dicŢionarul biobibliografic al membrilor uniunii...
Post on 10-Oct-2019
17 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Lucian Dindirică
(coordonator)
Lavinia Dumitrescu Daniela Popescu Vasilica Anghel
DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC
AL MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR
DIN ROMÂNIA
– FILIALA CRAIOVA –
Descrierea CIP
Dicţionarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din
România, filiala Craiova / Lucian Dindirică, Lavinia Dumitrescu,
Daniela Popescu, Vasilica Anghel ş prefaţă Tudor Nedelcea . -
Craiova : Aius Printed, 2010
ISBN
I. Dindirică Lucian
II. Dumitrescu Lavinia
III. Popescu Daniela
IV. Anghel Vasilica
V. Nedelcea Tudor (pref.)
VI. Urzică Mariana (colab.)
81'374.2:016:929(498 Craiova)
81'374.2:061 Uniunea Scriitorilor
CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ
"ALEXANDRU ŞI ARISTIA AMAN"
Lucian Dindirică
(coordonator)
Lavinia Dumitrescu Daniela Popescu Vasilica Anghel
DICŢIONARUL BIOBIBLIOGRAFIC
AL MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR
DIN ROMÂNIA
– FILIALA CRAIOVA –
Editura Aius
2010
Consultant ştiinţific: prof.dr.cercetător ştiinţific I Tudor Nedelcea
Colaborator: Mariana Urzică
5
Prefaţă
O nouă lucrare de referinţă
Instrument de lucru şi de informare de o valoare şi utilitate incontestabile,
dicţionarele, de orice fel, sunt – cum remarcă acad. Eugen Simion, iniţiatorul şi
coordonatorul Dicţionarului General al Literaturii Române, vol. 1-7, 2004-
2009 – „ indispensabile într-o cultură care vrea să-şi afirme şi să-şi conserve
identitatea. Mai ales azi, când lumea se globalizează şi culturile (inclusiv
limbile) mici sunt ameninţate”( op.cit., p. V). În acest mod, Academia Română,
sub preşedinţia acad. Eugen Simion, a editat primul dicţionar integral al
literaturii române, D.G.L.R., a continuat tipărirea Dicţionarului-tezaur al limbii
române, început de B.P. Hasdeu, Mic dicţionar al limbii române (M.D.A.),
Dicţionarul etimologic al limbii române, respectându-şi, astfel, statutul de înalt
for ştiinţific românesc. În ţară, sub egida unor instituţii de prestigiu şi cu girul
unor specialişti, au apărut şi alte dicţionare, menţionate în Bibliografia selectivă
a lucrării de faţă.
În perioada postdecembristă, bibliotecile judeţene din România, alături de
celelalte biblioteci publice (universitare, ştiinţifice, documentare etc.) s-au
întrecut între ele, în sens benefic, în editarea de cărţi specifice profilului
fiecăreia. Dacă înainte de 1989, aceste instituţii de cultură cu greu găseau
înţelegere la organele locale decizionale spre a include astfel de lucrări în
proiecte de plan extraeditorial, iată că după această dată istorică fiecare
bibliotecă îşi demonstrează, în această direcţie, potenţialul intelectual şi
financiar.
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova,
inaugurată la 21 decembrie 1908, în prezenţa celebrului ministru al Educaţiei
Naţionale, Spiru Haret, a pornit pe această cale anevoioasă, dar utilă, de
elaborare a unor astfel de instrumente de lucru, dovedind valenţele educative,
informative şi formative ale unei biblioteci publice moderne, dovedind şi
devenind, totodată, un autentic centru editorial.
Dacă ne referim numai la perioada postcomunistă, menţionăm că
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” a editat, numai în acest
domeniu al instrumentelor de lucru încă două lucrări: Dicţionarul
personalităţilor doljene coordonat de Mariana Leferman, Gabriela Braun,
Adrian Năstase, în colecţia „Restitutio” (Craiova, Editura Aius, 1999) şi Repere
spirituale româneşti. Un dicţionar al personalităţilor din Dolj, cu un colectiv
mai amplu de coordonatori: Mariana Leferman, Gabriela Braun, Adrian
6
Năstase, Tudor Nedelcea, Florentina Urziceanu, în aceeaşi colecţie şi la aceeaşi
renumită editură Aius Printed, în 2005.
