fiȘa disciplinei 1. date despre program facultatea de ......10.5 seminar notă lucrare de...
Post on 20-Dec-2020
10 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul
1.4 Domeniul de studii
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini Unelte și Sisteme de Producție
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Algebră liniară și geometrie
analitică
39.04.9.114.01.01.F.O1
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr. Mioara BONCUȚ
Asistent Petrică DICU 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul I 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei Ob
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
6 din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator 3
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
84 din care: 3.2 curs 42 3.3 seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 17
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34
Tutoriat 14
Examinări 4
Alte activităţi ..................................
3.7 Total ore studiu individual 104
3.8 Total ore din planul de învățământ 84
3.9 Total ore pe semestru 188
3.10 Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ●
4.2 de competenţe ●
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului ●
5.2. de desfăşurare a seminarului ●
2
6. Competenţele specifice accumulate
Com
pet
ențe
pro
fesi
on
ale
Prezentul curs pune accent pe dezvoltarea următoarelor competenţe profesionale:
1. Competenţe privind cunoaşterea şi înţelegerea:
Însuşirea şi aplicarea unor noţiuni şi rezultate fundamentale în studiul ALGAD;
Crearea unor premize necesare introducerii şi demonstrării unor noţiuni şi rezultate ale
disciplinelor care se studiază în paralel şi a celor care urmează a fi studiate;
Dezvoltarea raţionamentului matematic.
2. Competenţe în domeniul explicării şi interpretării:
Generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii:
- abilitatea de a genera şi demonstra unele proprietăţi;
- abilitatea de a aplica noţiuni şi teoreme studiate în domenii conexe.
Realizarea de conexiuni între rezultate din diverse capitole sau cu alte discipline;
Argumentarea unor enunţuri, generarea, demonstrarea;
Capacitatea de analiză şi sinteză:
- capacitatea de analiză şi sinteză este stimulată prin exemplele şi aplicaţiile.
3. Competenţe instrumental – aplicative
Capacitatea studentului de a utiliza ulterior cunoştinţele de ALGAD acumulate;
Înzestrarea cu minimul de abilităţi necesare activităţii de cercetare;
Capacitatea de a generaliza şi de a rezolva anumite probleme;
Deprindere de învăţare permanentă.
4. Competenţe atitudinale: Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile faţă de domeniul ALGAD.
Com
pet
ețe
Tra
nsv
ersa
l
Conştientizarea nevoii de comunicare eficientă bazată pe o terminologie de specialitate
adecvată
Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Completarea cunoştinţelor studenţilor cu noţiunile specifice
acestei discipline şi crearea deprinderilor necesare pentru
raţionamentul matematic. Asimilarea unor cunoştinţe
necesare la disciplinele tehnice.
7.2 Obiectivele specifice Identificarea de termeni, relaţii, perceperea unor relaţii şi
conexiuni:
- mulţimi, structuri algebrice.
- spatii vectoriale, dependentă liniară sisteme de generatori,
bază.
- operatori liniari, vectori proprii, şi valori proprii ai unei
matrici.
- spatii euclidiene, dreapta şi planul, studiul curbelor si
suprafeţelor regulate
- teoreme specifice fiecărei teme.
3
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Spaţiu vectorial. Subspaţii vectoriale. Operaţii
Prelegerea, expunerea,
consilierile tutoriale.
3 ore
Baze în spaţii vectoriale 3 ore
Rangul unui sistem de vectori 3 ore
Spaţii vectoriale izomorfe 3 ore
Spaţiul Rn. Submulţimi remarcabile. 3 ore
Operatori liniari şi matrici asociate 3 ore
Valori şi vectori proprii. Matrici diagonalizabile. 3 ore
Varietăţi liniare. Vectori liberi. Dreapta şi planul 3 ore
Conice 3 ore
Forme liniare. Forme biliniare. Forme pătratice.
Forma canonică 3 ore
Spaţii euclidiene 3 ore
Baze în spaţii euclidiene. Baze ortonormate 3 ore
Problema aproximării în spaţiu cu structură euclidiană 3 ore
Exerciţii recapitulative de sinteză 3 ore
Total ore curs 42 ore
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
Probleme cu matrici, determinanti
Explicaţia, exemplificare,
conversaţie euristică, exerciţiu
3 ore
Sisteme liniare – probleme şi aplicaţii 3 ore
Exemple de spaţii vectoriale şi subspaţii vectoriale 3 ore
Baze în spaţii vectoriale 3 ore
Calculul rangului unui sistem de vectori prin rangul
matricei asociate 3 ore
Operatori liniari şi matrici asociate - probleme 3 ore
Calculul valorilor proprii şi a vectorilor proprii. 3 ore
Matrici diagonalizabile - probleme 3 ore
Calcule cu vectori liberi. Aplicaţii în geometrie 3 ore
Dreapta în plan. Dreapta şi planul în spaţiu -
probleme 3 ore
Conice. Reducerea la forma canonică - probleme 3 ore
Forme liniare, biliniare, pătratice. Forma canonică -
probleme 3 ore
Spaţii euclidiene. Baze ortonormale. 3 ore
Aproximare - probleme 3 ore
Total ore seminar 42 ore
Bibliografie
1. M.Boncut,Matematici generale,Ed.Alma Mater,Sibiu,2002
2. N. Popoviciu; M. Boncuţ, Algebră liniară. Aplicaţii, Ed. U.L.B.S., 2008
3. Cruceanu V., Elemente de Algebră liniară si Geometrie, Editura Didactică si Pedagogică, 1973
4. A.Bucur,Capitole de algebra liniara,geometrie analitica si diferentiala,Ed.ULBS,Sibiu,2001
4
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Disciplina Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială contribuie într-un mod semnificativ şi
integrator la pregătirea viitorului inginer.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Cunoaşterea noţiunilor predate;
gradul de cunoaştere a formulelor;
demonstrarea teoremelor;
gradul de aplicabilitate a noţiunilor
teoretice
Examen 60%
10.5 Seminar Notă lucrare de verificare
semestrială Test scris 10%
Notă pentru activităţi în cadrul
desfăşurării seminarilor
- Aprecierea teme
de casă, referate;
- Frecvenţă la
seminar.
30%
10.6 Standard minim de performanţă
Participarea la minimum 50% din activităţile de curs şi seminar, acumularea noţiunilor de bază,
capacitatea de analiză, sinteză şi aplicare minimă a cunoştinţelor
Data completării Semnătura Semnătura
titularului de curs titularului de seminar
................ ........................ …….............
Data avizării în catedră Semnătura şefului catedrei
........................ .......................
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Geometrie descriptivă și desen
tehnic
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN
S.L.dr.ing. Marin FLOREA
dr.ing. Elena SIMA
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul I 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei Ob
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
3
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 28 din care 3.6
seminar/laborator
42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40
Tutoriat: 8
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
20
3.7. Total ore studiu individual 88
3.8. Total ore din planul de învăţământ 70
3.9 Total ore pe semestru 158
3.10 Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu
telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate
convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către
studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
Studenții nu vor consuma alimente sau băuturi de orice natură în
perioada desfășurării activităților didactice
Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator
întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului
educațional;
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului Termenul predării lucrărilor de laborator este stabilit de titular de
2
comun acord cu studenții. Nu se vor accepta solicitări de amânare a
termenelor prestabilite decât pe motive întemeiate. De asemenea,
pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de laborator, lucrările vor fi
depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale 1. Cunoaştere şi înţelegere:
dezvoltarea imaginaţiei spaţiale;
construcţia grafică corectă în sistemul de proiecţie paralel-ortogonal;
contactul cu standardele generale privind reprezentarea în desenul tehnic;
pregătirea studenţilor sub aspect tehnico-aplicativ în vederea dezvoltării
noţiunilor de reprezentare în plan a obiectelor spaţiale.
contactul cu standardele generale privind reprezentarea în desenul tehnic;
pregătirea studenţilor sub aspect tehnico-aplicativ în vederea dezvoltării
noţiunilor de reprezentare în plan a obiectelor spaţiale.
citirea desenelor tehnice
analiza desenelor tehnice
2. Explicare şi interpretare:
Capacitatea de a selecta datele relevante din schiţele iniţiale
Capacitatea de observare a detaliilor
Formarea, educarea, conturarea pe domeniul tehnic a viziunii spaţiale, a
creativitãţii în relaţia plan-spaţiu a obiectelor reale (materiale) sau imaginate
(imateriale);
3. Instrumental – aplicative Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice
geometriei descriptive
Utilizarea corectă a informaţiilor primite.
4. Atitudinale: Capacitate de analiză şi sinteză
Capacitatea de a găsii alternative si de a propune soluţia optimă
Competenţe
transversale Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea
abilităţilor de gândire critică;
Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor
articole şi studii de specialitate;
Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele
integrării în învăţământul european
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Disciplina Geometrie descriptivã şi desen tehnic face parte din disciplinele de
cultură tehnică generală şi oferă noţiunile de bază necesare însuşirii limbajului
grafic al proiectării cu care operează toate disciplinele tehnice.
Disciplina Geometrie descriptivã şi desen tehnic pregăteşte studentul pentru partea
grafică a tuturor disciplinelor de specialitate.
7.2 Obiectivele
specifice
Studierea Geometriei descriptive are ca scop atingerea urmãtoarelor obiective:
- formarea, educarea, conturarea pe domeniul tehnic a viziunii spaţiale, a
creativitãţii în relaţia plan-spaţiu a obiectelor reale (materiale) sau imaginate
(imateriale);
- însuşirea regulilor grafice de reprezentare planã în relaţie biunivocã a
imaginilor spaţiu-plan a obiectelor spaţiale (reale sau fictive).
3
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
PUNCTUL ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ. Tripla proiecţie
ortogonalã a punctului şi epura punctului. Sisteme de proiecţie.
Proiecţia axonometricã şi planã a unui punct spaţial.
prelegere 2
DREAPTA ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ. Urmele dreptei.
Poziţii particulare ale unei drepte faţã de planele de proiecţie.
Determinarea vizibilitãţii în epurã, ca aplicaţie la drepte spaţiale
perpendiculare. Poziţii relative a douã drepte spaţiale.
prelegere 4
PLANUL ÎN GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ. Urmele planului.
Poziţii particulare ale unui plan faţã de planele de proiecţie.
Poziţii relative a douã plane spaţiale. Relaţii grafice între punct,
dreaptã şi plan: dreaptã şi punct aparţinând unui plan, drepte
caracteristice cuprinse într-un plan (dreapta de cea mai mare
pantã, orizontale, verticalele şi lateralele unui plan),
determinarea urmelor unui plan atunci când se cunosc
elementele grafice care îl definesc, determinarea punctului de
intersecţie dintre o dreaptã şi un plan.
prelegere
2
METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE
Metoda schimbãrii planelor de proiecţie; Metoda rotaţiei;
Metoda rabaterii
prelegere 2
GEOMETRIA DESCRIPTIVÃ A CORPURILOR
GEOMETRICE
Proiectarea corpurilor geometrice în sistemul paralele
orthogonal Stabilirea vizibilitãţii proiecţiilor corpurilor
geometrice Secţiuni plane în corpuri geometrice
Intersecţia corpurilor geometrice
prelegere
4
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Sistemul naţional de standardizare.
Standarde generale folosite în desenul tehnic. Prelegere 2
REPREZENTÃRI UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC. Vederi.
Secţiuni. Rupturi. Norme generale de reprezentare a secţiunilor Prelegere
4
COTAREA DESENELOR TEHNICE. Elementele cotării.
Simboluri obligatorii şi auxiliare. Metode de cotare. Norme şi
reguli de cotare.
Prelegere 4
PRECIZIA PRODUSULUI FINIT. Precizia dimensională.
Precizia formei geometrice şi precizia de poziţie relativă. Precizia
calităţii suprafeţelor (Rugozitatea)
Prelegere 4
Total ore curs 28
8.2. Seminar / Laborator(unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
TEMA 1: Punctul. Tripla proiecţie ortogonalã. Epura punctului Aplicație practică 4
TEMA 2: Dreapta. Reprezentarea graficã a dreptei în imagine
intuitivã şi în epurã Aplicație practică 4
TEMA 3: Planul. Determinarea urmelor unui plan dat prin
elementele care îl definesc
Planul. Determinarea punctului de intersecţie dintre o dreaptã şi
un plan; vizibilitatea în epurã
Aplicație practică 4
TEMA 4: Metodele geometriei descriptive:
Metoda rotaţiei, Metoda schimbãrii planelor de proiecţie Aplicație practică 4
TEMA 5: Geometria descriptivã a corpurilor geometrice
Proiectarea corpurilor geometrice în sistemul paralele ortogonal
Stabilirea vizibilitãţii proiecţiilor corpurilor geometrice
Secţiuni plane în corpuri geometrice
Intersecţia corpurilor geometrice
Aplicație practică 14
TEMA 6: Dispunerea proiecţiilor, ca aplicaţie la proiecţia Aplicație practică 2
4
punctului.
TEMA 7: Dispunerea proiecţiilor pentru un reper de complexitate
mică - schiţã. Aplicație practică 2
TEMA 8: Relevarea unei piese de complexitate mică, conform
metodologiei de întocmire a schiţei. Aplicație practică 4
TEMA 9: Relevarea unei piese de complexitate medie, conform
regulilor de întocmire a schiţei şi înscrierea preciziei produsului
finit şi a tratametului termic pe desenul executat la scarã.
Aplicație practică 4
Total ore seminar 42
Bibliografire
Minimală obligatorie:
1. Cernat, C., Geometrie descriptivã şi desen tehnic, vol.I, Editura “Academiei Trupelor de Uscat” din Sibiu,
1996
2. Cernat, C, Geoemtrie descriptivã –Teorie şi aplicaţii, Editura “Continent”, Sibiu, 1997
3. Cernat, C., Chiliban, M., Chicea O., Dumitraşcu, D., Geometrie descriptivã – culegere de probleme,
Editura Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997
4. Cernat, C., Chiliban, M., Dumitraşcu. D. - Geometrie descriptivă – îndrumãtor pentru lucrări de laborator,
Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1995.
