urmează, pentru că, aplicate contextual potrivit, acestea și-au justificat eficiența didactică ne-cesară: Agenda cu notițe paralele/Jurnalul dublu; Agenda în trei părți/Jurnalul triplu; Analiza trăsăturilor semantice; Argumente pe cartele; Asocieri libere; Brainstorming; Brainstorming cu schițe, Brainsketching; Brainstorming scris, Brainwriting; Cercetarea împărtăşită; Cinquain; Clustering; Colțuri; Comerțul cu o problemă; Controversa acade-mică; Controversa constructivă; Cubul; Diagrama Venn; Discuția ghidată; Eu cercetez; Găsiți cuvântul-țintă; Generalizarea categorială; Ghidul pentru învățare; Gândeşte – pe-rechi – prezintă; Graficul conceptual; Graficul T; Interogarea multiprocesuală; Interviul în trei trepte; Intra-act; Investigația de grup; În căutarea autorului; Jig-saw-ul; Lectura ghidată; Lectura intensivă; Lectură în perechi; Linia valorii; Manuscrisul pierdut; Ma-ratonul de scriere; Masa rotundă – cercul; Mâna oarbă; Pagina de jurnal; Păstrează ultimul cuvânt pentru mine!; Pânza discuției; Predarea complementară; Predicțiunile în perechi; Presupunerea prin termeni; Reacția cititorului; ReQuiest; Revizuirea circulară; Revizuirea termenilor-cheie; Scrierea liberă/freewriting-ul; Secvențe contradictorii; SI-NELG-ul; Știu – vreau să ştiu – învăț; Turul galeriei; Unul stă, celălalt circulă.
3.2. Manualul de Limba și literatura română – asigurarea calitativă a Curriculumului şcolar
Manualele vor fi elaborate în baza concepțiilor autorilor sau grupurilor de autori și vor valorifica obligatoriu competențele specifice. Autorii de manuale vor ține cont de faptul că temeiul Curriculumului îl constituie principiile învățământului formativ, deci accentele urmează a fi puse pe formarea deprinderilor de muncă intelectuală, de explo-rare independentă a materiei de studiu, mai ales pe metoda învățării prin descoperire.
Pentru clasele a X-XII-a se recomandă elaborarea manualelor complexe, care vor include materii de limbă și comunicare; literatură română consonante cu indicațiile Curriculumului.
92
Instrumentarul didactic va mai include crestomații de literatura română și antologii tematice, în care vor fi inserate texte suplimentare, suport la listele de opere literare și texte recomandate pentru lecturile particulare și/sau pentru discuțiile colective.
Ghidurile metodologice pentru profesori vor lua în dezbatere probleme actuale ale limbii și literaturii române. Ele vor conține atât repere teoretice, cât și sugestii rezultate din experiența avansată la clasă.
Organele instituționale vor coordona elaborarea setului de materiale necesare pen-tru realizarea unei evaluări competente și obiective: ghiduri de evaluare, baterii de texte, cataloage de itemi; vor susține elaborarea materialelor didactice (tabele, caiete, hărți, planșe), a dicționarelor, enciclopediilor, portretelor, albumelor, hărților etc.
În baza Curriculumului la Limba şi literatura română pentru liceu vor fi elaborate diverse instrumente didactic-metodologice de lucru atât pentru profesori, cât și pentru elevi, între care enumerăm:
• Manualele de Limba şi literatura română.• Crestomațiile de literatura română.• Antologiile tematice de literatură română.• Ghidurile metodologice pentru profesori.• Cărțile de lecturi literare.• Materialele didactice auxiliare.• Dicționare, enciclopedii, portrete, albume, hărți etc. • Ghiduri de evaluare, baterii de teste, cataloage de itemi.• etc.
3.3. Strategii didactice de predare-învățare specifice disciplinei Limba și literatura română ce vizează dezvoltarea
competențelor specifice (CS)
Competența specifică 1 – Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global, demonstrând empatie și deschidere pentru diver-sitatea lingvistică și culturală.
Definire. Această competență pune miză didactică pe formarea și dezvoltarea motivațiilor și a atitudinilor liceenilor, referindu-se la: conștientizarea apartenenței la cultura națională modernă în contextul celei universale prin motivația intrinsecă de însușire a valorilor limbii și literaturii române; conturarea unui univers afectiv și atitu-dinal manifestat prin receptarea valorilor de limbă și literatură; cultivarea necesității interioare de deschidere spre plurilingvism și interculturalitate a tânărului în formare.
Descriere. Competența în cauză solicită elevului de liceu:• să manifeste respect față de interlocutori și interes pentru actul de comunicare;• să pledeze motivat pentru norma limbii literare, utilizând mijloace de comunicare
adecvate circumstanțelor;• să conștientizeze valoarea abilităților de comunicare scrisă și orală în procesul
integrării sociale;
93
• să participe la discutarea diverselor opinii, susținând un punct de vedere propriu despre limbă, cultură, civilizație etc.;
• să-și interiorizeze/exteriorizeze starea afectivă postlectorală;• să adere la opțiunea pentru necesitatea comunicării și a lecturii în formarea pro-să adere la opțiunea pentru necesitatea comunicării și a lecturii în formarea pro-
priei personalități, valorizându-și conștiința lingvistică și culturală;• să manifeste interes pentru valorile artistice ale literaturii naționale și universale.
Progresia competenței specifice pe unități constituente
Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a1.1. Argumentarea propriului
statut de vorbitor al limbii române.
1.2. Promovarea adevărului științific despre limbă, cultură și identitate națională.
1.1. Promovarea limbii româ-ne ca idiom european mo-dern și ca limbă de stat.
1.2. Valorificarea sentimen-tului demnității naționale prin resurse lingvistice și literare în medii variate.
1.1. Argumentarea concep-telor plurilingvism și interculturalitate.
1.2. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii.
Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 11. Relatarea despre sine ca vorbitor de limbă română și/sau de limbi străine.2. Scrierea eseurilor metacognitive/reflexive despre experiența de vorbitor al unei
sau a mai multor limbi.3. Redactarea notițelor autobiografice în raport cu problema identității lingvistice și
culturale proprii.4. Dezbateri, discuții despre promovarea limbii române ca idiom european modern
și ca limbă de stat.5. Dialoguri, alocuțiuni cu subiect intercultural.
Competența specifică 2 – Racordarea discursului la diverse situații de comu-nicare personală și publică, dovedind atitudine constructivă și bunăvoință.
Definire. Această competență se referă la componenta verbală a competenței de comunicare orală și reprezintă ansamblul de cunoștințe, capacități, atitudini pe care trebuie să le demonstreze elevul de liceu pentru a recepta și a produce mesaje orale corecte, coerente și convingătoare. Aceasta o diferențiază de comunicarea scrisă pentru că face apel în plus la mijloacele nonverbale și paraverbale de comunicare.
Descriere. La nivelul studiilor liceale, CS 2 angajează discursul ca instrument și practi-că de comunicare ce apelează la cunoașterea și utilizarea regulilor și a procedeelor care determină folosirea limbii în context, în funcție de scopurile comunicării și de parametrii situației de comunicare. Valorizând didactic modelul SIMARD, constatăm că nici dimensi-unea lingvistică și textuală nu sunt de neglijat atunci când vorbim de elementele compo-nente ale competenței de comunicare orală în liceu. În context, profesorul de specialitate va folosi adecvat arsenalul lingvistic și textual la dezvoltarea acestei competențe, solici-tând elevilor să cunoască și să utilizeze aspectele de ordin fonetic, lexical, morfologic și
94
sintactic ale limbii române; să știe și să aplice regulile și procedeele care asigură organiza-rea unui text oral: construcția propozițiilor și a textului pe baza elementelor de coerență și coeziune; să cunoască și să utilizeze structuri textuale recomandate de Curriculumul dezvoltat: narativă, descriptivă, argumentativă, explicativă, dialogală.
În opinia didacticienilor consacrați (A. Pamfil, F. Sâmihăian, V. Goia) procesul de for-mare a competenței de comunicare orală în limba română trebuie organizat pe câteva principii ale didacticii oralului:
1. Structurarea unui demers coerent ce corelează momentele didactice axate pe formarea competenței de comunicare orală. Mai ales apelul la secvențele de ac-tualizare, așezate la începutul activităților de comunicare, dar și prin secvențele retrospective autonome, orientate spre corelarea aspectelor învățate: elabora-rea unei comunicări orale pe o temă dată; angajarea asumată în producerea de mesaje constructive etc.
2. Structurarea unor demersuri explicite ce vizează procesul comunicării orale rezul-tatele și sensul lui: susținerea unei prezentări multimodale în fața unui public etc.
3. Elaborarea unor parcursuri didactice accesibile, care să fie reluate consecvent, de la o clasă la alta, și adecvate specificului activităților de comunicare orală: realizarea unei dezbateri pe o temă de interes general; folosirea tehnicilor de persuasiune în producerea discursului oral etc.
4. Organizarea unor secvențe de învățare complete compuse din: aplicarea abilităților de gândire critică în analiza unui discurs; elaborarea unor discursuri orale de tip argumentativ pe o temă de interes public etc.
La structurarea secvențelor didactice, profesorul va realiza dezvoltarea competenței de comunicare orală prin: automatizarea capacităților de bază a limbajului elevilor. Aceasta presupune: învățarea de către elevi a unei exprimări îngrijite; cunoașterea mo-dului de funcționare a limbii române prin analiza lingvistică a unor texte orale transcri-se și prin texte produse de elevi în clasă sau în afara școlii; exersarea exprimării orale sau abordarea strict comunicațională. Demersul implică exersarea în clasă a comunicării în contexte diverse, conform scopului comunicării și în funcție de statutul emițătorului, ținându-se seamă că limba se învață și se cizelează prin practicare; analiza exprimării ora-le și importanța înțelegerii de către elevi a aspectelor discursive ale comunicării pentru realizarea potențialului personal în spațiul public prin comunicare asertivă și constructivă.
Progresia competenței specifice pe unități constituente
Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a2.1. Elaborarea unei comu-
nicări orale pe o temă dată.
2.2. Realizarea unei dezbateri pe o temă de interes general.
2.3. Susținerea unei prezentări multimodale în fața unui public.
2.1. Identificarea argumen-telor la ascultarea unui discurs.
2.2. Aplicarea abilităților de gândire critică în analiza unui discurs.
2.3. Elaborarea unui discurs argumentativ pe o temă dată.
2.1. Angajarea asumată în producerea de mesaje con-structive.
2.2. Folosirea tehnicilor de persuasiune în producerea discursului oral.
2.3. Elaborarea unor discursuri orale de tip argumentativ pe o temă de interes public.
95
Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 2 F. Sâmihăian în lucrarea O didactică a limbii şi literaturii române (provocări actuale
pentru profesor şi elev) atenționează cadrul didactic filolog asupra faptului că țintele lecțiilor de comunicare orală trebuie să fie:
• familiarizarea cu formele comunicării orale și înțelegerea rolului factorilor care determină comunicarea – această dimensiune este echivalentă cu achiziția de cunoștințe sau cu a şti (despre comunicare);
• dezvoltarea capacităților de receptare și de producere a unor mesaje orale di-verse (exersarea rolurilor de ascultător și de vorbitor) – această dimensiune este echivalentă cu asimilarea unor deprinderi procedurale (tehnici de ascultare, teh-nici de construire a unor discursuri diverse) sau cu a şti să faci (a ști să comunici);
• formarea unei atitudini comunicative pozitive/civilizate (flexibilitate, toleranță, ascultare activă, fairplay etc.) – această dimensiune se referă la variabilele indi-viduale ale fiecărei persoane (atitudini, valori, sentimente, motivații, stiluri de conduită) și exprimă dimensiunea a şti să fii (a ști să te comporți în comunicare) și a şti să trăieşti împreună cu ceilalți;
• capacitatea de a transfera în contexte noi de învățare competențele de comuni-care (strategii de ascultare activă, rezumarea unei teme etc.) – a şti să înveți (prin intermediul comunicării).
În context, didacticiana precizează că profesorul trebuie să știe cum să facă aceste legături și cum să pună accentele în activitățile pe care le organizează în clasă.
Printre strategiile/activitățile prioritare de dezvoltare a acestei competențe la treap-ta de liceu, recomandăm ca fiind eficiente următoarele:
• Interacțiune unu la unu (elev-elev sau elev-profesor, elev-adult): prelegere in-tensificată (în care partenerul de dialog poate interveni cu întrebări, exemple, solicitare de clarificări); prezentarea unui punct de vedere; citirea unei lucrări redactate de elev; relatarea unei experiențe personale; povestirea unei cărți sau a unui film; participarea la jocuri de rol; interviu.
• Grup mic sau activitate de echipă: discuții, deliberări; rezolvare de probleme; re-alizarea unei povestiri în ștafetă.
• Discuții frontale (conduse de profesor sau de elev): discuții pe marginea unor cărți, a unor idei, probleme, evenimente; lectură cu voce tare; povestire; rapor-tare; lansarea unor anunțuri.
• Dezbateri în clasă: dezbateri structurate, cu echipe oponente și cu implicarea tuturor elevilor (ca participanți sau ca observatori și evaluatori); este de dorit ca temele alese să fie interesante pentru elevi: teorii științifice, chestiuni de politică educațională (școala viitorului), probleme sociale, interpretări diferite ale unui text etc.
• Discursuri şi prezentări: prezentări realizate de un elev pe baza unor notițe sau a unor resurse digitale (prezentare de tip PowerPoint etc.); prezentări realizate de un grup de elevi care a realizat un proiect împreună; exprimarea unui punct de vedere, ca reacție a unei prezentări anterioare.
• Examinări orale: răspunsuri la întrebările profesorului; pregătirea răspunsurilor în scris și apoi prezentarea orală a acestora; argumentarea unui punct de vedere exprimat într-o lucrare scrisă.
96
De rând cu recomandarea tehnicilor interacțiunii verbale observabile, T. Cartalea-nu și A. Ghicov, autorii Ghidului metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar Predarea interactivă centrată pe elev, recomandă câteva procedee eficiente pentru comunicarea didactică în plen cu finalitatea majoră de a aju-ta elevul să cucerească publicul vorbind, din care cităm următoarele sugestii metodo-logice:
• Limitați timpul intervenției fiecăruia (adică toți elevii au pentru intervenție câte un minut/două/trei), utilizând o clepsidră: elevul ține în mână clepsidra cât vorbește; dacă a făcut o pauză, pune clepsidra orizontal, ca să nu se scurgă nisipul prețios, și o activează din nou când continuă. Faptul că vizualizează trecerea tim-pului care i-a fost afectat îi mobilizează pe mulți elevi, iar lipsa nisipului îi reduce la tăcere pe cei întotdeauna gata să pălăvrăgească.
• Dați-le posibilitatea să se înscrie în prealabil pe o listă – în ce ordine ar vrea să ia cuvântul, după cine anume, pentru că unii elevi se simt confortabil vorbind după un coleg și au disconfort vorbind după altul.
• Desfășurați discuția ghidată, stabilind că elevul care a vorbit transmite obiectul celui pe care ar vrea să-l asculte acum: faptul că a fost solicitat să se pronunțe dă un pic de încredere celui timid.
• Recomandați-le să utilizeze suporturi, scheme, notițe; să-și scrie ideile pe fișe aparte și să le consulte pentru a nu pierde firul – toate aceste trucuri sunt che-mate să alunge tracul.
• Oferiți-le ocazia să facă evaluări reciproce nonverbale: la încheierea discuției îi dați fiecărui elev un obiect (o fișă, o castană, o bomboană) pe care el îl înmânează celui a cui intervenție în discuția de azi i s-a părut cea mai reușită. Faceți și Dum-neavoastră un asemenea gest. Totalizați și rugați-i pe cei care au primit cele mai multe voturi să formuleze o explicație: de ce anume ei, cum s-au pregătit etc. Este mai dificil să explici de ce ai fost ales decât de ce ai ales, dar un asemenea prilej de autoevaluare merită să fie exersat.
• Încurajați elevul care se depășește pe sine, sprijiniți-l atunci când are nevoie, dar nu lăudați excesiv și nemeritat (o laudă nemeritată poate bloca la fel de mult ca și critica).
• Utilizați mijloace tehnice (casetofon, dictofon etc.) pentru înregistrarea unor discuții și discursuri, cu asentimentul elevilor. Audiați textul intervenției verbale doar cu elevul, nu în plen, și semnalați-i momentele în care pierde atenția clasei (de ce?), o cucerește (cum?), primește feedback sau toți sunt indiferenți.
• Elaborați împreună cu elevii care își recunosc problema o strategie știută numai de Dumneavoastră și de el pentru creșterea competenței sale comunicative.
• Colaborați cu toți profesorii de discipline filologice, discutați cu ei despre proble-me pe care le prezintă elevul la disciplina Dumneavoastră și solicitați un ajutor specializat.
97
În virtutea finalității proiectate a lecției-atelier – un produs propriu (bunăoară, un eseu argumentativ la subiectul anunțat, un discurs, un articol, un interviu etc.), autorii T.Cartaleanu și A. Ghicov 4, oferă câteva variante de combinare a acestora în cadrul unor ateliere5 de discuție, urmând cadrul Evocare – Realizare a sensului – Reflecție – Extin-dere. Recomandăm această perspectivă metodologică ca fiind suport didactic adecvat pentru formarea competenței de comunicare orală în limba română.
Evocarea Realizarea sensului Reflecție ExtindereActivitate frontală: Explozia stelară – teh-nică de acumulare a întrebărilor derivate dintr-o problemă.
Activitate de grup: Controversa academi-că – tehnică de acu-mulare a argumente-lor și dezbatere.
Activitate individuală: 6 De ce? – tehnică de producere a textului argumentativ.
Proiect de grup:
Foi volante în sprijinul unei campanii promo-vate în liceu.
Activitate individuală:Scrierea liberă, teh-nică de acumulare a ideilor, asociațiilor libere și forțate, în raport cu un cuvânt, enunț, problemă, text etc.
Activitate frontală: Graficul T, tehnică de examinare a unui enunț binar, prin acumularea argumen-telor PRO și CONTRA afirmației.
Activitate de grup: Comerțul cu o pro-blemă, tehnică de examinare detaliată a problemelor desprinse dintr-un text după lec-tura lui individuală și identificarea soluțiilor.
Activitate frontală: Panelul, o discuție atent monitorizată, cu oferirea de feedback verbal direct la înche-ierea ei.
Activitate individu-ală sau în perechi: Secvențe contradictorii – tehnică de organiza-re liberă a cuvintelor sau datelor (termeni, noțiuni, concepte, ani, locuri, nume), cu explicarea ulterioară a relației dintre ei.
