fisa_subiectiva
Post on 07-Oct-2015
12 Views
Preview:
DESCRIPTION
Fisa subiectiva
TRANSCRIPT
Felul propoziiilor subordonate se stabilete:
1. dup întrebare, când aceasta este specific unei anumite subordonate; 2. dup natura morfologic a termenului regent;
3. dup elementele subordonatoare specifice (care introduc numai un anumit fel de subordonat); 4. dup elementele corelative (de relaie) (cuvinte sau grupuri de cuvinte, pri de vorbire sau locuiuni care apar
în regent i corespund unei anumite subordonate); 5. dup contragerea subordonatei în partea de propoziie corespunztoare.
PROPOZIIA SUBORDONAT SUBIECTIV
Definiie- este subordonata care îndeplinete în fraz funcia sintactic de subiect al pro poziiei regente:
E uor a scrie versuri. (subiect) E uor 1/ s scrii versuri.2/ (2- subiectiv) Întrebri - cine?, ce?
Termeni regeni: 1. verb personal; Vine1/ cine poate.2/
2. verb impersonal la orice diatez: este, trebuie, se cuvine, se cade, se întâmpl, se zice, se spune,
se pare, se poate, se vede, se aude, se crede,(îi) este dat, (îi)este sortit, (îi)este hotrât, (îi)este
scris, etc.
Se zice1 / c va ploua.2/ I-a fost dat 1 / s ajung om mare.2/
Trebuia1 / s mearg acolo.2/
1- PP, 2-SB
3. verb personal devenit impersonal: rmâne, ajunge, place, pas, vine, etc.
Îi ajunge1/ cât ai alergat2/ 1- PP, 2- SB
4. expresie verbal impersonal: e bine, e ru, e uor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept,
e recomandabil, e cu putin e de prisos, etc.
E bine 1/c s-a întâmplat aa.2/ 1-PP, 2- SB
5. adverb sau expresie adverbial predicativ : desigur, firete, probabil, , poate, negreit,
pesemne, cu siguran, cu certitudine, fr îndoial, de bun seam, etc.
Desigur 1 / c vor veni i ei. 2/ 1-PP, 2- SB
Elemente relaionale: 1. pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, cât, cel ce:
Cine este harnic1/ este apreciat.2/ 1- SB, 2- PP Care copil înva1/ tie./ 1- SB, 2- PP
Important e1/ ceea ce susii.2/ 1- PP, 2- SB S-a vzut1/ a cui e vina./ 1- PP, 2- SB
2. pronume sau adjective pronominale nehotrâte: oricine, orice, oricare, oricât, etc.
Oricine muncete1/ are de toate.2/ Oricui i-ai spune1/ nu te crede.2/
Oricare elev înva1/ tie. 2/ 1- SB, 2- PP
3. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro, etc.
Nu se tie1 /când a plecat./2 Nu se tie1/ cît va sta.2/ 1-PP, 2-SB
4. conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de;
5. locuiuni conjuncionale subordonatoare: cum de, cum c, decât s:
E de mirare1/ cum de a rezistat.2/ Nu ne rmâne1 /decât s plecm.2/
Se pare1/ cum c alte vremuri vor veni.2/ 1- PP, 2-SB
Topica: St înaintea regente în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebareacine? i dup regent în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebarea ce? În acelei situaii poate sta i dup regent sau înaintea ei. Uneori poate fi i intercalat. Subiectiva are topic fix (antepus regentei) în structurile:
SB + Regent + PR (predicativ) Ce m uimete1/ este2/ c a întârziat.3/ 1-SB, 2- PP, 3- PR
SB + Regent + CZ (de cauz) Dac citete1/ este2/ pentru c îi place lectura.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CZ
SB + Regent + CS ( de scop) Dac înva1/ este 2/pentru ca s reueasc.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CS
Punctuaia: În mod obinuit nu se desparte de regent prin virgul, indiferent de locul pe care îl ocup, dar se desparte întotdeauna prin virgul când sta înaintea regentei i este reluat prin pronume demostrativ.