5. Cernat, C., Chiliban, M., Manolea Carmen, Geometrie descriptivã şi desen tehnic - aplicaţii grafice,
Editura “Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu
6. Chiliban, M., Desen tehnic industrial, Editura „Alma Mater” Sibiu, 2003.
Complementară:
7. Moncea, J. - Geometrie descriptivă şi desen tehnic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
8. Tănăsescu, A. - Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979.
9. Warren, J. - Fundamentals of Engineering Drawing, Prentice Hall, New Jersey, 1965.
10. Herbert, W.,Y. - Engineering Graphics, PWS Engineering, Boston,1985.
11. Cernat, C, ş.a., Noţiuni generale de desen tehnic, Editura Univeritãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997
12. Vasilescu, E., ş.a., Desen Tehnic industrial, Editura Tehnicã, Bucureşti, 1995
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Colocviu 60%
Rigoarea ştiinţifică a limbajului
Organizarea conţinutului
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea dosarului
cu aplicaţiile practice relizate 20%
Teste pe parcursul semestrului 20%
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării 01.10.2016 Semnătura titularului de curs/seminar
Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN
5
S.L.dr.ing. Marin FLOREA
dr.ing. Elena SIMA
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Știința și Ingineria
Materialelor 39.04.1.102.01.02.DO.03
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Marius BIBU
Prof.dr.ing. Valeriu DEAC 2.3 Titularul activităţilor de laborator
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei DO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
0/2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 70
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 126
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
Lectura suportului de curs
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Studenţii vor cunoaşte structura materialelor la nivel macroscopic şi microscopic şi vor
înţelege proprietăţile materialelor bazate pe această structură;
Vor înţelege cum se comportă un material în anumite condiţii de solicitare şi
de ce;
Vor cunoaşte diferitele tipuri de materiale, în special cele metalice şi cele feroase,
2
dar şi cele neferoase, sinterizate, compozite şi polimerice;
Vor cunoaşte principial diferitele procedee de tratare termică a materialelor.
Studenţii vor putea explica proprietăţile unui material pornind de la
microstructura şi macrostructura sa;
Vor putea interpreta aspectul diagramei tensiune-deformaţie pentru un material;
Vor putea interpreta şi explica diagramele de echilibru ale aliajelor metalice;
Vor putea interpreta şi explica diagramele TTT şi TRC ale unor materiale.
Studenţii vor şti să realizeze încercări pentru determinarea unor proprietăţi ca
ductilitatea sau călibilitatea unui material
Studenţii vor şti să utilizeze aparatura de laborator specifică: microscoape
optice, microdurimetre etc. pentru determinarea caracteristicilor metalografice
ale unui material
Studenţii vor şti să aplice metoda corectă de pregătire a unei probe metalografice
Competenţe
transversale Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze "inginereşte", analizând şi
rezolvând o problemă din punct de vedere tehnic.
Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să procedeze în laboratoare dotate
cu tehnică de precizie sau cu utilaje potenţial periculoase.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Disciplina are ca principal obiectiv oferirea unor cunoştinţe de bază asupra
materialelor inginereşti utilizate în construcţia de maşini şi utilaje, ca structură
şi proprietăţi, precum şi modificarea acestor proprietăţi - în scopul optimizării
alegerii şi utilizării - prin tratamente termice, mecanice, termochimice ş.a. Se
urmăreşte, de asemenea, transmiterea către studenţi a unor noţiuni privind
tehnicile de cercetare microscopică şi macroscopică, sau de altă natură, a
structurii şi proprietăţilor de utilizare.
7.2 Obiectivele
specifice
Cunoaşterea structurii materialelor la nivel macroscopic şi microscopic şi înţelegerea
proprietăţilor materialelor bazate pe această structură;
Înţelegerea comportării unui material în anumite condiţii de solicitare;
Cunoaşterea diferitelor tipuri de materiale, în special a celor metalice şi celor
feroase, dar şi a celor neferoase, sinterizate, compozite şi polimerice;
Cunoaşterea principială a diferitelor procedee de tratare termică a materialelor.
Vor putea interpreta aspectul diagramei tensiune-deformaţie pentru un material;
Interpretarea şi explicarea diagramelor de echilibru ale aliajelor metalice;
Interpretarea şi explicarea diagramelor TTT şi TRC ale unor materiale.
Utilizarea aparaturii de laborator specifice: microscoape optice, microdurimetre
etc. pentru determinarea caracteristicilor metalografice ale unui material
Aplicarea metodei corecte de pregătire a unei probe metalografice
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Structura cristalină a metalelor şi aliajelor metalice Prelegerea
Explicația 2
Deformarea şi ruperea materialelor metalice Prelegerea
Explicația 4
Diagrame de echilibru Prelegerea
Explicația 2
Aliaje fier-carbon Prelegerea
Explicația 4
Transformări în stare solidă la aliajele fier-carbon Prelegerea
Explicația 4
3
Tratamente termice şi termochimice (noţiuni de bază). Prelegerea
Explicația 4
Oţeluri aliate Prelegerea
Explicația 2
Aliaje neferoase Prelegerea
Explicația 2
Materiale metalice sinterizate şi materiale compozite Prelegerea
Explicația 2
Polimeri pentru inginerie Prelegerea
Explicația 2
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Norme de tehnica securităţii muncii în laboratoare. Resurse
Internet în domeniul metalografiei. Explicația
Demonstrația
2
Noţiuni de microscopie optică şi electronică Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Construcţia şi manipularea microscoapelor metalografice. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Pregătirea probelor pentru analiza optică microstructurală. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Analiza macrostructurală a metalelor şi aliajelor metalice. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Structuri de echilibru ale oţelurilor carbon şi fontelor albe. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Structura fontelor de turnătorie. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Determinarea microdurităţii materialelor metalice. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Determinarea mărimii grăuntelui în oţeluri. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Structura oţelurilor tratate termic şi termochimic. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Structura oţelurilor aliate Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Structura aliajelor neferoase, sinterizate şi compozite. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Structura şi proprietăţile polimerilor pentru inginerie. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Lucrare de sinteză şi evaluare. Explicația
Demonstrația
Studiul de caz
2
Total ore laborator 28
4
Bibliografie:
Minimală obligatorie:
Bibu, M. – Ştiinţa materialelor, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 978-606-12-
0897-5, 2014;
Bibu, M. – Studiul materialelor. Bazele teoretice ale ştiinţei şi ingineriei materialelor metalice,
Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-824-8, 2004;
Bibu, M., Nemeş, T. – Studiul materialelor. Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura
Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-825-6, 2004;
Bibu, M. – Tehnici metalografice de bază în ingineria materialelor, Editura Universităţii "Lucian
Blaga" din Sibiu, ISBN 978-606-12-0620-9, 2013;
Complementară:
Deac, C. – Studiul materialelor, ed. 2, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2014;
Deac, C. – Studiul metalelor - metalografie, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2005;
Colan, H. ş.a. – Studiul metalelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
Mitelea, I ş.a. – Ştiinţa materialelor în construcţia de maşini, Editura Sudura, Timişoara, 1999;
Geru, N., ş.a. – Analiza structurii materialelor metalice, EdituraTehnică., Bucureşti, 1991;
Gâdea, S., Petrescu, M., ş.a. – Metalurgie fizică şi studiul metalelor, vol.I, II şi III, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, 1981, 1988;
Mitelea, I., Radu, B. – Selecţia şi utilizarea materialelor inginereşti, Editura Politehnica, Timişoara, 1998;
Truşculescu, M., ş.a. – Studiul metalelor - tehnici de laborator, Editura Facla, Timişoara, 1977.
*** Colecţia de standarde STAS, SR ISO, SR EN ş.a.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite
prin studiul disciplinei
elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 40
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10
10.5 Laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20
Participare activă Verificare orală 20
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/laborator
______________ Prof.dr.ing. Marius BIBU
Prof.dr.ing. Valeriu DEAC
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1.2 Facultatea De Inginerie 1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale 1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare 1 X
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.3 Titularul activităţilor de laborator Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DI 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care 3.2 curs 2 din care 3.3 laborator 3 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 70 din care 3.5 curs 28 din care 3.6 laborator 42 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 50 3.8. Total ore din planul de învăţământ 70 3.9 Total ore pe semestru 120 3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • Nu este cazul 4.2 de competenţe • Competenţe de operare pe calculator (minimal)
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop, videoproiector 5.2 de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată cu calculatoare
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale
• Operarea cu concepte fundamentale din ştiinţa calculatoarelor, tehnologia informaţiei si comunicaţiilor
• Dezvoltarea de situri şi aplicaţii Web utilizând limbajul HTML, foi de stiluri in cascadă (CSS) şi limbajul JavaScript
Competenţe transversale
• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.
• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională
2
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei
• Prezentarea reţelei Internet si a instrumentelor specifice domeniului Web. • Introducere în reprezentarea documentelor în format HTML şi XHTML. • Instrumentele şi tehnologiile necesare pentru realizarea şi actualizarea unei locatii
(„site”) Web. Vor fi abordate subiectele JavaScript în conjuncţie cu limbajul HTML, foile de stiluri in cascada, formulare, calcule etc.
7.2 Obiectivele specifice
1. Pentru curs: Dobândirea şi aprofundarea de către studenţi a unor cunoştiinţe de specialitate
privind construirea şi gestiunea informaţiilor dintr-un site. Analiza, proiectare şi implementarea unei aplicaţii de programare web cu ajutorul
limbajelor de descriere utilizate în acest scop – HMTL, Javascript şi CSS. 2. Pentru aplicații: Realizarea unor aplicatii de tip site-uri dinamice
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Introducere Generalităţi, Internet; Tehnologia Client/Server, W3C - prelegere (predare
clasică cu prezentare la tablă şi folosirea computerului/ videoproiectorului) - problematizarea - încurajarea exprimării opiniilor şi implicării active a studenţilor în actul receptării cunoştinţelor transmise
2
Limbajul HTML Instrumente de lucru; instrumente de validare; taguri de bază; liste; paragrafe; linkuri şi ancore; imagini; tabele; formulare; metode de transmitere a datelor
8
Foi de stiluri în cascadă (CSS) Definiţie; avantaje; atribute; sintaxă; suport; CSS extern; lucru cu cadre
6
Limbajul JavaScript Generalităţi, introducere; avantaje; reguli de sintaxă şi elemente de bază; variabile; tablouri; operatori; instrucţiuni de selecţie, repetiţie, break; contiue; funcţii; evenimente; obiecte javascript; proprietăţi; metode
12
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Instalare editor pentru scrierea codului HTML. Primele exemple - efectuarea de exerciţii, aplicaţii, probleme (rezolvate cu participarea studenţilor): - conversaţia euristică - problematizarea - explicaţia didactică
4 Lucrul cu liste; tabele; imagini; formulare 6 Utilizarea linkurilor, ancorelor; realizarea unui site 6 Utilizarea foilor de stiluri in cascada CSS; lucru cu cadre 8 Programarea in javaScript; reguli de sintaxă; variabile; operatori 8 Realizarea de calcule prin utilizarea limbajului JavaScript şi HTML 10
Total ore laborator 42 Bibliografie: 1. Cioca, M. (2009) “Limbaje de programare”, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 2. Cioca, M., ş.a.m.d. (2005) “Programarea animatiilor Web folosind Flash” Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 3. Cioca, M. (2004) “Conducerea asistata a unitatilor economice” Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 4. Cioca, M., ş.a.m.d. (2004) “Elemente de Web Design” Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu; 5. Cioca, M. (2003) “Programarea in PHP si MySQL”, Editura Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu; 6. Buraga, S. (2003) Aplicaţii Web la cheie. Studii de caz implementate în PHP, Editura Polirom 7. Buraga, S. (2005) Proiectarea siturilor Web – ediţia a doua, Polirom 8. Anghel, T. (2007) Programare Web – Traian Anghel, Editura Polirom
3
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Pentru o mai bună adaptare a conţinutului disciplinei la cerinţele pieţei au avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri (industrie) dar şi cu firme specializate în IT precum şi cu colegi din alte universităţi româneşti.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs
• Volumul şi corectitudinea cunoştinţelor
• Rigoarea ştiinţifică a limbajului • Organizarea conţinutului • Gradul de asimilare a limbajului
de specialitate
- Evaluare practică cu ajutorul calculatorului (finală în sesiunea de examene): - Expunerea liberă a studentului; - Conversaţia de evaluare; - Chestionare orală
50%
• criterii ce vizează aspectele atitudinale;
• conștiinciozitatea, interesul pentru studiu individual
Prezenţă la curs 10%
10.5 Laborator
• capacitatea de a opera cu cunoștințele asimilate
• capacitatea de aplicare în practică
Participare activă la orele de laborator 15%
Elaborare aplicaţie practică (finalizare proiect) la evaluarea activităţii de laborator
15%
10.6 Standard minim de performanţă • 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. Data completării: 6.01.2016
Titular Curs/Laborator
Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA
Data avizării în Departament Director Departament,
______________________ Prof.univ.dr.ing. Sever Gabriel RACZ
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale
Valabilă anul universitar: 2016 - 2017
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program Instituţia de
învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea Facultatea de Inginerie
Departament Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale Domeniul de studiu Inginerie Industrială
Ciclul de studii Studii de licență Specializarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină Denumirea disciplinei FIZICĂ
Codul cursului Tipul cursului An de studiu Semestrul Număr de credite
39049 201 01 02 F. O. 15 Obligatoriu I 1 4
Tipul de evaluare Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DD=domeniu; DS=specialitate; DC=complementară)
E DF Titular activităţi curs Lector univ. dr. ing. Răcuciu Mihaela Titular activităţi seminar / laborator/ proiect Lector univ. dr. ing. Răcuciu Mihaela
3. Timpul total estimat Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – număr de ore pe săptămână
Curs Seminar Laborator Proiect Total 2 1 3 Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – Total ore din planul de învăţământ
Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem) 28 14 42
Distribuţia fondului de timp pentru studiu individual Nr.ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat: 4 Examinări: 6
Total ore alocate studiului individual (NOSIsem ) 44 Total ore pe semestru (NOADsem + NOSIsem ) 86
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) De curriculum • Cunoştinţe elementare de fizică şi matematică
De competenţe • Competenţe de operare pe calculator (minimal: Word, Internet Explorer) şi calcul matematic.