Activitate de grup:Cercetarea împărtăşită – tehnică de analiză detaliată a ideilor dintr-un text.
Activitate frontală: Generalizarea cate-gorială – tehnică de organizare a ideilor, în vederea producerii unui text meditativ/reflexiv.
Activitate de grup: In-tra-act-ul – tehnică de discuție liberă a unui subiect, cu autoevalu-area ulterioară a im-plicării și a capacității de ascultare activă.
Activitate individuală: Citate – tehnică de comunicare (scrisă și orală) în baza unor afirmații. Acestea pot fi propuse de profesor sau selectate de elevi, în procesul lecturii.
Activitate de grup: FRISCO – tehnică de examinare detaliată a problemei și de acu-mulare a ideilor.
Activitate individuală: Eseu argumentativ în baza unui citat – teh-nică de scriere struc-turată, cu algoritm.
Lucrare de portofoliu: Selecție de citate pen-tru un alt subiect de discuție.
Activitate în perechi: Brainstorming în perechi – tehnică de acumulare a ideilor pentru soluționarea unei probleme.
Activitate de grup: Interviul în trei trepte – tehnică de lectură și înțelegere a textului.
Activitate de grup: Pălării gânditoare – tehnică de cercetare multilaterală a pro-blemei, în procesul discuției.
Activitate de grup + în plen: Acvariu – tehnică de observare și evalu-are a procesului de discuție.
4 FORMAREA ŞI EVALUAREA AUTENTICĂ A COMPETENȚEI DE ARGUMENTARE (Referențialul de evaluare a competenței comunicative formularea şi argumentarea de opinie)
5 Diverse variante de realizare a atelierelor de lectură, scriere, discuție, cercetare a se vedea în lucrarea colectivă, elaborată sub egida Centrului Educațional Pro Didactica: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008.
98
Competența specifică 3 – Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane.
Definire. CS 3 relevă, în primul rând, „pretextul cunoașterii de sine” prin stabilirea unui raport metodologic dintre textul literar și de graniță, pe de o parte, și destinatarul acestora – elevul, în scopul operaționalizării mecanismului viu al receptării și interpretă-rii mesajelor. Triada clasică text-lector-context, în conceptul prezentei ediții curriculare, se vrea încadrată în ipoteza „nu există text independent de subiectivitatea celui care îl citește”.
Din această perspectivă unitățile de competență asigură un itinerar dezvoltativ sigur, urmărind progresia cunoștințelor, abilităților, deprinderilor și atitudinilor educabilului.
Aproprierea acestei competențe solicită elevului de liceu un minimum minimorum de pre-achiziții în domeniul lecturii și receptării textelor literare și de graniță:
• experiență lectorală probată prin cunoașterea unui număr rezonabil de texte lite-rare și de graniță/opera artistică;
• cunoașterea elementelor de stilistică și a noțiunilor de teorie literară asimilate în ciclul gimnazial;
• aplicarea algoritmului de analiză a mărcilor stilistice în limita standardelor de conținut, clasă sau ciclu.
Pentru achiziționarea competenței este indicată asumarea plenară, ca principiu de bază, a atitudinii constructiviste față de:
• perceperea funcției cognitive, funcției educative/etice și funcției estetice a textu-lui literar și de graniță/a operei literare, dar și a literaturii în general;
• raportarea materialului studiat/achiziționat în cadrul receptării/interpretării tex-tului/operei literare la funcționalitate, principiul fezabilității fiind determinativ în selectarea materialului literar propus în cadrul lecțiilor;
• perceperea necesității fenomenului literar, în general, și a textului/operei literare concrete ca sursă și resursă pentru dezvoltarea personală a lectorului.
Pentru transformarea competenței în finalitate educațională, se remarcă necesita-tea formării unui set concret de abilități și deprinderi din domeniul EL/ELA:
• comentarea elementelor structurii unui text literar sau de graniță;• organizarea/structurarea discursului interpretativ în parametrii tipului de produs
solicitat, corespondent standardelor de ciclu/clasă;• utilizarea TIC în procesul de interpretare/de prezentare a produsului realizat.Literatura, ca gen al artei, este producătoare de valori prin valori. Iar cunoașterea/
cogniția/, în acest caz, implică libertatea/imaginația/și determinismul/intelectul.Astfel demersul didactic la Limba şi literatura română, din perspectiva competenței
a treia, valorifică dimensiunea cognitivă, dimensiunea etică și cea estetică a textului/operei literare și a literaturii ca parte componentă a existenței umane.
În procesul de interpretare investigativă, compehensivă sau rezolutivă a unui text/a unei opere literare, achizițiile cognitive și aplicative ale elevului trebuie să conecte-ze, firesc și organic, atitudinile afectiv-emoționale. În acest sens vom indica asupra referențialului de evaluare a atitudinilor literar-artistice, care sunt punctele forte ale interpretării:
99
• raportarea emoțional-afectivă la mesajul textului lecturat;• identificarea atitudinii autorului în opera studiată;• exprimarea argumentată a propriilor stări postlectorale;• detectarea valorilor conotative;• manifestarea atitudinii personale probate de gândirea critică, experiența lectora-
lă, modelele de valoare;• evaluarea operei literare şi argumentarea preferințelor literare.Numai în cazul abordării textului literar și de graniță ca teren formativ al propriilor
opinii, disciplina Limba şi literatura română devine Educație lingvistică şi literar-artis-tică și spațiu de formare a cititorului cult, prin cunoașterea apropriată a unor opere, a fenomenelor literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.
Dezvoltarea competenței asigură realizarea scopului EL/ELA.Elementele de noutate. Respondentă plenar de ELA, competența a treia pune ac-
cent pe relația text – lector – context. Clasa a X-a propune studierea elementelor de teorie a literaturii pentru formarea
vocabularului necesar explicației structurii și semnificației textului literar și de graniță. Remarcăm plasarea accentelor pe formarea cititorului avizat, pe managementul lec-turii, pe descongestionarea unor subiecte teoretice și abordarea lor praxiologică. Se insistă asupra lucrului în text, nu despre text.
Un punct forte al actualei ediții curriculare îl constituie reeșalonarea studierii curen-telor literare: în clasa a XI-a se vor studia Umanismul, Iluminismul, Clasicismul, Roman-tismul, Realismul, Semănătorismul şi Poporanismul.
Elementul de noutate este prezentarea mai desfășurată a Semănătorismului şi Po-poranismului, argumentul fiind faptul că literatura română din această perioadă a valo-rificat plenar specificul de neam, conceptele existențiale ale poporului român și a tratat cu preponderență temele și motivele literare apropriate ancestrale, iar numele lui M. Sadoveanu, O. Goga, A. Mateevici, C. Stere, N. Iorga, G. Coșbuc, A. Vlahuță etc. rămân a fi personalități de referință ale procesului literar românesc.
Un alt argument îl constituie faptul că literatura română din Basarabia s-a dezvol-tat sub auspiciile ideilor semănătoriste și poporaniste. Ecouri și influențe ale acestor mișcări literare se atestă în creația multor scriitori români din Basarabia până în prezent.
În clasa a XII-a, în semestrul I, se vor studia modernismele: Simbolismul şi Expresio-nismul, Neomodernismul şi Postmodernismul, cu accent pe literatura din spațiul basa-rabean.
Semestrul al II-lea va avea în prim-plan activitatea de sintetizare a materiei studiate și operaționalizarea ei prin studiul creației a doi-trei scriitori, la alegere, din diferite pe-rioade istorice, respectându-se principiul valoric.
Descriere CS 3 relevă, în primul rând, „pretextul cunoașterii de sine” prin stabilirea unui ra-
port metodologic dintre textul literar și de graniță, pe de o parte, și destinatarul aces-tora – elevul, în scopul operaționalizării mecanismului viu al receptării și interpretării
100
mesajelor. Triada clasică text-lector-context, în conceptul prezentei ediții curriculare, se vrea încadrată în ipoteza „nu există text independent de subiectivitatea celui care îl citește”.
Aproprierea acestei competențe solicită elevului de liceu un minimum minimorum (cenz) de preachiziții în domeniul lecturii și receptării textelor literare și de graniță:
• experiență lectorală probată prin cunoașterea unui număr rezonabil de texte lite-rare și de graniță/opera artistică;
• cunoașterea elementelor de stilistică și a noțiunilor de teorie literară asimilate în ciclul gimnazial;
• aplicarea algoritmululi de analiză a mărcilor stilistice în limita standardelor de conținut, clasă sau ciclu.
Realizarea finalităților la disciplina Limba şi literatura română indică asupra activităților didactice care converg spre funcționalitate și spre dezvoltarea personală a elevului.
Produsele educaționale solicitate trebuie să-l conecteze pe elev la activități prosoci-ale. De aceea sunt recomandate ateliere de diferit tip, inclusiv transdisciplinare, proiec-tul individual și de grup, practicumul etc.
Structural, competența „se dezvoltă”, prin UC, împreună cu elevii, reluându-se pro-gresiv în fiecare clasă următoare și respectând dominant didactică a cursului la Limba şi literatura română la etapa data:
• în clasa a X-a se achiziționează instrumentarul teoretic și algoritmul de aplicare a lui pe textul literar și de graniță;
• în clasa a XI-a fenomenul literar românesc se studiază din perspectiva cronologi-că, urmărindu-se etapele evoluției;
• în clasa a XII-a se studiază curentele și mișcările literare contemporane, care ofe-ră spațiu de afirmare a elevului și indică asupra unei existențe proactive și proso-ciale.
Generalizarea informației, abilităților și atitudinilor obținute pe parcursul însușirii cursului liceal de Limba şi literatura română se produce prin compartimentul „Cititorul și universul artistic al personalității creatoare”, compartiment ce recomandă studierea aprofundată a creației a doi-trei scriitori de referință. Pe lângă posibilitatea de a gene-raliza și sintetiza cunoștințele, abilitățile, deprinderile de lucru în/pe textul literar și de graniță, acest compartiment oferă oportunitatea de a evalua aspectul atitudinal al ele-vului, mai ales din perspectiva dezvoltării personale, textul/opera literară servind drept spațiu evaluativ al opiniilor pentru tânărul în devenire.
Unitățile de competență ce secundează și detaliază mecanismul realizării CS 3 Lec-tura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane sunt structurate conform pro-gresiei și respectă procesul devenirii elevului în lector avizat, asigurând conectarea la învățarea pe tot parcursul vieții.
101
Progresia competenței specifice pe unități constituente.
Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a3.1. Aplicarea diverselor stra-
tegii de lectură.3.2. Rezumarea unui text
literar și de graniță.
3.3. Analiza specificului de gen și specie a textului literar și de graniță.
3.4. Utilizarea noțiunilor de teorie literară la anali-za textului literar și de graniță.
3.5. Comentarea elementelor lexicale, stilistice și semi-otice din texte literare și de graniță.
3.6. Explicarea funcției cogni-tive, educative și estetice a textului literar și de graniță.
3.1. Lectura textelor din diferi-te curente literare.
3.2. Aplicarea prezentării rezumative a elemente-lor subiectului operei în procesul de interpretare a textului literar și de graniță.
3.3. Comentarea specificului textelor literare și de graniță din diferite curen-te literare.
3.4. Aplicarea noțiunilor de teorie literară în interpre-tarea textelor literare și de graniță din diferite regis-tre estetice.
3.5. Comentarea elementelor lexicale, stilistice și semi-otice ale textelor literare și de graniță din diferite perioade istorice.
3.6. Integrarea în comenta-riul textului literar și de graniță a funcției cogniti-ve, educative și estetice a textului literar și de graniță.
3.1. Lectura textelor/operelor literare contemporane.
3.2. Intercalarea secvențelor rezumative și a citatelor din textul literar și de graniță în procesul de interpretare.
3.3. Interpretarea textului literar și de graniță prin raportare la contextul cultural-istoric național și universal.
3.4. Integrarea noțiunilor de teorie literară și a platfor-melor estetice în inter-pretarea textului literar și de graniță.
3.5. Sintetizarea componen-telor lingvistice, cultural-istorice, stilistice și semi-otice ale textelor literare și de graniță.
3.6. Interpretarea fenome-nului literar național și universal în raport cu dezvoltarea personală.
Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 3 • Lectura independentă și dirijată a textelor.• Discuții asupra lecturilor.• Analiza lingvistică și literară a textelor.• Prezentarea în diferite forme grafice a termenilor/noțiunilor.• Comentariul semnificației titlului.• Comentarea motivului literar.• Analiza simbolului literar. • Caracterizarea personajului literar.• Identificarea trăirilor, stărilor, ipostazelor eului liric. • Comentarea algoritmică a figurilor de stil.• Analiza compoziției textului literar și de graniță. • Comentarea rolului imaginii artistice în text.• Comentariul expresivității limbajului unui text.
102
• Elaborarea sintezelor.• Structurarea informației (portofoliul). • Agendă de lectură.• Fișă de lectură.• Jurnalul etc.
Competența specifică 4 – Producerea textelor scrise de diferit tip și pe supor-turi variate, manifestând comportament lingvistic autonom și originalitate.
Definire. Producerea textelor scrise este o activitate complexă, în care se concreti-zează atât deprinderile de exprimare corectă, cât și cele care țin de organizarea logică a unei scrieri. Activitatea dată constituie o comunicare verbală scrisă, fixată spațial.
Textul produs, compunerea, e un ansamblu frastic interrelațional, caracterizat de continuitatea și stabilitatea sensului. Prin compunere se înțelege un text – latină textus = urzeală, țesătură, care țese, structurează un mesaj, ce poate fi emis și perceput oral sau scris.
În accepția didactică, prin compoziție, compunere, se înțelege exercițiul de formare și de dezvoltare a priceperilor și deprinderilor de a produce texte scrise, a alcătui co-municări scrise, care să satisfacă standardele de textualizare, exerciții de dezvoltare a exprimării scrise ale elevilor.
Textul scris formează și cultivă exprimarea elevilor, pentru a corespunde cerințelor impuse de folosirea corectă a limbii literare, pentru comunicarea observațiilor, gânduri-lor, stărilor sufletești, în relație cu viața, ambianța socio-culturală, contribuind, hotărâ-tor, la cizelarea personalității elevului.
Activitatea de producere a textelor scrise se realizează, pe de o parte, ca o sinteză a tot ceea ce elevii achiziționează prin celelalte competențe și la celelalte discipline, mai ales, sub raportul corectitudinii exprimării, iar, pe de altă parte, constituie un prilej de valorificare a experienței de viață, de manifestare a imaginației și fanteziei lor creatoare.
Noutatea: • Unul din elementele de noutate este abordarea redimensionată a didacticii pro-
ducerii de text prin delimitarea unei competențe distincte. Ea obține statut de competență independentă, integră, în rândul celorlalte ca activități de bază. Se oferă ore distincte pentru implementare 19/26. Textele sunt grupate conform tipologiei.
• Deschiderea largă spre diversitatea tipurilor de texte elaborate.• Reechilibrarea ponderii acordate exprimării scrise vis-a-vis de celelalte activități
temerare. • Grație structurării modelului comunicativ, scrierea obține dublă ipostază: de
obiect și de mijloc al învățării, adică formarea comportamentului elevului în pro-cesul producerii textului și a produsului finit. De aici dublul aspect al evaluării: de proces (evoluția de la un nivel de competență la altul, efortul depus de elev în vederea dobândirii competenței), cât și cea de produs (calitatea textului scris). Fiecare dintre aceste componente sunt elucidate în CLLR prin compartimente dis-tincte: procesul – la Unități de învățare, Activități. Produsele – la compartimentul cu aceeași denumire, Produse.
103
• Focusarea pe aspectul aplicativ, acțional, interactiv, volitiv, valoric al scrierii texte-lor, renunțând la caracterul excesiv expozitiv.
• Formarea competenței scripturale este activitate intelectuală esențială, ce asi-gură accesul elevilor la formele culturii majore. Se poate realiza prin interme-diul unor parcursuri modulare de corelare a activităților de redactare, dar și prin relaționarea lor cu activitățile de comunicare orală, de receptare, interpretare de text etc.
DescrierePrin CS 4, se pledează pentru educarea unei generații apte să producă diverse tipuri
de texte, să perceapă comunicarea artistică în varianta de text produs, scenariu, inter-viu, reportaj, etc., capabilă să facă discernământ dintre realitate și un text de ficțiune, să aibă dorința și abilitatea de a se exprima personalizat față de cele citite și prin comu-nicarea scrisă, inslusiv, promovând atitudini și valori veritabile.
Scrierea a devenit prioritară și didactica redactării înregistrează o schimbare substanțială de paradigmă, o deplasare a accentului de pe activități de reproducere pe activități creative, privilegiind demersul holistic în detrimentul celui secvențial și liniar.
La baza acestei schimbări de paradigmă stau câteva principii fundamentale, relevate de A. Pamfil:
• specificarea și diversificarea situațiilor de comunicare; • focalizarea activității de scriere asupra substanței și coerenței mesajului; • orientarea activităților de scriere spre dezvoltarea tuturor funcțiilor limbajului;• dublarea actului producerii de text printr-un demers reflexiv; • mutarea accentului dinspre valorizarea textului produs spre valorizarea procesu-
lui producerii textului. Competența de producere a textului e una pragmatică. Ea se caracterizează prin
două componente: discursivă și funcțională. Componenta discursivă vizează cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare,
structurare și adaptare a mesajelor, de concepere schematică a textului sau a discursu-lui. Ea se manifestă prin ordonarea frazelor în secvențe, în alineate, acestea, la rândul lor, în părți ale compunerii.
Componenta funcțională scoate în evidență modul în care mesajul realizează funcția comunicativă a limbii, adică procesul propriu-zis al scrierii, care se desfășoară acum, aici, de către elevul X.
Ca și în cazul celorlalte competențe, conținuturile CS 4 se studiază gradual, de la simplu la complex, de la redactarea unui bilet la alcătuirea unei compuneri; se va urmări atât redactarea de texte nonliterare, utilitare, jurnalistice, administrative, cât și literare, metaliterare. Se pornește de la însușirea unor deprinderi de scriere pe baza unui subiect și a unui format, urmărind o anumită intenționalitate, continuându-se cu argumenta-rea, utilizarea tehnologiei informației, până la dezvoltarea preocupării pentru scrierea corectă, adecvată situației de comunicare și scopului, originalitatea și etica redactării, a interesului pentru obținerea feedback-ului, respectiv, monitorizarea și îmbunătățirea propriului comportament și a propriei atitudini cu privire la scris.
Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza experiențele de interacțiune/scriere în grup, care pun bazele comunicării eficiente și ale socializării. Se poate utiliza o gamă
104
variată de coduri, pe lângă cel lingvistic (muzical – ritm, melodie; iconic – desen, pictură, colaj etc.), dar și o gamă variată de instrumente de redactare: tradiționale (pix, stilou, creion); moderne (computer – competența TIC, telefon – redactare SMS, tabletă – re-dactare de e-mailuri, mesaje chat, redactare de texte pentru rețele de socializare).
Competența de redactare și inserarea acesteia și în rândul competențelor transcurri-culare, va viza, de asemenea, scrierea de texte despre texte literare, cât și texte despre texte nonliterare (recenzii, prezentări de carte, spectacole etc.), pornind de la modelul unor texte continue și noncontinue/mixte (interpretarea unei diagrame, a unei recla-me, a unui afiș etc.).
Se recomandă ca profesorul să-și structureze demersul didactic în funcție de specificul individual și colectiv al clasei de elevi, însă în proiectarea scenariului didactic să se țină cont de necesitatea exersării integrate a celor patru competențe de bază (lectură și pro-ducere de mesaj oral, receptare și producere de mesaj scris). De asemenea, se poate opta pentru o sporire a gradului de dificultate a aplicațiilor și a exercițiilor propuse, în funcție de nivelul clasei, prin tratare diferențiată a elevilor capabili de performanțe înalte.
Progresia competenței specifice pe unități constituente
Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a4.1. Scrierea textelor me-
taliterare, reflexive, funcționale, imaginati-ve în bază de algoritmi și scheme.
4.2. Respectarea rigorilor grafice la elaborarea textelor scrise.
4.1. Redactarea perso-nalizată a textelor pe diverse suporturi, cu aplicarea rigori-lor de structurare a compozițiilor școlare.
4.2. Ordonarea elemen-telor componente ale textului elaborat.
4.1. Producerea textelor în diverse registre sti-listice: metaliterare, reflexive, funcționale cu integrarea propriilor idei, judecăți și opinii.
4.2. Corelarea aspectului grafic cu mesajul textu-lui elaborat/fondul de idei.
Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 4Producerea textului scris, la etapa de liceu, concepe în sine la nivelul sintezei, con-
form taxonomiei lui Bloom, realizarea conținutului sarcinii propuse. Ea presupune un text coerent, în care regulile de ortografie, punctuație, redactare, coeziune să se respec-te sponte sua. Pentru producerea textelor e valoric răspunsul la întrebarea cum? După T. Cartaleanu, activitățile vizează parcurgerea următoarelor etape consecutive:1. Alegerea subiectului în conformitate cu o tematică bine definită, care să stârnească
interesul elevilor, să le verifice cunoștințele dobândite și să fie efectuată cu plăcere. 2. Documentarea sau invențiunea care implică un proces de sinteză a cunoștințelor la
care se adaugă sensibilitatea proprie. Documentarea implică și o anticipare a struc-turii conținutului compunerii, în funcție de materialul faptic adunat.
3. Dispozițiunea sau planul, se realizează conform elementelor structurale cunoscute, introducere, cuprins şi încheierea sub îndrumarea profesorului, dar acesta va stimula și inițiativa personală a elevilor.
105
4. Elocuțiunea sau redactarea propriu-zisă, stilizarea. Este etapa seriilor de ciorne. În această etapă, planul de expunere se materializează într-un discurs literar convingă-tor, în forma redactată. Momentul este important pentru formarea deprinderilor de exprimare frumoasă și corectă. Pentru reușita compunerii este necesară o perfectă îmbinare a câtorva elemente fundamentale: • cunoștințele literare și nonliterare ale elevului; • capacitatea afectivă și emoțională; • limbajul elevului.
5. Revizuirea compunerii de către elev. • Aplicarea diverselor tipuri de exerciții pentru a automatiza regulile asimilate.
6. Redactarea variantei finale, pe curat. Preferând mai mult scrierea la tastieră, exigențele față de redactare sunt mai acute. Şi la treapta liceală, profesorul va insista ca elevii să demonstreze abilitățile de a produce:• forma de litere scrise cursiv cu minuscule și majuscule;• ortografia cuvintelor, inclusiv contradicțiile curente;• semnele de punctuație și utilizarea lor;• respectarea diacriticilor;• convențiile tipografice și varietățile corpurilor de litere.
7. Verificarea compunerii de către profesor. • Verificarea calitativă și la timp a lucrărilor elevilor cu analiza ulterioară a erorilor
comise. 8. Analiza compunerilor prin lecții speciale.
• Desfășurarea unei activități sistemice de diminuare, înlăturare a carențelor comi-se prin diverse modalități de influentă: vizualizarea formelor corecte la ecran, în fișe personale, acroșări demonstrative, articole publicate, accentuarea grafică și cromatică a variantelor corecte, a exercițiilor aplicative în diverse contexte, veri-ficarea reciprocă, reverificarea, etc.
• Formularea clară a problemelor de ortografie și acceptarea tehnicilor eficiente de soluționare a lor. Se va recurge la formarea abilității de a consulta variate tipuri de dicționare, alte surse documentare, memorarea variantei corecte, elaborarea unor fișe–reper, liste de ortografie, etc.
Vom prezenta un model de producere a textului, a celui de tip argumentativ. Se accentuează producerea acestuia din două perspective:
I. Textul ca organizare integră; II. Textul ca un fapt de stil.
I. Dacă un text se realizează ca o propoziție sau ca o frază, regulile sale de alcătuire vor fi regulile de sintaxă a propoziției sau a frazei. Însă, dacă textul depășește aceste dimensiuni, organizarea sa trebuie explicată cu ajutorul unor noțiuni și reguli diferite.
Noțiunile utile în acest context sunt: 1. Coerența și 2. Coeziunea. 1.1. Coerența e o calitate a textului referitoare la conținutul său și privește informația
pe care un text o vehiculează. Pentru a fi coerent, un text trebuie să îndeplinească ur-mătoarele cerințe:
106
a) Să furnizeze informație necontradictorie pentru a fi înțeles. Iată un text produs de un licean, în care mesajul este contradictoriu: „O informare corectă, obiectivă și unitară se poate realiza doar în școală. Elevii sunt încurajați, de asemenea, de către profesori să utilizeze internetul și să se informeze cu ajutorul ONG- urilor.” Informația din acest text este contradictorie, pentru că adverbul „doar” exclude posibilitatea informării alternative.
b) Pe măsură ce se dezvoltă, un text trebuie să aducă informație nouă, fără a se limita la informația oferită anterior. Se va omite informația redundantă de tipul: „Femeia cerea acuma salariul mărit cu 50%. Va avea în plus jumătate din salariul lunar.”
c) Între informațiile furnizate de text trebuie să existe legătură. Iată un exemplu în care legătura între informațiile furnizate de un text nu se realizează: „O valiză-di-plomat, conținând 120 000 de dolari falși, a fost găsită abandonată în curtea unei locuințe de pe strada Castanilor. Pe strada Castanilor nu e, de fapt, niciun castan, ci sunt numai doi plopi.” Informațiile din cele două enunțuri nu se contrazic, doar nu au nici o legătură, referindu-se la aspecte diferite.
1.2. Coeziunea se referă la mijloacele gramaticale, pe care le folosim pentru a da unui text aspect organizat. Coeziunea privește, prin urmare, forma textului. Mijloacele întrebuințate frecvent pentru a da textului o structură organizată sunt utilizarea paragra-felor și a alineatelor. Acestea vor marca, în primul rând, cele trei părți mari ale textului (introducere, cuprins și încheiere) și, în al doilea rând, argumentele, exemplele, analiza acestora, atitudinile, viziunile valorice personale. La marcarea elementelor constitutive ale argumentului un rol major îl au conectorii logici: adverbe și locuțiuni adverbiale, locuțiuni pronominale/adverbe (locuțiuni adverbiale) relative, locuțiuni conjuncționale. Acestea se despart prin virgulă de restul enunțului – de regulă – și contribuie la respec-tarea paralelismului sintactic. Conectorii sunt de mai multe tipuri:
• conectori de premisă: „în primul rând”, „în al doilea rând”, pe de o parte”, „pe de altă parte”, „pentru început” etc.;
• conectori de susținere, ai explicației, de exemplificare, ai comparației, ai cauzalității: „din această cauză”, „în această privință”, „în ceea ce privește”;
• conectori de concluzie (de încheiere): „în concluzie”, „prin urmare”, „de aceea”, „așadar”, „ca atare”, „în consecință” etc.
II. Producerea unui text trebuie conceput și din perspectiva stilului. Termenul acesta are mai multe înțelesuri. Ne vom referi, însă, la stilul lingvistic individual, caracteristic discursului de tip argumentativ. Avem în vedere faptul că mesajul poartă „amprenta” emițătorului său, fiind un fapt de stil individual, un mod specific de a comunica al unei persoane. De aceea, limbajul utilizat trebuie să aibă anumite însușiri, denumite: calități generale ale stilului și calități particulare ale stilului.
2.1. Calitățile generale ale stilului – obligatorii: Corectitudinea: respectarea tuturor regulilor de scriere, de gramatică și de sintaxă; Claritatea: înlănțuirea logică a ideilor, astfel încât mesajul să fie ușor de înțeles. Tre-
buie evitate: nonsensul, exprimările echivoce, ambigue;
107
Proprietatea termenilor: folosirea cuvintelor în mod adecvat, în raport cu ideea pe care vrem să o exprimăm. Cel mai reprezentativ exemplu de improprietate stilistică e re-plica lui Cațavencu: „…nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor asupra noastră” – „capitalist” este folosit cu sensul de „locuitor al capitalei”, așa cum pentru Simona Senzual termenul „cabanoși” se referă la „cei care locuiesc în cabane”;
Precizia: folosirea numai a atâtor cuvinte, propoziții, fraze câte sunt strict necesare, fără digresiuni, pleonasme, exprimări tautologice sau prolixe.
Puritatea termenilor: folosirea termenilor admiși de normă, fără exprimări vulgare, licențioase, imprecații sau invective (înjurături, jigniri).
2.2. Calitățile particulare ale stilului:Naturalețea: se referă la un mod firesc de exprimare, fără afectare și fără preocupa-
rea vizibilă de a șoca cititorul;Armonia: a oferi echilibru părților textului (coeziunea); Finețea: exprimarea subtilă, rafinată, care să sugereze o educație elevată a scripto-
rului.Figurile semantice reprezintă folosirea cuvintelor cu sens figurat, pentru a realiza
estetica textului, a mesajului:Metafora: utilizarea unei imagini concrete, în locul unei abstracțiuni (de exemplu:
comparația „ochii albaștri ca cicoarea” se poate transforma în metafora „cicoarea ochi-lor”);
Metonimia/sinecdoca: substituire de termeni – produsul cu instrumentul, generalul cu particularul și invers etc. (de exemplu: „Acest om trăiește din condei”, „Am cumpărat un Grigorescu.”, „Acest om este un Hagi Tudose.”);
Personificarea: atribuirea unor caracteristici umane obiectelor, animalelor (exem-plu: „Urlă prostia în guvernanții noștri”);
Oximoron: alăturarea a doi termeni opuși (exemplu: „un hoț cinstit”, „ochii ei cei negri – lumina mea”).
Erori grave:• utilizarea clișeelor/a ticurilor verbale; • pleonasmul;• cacofonia; • repetiția supărătoare;• figuri de stil nefondate.
Recomandări pentru elev: • Scrie textul mai întâi pe ciornă; • Analizează corectitudinea argumentelor și elimină erorile de logică, de relevanță; • Structurează argumentele conform modului natural în care gândesc oamenii:
deducții, inducții, analogii etc. • În ordine descrescătoare, următoarele aserțiuni au putere de convingere: fapte,
judecăți, mărturii, credințe personale, prejudecăți; • Corectează greșelile de redactare/scriere, erorile de gramatică sau de stil; • Încadrează textul în pagină, astfel încât să apară clar paragrafele cu alineate, care
să marcheze principalele părți ale textului; • Redactează formă finală.
108
Activitatea de redactare se poate cristaliza în activitate autonomă sau poate consti-tui o secvență a unei unități de învățare.
Proiectul individual/de grup (lucrare de inițiere în procesul de cercetare)Este important ca elevul să sesizeze esența și rostul unui proiect ca tip de text, stilis-
tica acestuia, modalitatea expresivă, structura etc. Îl cunoaștem ca o metodă de lucru, dar la etapa actuală a obținut diferite modalități de abordare și realizare. În clasele de liceu, acesta ar putea avea aspectul unei lucrări de inițiere în procesul de cercetare. De exemplu, în baza plachetei de versuri Scântei galbene de G. Bacovia, se solicită a se selecta 4-6 poezii, care ar valorifica unul dintre motivele propuse de profesor sau la ale-gerea elevului: al albului, al plumbului, al primăverii, al vântului, al instrumentelor muzi-cale, al stării de neliniște a eului liric, al imaginii iubitei, al parcului, al orașului, etc., etc. Profesorul propune elevilor un algoritm de elaborare și evaluare a textului proiectului:
1. Prezentarea personalizată a personalității lui G. Bacovia.2. Explicarea semnificației generale a motivului respectiv.3. Selectarea poeziilor în care s-a atestat motivul solicitat. 4. Analiza semnificației contextuale a motivului în fiecare text.5. Reliefarea unor/a două asemănări a semnificației contextuale a motivului (la di-
verse niveluri: ideatic, al expresiei, etc.). 6. Comentarea unor/a două divergențe constatate.7. Raportarea viziunii proprii la o aserțiune critică.8. Elaborarea unei poezii/descriere, în n rânduri, în stil bacovian, aplicând acest mo-
tiv.9. Redactarea.Participarea elevilor în cadrul concursului republican Limba noastră, a altor proiecte
raionale, instituționale prevede realizarea unui produs finit: film, PPT, scenariu etc., ce conține în sine un tip de text, care implică în conținut. În acest context, profesorul poate evalua și procesul producerii textului sub aspect atitudinal, comunicativ, sociocultural, volitiv, formativ, etc.
Activități specificeAtelierul de scriere. Redactarea etapizată a diverselor tipuri de texte. Exerciții de
completare, combinare, schimbare, recompunere etc. a textelor letrice și multimodale, cu și fără modele. Producerea și ierarhizarea argumentelor în textul scris. Identificarea asemănărilor și a deosebirilor dintre diverse concepte operaționale în textele elabora-te autonom, creativ. Formularea, reformularea adecvată a mesajelor scrise. Corelarea informației selectate din diverse surse cu ideile unui plan personal și cu textul persona-lizat.
Particularități ale scrierii metaliterare:• Se realizează treptat, nu instantaneu. Ea reclamă o viziune mai atentă asupra
textului literar, din perspectiva tipului de text care trebuie creat. • Mesajul scris este complex și ordonat, cu o exprimare mai atentă, fiind siste-
matizat în funcție de cerințele tipului de „text despre text” sau „text împotriva textului”.
• Scrierea metaliterară a oricărui tip de text reclamă o stăpânire foarte bună a teh-nicilor de redactare a unor astfel de texte, a conceptelor operaționale specifice,
109
dar și a contextului scrierii textului literar și, destul de frecvent, a datelor bio-bi-bliografice ale autorului.
• Scrierea metaliterară despre unele aspecte particulare (de exemplu: titlu, temă, timp și spațiu, personaj principal, limbaj artistic, didascalii) favorizează focaliza-rea pe elementele esențiale, purtătoare de sens, ale textului literar.
• Producerea textului presupune relectura interpretativă a operei, integrală (în ca-zul operelor de dimensiuni mici și medii) sau fragmentară (în cazul operelor lite-rare de mari dimensiuni).
• Ea durează în timp, fiindcă pentru autenticitatea argumentelor, e necesară reali-zarea fișelor de lectură.
• Accesul la textul de analiză literară se poate face mai ușor decât la textul literar, atât prin conținutul concentrat, cât și prin proximitatea fizică.
• Constituie un punct de plecare/un exemplu pentru analiza unui text literar purtă-tor de aceleași trăsături generale.
Procesul de producere a unor texte de analiză literarăProducerea de texte de analiză literară este un proces dificil, care are în vedere mai
multe elemente esențiale, în special pentru clasele de liceu, unde bagajul de cunoștințe lingvistice și de cultură generală este mai variat decât în clasele gimnaziale. Pe lângă cunoștințele lingvistice, de teorie literară, de procedeu analitic specific fiecărui tip de text studiat sau de analiză literară produs, elevii trebuie să cunoască, la fel de bine, ele-mentele de escortă ale textelor literare:
• biografia și filiația ideologică a scriitorului; • direcțiile/concepțiile semnificative ale autorului și alte opere literare ale acestu-
ia, precum și locul ocupat, în bibliografia acestuia, de opera supusă analizei; • contextul social-politic (ideologii dominante, problemele sociale ale vremii) și
cultural (curent sau orientare literară) al scrierii; • deschiderile spre alte domenii (mitologie, religie, muzică, istorie, filosofie etc.)
sau spre alte literaturi;• diferențele contextuale (diacronice) între momentul scrierii și al receptării operei
literare.Urmează demersul de producere a analizei conform parametrilor specifici. Eseu în baza unui citat1. Pornind de la citatul propus, emite două idei antitetice. 2. Selectează una dintre ele și formulează unul/două argumente de adeziune la ea.3. Reformulează teza prin acord/dezacord.4. Interpretează vizionar teza.5. Exemplifică plauzibil din literatură, știință viață, experiența personală. 6. Analizează contextual exemplul, relaționarea cu teza.7. Concluzia.
110
Metode didactice recomandate:Activități pentru redactare individuală: tehnica SINELG; scaunul autorului; creativita-
tea ghidată – printr-o imagine, prin întrebări, prin opera literară; maratonul de scriere.Metode centrate pe producere de mesaje scrise (scrierea): monolog, harta întâm-
plărilor, tehnica ziarului, exerciții pentru scrierea reflexivă, autobiografia imaginară, jur-nal de impresii, scriere de texte pe baza textelor date (scrierea după texte multiple), scrierea individuală, scrierea în colaborare etc.
Astăzi, în conferirea de sens unui text literar, accentul cade, în special, pe conlucra-rea celor trei intenționalități puse în joc (a textului, a autorului și a cititorului) și doar apoi se iau în calcul corectitudinea gramaticală și stilul de redactare al fiecăruia.
Competența specifică 5 – Aplicarea normelor limbii române literare (grama-ticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, de-monstrând discernământ și cultură lingvistică.