În adeverirea ideii că Biblioteca „Aman” şi-a completat funcţia
tradiţională cu cea editorială, merită să menţionăm şi alte titluri de carte,
concepute şi realizate de specialiştii acestei instituţii, coordonate de directorii în
funcţiune (Tudor Nedelcea, Mariana Leferman, Nicolae Băbălău, Lucian
Dindirică): Tudor Nedelcea, Biblioteca Judeţeană Dolj: Ghid, Craiova,
Întreprinderea Poligrafică Oltenia, 1976; Tudor Nedelcea, Manuscrise şi cărţi
vechi: Catalog, Craiova, Biblioteca Judeţeană Dolj, 1977; Tudor Nedelcea, 70
de trepte: [Monografie], Craiova, Biblioteca Judeţeană Dolj, 1978; Tudor
Nedelcea, Justin Constantinescu, Florea Firan, Arhivele Olteniei 1922-1943:
Bibliografie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983; Tudor
Nedelcea, Un mesager al literaturii române contemporane: Marin Sorescu:
Bibliografie, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1983; Nicolae Andrei,
Gabriela Braun, Albert Zimbler, Institutul de Editură şi Arte Grafice "Samitca"
din Craiova, Craiova, Editura Aius, 1998; Gabriela Braun, Mariana Leferman,
Autografe şi dedicaţii în colecţiile Bibliotecii "Alexandru şi Aristia Aman" din
Craiova (1834-1946): Catalog selectiv, Craiova, Editura Aius, 1998; Mariana
Leferman, Gabriela Braun, Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman":
Ghid, Craiova, Editura Aius, 2001; Familia "Aman" (Gabriela Braun, Mariana
Leferman, Tudor Nedelcea, Toma Rădulescu), Craiova, Editura Aius, 2004;
Florentina Urziceanu, Lavinia Olimpia Dumitrescu, Presa doljeană de ieri şi de
azi: catalog, Craiova, Editura Beladi, 2009; Florentina Urziceanu, Bibliografia
Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman Dolj. Centenar 1908 – 2008,
Craiova, Editura Beladi, 2009; Consiliul Judeţean Dolj. Biblioteca Judeţeană
Alexandru şi Aristia Aman, Dimitrie Cantemir. 300 de ani de la domnia
principelui Cantemir : 1710 - 1711, [Craiova], [2010]; Lavinia Dumitrescu,
Dana Popescu, Craiova. Bibliografie selectivă (1838 – 2009), Craiova, Editura
Beladi, 2010 ; Manuscrise şi cărţi vechi româneşti în colecţiile Bibliotecii
Judeţene Alexandru şi Aristia Aman (coordonator Lucian Dindirică; Adriana
Boboc, Ramona Pau, Mihaela Dudău), Craiova, Editura Aius, 2010
De data aceasta, Biblioteca „Aman” ne propune un nou instrument de
lucru: Dicţionarul biobliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România,
filiala Craiova, elaborat de Lucian Dindirică (coordonator), Lavinia
Dumitrescu, Daniela Popescu şi Vasilica Anghel, cu sprijinul generos al
Consiliului Judeţean Dolj (preşedinte Ion Prioteasa), care a manifestat o largă
deschidere şi înţelegere pentru toate instituţiile de cultură din subordine, pentru
ca Doljul să se înscrie în harta spirituală naţională şi prin lucrări de certă
valoare, a căror perenitate timpul o va dovedi.
Titlul dicţionarului spune totul; câteva precizări cred că nu sunt de prisos.
Sunt menţionaţi toţi scriitorii deveniţi membrii titulari ai Uniunii Scriitorilor,
deci cei în viaţă; pentru cei decedaţi în timpul elaborării dicţionarului sunt
menţionaţi cu chenar negru.
7
Autorii Dicţionarului au solicitat tuturor scriitorilor un C.V., după
modelul Dicţionarul General al Literaturii Române, care a impus norme de
lucru. Pentru cei care nu au răspuns acestei solicitări autorii s-au văzut nevoiţi
să completeze datele acestora din diverse surse de informare. Este şi motivul
pentru care, unele fişe de autori conţin date sumare, cu referinţe critice luate de
pe ultima copertă a cărţii. Alţii au fost „prea cooperanţi” cu ei însişi, trecându-şi
în fişă şi date neesenţiale: scrisori personale primite de la personalităţi,
colaborările şi aprecierile făcute în emisiune de radio şi televiziune
(neverificabile), secvenţe din activitatea lor extraliterară etc. Dicţionarul
General al Literaturii Române, de pildă, lucrare academică, a exclus orice
activitate sau titlu de carte care n-are legătură cu literatura. Concesia autorilor
Dicţionarului biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova este explicabilă de orgoliul unor scriitori. Dimensiunea fişelor
biobibliografice ale personajelor cărţii nu înseamnă, implicit, şi valoarea
acestora, ci ea este dată de mărimea surselor de documentare.
În concluzie, considerăm că Lucian Dindirică (coordonator), Lavinia
Dumitrescu, Daniela Popescu şi Vasilica Anghel, autorii Dicţionarului
biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilordin România, Filiala Craiova,
prin strădanii conjugate, pun la dispoziţia specialiştilor din ţară şi străinătate şi,
implicit, publicului cititor, un nou instrument de lucru, o lucrare de referinţă de
o necesitate strigentă şi pentru generaţiile viitoare.