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: inginerie@ulbsibiu.ro web: inginerie.ulbsibiu.ro
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
De desfăşurare a cursului • Participare activă • Lectura suportului de curs
De desfăşurare a sem/lab/pr • Lectura bibliografiei recomandate • Participare activă prin demers experimental şi prelucrare a datelor
numerice
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale • Utilizarea elementelor fundamentale referitoare la dispozitivele,
circuitele, sistemele, instrumentaţia şi tehnologia echipamentelor industriale
Competenţe transversale • Analiza metodică a problemelor întâlnite în activitate, identificând
elementele pentru care există soluţii consacrate, asigurând astfel îndeplinirea sarcinilor profesionale
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor, fenomenelor şi a
metodelor adecvate de studiere a fenomenelor ale capitolelor de fizică studiate în tematica specifică acestui curs; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională; dobândirea deprinderilor practice de folosire a aparaturii de laborator şi de prelucrare a datelor experimentale.
Obiectivele specifice • Punerea în evidenţă a rolului informativ, cât şi pe cel formativ al Fizicii, ca disciplină fundamentală a procesului de învăţământ tehnic.
• Înţelegerea disciplinei, în corelaţie strânsă cu implicaţiile pe care le are în dezvoltarea ştiinţei, tehnicii şi ingineriei tehnologice.
• Interpretarea legilor şi relaţiilor fizice care rezultă din studiul modelelor şi teoriilor prezentate.
• Explicarea rolului fundamental al modelelor fizice prezentate în dezvoltarea tehnologică actuală.
• Cunoaşterea metodelor de cercetare experimentală şi aplicarea acestora în investigarea diferitelor aspecte ale proceselor.
• Însuşirea corectă a tehnicilor de calcul și a metodelor de studiu al fenomenelor în domeniul fizicii.
• Acomodarea studentului cu aparatura de laborator ce se folosește în practică experimentală şi materializarea cunoştinţelor teoretice dobândite la curs.
• Se urmărește dezvoltarea unui mod de gândire științific, matematizat, în scopul de a-i asigura studentului capacitatea de aplicare rapidă în practică a cunoștințelor dobândite.
• Dezvoltarea unui spirit analitic, conform cu modelele fizice studiate.
• Încurajarea studentului de a se informa suplimentar în cazul în care unele probleme i-au stârnit interesul, dezvoltarea capacităţii de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor proprii.
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: inginerie@ulbsibiu.ro web: inginerie.ulbsibiu.ro
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale
8. Conţinuturi Curs Nr. ore Curs 1 Obiectul fizicii. Mărimi si unităţi fizice. Sistem de referinţă. Elemente de calcul
vectorial. 2
Curs 2 Elemente de mecanică clasică. Cinematica punctului material. Tipuri de mișcare mecanică. Viteză. Acceleraţie. Legi de mişcare. 2
Curs 3 Mişcarea circulară. Mărimi caracteristice. Tipuri de mişcări. Legi de mişcare. Viteza în mişcarea circulară. Acceleraţia în mişcarea circulară. 2
Curs 4 Dinamica punctului material. Principiile dinamicii. Interacţiuni. Tipuri de forţe în mecanică. Forţe elastice. Legea lui Hooke. Forţe de frecare. Legile frecării. Forţe gravitaţionale. Forţe de inerţie.
2
Curs 5 Teoreme generale şi legi de conservare în dinamica punctului material. Conservarea energiei, impulsului, momentului cinetic. Noţiunea de Lucru mecanic şi Putere mecanică. Energie cinetică şi potenţială.
2
Curs 6 Studiul ciocnirii corpurilor. Aplicaţii. 2 Curs 7 Oscilaţii mecanice. Mărimi fundamentale. Reprezentarea mişcării oscilatorii.
Mişcarea oscilatorie armonică. Energia oscilatorului armonic. Studiul pendulului gravitaţional. Legea de mişcare.
2
Curs 8 Compunerea mişcărilor oscilatorii. 2 Curs 9 Oscilaţii amortizate. 2 Curs 10 Oscilaţii forţate. Fenomenul de rezonanţă. 2 Curs 11 Electrostatica. Sarcina electrică. Legea lui Coulomb. Câmpul electrostatic.
Intensitatea câmpului electric. 2
Curs 12 Potențialul electric. Fluxul electric. Legea lui Gauss. Relaţia de legătură câmp – potenţial electric. Ecuaţia Poisson. Ecuaţia Laplace. 2
Curs 13 Curentul electric staționar. Mărimi fizice caracteristice. Ecuaţia de continuitate. Teoria clasică a conducţiei – Modelul Drude-Lorentz. Legea lui Ohm. Tensiunea electromotoare. Efectul Joule.
2
Curs 14 Câmpul magnetic. Legea lui Ampere. Fluxul magnetic. Forţa electromagnetică. Inducția electromagnetică. Energia câmpului magnetic. 2
Total ore curs: 28 Laborator Nr. ore Lab 1 Protecţia muncii. Noțiuni introductive. Prelucrarea datelor experimentale în
fizică. 2
Lab 2 Studiul pendulului gravitaţional. Determinarea accelerației gravitaționale terestre. 2
Lab 3 Determinarea rezistenţei electrice prin metoda A şi V. 2 Lab 4 Determinarea rezistenţei interne a unei surse de tensiune electromotoare. 2 Lab 5 Studiul variaţiei rezistenţei electrice a unui metal cu temperatura. 2 Lab 6 Studiul forţei electromagnetice. 2 Lab 7 Testarea şi evaluarea cunoştinţelor dobândite în timpul semestrului. 2 Total ore laborator 14 Metode de predare Prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, dialogul interactiv, demers experimental, prelucrarea datelor numerice.
Limba de predare Română
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: inginerie@ulbsibiu.ro web: inginerie.ulbsibiu.ro
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Inginerie Departamentul de Maşini şi Echipamente industriale
Bibliografie Notele de curs Răcuciu Mihaela, Fizică generală. Mecanică. Note de curs, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2016, ISBN 978-606-12-1350-4. Gh. Cristea, I. Ardelean, Elemente fundamentale de fizică, vol. I şi II, Editura Dacia, 1980 şi 1985. Tiţeica R., Popescu I., Fizica generală, Vol.I, II, III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971 Hristev, Mecanica si Acustica, Editura Didactică şi Pedagogică,1982
Referinţe bibliografice recomandate
M. Răcuciu, Fizică generală - Îndrumar de laborator, Editura ULBS, 2013 Gh. Zet. I . Ciobotariu, Fizica generala, Didactică şi Pedagogică,1987 Nicula, Gh. Cristea, S. Simon, Electricitate si magnetism, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. Ioan M. Popescu, Fizica I, Didactică şi Pedagogică, 1982 I. Inta, S. Dumitru, Complemente de fizică I, Editura tehnica, 1982
Referinţe bibliografice suplimentare
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
• proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei.
• elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.
10. Evaluare Tip
activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Ponderea în nota finală Obs.*
Volumul şi corectitudinea cunoştinţelor
Evaluare scrisă şi orală 50%
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Evaluare scrisă şi orală 20% Curs
Organizarea conţinutului Evaluare scrisă şi orală 5%
Întocmirea şi susţinerea unei aplicaţii
Evaluare scrisă şi orală 25% CPE
Laborator Participarea la activitatea practică Prezenţa 100% Condiţie de promovare CPE
Standard minim de performanţă 50% din rezultat după însumarea punctajelor ponderate pentru cele trei tipuri de evaluare. (*) CPE – condiţionează participarea la examen; nCPE – nu condiţionează participarea la examen; CEF - condiţionează evaluarea finală; Data completării: 1.10.2016 Data avizării în Departament:……………………………….
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Titular disciplină Lector univ. dr. ing. Mihaela RĂCUCIU
Director de departament Prof. univ. dr. ing. Sever Gabriel RACZ
Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716
Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: inginerie@ulbsibiu.ro web: inginerie.ulbsibiu.ro
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini şi sisteme de producţie/inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Chimie Cod: 39.04.9.120.01.02F.O.07
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. ing. Adrian TURTUREANU
Conf. univ. dr. ing. Adrian TURTUREANU 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul 1 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei Ob
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2
curs
1 din care 3.3
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5
curs
14 din care 3.6
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 32
3.8. Total ore din planul de învăţământ 28
3.9 Total ore pe semestru 60
3.10 Numărul de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe generale de chimie
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
Participare activă
Lectura suportului de curs
Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare
cu telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate
convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către
studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi laborator
întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului
educaţional;
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Participare activă
La laborator studentul va veni cu halat de protecţie şi cu
lucrarea, ce urmează a fi discutată şi executată în laborator,
pregătită acasă.
2
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Să cunoască terminologia specifică disciplinei chimie;
Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor de chimie;
Să înţeleagă importanţa şi influenţa structurii elementelor şi a combinaţiilor chimice
asupra proprietăţilor acestora;
Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor comportări ale substanţelor
chimice;
Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a instrumentelor de laborator.
Competenţe
transversale Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea
abilităţilor de gândire critică;
Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi
studii de specialitate;
Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în
învăţământul european.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cursul, destinat studenţilor din anul I, face parte din ansamblul disciplinelor de
pregătire fundamentală şi are ca obiectiv formarea unei baze informaţionale
solide, necesară în pregătirea la disciplinele de specialitate.
Tematica lucrărilor de laborator urmăreşte tematica cursului, în vederea
completării şi fixării cunoştinţelor. Se urmăreşte, de asemenea, însuşirea
deprinderilor practice de laborator,. Se pune accent pe interpretarea şi
prelucrarea rezultatelor.
7.2 Obiectivele
specifice
Studenţii:
vor avea cunoştinţe generale de chimie, necesare profesiunii;
vor cunoaşte şi utiliza corect termenii de specialitate;
vor înţelege proprietăţile chimice şi comportarea unor materiale pe baza
structurii şi compoziţiei chimice;
vor şti să utilizeze aparatura de laborator specifică;
se vor familiariza cu lucrul cu diverse categorii de substanţe chimice.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Corelaţii între structura şi unele proprietăţi ale elementelor
şi substanţelor chimice Prezentare PowerPoint 3
Apa şi aplicaţiile ei în industrie. Duritatea apei. Prezentare PowerPoint 1
Noţiuni de electrochimie Prezentare PowerPoint 3
Coroziune şi protecţia metalelor şi aliajelor împotriva
coroziunii Prezentare PowerPoint 4
Combustibili şi lubrifianţi Prezentare PowerPoint 3
Total ore curs 14
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Instructaj T.S.M. şi P.S.I. Operaţii şi aparatură specifice
laboratorului de chimie. Prezentare, dezbatere 2
Concentraţia soluţiilor. Prepararea unei soluţii 0,1 N de
HCl şi determinarea titrului real al acesteia. Seminar+activitate practică 2
Determinarea durităţii apei. Seminar+activitate practică 2
Determinarea pH-ului soluţiilor. Seminar+activitate practică 2
Protecţia anticorozivă a metalelor prin acoperiri galvanice Seminar+activitate practică 2
3
(nichelarea).
Determinarea viscozităţii uleiurilor lubrifiante. Seminar+activitate practică 2
Test de laborator. Verificarea referatelor lucrărilor. 2
Total ore seminar 14
Bibliografie
Minimală obligatorie:
- Turtureanu, A., Chimie generală, Ed. Univ. “Lucian Blaga” din Sibiu, 2016.
- Turtureanu, A; Stanciu, R., Lucrări practice de chimie, Ed. Univ. “Lucian Blaga” din Sibiu,
2001.
Complementară: - Neniţescu, C.D., Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
- Stoica, L., Chimie generală şi analize tehnice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1991.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul disciplinei s-a
consultat cu alte cadre didactice din domeniu, în vederea identificării nevoilor şi aşteptărilor
angajatorilor şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ
superior.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Două teste scrise
(la jumătatea şi la
sfârşitul semestrului)
66,66% Rigoarea ştiinţifică a limbajului
Organizarea conţinutului
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Test + urmărire şi
notare a activităţii la
laborator 33,33%
Participare activă la seminarii
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
Pentru promovare studentul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la testele scrise din curs şi cel puţin
nota 5 la activitatea de laborator.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016 Conf. univ. dr. ing. Adrian TURTUREANU __________
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
Prof.univ.dr.ing Gabriel RACZ
L_MUSP_1_07_Limba_engleza_1_Onet_Alina_Elena.doc 1/3
Valabilă an universitar: 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Limba engleză 1
Codul disciplinei:
Domeniul: Inginerie Industrială
Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
Departamentul: Studii Britanice şi Americane
Facultatea: Litere şi Arte
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: I Semestrul I Tipul de evaluare finală colocviu
Regimul disciplinei
(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber
aleasă):
DO Numărul de credite: 2
Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DC
Total ore din planul de
învăţământ 28
Total ore pe semestru:
28
Titularul disciplinei: Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
- 28 - - 28
Obiective:
Reactivarea şi consolidarea competenţelor de limbă engleză din şcoala
generală şi liceu; însuşirea şi perfecţionarea vocabularului tehnic,
acumularea de noi cunoştinţe în domeniul ingineriei pe baza materialelor de
studiu în limba engleză.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere: identificarea noţiunilor de bază în terminologia de specialitate în
limba engleză
identificarea problemelor conceptuale pe baza diferenţelor specifice
între limba română şi limba engleză
deprinderea abilităţii de documentare în limba engleză, în domeniul
de specialitate
2. Explicare şi interpretare:
interpretarea corectă a termenilor de specialitate
identificarea şi interpretarea corectă a termenilor de tip deceptive
cognates în terminologia de specialitate
3. Instrumental – aplicative
folosirea diverselor acte de limbaj în potenţiale situaţii de comunicare
profesională din domeniul de specialitate.
L_MUSP_1_07_Limba_engleza_1_Onet_Alina_Elena.doc 2/3
4. Atitudinale:
atitudine pozitivă faţă de mediul ştiinţific şi dezvoltarea unei atitudini
critice faţă de realitate
participarea activă la propria dezvoltare profesională
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
TEMATICA SEMINARIILOR
1. Recapitularea timpurilor verbale prin exerciţii (1) 2
2. Recapitularea timpurilor verbale prin exerciţii (2) 2
3. Prezentare generală a vocabularului tehnic de specialitate 2
4. Figurile geometrice. Prepoziţii spaţiale 2
5. Dimensiuni. Gradele de comparaţie ale adjectivelor 2
6. Materiale inginereşti: clasificare 2
7. Proprietăţile materialelor inginereşti. Exprimarea
comparaţiei
2
8. Transformarea unităţilor anglo-saxone în unităţi metrice.
Numeralele cardinale şi ordinale
2
9. Prescripţiile tehnice. Folosirea concordanţei timpurilor
pentru a descrie o succesiune de etape
2
10 Asistenţa tehnică. Verbe şi expresii modale: exprimarea
necesităţii
2
11. Furnizarea de sfaturi tehnice. Verbe şi expresii modale:
exprimarea abilităţii, posibilităţii şi probabilităţii
2
12. Verbe şi expresii modale: exprimarea obligaţiei şi
interdicţiei
2
13. Recapitulare cu traduceri şi exerciţii 2
14. Susţinerea colocviului semestrial 2
L_MUSP_1_07_Limba_engleza_1_Onet_Alina_Elena.doc 3/3
Metode de predare /
seminarizare
Metode comunicativ-interactive menite să angreneze şi să motiveze
studenţii spre o activitate intensivă de învăţare şi de fixare prin practică.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 50%
- teste pe parcursul semestrului -
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%
- teme de control -
- frecvenţă la seminar şi implicare în activităţi 30%
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc.)