DefinireLimba este instrumentul esențial al culturii unui popor și, de aceea, educația ling-
vistică în școală este un fapt primordial. Concepută pe principii metodologice largi, în care orientarea modernă se îmbină armonios cu cea tradițională, CS 5 are în vedere însușirea iterativă a tuturor compartimentelor limbii: prezentarea și aplicarea detaliată și coerentă la cuvintele limbii române a regulilor ortografiei (scrierii corecte) actuale, a normelor de ortoepie (de pronunțare corectă), a vocabularului (lexic de bază și termi-nologic, câmpuri semantice, câmpuri derivative, frazeologisme etc.) și de morfologie (privind schimbarea formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale) consacra-te, în cea mai mare parte, prin uzul literar – care este aspectul cel mai îngrijit al limbii române.
Pentru achiziționarea competenței de folosire corectă a semnelor de punctuație se presupune, în mod implicit, cunoașterea gramaticii și, în primul rând, a sintaxei. Utiliza-rea justă și unanim acceptată într-o limbă a semnelor de punctuație facilitează sesizarea adecvată a unui text, îi ajută elevului să de/codeze raporturile semantice și gramaticale într-un text.
DescriereÎn demersul didactic la Limba şi literatura română, din perspectiva CS 5, se valorifică
dimensiunea cognitivă și dimensiunea stilistică în prezentarea stratului neologic al voca-bularului, constituit în mare parte din împrumuturi, dar nu numai. Astfel se urmărește înregistrarea formelor corecte din limba de origine și sugerarea căilor posibile pentru adaptarea la normele limbii române literare.
Pentru a evita abaterile de la normele limbii române literare, demersul didactic ac-tual nu trebuie să se limiteze la constatarea și condamnarea acestora. Se impune expli-carea lor: explicarea greșelii prin raportarea la normă, dar și explicarea cauzelor care au făcut posibilă apariția greșelii, a factorilor care facilitează răspândirea ei. Dezvoltarea acestei competențe asigură realizarea scopului EL.
Acest lucru presupune cunoașterea unui registru variat de reguli prin a căror aplica-re educabilul să ajungă, în timpul cel mai scurt și potrivit situațiilor în care el se poate
111
afla, la cea mai bună organizare a vorbirii și scrierii, exprimându-se astfel exact și ele-gant. Gramatica ne învață să gândim clar, să ne exprimăm logic, să ordonăm ideile și faptele comunicate într-o manieră coerentă într-o societate aflată în plină dinamică a cunoașterii.
Elementele de noutate, care derivă din unitățile de conținut aferente competenței specifice: Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură lingvistică se circumscriu următoarelor aspecte:
• Prezentarea materiei din perspectiva dinamicii morfosintaxei românești. S-au propus unități de conținut concrete, distribuite în compartimente distincte, reli-efându-se reflexele ortografice ale structurilor morfologice complexe și cazurile dificile de acord gramatical.
• Actualizarea graduală a normelor de punctuație: la nivelul propoziției, al frazei, precum și a valorilor stilistice ale semnelor de punctuație.
• Adaptarea la normă a elementelor lexicale neologice, aspectul ortografic în acest context fiind unul prioritar.
• Studierea lexicului terminologic și a lexicografiei terminologice cu orientare spre ortografierea și abrevierea unităților de măsură, a semnelor convenționale din textele științifice și de la disciplinele școlare asimilate până la etapa respectivă.
• Extinderea studierii stilurilor funcționale ale limbii române și în clasele liceale, cu precădere în clasa a X-a.
• Atribuirea unui rol important relației: Limbaj normat vs. limbaj artistic. Progresia competenței specifice pe unități constituente
Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a5.1. Perceperea normei drept
standard al limbii și mo-del de reglementare a activității verbale.
5.2. Rezolvarea cazurilor difi-cile de ortografiere.
5.3. Respectarea normelor în textele redactate în stiluri funcționale diferite.
5.1. Stabilirea elementelor neologice în diverse situații de comunicare.
5.2. Adaptarea elementelor lexicale neologice la sis-temul gramatical al limbii române.
5.3. Valorificarea resurselor lexicografice și TIC în vederea unei exprimări exacte și corecte.
5.1. Clarificarea exactă a lexi-cului terminologic grama-tical și literar.
5.2. Revizuirea din perspectiva corectitudinii și relevanței funcționale a mesajului în diverse situații discursive.
5.3. Comentarea mărcilor stilistice ale unităților de limbă în operele literare.
Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 5În mod firesc, conținuturile CS 5 se programează gradual, pornind de la perceperea
normei drept standard și model de reglementare a activității verbale. În versiunea nouă a Curriculumului materia de predat se prezintă pe domenii distincte, iar profesorului i se oferă posibilitatea să pună în discuție problemele de corectitudine urmărite atât
112
la nivelul formei (pronunțare și scriere, flexiune), cât și la nivelul conținutului (sensuri improprii, confuzii cu alte cuvinte, construcții inadecvate din punct de vedere lexical, sintactic, punctuațional și stilistic).
La treapta de liceu pentru dezvoltarea acestei competențe profesorul va apela la activități și strategii didactice variate, cu grad de complexitate sporit:
• Comentarea faptelor de limbă observate/atestate. • Identificarea și comentarea relațiilor logico-semantice dintre cuvinte în textele
studiate. • Exerciții de disociere morfematică și de explicare a normelor ortografice aplicate. • Aplicarea algoritmului de analiză morfematică și morfosintactică. • Argumentarea semnelor de punctuație în anumite secvențe din textele studiate. Activitățile care facilitează stabilirea elementelor neologice în diverse situații de co-
municare și adaptarea acestora la sistemul gramatical al limbii române, propuse cadre-lor didactice, pot fi:
• Exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor; • Utilizarea instrumentelor de traducere automată; • Formularea legităților în baza faptelor de limbă observate; • Exerciții care necesită utilizarea diferitelor tipuri de dicționare; • Traducerea unor secvențe de text din limbile străine studiate în limba română;• Descifrarea și ortografierea abrevierilor. Competențele și abilitățile elevilor de a utiliza exact și corect substratul terminologic
gramatical și literar, necesar pentru a înțelege și a formula noțiuni/concepte/legități etc., pentru a face analize lingvistice și comentarii/sinteze literare, se formează prin activități didactice de genul: explicarea și exemplificarea termenilor, folosind dicționare de termeni lingvistici/literari; stabilirea contextelor pentru demonstrarea valorii termi-nologice și a celei uzuale a lexemelor etc.
Elevii își pot forma competențe de scriere corectă și inteligibilă, aplicând corect nor-mele punctuaționale în vigoare. În acest sens cadrele didactice pot implica elevii în di-verse tipuri de activități, cum ar fi:
• identificarea variantei corecte de utilizare a semnelor de punctuație;• argumentarea cazurilor în care se admite neutilizarea virgulei;• exemplificarea cazurilor tipice de utilizare/neutilizare a virgulei;• comentarea semnelor de punctuație în texte literare și nonliterare.
Competența specifică 6 – Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe parcursul vieții, demonstrând interes axiolo-gic și estetic.
DefinireAceastă CS de tip pluri-/inter-/transdisciplinar se va concretiza în cadrul unităților
de competențe, unităților de conținut, activităților de învățare și produselor școlare recomandate, revalorificând, cu prisosință, competențele-cheie/transversale contex-tualizate la nivelul relațiilor didactice Limbă şi literatură română, discipline înrudite, Ştiințe, Arte etc. și în diferite sfere ale vieții: competențe de comunicare în limba de in-struire; competențe de învățare/de a învăța să înveți; competențe de autocunoaştere şi
113
autorealizare; competențe interpersonale, civice, morale; competențe culturale şi inter-culturale; competențe acțional-strategice; competențe de comunicare într-o limbă stră-ină; competențe digitale, în domeniul tehnologiilor informaționale şi comunicaționale; competențe antreprenoriale; competențe de bază în matematică, ştiințe şi tehnologie.
Demersul didactic în viziunea transdisciplinară, un nou tip de educație, va dema-ra în baza celor patru competențe fundamentale ceea ce va identifica relații între di-verse cunoștințe și transferul lor în varii arii de manifestare prin multiple inteligențe: inteligența analitică, inteligența emotivă și cea chinestezică. Elevul trebuie învățat să privească dincolo de limitele disciplinei, așa cum semnalează prefixul trans – ceea ce se regăsește înăuntrul disciplinei, între discipline și dincolo de orice disciplină, precum și să stabilească relații între acestea6, manifestând valori și atitudini în rezolvarea unor soluții ale vieții reale.
Deși Limba şi literatura română corespunde domeniului de Comunicare în limba maternă, această disciplină vizează implicit deprinderi/capacități și atitudini de tip transversal, specifice următoarelor domenii7:
Domenii Deprinderi/capacități AtitudiniCompetența A învăța să înveți
Managementul timpului;autonomie, disciplină, perseverență în procesul învățării; folosirea mijloa-celor adecvate – intonație, gestică, mimică etc.– în comunicarea orală; să înțeleagă și să producă mesaje variate – în limbaj verbal, scris sau oral, în lim-baj muzical, grafic etc.; reflecția critică asupra obiectului și scopului învățării.
Adaptabilitate și flexibilitate; automotivare și încredere în propriile șanse de reușită; dorință de autoperfecționare; spirit de inițiativă; apreciere a învățării ca activitate ce sprijină dezvoltarea personală.
Relaționarea interpersonală
Încredere și empatie în relație cu ceilalți; toleranță în relație cu opiniile și comportamentul celorlalți etc.
Interes și respect pentru ceilalți; integritate, asertivitate etc.
Cultura antreprenorială
A planifica, a organiza, a analiza, a co-munica, a face, a evalua și a înregistra; a lucra activ și flexibil ca parte a unei echipe; a-și identifica propriile puncte tari și puncte slabe etc.
Spirit de inițiativă; atitudine pozitivă față de schimbare și inovație etc.
6 Nicolescu B., Transdisciplinaritatea. Manifest, Iași: Junimea, 20077 Sămihăian F., O didactică a limbii şi. literaturii române. Provocări actuale pentru profesor şi elev. București: Art, 2014.
a învăța să cunoşti
a învăța să faci
a învăța să trăieşti împreună cu ceilalți
a învăța să fii
114
Deschidere culturală
a discuta, a dezbate pe marginea unor teme diverse legate de: literatură, mu-zică, film, teatru, arte plastice, fotogra-fie, modă, arhitectură etc.; a compara propriile puncte de vedere și propriile manifestări creative, cu ale altora.
Conștiința propriei identități, dar și respect pentru diversi-tate; dorința de a participa la viața culturală; atitudine poziti-vă față de toate formele expre-siei culturale.
DescriereAbordarea inter-/transdisciplinară la Limba şi literatura română, derivată a
competențelor-cheie/transversale, vizează CS 6 și propune un concept nou al curri-culumului de liceu, orientat spre dezvoltarea și formarea unui elev informat, activ și creativ, pregătit pentru a trăi și acționa într-o societate democratică prin valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în contextul valorilor naționale și universale. Stu-diul integrat al limbii, al comunicării orale/scrise și al textului literar/nonliterar va asigu-ra paradigma comunicativ-funcțională în dezvoltarea la elevi a culturii comunicării, prin stăpânirea resurselor limbii, și a culturii literar-artistice, prin cunoașterea/interpreta-rea/asumarea valorilor literare și gestionarea lor în diferite contexte ale vieții.
Gestionarea experiențelor lingvistice și de lectură vor contribui la optimizarea învățământului, oferind o educație care are drept scop plasarea elevului în centrul pro-cesului instructiv-educativ și focusarea către dezvoltarea fiecărei facultăți a acestuia: intelectuală, afectivă și manuală/practică/digitală.
Demersul didactic interactiv și atractiv al activităților transdisciplinare: este centrat pe demersurile intelectuale și afective ale elevilor;are ca scop formarea unor competențe cu caracter transdisciplinar: capacități
de tip cognitiv, capacități de tip creativ (elaborarea de idei, rezolvarea de situații-problemă, investigarea, elaborarea de soluții originale), capacități re-flexive (autocunoașterea, autoaprecierea, adaptarea la mediu), capacități de interacțiune socială (integrarea în activitățile de grup, cooperarea), capacități co-municative (perceperea mesajelor, transmiterea unor mesaje prin coduri diver-se, ascultarea activă, comunicarea verbală/nonverbală), atitudini fundamentale (respectul valorilor, asumarea responsabilității, toleranța, exersarea drepturilor și îndatoririlor);
vizează obiective de referință ale mai multor arii curriculare, elevii fiind puși în situații noi de a aplica cunoștințe dobândite și deprinderi formate în cadrul lecțiilor din săptămâna respectivă sau din cele anterioare;
se realizează prin modul de organizare pe grupuri, în perechi sau individual, în funcție de situație;
asigură participarea activă a elevilor fundamentată pe principiul învățării prin acțiune, cu finalitate reală;
are aspect ludic, respectând astfel particularitățile de vârstă ale elevilor;valorifică inteligența dominantă a fiecărui copil (lingvistică, logico-matematică,
spațial-vizuală, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală), prin diversificarea sarcinilor de învățare.
Utilizarea mijloacelor mass-media (radioul, televiziunea, presa, edituri, Internetul) și a multimediei, integrarea mai multor elemente media (audio, video, grafică, text și
115
animație), în procesul educațional la disciplina Limba şi literatura română este una din prioritățile strategiei didactice, care participă în mod constant la formarea unităților de competență transdisciplinare.
Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în diferite contexte școlare, sociale și culturale va căpăta un caracter funcțional prin utilizarea resurselor digitale/media.
Trecerea la nivelul formării de competențe multimedia/digitale integrate cu gesti-onarea experiențelor lingvistice și de lectură oferă elevilor: rezolvarea de probleme și luarea deciziilor;
dezvoltarea gândirii critice și creative; colaborarea, comunicarea și negocierea; cu-riozitatea intelectuală, curajul și integritatea, și, poate cel mai important, alfabetizarea digitală – un ansamblu format din atitudini și deprinderi necesare pentru utilizarea și comunicarea informațiilor și a cunoștințelor, în mod efectiv, într-o varietate de medii și formate. Cea din urmă oferă deschideri didactice cum ar fi: e-comunicare (comunicarea electronică: blogurile, publicațiile electronice, e-mailul, chatul, sms-ul, diverse site-uri, toate rețelele de socializare) și e-text (texte scrise virtual sau texte multimodale).
O provocare în cadrul activităților transdisciplinare este introducerea conținutului prezentările multimodale, având la bază textul multimodal.
Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cuvânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, video-clip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a. Profesorul poate propune exerciții de înțelegere a unor diverse tipuri de texte multimodale: bandă desenată, roman grafic, afiș, programul unui cinematograf, o pagină de gardă a manualului, o pagină web, un produs video, inclusiv videoclipuri, o secvență dintr-un spectacol de balet etc.
Progresia competenței specifice pe unități constituente
Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a6.1. Aplicarea experiențelor
literare în diferite circumstanțe ale comuni-cării orale și scrise.
6.2. Producerea textelor cu caracter funcțional și aplicativ prin utilizarea resurselor digitale/media.
6.1. Manifestarea experiențelor literare și a gustului estetic în diferite contexte de învățare și de viață.
6.2. Gestionarea textelor orale și scrise în produse media/multimedia.
6.1. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în diferite contexte școlare, sociale și culturale.
6.2. Argumentarea orală și scrisă a unor opinii în viața cotidiană.
Strategii/activități prioritare recomandate pentru dezvoltarea CS 6Conexiunea inter-intra-trans-disciplinară oferă oportunități în realizarea unui pro-
ces educațional interactiv, original și motivant pentru elev, contribuind la formarea competențelor transversale și asigurând respectarea specificului inteligențelor multi-ple ale elevilor. Disciplina Limba şi literatura română deschide multiple perspective de
116
receptare prin corelarea cu artele frumoase: pictura (elaborarea rezumatului în picto-grame, desen în baza textului, scheme generice), sculptură (corelarea unor sculpturi celebre și a mesajului operelor literare), coregrafie (comentarea motivului dansului/jocului), muzică (abordarea poeziei simboliste, identificarea unei coloane sonore a tex-tului, comentarea simbolurilor din câmpul lexical „instrumente muzicale”), geografie (elaborarea hărții textului etc.), psihologie (elaborarea profilului psiho-afectiv al per-sonajului literar, argumentarea cu exemple textuale a temperamentului personajului, distingerea personaj introvert/extrovert etc.), teatru/cinematografie (dramatizări, cre-area scenariilor de film în baza textelor citite), dar și matematică (interpretarea mesaju-lui prin formulă matematică) etc.).
Proiectul este cea mai indicată metodă de învățare și evaluare prin activități transdis-ciplinare, dar și strategie de dezvoltare personală/profesională, devenind o prioritate pentru profesori și elevi de la treapta liceală.. În această ordine de idei, literatura de specialitate se propune o diversitate mare de proiect din perspectiva naturii formative a sarcinii:
• Monoproiect/proiect interdisciplinar/proiect transdisciplinar/proiect multidisci-plinar
• Informativ/de cercetare/aplicativ/practic• Individual/de grup• De tip constructiv/de tip apreciativ/de tip problemă/de tip învățare.Pentru aplicarea proiectului sunt cunoscute mai multe etape, printre care și algorit-
mul în 6 pași:1. Informarea: Elevii se documentează, selectează, și completează informația din
variate surse (sugerate de profesor/colegi/bibliotecară sau identificate individu-al). Profesorul se asigură de garantarea surselor relevante pentru îndeplinirea sarcinii.
2. Planificarea: Elevii elaborează individual planul de activitate (ce fac?/cum fac?) și resursele, instrumentele de care au nevoie (cu ce fac?), de asemenea se distribu-ie sarcinile între membrii grupului, eșalonate în timp.
3. Decizia: Elevii definesc elementele/secțiunile planului de lucru și iau decizii cu re-ferire la strategiile/modalitățile cele mai indicate pentru soluționarea problemei sau realizarea sarcinii. Profesorul adresează întrebări, formulează sarcini specifi-ce pentru monitorizarea activității.
4. Desfăşurarea proiectului: Elevii îndeplinesc sarcinile distribuite într-un mod res-ponsabil, creativ.
5. Controlul: Elevii verifică rezultatele proiectului, învață să aprecieze calitatea pro-cesului și a produsului. La această etapă, profesorul este consultant.
