i 307 revizia aparate de cale
Post on 02-Jan-2016
110 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR
Direcţia Generală a Căilor Ferate
Pentru uz intern
ÎNDRUMĂTOR pentru
REVIZIA APARATELOR DE CALE
Nr. 307
1964 EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR
2
3
INTRODUCERE
Aparatele de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiune, bretele şi inimi izolate) având în construcţia lor piese prelucrate cu secţiuni variabile, iar unele dintre ele cu articulaţii precum şi cu discontinuităţi mari ale suprafeţelor de rulare, sânt solicitate mai intens prin izbiturile vehiculelor în mers, decât şinele de pe restul căii.
Cu toate că prin alcătuirea lor ele constituie părţile cele mai sensibile ale căii, aparatele de cale trebuie să facă faţă şi Ia eforturi mai mari decât materialul liniei curente, deoarece Ia trecerea peste macazuri, vehiculele îşi schimbă brusc direcţia atunci când circulaţia se face pe linia abătută, iar inima prezintă o întrerupere în continuitatea suprafeţei de rulare a şinelor.
Prin urmare este necesar ca aparatelor de cale să Ii se dea o atenţie deosebită, atât de organele de întreţinere şi telecomunicaţii, cât şi de acelea care le exploatează, prin efectuarea unor revizii amănunţite, care să garanteze depistarea celor mai mici defecte apărute, în scopul înlăturării lor Ia timp.
Îndrumătorul de faţă se adresează deci personalului din toate ramurile, care întreţine sau exploatează aparatele de cale.
El cuprinde organizarea reviziei aparatelor de cale precum şi tehnica acestei revizii.
Deoarece pe întreaga reţea există un număr mare de tipuri şi sisteme de aparate de cale, în prezentul îndrumător s-au dat normele generale de care trebuie să se ţină seama, urmând ca pentru fiecare tip şi sistem, secţiile de întreţinere să pună Ia dispoziţia personalului însărcinat cu revizia, datele necesare sub formă de planuri sau tabele.
Prevederile îndrumătorului de faţă se aplică Ia orice fel de aparate de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiuni, bretele şi inimi izolate) centralizate, asigurate sau neasigurate.
În îndrumător s-au folosit termenii tehnici în uz şi anume: - schimbătorul de cale simplu, care se compune din macaz, şinele de
legătură, inima de încrucişare şi aparatul de manevră; - traversarea cu joncţiune, care cuprinde 4 macazuri, 2 inimi duble şi 2 inimi
simple; - breteaua, care cuprinde 4 schimbătoare simple şi o traversare; - traversarea simplă care cuprinde 2 inimi duble şi 2 inimi simple; - inimile de încrucişare izolate la încălecări şi descălecări de linii.
4
1. FELUL REVIZIILOR
1.1. REVIZIILE APARATELOR DE CALE
Reviziile aparatelor de cale sânt: - revizii de control - revizii cu măsurare (verificare). Ele se fac individual sau în comisie, prin colaborarea mai multor organe din
aceeaşi ramură sau ramuri diferite, interesate.
1.2. REVIZIA DE CONTROL
Prin această revizie se constată dacă părţile componente ale aparatelor de cale sânt complete şi în bună stare şi dacă funcţionarea lor este normală.
Atunci când găsesc necesar, organele care executa revizia de control, individual sau în comisie, fac şi măsurători pentru a constata dacă toleranţele stabilite nu sânt depăşite.
Părţile asupra cărora se va fixa în mod deosebit atenţia Ia revizia de control sânt:
- la macaz: acele, contraacele, barele de tracţiune şi barele de conexiune cu şuruburile de legătură, piulițele şi şplinturile sau sârmele de siguranţă; fixătorii de vârf cu toate şuruburile, piulițele şi şplinturile sau sârmele de siguranţă; solidaritatea în mişcare a ambelor ace; solidaritatea barei de tracţiune cu cea de conexiune prin şuruburile respective; starea ecliselor, alunecătorilor, pivoţilor, penelor şi proţapilor;
De asemenea se vor verifica locurile de sudură de la barele de tracţiune şi conexiune şi cele de la alte bare de transmisie de la macazuri.
- la inima de încrucişare: vârfurile inimii, aripile inimii (labele de iepure), contraşinele, penele, eclisele şi locurile sudate.
- la aparatul de manevră: felinarul cu geamurile lui şi placa care indică poziţia normală a macazului.
Revizia de control se face individual sau în comisie de către personalul care le întreţine, exploatează sau deserveşte aparatele de cale, Ia intervalele de timp fixate.
1.3. REVIZIA CU MĂSURARE (VERIFICARE)
Această revizie are scopul de a constata starea pieselor componente ca la
revizia de control şi de a verifica prin măsurare dacă uzura pieselor, dimensiunile conform planului de poză şi nivelul aparatului de cale sânt în limita toleranţelor stabilite.
Această revizie se face individual sau în comise de organele de întreţinere, Ia intervalele de timp fixate.
5
2. PERSONALUL OBLIGAT A FACE REVIZIA APARATELOR DE CALE, TERMENE DE REVIZIE, ÎNSCRIEREA, CONSTATAREA
2.1. REVIZIILE DE CONTROL ŞI REVIZIILE CU MĂSURARE
(VERIFICARE) Aceste revizii se fac: - de personalul din ramurile M şi CT conform RET şi instrucţiilor de serviciu
respective; - de personalul din ramura L după cum urmează: a) revizorul de cale face revizia de control odată sau de mai multe ori pe zi,
conform graficului de revizie a liniei. Defectele constatate ce nu pot fi remediate pe loc de revizorul de cale se
înscriu în condica de serviciu şi în carnetul său de buzunar şi se aduc imediat Ia cunoştinţa şefului de echipă sau a şefului de district.
b) şeful de echipă şi şeful de district fac împreună chenzinal, revizia cu măsurare a tuturor aparatelor de cale principale (din linie curentă şi din liniile de primiri şi expedieri din staţii) precum şi jumătate din restul aparatelor de cale de pe raza echipei respective.