Evaluarea finală va cuprinde examinarea orală cu bilete.
Cerinţe minime pentru nota 5
Prezenţă la seminar 80% şi rezolvarea unui
minimum de exerciţii; prestaţie minimă la
colocviu.
Cerinţe pentru nota 10
Prezenţă la seminar 100%; o atitudine
interesată şi activă; rezolvarea corectă a
exerciţiilor; prestaţie superioară la
colocviu.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 28
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Comfort, Jeremy; Hick, Steve; Savage, Allan. Basic Technical English.
Oxford University Press, 1991
Glendinning, Eric H. English in Mechanical Engineering. Oxford
University Press, 1973
Glendinning, Eric H., Glendinning, Norman. Oxford English for
Electrical and Mechanical Engineering. Oxford University Press, 1995
Murphy, R. English Grammar in Use. Cambridge University Press
Complementară:
Johnson, C.M.; Johnson, D. General Engineering. Prentice Hall
International (UK), 1992
Longman Dictionary of Contemporary English. London, 2001
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
copii după materiale de specialitate
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ
Director de
departament Lector univ. dr. Ovidiu MATIU
1
FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”
1.3 Departamentul M.E.I.
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Masini Unelte si Sisteme de Productie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Mecanica 1
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN
2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN
2.4 Anul de
studiu I 2.5 Semestrul II
2.6 Tipul de
evaluare EC
2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar 2
3.4 Total ore din planul de
învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40
Tutoriat 4
Examinări 20
Alte activităţi ..................................
3.7 Total ore studiu individual 104
3.9 Total ore pe semestru 160
3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ● Algebra
● Analiza matematica
4.2 de competenţe ● Utilizarea aparatului matematic
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
● Studentii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii cu telefoanele
mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice
în timpul cursului, nici părăsirea de către studenti a sălii de curs în
vederea preluării apelurilor telefonice personale;
● Nu va fi tolerată întârzierea studentilor la curs si seminar/laborator
întrucât aceasta se dovedeste disruptivă la adresa procesului educational.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
● Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun
acord cu studentii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe
motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu
întârziere a lucrărilor de seminar, lucrările vor fi depunctate.
2
6. Competenţele specifice accumulate
Competențe
profesionale
Să cunoască terminologia utilizată în Mecanică;
Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din Mecanică;
Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor modele mecanice;
Să identifice și să aleagă metodele optime de rezolvare a problemelor de Mecanică.
Competențe
transversale
Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini
responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și
creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a
normelor de etica profesională;
Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
● Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe generale din domeniul
echivalentei sistemelor de forte si al echilibrului corpurilor.
● Dezvoltarea contiinţei profesionale prin faptul ca problemele abordate de
către studenti la această disciplină aplicată sunt concrete.
7.2 Obiectivele
specifice
Insuşirea de către studenţii specializarii MUSP, a unor cunoştinţe generale
din domeniul mecanicii sistemelor de corpuri, necesare dezvoltării gândirii
spaţiale în zone concrete ale spaţiului tridimensional al lui Euclid, prin
abordarea unor probleme tehnice în modul vectorial şi trecerea ulterioară în
formă scalară si in unele cazuri si matriciala;
Deprinderea studenţilor cu unele îndemânări practice, în cazul unor
probleme concrete de determinări experimentale şi fixarea prin aceste
activitati a legilor obiective ale naturii ce se manifestă în mediul
înconjurător; a notiunilor teoretice predate la orele de curs si seminar.
8. Conţinuturi
8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Mecanica. Introducere. Definiţii şi modele simplificatoare.
Noţiuni şi principii fundamentale. Statica punctului material.
Compunerea forţelor concurente.
Prelegere participativa
2
2. Echilibrul forţelor aplicate punctului material liber şi supus la
legături. Legăturile punctului material. Forţa, coeficientul şi
conul de frecare.
Prelegere participativa
2
3. Statica solidului rigid. Momentul unei forţe în raport cu un
punct. Proprietăţi. Momentul unei forţe în raport cu o axă.
Proprietăţi. Cuplu de forţe.
Prelegere participativa
2
4. Reducerea unei forţe în raport cu un punct. Torsorul de reducere
al unui sistem de forţe aplicate solidului rigid. Prelegere participativa
2
5. Torsor minimal. Axă centrală Prelegere participativa 2
6. Reducerea sistemelor particulare de forţe. Forţe concurente,
sisteme de cupluri. Reducerea sistemelor de forţe coplanare şi a
forţelor paralele.
Prelegere participativa
2
7. Centre de greutate. Centre de masă. Aplicaţii privind
determinarea poziţiei centrului de greutate la principalele figuri
geometrice. Teoremele lui Gulden-Pappus.
Prelegere participativa
2
8. Echilibrul sistemelor de forţe aplicate solidului rigid liber şi
solidului rigid supus la legături fără frecare. Legăturile solidului
rigid. Exemple.
Prelegere participativa
2
9. Echilibrul cu frecare al solidului rigid. Frecarea de alunecare. Prelegere participativa 2
3
Frecarea de rostogolire. Frecarea firelor şi a benzilor. Exemple.
10. Echilibrul sistemelor de corpuri. Teoreme. Aplica\ii Prelegere participativa 2
11. Sisteme articulate. Definiţii. Ipoteze. Metode pentru
determinarea eforturilor în barele unui sistem articulat plan. Prelegere participativa
2
12. Cinematica punctului material. Elemente generale,
traiectorii, viteze şi acceleraţii. Componentele vitezei şi ale
acceleraţiei în diverse sisteme de referin\` (a. carteziene; b.
polare; c. intrinseci).
Prelegere participativa
2
13. Mişcări particulare ale punctului material: a. rectilinie; b.
circulară; c. pe cicloidă; d. uniformă pe elicea cilindrică.
Aplicaţii.
Prelegere participativa
2
14. Cinematica solidului rigid. Mişcarea generală a solidului
rigid:generalităţi; traiectorii; derivata unui vector dat prin
proiecţii pe axele unui sistem de referinţă mobil; distribuţia de
viteze şi acceleraţii. Aplicaţii.
Prelegere participativa
2
8.2 Seminar Metode de predare Nr. de
ore
1. Aplicaţii la tema cursului poziţia 1 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
2. Aplicaţii la tema cursului poziţia 2 ]i 3 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
3. Aplicaţii la tema cursului poziţia 2 ]i 3 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
4. Aplicaţii la tema cursului poziţia 4 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
5. Aplicaţii la tema cursului poziţia 5 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
6. Aplicaţii la tema cursului poziţia 6 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
7. Aplicaţii la tema cursului poziţia 7 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
8. Aplicaţii la tema cursului poziţia 8 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
9. Aplicaţii la tema cursului poziţia 9 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
10. Aplicaţii la tema cursului poziţia 10 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
11. Aplicaţii la tema cursului poziţia 11 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
12. Aplicaţii la tema cursului poziţia 12 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
13. Aplicaţii la tema cursului poziţia 13 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
14. Aplicaţii la tema cursului poziţia 14 Analiza modelului
mecanic, calcule 2
Bibliografie
1. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., “Elemente de mecanică inginerească”,
Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.
2. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N.,”Mecanică inginerească”, Editura Universităţii “Lucian
Blaga“,Sibiu, 1994.
3. Gheorghe, I., Bercan, N., “Culegere de probleme de mecanică - CINEMATICA”, Editura
Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 2012.
4. Gheorghe, I., Bercan, N., Pascu, A., “Culegere de probleme de mecanică – STATICA”,
4
Editura Universităţii “Lucian Blaga“, Sibiu, 2010.
5. Gheorghe, I., Bercan, N., Oleksik, V., “Culegere de probleme de mecanică – DINAMICA”,
Editura Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 2013.
6. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N.,” Îndrumar de laborator de Mecanică şi Vibraţii
mecanice”, Editura Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 1996.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
● Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din
străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au avut loc
întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din
învăţământul preuniversitar.
10. Evaluare
Tip
activitate 10.1 Criterii de evaluare
10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere din
nota finală
10.4
Curs
- Volumul și corectitudinea
cunoștinţelor asimilate;
- organizarea conţinutului;
- coerenţa;
- gradul de asimilare a limbajului de
specialitate;
- criterii ce vizeaza aspectele atitudinale:
interesul pentru studiul individual şi
dezvoltarea profesionala.
Lucrare scrisa în
sesiunea de examene
Verificare pe parcurs:
examen partial scris
50%
Rigoarea stiintifica a limbajului 10%
Organizare continutului 10%
10.5
Seminar
Teme de control, referate
Verificare orala.
Fisa de evaluare
seminar.
20%
Participarea activa la seminarii Fisa de evaluare
seminar 10%
10.6 Standard minim de performanţă
• 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs / seminar
01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Inginerie
1.3 Departamentul Inginerie industriala si management
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei ANALIZA MATEMATICA Cod:
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ.dr. Acu Mugur Alexandru
Asistent univ. dr. Ratiu Augusta 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul II 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2
curs
2 din care 3.3
seminar/laborator
2
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5
curs
28 din care 3.6
seminar/laborator
28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 82
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 138
3.10 Numărul de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate,elaborarea şi susţinerea lucrărilor
planificate,participare activă
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Înţelegerea continuării în formă superioară a analizei matematice studiate în
liceu,extinderea şi generalizarea noţiunilor respective precum şi adăugarea unor
tehnici de studiu specifice acestei discipline.Înţelegerea unor fenomene tehnice
folosind acest aparat matematic.
Competenţe
transversale
Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii flexibile;
Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;
Dezvoltarea competenţelor de comunicare in termeni matematici.
2
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale analizei
matematice, utilizarea lor în tehnica.
7.2 Obiectivele
specifice
Însuşirea principalelor noţiuni ale analizei matematice, în vederea aplicaţiilor ce
vor urma pentru disciplinele inginereşti(studentul trebuie să fie capabil să
utilizeze noţiunile matematice de bază , să urmărească succesiunea logică a
noţiunilor / aplicaţiilor predate, să prezinte în mod clar sensul noţiunilor si
aplicaţiilor însuşite, să utilizeze calculatorul în rezolvarea practică a aplicaţiilor
corespunzătoare noţiunilor însuşite).
Dezvoltarea la studenţi a capacităţii de conexiune a elementelor de analiza
matematica si a celor dobandite la alte discipline,dezvoltarea abilităţilor de
lucru în echipă, a colaborării şi interacţiunii cu colegii în vederea realizării unor
referate mai complexe,cultivarea unei atitudini pozitive şi a pasiunii pentru
studiul acestei discipline şi pentru cercetarea ştiinţifică.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Multimi,relatii,functii,multimea numerelor reale. expunerea la tabla 2
Siruri de numere reale.Spatii metrice.Siruri in spatii metrice. expunerea la tabla 4
Serii numerice
expunerea la tabla 2
Diferentiala functiilor reale de o variabila reala.Formula lui
Taylor.Serii de puteri expunerea la tabla 2
Calcul diferential al functiilor de mai multe variabile:
limite,continuitate,derivate partiale,diferentiale,derivarea fun-
ctiilor compuse, derivata dupa o directie,gradient,rotor,diver-
genta,formula lui Taylor,extreme.
expunerea la tabla 6
Functii implicite de una sau mai multe variabile. expunerea la tabla 2
Integrale improprii . expunerea la tabla 2
Integrale curbilinii. expunerea la tabla 2
Integrala dubla. expunerea la tabla 2
Iintegrala tripla. expunerea la tabla 2
Integrala de suprafata. expunerea la tabla 2
Total ore curs 28
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Exercitii cu multimi,functii si sume. expunerea la tabla 2
Exercitii cu siruri,serii. expunerea la tabla 6
Aplicatii pentru diferentiale,formula lui Taylor,serii de puteri. expunerea la tabla 2
Limite de functii,continuitate.Derivate partiale,derivata dupa o
directie,elemente de teoria campului,extreme.
Functii implicite.Aplicatii.
expunerea la tabla 6
3
Integrale improprii,functiile euleriene.Aplicatii. expunerea la tabla 4
Integrale curbilinii,duble.Aplicatii. expunerea la tabla 4
Integrale triple,de suprafata.Aplicaţii expunerea la tabla 4
Total ore seminar 28
1.M.Nicolescu,s.a.,Analiza Matematica,Vol.I si II,Bucuresti,1980
2.N.Boboc,Analiza matematica,vol.I,II,Edit.Univ.Bucuresti,1998
3.S.Chirita,Probleme de matematici superioare,Bucuresti,1989
4.C.Dragusin,s.a.,Analiza matematica,Editura Teora,1993
5. Acu, D., Dicu, P., Acu. M., Acu, A.-M., Matematici aplicate în economie, Vol. II, Editura
Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2002
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării competenţelor
dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Corectitudinea cunostintelor,rigoa-
rea stiintifica,rezolvarea exercitiilor Examen oral 60
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii,participare
activa
Verificare orală,lu-
crare scrisa
40
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
Data completării Semnătura titularului de curs/seminar
01.10.2016
______________
Prof. univ. dr. Acu Mugur Alexandru
Asistent univ. dr. Ratiu Augusta
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Statistică aplicată 39.04.3.203.01.02.F.O.12
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Carmen SIMION
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de
studiu I 2.5
Semestrul II 2.6. Tipul de
evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl.
Fundam.
