geotehnica 2

24 Studiul apei subterane

25. Elemente de hidraulică subterană. Legea lui Darcy.

26. Determinarea coeficientului de permeabilitate. Determinarea coeficientului de permeabilitatea in terenuri stratificate

27 Actiunea hidrodinamica a apei. Forta hidrodinamica

28 Antrenarea hidrodinamica si dimensionarea filtrelor inverse

29 Mecanica pamanturilor. Modele si ipoteze de calcul

Determinarea stării de tensiune şi deformaţie din masivul de pămant, sub acţiunea unor incărcări exterioare, precum şi aprecierea comportamentului lui prin prisma criteriilor de rezistenţă, rigiditate şi stabilitate, constituie obiectul mecaniciipămanturilor. Mecanica pămanturilor, asemenea Teoriei elasticităţii, din care preia de fapt majoritatea ipotezelor şi metodologiilor, analizează starea de tensiuni şi deformaţii, nu din masivele reale de pămant, ci din nişte corpuri (modele) care păstrează din corpul real numai trăsăturile şi caracteristicile determinante asupra proceselor analizate, renunţand lacele secundare.In consecinţă, obiectul de studiu al mecanicii pămanturilor il constituie semispaţiul şi semiplanul.Ipoteza mediului continuu consideră că intregul corp al semispaţiului este ocupat de materie cu o structură continuă, fărăfisuri, crăpături, goluri, etc.Ipoteza omogenităţii admite in general că proprietăţile mecanice ale materialului nu variază de la punct la punct, adicăproprietăţile sale sunt aceleaşi in orice punct al semispaţiului.Ipoteza izotropiei consideră că intr-un punct al semispaţiului, proprietăţile mecanice ale materialului nu variază in raport cu diferitele direcţii din punctual considerat.

30 Compresibilitatea pamanturilor. Aspecte calitative. Legea indesarii. Curba de compresiune porozitate

In mecanica pămanturilor, proprietatea acestora de a se deforma este definită prin noţiunea de compresibilitate.-Studiul acesteia permite stabilirea ecuaţiilor fizice ale pămanturilor, a indicilor proprietăţilor mecanice şi prin aceasta, determinarea stărilor de tensiune şi respectiv tasarea la un moment dat sau finală (deplasarea pe verticală) a construcţiilor.

31. Compresibilitatea pamanturilor. Determinari in laborator. Coeficientul presiunii laterale

32. Indici ce definesc compresibilitatea pamanturilor

33. Presiunea de preconsolidare si corectarea curbei de compresiune porozitate

34. Studiul compresibilitatii pamanturilor prin incercari in situ

- incercarea cu placa (STAS 8942/3-90);- incercarea presiometrică;- penetrarea standard (STAS 1242/5-88) şi penetrarea statică (STAS 1242/6-76);- metode seismice (STAS 1242/7-76);

35. Starea de tensiune din masivele de pamant. Starea de tensiune din greutate proprie

Starea de tensiune din pămant_ Tensiunea in pămant este considerată o tensiune medie in raport cu suprafaţa considerată (plinuri şi goluri) şi nu tensiune de la contactele intergranulare._ Starea reală de tensiune, prin acceptarea principiului suprapunerii efectelor, este rezultanta compunerii a două stări de tensiune:

_ Starea de tensiune indusă de acţiunile exterioare (construcţii/fundaţii)_ Starea de tensiune preexistentă

36. Starea de tensiune din incarcari exterioare – forta concentrata si uniform distribuita in semispatiu. Metoda punctelor de colt

37.Starea de tensiune din incarcari exterioare – forta concentrata si uniform distribuita in semiplan.

38. Solutii aproximative pentru calculul tensiunii verticale. Tensiuni finale. Tensiune efectiva – tensiune totala.

39.Tasarea constructiilor. Tipuri de deformatii. Factori de influenta a procesului de deformare.

40. Starea de deformatie in masivele de pamant – calculul tasarii prin metode bazate pe Teoria Elasticitatii

41. Starea de deformatie in masivele de pamant - tasarea in cazul terenurilor stratificate metoda insumarii tasarii pe straturi elementare – STAS 3300/2- 1985

42. Rezistenta la forfecare a pamanturilor. Definirea conceptului

43. Criteriul de cedare plastic Mohr – Coulomb

44. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin forfecare directa. Rezistenta la forfecare a pamanturilor necoezive. Rezistenta la forfecare a pamanturilor coezive

45. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin incercarea in triaxial

46. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin incercarea in monoaxial

47. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin incercari pe teren

48. Stabilitatea taluzurilor si versantilor – consideratii generale

49. Clasificarea cedarilor taluzurilor/versantilor

50. Cauze si actiuni care determina alunecarile de teren. Estimarea factorului de stabilitate. Tipuri de metode care considera echilibrul limita

51. Analiza stabilitatii versantilor (Metoda blocurilor)

52. Analiza stabilitatii taluzurilor (Metoda fasiilor – Metoda Fellenius)

53. Analiza stabilitatii taluzurilor (Metoda cercului de frictiune)

54. Analiza stabilitatii taluzurilor (Metoda Bishop)

55. Influenta apei de infiltratii asupra stabilitatii taluzurilor. Influenta actiunii seismice asupra stabilitatii taluzurilor

56. Considerarea efectului spatial al alunecarilor. Principii de prevenire si combatere a alunecarilor de teren

57. Impingerea pamantului – consideratii generale

-Forţa P0 care se exercită, de către masa de pămant, asupra unui perete nedeplasabil sau nedeformabil este definită ca impingerea in stare de repaos; aceasta deoarece rezistenţa la forfecare a pămantului nu este mobilizată (fmob.=0). -Forţa minimă pe care o masă de pămant o exercită asupra unui element de sprijin deplasabileste definită ca impingerea activă a pămantului (Pa

-Forţa maximă pe care o masă de pămant o poate opune unui element de construcţie, care comprimă, este denumită impingerea sau rezistenţa pasivă a acestuia.

58. Impingerea pamantului in stare de repaos. Impingerea pamanturilor asupra sprijinirilor

59. Impingerea activa a pamanturilor (Teoria Coulomb). Rezistenta pasiva a pamanturilor (Teoria Coulomb)

60. Impingerea pamantului – solutii grafice (Metoda Poncelet si Metoda Culmann)

61. Distributia impingerilor active pe zidul de sprijin

62. Impingerea activa a pamanturilor (Teoria Rankine). Rezistenta pasiva a pamanturilor (Teoria Rankine)

63.Calculul rezistentei pasive a pamanturilor prin metode grafo-analitice –Metoda spiralei logaritmice

64. Calculul terenului de fundare. Proiectarea terenului de fundare. Definirea presiunilor ca caracterizeaza terenul de fundare

65. Calculul terenului de fundare pe baza presiunii conventionale

66. Calculul terenului de fundare la SLD. Calculul presiunii plastice a terenului de fundare - Teoria Puzîrevski - Ghersevanov – Fröhlich

67. Calculul terenului de fundare la SLD. Calculul presiunii plastice a terenului de fundare - Teoria Puzîrevski - Ghersevanov – Fröhlich – Stanciu

68. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. Consideratii generale. Tipuri de cedari

69. Calculul presiunii critice de refulare laterală pentru suprafeţe compuse de cedare

70. Calculul presiunii critice de refulare laterală - Metoda Terzaghi

71.Calculul capacităţii portante a terenului de fundare după normele româneşti. Factori de siguranta in calculul terenului de fundare

72. Calculul capacitatii portante a terenului de fundare la smulgere. Consideratii generale. Principii de fundamentare a metodelor de calcul