Rezultatele măsurătorilor se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor de cale al şefului de echipă, iar măsurile de remediere, în carnetul de şantier al echipei respective.
Stabilirea aparatelor de cale principale se face de şeful secţiei, împreună cu şeful staţiei ţinând seama de planul de exploatare al staţiei respective.
Odată la 6 luni fac împreună verificarea părţilor ascunse ale aparatelor de cale principale.
c) şeful de district, între reviziile chenzinale de la pnt. b) de mai sus, face revizii de control în cadrul reviziei generale a căii.
Aceste revizii pot coincide cu reviziile organelor superioare, atunci când şeful de district însoţeşte aceste organe.
Rezultatele controlului se înscriu în RRILSC din staţiile respective şi în carnetele de şantier ale şefilor de echipă, cu indicarea deficienţelor constatate şi termenele de remediere.
Şeful de district, împreună cu şeful staţiei respective şi şeful de district SCB, face lunar o revizie de control a tuturor aparatelor de cale din staţie şi din linie curentă.
La celelalte unităţi - depouri, ateliere de zonă etc. - în locul şefului de staţie participă şeful unităţii respective.
Rezultatele reviziei şi măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea defectelor constatate, cu indicarea termenelor de remediere, se înscriu în RRILSC al staţiei sau unităţii respective.
O copie după rezultatul acestei revizii se transmite secţiei L respective. Şeful de district mai execută trimestrial, în lunile martie, iunie, septembrie şi
decembrie o revizie cu măsurare a tuturor aparatelor de cale.
6
Rezultatele măsurării se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor de cale al picherului.
Aceste revizii trimestriale pot coincide cu alte revizii în afară de cele chenzinale,indicate la pnt. b).
d) şeful adjunct de secţie face lunar o revizie cu măsurare a aparatelor de cale pe jumătate din lungimea secţiei, după cum urmează:
- toate aparatele de cale principale;: - o treime din restul aparatelor de cale. Rezultatele măsurării se înscriu în carnetele de revizie a aparatelor de cale
ale picherilor respectivi, iar constatările şi termenele de remediere în RRILSC din staţiile. depourile, atelierele, etc. respective.
De asemenea, constatările şi măsurile ce trebuie luate se consemnează şi în registrele de control de la districte.
e) şeful de secţie face revizia aparatelor de cale în acelaşi mod ca şi subşeful de secţie.
f) şeful serviciului L, subşefii de serviciu şi controlorii de sector, cu, ocazia reviziilor de linie, fac şi revizia cu măsurare a aparatelor de cale, acolo unde cred necesar.
Rezultatele se înscriu în RRILSC al staţiei sau unităţii respective.
2.2. ALTE REVIZII
În afară de reviziile aparatelor de cale care au termene fixate prin prezenta instrucţie, toate organele arătate mai fac şi revizii din proprie iniţiativă sau conform anumitor instrucţii speciale precum şi în urma ordinelor directe scrise sau verbale.
2.3. ÎNSCRIEREA CONSTATĂRILOR
Constatările care se înscriu în registre şi carnete vor fi scrise citeţ, astfel,
încât să fie bine desluşite de personalul care trebuie să ia la cunoştinţă de ele. Cei care au făcut constatările, individual sau în comise, nu le vor înscrie şi nu
vor semna registrele şi carnetele respective, decât după sfârșitul reviziei din staţia, depoul, atelierul etc., în care s-a făcut revizia.
În RRILSC se va menţiona dacă s-au revizuit toate aparatele de cale sau numai o parte din ele, caz în care se va arăta care anume.
În cazul staţiilor mari, cu aparate de cale numeroase, Ia care revizia durează mai multe zile, constatările vor fi înscrise zilnic, după terminarea reviziei respective.
2.4. ALTE OBLIGAŢII
Şeful şi şeful adjunct al secţiei L precum şi şeful de district vor mai controla
dacă personalul de linie are toate piesele de rezervă necesare pentru cazul de defectare a aparatelor de cale şi toate piesele mărunte de schimb ca: şplinturi, şuruburi, piuliţe, etc.
7
3. MODUL DE REVIZIE AL APARATELOR DE CALE
3.1. TRAVERSELE ŞI BALASTUL 3.1.1. Traversele trebuie să fie conform pozei ca număr şi dimensiuni, iar
starea lor trebuie sa fie bună neadmiţându-se traverse rele. Se examinează de asemenea dacă traversele crăpate sânt reparate. Dacă traversele sânt metalice se verifică să nu fie deformate, iar găurile de
fixare să nu fie lărgite. Burajul traverselor trebuie să fie bine executat. O atenţie specială trebuie dată verificării burajului traverselor de la vârful şi
călcâiul macazului şi Ia cele de Ia vârful inimii. 3.1.2. Balastul trebuie să nu fie pământos, iar zgura căzută de Ia locomotive
trebuie să fie îndepărtată, pentru a nu-l îmbâcsi. Nivelul balastului trebuie să fie cu 2 cm mai jos decât faţa superioară a traverselor.
Scurgerea apelor trebuie să fie asigurată, astfel încât aparatul de cale să nu băltească în apele provenite din ploi, topirea zăpezilor sau cele scurse de la locomotive.
Spaţiul dintre traversele între care se manevrează bara de tracţiune şi cea de conexiune să fie degajat de orice obstacol, iar scurgerea apelor, mai ales iarna, să se facă cu uşurinţă, astfel, încât să nu stagneze, să îngheţe şi să imobilizeze astfel bara de tracţiune, făcând imposibilă manipularea acelor.