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2
curs
1 din care 3.3
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 28 din care 3.5
curs
14 din care 3.6
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 21
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
-
3.7. Total ore studiu individual 50
3.8. Total ore din planul de învăţământ 28
3.9 Total ore pe semestru 78
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
Studenții nu se vor prezenta la curs și seminar cu telefoanele mobile
deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în
timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în
vederea preluării apelurilor telefonice;
Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar întrucât
aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;
Evaluarea finală este condiţionată de frecvenţa la minimum 50% din
cursuri
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului Sală de seminar, dotată cu tablă și cu laptop, videoproiector și
software adecvat
2
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea modului de prelucrare primară a datelor statistice şi de
reprezentare a acestora
Cunoaşterea modului de calcul al indicatorilor statistici ai seriilor de variaţie
Explicarea şi interpretarea noţiunilor de bază folosite în statistică
Interpretarea legăturilor dintre variabilele statistice
Aplicarea noţiunilor de bază ale statisticii matematice şi ale observării statistice în
domeniul ingineresc
Aplicarea metodelor de prelucrare statistică a datelor
Competenţe
transversale Dezvoltarea unor abilităţi de calcul pentru a aborda o problemă tehnică în mod
statistic
Trezirea intereseului pentru cercetarea statistică
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bază ale statisticii matematice şi
aplicarea acestora în domeniul ingineresc, urmărind întregul proces de
culegere, prelucrare şi analiză a datelor.
7.2 Obiectivele
specifice
Operarea cu noțiuni, metode și modele matematice, specifice aplicațiilor în
inginerie
Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor utilizând instrumente statistice și
informatice
Utilizarea sistemelor de calcul si a programelor informatice specifice în analiza si
rezolvarea problemelor inginerești
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Statistica-instrument de cunoaştere şi conducere
Momente principale din evoluţia statisticii.
Obiectul şi metoda statisticii.
Noţiuni şi concepte de bază folosite în statistică.
prelegerea,
exemplificarea
1
Observarea statistică
Proiectarea observării statistice.
Metode de observare statistică (culegere a datelor).
prelegerea,
exemplificarea
1
Prelucrarea primară a datelor statistice
Sistematizarea şi prezentarea datelor (prelucrarea primară):
introducere, clasificarea şi gruparea datelor;
Serii statistice: de repartiţie (distribuţie), cronologice (de timp
sau dinamice) şi teritoriale (de spaţiu).
Tabele statistice. Grafice statistice.
prelegerea,
exemplificarea,
2
Prelucrarea secundară a datelor statistice
Indicatori statistici generalităţi
Indicatori ai tendinţei centrale: medii calculate (media
aritmetică, media armonică, media pătratică şi media
geometrică) şi medii poziţionale (mediana; cuartilele,
decilele şi centilele; modul).
Indicatori ai variabilităţii: indicatori simpli ai variabilităţii
(amplitudinea variaţiei, abaterea intercuartilică şi
semiintercuartilică, abaterea individuală); indicatori sintetici
ai variabilităţii (abaterea medie liniară, dispersia, abaterea
medie patratică, coeficientul de variatie).
Indicatori ai formei distribuţiei: indicatori ai asimetriei
(oblicitatii) şi indicatori ai boltirii (excesului, aplatizării)
prelegerea,
exemplificarea,
efectuarea de exerciții
4
3
Analiza legăturilor dintre variabilele statistice
Tipuri de legături statistice
Metode elementare de verificare a existenţei legăturilor:
metoda seriilor paralele interdependente, metoda grupărilor,
tabelul de corelaţie, metoda grafică
Metode analitice (parametrice) de analiză a legăturilor:
metoda regresiei. regresia liniară simplă; metoda corelaţiei
Metode neparametrice de analiză a legăturilor: coeficientul
de asociere Yule, coeficientul de corelaţie a rangurilor
Spearman; coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall.
prelegerea,
exemplificarea,
efectuarea de exerciții,
4
Curs de sinteză efectuarea de exerciții, instruirea
asistată de calculator
2
Total ore curs 14
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Noţiuni şi concepte de bază folosite în statistică.
Sistematizarea şi prezentarea datelor (prelucrarea
primară)
exemplificarea,
efectuarea de exerciții 2
Indicatori ai tendinţei centrale: medii calculate şi medii
poziţionale.
exemplificarea,
efectuarea de exerciții 2
Indicatori ai variabilităţii: indicatori simpli şi indicatori
sintetici ai variabilităţii
exemplificarea,
efectuarea de exerciții 4
Indicatori ai formei distribuţiei: indicatori ai asimetriei
(oblicitatii) şi indicatori ai boltirii (excesului,
aplatizării)
exemplificarea,
efectuarea de exerciții 1
Metode elementare de verificare a existenţei legăturilor Metode parametrice și neparametrice de analiză a legăturilor
exemplificarea,
efectuarea de exerciții 3
Recapitulare efectuarea de exerciții, instruirea
asistată de calculator 2
Total ore laborator 14
Minimală obligatorie:
Baron, T., Anghelache, C., Ţîţan, E., Statistică. Bucureşti, Editura ECONOMICĂ, 1996.
Biji, Elena., Statistică teoretică şi economică. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1991.
Moineagu, C., Statistica. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
Simion, Doina-Maria, Statistica: Concepte, prelucrare primară, mărimi relative, indicatori de
poziţie. Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2000.
Simion, Doina-Maria, Variaţie. Corelaţie. Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2000
Simion, Doina-Maria, Statistică descriptivă. Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2002
http://thor.info.uaic.ro/~val/statistica/StatGloss.htm
Complementară: Baron, T., Metode statistice pentru analiza şi controlul calităţii producţiei. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979.
Ivănescu, I., ş.a., Statistica. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
Şteţiu, Cosmina, Oprean, C-tin, Măsurări geometrice în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988.
Şteţiu, Cosmina, Control tehnic. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp
http://facultate.regielive.ro/
http://statisticasociala.tripod.com/
ttp://www.labsmn.pub.ro/academic/undergraduate/MS/Lab/1%20Statistica/Categorii%20de%20tes
te%20statistice.htm
http://www.info.umfcluj.ro/resurse/
4
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Conținutul disciplinei este în concordanță cu ceea ce se face în alte centre universitare din țară și
străinătate
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Verificare finală Probă scrisă 60%
Verificare pe parcursul semestrului
(2 verificări) Probă scrisă 40%
10.5 Seminar Teme de control Probă scrisă Admis/Respins
10.6 Standard minim de performanţă
Să rezolve subiectele de la verificarea finală corespunzând notei minime, 5(cinci)
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării
10.10.2016
Semnătura titularului de curs/seminar
prof.dr.ing. Carmen SIMION
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Desen Tehnic şi Infografică
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN
S.L.dr. Marin FLOREA
dr.ing. Elena SIMA
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul II 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei Ob
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2
curs
3 din care 3.3
seminar/laborator
3
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 84 42 din care 3.6
seminar/laborator
42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40
Tutoriat: 14
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
20
3.7. Total ore studiu individual 94
3.8. Total ore din planul de învăţământ 84
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu
telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate
convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către
studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice
personale;
Studenții nu vor consuma alimente sau băuturi de orice natură în
perioada desfășurării activităților didactice
Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator
întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului
educațional;
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Termenul predării lucrărilor de laborator este stabilit de titular de
comun acord cu studenții. Nu se vor accepta solicitări de amânare a
termenelor prestabilite decât pe motive întemeiate. De asemenea,
2
pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de laborator, lucrările vor fi
depunctate cu 1 pct./zi de întârziere.
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale 1. Cunoaştere şi înţelegere:
contactul cu standardele generale privind reprezentarea în desenul tehnic;
pregătirea studenţilor sub aspect tehnico-aplicativ în vederea dezvoltării
noţiunilor de reprezentare în plan a obiectelor spaţiale.
citirea desenelor tehnice
analiza desenelor tehnice
Cunoaşterea noţiunilor specifice domeniului CAD
Analiza procesului de desenare
Structura soft-urilor CAD
Tipuri de sisteme CAD, aplicabilitatea fiecărui tip în parte
2. Explicare şi interpretare:
Capacitatea de a selecta datele relevante din schiţele iniţiale
Capacitatea de observare a detaliilor
Formarea, educarea, conturarea pe domeniul tehnic a viziunii spaţiale, a
creativitãţii în relaţia plan-spaţiu a obiectelor reale (materiale) sau imaginate
(imateriale);
Tipuri de fişiere specifice sistemelor CAD
Mediul de lucru în aplicaţiile CAD
Etape în modelarea CAD
Capacitatea de a selecta datele relevante din schiţele iniţiale
Capacitatea de observare a detaliilor
3. Instrumental – aplicative Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor specifice
geometriei descriptive
Utilizarea corectă a informaţiilor primite
Utilizarea unui soft din domeniul CAD (AutoCAD) în desenarea asistată de
calculator. Operativitate şi corectitudine în utilizarea instrumentelor
specifice aplicaţiei CAD
Utilizarea corectă de a facilităţilor oferite de aplicaţiile CAD.
.
4. Atitudinale: Capacitate de analiză şi sinteză
Capacitatea de a găsii alternative si de a propune soluţia optimă
Capacitate de analiză şi sinteză
Identificarea şi izolarea problemelor dificile din punct de vedere al soluţiei
de desenare CAD
Capacitatea de anticipare a necesarului de soft, hard şi al restricţiilor de timp
Capacitatea de a sesiza neconcordanţele şi erorile apărute pe parcursul
desenarii
Competenţe
transversale Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea
abilităţilor de gândire critică;
Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor
articole şi studii de specialitate;
Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele
3
integrării în învăţământul european
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Disciplina Desen Tehnic şi Infografică (1) face parte din disciplinele de cultură
tehnică generală şi oferă noţiunile de bază necesare însuşirii limbajului grafic al
proiectării cu care operează toate disciplinele tehnice.
Prin studierea Desenului tehnic la specializãrile cu caracter tehnic se urmãresc,
de asemenea, atingerea a douã obiective:
- însuşirea normelor şi regulilor de proiectare planã a imaginilor spaţiale (reale,
sau fictive), a elementelor de comunicare prin desen (pe suport plan) specifice
domeniului tehnic;
- transmiterea - receptarea mesajului tehnic-tehnologic în transferul de
tehnologie, care se face predominant prin imagini plane (desene tehnice).
7.2 Obiectivele
specifice
Disciplina Desen Tehnic şi Infografică (1) contribuie la realizarea deprinderile
necesare executării unei documentaţii tehnice grafice corecte şi complete de către
viitori specialişti din domeniul tehnic, formează spiritul de disciplină tehnică, o
gândire clară, ordonată şi logică, contribuie la familiarizarea studenţilor cu
aspectele economice ale creativităţii tehnice
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
REPREZENTAREA ŞI COTAREA ORGANELOR DE
MAŞINI. Asamblãri nedemontabile - nituri şi suduri.
Prelegere 6
REPREZENTAREA ŞI COTAREA ORGANELOR DE
MAŞINI. Asamblãri demontabile - filete şi asamblãri prin filet,
pene, caneluri şi asamblãri prin pene şi caneluri. Elemente elastice
Prelegere 12
REPREZENTAREA ŞI COTAREA ORGANELOR DE
MAŞINI. Roţi dinţate şi angrenaje. Lagãre. Etanşãri. Arbori şi
osii. Elemente elastice
Prelegere 10
PREZENTAREA PROGRAMULUI. Prezentarea interfeţei
programului sisteme de coordonate (carteziene şi polare),
moduri de lansare în execuţie a comenzilor.
Prelegere 2
COMENZI DE DESENARE A ENTITĂŢILOR. Comanda
Line, Circle, Arc, Spline, Ellipse, Polyline, Polygon Prelegere
4
COMENZI DE EDITARE. Comanda Select, Copy, Mirror,
Rotate, Move, Trim, Break Prelegere 4
COMENZI DE COTAREA DESENELOR. Cotarea liniară,
cotarea circulară, cotarea unghiulară, înscrierea preciziei
produsului.
Prelegere 4
Total ore curs 42
8.2. Seminar / Laborator(unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
TEMA 1: Relevarea unei piese de complexitate medie, conform
regulilor de întocmire a schiţei şi înscrierea preciziei produsului
finit şi a tratametului termic pe desenul executat la scarã.
Aplicație practică 4
TEMA 2: Relevarea unei piese de complexitate medie, cu
suprafeţe filetate Aplicație practică 2
TEMA 3: Relevarea unei piese de complexitate medie, care să
conţină suprafeţe profilate specifice asamblărilor prin pene şi
caneluri, cu înscrierea datelor referitoare la precizia produsului
finit.
Aplicație practică 4
TEMA 4: Relevarea unei piese de complexitate medie, elemente
elastice Aplicație practică 2
4
TEMA 5: Relevarea unei piese de complexitate medie, roţi dinţate
şi angrenaje Aplicație practică 4
TEMA 6: Reprezentarea rulmenţilor şi a etansărilor fixe şi
mobile, Elemente elastice Aplicație practică 4
TEMA 7: Utilizarea comenzilor LINE, ERASE, UNDO,
REDRAW în realizarea aplicaţiilor grafice Aplicație practică 1
TEMA 8: Utilizarea comenzilor CIRCLE, ARC, LIMITS,
ZOOM în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1
TEMA 9: Utilizarea comenzilor LAYER, LINETYPE,
LTSCALE, ID, OSNAP în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1
TEMA 10: Utilizarea comenzilor PLINE, PEDIT în realizarea
aplicaţiilor Aplicație practică 1
TEMA 11: Utilizarea comenzilor - POLYGON, ELLIPSE,
TEXT, DONUT, SOLID în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1
TEMA 12: Utilizarea comenzilor - SELECT, COPY, MIRROR,
ROTATE în realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1
TEMA 13: Utilizarea comenzilor - MOVE, TRIM, BREAK în
realizarea aplicaţiilor Aplicație practică 1
TEMA 14: Realizarea cu ajutorul programului de desenare şi
listarea unui desen de ansamblu şi a minim două repere din
componenţa acestuia
Aplicație practică 15
Total ore seminar 42
Bibliografia
Minimală obligatorie: 1. Cernat, C., Geometrie descriptivã şi desen tehnic, vol.I, Editura “Academiei Trupelor de Uscat” din
Sibiu, 1996
2. Cernat, C, Geoemtrie descriptivã –Teorie şi aplicaţii, Editura “Continent”, Sibiu, 1997
3. Cernat, C., Chiliban, M., Chicea O., Dumitraşcu, D., Geometrie descriptivã – culegere de probleme,
Editura Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997
4. Cernat, C., Chiliban, M., Dumitraşcu. D. - Geometrie descriptivă – îndrumãtor pentru lucrări de laborator,
Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1995.
