fracturile etajului mijlociu al fetei

Ministerul Sanatatii al R.M U.S.M.F.”N.Testemiteanu

Catedra de chirurgie orala si maxilo-faciala

Profesor:C.Ceclu

Student:A.Gatman

TEMA : Fracturi ale maxilarului (fracturile de masiv facial). Etiopatogenie, mecanism de producer, forme anatomoclinice

Etiopatogenie:

• 1)Accidente rutiere;

• 2)agresiunile umane;

• 3)accidente de munca;

• 4)accidente sportive;

• 5)caderi accidentale si alte cauze

Frecvneta:

• Studiile clinico-statistice indica faptul ca din totalul fracturilor viscerocraniului,aproximativ 30% intereseaza maxilarul,in timp ce 70 %afecteaza mandibula.

• Acest lucru se datoreaza fatului ca mandibula este mai expusa la factorii traumatizanti,in timp ce maxilarul este fixat la baza craniului si protejat de proeminentele osoase suficient de rezistente:piramida nazala,os zigomatic.

• Au frecventa mai crescuta la sexul masculin (60-80%)si afecteaza mai frecvent adultii tineri,intre 20 si 35 ani.

• Cele mai frecvente :Le Fort I-27%;Le Fort II-57 si Le Fort III-16%

Biomecanica:• Se produc cele mai dese ori prin mecanismul direct; insa

foarte rar sunt descrise fracturi de maxilar prin mecanismul indirect,prin impactul in sens vertical,de jos in sus,al mandibulei pe maxila,in urma loviturilor sau caderii accidentale pe menton.

• Deplasarea fragmentelor se produce in majoritatea cazurilor sub actiunea directa a fortei traumatice(deplasari primare)

• La maxilar musculatura are o influenta redusa,in principal prin actiunea m.maseter,mm.pterigoidieni,m.valului palatin care prin compunerea fortelor,vor determina o deplasare secundara spre inferior si posterior.

Clasificarea formelor anatomo-clinice• A. Fracturi totale• a) Fracturi transversale (orizontale sau de tip Le

Fort).• - Fracturi transversale joase (Le Fort I).• - Fracturi transversale mijlocii (Le Fort H).• - Fracturi transversale înalte (Le Fort III).• b) Fracturi verticale• - Fractura mediană (sagitală).• - Fractura paramediană (parasagitală).• c) Fracturi mixte• - Fractura de tip Richet.• - Fractura de tip Huet.• - Fractura de tip Bassereau.• - Fractura de tip Walther.

d)Fracturi complexe -Dislocatii multiple ale masivului facial -Fracturi cominutive ale masivului facial

B. Fracturi partiale

-Fracturile rebordului alveolar

-Fractura tuberozitatii maxilare

-Fracturi ale boltii palatine

Fractura transversala joasa sau fractura de tip Le Fort I

• Linia de fractura porneste de la apertura piriforma, traverseaza pe deasupra apexurile dentare, fosa canina, creasta zigomato-alveolara, tuberozitatea şi apofiza pterigoida în treimea inferioara. Desprinde complexul alveolo-palatin de blocul osos al masivului facial

• Fractura Le Fort I ,asociata cu excoriatii,avulsii si luxatii dentare.

Fractura transversala mijlocie sau fractura de tipLe Forte II

• Linia de fractură interesează uni sau bilateral oasele nazale, osul lacrimal, apofiza ascendentă (pilierul anterior, stâlp de rezistenţă al masivului facial) şi osul planum al etmoidului, planşeul orbitar până la fisura sfenomaxilară, de unde pleacă oblic în jos şi înafară sub malar, pe traiectul zonei de slabă rezistenţă mijlocie din peretele anterior şi lateral al sinusului maxilar pentru a traversa apofiza piramidală a maxilarului (componentă a stâlpului de rezistenţă lateral) şi apofiza pterigoidă în treimea mijlocie.

• Reconstructie CT tridimensionala care evidentiaza o linie de fractura Le Forte II.

Fractura transversala inalta sau fractura de tip Le Forte III

• .Se întâlneşte şi sub numele de disjuncţie intercranio-maxilară. Linia de fractură uni sau bilaterală trece prin vomer, treimea superioară a oaselor nazale, apofiza ascendentă a maxilarului, osul planum al etmoidului, planşeul orbitei, încalecă fanta sfeno-orbitară unde se bifurcă: o linie de fractură interesează peretele orbitar extern cu apofiza frontală a malarului şi arcada zigomatică, iar o alta merge în jos şi posterior, secţionând tuberozitatea şi apofiza pterigoidă în treimea superioară. Uneori arcada zigomatică şi vomerul rămân întregi ,nepermitind detasarea intregului masiv facial,dupa sectionarea totala a stilpilor de rezistenta prin care blocul osos atirna de etajul anterior al bazei craniului.

• Aspect clinic al unei fracturi Le Forte III ,cu echimoze in “binoclu”si facies in “butoi”

Fracturile verticale:

• Liniile de fractura, secţionând grinzile orizontale de rezistenţă inferioare şi mijlocii, parcurg parţial sau total întregul masiv facial în direcţia antero-posterioară şi de jos în sus. Pot fi localizate median sau paramedian.