Oricui i-ai spune,1/ acela nu te crede. 2 / 1- SB, 2- PP
EXERCIII
1. Subliniaz predicatele i subiectele, înconjoar elementele de relaie, delimiteaz propoziiile i identific propoziiile subiective.
a. Cine se scoal de diminea departe ajunge. ( Proverb)
b. Care dintre voi se simte destoinic a împri peste o ar aa mare i bogat ca aceasta are voie din partea mea s se duc. (I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
c. Nu-i frumos cine se ine, Ci-i fr umos cui îi st bine. ( Folclor)
d. Oricine trece în timpul neastâmpratului April dincolo de barierele oraului vede cum berzele scriu cerul cu unghiurile stolurilor. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
e. Foaie verde siminoc, Dar cui i-e fric de rzboi Dragu mi-i cu cine joc, E liber de-a pleca-napoi,
C miroase-a busuioc! ( Folclor ) Iar cine-i vânztor vândut S ias dintre noi. (G. Cobuc, Decebal ctre popor )
2. Subliniaz predicatele i subiectele. Desparte frazele în propziii i analizeaz felul tuturor propoziiilor. a. Bine a zis cine a zis c surcica nu sare departe de trunchi. ( Folclor )
b. Ce-a fost vedrde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat,
Ce-am iubit eu n-am uitat! (V. Alecsandri, Poezii populare)
c. Trebuie s tii, feii mei, c eu sunt feciorul lui Strâmb Lemne, care lua stejarul (ori)cât de gros, îl îndoia cu mâinile i-l fcea obad de roat. (C. Negruzzi- Scrisoarea XII )
d. Gândul ei era mereu la cartea care... numai ei îi spusese c o s i se întâmple ceea ce nu se mai auzise pân atunci pe lume. (P. Ispirescu, Porcul cel fermecat )
e. i marmora, i piatra i aurul sunt supuse legilor risipirii..., dar ceea ce nu are moarte e fapta; ea trece din generaie în generaie, pân urc la aura legendei. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
f. De-ar fi s avei tot timpul vreme bun, s ajungei la prima caban înainte anoastr i s mai gsii acolo grupul de colegi plecat azi-diminea, v rugm s le spunei s se opreasc pentru o noapte la cabana Poiana Izvoarelor i în ziua urmtoare s atepte acolo sosirea noastr. (C. Hoga, Pe drumuri de munte)
g. Pesemne c dumneata ai luat biletul sta de mult i ai plecat la Bucureti. h. S-i puie cineva obrazul pentru unul ca tine i s te hrneasc ca pe un trântor, mare minune-i i asta.
(I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
1. dup întrebare, când aceasta este specific unei anumite subordonate; 2. dup natura morfologic a termenului regent;
3. dup elementele subordonatoare specifice (care introduc numai un anumit fel de subordonat); 4. dup elementele corelative (de relaie) (cuvinte sau grupuri de cuvinte, pri de vorbire sau locuiuni care apar
în regent i corespund unei anumite subordonate); 5. dup contragerea subordonatei în partea de propoziie corespunztoare.
PROPOZIIA SUBORDONAT SUBIECTIV
Definiie- este subordonata care îndeplinete în fraz funcia sintactic de subiect al pro poziiei regente:
E uor a scrie versuri. (subiect) E uor 1/ s scrii versuri.2/ (2- subiectiv) Întrebri - cine?, ce?
Termeni regeni: 1. verb personal; Vine1/ cine poate.2/
2. verb impersonal la orice diatez: este, trebuie, se cuvine, se cade, se întâmpl, se zice, se spune,
se pare, se poate, se vede, se aude, se crede,(îi) este dat, (îi)este sortit, (îi)este hotrât, (îi)este
scris, etc.
Se zice1 / c va ploua.2/ I-a fost dat 1 / s ajung om mare.2/
Trebuia1 / s mearg acolo.2/
1- PP, 2-SB
3. verb personal devenit impersonal: rmâne, ajunge, place, pas, vine, etc.
Îi ajunge1/ cât ai alergat2/ 1- PP, 2- SB
4. expresie verbal impersonal: e bine, e ru, e uor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept,
e recomandabil, e cu putin e de prisos, etc.
E bine 1/c s-a întâmplat aa.2/ 1-PP, 2- SB
5. adverb sau expresie adverbial predicativ : desigur, firete, probabil, , poate, negreit,
pesemne, cu siguran, cu certitudine, fr îndoial, de bun seam, etc.