6. Evaluarea: Elevii împreună cu profesorul evaluează produsul final. Feedbackul.
Tododată oferă diverse etape și strategii diactice de remediere, resursele necesare – umane, de timp, materiale, informaționale. În cadrul proiectului transdisciplinar „Co-ordonate expresioniste în lirica lui Lucian Blaga” pot fi antrenate mai multe activități de învățare și produse:
117
Strategii didactice/activități ConținutLectura tabloului/Prezi Chiparoşii, Lan de grâu cu corbi – de olandezul Van
Gogh și Strigătul – de norvegianul Edvard MunchLectura hermeneutică/eseu Vreau să joc și Paradis în destrămare de Lucian BlagaFotolimbaj/PPT Analiza comparativă a tablourilor de factură expresio-
nistă cu poeziile blagiene Dezbaterea – Ce aduce nou Expresionismul în artele plastice, la fi-
nele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea?– Ce tematică promovează Expresionismul?– Cum este exprimată frenezia trăirii și însingurarea pe de o parte în tablouri, pe de alta – în poezie?– Ce rol are strigătul în concretizarea sentimentelor din mesaje?– Cum sunt exprimate emoțiile în tentativa de depășire a profanului?– Cum sunt exprimate emoțiile în pictură? Dar în poe-zie?– Ce termeni-cheie ați selectat?– Prin ce părți de vorbire sunt exprimați?– Care este raportul dintre substantivele concrete și cele abstracte selectate în text? Dar între sensurile pro-priu și figurat ale acestora?– Ce aduce nou metafora în lirica lui Lucian Blaga?– Cu ce motive poetice blagiene asociați cârdul de cor-bi din tabloul lui Van Gogh?– Cu ce asociați combinația de culori din cele trei tablo-uri?– Cum este privită condiția omului modern raportând-o la operele studiate?– În ce măsură autorul Poemelor luminii depășește es-tetica expresionistă?
Vom ține cont că elaborarea unui proiect de grup calitativ necesită timp pentru con-cretizarea strategiei de lucru, delegarea rolurilor, realizarea produsului, dar și solidariza-rea echipei. Acest proces va fi coordonat de profesor în cadrul unei Agende a proiectului de grup.
Prin intermediul dezbaterii elevii au prezentat argumente pro și contra în legătură cu o întrebările și ideile lansate, dezvoltându-și capacitatea de comunicare, argumentare în cadrul securizat pentru exprimarea de opinii și manifestând motivare, recunoaștere, respect față de propria persoană.
Proiectul de cercetare literar-lingvistic cu caracter transdisciplinar poate fi pre-zentat și susținut în cadrul diverselor forme de organizare a acivității: forumul literar, conferința de lectură, conferința ştiințifică, videoconferința etc., formând competențe de cercetare în baza studiului operelor din literatura română, a unei culturi literare și a
118
unui univers afectiv și atitudinal în baza operelor naționale și universale prin abordarea, valorificarea, descoperirea și interiorizarea unor conținuturi epistemologice actualizate în cercetarea unui segment literar mai puțin cunoscut, dar și extinderea și aprofundarea cunoștințelor în domeniul științei/științelor/artei, a familiarizării cu literatura de spe-cialitate, utilizarea metodelor de investigație științifică, perfecționarea competențelor de muncă intelectuală a elevilor din clasele superioare. La prezentarea lucrării auto-rul formulează concret problema, indică ipoteza și obiectivele cercetării, metodele de investigație utilizate, noutatea și actualitatea științifică. Lucrarea trebuie să fie scrisă cu caractere Times New Roman, mărimea 12-14, să aibă foaie de Uf (anexa), să fie structurată în capitole, paragrafe, să conțină planul expunerii problemei tratate, lista referințelor bibliografice, să fie semnată de autor, să respecte un volum de 10-12 pa-gini. Prezentarea publică poate fi însoțită de PPT/Prezi/poster, care se va referi strict la conceptul științific al lucrării. Un posibil model de structurare a capitolelor se concreti-zează în proiectul de cercetare cu tema: Simbolistica instrumentelor muzicale aerofone în literatură.
IntroducereCapitolul I. Configurația lingvistică, mitologică şi simbolică a instrumentelor aerofone1.1. Epoca sincretismului muzical1.2. Mitul orfic1.3. Simbolistica arhetipală a instrumentelor aerofone în literatură artistică studiatăCapitolul II. Conotația şi denotația instrumentelor muzicale aerofone în creații concrete2.1. Instrumentele muzicale aerofone în lirica eminesciană2.2. Instrumentele muzicale aerofone în creația lui Grigore VieruConcluziiReferințe bibliograficeAnexe
Dezvoltarea interesului durabil pentru lectură, lectura-înțelegerea, utilizarea texte-lor scrise/textelor multimodale, cultura comunicării, reprezintă o activitate intelectuală, spirituală, de formare-dezvoltare a personalității. Aceste competențe pot fi formate în cadrul Lecturiadelor publice în formă de concurs care are drept scop: stimularea dia-logului intercultural prin lecturi de calitate, cooperarea tinerilor, promovarea valorilor democratice și a inovațiilor educaționale, implicarea activă și creativă a elevilor și a profesorilor în diverse activități prin parteneriat. Deschiderea transdisciplinară oferă și romanul Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, care poate fi structurat în baza mai multor probe, în dependență de interesele educabilului:
• Concursul oratorilor. Discurs: Problema pierderii identității şi strivirii omenescului în romanul „Ora 25” de Constantin Virgil Gheorghiu.
• Victorina literară-bliț.• Studiu de caz: Soluții pentru o problemă din roman.
119
• Dramatizare și interpretare.• Concursul de artizanat: Crearea unui simbol şi comentarea lui.Grilele de evaluare a probelor, elaborate de către profesor, punctează activitatea
elevilor din echipe și scoate în evidență plus valoarea dobândită.Metoda dramatizării se bazează pe utilizarea mijloacelor și procedeelor artei drama-
tice. Elevii sunt puși să interpreteze roluri ale unor personaje autentice sau din viața re-ală, formând competențe transferabile prin care elevul discerne între teorie și practică, între cognitiv și acțional la nivelul competențelor.
Prin studiul de caz elevii analizează în grup scenarii reale pe diverse teme. Se discu-tă, se aleg soluții, sunt evidențiate aspectele relevante, precum și implicațiile acestora asupra situației analizate. Se poate lucra frontal, cu grupuri mici de elevi, în perechi.
Tehnologiile informaționale moderne oferă o gamă larga de aplicații, resurse educaționale deschise, medii virtuale de învățare, precum și diferite instrumente ofe-rite de Web 2.0, acestea reprezentând un potențial enorm în prestarea educației și construirea cunoașterii. Există foarte multe instrumente și resurse Web 2.0 care pot fi utilizate în sistemul educational de către profesorul de Limba şi literatura română, cu scopul de a realiza managementul conținutului învățării în diverse contexte și de a oferi metode inovatoare în procesul de predare-învățare.
Produse multimedia
Instrumen-te Web 2.0 (aplicații)
Descriere Adresă electonică
Prezentarea unui proiect
Prezi Prezentare interactivă în regim online. prezi.com
Itemi cu alegere multiplă
Kahoot Este un instrument care poate fi utilizat la ori-ce vârstă, la orice disciplină și care transfor-mă învățarea într-o joacă. Aplicația este dis-ponibilă gratuit online și presupune existența unui calculator care afișează o serie de între-bări cu patru variante de răspuns; elevii se înregistrează utilizând un cod pin furnizat de aplicație prin intermediul profesorului.
kahoot.com
Crearea unui text ilustrat
Storybird Este o aplicație care permite crearea de povești ilustrate, utilizând resursele disponi-bile online (diverse reprezentări grafice).
storybird.com
FotoreportajFotoeseu
Animoto Este utilizat pentru realizarea colajelor foto și video.
animoto.com
Infografice Piktochart Este o aplicație ușor de folosit pentru crea-rea de infografice de calitate. Infograficele sunt reprezentări vizuale ale unor cifre, date, informații, comportamente și evenimente. Ele prezintă conținutul prin combinarea, într-un mod creativ, de cuvinte, numere, ima-gini, ilustrații, grafică și clipuri video.
create.pikto-chart.com
DiscursPrezentarea unui proiect
Vocaroo Permite înregistrarea gratuită a mesajelor au-dio și salvarea acestora în format MP3 online, sub forma unui link.
vocaroo.com
120
E-bookCărte elec-tronică din fotografii
Storyjumper Este o platformă care permite crearea cărților electronice în baza fotografiilor proprii.
storyjumper.com
Cărte elec-tronică cu imagini și text
Storybird Permite crearea unor cărți digitale cu imagini și text.
storybird.com
E-poster Thinklink Este creatorul digital de postere interactive. thinglink.com
Câmp lexical Tagul Cu ajutorul acestuia putem crea o imagine a cuvintelor-cheie a unui text, prezentat într-o formă grafică digitală.
wordart.com
Imagini animate
Powtoon Prezentare formată din mai multe slide-uri animate. Singurele limitări sunt: limita de timp de 5 minute și logoul PowToon care apare în partea dreaptă jos și la finalul pre-zentării.
powtoon.com
Careu de cuvinte
Cross Crearea careurilor de cuvinte. cross.highcat.org
În urma formării acestor experiențe elevul completează un Jurnal, pentru motivarea proprie în aplicarea noilor instrumente de lucru cu textul, imaginea, sunetul etc.:
ce am învățat …………………………………………………………………………...ce aplic ………………………………………………………………………………….ce mai vreau să ştiu ……………………………………………………………………
Aplicarea manualelor digitale8 la lecțiile de Limba și literatura română va fi un pas important în exersarea competențelor TIC, dar și a modului incitant de predare-învățare-evaluare. Manualul nu înlocuiește manualele clasice, ci vine ca un supliment pentru acestea.
8 pagina web literaturaromana.md
121
4. STRATEGIILE ȘI INSTRUMENTARUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII
4.1 Evaluarea în procesul învățării
Demersul educational la Limba şi literatura română, integrat pe două domenii edu-caționale: educația lingvistică (EL) şi educația literar-artistică (ELA) și centrat pe formare de competențe în asigugarea unui succes al elevului, va oferi noi strategii de predare-în-vățare-evaluare. Performanța elevului, obținută etapizat, va impune strategii adecvate de evaluare/autoevaluare a produselor şcolare, a atitudinii și comportamentului mani-festat în anumite contexte de școală și viață prin achiziționarea unui sistem de valori:
• empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală, atitudine con-structivă și bunăvoință;
• atitudine constructivă și bunăvoință;• gândire critică și atașament față de valorile naționale și general-umane;• comportament lingvistic autonom și originalitate;• discernământ și cultură lingvistică;• interes axiologic și estetic.Cadrul diactic va urmări calitatea competențelor și a unităților de competențe,
proiectate-învățate-evaluate, după cum urmează:•Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global;•Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică;•Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță;•Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate;•Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuațio-
nale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă;•Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării persona-
le pe parcursul vieții.Evaluarea școlară este unul dintre factorii de bază ce susțin și asigură calitatea
învățării.În funcție de perspectiva din care este abordată, în pedagogie evaluarea are mai
multe sensuri, fiind înțeleasă: „ca instrument sau modalitate de reglare a proceselor de predare-învățare; ca judecată de valoare asupra rezultatelor procesului de învățământ prin raportare la obiective; ca mijloc de comunicare a rezultatelor obținute de elevi în activitatea de învățare; ca proces prin care se stabilește dacă sistemul educațional își îndeplinește funcțiile pe care le are; ca activitate prin care sunt colectate, asamblate și interpretate informații despre starea, funcționarea și/sau evoluția viitoare probabilă a unui sistem: elev, profesor, unitate școlară, sistem de învățământ.”9
Raportate la acestea, evaluarea este un factor important în derularea unei activi-tăți, fiind procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul de evaluare presupune trei momente relativ distincte:
9 C. Postelnicu, Fundamente ale didacticii școlare, Aramis, București, 2000, p. 97-98.
122
• măsurarea rezultatelor învățării (culegerea de informații);• apreciere (judecată);• decizie de ameliorare (scopul evaluării)10, pe care cadrul didactic le va administra
prin diverse strategii de evaluare (feedback, evaluare reciprocă, autoevaluare, fișe de evaluare etc. și probe scrise, probe practice, probe orale, etc.)
În contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fun-damenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de referință al Curriculumului Național:
• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;
• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport de
competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;
• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);
• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;
• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.
Din acest motiv, cadrele didactice trebuie să acorde o atenție sporită metodologiei de organizare/realizare a acesteia. În construirea demersului educațional, cadrele didac-tice vor elabora propriile modele de evaluare, respectând prevederile, sugestiile, mo-delele din Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor (2014). Evaluarea are scopul de a-l motiva pe elev spre succes, spre autodepășire, ajutându-l să-și aprecieze propriul nivel de evoluție, să identifice și să fie conștient de punctele sale slabe, a-l ajuta să se integreze sociolingvistic în comunitate. Evaluarea se va axa pe sar-cini autentice, care valorifică probleme reale, situații cu impact semnificativ pentru elev.
Conform actelor normative se vor proiecta și realiza trei strategii de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (finală).
Evaluarea inițială(EI)
Evaluarea formativă(EF)
Evaluarea sumativă(ES)
Cu funcția prognostică, este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare stu-dierii cu succes a noii unități de învățare. Nu are rol de control, iar rezultatele se va-lorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de preda-re-învățare-evaluare.
Se proiectează și se realizea-ză, de regulă, pe parcursul unităților de învățare. Are ca obiectiv cunoașterea sistema-tică și continuă a rezultatelor curente și a progresului elevi-lor. Oferă profesorului posibi-litatea intervenției imediate, permite aplicarea în timp op-tim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit.
Cu funcția diagnostică se proiectează și se realizează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar. Se raportează la unită-țile de competențe și unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date.
10 C. Postelnicu, Fundamente ale didacticii şcolare, Aramis, București, 2000, p. 97-98.
123
Poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât și noninstrumentală.
Se raportează la unitățile de competențe și unitățile de conținut parcurse în perioada vizată.Este instrumentală și se re-alizează pe bază de produse ale învățării recomandate. Evaluarea formativă trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă, la finele parcursului de învățare.
Este instrumentală și se re-alizează pe bază de produse școlare recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.
Se realizează:* în clasele nou formate sau la diferite trepte de școlaritate (clasa a X-a, clasa a XII-a), în cazul simulării exa-menului de BAC;* cu funcție de control, la discreția administrației și a cadrului didactic; * la începutul anului școlar, în primele două săptămâni de studiu;* prin aprecierea cu punctaj, note, care nu se pun în cata-log.
Se realizează:* pe parcursul unităților de învățare cu valoare forma-toare;* în bază de produse, fiind evaluată şi notată pe parcur-sul unității de învățare;* fără a fi scrisă separat, doar în cadrul conținuturilor explo-rate la lecție.
Se realizează:* la finele unui parcurs de în-vățare semnificativ (unitate de învățare, semestru, an școlar, ciclu de învățământ);* cu ajutorul instrumentelor de evaluare (probe scrise, pro-be practice, probe orale);* în baza testelor, baremelor de corectare și apreciere, gri-lelor de evaluare etc.:* prin specificarea concretă a tipului și a formei de evalua-re (de ex. Evaluare sumativă scrisă. Dictare/Text argumen-tativ. Evaluare sumativă orală. Proiect de grup/Dezbatere literară;* prin aprecierea cu note, pla-sându-se în catalogul școlar.
Evaluarea competențelor comunicative/literare/lectorale se va realiza pe principiile:• centrării evaluării pe personalitatea elevului: finalitățile EL/ELA – competențele
formate în bază de obiective, și nu conținuturile educaționale (materiile de stu-diu) – vor constitui obiectul evaluării;
• corelării demersului științific, comunicativ, literar și lectoral al EL/ELA; • întemeierii evaluării pe principiile comunicării, literaturii și artei, receptării lite-
rar-artistice și educației literar-artistice;• integralizării maxime a funcțiilor evaluării de către fiecare acțiune de evaluare;• combinării metodologiilor tradiționale de evaluare cu cele moderne;• selectării-combinării metodologiilor de evaluare în funcție de obiectivele evaluă-
rii și situația educativă concretă;• eliminării din acțiunile de evaluare a sancțiunilor, frustrării, stresului, umilinței
etc. elevilor. Metodologia evaluării competențelor comunicative/literare/lectorale include: for-
me, metode, procedee, instrumente de evaluare specifice.
124
Evaluarea cunoştințelor se efectuează prin activități cu caracter reproductiv, care constau, de regulă, în descrierea, povestirea rezumativă a caracteristicilor fenomenelor lingvistice/comunicative/literare/lectorale, a noțiunilor și categoriilor, a valorilor ima-nente ale textului, etc. Evaluarea cunoștințelor va avea în vedere parametrii: volumul, profunzimea, calitatea (valoarea).
Capacitățile comunicative/literare/lectorale prezintă achiziții ale elevului și sunt desemnate de verbele a şti să faci, a fi în stare să..., a putea să..., a fi capabil să... . Prezența competențelor formate este atestată indirect, prin tipuri variate de activități comunicative-literare, orientate asupra unui obiect (fenomen lingvistic/comunicativ/literar/lectoral) din conținuturile educaționale.
Parametrii aplicați la evaluarea capacităților: amploarea, trăinicia, extrapolarea (ex-tinderea competențelor în situații noi, nestandard).
Atitudinile elevilor (emoții, sentimente și stări afective; motivații și interese; dorințe; acte de voință; opinii și aprecieri; convingeri, viziuni și concepții) nu sunt măsurabile metrologic, deoarece sunt unice prin conotația individuală pe care le-o imprimă per-sonalitatea elevului. De aceea evaluarea lor se va face pe criteriile prezență/absență, intensitate, profunzime, complexitate, durabilitate, valoare, multitudine, frecvență, consecutivitate şi continuitate, etc.
Evaluarea manifestărilor atitudinale va fi circumscrisă obiectivelor și standardelor EL/ELA.
Evaluarea competențelor elevilor se va efectua aplicând metode generale de evalu-are școlară și metode specifice El/ELA. Dar și în cazul antrenării metodelor generale de evaluare școlară acestea vor fi aplicate conform principiilor EL/ELA și pe conținuturile specifice acestora.