5. Cernat, C., Chiliban, M., Manolea Carmen, Geometrie descriptivã şi desen tehnic - aplicaţii grafice,
Editura “Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu
6. Chiliban, M., Desen tehnic industrial, Editura „Alma Mater” Sibiu, 2003.
7. Chiliban, M., Desen tehnic industrial, Editura Universitãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2011
Complementară: 8. Moncea, J. - Geometrie descriptivă şi desen tehnic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
9. Tănăsescu, A. - Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979.
10. Warren, J. - Fundamentals of Engineering Drawing, Prentice Hall, New Jersey, 1965.
11. Herbert, W.,Y. - Engineering Graphics, PWS Engineering, Boston,1985.
12. Cernat, C, ş.a., Noţiuni generale de desen tehnic, Editura Univeritãţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997
13. Vasilescu, E., ş.a., Desen Tehnic industrial, Editura Tehnicã, Bucureşti, 1995
14. Cernat, C., Chiliban, M., Manolea Carmen, Desen tehnic industrial, Editura Univeritãţii “Lucian Blaga”
din Sibiu, 2001
15. Manolea D., Manolea Carmen – Bazele proiectării constructive prin autocad, , Editura Univeritãţii
“Lucian Blaga” din Sibiu, 1999
16. Terence Shumaker, David Madsen, AutoCAD and its applications, Editura The Goodheart-Willcox
Company, Illinois, 1995
17. David Frey, AutoCAD 2007 și AutoCAD LT 2007, Editura Teora, 2008
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
5
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Colocviu 60%
Rigoarea ştiinţifică a limbajului
Organizarea conţinutului
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea dosarului
cu aplicaţiile practice relizate 20%
Teste pe parcursul semestrului 20%
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării 01.10.2016 Semnătura titularului de curs/seminar
Conf.univ.dr.ing. Marius CHILIBAN
S.L.dr.ing. Marin FLOREA
dr.ing. Elena SIMA
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1.2 Facultatea De Inginerie 1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale 1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare 2 Y
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.3 Titularul activităţilor de laborator Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DI 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2 curs 2 din care 3.3 laborator 2 3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5 curs 28 din care 3.6 laborator 28 Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii 30 Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 50 3.8. Total ore din planul de învăţământ 56 3.9 Total ore pe semestru 106 3.10 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • Noţiuni de bază sisteme de operare 4.2 de competenţe • Competenţe de operare pe calculator (minimal)
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop, videoproiector 5.2 de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată cu calculatoare
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale
• Posibilitaea de a proiecta algoritmul şi de a codifica structura programului în instrucţiunile limbajului de programare C++
Competenţe transversale
• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.
• Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională
2
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei
• Cursul acoperă caracteristicile esenţiale ale limbajului C++ şi a bibliotecii sale standard (STD). Obiectivul principal este o introducere în limbajul de programare C++ şi concepte conexe din ştiinţa calculatoarelor şi să înveţe studenţii să scrie aplicaţii eficiente/utile.
7.2 Obiectivele specifice
• Aplicaţiile de laborator pun în practică informaţiile dobândite la orele de curs, oferind studenţilor posibilitatea să deprindă tehnici de programare C++.
• Dobândirea şi aprofundarea de către studenţi a unor cunoştiinţe de specialitate privind construirea şi gestiunea informaţiilor dintr-o aplicaţie.
• Analiza, proiectare şi implementarea unui program, plecând de la algoritm la scrierea coduluişi testarea acestuia.
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Elemente de arhitectura calculatoarelor numerice
- prelegere (predare clasică cu prezentare la tablă şi folosirea computerului/ videoproiectorului) - problematizarea - încurajarea exprimării opiniilor şi implicării active a studenţilor în actul receptării cunoştinţelor transmise
2 Elemente de programare in limbajul C++ - structura unui program C++; - elemente de bază;
6
Date simple, operatori, expresii - tipuri de date; variabile - conversii de tip - operatori
4
Scheme logice operatori relaţionali, expresii relaţionale - operatori relaţionali; - expresii relaţionale; - scheme logice, simboluri grafice
2
Instrucţiuni decizionale (de selecţie) - if (if imbricate) - swich; - operatori logici; prioritatea operatorilor
2
Instrucţiuni repetitive - for - while - do while - imbricarea instrucţiunilor repetitive
6
Funcţii şi proceduri; funcţii recursive - definirea funcţiilor - transmiterea parametrilor - returnarea valorilor din funcţii - vizibilitatea variabilelor - funcţii recursive
3
Lucrul cu fişiere - citirea din fişiere - scrierea în fişiere
3
Total ore curs 28
8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Funcţii logice - efectuarea de exerciţii, aplicaţii, probleme (rezolvate cu participarea studenţilor): - conversaţia euristică - problematizarea - explicaţia didactică
2 Tipuri de date, constante, variabile 2 Operatori, expresii 2 Realizarea schemelor logice 2 Instrucţiuni simple, instrucţiuni compuse 2 Utilizarea instrucţiunii if 2 Utilizarea instrucţiunii swich 2
3
Utilizarea instrucţiunii for, while
2 Utilizarea instrucţiunii do while şi imbricarea insrucţiunilor repetitive 2
Utilizarea timer-elor 2 Aplicaţii care utilizează funcţii 1 Vizibilitatea variabilelor în aplicaţii cu funcţii 1 Utilizarea funcţiilor recursive 2 Lucrul cu fişiere 3 Recapitulare 1 Total ore laborator 28 Bibliografie: 1. I. Gh. Roşca & colectiv, Programarea calculatoarelor. Algoritmi în programare, Ed. ASE, 2007, ISBN 978-973-594-923-5 2. I. Gh. Roşca, B. Ghilic-Micu, C. Cocianu, M. Stoica, C. Uscatu, M. Mircea, L. Bătăgan, C. Silvestru, Bazele programării calculatoarelor. Teorie şi aplicaţii în C, Ed. ASE, Bucureşti, 2006, ISBN 973-594-591-6 3. Ion Smeureanu, Marian Dârdală, Programarea în limbajul C/C++, Ed. CISON, Bucureşti 2004, ISBN 973-99725-7-8 4. Liviu Negrescu, Limbajele C şi C++ pentru începători, vol. I, II, Ed. Microinformatica, ClujNapoca, 1994
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Pentru o mai bună adaptare a conţinutului disciplinei la cerinţele pieţei au avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri (industrie) dar şi cu firme specializate în IT precum şi cu colegi din alte universităţi româneşti.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs
• Volumul şi corectitudinea cunoştinţelor
• Rigoarea ştiinţifică a limbajului • Organizarea conţinutului • Gradul de asimilare a limbajului
de specialitate
- Evaluare practică cu ajutorul calculatorului (finală în sesiunea de examene): - Expunerea liberă a studentului; - Conversaţia de evaluare; - Chestionare orală
50%
• criterii ce vizează aspectele atitudinale;
• conștiinciozitatea, interesul pentru studiu individual
Prezenţă la curs 10%
4
10.5 Laborator
• capacitatea de a opera cu cunoștințele asimilate
• capacitatea de aplicare în practică
Participare activă la orele de laborator
15%
Elaborare aplicaţie practică (finalizare proiect) la evaluarea activităţii de laborator
15%
10.6 Standard minim de performanţă • 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora. Data completării: 6.01.2016
Titular Curs/Laborator
Prof.univ.dr.ing. Marius CIOCA
Data avizării în Departament Director Departament,
______________________ Prof.univ.dr.ing. Sever Gabriel RACZ
1
FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie /Inginer
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Istoria tehnicii Cod:
39.04.4.202.01.02.C.A.16
2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa
2.3 Titularul activităţilor de seminar Şef lucr. dr.ing. Anca Chicea
2.4 Anul de
studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul
disciplinei DC
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână
2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/proiect 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
56 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator/proiect 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat: numărul de ore de tutoriat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus 0
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus
0
3.7 Total ore studiu individual 36
3.8. Total ore din planul de învăţământ 28
3.9 Total ore pe semestru 64
3.10 Numărul de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind: - Istoria generală a omenirii;
- Tehnologia materialelor;
- Ştiinţa materialelor.
4.2 de competenţe - Competenţe de operare pe calculator (minimal:
Word, Internet explorer);
2
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
- Participare activă;
- Lectura suportului de curs.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului/proiectului
- Lectura bibliografiei recomandate;
- Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate;
- Participare activă.
6. Competenţele specifice acumulate
Competențe
profesionale
- Operarea cu concepte fundamentale în domeniul istoriei generale a omenirii;
- Evaluarea critică a situaţiilor problematice şi a soluţiilor posibile în istoria tehnicii;
- Proiectarea şi realizarea intervenţiilor specifice istoriei tehnicii;
- Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma
incluziunii sociale.
Competențe
transversale
- Dezvoltarea capacităţii de comunicare;
- Cultivarea capacităţii creative, încurajarea gândirii flexibile;
- Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi munca în echipă;
- Stimularea interesului pentru activitatea de cercetare.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general
al disciplinei
- Însuşirea de noţiuni de bază privind dezvoltarea tehnicii de-a lungul
veacurilor.
7.2 Obiectivele
specifice
- Disciplina “Istoria tehnicii” îşi propune să îndeplinească următoarele
obiective:
- să evidenţieze rolul ştiinţei şi tehnicii în dezvoltarea societăţii omeneşti;
- să prezinte studenţilor cele mai importante realizări tehnice româneşti (din
domeniul lor de pregătire) obţinute de-a lungul timpului;
- să încadreze realizările tehnice româneşti în realizările tehnicii europene şi
mondiale;
- să contribuie, alături de alte discipline, la formarea unei gândiri creative.
8. Conţinuturi
8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore
Inginerul în istorie şi societate:
Imaginea istorică a ingineriei. Din
istoria învăţământului tehnic din
România.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
Epoca maşinilor în lume: Omul
preistoric şi primele unelte şi
mecanisme (ciocanul, pârghia,
roata). Mecanisme în Antichitate
şi Evul Mediu. Renaşterea şi
alchimiştii. Maşini cu aburi.
Industria textilă. Industria
extractivă. Industria metalurgică.
Transporturi navale şi terestre.
Magnetismul. Maşini de generat
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
3
electricitate.
Vechi creaţii tehnice pe teritoriul
românesc: “Cultura Hamangia”,
“Cultura Cucuteni”, “Murus
Dacicus”, Podul de la Drobeta,
cuptorul înalt de topit minereu de
fier, roata cu “făcaie”, vagonetul
de la Brad, dârstele, vâltorile,
ştezele, poduri de piatră, lăcate
din lemn, utilizarea explozivilor
în mine, albastru de Voroneţ,
vechi procedeu de fabricare a
potasei.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
Pionierii epocii maşinilor în
România: Conrad Haas, Dinicu
Golescu, George Constantinescu,
Constantin Râureanu, Constantin
N. Râmniceanu, Constantin C.
Aninoşanu, Carol S. Caracioni-
Crăciun, Petrache Poenaru, Ion
Stoica, Alexandru Ciurcu, Ion
Stroescu.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
Istoria mijloacelor de comunicare
în masă: De la silex la siliciu.
Reprezentări picturale din
Paleolitic, Generarea scrierii în
Asia, Africa şi America: scrierea
cuneiformă, hieroglifică,
pictografică; crearea alfabetului
(Fenicia, Grecia, Roma).
Inventarea hârtiei. Incunabule.
Tehnica tiparului. Tipografii,
Cărţi, Periodice. Telegraful,
Telefonul, Radioul, Televiziunea.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
Unităţi de măsură – dimensiuni şi
coordonate istorice:
Condiţie a comunicării
interumane. Mesagerul şi
exponentul unei tehnologii.
Unitatea instituţională.
Materialitatea etaloanelor.
Pionierii sistemului metric
zecimal în Principatele Dunărene
şi adoptarea acestuia în România.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
Asociaţii inginereşti de profil din
România: Societatea Politehnică.
Asociaţia Generală a Inginerilor
din România.
Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,
expunerea, exemplificarea.
2
Total ore curs 14
4
8.2.1. Seminar Metode de predare Nr. de ore
Tehnica românească de la perioada de
pionierat la primul război mondial: 1880
la Sibiu – primul atelier de tricotat
ciorapi şi mănuşi – începutul tehnicii
tricotajelor în România. Dimitrie
Văsescu şi automobilul său cu aburi.
Inventatorul George Constantinescu.
Hunedoara: primul furnal modern
pentru producerea fontei. Reţeaua de căi
ferate. Inventatorul Alexandru Ciurcu.
Aurel Vlaicu şi maşinile sale
zburătoare. Prima centrală electrică de
curent alternativ din ţară de la
Timişoara. Fabrica de textile de la
Buhuşi. Ambarcaţiunea cu motor al lui
Alexandru Ciurcu şi Just Duisson.
Constantin I. Budeanu, unul dintre
fondatorii şcolii româneşti de
electrotehnică.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Tehnica românească de la perioada de
pionierat la primul război mondial: Henri
Coandă: inginer şi inventator. Teodor
Dragu şi locomotivele construite de el.
Tramvaiul electric din Bucureşti (Brăila,
Timişoara, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Oradea
etc.). Podul de cale ferată Feteşti –
Cernavodă. Traian Vuia – inventatorul.
Gheorghe Manea şi curgerea prin
rotoarele turbinelor de apă. Augustin
Maior şi transmiterea simultană a
convorbirilor telefonice. Prima staţie de
telegrafie fără fir de la Constanţa.
Expoziţia generală română din Dealul
Filaretului. Ion Stroescu şi
experimentările pe modele propulsate de
rachete. Uzinele textile din Arad. Tunul
Ştefan Burileanu. Utilizarea gazului
metan la iluminat în oraşul Turda.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Tehnica românească între cele două
războaie mondiale:
Fabricarea maşinilor electrice la Reşiţa.
Elicoptere construite de Traian Vuia.
Radiodifuziunea în România. Uzina
Franco – Română din Brăila pentru
repararea utilajelor de cale ferată.
Uzinele “Malaxa” din Bucureşti pentru
repararea materialului rulant.
Termocentrala de la Floreşti (Prahova).