Desigur 1 / c vor veni i ei. 2/ 1-PP, 2- SB
Elemente relaionale: 1. pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, cât, cel ce:
Cine este harnic1/ este apreciat.2/ 1- SB, 2- PP Care copil înva1/ tie./ 1- SB, 2- PP
Important e1/ ceea ce susii.2/ 1- PP, 2- SB S-a vzut1/ a cui e vina./ 1- PP, 2- SB
2. pronume sau adjective pronominale nehotrâte: oricine, orice, oricare, oricât, etc.
Oricine muncete1/ are de toate.2/ Oricui i-ai spune1/ nu te crede.2/
Oricare elev înva1/ tie. 2/ 1- SB, 2- PP
3. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro, etc.
Nu se tie1 /când a plecat./2 Nu se tie1/ cît va sta.2/ 1-PP, 2-SB
4. conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de;
5. locuiuni conjuncionale subordonatoare: cum de, cum c, decât s:
E de mirare1/ cum de a rezistat.2/ Nu ne rmâne1 /decât s plecm.2/
Se pare1/ cum c alte vremuri vor veni.2/ 1- PP, 2-SB
Topica: St înaintea regente în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebareacine? i dup regent în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebarea ce? În acelei situaii poate sta i dup regent sau înaintea ei. Uneori poate fi i intercalat. Subiectiva are topic fix (antepus regentei) în structurile:
SB + Regent + PR (predicativ) Ce m uimete1/ este2/ c a întârziat.3/ 1-SB, 2- PP, 3- PR
SB + Regent + CZ (de cauz) Dac citete1/ este2/ pentru c îi place lectura.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CZ
SB + Regent + CS ( de scop) Dac înva1/ este 2/pentru ca s reueasc.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CS
Punctuaia: În mod obinuit nu se desparte de regent prin virgul, indiferent de locul pe care îl ocup, dar se desparte întotdeauna prin virgul când sta înaintea regentei i este reluat prin pronume demostrativ.
Oricui i-ai spune,1/ acela nu te crede. 2 / 1- SB, 2- PP
EXERCIII
1. Subliniaz predicatele i subiectele, înconjoar elementele de relaie, delimiteaz propoziiile i identific propoziiile subiective.
a. Cine se scoal de diminea departe ajunge. ( Proverb)
b. Care dintre voi se simte destoinic a împri peste o ar aa mare i bogat ca aceasta are voie din partea mea s se duc. (I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
c. Nu-i frumos cine se ine, Ci-i fr umos cui îi st bine. ( Folclor)
d. Oricine trece în timpul neastâmpratului April dincolo de barierele oraului vede cum berzele scriu cerul cu unghiurile stolurilor. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
e. Foaie verde siminoc, Dar cui i-e fric de rzboi Dragu mi-i cu cine joc, E liber de-a pleca-napoi,
C miroase-a busuioc! ( Folclor ) Iar cine-i vânztor vândut S ias dintre noi. (G. Cobuc, Decebal ctre popor )
2. Subliniaz predicatele i subiectele. Desparte frazele în propziii i analizeaz felul tuturor propoziiilor. a. Bine a zis cine a zis c surcica nu sare departe de trunchi. ( Folclor )
b. Ce-a fost vedrde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat,
Ce-am iubit eu n-am uitat! (V. Alecsandri, Poezii populare)
c. Trebuie s tii, feii mei, c eu sunt feciorul lui Strâmb Lemne, care lua stejarul (ori)cât de gros, îl îndoia cu mâinile i-l fcea obad de roat. (C. Negruzzi- Scrisoarea XII )
d. Gândul ei era mereu la cartea care... numai ei îi spusese c o s i se întâmple ceea ce nu se mai auzise pân atunci pe lume. (P. Ispirescu, Porcul cel fermecat )
e. i marmora, i piatra i aurul sunt supuse legilor risipirii..., dar ceea ce nu are moarte e fapta; ea trece din generaie în generaie, pân urc la aura legendei. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
f. De-ar fi s avei tot timpul vreme bun, s ajungei la prima caban înainte anoastr i s mai gsii acolo grupul de colegi plecat azi-diminea, v rugm s le spunei s se opreasc pentru o noapte la cabana Poiana Izvoarelor i în ziua urmtoare s atepte acolo sosirea noastr. (C. Hoga, Pe drumuri de munte)
g. Pesemne c dumneata ai luat biletul sta de mult i ai plecat la Bucureti. h. S-i puie cineva obrazul pentru unul ca tine i s te hrneasc ca pe un trântor, mare minune-i i asta.
(I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
top related