Forme şi instrumente de evaluare. Sunt recomandabile trei forme de evaluare: orală, scrisă și practică. Dar, de la caz la caz, profesorul poate aplica și forme grafice (tabele, grafice) și iconice (executarea ilustrațiilor plastice la operă) de evaluare. Observarea şi aprecierea verbală, chestionarea orală (curentă și finală), lucrările scrise (curente sau extemporale, trimestriale, de sinteză), testele docimologice (standardizate, pentru eva-luarea sumativă, și alcătuite de profesor, pentru evaluarea formativă), verificarea prin lucrări practice, examenele, scările de apreciere – vor fi aplicate diferențiat, în funcție de tipul și scopul evaluării, de tipul obiectivelor/standardelor în raport cu care se efectuea-ză evaluarea, precum și în funcție de conținuturile educaționale abordate.
Evaluarea elevilor la El/ELA presupune:• trecerea de la evaluarea obiectivelor pedagogice la evaluarea competențelor
școlare specifice disciplinei: comunicative, literare/lectorale, de scriere etc.; • integrarea activităților de evaluare formativă în procesul de formare-dezvoltare a
competențelor comunicative, literare/lectorale, de scriere etc.;• implicarea elevului, prin activități de autoformare și autoevaluare, în acțiunea
de formare – dezvoltare și achiziționare a unui sistem structurat de competențe funcționale de bază, specifice EL/ELA;
• responsabilizarea cadrului didactic pentru atingerea nivelului necesar de compe-tențe comunicative, literare/lectorale, de scriere, proiectate de Curriculum și pentru asigurarea calității rezultatelor finale ale învățării limbii și literaturii româ-ne.
125
Schimbările de accent survenite în domeniul evaluării sunt condiționate de necesita-tea eficientizării, prin acțiuni de evaluare formativă, a procesului de predare-învățare a limbii și literaturii române, centrării actului evaluativ pe nevoile de formare ale elevului prin educația lingvistică și literară. Ele au în vedere axarea evaluării pe un ansamblu structurat de competențe, ca finalități de bază ale educației lingvistice și literare, ajus-tarea/adecvarea obiectului evaluării la principiile, scopurile și domeniile EL/ELA, pro-iectarea și realizarea acțiunii de evaluare în conformitate cu cerințele învățământului formativ, ale instruirii și evaluării autentice.
În acest context, proiectarea evaluării rezultatelor școlare la Limba şi literatura ro-mână în clasele liceale va respecta principiile integralizării și interdisciplinarității celor două domenii educaționale – educația lingvistică și educația literară, va avea în vedere principiile specifice ale evaluării EL/ELA, precum și cerințele instruirii și evaluării auten-tice, care se referă la următoarele:
• evaluarea trebuie să fie axată pe manifestarea funcțională a competențelor școlare;
• evaluarea nu trebuie să includă decât sarcini contextualizate, semnificative pen-tru elevi;
• sarcina de evaluare și cerințele față de ea (criteriile de evaluare) trebuie anunțate elevilor înaintea situației de evaluare;
• corectarea nu ține cont decât de erorile importante din punctul de vedere al con-struirii competențelor etc.
Lecția de analiză a evaluării poate fi realizată în termen de 5 lecții după data evalu-ării propriu-zise, dar poate fi desfășurată și la lecția următoare sau concomitent cu grila de evaluare a produselor orale. Acest tip de lecție trebuie să se regăsească în caietul de studiu al elevului sau, nemijlocit, în caietul de evaluare al elevului, cu indicarea concretă a datei și a temei. În dependență de specificul evaluării (dictare, test cu itemi, eseu), se vor structura exercițiile de lucru asupra greșelilor. Un interes sporit se va acorda lucrului de explicare a ortogramelor, a punctogramelor. La necesitate, se vor reactualiza nucle-ele tematice sudiate (morfologie, sintaxă), insistându-se asupra aspectelor-problemă. Se recomandă aplicarea unor tehnici de lucru în perechi sau în grupuri mici, încurajând elevii să se autoevalueze și să se evalueze reciproc.
Proiectarea activităților de evaluare se va realiza deci concomitent cu proiectarea predării-învățării și în deplină concordanță cu aceasta, iar proba de evaluare a unei secvențe de învățare se va axa pe verificarea cunoștințelor și competențelor de bază, fundamentale, pe elementele de esență ale învățării, pe ceea ce este absolut necesar să cunoască și să poată realiza elevii, pentru a fi în stare să-și continue studiile la un alt nivel sau să facă față cerințelor vieții.
Pentru a nu pierde din vedere finalitățile educaționale/competențele necesare de format-evaluat pe parcursul perioade de învățare, profesorul își poate autoevalua acti-vitatea de predare-învățare-evaluare, răspunzând la următoarele întrebări:
• Care este obiectivul-cadru și ce obiective de referință derivă din acesta, pe care trebuie să le urmăresc neapărat în activitatea de predare-învățare-evaluare?
• Ce competențe trebuie să formez elevilor, pentru a atinge acest obiectiv?• Ce produs final trebuie să realizeze elevii, pentru a demonstra că stăpânesc
această competența?
126
• La ce nivel de performanță (minim, mediu sau superior) poate fi realizat acest produs?
• Prin ce metode și cu ce instrumente voi evalua acest produs?• La ce referențial de evaluare (criterii, indicatori, descriptori de performanță) voi
raporta produsul realizat de elevi?• Cum voi folosi datele obținute din evaluare pentru a perfecționa activitatea de
predare-învățare?Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-
centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers.
Astfel, în procesul educațional la Limba şi literatura română în liceu se vor regăsi următoarele metode și tehnici de evaluare ale probelor sumative:
Evaluarea scrisă: test complex, textul argumentativ, portretul literar, compoziția-caracterizare de personaj, eseul/eseul de sinteză, compoziția-paralelă, compoziția-analiză literară a unei opere de referință, textul funcțional, cronica de film, recenzia de teatru, reportajul, dictare,comentariu literar, teze semestriale etc.
Evaluarea orală: discurs, alocuțiune, prezentare orală multimodală (a diferitor pro-duse), dezbatere literară etc.
Evaluarea practică: proiect individual/de grup, portofoliul, power point/prezi/video/colaje/tabel conceptual/grafic, jurnal de lectură, flyer/pliant informativ, suporturi, re-vistă, buletin de ştiri, spot publicitar video, sondaj de opinie, chestionar, cartea digitală, fotoreportajul, fotoeseul etc.
În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cu-noscute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea re-zultatelor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.
Paralel cu formele tradiționale, vor fi utilizate și metodele/tehnicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtășită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.
Dacă profesorul își propune să realizeze o evaluare orală individuală a elevilor, prin discursuri sau interviuri, ar putea extinde evaluarea la 2 ore consecutive, dacă numărul elevilor, înmulțit la timpul acordat fiecăruia, depășește limitele orei academice. Pre-cizăm că evaluarea orală individuală a elevilor necesită o abordare complexă și se va face prin aplicarea unei grile complexe, în care se va aplica un criteriu eliminator. Inițial, profesorul trebuie să elaboreze:
• Obiectivele de evaluare;• Sarcina (în formulă algoritmizată);• Grila de evaluare (cu detalierea indicatorilor de performanță).Prin intermediul acestor probe sumative se vor evalua elementele culturii comunică-
rii și elementele culturii lecturii.
127
Recomandări privind proiectarea evaluărilor la disciplina Limba și literatura româ-nă în clasele a X-a – a XII-a
Tabelul de mai jos are caracter orientativ. Cadrul didactic poate să-și personalizeze demersul în funcție de necesitățile clasei, abordând cu o manieră individuală elevii.
Limba şi literatura română
Treaptaliceală
Nr. de ore pe săptă-
mânăreal/
umanist
Nr de unități de învățare
Numărul de evaluări pe parcursul unei unități de învățare
real umanist evaluare inițială
evaluaresumativă
scrisă
evaluaresumativă
orală
evaluare suma-tivă complexă
(practică)XI 4/5 6/7 7/8 1* 3 2 1XI 4/5 6/7 7/8 1* 3 2 1XII 4/5 6/7 7/8 1* 3 2 1
* Evaluarea inițială se va administra, opțional, o singură dată pe an, la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare studierii cu succes a noii unități de învățare.
4.2. Produse recomandate şi criterii de evaluare
Competența specifică 1:• Profilul de vorbitor cult al limbii române.Criterii de evaluare:1. Vorbesc și ascult cu încredere.2. Ştiu când să iau cuvântul și construiesc sens pe ceea ce spune celălalt: elevul, cole-
gul. 3. Folosesc un limbaj adecvat situațiilor de comunicare.4. Mă fac auzit și înțeles.5. Îmi păstrez interesul în cadrul dialogului.6. Mediez și rezolv conflicte prin comunicare.7. Modific și adaptez idei în timpul dialogului.8. Transmit prin limbaj verbal, nonverbal și paraverbal sensuri, stări, sentimente.9. Argumentez și conving; ofer instrucțiuni.10. Explorez și pun întrebări; sugerez noi piste de discuție.
• Profilul de ascultător inteligent al limbii române.Criterii de evaluare:1. Nu întrerup vorbitorul până ce nu și-a încheiat ideea.2. Sunt atent la spusele interlocutorului.3. Urmăresc ideile principale ale mesajului rostit.4. Analizez atent ceea ce spune interlocutorul.5. Fac legături cu ceea ce știi despre tema pusă în discuție.
128
6. Folosesc mijloace nonverbale potrivite: contact vizual, aprobări, zâmbet, mimică agreabilă, de încurajare pentru continuarea discursului.
7. Folosesc mijloace verbale pentru a arăta că am înțeles sau că am nevoie de explicații suplimentare: formularea de întrebări, sintetizarea ideilor celuilalt la finalul prezen-tării.
8. Sunt critic: îmi exprim opinia, de o manieră civilizată, politicoasă, care să nu lezeze interlocutorul.
Competența specifică 2:Printre instrumentele pe care le poate folosi profesorul pentru evaluarea comunicării orale, sunt11:• înregistrări ale secvențelor de comunicare orală; • fișe de evaluare (grile de evaluare a lecturii orale, a participării la o dezbatere, a con-
struirii unui dialog, a unui monolog etc.); • fișe de autoevaluare (îi ajută pe elevi să-și identifice punctele tari și pe cele slabe); • realizarea profilului de vorbitor/ascultător al fiecărui elev din clasă; • (pentru profesor) evaluarea globală a organizării activităților de comunicare orală.
Parametrii Fişei de control şi evaluare a discursului [după Sâmihăian F.]1. Conținutul discursului oral
• adecvarea la tema expunerii, dialogului; • pertinența intervențiilor; • claritatea ideilor, înlănțuirea lor logică etc.
2. Componenta verbală• Dimensiunea lingvistică: utilizarea corectă a achizițiilor lingvistice• Dimensiunea textuală: cunoașterea și uti lizarea regulilor și procedeelor care asi-Dimensiunea textuală: cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor care asi-
gură organizarea generală a unui text (legătura între fraze, coerența între părți); structuri textuale (narativă, descriptivă, argumentativă și explicativă)
• Dimensiunea discursivă: cunoașterea și aplicarea regulilor și procedeelor de folo-Dimensiunea discursivă: cunoașterea și aplicarea regulilor și procedeelor de folo-sire a limbii în context (registrele limbii, norme de interacțiune verbală, adapta-rea la parametrii situației de comunicare etc.)
3. Componenta nonverbală• elemente chinestezice: privirea, atitudini corporale, mișcări, gesturi, expresia
feței;• poziția locutorilor: modul de ocupare a locurilor, spațiul personal, distanțele;• aspectul exterior;• modul de amenajare a spațiului și a documentelor prezentate.
4. Componenta paraverbală• vocea: calitate, melodie, debit, inflexiuni, intonație, pauze, respirație
Produsul: Fișă de autoevaluare. Cum comunic oral? [după Sâmihăian F.]1. Pot să înțeleg esențialul dintr-un mesaj ascultat fără dificultate/cu dificultate...2. Obișnuiesc/Nu obișnuiesc să pun întrebări pentru a-mi clarifica lucrurile pe care
nu le-am înțeles dintr-un mesaj transmis oral...
11 SÂMIHĂIAN, F., O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev. București: Art, 2014.
129
3. Notițele pe care mi le iau în clasă mă ajută/nu mă ajută atunci când mă pregătesc singur acasă...
4. Citesc cu voce tare corect și nuanțat...5. Înțeleg/nu înțeleg cu ușurință ceea ce citesc cu voce tare...6. Mă exprim cu ușurință/cu dificultate oricând/în funcție de temă/situația de co-
municare... 7. Cea mai bună prestație a mea de comunicare orală a fost, în acest semestru, în
cadrul activității..., pentru că...8. Cea mai puțin reușită prestație a mea în acest semestru a fost în cadrul activității...,
pentru că... 9. Cred că punctele mele tari sunt...
10. Cred că punctele pe care pot să le îmbunătățesc sunt...11. Îmi propun, pentru semestrul viitor, să...
Produsul: Fișă de autoevaluare pentru profesor [după Sâmihăian F.]1. Ați creat și încurajat situațiile în care elevii să se exprime oral în diverse scopuri?
o conversațieo interviuo monolog expozitiv/demonstrativo dezbaterio raportărio formulare de întrebărio anunțurio povestirio jocuri de rolo lectură oralăo formulare de răspunsurio rezolvare de probleme
2. Ați creat situații în care elevii să comunice oral prin diverse tipuri de interacțiune? o în perechio în grupuri mici sau mario singur în fața clasei
3. Le-ați oferit elevilor șansa de a interacționa formal și informal cu grupuri variate de audiență? o prietenio colegio copii de alte vârsteo părințio profesorio membri ai comunității
130
4. Aveți în vedere toate aspectele comunicării orale?o practicarea ascultării activeo corectitudinea exprimării oraleo exersarea unor tipuri textuale diverse (narațiune, descriere, dialog etc.) o adecvarea exprimării la situația datăo comunicarea nonverbală și paraverbalăo atitudini comunicative (asertivitate, toleranță, fairplay etc.)
5. Ați structurat constant activitatea de comunicare orală prin următoarele etape? o contextualizareo activitățile propriu-ziseo reflecție asupra activității
6. Ați ales temele pentru activitățile de comunicare orală având în vedere următoarele aspecte? o interesul eleviloro posibilitatea de abordare inter/transdisciplinară
7. Ați folosit metode de simulare pentru a extinde limbajul și modul de a gândi ale ele-vilor? o dramatizareo joc de rolo mimă
8. Ați pus elevii în situația de a folosi diverse tipuri de discurs oral?o monolog informativo monolog argumentativo dialog formalo dialog informalo rezumat oralo descriere oralăo relatarea unor experiențe personaleo exprimarea opiniei
9. Ați încurajat procesul de comunicare al elevilor?o prin ghidarea și încurajarea elevilor pentru a găsi singuri răspunsuri la întrebări; o prin propunerea unor situații diverse de folosire a registrelor limbii; o prin practicarea regulilor unei comunicări civilizate (negociere, respectarea opini-
ilor celorlalți, ascultare activă); o prin transparența aspectelor evaluate în comunicarea orală a elevilor; o prin autoevaluare (în vederea sesizării punctelor tari și a celor care pot fi
îmbunătățite).
131
10. Care dintre următoarele aspecte credeți că indică o bună implicare a profesorului pentru dezvoltarea competențelor de comunicare transferabile în situații noi de co-municare?Aspecte evaluate:o Elevii sunt stimulați să-și asume responsabilitatea pentru propria învățare?o Elevii sunt încurajați să vorbească între ei în cadrul activităților de grup?o Rolul profesorului este de facilitator al învățării?o Sunt ajutați elevii să înțeleagă noi concepte și noi folosiri ale limbajului?o Acordați atenție ascultării fiecărui elev?o Acceptați întrebările și comentariile elevilor?o Sunt elevii încurajați să investigheze și să raporteze ce au descoperit?o Asigurați ocazii pe parcursul anului școlar pentru prezentări formale, orale, în
clasă sau în afara ei?o Folosiți instrumente și metode diverse de evaluare a competenței de comunicare
orală?
11. Ați folosit instrumente și metode variate de evaluare?o înregistrări o fișe de evaluareo profilul fiecărui elev o profilul clasei
Competența specifică 3:Competența a treia solicita, pe lângă interpretarea propriu-zisă a textelor, demon-
strarea atașamentului și gândirii critice în raport cu valențele artistice ale operei litera-re. Or, o atare abordare didactică presupune o extindere nu doar a ariei interpretative a textelor de valoare, ci și cea a sistematizării cunoștințelor și abilităților elevilor necesare devenirii lor ca cititori avizați.
Evaluări complexe. Produse ale lecturii cu sarcini de lucru pe nivele de performanță manifestată
• Item 1 – pentru nota 5-6;• Item 2 – pentru nota 7-8;• Item 3 – pentru nota 9-10.
Unitatea de conținut: Nuvela.Autor de referință: Mihai Eminescu.Text reprezentativ: Nuvela „Sărmanul Dionis”.Elevul va fi capabil:• să disocieze ideile unui text literar; • să comenteze texte reprezentative ale autorilor consacrați;• să identifice locuri comune (personaje) în două-trei texte din același curent lite-
rar;• să construiască argumente valabile în raport cu sarcinile de lucru; • să prezinte sintetic elemente de text (motive);• să facă transfer la propriul sistem de valori.
132
Enunțuri-itemi:1. Comentează, în 8-10 rânduri, citatul final din nuvela Sărmanul Dionis, în raport
cu ideile principale, enunțate în incipitul nuvelei.2. Comentează, în 5 enunțuri, motivul principal al nuvelei: cartea – condiție primor-
dială a cunoașterii/autocunoașterii. 3. Întocmește o listă de texte studiate în care să fie prezent motivul visului, reali-
zând apoi, în 2 pagini, un eseu nestructurat cu tema: Visul – o lume senină pen-tru mine, tânărul de azi.
Unitatea de conținut: Realismul. Autor de referință: Marin Preda.Text reprezentativ: Romanul „Moromeții”.Elevul va fi capabil:• să explice resursele stilistice ale vocabularului din perspectiva curentului literar;• să determine particularitățile de stil ale textului artistic;• să identifice/comenteze locuri comune în creația a doi autori ce aparțin aceluiași
curent literar;• să construiască argumente valabile în raport cu sarcinile de lucru;• să utilizeze motivat, în textele elaborate, citate;• să elaboreze compoziții literare (compunerea de caracterizare a personajului, pa-
ralela, eseul).
Enunțuri-itemi:1. Realizează, în 10-12 rânduri, o caracterizare a personajului Ilie Moromete din
perspectiva modelului uman pe care îl reprezintă.2. Compară, în 5-6 enunțuri, particularitățile de stil ale lui Marin Preda și Liviu Re-
breanu, angajând mărci stilistice ale curentului literar din care fac parte.3. Raportează la operele studiate afirmația blagiană Veșnicia s-a născut la sat, ela-
borând un eseu de o pagină cu tema: Satul – un univers al valorilor în perpetuă schimbare.
