forme majore ale reliefului terestru

FORME MAJORE ALE FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRURELIEFULUI TERESTRU

Bazinele oceaniceBazinele oceanice• Reprezinta cele mai mari adâncituri ale scoartei

terestre;• În ele s-a acumulat apa şi s-au format oceanele;• Sunt alcatuite din scoarta oceanica;• Au forme de relief suboceanic:

- platforma continentala –coboara de la 0 la

200 m adancime, neteda si usor inclinata.

aici se desfăşoară majoritatea activităţilor omului legate de mare (pescuitul, extracţia de petrol şi gaze naturale etc.).;

-abruptul continental(povârnişul oceanic) –coboara de la 200 la 3000-4000m;

- campia abisala(fundul oceanului) –coboara pana la 6000m;

- Rifturi –crapaturi ale scoartei terestre pe unde iese magma din mantaua superioara;

-Fose (gropi abisale) - sunt porţiunile cele mai adânci din ocean. Sunt prezente acolo unde are loc procesul de subducţie. Cea mai adâncă groapă abisală este Groapa Marianelor (- 11.033 m) din Oceanul Pacific.;

• -Dorsale oceanice(lanturi de munti suboceanici) - situate de o parte şi de alta a rifturilor. Vârfurile lor cele mai înalte pot apărea deasupra nivelului mării sub formă de insule vulcanice.;

• Exista patru bazine oceanice mari: Bazinul Oceanului Pacific, Bazinul Oceanului Alantic, Bazinul Oceanului Indian şi Bazinul Oceanului Arctic

Oceanul Pacific –partea de vestOceanul Pacific –partea de vest

Oceanul Pacific-partea de estOceanul Pacific-partea de est

Oceanul AtlanticOceanul Atlantic

Oceanul IndianOceanul Indian

Oceanul ArcticOceanul Arctic

Linia de contact dintre uscat si apa poarta numele Linia de contact dintre uscat si apa poarta numele de de tarmtarm

• Ţărmul nu este drept, ci prezintă diferite articulaţii (crestături). Acestea sunt:– insulele;– peninsulele;– golfurile– capurile;– istmurile;– strâmtorile.

• Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din toate părţile de apă. După origine, insulele pot fi: – continentale (atunci când s-au desprins dintr-un continent).

Ex.: I. Marea Britanie.– vulcanice (dacă au fost clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda.– coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării coloniilor

de corali).

• O grupare de mai multe insule formează un arhipelag (ex.: Arhipelagul Indonezian – cel mai mare din lume, Arhipelagul Britanic, Arhipelagul Hawaii).

• Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Acestea sunt înconjurate de apă din trei părţi (ex.: Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Scandinavă, Peninsula Arabică).

• Peninsule

• Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în interiorul uscatului (de exemplu, Golful Mexic, Golful Persic, Golful Biscaya).

• Capurile reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale uscatului în mare (Capul Roca, Capul Nord, Capul Bunei Speranţe).

• Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac legătura dintre două porţiuni de uscat mai mari. De exemplu, Istmul Panama leagă cele două Americi, iar Istmul Suez uneşte Africa şi Asia. Unele istmuri au fost tăiate de om pentru a construi canaluri (Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Corint).

• Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două mări sau oceane ori porţiuni de mări sau oceane. Exemple: Strâmtoarea Gibraltar (uneşte Marea Mediterana si Oceanul Atlantic)

Golfuri

Capuri

Istmul si Canalul PanamaIstmul si Canalul Panama

Stramtoarea GibraltarStramtoarea Gibraltar

ContinenteleContinentele

• Sunt cele mai mari ridicaturi si portiuni de uscat ale scoartei terestre.

• Sunt alcatuite din scoarta continentala

• Continenetele Terrei sunt urmatoarele: Asia, Africa, America de Nord, America de Sus, Antarctica, Europa, Australia, Oceania( care cuprinde insulele mici din Oceanul Pacific si intinderile de apa dintre ele).

RELIEFUL CONTINENTELORRELIEFUL CONTINENTELOR

• Este format din munţi,podişuri,dealuri şi câmpii;

• Munţii reprezintă cele mai înalte forme de relief ale uscatului depăşind de obicei 1000 metri;

• Se compun din poale,versanţi,culme,vârf,

trecători sau pasuri şi depresiuni;

• Munţii se clasifică astfel:

• A.după vârstă:tineri(Alpii,Carpaţii Himalaya) şi bătrâni(Ural);

• B.după modul de formare:vulcanici şi de încreţire

• C.după dispoziţia spaţială:masive,lanţuri şi sisteme muntoase

• Cei mai înalţi munţi de pe Glob sunt Himalaya-8.848m-vf.Everest(8878 m după unele surse).

ACONCAGUA-AMERICA DE SUD

AHHAGAR-AFRICA

ANZII

ALPII ELVEŢIEI

BUCEGI

CARAIMAN

EVEREST(CHOMOLUNGMA-8.872 m)

HIMALAYA

KILIMANDJARO-AFRICA

VF.MOLDOVEANU-CARPATI-2.544 METRI

MUNŢIISTÂNCOŞI-AMERICA DE NORD

TRECĂTOARE ÎN ALPI

BUCEGI-VF.OMU-2.505 METRI

NEGOIU

GHEŢAR ÎN ALPI

MUNŢII BALCANI

CANADA-MUNTELE LOGAN

MASIVUL RORAIMA-VENEZUELA

VULCAN DIN ISLANDA

ALPI-VF. MONT BLANC-4.807 METRI

LANŢUL ANDIN

MUNŢII JURA

TAUNUS-GERMANIA

MUNŢII KUNLUN

Muntele Fuji

Munţii Ural

Vulcanul Stromboli

• PODIŞURILE-sunt forme de relief netede sau deluroase cu altitudini mai mari de 300 metri.

• DEALURILE-sunt forme de relief asemănătoare munţilor dar cu altitudini mici în care domină suprafeţele ocupate de versanţi;nu depăşesc de obicei câteva sute de metri.

• CÂMPIILE-sunt forme de relief joase,netede cu înălţimi sub 300 metri.

DEALURI

DEALURILE TRANSILVĂNENE

DEPR.BRAŞOV

PODIŞUL GOBI

POD.BRAZILIEI

POD.NEGEV

• Campia Amazonului

C.PITEŞTIULUI