Avionul lui George Fernic. Fabrica
“Vitrometan” din Mediaş şi sticlăria de
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
5
menaj. Construcţia la Reşiţa a primei
locomotive cu abur din ţara noastră.
Automobilul construit de Aurel Persu.
Hermann Oberth şi racheta proiectată de
el. Giroscopul profesorului Stan
Mateescu. Dumitru Daponte şi
cinematograful în relief. Dumitru
Brumărescu şi maşina sa de tăiat stuful
din bălţi. Punerea în funcţiune a
Întreprinderii Copşa – Mică - Cugir.
Cornel Micloşi şi prima lucrare
românească în domeniul sudurii.
Tehnica românească între cele două
războaie mondiale Dumitru Brumărescu
şi maşinile inventate de el. Primele
emisiuni experimentale de radio. Radu
Stoika şi primul hidroavion românesc.
Sufleria profesorului Ion Stroescu,
George Constantinescu şi invenţiile
sale. Nicolae Vasilescu – Karpen şi
ipoteza existenţei electronilor liberi în
lichide. Industria Aeromautică Română
din Braşov. Plautius Andronescu şi
primul laborator de tehnica transmisiilor
înalte din România. Prima centrală
automată din România – Dacia. Efectul
Ştefan Procopiu. Aurel Bărglăzan şi
primul laborator de maşini hidraulice
din România. Anastase Dragomir şi
prima cabină catapultată din lume. Elie
Carafoli şi construcţia de avioane.
Primele încercări de transmitere a
imaginii de televiziune. Construirea
Uzinelor “Astra” din Braşov. Primul
motor românesc pentru avioane, K-9.
Uzina chimico-metalurgică din Copşa
Mică, prima producătoare mondială de
formaldehidă.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Tehnica românească după cel de-al
doilea război mondial: Primele tractoare
româneşti la Uzina Tractorul Braşov
(fostă I.A.R.). Gheorghe Contianu şi
prima instalaţie românească de emisie
radio cu modulaţie de frecvenţă. Uzina
de strunguri din Arad, Uzinele 23
August” din Bucureşti, Întreprinderea
de utilaj greu “Progresul” din Brăila,
Uzina “Electroputere” Craiova, Fabrica
“Radio popular” din Bucureşti (ulterior
“Electronica”), Uzina “Tehnofrig” Cluj-
Napoca. Introducerea troleibuzului în
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
6
Bucureşti, Uzinele “Semănătoarea” din
Bucureşti. Călirea prin curenţi de înaltă
frecvenţă Cif la Uzina “Tractorul” din
Braşov. Fabrica de rulmenţi din Bârlad.
Avioane româneşti la Braşov.
Tehnica românească după cel de-al
doilea război mondial:Uzina
“Autobuzul” din Bucureşti.
Întreprinderea “Metalotehnica” din
Târgu – Mureş şi primele maşini de
cusut tip industrial din ţara noastră.
Întreprinderea de Autocamioane din
Braşov. Realizarea sistemului energetic
naţional unic din ţara noastră.
Hidrocentrale şi termocentrale din
România. Complexul metalurgic de la
Hunedoara. Primul calculator electronic
românesc CIFA1. Primele transmisii
directe de televiziune exterioară.
Aparatul de zbor individual Justin
Capră. Aparatură media fabricată în ţara
noastră. Combinatele de industrializare
a lemnului de la Blaj şi Gherla. Linii
ferate electrificate. Mihai Drăgănescu şi
şcoala românească de dispozitive
semiconductoare. Fabricarea primelor
televizoare româneşti.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Tehnica românească după cel de-al
doilea război mondial:Fabrica de maşini
– unelte şi agregate din Bucureşti
(F.M.U.A.B.). Uzina de vagoane din
Arad. Uzina de maşini grele din
Bucureşti. Construcţia primului
spărgător de gheaţă şi salvator de nave
românesc “Voinicul”. Combinatul
siderurgic Galaţi. Prima locomotivă
electrică românească din ţară.
Întreprinderea de aparate electrice de
măsurat din Timişoara. Fabrica de
calculatoare din Bucureşti. Platforma de
foraj marin. Societatea OLTCIT
Craiova. Societatea Autoturisme Piteşti.
Şantierele navale de la Constanţa,
Mangalia, Tulcea. Metroul din
Bucureşti. Muzeul Tehnicii populare sin
Dumbrava Sibiului. Întreprinderea de
electronică industrială şi automatizări
(I.E.I.A.) din Cluj-Napoca. Primul
batiscaf românesc pentru cercetări
biologice Sc200.
Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2
Total ore de laborator 14
7
Bibliografie
1. Bălan, Şt., Mihăilescu, N. Istoria ştiinţei şi tehnicii în România. Bucureşti, Editura Academiei,
1985.
2. Băneanu, A. Secretul inventatorilor. Bucureşti, Editura Tineretului, 1957.
3. Bejan, M. În lumea unităţilor de măsură. Bucureşti, Editura AGIR, 2000.
4. Giurescu, C.C. Contribuţii la istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti în secolele XV-XIX (început).
Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1973.
5. Iorga, N. Istoria industriilor la români. Bucureşti, 1927.
6. Leonăchescu, N. P., Pionierii epocii maşinilor. Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1989.
7. Mihăiţă, M., Tănăsescu, Fl. T., Oteneanu, M., Repere ale ingineriei româneşti. Bucureşti, Editura
AGIR, 2000.
8. Olteanu, Şt., Şerban, C. Meşteşugurile din Ţara Românească şi Moldova în Evul Mediu.
Bucureşti, Editura Academiei, 1969.
9. Pascu, Şt. Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea. Bucureşti, Editura
Academiei, 1954.
10. Popescu, I. Mecanisme ingenioase folosite de-a lungul timpului în tehnica populară românească.
Bucureşti, Editura Tehnică, 1982.
11. Ştefan, I. M. Din istoria tehnicii româneşti. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968.
12. Teodoru, P., De la roată la farfuria zburătoare. Bucureşti, Editura Albatros, 1985.
13. Zane, G. Industria în România în a doua jumătate a sec. Al XIX-lea. Bucureşti, Editura
Academiei, 1970.
14. *** Inventatori români. Bucureşti, Editura OSIM – AGIR, 2000.
15. *** Dicţionar cronologic român. Bucureşti, Editura enciclopedică română, 1972.
16. *** Muzeul tehnicii populare, Sibiu, 1986.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
- Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara şi din
străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei vor avea loc
întâlniri atât cu reprezentaţi ai societăţilor comerciale cât şi cu profesori din învăţământul preuniversitar;
- Se urmăreşte proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs - Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor;
- Rigoarea ştiinţifică a
limbajului;
- Organizarea conţinutului;
- Teste pe parcursul
semestrului.
- Lucrare scrisă/examinare
orală
- Lucrare scrisă/examinare
orală
- Lucrare scrisă/examinare
orală
- Lucrare scrisă
40%
10%
10%
10%
10.5
Laborator/Proiect
- Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii;
- Verificare orală
10%
8
- Participarea activă la
desfăşurarea activităţilor de
seminar.
- Verificare orală, Fişă cu
rezultate
20%
10.6 Standard minim de performanţă
- 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct. 10.3
*Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
15.09.2016
..............................
..............................
Prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa Şef lucr.dr.ing. Anca Chicea
Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament
01.10.2016
..............................
Prof. univ. dr. ing. Gabriel Racz
L_MUSP_1_14_Limba_engleza_2_Onet_Alina_Elena.doc 1/3
Valabilă an universitar: 2016-2017
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei : Limba engleză 2
Codul disciplinei:
Domeniul: Inginerie Industrială
Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie
Departamentul: Studii Britanice şi Americane
Facultatea: Litere şi Arte
Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu
Anul de studiu: I Semestrul II Tipul de evaluare finală colocviu
Regimul disciplinei
(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber
aleasă):
DO Numărul de credite: 2
Categoria formativă a disciplinei
(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DC
Total ore din planul de
învăţământ 28
Total ore pe semestru:
28
Titularul disciplinei: Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ
Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Total ore/ semestru C S L P Total
- 28 - - 28
Obiective:
Reactivarea şi consolidarea competenţelor de limbă engleză din şcoala
generală şi liceu; însuşirea şi perfecţionarea vocabularului tehnic,
acumularea de noi cunoştinţe în domeniul ingineriei pe baza materialelor de
studiu în limba engleză.
Competenţe
specifice
disciplinei
1. Cunoaştere şi înţelegere: identificarea noţiunilor de bază în terminologia de specialitate în
limba engleză
identificarea problemelor conceptuale pe baza diferenţelor specifice
între limba română şi limba engleză
deprinderea abilităţii de documentare în limba engleză, în domeniul
de specialitate
2. Explicare şi interpretare:
interpretarea corectă a termenilor de specialitate
identificarea şi interpretarea corectă a termenilor de tip deceptive
cognates în terminologia de specialitate
3. Instrumental – aplicative
folosirea diverselor acte de limbaj în potenţiale situaţii de comunicare
profesională din domeniul de specialitate.
L_MUSP_1_14_Limba_engleza_2_Onet_Alina_Elena.doc 2/3
4. Atitudinale:
atitudine pozitivă faţă de mediul ştiinţific şi dezvoltarea unei atitudini
critice faţă de realitate
participarea activă la propria dezvoltare profesională
Conţinutul tematic
(descriptori)
TEMATICA CURSURILOR
Nr.
crt.
Denumirea temei Nr. ore
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
TEMATICA SEMINARIILOR
1. Recapitularea vocabularului tehnic de specialitate 2
2. Descrierea unui proces cu ajutorul verbelor la diateza
pasivă
2
3. Proiectarea asistată de calculator. Folosirea articolului în
limba engleză
2
4. Management şi organizarea muncii în industrie.
Clasificarea informaţiei
2
5. Studiile de piaţă. Exprimarea concesiei 2
6. Promovarea produselor şi serviciilor tehnice. Furnizarea
de explicaţii
2
7. Lansarea produsului. Solicitarea de informaţii 2
8. Tradiţional v. modern în industrie. Exprimarea
contrastului
2
9. Controlul calităţii. Expresiile verbale 2
10 Competiţia în industrie. Exprimarea cauzei şi efectului 2
11. Echipamente şi utilaje. Substantive compuse 2
12. Manualul utilizatorului. Adverbul de mod 2
13. Recapitulare cu traduceri şi exerciţii 2
14. Susţinerea colocviului semestrial 2
L_MUSP_1_14_Limba_engleza_2_Onet_Alina_Elena.doc 3/3
Metode de predare /
seminarizare
Metode comunicativ-interactive menite să angreneze şi să motiveze
studenţii spre o activitate intensivă de învăţare şi de fixare prin practică.
Stabilirea notei
finale
(procentaje)
- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 50%
- teste pe parcursul semestrului -
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%
- teme de control -
- frecvenţă la seminar şi implicare în activităţi 30%
- TOTAL 100%
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive
şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,
proiect etc.)
Evaluarea finală va cuprinde examinarea orală cu bilete.
Cerinţe minime pentru nota 5
Prezenţă la seminar 80% şi rezolvarea unui
minimum de exerciţii; prestaţie minimă la
colocviu.
Cerinţe pentru nota 10
Prezenţă la seminar 100%; o atitudine
interesată şi activă; rezolvarea corectă a
exerciţiilor; prestaţie superioară la
colocviu.
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 28
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Comfort, Jeremy; Hick, Steve; Savage, Allan. Basic Technical English.
Oxford University Press, 1991
Glendinning, Eric H. English in Mechanical Engineering. Oxford
University Press, 1973
Glendinning, Eric H., Glendinning, Norman. Oxford English for
Electrical and Mechanical Engineering. Oxford University Press, 1995
Murphy, R. English Grammar in Use. Cambridge University Press
Complementară:
Johnson, C.M.; Johnson, D. General Engineering. Prentice Hall
International (UK), 1992
Longman Dictionary of Contemporary English. London, 2001
Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:
copii după materiale de specialitate
Coordonator de
Disciplină
Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura
Asist. univ. drd. Alina-Elena ONEȚ
Director de
departament
Lector univ. dr. Ovidiu MATIU
1
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie
1.3 Departamentul Inginerie Industrială şi Management
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie (MUSP)
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Economia firmei
2.2 Titularul activităţilor de curs Şef lucrări ing., dr. în ec. Wiegand Helmut FLEISCHER
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu 1 2.5
Semestrul 2 2.6. Tipul de
evaluare C2 2.7 Regimul
disciplinei CO
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.3
seminar/laborator
1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.6
seminar/laborator
14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 70
3.8. Total ore din planul de învăţământ 56
3.9 Total ore pe semestru 126
3.10 Numărul de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă;
Lectura suportului de curs.
5.2 de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Lectura bibliografiei recomandate;
Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate;
Participare activă.
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor microeconomiei;
Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de aplicare în practică a acestor
concepte;
Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în economia firmei.
Să explice şi să interpreteze noţiunile generale privind economia firmei;
2
Să interpreteze informaţiile obţinute din exploatarea unor activităţi
economice
Competenţe
transversale Să urmărească indicatorii specifici economiei firmei, să înregistreze, să
prelucreze şi să interpreteze informaţiile;
Să prescrie măsuri eficiente de îmbunăţăţire a activităţilor economice;
Să utilizeze principalele metode specifice economiei firmei.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
Însuşirea cunoştinţelor generale despre mediul intern şi extern al firmei
sub aspectul gestionării resurselor forţă de muncă şi capital, reducerea
costurilor in conditii de sustenabilitate si realizare de profit;
Însuşirea cunoştinţelor generale cu privire la: piaţa produsului sau
serviciului, concurenţa, utilitatea, cererea de produse sau servicii,
elasticitatea cererii, analiza şi previziunea evoluţiei acesteia;
Proiectarea funcţiei de producţie funcţie de cererea curentă de produse
precum şi în funcţie de previziunile pe termen scurt şi lung, analiza
costurilor şi pragului de rentabilitate pentru firmă;
Însuşirea tehnicilor de gestionare a resurselor financiare, energetice,
materiale şi de altă natură pentru menţinerea firmei pe piaţă în condiţii
de competiţie.
7.2 Obiectivele
specifice
1. Cunoaştere şi înţelegere:
Însuşirea cunoştinţelor necesare înţelegerii fenomenelor economice la
nivel macro şi microeconomic;
Înţelegerea modului de funcţionare a pieţei în condiţii de concurenţă;
Formarea preţului bunurilor şi serviciilor în condiţii de concurenţă;
Veniturile funcţie de vânzări pe pieţe concurenţiale;
Alegerea tipului de producţie prin care să se asigure cifra de afaceri
maximă.