Unitatea de conținut: Elemente specifice ale imaginarului artistic al personalității literare
Autor de referință: George Meniuc.Texte reprezentative din creația scriitorului.Elevul va fi capabil:• să comenteze valoarea stilistică a elementelor unui text literar;• să disocieze ideile unui text literar;• să comenteze, din perspectiva propriilor așteptări, valențele unui text literar;• să analizeze texte din creația aceluiași scriitor, evidențiind mesajul comun;• să elaboreze compoziții literare (comentariul de text, sinteza);• să-și argumenteze opiniile referitoare la sistemul etic și estetic al operelor;• să facă transfer la propriul sistem de valori.
133
Enunțuri-itemi:1. Comentează, în 3-5 enunțuri, semnificația alegorică a delfinului în creația lui
George Meniuc, în raport cu (la alegere): - ideea de posibilitate nelimitată a comunicării; - laitmotivul: delfinul ține ochii deschiși, vrea să-l înțeleagă lumea.
2. Interpretează, în 8-10 rânduri, semnificația spirituală a unor tradiții ale neamului, prezentate artistic în nuvela Caloianul.
3. Descifrează, în baza eseisticii lui George Meniuc (Marea Neagră, Masa de scris, Cheile artei), conceptul autorului despre artă și creator, formulând 5 teze, pe care să le dezvolți într-o compunere de sinteză cu tema: Creatorul de opere – un demiurg al vieții umane (volum 2 pagini, în baza a două opere diferite).
Unitatea de conținut: Elemente specifice ale imaginarului artistic al personalității literare
Autor de referință: Ion Druță.Texte reprezentative din creația scriitorului.Elevul va fi capabil:• să comenteze resursele stilistice ale lexicului unui text literar;• să demonstreze semnificația și expresivitatea elementelor textului;• să prezinte sintetic particularitățile creației unui scriitor studiat în raport cu peri-
oada pe care o reprezintă;• să compare texte din creația aceluiași scriitor, evidențiind similitudini și deose-
biri;• să comenteze, din perspectiva propriilor așteptări, valențele unui text epic sau
dramatic;• să elaboreze compoziții literare (sinteza, eseul);• să facă transfer la propriul sistem de valori.
Enunțuri-itemi:1. Comentează 4-5 motive druțiene ce se relevă ideea de frumos și sfânt, cu referire
la textele studiate (într-un text coerent de 10-12 rânduri).2. Formulează 5 argumente, cu exemple, despre rolul oralității stilului în comunica-
rea mesajului operelor druțiene.3. Realizează, în limita a 2 pagini, o caracterizare a personajului druțian, expresie a
tipului uman ce promovează valorile etice, într-o compunere de sinteză cu tema: Valențele orizontului sufletesc al personajelor druțiene (angajând două perso-naje din două opere diferite).
Alte metode recomandateUnitatea de conținut: Modernismul şi manifestări ale postmodernismului.Subiectul: Literatura secolului XX: crez şi aspirație.Elevul va fi capabil:• să stabilească trăsăturile specifice ale operei basarabene;• să decodeze texte reprezentative ale autorilor consacrați;• să demonstreze coerent semnificația și expresivitatea elementelor textului;
134
• să integreze operele analizate în circuitul de valori naționale și universale;• să-și argumenteze opiniile referitoare la sistemul etic și estetic al operelor;• să facă transfer la propriul sistem de valori;• să colaboreze în echipă și să contribuie la realizarea unui produs intelectual.Sarcină de lucru: Pornind de la afirmația lui Grigore Vieru: Dragostea este una din
formele dreptății. Poate chiar dreptatea însăşi., demonstrează, prin studiu de caz, fap-tul că artistul cuvântului luptă pentru dreptate prin iubire.
Timp afectat: 2 săptămâni de lucru; 2 ore de prezentare; 1 oră de sintezăCondiții de realizare: Clasa este repartizată în 5 grupuri de lucru. Fiecare grup inves-
tighează creația unui autor din eventuala listă: Ion Druță, Grigore Vieru, George Meniuc, Nicolae Esinencu, Liviu Damian, Ion Hadârcă, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija; con-form algoritmului:
• Investighează bibliografia autorului cercetat și încadrează-l în contextul social-istoric;
• Selectează 3-4 opere reprezentative din creația autorului;• Lecturează textele, completând agenda cu notițe paralele;• Identifică 5 motive flotante, cu selectarea exemplelor;• Formulează, în 7-8 idei, mesajul comun pentru textele analizate;• Analizează, sub forma unui tabel, specificului de stil și limbaj;• Cercetează 3-5 surse ale criticii literare, angajând opinii adecvate;• Formulează, în limita unei pagini, concluziile și opiniile proprii.
Grilă de evaluare:1. Selectarea operelor reprezentative 1 punct2. Identificarea motivelor-cheie 2 puncte3. Comentarea mesajului operei 2 puncte4. Explicarea specificului de stil și limbaj 2 puncte5. Formularea concluziilor 2 puncte6. Motivarea judecăților de valoare prin trimiteri la critica literară 2 puncte7. Originalitatea și persuasiunea interpretării 2 puncte8. Organizarea prezentării (utilizarea mijloacelor plastice, tehnice) 2 puncte
Atelier dramaticProdus: Spectacol/minispectacolPentru redimensionarea procesului de lectură și interpretare a unui literar este in-
dicat a schimba accentele în abordarea metodica. Montarea/punerea în scenă a unui text, în condițiile și circumstanțele școlare, conectează un cumul de abilități ce se în-scriu perfect în interdisciplinaritate. Această perspectiva de abordare a textului artistic solicita formatul atelierului dramatic, iar rezultatul este prezentarea proiectului - spec-tacolul. De menționat că el va conține toate atributele unei montări: de la afiș până la cronică teatrală.
Propunem algoritmul acțional al acestui produs educațional complex:• lectura comentata a textului literar selectat;
135
• formarea grupului regizoral; (distribuirea funcțiilor: regizor, scenarist, actori, sce-nograf, regizor de sunete, costume etc.);
• activități de monitorizare a procesului de montare: explicarea fiecărui segment acțional;
• developarea, în cadrul pregătirii, a specificului activității actorilor (elemente ora-torice, limbajul verbal, nonverbal, paraverbal);
• selectarea coloanei sonore, a decorului, a costumelor, a machiajului, adecvate subiectului, personajelor, conflictului, perioadei istorice etc.
• actualizarea elementelor componente ale afișului, ale cronicii teatrale;Prezentarea spectacolului/fragmentului va conține toate atributele unei premiere:
scenaristul va prezenta subiectul, regizorul va argumenta conceptul, semiotica unor mișcări/modificări în textul inițial, fiecare actant va prezenta specificul activităților sale în procesul de montare (în esență, lectură, analiză și interpretare a textului literar).
Unitatea de conținut: Realismul.Subiect: Omul în confruntare cu norme, canoane, tradiții, reflectate în nuvelele lui
Ioan Slavici.Elevul va fi capabil:• să identifice scene reprezentative din nuvelele autorului;• să recepteze adecvat mesajul acestora;• să stabilească rolul și specificul elementelor textului: personaje, limbaj, decor;• să regizeze o secvență literară;• să transmită mesajul prin jocul de rol;• să facă transfer la propriul sistem de valori.Sarcină de lucru: Prezentați un spectacol de 5-10 minute, în proprie regie, în baza
unei nuvele de Ioan Slavici, în care să reprezentați omul în luptă cu prejudecățile etice interumane.
Timp afectat: 2 săptămâni de lucru; 2 ore de prezentareSurse: Nuvelele: Moara cu noroc; Gura satului etc. Algoritm de lucru:• Selectează din nuvelă 4-5 scene reprezentative;• Analizează, cu selectarea a câte 3 exemple, specificul de limbaj, de vestimentație
și decor;• Formulează conceptul regizoral;• Intitulează spectacolul;• Regizează propriul scenariu;• Repartizează rolurile;• Construiește decorul;• Repetă jocul.
Grilă de evaluare:1. Selectarea scenelor reprezentative 2 puncte2. Formularea conceptului regizoral; adecvarea titlului 4 puncte3. Stabilirea specificului artistic 2 puncte4. Elaborarea scenariului propriu 4 puncte
136
5. Calitatea jocului de rol: utilizarea limbajului verbal, nonverbal, aplicarea regimului intonațional adecvat 6 puncte6. Utilizarea elementelor de vestimentație și decor 2 puncte
Unitatea de conținut: Genul liric.Subiectul: Motivul dorului în creația lui Grigore Vieru şi Dumitru MatcovschiElevii vor fi capabili:• să stabilească trăsăturile specifice ale operei scriitorilor, fixându-le într-o ierarhie;• să comenteze câte 5 texte reprezentative ale autorilor vizați;• să demonstreze semnificația motivului principal dorul în relație cu motivele sub-
ordonate; • să identifice locuri comune în creația autorilor, reprezentând grafic simbolurile
dominante;• să identifice câteva valori etice și estetice, configurându-le într-un sistem și repre-
zentându-le grafic;• să facă transfer la propriul sistem de valori.Sarcină de lucru: Având ca motto afirmația poetului Dumitru Matcovschi Toate sunt
pe lume dor..., elaborează un poster ce ar reprezenta motivul dorului în lirica lui Grigore Vieru și cea a lui Dumitru Matcovschi.
Timp afectat: 2 săptămâni de lucru; 2 ore de prezentareCondiții de realizare: Elevii lucrează în perechi, conform unui algoritm.Algoritm de lucru:• Selectează din creația fiecărui autor câte 5 texte ce conțin motivul dorului;• Descifrează câte 2 figuri de stil semnificative din fiecare text;• Determină 2-3 simboluri comune pentru autorii studiați;• Formulează 3 concluzii cu referire la mesajul transmis de aceste simboluri;• Elaborează schema viitorului poster, alegând imagini iconice și versuri adecvate;• Prezintă posterul în formatul A1/A2, utilizând culori, ilustrații, material decorativ;
Grilă de evaluare:1. Selectarea operelor reprezentative 2 puncte2. Descifrarea figurilor de stil 4 puncte3. Determinarea simbolurilor comune 2 puncte4. Formularea mesajului 4 puncte5. Realizarea posterului: sugestivitate, corectitudine, originalitate, aspect 10 puncte6. Prezentarea produsului 2 puncte
În calitate de produse educaționale ce vin să redimensioneze procesul de lectură și interpretare a textului literar și de graniță vom mai recomanda conferințele științifico-literare, activitățile extracurriculare și extrașcolare (vizita caselor - muzeu, producerea în calitate de ghid, prezentator, moderator, într-un cuvânt, vorbitor cult al limbii române literare și interpret al literaturii.
137
Competența specifică 4:Evaluarea, în cazul CS 4, se va axa pe următoarele principii:• Fidelitate. Se referă la trei aspecte: împrejurările în care se aplică, modalitatea de
marcare, uniformitatea evaluării.• Validitate. Delimităm validitatea de conținut, care exprimă raportul dintre obiec-
tivul curricular și cel de evaluare prin conținutul exprimat în itemii propuși. Vali-ditatea de aspect ține de relevanța probei pentru elevi și de importanța ei.
• Obiectivitate;• Aplicabilitate/fezabilitate.Evaluarea va urmări, în același timp, cunoștințe, deprinderi, atitudini și valori abor-
date. Astfel, pentru evaluarea CS 4, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate, se va evalua:
• tratarea temei, cunoașterea etapelor procesului de scriere (conținuturi); • aplicarea cunoștințelor în procesul de scriere (deprinderi);• calitatea scrierii, aspectul valoric (preocuparea pentru o scriere de calitate – ati-
tudini, valori).În evaluarea nivelului de dezvoltare a CS și a UC de comunicare scrisă se recoman-
dă îmbinarea metodelor tradiționale de evaluare cu cele ale evaluării formative, prin utilizarea unor tehnici și metode moderne care vizează atât procesul, cât și produsul învățării (de exemplu: autoevaluarea, interevaluarea, posterul, afișul, portofoliul, pro-iectul, studiul de caz etc.).
Progresia produselor:Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
Comentariul unui text liric. Comentariul unui fragment de text. Compoziția de caracterizare a personajului literar. Textul argumentativ. Pagina de jurnal. Proiectul. Textul funcțional.
Portretul literar. Compoziția-caracterizare de personaj.Eseul. Textul funcțional.Articolul în presa scrisă și online. Jurnalul. Scenariul.
Eseul de sinteză. Compoziția-paralelă. Compoziția-analiză literară a unei opere de referință. Textul funcțional.Cronica de film. Recenzia de teatru. Reportajul în presa scrisă și online.
Criterii de evaluare a produselor:
Produsul Criterii de evaluare
Textul argumentativ
I. Conținutul textului scris:1. Formularea clară și originală a opiniei. 2. Argumentarea opiniei, aducând trei argumente dezvoltate plenar.3. Elocvența și comentarea originală a trei exemple.4. Succesiunea logică și coerența vizibilă și impecabilă a expunerii.
II. Corectitudinea verbală a textului scris:5. Adecvarea vocabularului la subiectul luat în discuție. Acesta este
selectat în cunoștință de cauză, cu respectarea sensurilor generale și terminologice.
138
6. Respectarea impecabilă a normei gramaticale (acord, regim, forme paradigmatice).
7. Respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens contextual, registru stilistic).
8. Respectarea normei ortografice și punctuaționale.III. Prezentarea textului argumentativ scris:
9. Aspectul grafic: - Evidențierea grafică, în primul rând, și centrarea titlului. - Spațierea acestuia printr-un rând. - Respectarea judicioasă a alineatelor. - Utilizarea mijloacelor grafice de evidențiere, prin reproducerea
citatelor în ghilimele.10. Respectarea limitei de întindere în spațiu.
Eseul structurat, compoziția-sinteză
I. Înțelegerea adecvată a sarcinii:1. Formularea unui concept propriu, axat pe categoriile din titlul temei
și articularea unei structuri originale a compoziției.II. Elocvența exemplelor:
2. Motivarea originală, convingătoare a selecției tuturor textelor litera-re pentru ilustrarea temei abordate în compoziție.
3. Argumentarea temei prin interpretarea a N exemple elocvente din textele literare comentate, interpretate inedit, personalizat.
III. Exactitatea/rigurozitatea utilizării termenilor:4. Motivarea argumentată, complexă și nuanțată, a particularităților de
gen și specie literară, în care se încadrează textele comentate.5. Raportarea corectă, complexă și convingătoare, prin N argumente
plauzibile, a textelor/personajelor, în formula estetică din care fac parte, prin mărci stilistice definitorii.
IV. Formularea clară a opiniei:6. Prezentarea unui punct de vedere consacrat cu referire la tema abor-
dată, exprimat explicit, cu referințe exhaustive.7. Relevarea opiniilor proprii, în raport cu semnificația și actualitatea
subiectului propus.V. Corectitudinea comunicării scrise:
8. Corectitudinea de limbă la nivel stilistic, gramatical, punctuațional, ortografic și respectarea cerințelor față de aspectul grafic al compoziției.
Eseul semistructurat pe teme de literatură, știință, cultură, viață
I. Realizarea adecvată a sarcinii și formularea clară a opiniei:1. Explicarea esenței problemei, înțelese profund și explicată detaliat.2. Raportarea adecvată și explicită a problemei din temă la viziunea
proprie, exprimată original.3. Formularea a N sugestii originale de soluționare a problemei.
II. Elocvența exemplelor și validitatea argumentelor:4. Ilustrarea adecvată a temei prin N exemple convingătoare, conclu-
dente, cu referire la literatură, știință, cultură, viață.5. Motivarea convingătoare, prin N concluzii, a semnificației și
actualității subiectului abordat, exprimate clar, formulate corect.III. Corectitudinea comunicării scrise:
6. Corectitudinea de limbă la nivel stilistic, gramatical, punctuațional, ortografic și respectarea cerințelor față de aspectul grafic al compoziției.
139
Comentariul textului liric
- Încadrarea în gen și specie;- Titlul;- Prosodia;- Sentimentele eului liric;- Imaginea artistică;- Figurile se stil;- Axa lexicală și cuvintele- cheie;- Tema;- Motivele;- Ideea, mesajul;- Încadrarea în creația scriitorului;- Exegeza;- Paralela cu alte texte.
Competența specifică 5:
Produse recomandate Criterii de evaluare a produselor
Dictare Se stabilește numărul de greșeli după tipuri și se notează în corespundere cu baremul stabilit pentru dictări.
Liste de excepții
Stabilește corect legități de ortografie și ortoepieIdentifică excepții de la regulă.Disociază corect morfematic cuvintele identificate.Comentează pertinent natura excepției pentru a-și fixa norma în conștiința.Întocmește liste, ordonate în conformitate cu partea de vorbire și categoria gramaticală.
Liste de metafore cognitive
Identifică metafore cognitive prezente în manualele și auxiliarele școlare utili-zate până la etapa respectivă.Explică corect noțiunile și conceptele denominate de metaforele cognitive.Comentează pertinent geneza metaforei.Stabilește contexte adecvate pentru metaforele selectate.
Minidicționar de termeni lingvistici și literari
Identifică termenii lingvistici și literari cu care au operat până la etapa respec-tivă de școlarizare pentru consolidare.Ordonează corect termenii, în conformitate cu legile lexicografice învățate.Prezintă contexte tipice de încadrare a termenilor identificați (pentru toate formele paradigmatice).
Minidicționar de cuvinte de-rivate cu afixe neologice
Identifică cuvinte derivate cu afixe neologice în diverse tipuri de texte.Întocmesc matricea morfematică a cuvintelor derivate.Ordonează corect cuvintele, în conformitate cu legile lexicografice învățate.Indică formele paradigmatice corecte ale termenilor identificați, extrase din DOOM 2.Selectează exemple pentru toate formele paradigmatice.Compară formele paradigmatice ale cuvintelor derivate cu afixe neologice cu formele similar ale cuvintelor din lexicul de bază al limbii române.Stabilesc stilul funcțional în care se utilizează preponderent cuvântul derivat.
140
Scheme tipologice pentru abrevieri
Identifică abrevieri din diferite domenii (cu precădere cele utilizate la materi-ile studiate).Întocmesc scheme tipologice de abreviere, fixând modul de ortografiere la abrevierea unităților de măsură, a semnelor convenționale și a simbolurilor din textele științifice.Comentează semnele ortografice utilizate (.) (-). Comentează scrierea cu majuscule/minuscule.Identifică abrevierile cu multiple forme (dv.; dvs.; d-voastră).Descifrează corect abrevierile selectate.Descifrează abrevierile utilizate în descrierile bibliografice și la notele de subsol.
