hta suub
Post on 01-Feb-2016
14 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
HTA – PARTEA I
DARABONT ROXANA OANA
Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol
Davila” – Spitalul Universitar de Urgenta
Bucuresti
ANUL IV – MODUL BOLI
CARDIOVASCULARE
DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA
PLANUL PREZENTARII
ETIOPATOGENIA HTA ESENTIALA
COMPLICATIILE HTA
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
Studiul MRFIT: TA are o relaţie continuă cu riscul
cardiovascular
Arch. Intern. Med., 1993; 153:186
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
Riscul de infarct miocardic acut sau de accident
vascular cerebral se dubleaza atunci cand ↑TAs cu 20
mmHg sau cand ↑TAd cu 10 mmHg.
LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913
IMPACTUL HTA
1/4 din populatia globului are HTA - 1,56 miliarde de
oameni vor avea HTA in 2025
HTA raspunde de 9,4 milioane de decese/an
Studiul INTERHEART – 25% din sindroamle
coronariene acute din Europa Centrala si de Est se
datoreaza unui istoric de presiune arteriala
crescuta.
40% din populatia adulta a Romaniei are HTA - 75%
din cei in varsta > 65 ani sunt hipertensivi
KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233; Lim SS si colab., Lancet, 2012; 380:
2224-60; YUSUF S. si colab., Lancet, 2004; 364: 937-952; DOROBANTU M si colab., J.
Hypertens., 2014; 32: 39-47
SITUATIA IN ROMANIA
SEPHAR SEPHAR II p
CONSTIENTIZARE 44,26% 69,55% < 0,0001
TRATAMENT 38,85% 59,15% < 0,0001
CONTROL
GENERAL
7,72% 14,79% < 0,0001
CONTROL
TERAPEUTIC
19,88% 25% < 0,0001
IMPACTUL HTA
Romania apartine grupului de tari cu risc inalt privind
mortalitatea cardiovasculara
Age-standardised
mortality from
ischemic heart
disease - men
Age-standardised
mortality from
ischemic heart
disease - women
Age-standardised
mortality from
cerebrovascular
disease - men
Age-standardised
mortality from
cerebrovascular
disease - women
MULLER-NORDHORN J. et al., Eur. Heart J ,2008; doi:10.1093/eurheartj/ehm604
DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA
DEFINITIA HTA
HIPERTENSIUNE ARTERIALA = acel nivel al presiunilor
de la care
riscul cardiovascular se dublează pe termen lung:
≥ 140/90 mmHg
“Nu tot ce conteaza
poate fi masurat
si
nu tot ce poate fi masurat
conteaza”
ALBERT EINSTEIN
CLASIFICAREA HTA
Gr. 1 Gr.2 Gr.3
TA sistolica 140-159 160-179 ≥180
si/ sau
TA diastolica 90 – 99 100-109 ≥110
CLASIFICAREA HTA
2.SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLO-
DIASTOLICA
3. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE
Esentiala/primara/idiopatica
Secundara
CAUZE SECUNDARE DE HIPERTENSIUNE REZISTENTA
Frecvente
Sindromul de apnee in somn
Hiperaldosteronismul primar
Boala renala parenchimatoasa
Stenoza de artere renale
Diabetul zaharat
Rare
Feocromocitomul
Sindromul Cushing
Hiperparatiroidismul
Coarctatia de aorta
Tumori intracraniene
Adaptat dupa Calhoun D. A. si colab. ; Hypertension , 2008; 51: 1403-1419
ETIOPATOGENIA HTA
ETIOPATOGENIA HTA
HTA = boala cu determinism poligenic
puternic influentata de factori dobanditi
(obezitatea, consumul excesiv de sare etc)
Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ANGIOTENSINA II
ENZIMA DE CONVERSIE
Produsi
inactiviBRADIKININA
AT1 AT2
Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza
retentie hidrosalina actiuni in SNC -
stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza
-
-
-
IECA
Angiotensinogen
RENINA
Angiotensina I
ANGIOTENSINA II
ENZIMA DE CONVERSIE
Produsi
inactiviBRADIKININA
AT1 AT2
Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza
retentie hidrosalina actiuni in SNC -
stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator
Vasodilatatie
Efect antiproliferativ
Natriureza
CHIMAZE
IEC
ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA
ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA
FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI
MODIFICARILE UNDEI DE PULS
Din: Vascular ageing. In: The pathology of vessels, Phat N. Vuong, Sir
Colin Berry; Springer-Verlag France, Paris, 2002: pag. 28; Izzo J.l. - J. Am.
Geriatr. Soc., 1981; 29: 520-534
↑ Viteza undei
pulsului
↑diferenta
intre sistola si
diastola
FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI
MODIFICARILE UNDEI DE PULS
Din: Plante G.E. and Farand P., Cap.