Fractura sagitala sau mediana,medio-sagitala,disjunctia intermaxilara:

• Linia de fractură trece vertical prin arcada alveolară între incisivii centrali, merge median în sus şi posterior prin sutura dintre cele două apofize palatine despicând masivul facial în treimea inferioara, în două jumătăţi cu deschiderea posterioarâ sau anterioară

• Fractura mediosagitala a maxilarului:1 cu deschidere anterioara2;cu deschidere posterioara.

Fractura paramediana,parasagitala,fractura laterala de maxilar ori latero-sagitala a masivului facial:

• Soluţia de continuitate osoasă porneşte de pe rebordul alveolar, lateral de linia mediană şi merge de sus şi înapoi vertical spre orbită, secţionând grinda orizontală inferioară alveolopalatină şi superior grinda orbitară inferioară, sau merge oblic spre planşeul nazal, sinusul maxilar şi tuberozitate.

• Traiectul de fractura parasagitala de maxilar

Fracturile mixte:

• Fractura de tip Richet- constituie fractura unui singur maxilar în care fragmentul liber este extrem de mobil. Asociază o linie de fractură verticală mediană cu o fractură unilaterală de tip Le Fort II sau Le Fort I. Dislocă un singur maxilar cu secţiune orizontală la diferite etaje.

• Fractura Richet

Fractura de tip H u e t sau fractura "în inimă de carte de joc" ori fractura de tip Hurt delimitează un fragment central.

• Soluţia de continuitate osoasă trece vertical în dreptul caninilor în sus şi înăuntru spre linia mediană, fie spre planşeul nazal, fie spre oasele nazale, iar orizontal traversează bolta palatină de la un canin la altul, detaşând blocul osos incisivo-canin.

• Fractura Huet

Fractura Bassereau:

• In care se diferenţiază trei fragmente de oase mari, ce combină o fractură de tip Le Fort I cu două fracturi verticale paramediane, detaşând blocul median alveolopalatin corespunzător incisivilor centrali şi laterali şi două fragmente laterale molaro- premolare.

• Fractura Bassereau

Fractura de tip Walther sau "fractura cu patru fragmente" Asociază, prin încrucişare, o linie de fractură orizontală

bilaterală de tip Guerin sau Le Fort II cu una mediosagitală şi cu câte un traiect vertical de o parte şi de alta a maxilarelor, pornind din dreptul premolarilor şi mergând perpendicular pe soluţia de continuitate orizontală, traversând bolta palatină. Iau naştere astfel 4 fragmente mobile, două anterioare şi alte două posterioare.

• Fractura Walther

Fracturi complexe

• 1)Dislocările multiple ale masivului facial sau dislocaţiile cranio-orbito- nazo-maxilare descrise de Merville, Vincent şi Thomas (1974) asociază mai multe traiecte de fractură orizontale şi verticale, simetric sau asimetric, favorizând dislocarea, distanţarea şi rotarea fragmentelor mari rezultate, detaşându-le de baza craniului.

• 2) Fracturile cominutive ale întregului masiv osos, nu ţin cont de liniile de slabă sau de mare rezistenţă ale masivului facial. Soluţiile de continuitate osoasă se întretaie haotic, fărâmiţând componentele osoase în nenumărate fragmente mici numite eschile, rămase sau nu acoperite de periost .

Pot avea 2 variante:1)Fracturi cominutive închise la tegumente de tip

Grindin: în care tegumentele acoperitoare sunt doar contuzionate, traiectele de fractură deschizând numai cavităţile naturale ale etajului mijlociu al feţei.

• 2)Fracturi cominutive deschise la tegumente cu alte două variante: A)Fracturi cominutive fără pierderi de substanţă osoasă, soluţiile de continuitate ale părţilor moi doar descoperind focarele de fractură.

• B)Fracturi cominutive cu pierdere de substanţă osoasă deschise la tegumente prin plăgi cu aspect variat prin care au fost îndepărtate prin acţiunea agentului traumatizant, fragmente osoase de diferite mărimi. Sunt consecutive marilor accidente civile ori produse prin arme de foc.

Fracturi partiale

• 1)Fracturile de rebord alveolar situate frontal, lateral sau fronto-lateral pot prezenta linii de fractură oblice, verticale sau orizontale, unice, duble, triple sau cominutive, delimitând un fragment intermediar sau mai multe fragmente detaşate sau nu de pe maxilar, cu sau fără dinţii componenţi ai complexului alveolo-dentar.

• 2)Fractura tuberozităţii maxilare prezintă o linie de fractură cu direcţie oblică spre distal şi în sus deschizând sau nu sinusul maxilar.

• 3)Fractura boltii palatine cel mai frecvent la copii.

2)Fractura tuberozităţii maxilare prezintă o linie de fractură cu direcţie oblică spre distal şi în sus deschizând sau nu sinusul maxilar. 3)Fractura boltii palatine cel mai frecvent la copii ,prin caderea cu gura deschisa pe un corp ascutit (creion,bat,tub de plastic,andrea)