3.2. MACAZUL
3.2.1. Plăcile de sub contraace şi ace trebuie să fie în acelaşi plan. Ele
trebuie să fie bine lipite de traverse şi prinse solid de acestea cu tirfoane sau şuruburi bine strânse.
Nu se admite lipsa cornierelor de conexiune dacă acestea sânt prevăzute în planul de construcţie. În cazul aparatelor de cale cu centralizare electrodinamică, cornierele de conexiune pot lipsi, iar plăcile transversale pot fi tăiate Ia mijloc în vederea izolării; în acest caz capetele vecine trebuie să fie prinse de traverse cu câte 2 tirfoane.
3.2.2. Acele şi contraacele nu trebuie să aibă rupturi sau crăpături. De asemenea, nu trebuie să aibă strâmbături în plan vertical sau orizontal. În acest scop se va verifica dacă talpa acului aflat în poziţie de lucru, reazemă pe toţi alunecătorii şi dacă nu se constată coturi.
Acele trebuie să se lipească bine de contraace Ia vârf şi pe toată porţiunea prescrisă. Întredeschiderea vârfului acului faţă de contraac, măsurată pe orizontală, nu se admite să fie de 4 mm sau mai mare.
În acest scop, se va face manevrarea acelor de mai multe ori pentru deplina convingere. Manevrarea trebuie să se facă uşor şi fără izbituri. Se va verifica dacă prin simpla ridicare a greutăţii, fără antrenarea barei de tracţiune acele nu se întredeschid. De asemenea, dacă prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor, în special Ia călcâi sau în dreptul proţapului, ele nu se întredeschid.
8
În caz că se produce o întredeschidere, se va stabili cauza. Distanta dintre ac şi contraacul său, atunci când acul este dezlipit trebuie să
fie cea prescrisă sistemului de manipulare şi în nici un caz sub 125 mm. Măsurarea acestei distanţe se face în dreptul barei de conexiune.
Se va controla dacă acele au lovituri la vârf care împiedică lipirea de contraac sau ştirbituri.
Nu se admite ştirbirea vârfului acului pe o lungime mai mare de: - 200 mm pentru macazurile aflate în linii directe şi în liniile de primiri si
expedieri de trenuri - 400 mm pentru macazurile aflate în celelalte linii. Ştirbiturile trebuie rotunjite spre a nu permite urcarea buzei bandajului pe ac
sau contraac. Aşezarea pe alunecători a acelor aflate în poziţie de lucru trebuie să fie
perfectă, nefiind permis a exista vreun spaţiu liber între talpa acului şi faţa alunecătorilor. Se va verifica, în special, dacă vârful acului sau călcâiul nu reazemă pe alunecători din cauza traverselor deburate sau a uzurii pivotului. Verificarea se face prin apăsarea vârfului sau călcâiului acului.
La macazurile pe care circulaţia se face mai mult pe o direcţie decât pe cealaltă, se produce uzura inegală a contraacului direcţiei circulate faţă de acul său.
Această diferenţă de uzură nu poate întrece valoarea de 4mm. Nu se admite nivelul acului mai jos decât al contraacului cu 2 mm şi mai mult
porţiunea unde distanţa dintre feţele de rulare ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare.
În cazul acelor curbe, curbura lor va fi conformă cu planul de poză. 3.2.3. Prinderea contraacelor de plăci trebuie să fie făcută în bune condiţii,
cleştii de prindere şi sprijinitorii nu trebuie să aibă uzuri care să permită deplasarea contraacului faţă de placă.
3.2.4. Alunecătorii trebuie să aibă feţele perfect plane şi lucioase, iar capetele niturilor să fie polizate pentru a nu împiedica manevrarea acelor. La alunecătorii sudaţi se va observa să nu existe crăpături în sudură
Ei vor fi perfect curăţaţi şi unşi, nefiind permis să fie acoperiţi cu unsoare îmbâcsită cu praf, noroi, nisip, etc.
Se va observa ca acele în cursa lor să nu cadă de pe alunecători, deoarece ar provoca imposibilitatea revenirii înapoi a acului Ia o nouă manevrare.
3.2.5. La acele care au urechi de legătură nituite pentru prinderea cu barele de conexiune se va verifica dacă urechile sânt perfect nituite şi fără jocuri.
3.2.6. Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie complete şi să aibă dimensiunile în forma prevăzută în planul de construcţie al schimbătorului.
Este interzis să fie ajustate îndoindu-le prin izbirea cu ciocanul Ia rece. Barele strâmbate în urma accidentelor trebuie să fie imediat îndreptate sau
înlocuite cu altele bune, conform planului de construcţie respectiv. La barele de conexiune de Ia vârful macazurilor, unde prinderea se face prin
şuruburi sau bolţuri, se va cerceta dacă acestea sânt asigurate prin şplinturi. În cazul când şuruburile sânt asigurate prin piuliţe, acestea se vor afla
întotdeauna la partea de jos a şuruburilor şi vor fi asigurate prin şplinturi.
9
Nu este permis ca şurubul să se monteze cu piuliţa în sus, deoarece prin deşurubarea piuliţei şurubul cade, iar lipsa de legătură între bara de conexiune şi ac face ca acesta să rămână nemişcat Ia manipularea barei de tracţiune şi dă naştere sigur la accidente grave.
Cel ce face revizia macazului se va convinge prin încercare cu mâna dacă acest şurub este bine fixat şi nu-i lipseşte piuliţa şi şplintul
Şplintul poate fi înlocuit cu sârmă cu diametrul de 4 mm suficient de lungă, astfel încât, să se poată răsuci şi lega deasupra barei respective.
În acest caz, cel ce face revizia macazului va verifica dacă sârma este petrecută prin gaura şurubului şi dacă nu a fost ruptă sau tăiată cu ocazia lucrărilor de reparaţii, astfel încât ea nu mai îndeplineşte rolul de şplint, iar răsucirea şi legarea ei pe bara de conexiune este fără efect.