2. Explicare şi interpretare:
Interpretarea corectă a sensului termenilor din domeniul economic;
Consolidarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor din domeniul economic;
Interpretarea situaţiilor diverse ce apar în viaţa de zi cu zi.
3. Instrumental – aplicative Comunicarea orală pe teme din domeniul economic;
Rezolvarea practică a unor cazuri din realitatea economică şi uşor
identificabile
Se va folosi un material audio-vizual adecvat care va face din seminar un moment
cât mai accesibil şi interesant.
4. Atitudinale: Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de pregătirea în domeniul
economic ca şi componentă în formarea de viitori specialişti în ingineria
transporturilor şi a traficului.
Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific,
cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice,
promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, valorificarea
optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice.
3
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Introducere în analiza economiei firmei. Mediul
economic al firmei. Ce este piaţa? Motivul existenţei
firmei;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
2. Funcţionarea pieţei. Modelul cererii şi ofertei. Analiza
pieţelor ca mărime şi tipuri. Strategii ale firmei în funcţie
de piaţă;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
3. Cererea. Modelul utilităţii cardinale. Conceptul de
utilitate. Funcţia utilităţii totale, marginale şi medii;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
4. Comportamentul consumatorului în funcţie de mediul
pieţei. Viaţa produsului şi rata de saturaţie a pieţei;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
5. Legea cererii şi surplusul consumatorului. Programe de
consum. Maximizarea utilităţii în condiţiile
constrângerilor bugetare;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
6. Efectul reclamei şi acţiunilor promoţionale ale firmei
asupra utilităţii şi cererii consumatorului;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
7. Curbele de indiferenţă. Maximizarea satisfacţiei
consumatorului. Impactul schimbării venitului asupra
puterii de cumpărare. Efectul schimbării preţului, efectul
de substitut;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
8. Legea cererii şi câştigurile firmei. Câştigurile medii,
totale şi marginale în cazul unei cereri liniare şi în cazul
unei cereri curbilinii;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
9. Elasticitatea cererii. Semnificaţia acesteia asupra
metodelor de analiză a stării economice a firmei. Metode
de calcul a elasticităţii cererii;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
10. Conceptul de producţie. Transformarea intrărilor (forţă
de muncă şi capital) ale unei firme în ieşiri (produse,
servicii). Tipuri de producţie. Evoluţia produselor ca şi
tipodimensiuni productivitate şi flexibilitate;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
11. Intrări fixe şi intrări variabile. Noţiunea de termen scurt
şi termen lung în activitatea de producţie. Caracteristicile
producţiei pe termen scurt;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
12. Producţia marginală şi producţia medie. Tipuri
alternative de funcţii de producţie pe termen scurt;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
13. Determinarea condiţiilor pentru o producţie eficientă.
Analiza costurilor;
conversaţia euristică
explicaţia
prelegerea intensificată
2
14. Piaţa în condiţiile competiţiei perfecte. Piaţa în condiţii conversaţia euristică
explicaţia 2
4
de monopol şi oligopol. Efecte asupra firmei. prelegerea intensificată
Total ore curs 28
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Mediul economic. Descriere, exemple. Importanţa
mediului economic pentru firmă. Exemple de firme de
diferite mărimi şi modul în care se încadrează în mediul
economic;
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
2. Piaţa. Definiri, exemple. Rolul pieţei pentru existenţa
unei firme. Desenarea funcţiei cerere şi funcţiei ofertă.
Determinarea punctului de echilibru cerere-ofertă;
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
3. Utilitatea cardinală. Forma generală a funcţiei utilitate.
Trasarea graficului funcţiei utilitate şi utilizarea acestuia
pentru stabilirea funcţiei cerere. Determinarea utilităţii
marginale. Maximizarea utilităţii. Exemple;
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
4. Curbele de indiferenţă. Determinarea condiţiilor pentru
maximizarea satisfacţiei consumatorului. Efectul de venit,
efectul de substitut. Determinarea funcţiei cerere şi a
veniturilor firmei. Calculul elasticităţii funcţiei cerere şi
utilizarea acesteia pentru decizii de preţ, rapide şi eficiente
în firmă;
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
5. Funcţia de producţie, forme, reprezentarea grafică a
funcţiei de producţie. Calculul costurilor pe categorii de
costuri;
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
6. Calculul producţiei marginale, calculul încasărilor
firmei;
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
7. Determinarea condiţiilor pentru o producţie eficientă.
Determinarea intrărilor optime. Calculul costurilor pentru
o producţie eficientă. Calculul forţei de muncă şi a
capitalului pentru o producţie eficientă.
conversaţia
dezbaterea
demonstraţia
2
Total ore seminar 14
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a economiei firmei,
proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării
competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor Lucrare scrisă 30%
Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 15%
Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 15%
10.5
Seminar/laborator
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii
Verificare orală
Fişă de evaluare
seminar
20%
Participare activă la seminarii Verificare orală
Fişă de evaluare
20%
5
seminar
10.6 Standard minim de performanţă
50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.
Bibliografia
Minimală obligatorie:
Fleischer, W., Bogdan, L., Economia firmei, Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2015
Neaţă, V., Bogdan, L. Microeconomie-probleme. Editura universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.
Complementară: Arthur, A. Thompson, jr. Formby, P. Economics of the Firm. Theory
and practice. The University of Alabama, 1993
Abrudan, I., Cândea, L., Bogdan, L. si colectiv. Manual de inginerie
economică. Ingineria şi managementul sistemelor de producţie. Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Popescu, D., Popescu, C., Economia Întreprinderii, 2001, Editura
“Alma Mater”, Sibiu.
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, în funcţie de
tipul şi gradul acestora.
Data completării 22.10.2016 Semnătura titularului de curs/seminar
______________
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
______________ ______________________
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe
1.3 Departamentul Știinţa Mediului, Fizică, Educaţie fizică şi Sport
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini Unelte și Sisteme de Producție
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Educaţie fizică şi sport I Cod:
2.2 Titularul activităţilor de curs
As. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul I 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei C
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care 3.2
curs - din care 3.3 seminar 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 14 din care 3.5
curs - din care 3.6 seminar 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. 0
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 12
3.8. Total ore din planul de învăţământ 14
3.9 Total ore pe semestru 26
3.10 Numărul de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
5.2 de desfăşurare a
seminarului BAZA SPORTIVA A “UNIVERSITĂŢII LUCIAN BLAGA
DIN SIBIU”
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Înţelegerea şi interpretarea principalelor noţiuni ale regulamentelor disciplinelor
parcurse.
Utilizarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul activităţilor din timpul liber al
fiecăruia
Competenţe
transversale Participarea la competiţiile sportive studenţeşti;
Promovarea comportamentului şi noţiunii de fairplay;
Obişnuinţa de a practica exerciţiul fizic sistematic şi individual
2
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
- ridicarea nivelului general de motricitate si insusirea elementelor de baza din
ramurile de sport pentru care opteaza studentul: baschet, fotbal ,handbal, volei,
atletism, gimnastica,înot, fitness;
- îmbunatatirea starii de sanatate si a vigorii fizice, psihice precum si a dezvoltarii
corporale armonioase;
- formarea convingerilor si deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor
fizice si a sportului in scop igienic,deconectant si de educatie;
7.2 Obiectivele
specifice
Promovarea comportamentului şi noţiunii de fairplay;
Obişnuinţa de a practica exerciţiul fizic sistematic şi individual
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Total ore curs
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Lecție cu caracter organizatoric (prezentarea
cerințelor disciplinei, înregistrarea opţiunilor
studenţilor pentru diferite ramuri sportive, etc.).
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
2. Baschet: verificarea nivelului de cunoaştere a
elementelor de bază (prindere, pasare, aruncare la
coş).
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
3. Volei: verificarea nivelului de cunoaştere a
elementelor de bază (pasa, preluarea, serviciul,
lovitura de atac.
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
4. Fotbal: verificarea nivelului de cunoaştere a
elementelor de baza (pasa, preluarea, şutul la
poartă)
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
5. Fitness-Culturism: verificarea nivelului de
cunoaştere a elementelor de bază (anatomie,
conditia fizica, particularitati fiziologice etc.)
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
6. Baschet: învățarea elementelor de mișcare în teren
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
7. Volei: repetarea poziției fundamentale și a
deplasărilor în teren.
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
8. Baschet: învățarea (repetarea) ținerii, prinderii și
pasării mingii.
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
9. Fotbal: învățarea paselor, a preluărilor Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
10. Fitness-Culturism: dezvoltarea grupelor musculare
inferioare si superioare
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
11. Baschet: perfecționarea marcajului și demarcajului
în relația 1x1
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
12. Volei: învățarea loviturii de atac Explicaţia, demonstraţia, 1
3
execuţia însoţită de
corectare
13. Baschet: învățarea aruncărilor la coș din alergare. Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
14. Lecţie de evaluare (verificare practică)
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
Total ore seminar 14
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Prin intregul sau conţinut si prin tehnologia didactică de predare si evaluare disciplina Educatie
Fizică corespunde asteptarilor asociaţilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul aferent programului,aducanduşi contribuţia la formarea unor competenţe specifice
programului de studiu absolvit atat de ordin profesional cat si transversal.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor
Rigoarea ştiinţifică a limbajului
Organizarea conţinutului
10.5 Seminar Susţinerea unei aplicaţii Teste 50
Participare activă la seminarii Prezenţa 50
10.6 Standard minim de performanţă
Minimale (pentru nota 5) :
- Participarea activă la minim 50% din nr.total de ore;
- Verificarea practică .evaluarea progresului nivelului de cunostinte specifice activitatii
desfasurate,structuri tehnice cu continut divers( procedee de deplasarea in teren,procedee de transmitere a
mingii,modalitati de finalizare a actiunilor individuale si colective)
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării:
22.09.2016 Semnătura titularului de seminar
As. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
1
FIŞA DISCIPLINEI*
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe
1.3 Departamentul Știinţa Mediului, Fizică, Educaţie fizică şi Sport
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini Unelte și Sisteme de Producție
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Educaţie fizică şi sport II Cod:
2.2 Titularul activităţilor de curs
Prof. asoc. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR 2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 Anul de studiu I 2.5
Semestrul II 2.6. Tipul de
evaluare C 2.7 Regimul
disciplinei C
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care 3.2
curs
- din care 3.3 seminar 1
3.4 Total ore din Planul de învăţământ 14 din care 3.5
curs
- din care 3.6 seminar 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0
Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. 0
Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al
activităţilor enumerate mai sus.
3.7. Total ore studiu individual 12
3.8. Total ore din planul de învăţământ 14
3.9 Total ore pe semestru 25
3.10 Numărul de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1 de desfăşurare a cursului
5.2 de desfăşurare a
seminarului BAZA SPORTIVA A “UNIVERSITĂŢII LUCIAN BLAGA
DIN SIBIU”
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe
profesionale Înţelegerea şi interpretarea principalelor noţiuni ale regulamentelor disciplinelor
parcurse.
Utilizarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul activităţilor din timpul liber al
fiecăruia
Competenţe
transversale Participarea la competiţiile sportive studenţeşti;
Promovarea comportamentului şi noţiunii de fairplay;
Obişnuinţa de a practica exerciţiul fizic sistematic şi individual
2
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul
general al
disciplinei
- ridicarea nivelului general de motricitate si insusirea elementelor de baza din
ramurile de sport pentru care opteaza studentul: baschet, fotbal ,handbal, volei,
atletism, gimnastica,înot, fitness;
- îmbunatatirea starii de sanatate si a vigorii fizice, psihice precum si a dezvoltarii
corporale armonioase;
- formarea convingerilor si deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor
fizice si a sportului in scop igienic,deconectant si de educatie;
7.2 Obiectivele
specifice
Promovarea comportamentului şi noţiunii de fairplay;
Obişnuinţa de a practica exerciţiul fizic sistematic şi individual
8. Conţinuturi
8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
Total ore curs
8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de
ore
1. Fitness-culturism: obişnuirea cu apartaura de lucru;
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
2. Înot: învăţarea mişcărilor de picioare; Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
3. Volei : -învatarea blocajului individual ( fara minge);
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
4. Baschet : -învatarea depasirilor; Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
5. Fotbal: -consolidarea finalizării; Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
6. Baschet : -invatarea sistemului de apărare om la om; Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
7. Volei: - învăţarea serviciului Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
8. Fotbal :- învăţarea marcajului si demarcajului; Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
9. Înot: învăţarea mişcărilor de braţe Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
10. Fitness-culturism: exerciţii pentru dezvoltarea
musculaturii braţelor;
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
11. Înot: învăţarea coordonariin mişcărilor de braţe cu cele
de picioare;
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
12. Fitness-culturism: exerciţii pentru dezvoltarea
musculaturii trunchiului;
Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
3
13. Fotbal, baschet, volei: joc bilateral în condiţii uşurate; Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
14. Lecţie de evaluare(verificare practică) Explicaţia, demonstraţia,
execuţia însoţită de
corectare
1
Total ore seminar 14
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Prin intregul sau conţinut si prin tehnologia didactică de predare si evaluare disciplina Educatie
Fizică corespunde asteptarilor asociaţilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din
domeniul aferent programului,aducanduşi contribuţia la formarea unor competenţe specifice
programului de studiu absolvit atat de ordin profesional cat si transversal.
10. Evaluare
Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs
Volumul şi corectitudinea
cunoştinţelor verificare practică
Rigoarea ştiinţifică a limbajului
Organizarea conţinutului
10.5 Seminar
Întocmirea şi susţinerea unui
referat, a unei aplicaţii Teste 50
Participare activă la seminarii Prezenţa 50
10.6 Standard minim de performanţă
Minimale (pentru nota 5) :
- Participarea activă la minim 50% din nr.total de ore;
- Verificarea practică . - Verificarea practică .evaluarea progresului nivelului de cunostinte specifice
activitatii desfasurate,structuri tehnice cu continut divers( procedee de deplasarea in teren,procedee de
transmitere a mingii,modalitati de finalizare a actiunilor individuale si colective)
* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi
gradul acestora.
Data completării:
22.09.2016 Semnătura titularului de seminar
Prof. asoc. drd. TURCU DIONISIE VLADIMIR
Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament
top related