Tabel sinoptic Stabilește corect tipul de enunț.Comentează topica părților de propoziție în diferite tipuri de enunț.Comentează cazurile de utilizare a virgulei la nivelul propoziției.Selectează exemple relevante pentru a argumenta utilizarea virgulei în cadrul propoziției (enumerate, adresare, apoziție, cuvinte incidente).Întocmește tabelul sinoptic al punctuației la nivelul propoziției.
Teste de ortografie, acord și punctuație
Selectează varianta ortografiată corect și argumentează alegerea.Selectează varianta corectă de acord.Stabilește corect termenul regent și termenul subordonat.Determină categoriile gramaticale în care se acordă termenul subordonat cu cel regent.Comentează cazurile dificile de acord (de ex.: acordul încrucișat al articolului posesiv și al pronumelui relativ care, atunci când introduce o atributivă în frază; substantiv regent cu valoare cuantificativă etc.). Selectează varianta cu semnele de punctuație utilizate corect.Argumentează alegerea.
Competența specifică 6:
Prin aceste competențe transdisciplinare, elevii trec de la tipul de învățare conceptu-ală aprofundată și utilă, la învățarea prin probleme provocatoare, semnificative, adap-tate nivelului lor cognitiv, fiind capabili să aplice cunoștințele, să se realizeze în situații noi și complexe, pentru a favoriza transferul și a genera noi cunoștințe. Procesul de predare-învățare-evaluare se va concretiza în cadrul competențelor specifice discipli-nei, unităților de competențe, unităților de conținut, activităților de învățare și produ-selor școlare recomandate.
Criteriile de evaluare a produselor recomandate se pot administra printr-un sis-tem integrativ, întrucât ele vizează interpretarea/analiza textelor literare și nonliterare în corelație cu producerea actelor de vorbire, a textelor, dar și prezentarea lor scri-să și orală. Cadrele didactice le pot utiliza în demersul său didactic, sprijinindu-se pe Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor (2014), grilele pro-prii de evaluare elaborate, în baza indicatorilor și descriptorilor propuși.
141
ProduseCriterii de evaluare
Gestionarea experienței de lectură
Gestionarea experiențelor lingvistice(orale/scrise)
Proiect individualProiect de grupProiectul de investigație literarăE-portofoliu (portofoliu individual/de grup) VideoreportajExpoziție fotoFotoreportajulFotoeseulBloog-ul/vlog-ul (însoțit de text propriu)Flashmob-ulChat-ulPower point/prezi (însoțit de text propriu)MinispectacolFlyer/pliant informativSpot publicitar videoConferință de presă/conferință video/de lecturăCartea digitală Forumul literarSondaj de opinieChestionar InterviulJurnal de lecturăBuletin de știriTabel conceptual/graficColaj de imagini (însoțit de text propriu,reflectă unele evenimente, fapte etc.)
1. Exprimarea și argumen-tarea stării afective postlectorală, în raport cu mesajul/axiologia tex-telor studiate/elaborate independent/în echipă, prin raportare la propriul sistem de valori, la gustul estetic și la preferințele literare.
2. Alegerea strategiei de analiză adecvată tipului de text/potrivită sarcinii de lucru, descoperind și negociind sensurile operei.
3. Cunoașterea manifestării procesului literar românesc în context universal.
4. Aplicarea diferitor strategii de analiză a textului lite-rar și nonliterar, oferit la prima lectură, valorificând caracteristici și dominante specifice ale acestora.
5. Cunoașterea și aplicarea instrumentarului științific (termeni, algoritmi, criterii, principii) de abordare a textului literar și nonliterar.
6. Analiza creațiilor unor scri-itori canonici și a textelor reprezentative, apreciind valoarea operei scriitoru-lui.
7. Explorarea transdiscipli-nară a textului literar în corelație cu științe, arte, viață etc.
Conținutul textului (scris, oral)1. Formularea opiniei.2. Argumentarea opiniei.3. Elocvența și comentarea
exemplelor.4. Succesiunea logică și
coerența expunerii.Corectitudinea verbală a tex-tului oral1. Adecvarea vocabularului la
subiectul luat în discuție.2. Respectarea normei
gramaticale(acord, regim, forme paradigmatice).
3. Respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens contex-tual, registru stilistic).
4. Respectarea normei ortoepi-ce, adecvarea intonației.
Corectitudinea verbală a tex-tului scris1. Adecvarea vocabularului la
subiectul luat în discuție.2. Respectarea normei grama-
ticale (acord, regim, forme paradigmatice).
3. Respectarea normei stilistice (sintagmatică, sens contex-tual, registru stilistic).
4. Respectarea normei ortogra-fice și punctuaționale.
Prezentarea textului argumen-tativ oral1. Modalitatea de prezentare.
(Contactul/relația cu audito-riul. Feedbackul.)
2. Respectarea limitei de întin-dere în timp.
Prezentarea textului argumen-tativ scris 1. Aspectul grafic. (Spațierea
titlului. Respectarea alinea-telor. Utilizarea mijloacelor grafice de evidențiere.)
2. Respectarea limitei de întin-dere în spațiu.
142
4.3. Evaluarea finală/sumativă la disciplina Limba și literatura română
La finele treptei liceale, evaluarea sumativă/finală se va realiza în baza probelor uni-ce (oral și scris) cu bareme unice de corectare.
În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în Curriculum pentru clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a liceului, se va evalua dacă au fost formate competențele specifice Limbii şi literaturii române preconizate și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării Limbii şi literaturii române.
În acest context, examenul de bacalaureat la Limba şi literatura română trebuie să ofere fiecărui candidat șansa să-și confirme abilitățile de comunicare în calitate de vor-bitor nativ al limbii române și suficiente competențe de lectură, interpretare și produ-cere de text, în raport cu înțelegerea fenomenelor lingvistice și cu axiologia textelor literare prin proba orală și scrisă. Deci, în spiritul Curriculumului la Limba şi literatura română, ediția 2019, și al Standardelor de eficiență a învățării, examenul de bacalau-reat va urmări să aprecieze calitatea elevului cititor, receptor și interpret avizat al tex-telor, modelator pertinent al diverselor situații de comunicare, valorificând domeniile: Textul literar şi nonliterar; Practica rațională şi funcțională a limbii; Cultura comunicării. Materia de limba română va fi vehiculată în examen conform principiului funcțional-comunicativ. Numărul de itemi în proba orală și scrisă la limba română va fi determinat de numărul de ore propus la disciplină, în raport cu numărul de ore la literatură pentru profilurile distincte: real și umanist.
143
BIBLIOSITOGRAFIECadrul legal şi normativ1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014. 2. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 20183. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Cadrul de referință al Curriculumului
Național. Chișinău: Lyceum, 2017.4. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării.
Chișinău: Lumina, 2012. 5. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențelor
specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.6. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a
V-a – a IX-a. Chișinău: 2006.7. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a
V-a – a IX-a. Chișinău: 2010.8. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a
X-a – a XII-a. Chișinău: 2006.9. CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba și literatura Română. Clasele a
X-a – a XII-a. Chișinău: 2010.10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-
257, art. Nr: 963. 11. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Repere metodologice privind asigurarea
continuității la nivelul clasei a IV-a și a V-a din perspectiva implementării Evaluării Criteriale prin Descriptori. IŞE, Chișinău, 2018.
12. Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind managementul temelor pentru acasă, în tnvățământul primar, gimnazial și liceal. Ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării, nr. 1249 din 22.08.18.
Studii/rapoarte13. Hadîrcă, M., Marin, M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu, T., Hadîrcă, M. Ghicov,
A., [et al.]. Cadrul de referință privind formarea vorbitorului cult de limba româ-nă (vorbitori nativi și alolingvi). Studii de analiză și sinteză. Chișinău: Institutul de Ştiințe ale Educației, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p. http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf
Literatură în domeniu14. Pâslaru, VL. Concepția educației lingvistice și literare, în: Limba Română, 1995, nr. 5,
p. 126-12915. Albulescu, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină și creativita-
te. Pitești: Paralela 45, 200816. Bărbuță, I., Constantinovici, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Libra, 2019.17. Barthes, R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p. 18. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013. 19. Bocoș, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești: Para-
lela 45, 2008.
144
20. Bocoș, M., Jucan, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.
21. Bodea Hațegan, C. Logopedia: Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise. București: Editura Trei, 2016.
22. Bontaș, I., Tratat de pedagogie. București: BICALL, 2007.23. Buck, Gary, 2002, Assessing listening, Cambridge University Press.24. Cabac, V., Evaluarea prin teste în învățământ. Bălți: Universitatea de Stat „Alecu
Russo”, 1999. 25. Callo, T., Ghicov, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodologic
pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007
26. Cartaleanu T., Ghicov A. Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodolo-gic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Ştiința, 2007.
27. Cartaleanu, T., Cosovan, O. Atelierul de lectură în demersul educațional: Strategii de dezvoltare a gândirii critice. Chișinău: Centrul Educațional Pro Didactica, 2004. – 68 p.
28. Cartaleanu, T., Cosovan, O. Predarea limbii române în viziunea curriculumului de liceu. Chișinău: Cartier, 2001. – 152 p.
29. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Goraș-Postică, V., Lîsenco, S., Sclifos, L., Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008. Ediția a II-a: 2010.
30. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Grama-Tomiță, A., Cartaleanu, E., Limba și literatura română: Ghid de implementare a curriculumului pentru treapta liceală. Chișinău: Cartier, 2010. – 124 p.
31. Cartaleanu, T., Ghicov, A. Predarea interactivă centrată pe elev: Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007. – 60 p.
32. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a.Iași, Editura „Polirom”, 2006. 33. Ciolan, L. Învățarea integrată. Iași: Polirom, 2008.34. CITIND, ÎNVĂȚ SĂ FIU. Ghid pentru psihologi școlari, diriginți, profesori./Alcătuitori:
E. Cartaleanu, T. Cartaleanu, V. Bolocan, T. Zaicovschi. Chișinău: Pro Didactica, 2007.35. Constantinovici, E. Ritualul salutului – situații de actualizare și mijloace de exprima-
re. În Filologia modernă: realizări și perspective în context european, ediția a IV-a. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică și literară (In memoriam acad. Silviu Berejan), Chișinău, 2012, p.163-169.
36. Coșeriu, E. Filosofia limbajului. În: Prelegeri și conferințe (1992-1993). – Iași: Institu-tul de Filologie Română „A. Philippide”, 1993.
37. Coșeriu, E. Omul și limbajul său. Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, 2009.6. Gramatica limbii române. II. Enunțul. – București, Editura Academiei Româ-ne, 2005.
38. Cosovan, O., Cartaleanu, T., Sclifos, L., Handrabura, L., Crețu, N., Lîsenco, S. Evalua-rea în cheia dezvoltării gîndirii critice. Chișinău: Centrul Educațional Pro Didactica, 2005. – 72 p.
145
39. Cosovan, O., Ghicov, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru for-marea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Editura Ştiința, 2007.
40. Cosovan, Olga, Ghicov, Adrian. Evaluarea continuă la clasă: Ghid metodologic pen-tru formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Ştiința, 2007. – 60 p.
41. Costea, O. Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006, 68 p.
42. Cristea, S. Dicționar de pedagogie. Chișinău: Litera Educațional, 2002. 398 p.43. Cucoș, C. Teoria și metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008. 272 p.44. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română, Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2009.45. Educația centrată pe cel ce învață. Ghid metodologic. Coordonator Vl. Guțu.
Chișinău: CEP USM, 2009.46. Educația centrată pe elev. Ghid metodologic. Coordonatori T. Callo, A.Paniș –Ch.
„Print-Caro” SRL, 2010.47. Etc.u, Ion. Unele considerații cu privire la conceptul de propoziție. În: „Revistă de
lingvistică și știință literară”, nr. 3, 1995.48. Evaluarea în învățământ: orientări conceptuale. Ghid metodologic. Coordonatori:
Pâslaru V., Cabac V. Chișinău: I.Ş.E., 2002.49. Ferreol, G., Flageul, N., Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală. Iași: Polirom,
1998. Ediția a II-a: 2007.50. Field, John, 2008, Listening in the language classroom, Cambridge University Press.51. Fryer M. Predarea și învățarea creativă. Chișinău: Editura Uniunii Scriitorilor, 2004. 52. Gavrilov Anatol. Mihail Bahtin: dialogismul intern al omului și „cuvântul bivoc”. În:
Criterii de științificitate a terminologiei literare... – Chișinău, 2007.53. Gavrilov, Anatol. Semnificație, sens și valoare în dialogismul lui Bahtin. În: Filologia
modernă: realizări și perspective în context european (ed. a II-ua). Semiotica și her-meneutica textului. Coord.: Aliona Grati, Inga Ciobanu. Chișinău, 2009.
54. Ghicov, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia „Print-Caro”, 2017, 364 p.
55. Ghicov, A. Pedagogia aplicativă a performanței. Monografie. Chișinău: Editura Pon-tos, 2012, 208 p.
56. Ghicov, A., Cartaleanu, T., Cosovan, O. Limba și literatura română. Ghid de imple-mentare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială de învățământ. Chișinău: Lyceum, 2011, 103 p.
57. Goia, V. Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2002, 289 p.
58. Goraș-Postică, V. Competența interculturală. Auxiliar didacic. Chișinău: Pro didacti-ca, 2015.
59. Goraș-Postică, V. Formarea competențelor prin intermediul metodelor interactive de predare-învățare-evaluare. În: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: CE PRO Didactica, 2008. 204 p.
60. Gordh, Bill.Stories in action: Interactive tales and learning activities to promote early literacy, London, Libraries Unlimited,2006.
146
61. Guțu V., Pâslaru V. ș.a. Tehnologii educaționale. Ghid metodologic. Ch.: Editura Car-tier, 1998.
62. Houart, M.Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Départeme-nt Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf
63. Ilie, E. Didactica literaturii române. Iași: Collegium-Polirom, 2014. 336 p. 64. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana. Conversația, structuri și strategii. Sugestii pentru o
pragmatică a limbii vorbite. Ediția a II-a, București, 1999.65. Joița, Elena. Instruirea constructivistă – o alternativă: fundamente, strategii.
București: Aramis, 2006. – 318 p. 66. ManolescU, M. Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București, 200267. Manolescu, M. Pedagogia competențelor – o viziune integratoare asupra educației.
In: Peda-gogie, 2010, nr 58 (3), p. 55-65.68. Marin, M. Didactica lecturii. Chișinău-Arad: Cartier educațional - Editura Universității
„Aurel Vlaicu”, 2013. 134 p. 69. Mereuță (Grigoriev), V., Vorbirea expresivă,Chișinău, 1997.70. Minder, Michel. Didactica funcțională: obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Carti-
er, 2002. – 360 p.71. Negreț-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Polirom,
2008.72. Nicu, A., Strategii de formare a gândirii critice. București: Editura Didactică și Peda-
gogică, 2007.73. Oprea, C., Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică,
2007.74. PamfiL, A., Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise.
Pitești: Paralela 45, 2006.75. Pâslaru, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013.
198 p 76. Petean, A., Petean, M. Ocolul lumii în 50 de jocuri creative. Cluj-Napoca: LIMES,
2010. 208 p. 77. Pierron, C., Pierron, O., Cum să scriem. Iași: Polirom, 1999.78. Popa M.-E. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura româ-
nă în liceu. Pitești: Paralela 45, 2015.79. Potolea, D.; NeacșU, I.; Manolescu M. Metodologia evaluării realizărilor școlare ale
elevilor. Ghid metodologic general. București, 2011. 80. Psihopedagogia centrată pe copil. Coordonator Vl. Guțu. Chișinău: CEP USM, 2009. 81. Radu I. T. Evaluarea în procesul didactic. Ed. a III-a București: Editura Didactică și
Pedagogică, 2007, 288p.82. Richards, Jack C., Renandya, Willy A.Methodology in language teaching, Cambridge
University Press, 2002.83. Rovența Frumușani, Daniela. Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze. București,
2005.84. Sâmihăian, F., Norel, M., LIMBA ROMÂNĂ. Didactica limbii și literaturii române (I).
Proiectul pentru învățământul rural, 2011.
147
85. Sâmihăian, F., O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev. București: Art, 2014.
86. Şchiopu, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p. 87. Şchiopu, C., Vâlcu-Şchiopu, M. Comunicarea: greșeli și soluții. Problemar la limba
română Chișinău: TOCONO, 201488. Sclifos, L., GoraŞ-Postică, V., cosovan, O., Cartaleanu, T., Beznițchi, L., Copăceanu, R.,
O competență-cheie: a învăța să înveți. Chișinău: Pro Didactica, 2010.89. Secrieru, M., Didactica limbii române. Iași: Editura Studis, 2008.90. Şerbănescu, A., Cum se scrie un text. Ed. A III-a. Iași: Polirom, 2007.91. Siebert, Horst. Pedagogie constructivistă. Iași: Institutul European, 2002. – 228 p.92. Ştefan, Mircea. Teoria situațiilor educative. București: Aramis, 2003. – 208 p. 93. Stephen E. Lucas. Arta de a vorbi în public. România: Polirom, 2014.94. Sternberg, Robert J. Manual de creativitate. Iași: Polirom, 2005. – 292 p. 95. Stoica A., Musteață S. Evaluarea rezultatelor școlare. Ghid metodologic. Chișinău,
2003.96. Temple, CH., Steele, J., Meredith, K., Aplicarea tehnicilor LSDGC, Supliment al revis-
tei Didactica Pro…, nr.4 2003.97. Temple, CH., Steele, J., Meredith, K., Inițiere în metodologia Lectură și scriere pen-
tru dezvoltarea gândirii critice, Supliment al revistei Didactica Pro…, nr.1, 2001.98. Temple, CH., Steele, J., Meredith, K., Învățare prin colaborare, Supliment al revistei
Didactica Pro…, nr.7, 2002.99. VecchI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura Ha-
chette Education, 2011.100. Verdeș, T. Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale
formate și dezvoltate prin Limba și literatura română ca disciplină școlară. Studiu de caz: Republica Moldova, Chișinău 2017
101. www.dexonline.ro102. www.LeMill.org103. www.contrafort.md 104. www.romlit.ro 105. www.literaturasiarta.md106. www.liternet.ro107. www.dilemaveche.ro 108. www.observatorcultural.ro109. www.cnaa.md110. www.romanianvoice.com111. www.poeziile.com
148
top related