Este interzis a se lega bara de tracţiune de cea de conexiune prin sârma sau orice alt mijloc decât cel prevăzut prin planul de construcţie.
Este interzis de asemenea de a se elimina jocurile de Ia şuruburi sau bolţuri prin introducerea de piese, (crampoane, sârme, cuie etc.) între urechea barei de conexiune şi talpa acului sau în alte locuri.
Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie în perfectă stare de curăţenie. Cele care au capetele şi urechile prinse prin sudură vor fi verificate în mod deosebit Ia locurile de sudură cu ocazia tuturor reviziilor pentru descoperirea eventualelor fisuri.
Barele la care se constată fisuri vor fi imediat înlocuite. Cu ocazia verificării părţilor ascunse de Ia macazuri se va face o verificare
amănunţită a tuturor barelor (locuri sudate, fileturi, manşoane, bolţuri, şplinturi etc.).
3.2.7. Pivotul de Ia călcâiul acului nu trebuie să joace în locaşul său atât în plan orizontal cât şi vertical, deoarece aceste mişcări pot produce deplasarea vârfului acului faţă de contraac la trecerea vehiculelor, şi favorizează atacarea falsă a acului de către buza bandajului roţii.
Aceste jocuri se produc din cauza uzurii mari atât a pivotului, cât şi a locaşului acestuia.
Uzura nu trebuie să permită un joc mai mare de 2mm al călcâiului acului, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal. Aceste jocuri se vor determina prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor.
La macazurile cu pivoţi înalţi, se va examina dacă pivotul este bine prins de placă şi dacă nu există joc între călcâiul acului şi pivot, precum şi dacă pivotul nu este crăpat, caz în care el trebuie să fie înlocuit imediat.
Dacă legătura la călcâiul acului este făcută cu eclise, se va examina ca acestea să nu fie rupte sau crăpate şi deci să lipsească legătura sigură între ac sau contraac şi şina de legătură.
În general, aceste eclise sânt îmbâcsite cu uleiuri şi praf din care cauză simpla lor privire nu este suficientă pentru a se constata în ce stare se găsesc; ele trebuie curăţate şi observate dacă nu au crăpături.
Încercarea lor trebuie făcută prin uşoare lovituri cu cheia. Uzurile şi jocurile de mai sus vor fi verificate în mod amănunţit cu ocazia
verificării părţilor ascunse ale aparatelor de cale.
10
Verificarea se va face prin demontarea acelor, iar rezultatele se vor înscrie în carnetul de revizie a aparatelor de cale şi vor fi comunicate secţiei de întreţinere.
2.3.8. Pentru ungerea pivoţilor la macazurile care au pivoţi ce intră în locaş se va examina dacă acest locaş este plin cu ulei şi dacă orificiul de ungere nu este astupat.
Locaşul se consideră plin atunci când uleiul se revarsă pe suprafaţa plăcii sub călcâi, astfel încât frecarea acestei suprafeţe de către partea pivotului care reazemă pe ea să fie cât mai mică în scopul micşorării uzurii plăcii pivotului.
3.2.9. La macazurile prevăzute cu fixători de vârf (cârlige) se va examina dacă fixătorul îşi face cursa complet şi fără izbituri şi dacă fixarea acului de contraac este perfectă. Fixătorii fiind uneori forţaţi pot căpăta crăpături invizibile, şi de aceea trebuie curăţaţi cu atenţie pentru a se putea descoperi aceste crăpături.
Se vor examina de asemenea, şuruburile de articulaţie cu piuliţele şi şplinturile lor, a căror lipsă nu este permisă.
3.2.10. La macazurile cu ace flexibile, încastrate Ia călcâi, se va observa ca acele să nu fie prea rigide aşa încât să cauzeze ruperea şurubului de control când sânt centralizate.
3.3. APARATUL DE MANEVRĂ
3.3.1. Aparatul de manevră al macazului trebuie să fie curăţat şi uns în
vederea unei uşoare mânuiri. La revizie el va fi manipulat efectiv pentru a se vedea modul lui de funcţionare.
Acul trebuie să se lipească perfect de contraac atunci când contragreutatea a ajuns la cursa ei maximă, nefiind permis a se apăsa greutatea cu mâna pentru asigurarea acestei lipiri.
Este interzis a se scurta cursa contragreutăţii prin introducerea de corpuri străine Ia articulaţiile aparatului de manevră.
Se va observa să nu se producă frecări între două piese care ar împiedica buna funcţionare a aparatului.
La aparatele de manevră prevăzute cu port-capră acestea vor fi prinse solid cu un capăt de traverse prin tirfoane, iar celălalt capăt va fi încastrat în pământ sau în beton slab.
3.3.2. Felinarul macazului trebuie să fie bine fixat în suportul lui, astfel încât să arate în mod corect poziţia reglementară.
Nu este permis jocul între bucşa de fixare a felinarului şi suportul lui, căci prin manevrări se deplasează felinarul faţă de poziţia corectă şi se poate răsturna chiar lampa.
La felinarele speciale cu palete se va verifica buna funcţionare a acestora. Numărul felinarului va fi scris citeţ şi vizibil, refăcându-se scrierea atunci când
cifrele nu mai pot fi deslușite. 3.3.3. Geamurile felinarului trebuie să fie de dimensiuni şi culori
reglementare, să asigure etanşeitatea felinarului şi să fie curate. Staţia, depoul, atelierul sau altă unitate beneficiară a aparatului de cale vor avea totdeauna rezervele necesare de geamuri şi vor înlocui imediat pe cele sparte.
11
3.4. ŞINELE DE LEGATURĂ 3.4.1. Şinele de legătură trebuie să fie montate conform planului de
construcţie al schimbătorului de cale, atât în aliniament, cât şi în curba liniei abătute.
