gr ădina botanică “i. todor” usamv - bucureşti

GRĂDINA BOTANICĂ“I. TODOR”

USAMV - BUCUREŞTI

Conf. Dr. Mihaela Ioana GEORGESCU *, Şef Lucr. Dr. Ioana Marcela PĂDURE *

* Departamentul de Peisagistică, Biodiversitate şi Horticultură

ornamentală, Facultatea de Horticultură,

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Gândită şi realizată ca o bază de studiu pentru studenţii agronomi, Grădina Botanică a USAMV - Bucureşti îşi leagă existenţa de etapele de formare şi dezoltare ale celei mai vechi instituţii de învăţământ agronomic superior din România.

În anul 1852 ia fiinţă la Bucureşti Institutul de Agricultură de la Pantelimon. Între anii 1857 – 1863, sunt introduse în programa şcolară o serie de discipline, printre care se număra şi botanica şi silvicultura.

SCURT ISTORIC

1869 – Şcoala de la Pantelimon se mută la Herăstrău , devenind cunoscută sub numele de Şcoala de la Herăstrău, apoi sub cel de Şcoala Centrală de Agricultură Herăstrău (1893). Instituţia a cunoscut diferite forme de organizare şi, pe rând, titulatura sa a fost schimbată în: Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău (1915), Academia de înalte Studii Agronomice (1929), Facultatea de Agronomie – integrată Şcolii Politehnice din Bucureşti (1938), Institutul Agronomic Bucureşti (1948), Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu” (1952), Universitatea de Ştiinţe Agronomice (1992), Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (1996)

SCURT ISTORIC

Amplasamentul şi structura actuală datează din 1954/1955, când, sub conducerea Prof. Ioan Todor, a fost reorganizată pe noi baze ştiinţifice şi practice. Ulterior, ea a suferit modificări privind destinaţia unor suprafeţe, fără a altera concepţia celui care i-a dat forma actuală.

În anul 1870 este înfiinţată grădina botanică “Profesor P.S. Aurelian” în cadrul noii locaţii de la Herăstrău.

În anul 1949 are loc reorganizarea grădinii botanice în actuala curte a U.S.A.M.V.B.

În primăvara anului 2004, în Grădina Botanică vor începe o serie de lucrări de refacere şi modernizare ale aleilor şi ale celor două bazine precum şi de completare ale speciilor de plante spontane şi ornamentale. Din anul 2004, Grădina Botanică va primi numele profesorului Ioan Todor.

ORGANIZAREA GRĂDINII BOTANICE “I. TODOR”Grădina botanică cu o suprafaţă de 1,3 ha, este împărţită în cinci sectoare

principale:

• Sectorul sistematic – în care aproximativ 600 de specii de plante superioare (Magnoliopsida) sunt grupate în subclase, cu poziţionarea în centru a Magnioliidae-lor, în jurul cărora sunt ordonate specii din subclasele Hamamelidae, Caryophylidae, Rosidae, Dileniidae, Asteridae şi Liliidae.

• Sectorul geobotanic – reuneşte specii importante pentru ilustarea zonelor şi etajelor de vegetaţie ce caracterizează flora României. Aici putem observa specii deTaxus baccata, Fagus sylvatica, Salix caprea, Heleborus purpurascens, Symphytum officinale ş.a.

• Sectorul utilitar – cuprinde plante de interes ştiinţific şi didactic, specii tinctoriale, medicinale sau aromatice.

• Sectorul decorativ - amplasat la intrarea în grădină, a fost conceput şi realizat de către studenţii peisagişti ai Facultăţii de Horticultură sub îndrumarea cadrelor didactice.

• Sectorul auxiliar - compus iniţial din seră şi câmp înmulţitor, a suferit o serie de modificări, actualmente fiind subordonat sectorului utilitar

• Sectorul sistematic

Ocupă cea mai mare parte din suprafaţa grădinii. Este organizat pe principii ştiinţifice, având în centru subclasa Magnoliidae, din care pornesc radiar restul claselor din Magnoliopsida (Dicotyledonatae). Excentric şi despărţite de plantele din Magnoliopsida printr-un mic bazin cu plante higrofile, se găsesc speciile din clasa Liliopsida (Monocotyledonatae). În câteva puncte ale sectorului sunt amenajate stâncării pe care se găsesc o serie de specii deosebite, aduse din diferite zone ale ţării;unele au potenţial decorativ (Aster oleifolius, Iris pumila), altele sunt specii endemice (Salvia transilvanica, Agropyron brandzae) sau sunt plante rare, cu areal restrâns în România (Nepeta parviflora, Paeonia tenuifolia).Prin grija d-lui profesor universitar dr. Vasile Ciocârlan, în acest sector au fost aduse şi aclimatizate o serie de plante de curând descoperite în flora ţării noastre, ca de exemplu Seseli giganteum.

Paeonia tenuifolia

Iris pumila

Cornus mas Salvia transilvanica

• Seseli giganteum Lipski

• Sectorul geobotanic Gândit şi organizat pentru a ilustra vegetaţia caracteristică zonelor şi etajelor existente în România. Cuprinde specii lemnoase şi erbacee, gimnosperme sau angiosperme

Corylus avelana Castanea sativa

Helleborus purpurascens

Juniperus sabina Ginkgo biloba

Primula veris

Hepatica transsilvanica

• Sectorul decorativ Se găseşte la intrarea în grădina botanică Cuprinde specii decorative rare, ca de exemplu Acer palmatifidum, Ilex aquifolium, Akebia sp.

Akebia Acer palmatifidum

Ilex aquifolium

Nigella damascena

În cadrul altor sectoare se află specii spontane cu potenţial ornamental, aduse şi aclimatizate de membrii colectivului de Botanică

• Orchis purpurea Huds.

• Aster oleifolius (Lam.) Wagenitz

• Polygala major Jacq.

• ROLUL GRĂDINII BOTANICEActivităţile desfăşurate în cadrul Grădinii Botanice “I. Todor” includ:

aspecte didactice privind cunoaşterea de către studenţii facultăţilor cu profil vegetal (Agricultură Horticultură, Biologie, Biotehnologii ) a speciilor studiate în cursuri şi lucrări practice

familiarizarea cu problemele privind biodiversitatea din Româniafolosirea raţională a speciilor cu însuşiri valoroaseocrotirea plantelor înscrise în listele Roşii.

În Grădina Botanică se desfăşoară lucrări de cercetare de către doctoranzi sau studenţi.

Participarea în schimbul intern şi extern de seminţe cu diferite grădini botanice permite înmulţirea şi diversificarea speciilor de plante din colecţie precum şi cunoaşterea florei din alte părţi ale lumii.

Grădina botanică “I. Todor” A USAMV- Bucureşti adăposteşte, în orice anotimp, un microunivers al plantelor...

Vă aşteptăm!