4, Macro- and microcirculation in
hypertension, Ed. SAFAR
M.E.,Lippincott Williams&Wilkins,
2005
METODE DE MASURARE A VITEZEI UNDEI PULSULUI
(PWVcf)
PWVcf=L/Δt
Sistemul COMPLIOR –
transductori piezoelectrici de
presiune
Din: Boutouyrie P., Pannier B. –
Measurement of arterial stiffness. In
Central Aortic Blood Pressure, Laurent
S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008
Aix, PWVao si SBPao
normale
P2
P1
P
P
Augmentation index (Aix) = (P2 – P1 / PP) x
100
Ejection Duration
Low peripheral
arterial resistance
P2
P1
PP
Ejection Duration
Augmentation index (Aix) = (P2 – P1 / PP) x 100
High
peripheral
arterial
resistance
Aix, PWVao si SBPao
anormale
COMPLICATIILE HTA
Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)
PROGRESIA AFECTARII DE ORGANE-TINTA
COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA
- Rigidizare si,
la unii pacienti, dilatare
anevrismala in vasele
mari
- Remodelare eutrofica
in arteriolele de
rezistenta
- Promovarea
aterogenezei
- Rarefactie capilara
TIME: dec.13, 2004
COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA
- Injurie endoteliala
- Hiperplazie intimala
(arterioloscleroza
proliferativa)
- Arterioloscleroza
hialina
COMPLICATIILE RENALE ALE HTA
TIME: dec.13, 2004
COMPLICATIILE OCULARE ALE HTA
www.reviewofoptometry.com
COMPLICATIILE CEREBRALE ALE HTA
Din: Sörös P si colab.,
Nature Reviews in
Neurology., 2013; 9: 174-178
COMPLICATIILE CARDIACE ALE HTA
TIME: dec.13, 2004
Din: Lancet, 1982; 1: 1165-1168
HTA induce postsarcina
crescuta si favorizeaza
HVS de tip concentric.
Prevalenta HVS la
hipertensivi variaza in
functie de metoda de
evaluare: 20-50% in HTA
moderata si severa.
Devereux R.B. si colab.,
Circulation, 1977; 55: 613-618
RELATIA DINTRE HTA SI HVS
ALTI FACTORI:
Genetici, varsta,
sex, etnie
Obezitate, DZ
Aport de sodiu
Rigiditate arteriala CRESTEREA MIOCITELOR, FIBROZA INTERSTITIALA,
APOPTOZA mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.
HTA
HVS
ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS
BOALA
MICROVASCULARA
BOALA DE
CORONARE
EPICARDIICE
FORME CLINICE DE
ISCHEMIE MIOCARDICA
FIBRILATIE ATRIALA,
ARITMII VEMTRICULARE
MOARTE SUBITA
DIASTOLICA SISTOLICA
INSUFICIENTA CARDIACA
DEZECHILIBRU
APORT-CONSUM
PATOGENIA CARDIOPATIEI HIPERTENSIVE
Drazner M. H., Circulation, 2011; 123: 327-334
EVOLUTIA DE LA HTA LA INSUFICIENTA
CARDIACA
Borlaug B.A., Nat. Rev. Cardiol., 2014; 11: 507-515
HVS GENEREAZA INSUFIECIENTA CARDICA CU
FRACTIE DE EJECTIE PREZERVATA
SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HIPERTROFIEI
VENTRICULARE STANGI LA PACIENTII HIPERTENSIVI
STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS
DIAGNOSTICATA ELECTROCARDIOGRAFIC
Creste riscul de mortalitate cardiovasculara de 8x -
similar cu cel al pacientilor care au avut un infarct
miocardic.
HVS SI RISCUL DE MORTALITATE
CARDIOVASCULARA
Kannel W.B. si colab., Ann. Intern. Med., 1970; 72: 813-
822;
STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS
DIAGNOSTICATA ECOCARDIOGRAFIC
Creste riscul de deces sau de complicatii non-fatale
de 2-4x.
HVS SI RISCUL DE MORTALITATE
CARDIOVASCULARA
Levy D. si colab., N.Engl.J.Med., 1990; 322: 1561-1566
Relatia dintre masa
VS si riscul CV este
continua si se
manifesta de la
valori aflate sub
criteriile de HVS.
Schillaci G. si colab., Hypertension, 2000; 35: 580-586
Prognosticul HVS depinde de geometria VS. Varianta cea mai
severa este hipertrofia concentrica.
Din: Ann.Intern.Med., 1991; 114: 345-352
HVS SI RISCUL DE MORTALITATE
CARDIOVASCULARA
HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei cardiace
congestive si de deces prin insuficienta cardiaca.
Din: Okin P. M. si colab., Circulation, 2006; 113: 67-73
(LIFE Study)
HVS SI RISCUL DE INSUFICIENTA CARDIACA
HVS este predictor
independent de aparitie a
fibrilatiei atriale la
pacientii hipertensivi .
Verdecchia P. si colab.,
Hypertension, 2003; 41: 218-223;
Wachtell K. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 2005; 45: 712-
719
HVS SI RISCUL ARITMIC
La pacientii hipertensivi cu HVS - ECG frecventa
ESV este de 40 x mai mare decat la cei hipertensivi
fara HVS sau la normotensivi.
Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22
Riscul de moarte subita este semnificativ crescut la
cei cu dovada ecocardiografica si, mai ales,
electrocardiografica de HVS.
Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22; Kannel W.B. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 1985; 5: 141B-149B; Haider A.W. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 1998; 32: 1454-1459
HVS SI RISCUL ARITMIC
UTILITATEA IDENTIFICARII HVS IN RAPORT CU ALTE
TIPURI DE AFECTARE SUBCLINICA DE ORGAN
Mancia G. si colab., 2013 ESH/ESC Guidelines for the management of arterial hypertension, J.
Hypertens., 2013; 31: 1281-1357; Mancia G., Fagard R. - J. Hypertens., 2013 ; 31: 2464-2465
In ghidurile
ESH/ESC 2013 se
considera prioritare
studiile care vor
demonstra
ameliorarea
prognosticului
odata cu regresia
afectarii subclinice
de organ.
top related