În cazul când se constată coturi în curba liniei abătute, sau ea este prea aspră, se va verifica dacă distanţa între inimă şi macaz este cea prevăzută în planul de construcţie, sau ele provin din cauza montării nereglementare a curbei (netrasată după ordonate). Raza curbei se va verifica pe baza săgeţilor măsurate cu o coardă de 10 m.
Rosturile de dilataţie de Ia capetele aparatului de cale nu vor întrece pe cele prescrise din linia curentă sau de garaj respectivă, iar cele aflate în interiorul aparatului de cale vor fi conforme planului de poză respectiv.
Rosturile de dilataţie de Ia călcâiele acelor nu vor scădea niciodată sub 3 mm, aceasta distanţă minimă fiind necesară pentru asigurarea manevrării acelor în bune condiţii.
Dispozitivele speciale contra fugirii vor fi montate reglementar pe şinele de legătură, iar acolo unde din lipsa acestor dispozitive se utilizează dispozitivele obişnuite, se va verifica dacă acestea asigură fugirea capătului şinelor către călcâiul acelor, în vederea menţinerii rostului de dilataţie minim de 3 mm.
Prinderea şinelor de traverse, atât la calea în curbă cât şi în aliniament, trebuie să fie făcută pe plăci şi cu numărul de tirfoane sau crampoane prescris pentru tipul respectiv.
3.5. INIMA DE ÎNCRUCIŞARE
3.5.1. Inima de încrucişare trebuie să fie curată nefiind permis a lăsa pe ea
pietre, zgura căzuta de la locomotive, pământ zăpadă gheaţă sau orice alt corp străin.
De asemenea, nu va fi îmbâcsită de uleiuri, unsoare etc. Jgheaburile vor fi menţinute liber şi curate. Dimensiunile prevăzute în planul
de poză trebuie să fie menţinute exact. Se va examina cu atenţie vârful inimii spre a se vedea dacă nu are izbituri
sau uzuri laterale. Acestea pot proveni dintr-o aşezare nereglementară a inimii (poziţie răsucită
în plan orizontal faţă de direcţia normală), ecartamentului necorespunzător, sau nerespectării distanţei minime prescrise (1393 mm) între vârful inimii şi partea interioară a contraşinei.
Pentru control se va măsura ecartamentul liniei pe cele doua direcţii, atât la călcâiul inimii, cât şi Ia începutul aripilor; se va verifica distanţa de 1393mm şi lăţimea jgheabului Ia contraşină; de asemenea dacă prinderea tirfoanelor nu este slăbită permiţând jocuri Ia trecerea trenurilor.
3.5.2. Vârful inimii nu trebuie să fie rupt şi nici ştirbit, nefiind permisă o uzură mai mare de:
- 6 mm Ia inimile aflate în liniile curente sau în liniile de primiri şi expedieri ale trenurilor
- 8mm Ia cele de pe restul liniilor.
12
Măsurarea acestor uzuri se face în dreptul secţiunii unde lăţimea inimii este de 40 mm.
Aripile nu trebuie să fie rupte sau crăpate, iar uzura lor să nu depăşească uzura respectivă de Ia vârful inimii.
3.5.3. Fixarea inimii de traverse trebuie să fie făcută solid şi fără să permită vreun joc. Tirfoane sau şuruburile de prindere vor avea filetul în bună stare pentru a garanta o strângere perfectă.
Traversele se deburează uşor sub inimă şi din această cauză se încovoie; de asemenea, când circulaţia se face mai mult pe o direcţie, firul exterior al direcţiei necirculate rămâne mai sus dacă traversele nu sânt bine burate. Din această cauză, burajul traverselor de Ia inimă va fi verificat amănunţit, spre a nu se ajunge la denivelări din cauza traverselor încovoiate.
3.5.4 Jgheaburile inimii vor avea o adâncime minimum 38 mm în liniile curente şi de primiri şi expedieri ale trenurilor şi 37mm în restul liniilor, astfel ca buza bandajului să nu lovească fundul jgheabului, penele, şuruburile, etc.
3.5.5. Contraşinele inimii trebuie menţinute cu distanţele din planul de construcţie faţă de şine atât ca lărgime cât şi ca înălţime faţă de ciuperca şinei.
Adâncimea minimă a jgheabului trebuie să fie de 38 mm respectiv 37 mm. Penele de fontă se vor examina să nu aibă crăpături sau să nu fie sparte,iar şuruburile să nu fie rupte.
Nu se admite ruptura sau lipsa vreunui şurub de Ia contraşine. 3.5.6.Mărcile de siguranţă se vor verifica dacă sânt aşezate Ia locul fixat
prin planul de poză şi STAS 4392 în special la aparatele de cale aşezate în curbă. Ele trebuie să fie văruite cât mai des pentru a fi bine văzute şi pe întuneric. Iarna, zăpada de pe mărcile de siguranţă şi din jurul lor se va curăţa la timp.
13
4. MĂSURAREA APARATELOR DE CALE CU OCAZIA REVIZIILOR
PERIODICE ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE
4.1. MIJLOACE DE MĂSURARE Măsurarea ecartamentului şi nivelului la aparatele de cale trebuie să se facă
cu un tipar verificat metrologic. Măsurarea celorlalte dimensiuni se va face cu ajutorul unui metru de metal
marcat, iar pentru unele din aceste dimensiuni greu de măsurat (adâncimi si lărgimi de jgheaburi, întredeschideri etc.) se pot utiliza şublere sau şabloane verificate şi marcate.
4.2. DIMENSIUNI ŞI TOLERANTE
Dimensiunile măsurate trebuie să corespundă cu dimensiunile respective,
indicate în desenele ce trebuie să le aibă fiecare din personalul însărcinat cu revizia cu măsurare a aparatelor de cale, utilizându-se şi datele din tabelele anexă 1÷7.
