fetele tacerii de augustin buzura
Post on 26-Dec-2015
233 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Fetele tacerii de
Augustin Buzura
Roman social-politic, de analiza
Date despre autor si opera
Debutează în 1971 cu romanul ,,Absenţii”, Augstin Buzura.
Consideră creaţia ca un răspuns la evenimentele reale, de aceea proza sa a primit eticheta de politică.
El însuşi declara că scrie ,, dintr-o dorinţă de a spune exact ce ştiu, ce cred şi ce simt despre lumea în care trăiesc”.
Această directeţe determină caracterul subversiv al prozei lui Buzura.
Date despre autor si opera
Într-o notă informativă, reprodusă în
Cartea albă a securităţii”1996, Buzura
este citat în categoria scriitorilor ce se
opun, într-un fel sau altul, liniei politice
promovate de partid, refuzând sistematic
să scrie despre evenimentele politice din
ţară şi să combată propaganda posturilor
de radio străine.
Receptarea critica
Atunci când critica îşi propune să definească formula epică a romanelor lui Buzura două sintagme revin frecvent: realism psihologic şi proză de analiză. În ,,Scriitori români de azi”, Eugen Simion o preferă pe aceasta din urmă plasându-l pe Buzura alături de Nicolae Breban.
Primul roman al scriitorului,,Absenţii” din 1970 se încadrează prozei existenţialiste. O dată cu ,,Feţele tăcerii” (1974) proza lui se politizează periculos denunţând erorile cooperativizării forţate şi dramele de conştiinţă provocate.Dacă am aplica noţiunile încetăţenite de Nicolae Manolescu în definirea tipologiei romanului am putea vorbi de o pendulare a prozei lui Buzura între doric şi ionic, între perspectiva obiectivă şi subiectivitatea psihologică.
Receptarea critica
Oricare dintre romanele lui Buzura este disputat de cele două tendinţe: este, pe de o parte, seismograful unei crize individuale de conştiinţă şi este, în acelaşi timp, un roman de moravuri sau de etalare a unei felii din realitatea crudă a perioadei comuniste.
Întrebat într-un interviu din 1972 ce înseamnă a vedea realist Buzura răspunde:,, înseamnă a fi o conştiinţă, o atitudine. Înseamnă a-ţi asuma conştient misiunea cea mai dificilă, de aprezenta realitatea cu mijloacele artei, cu tehnicile cele mai moderne sau mai adecvate structurii tale psihice, obiectului şi cerinţelor spirituale ale vremii(…). Acesta este realismul”.
Aparitie
Romanul ,,Feţele tăcerii” a fost publicat la trei ani după celebrele,, teze din iulie”, în 1974 care au înmormântat oficial mica liberalizare cultural ideologică din anii 1960.
Pe acest fundal romanul nu numai că se împotrivea noului îngheţ, ci punea integral sub semnul întrebării sensul şi alcătuirea societăţii comuniste româneşti.
Tema
este romanul social al unei drame
colective.
Structura narativa
romanul este construit pe trei voci
monologale.
Prima îi aparţine ziaristului Dan Toma ce
realizează un reportaj de investigaţie
despre cooperativizarea forţată a
agriculturii din anii 1953-1954,mai precis
face ancheta bătăliei sângeroase pentru
colectivizarea satului ardelean Arini.
Structura narativa
Una din sursele sale este viitorul său socru, un
fost instructor de partid, acum pensionar,
Gheorghe Radu ( a doua voce
automistificatoare) care este trimis în satul
Arini unde ţăranii se împotriveau , la fel ca şi în
alte părţi, cooperativizării fiind chiar violenţi şi
răzbunători cu atât mai mult cu cât ăn zonă
acţionau un grup de partizani înarmaţi, foşti
legionari conduşi de ,,banditul” Sterian.
Structura narativa
A treia voce monologată îi aparţine lui Carol Măgureanu, supravieţuitor al acestui conflict,fiu de ţăran înstărit (chiabur)- acum bolnav în spital-care îi oferă ziaristului câteva amănunte uitate de bătrânul activist, din care acesta deduce că Măgurenii nu erau chiar ostili colectivizării şi deci, cu puţină răbdare tragedia ar fi putut fi evitată.
Temporalitatea narativa
avem un timp al povestirii care îl are în
centru pe ziaristul Dan Toma şi un timp
al evenimentelor povestite, ce aparţine
celorlalte două voci narative.
top related