Se vor verifica în mod obligatoriu: 4.2.1. Ecartamentul şi nivelul Toleranţe admise Ecartamentul la joanta macazului: +5 / -3 mm Ecartamentul Ia vârful acelor: +4 / -3 mm Ecartamentul Ia călcâiul acelor: +5 / -3 mm Ecartamentul Ia mijlocul curbei: +5 / -3 mm Ecartamentul în dreptul vârfului inimii: +3/ -0 mm. (unde lăţimea vârful inimii este 40 mm)
*(La aparatele de cale cu inima în curbă prevăzute cu supralărgire pe toată lungimea curbei, se va lua în considerare ecartamentul special prescris în dreptul vârfului inimii).
Nivelul măsurat în aceleaşi puncte: ± 5 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri; ± 10 mm, pe celelalte linii.
4.2.2. Alte dimensiuni Distanţa între suprafaţa de contact a vârfului inimii de încrucişare şi suprafaţa dinspre şină a contraşinei: min. 1393 mm Întredeschiderea acului lipit < 4 mm Distanţa între acul dezlipit şi contraac în dreptul barei de conexiune: min. 125 mm Toleranţa la lărgimea jgheaburilor la inimi şi contraşine: +2/ -3 Adâncimea jgheaburilor între ace şi contraace la călcâi, inimi şi contraşine: min. 38 mm
14
4.2.3. Uzuri maxime admise Uzura contraacului max. 6 mm pe liniile curente şi de primiri
şi expedieri, max. 8 mm pe restul liniilor. Nivelul feţei superioare al contraacului să fie cu max. 4 mm mai jos decât al acului
Uzura acului Nivelul feţei superioare a acului să nu fie cu 2 mm şi mai mult, mai jos decât al contraacului, pe porţiunea unde distanţa dintre feţele laterale de rulare ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare
Uzura verticală a inimii max. 6 mm măsurată faţă de nivelul aripii în dreptul secţiunii unde inima are o lăţime de 40 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri şi max. 8 mm pe restul liniilor
Uzura şinelor legate să asigure o adâncime de min. 38 mm a de contraşine jgheabului. Uzura proţapului max. 1 mm pentru liniile curente şi de primiri şi
expedieri şi max. 2 mm pe restul liniilor.
4.3. APARATE DE CALE AŞEZATE ÎN CURBĂ
Aparatele de cale aşezate în curbă nu au de regulă supraînălţări. În cazuri excepţionale în care aparatele de cale necesită supraînălţări, acestea se stabilesc de serviciul regional de întreţinere pe baza unor proiecte tehnice şi se aprobă de Direcţia Întreţinerii căii, iar la revizie se va verifica dacă datele rezultate la măsurare corespund cu cele din proiectele tehnice aprobate.
4.4. PLANURI DE POZĂ
Secţiile de întreţinere şi districtele vor poseda toate planurile de poză ale
aparatelor de cale din raza lor, pentru consultarea acestor planuri cu ocazia reviziilor cu măsurare. Dimensiunile de pe planuri vor fi trecute obligatoriu în carnetele de revizie ale aparatelor de cale ale organelor ce posedă aceste carnete, spre a se evita greşeli la verificare, datorită memorării greşite a dimensiunilor. Anexele 1÷7 cuprind unele date necesare pentru revizia aparatelor de cale.
15
ANEXE
16
Anex
a 1
TA
BELA
DAT
ELO
R PE
NTRU
TRA
SARE
A U
NO
R SC
HIM
BĂTO
ARE
DE C
ALE
Fig.
1
Fig.
2
a) d
istan
ţa d
e la
înce
putu
l sch
imbă
toru
lui d
e ca
le la
vâr
ful a
culu
i; b)
idem
la p
unct
ul m
atem
atic
al s
chim
băto
rulu
i de
cale
; c)
idem
la v
ârfu
l mat
emat
ic a
l ini
mii;
d)
idem
la sf
ârşit
ul sc
him
băto
rulu
i de
cale
; e)
idem
la a
xa m
ărci
i de
sigur
anţă
f)
dist
anţa
de
la p
unct
ul m
atem
atic
al s
chim
băto
rulu
i de
cale
la sf
ârşit
ul sc
him
băto
rulu
i de
cale
;
17
Fig.
2 2 2 2 1 2 2 1
f m
m
1661
6
1661
6
1658
8
1661
6
1097
2
1661
6
1090
8 15
727
1097
2
e mm
4202
3
4811
5
4199
5
4811
5
2976
4
4811
5
3741
2
3133
8
d mm
2713
9
3323
1
2711
1
3323
1
1737
4
3323
1
2522
2 30
039
1894
8
c mm
2347
8
2932
2
2345
1
2934
3
1513
8
2934
3
2335
2
1510
9
b mm
1052
3
1661
6
1052
3
1661
6
6439
1661
6
1431
2
6439
a mm
1248
805
1248
1500
637
1750
1248
637
Raza
m
190
300
190
300
190
300
190
190
Ungh
iul
de d
evia
ţie
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
9°27
’44“
,33
6°20
’24“
,69
8°36
’56“
,32
9°27
’44“
,33
Tg.
1/9
1/9
1/9
1/9
1/6
1/9
1/6,
6
1/6
Tip 40
49
60
60
49
49
49
40
49
40
49
49
Denu
mire
a ap
arat
ului
de
cal
e
S-19
0-1:
9 14
35
S-30
0-1:
9 Af
143
3
S-19
0-1:
9 Af
143
2
S-30
0-1:
9 Af
143
5
Sm-1
90-1
:6 A
f 14
35
S-30
0-1:
9 Aa
14
35
S-19
0-1:
6,6
1435
Sm-1
90-1
:6 A
a 14
35
18
Anex
a 2
TA
BELA
DAT
ELO
R PE
NTRU
TRA
SARE
A TR
AVER
SĂRI
LOR
Fig.
1
Fig
. 2
Fig
. 3
Trav
ersa
re si
mpl
ă
Tra
vers
are
uni j
oncţ
iune
T
rave
rsar
e du
blă
jonc
ţiune
d) d
istan
ţa d
e la
pun
ctul
mat
emat
ic a
l tra
vers
ării
la v
ârfu
l mat
emat
ic a
l ini
mii;
e)
idem
la a
xa m
ărci
i de
sigur
anţă
f)
idem
la sf
ârşit
ul tr
aver
sării
;
19
Fig.
3 1 1
2f
mm
3323
1
2e
mm
6300
0
2d
mm
2595
0
f m
m
1661
5,5
e mm
3150
0
d mm
1297
5
Raza
m
190 - -
Ungh
iul
de d
evia
ţie
6°20
’24“
,69
Tg.
1/9
Tip 40
49
60
Denu
mire
a tr
aver
sării
TDJ-1
90-1
:9
Aa 1
435
TS 4
9-1:
9 14
35
20
Ane
xa 3
TA
BEL
A D
ATEL
OR
PEN
TRU
TRA
SAR
EA B
RET
ELEL
OR
a)
- di
stan
ţa d
e la
vâr
ful s
chim
băto
rulu
i la
vâr
ful a
celo
r b)
– id
em la
pun
ctul
mat
emat
ic a
l sch
imbă
toru
lui
c) –
idem
la p
unct
ul m
atem
atic
al i
nim
ii d)
– id
em la
sfâ
rşitu
l sch
imbă
toru
lui
e) –
idem
la a
xa m
ărci
i de
sigu
ranţ
ă g)
– d
ista
nţa
dint
re p
unct
ele
mat
emat
ice
ale
schi
mbă
toar
elor
de
cale
măs
urat
e pe
lini
a di
rect
ă h)
– d
ista
nţa
de la
pun
ctul
mat
emat
ic a
l bre
tele
i la
vârfu
l mat
emat
ic a
l ini
mii
sim
ple
a br
etel
ei
i) –
dist
anţa
din
tre v
ârfu
rile
mat
emat
ice
ale
inim
ii si
mpl
e a
bre
tele
i şi i
nim
ii si
mpl
e a
schi
mbă
toru
lui
l) –
lung
imea
tota
lă a
bre
tele
i
21
l mm
7598
1
7823
0
6379
6
6604
6
7598
1
7823
0
i mm
2121
2921
1923
3048
2112
3273
h mm
6527
6851
6497
6497
6536
6500
0
g mm
4275
0
4500
0
4275
0
4500
0
4275
0
4500
0
e mm
d mm
3323
1
3323
1
2713
9
2713
9
3323
1
3323
1
c mm
2934
3
2934
3
2347
8
2347
8
2934
3
2934
3
b mm
1661
6
1661
6
1052
3
1052
3
1661
6
1661
6
a mm
805
805
1248
1248
1500
Af
1750
Aa
1500
Af
1750
Aa
Raza
300
300
190
190
300
300
Ungh
iul de
de
viaţie
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
6°20
’24“
,69
Tg.
1/9
1/9
1/9
1/9
1/9
1/9
Tip
60
60
49
49
49
49
Denu
mire
a br
etelei
BS-6
0-30
0-1:9
Af
-4,75
-143
3
BS-6
0-30
0-1:9
Af
-5,00
-143
3
BS-4
9-19
0-1:9
4,7
5
BS-4
9-19
0-1:9
5,0
0
BS-4
9-30
0-1:9
4,7
5
BS-4
9-19
0-1:9
5,0
0
22
Anex
a 4
Dim
ensi
uni j
ghea
buri
Cont
raşi
nă
Ab.
41 39 41 41 41 41 41 41
+2/ -
3
Dir.
41 39 41 41 41 41 41 41
+2/ -
3
Inim
ă Ab
.
44 44 44 44 44 44 44 44
Dir. 44 44 44 44 44 44 44 44
TABE
L CU
DIM
ENSI
UN
ILE
CARA
CTER
ISTI
CE A
LE U
NO
R AP
ARAT
E DE
CAL
E Ec
arta
men
t
Inim
a Ab
.
1436
1434
1441
1441
1436
1436
1436
1436
+3/ 0
Inim
a Di
r.
1436
1434
1436
1436
1436
1436
1436
1436
+3/ 0
Cb.
mijl
oc
1435
1433
1441
1441
1435
1435
1441
1435
-5/ -
3
Dim
ensi
uni
jghe
abur
i Ab. - - - - - - 82 - - 82 73 73
Dir. - - - - - - 75 - - 82 66 73
Ecar
tam
ent
Călc
âi
Ab.
1435
1433
1441
1441
1435
1435
1441
1435
+5/ -
3
Călc
âi
Dir.
1435
1433
1435
1435
1435
1435
1435
1435
+5/ -
3
Vârf
ac
1445
1433
1445
1445
1440
1440
1445
1440
+4/ -
3
Prim
a jo
antă
1441
1433
1441
1441
1435
1435
1441
1435
+5/ -
3
Denu
mire
a ap
arat
ului
de
cal
e
S 60
-190
-1:9
Af
1435
S 60
-300
-1:9
Af
1433
S 49
-190
-1:9
Af
1435
S 49
-190
-1:9
Aa
1435
S 49
-300
-1:9
Af
1435
S 49
-300
-1:9
Aa
1435
S 40
-190
-1:9
Aa
1435
S 40
-300
-1:9
Aa
1435
Tole
ranţ
e
23
Anex
a 5
Dime
nsiun
i jghe
abur
i Co
ntraş
ină
Ab
41 41 41 41
+2/ -
3 mi
n. 38
Dir
41 41 41 41
Inima
dublă
lkf
85
0 852 852
TABE
L CU
DIME
NSIU
NILE
CAR
ACTE
RIST
ICE
ALE
UNOR
TRA
VERS
ĂRI
lkv
461 462 462
lk 300 300 300
kf 56 56 56
min.
38
kv
44 44 44 44
k 41 41 41 41
In. si
m.
Ab
44 44 44 44
min.
38
Dir
44 44 44 44
Ecar
tamen
t Inima
Du
bl.
1436
1436
1436
1436
+3
-0
Inima
Si
mp
1436
1436
1436
1436
+3
-0
Cb.
Mij.
1441
1441
1441
1445
-5
-3
Dim.
jgh
eabu
ri Ab - - - - 82 73
min.
38
Dir - - - 75 68
Ecar
tamen
t
Cb.
Ab.
1441
1441
1441
1441
+5
-3
Cb.
Dir.
1435
1435
1435
1435
+5/
-3
Vârf ac
1445
1445
1445
1445
+4
-3
PJ
1441
1441
1441
1441
+5
-3
Denu
mire
a ap
aratu
lui
de ca
le
TDJ 6
0-19
0-1:9
Af
1435
TDJ 4
9-19
0-1:9
Af
1435
TDJ 4
9-19
0-1:9
Aa
1435
TDJ 4
0-19
0-1:9
Aa
1435
Toler
anţe
24
Ane
xa 6
TA
BEL
CU O
RDO
NAT
ELE
FIRU
LUI E
XTER
IOR
AL C
URB
EI F
AŢĂ
DE F
IRU
L D
IREC
T Y1
– o
rdon
ata
la c
ălcâ
iul a
culu
i Y
- o
rdon
ata
la d
istan
ţa x
faţă
de
călc
âiul
acu
lui
Y
= Re
-√[R
e²-(L
+x)²]
Yn
– o
rdon
ata
la sf
ârşit
ul c
urbe
i; Re
– ra
za d
e cu
rbur
ă a
firul
ui e
xter
ior;
Dista
nţa de
la că
lcâiul
aculu
i (x)
18
1255
16
1079
14
1292
,6
1329
,9
916
13,71
3
1166
12,65
7
12
1113
,1 984
1147
,9
766
10
947,8
791
979,4
630
8,816
1166
1166
,5
8 1078
794,8
1077
,9
619
824,3
507
6 875
655,8
875
468
682,6
397
4 693
530,2
693,4
338
554,3
301
2 533
418
533
229
439,4
218
0 (Y1
)
394
319,3
393,7
141,5
338
148,5
Apar
atul
de ca
le
S 60
-190
-1:9
Af
1435
S
60-3
00-1
:9 Af
14
33
S 49
-190
-1:9
Af
1435
S
49-1
90-1
:9 Aa
14
35
S 49
-300
-1:9
Af
1435
S
49-3
00-1
:9 Aa
14
35
S 40
-190
-1:9
Aa
1435
S
40-3
00-1
:9 Aa
14
35
25
Ane
xa 7
TA
BEL
CU D
ISTA
NŢE
LE ÎN
TRE
FEŢE
LE L
ATER
ALE
DE R
ULA
RE A
LE Ş
INEL
OR
DE P
E FI
RELE
EXT
ERIO
ARE
AL
E LI
NIIL
OR
ABĂT
UTE
Dist
anta
din
tre
feţe
le la
tera
le d
e ru
lare
ale
şine
lor d
e pe
firu
l ext
erio
r al l
iniil
or a
bătu
te (Y
)
13,4
60
172
172
12
402,
5
402,
5
10
681,
3
681,
3
8
917,
7
917,
7
6
1111
,9
1111
,9
4
1263
,8
1263
,8
2
1373
,5
1373
,5
0
1441
1441
Apar
atul
de
cale
S 49
-190
-1:6
Aa S
m
S 49
-190
-1:6
Af S
m
26
27
Cuprins INTRODUCERE .........................................................................................................31. FELUL REVIZIILOR .................................................................................................4
1.1. REVIZIILE APARATELOR DE CALE ....................................................................41.2. REVIZIA DE CONTROL ....................................................................................41.3. REVIZIA CU MĂSURARE (VERIFICARE) ............................................................4
2. PERSONALUL OBLIGAT A FACE REVIZIA APARATELOR DE CALE, TERMENE DE REVIZIE, ÎNSCRIEREA, CONSTATAREA .............................................................................5
2.1. REVIZIILE DE CONTROL ŞI REVIZIILE CU MĂSURARE .......................................5(VERIFICARE) .......................................................................................................52.2. ALTE REVIZII ..................................................................................................62.3. INSCRIEREA CONSTATĂRILOR ........................................................................62.4. ALTE OBLIGATII .............................................................................................6
3. MODUL DE REVIZIE AL APARATELOR DE CALE .......................................................73.1. TRAVERSELE ŞI BALASTUL .............................................................................73.2. MACAZUL .....................................................................................................73.3. APARATUL DE MANEVRĂ ............................................................................ 103.4. ŞINELE DE LEGATURĂ .................................................................................. 113.5. INIMA DE ÎNCRUCIŞARE .............................................................................. 11
4. MĂSURAREA APARATELOR DE CALE CU OCAZIA REVIZIILOR PERIODICE ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE ........................................................................................... 13
4.1. MIJLOACE DE MĂSURARE ........................................................................... 134.2. DIMENSIUNI ŞI TOLERANTE ......................................................................... 134.3. APARATE DE CALE AŞEZATE ÎN CURBĂ ......................................................... 144.4. PLANURI DE POZĂ ....................................................................................... 14
ANEXE .................................................................................................................... 15Anexa 1 ............................................................................................................. 16Anexa 2 ............................................................................................................. 18Anexa 3 ............................................................................................................. 20Anexa 4 ............................................................................................................. 22Anexa 5 ............................................................................................................. 22Anexa 6 ............................................................................................................. 24Anexa 7 ............................................................................................................. 25
top related