TUDOR NEDELCEA
8
9
Lista membrilor Uniunii Scriitorilor din România
Filiala Craiova - 2010
1. Albu Mihaela 54. Ionescu Dan
2. Andreca Dumitru 55. Iovănel Spineanu Doina
3. Antonie Aurel 56. Jinga Nicolae
4. Aretzu Paul 57. Jurebie Anton
5. Armeanu Valeriu 58. Lascu Ioan
6. Barbu Costantin 59. Lăzărescu Emil
7. Barbu Marian 60. Logreşteanu Florin
8. Băbălău Nicolae 61. Magherescu Romeo
9. Băileşteanu Jan 62. Manafu Gheorghe
10. Beşteliu Marian 63. Maria Ion
11. Birău Gelu 64. Marinescu Constantin Ion
12. Bîrlan Valeriu 65. Mihail Gheorghe
13. Boboc Marian 66. Militaru Ion
14. Buciu Marian Victor 67. Mircescu Alexandru
15 Budică Marin 68. Mirea Viorel
16. Burada Cristian Liviu 69. Miu Florea
17. Buşe Ionel 70. Moisa Camil
18. Buzera Ion 71. Moisa Mircea
19. Cârlugea Zenovie 72. Munteanu Ion
20. Cepoi Ion 73. Nedelcea Tudor
21. Chicet Isidor 74. Negoescu Tudor
22. Chifu Gabriel 75. Negrescu Sever I.
23. Ciobanu Petre 76. Olaru Victor
24.. Ciupureanu Ionel 77. Oncescu Florin
25. Coande Nicolae 78. Oprică Constantin
26. Copcea Florian 79. Panduru Riri – Margareta
10
27. Coşoveanu Gabriel 80. Panea Nicu
28. Cuciureanu Sonia 81. Pădureanu Constantin
29. Dănciulescu Sina 82. Pârvulescu Nicolae
30. Dănişor Gheorghe 83. Petre Vrânceanu Nicolae
31. Deaconescu Ion 84. Pologea Doina
32. Demetrian Bucur 85. Popa Constantin M.
33. Diaconu Ion Şt. 86. Popescu George
34. Dinulescu Ioana 87. Popescu Lazăr
35. Dinuţ Titu 88. Popescu Spiridon
36. Drincea Ion Şerban 89. Preda Constantin
37. Dulvac Horia 90. Roman Ileana
38. Duţescu Mihai 91. Rusu Victor
39. Firan Florea 92. Saioc Florian
40. Firică Mihai 93. Sima Felix
41. Firuleasa Nicolae 94. Sorescu George
42. Floricel Ion 95. Sorescu Ion
43. Frăţilă Adrian 96. Tănăsescu Gabriel
44. Geafir Gheorghe 97. Tănăsescu Iancu
45. Georgescu Ion 98. Tănăsoaica Petre
46. Gheorghe-Cîrţu Alexandru 99. Trocan Lelia
47. Ghica Marius 100. Truţă Gheorghe
48. Ghidirmic Ovidiu 101. Tudorică Mihalache
49. Gregora Alex 102. Ungureanu Cornel Mihai
50. Grigorie Toma 103. Urucu Constantin
51. Hinoveanu Ilarie 104. Vidan Sorin
52. Iliescu Georgeta 105. Vlăduţescu Ştefan
53. Ioan Alexandru 106. Zisu Aurelian
11
A
ALBU, Mihaela
(pseudonim Marcela Paveliu)
n. 10 iunie 1947, Craiova.
Critic şi istoric literar, poet.
Fiica lui Mihai
Popescu-Paveliu şi a
Eleonorei.
Şcoala generală
nr.9, Craiova (1954-
1961); Liceul „Nicolae
Bălcescu”, Craiova
(1961-1965);
Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Limba şi Literatura
Română, specializarea limba şi
literatura română (1965-1970);
Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Litere, specializarea
limba română - limba engleză (1973-
1978); Doctorat în filologie, la
Universitatea din Bucureşti (1978-
1983).
Profesor în comuna Baldovineşti,
judeţul Olt (1970-1973); profesor la
Balş (1973-1974); asistent, lector şi
conferenţiar la Facultatea de Filologie
a Universităţii din Craiova, Catedra
de literatură română (1975-1999). În
1999 se stabileşte în Statele Unite.
Visiting professor la Columbia
University, New York, Statele Unite
(1999-2002); profesor universitar
doctor la Universitatea din Craiova;
redactor şef la revistele Lumină lină
(New York) şi Carmina Balcanica
(România).
Membră în comitetul ştiinţific al
revistei Europa (Novi Sad, Serbia);
membră în colectivul de redacţie al
revistelor Oglinda literară,
Euromuseu şi Portal Măiastra
(România); referent pentru secţiunea
„filologie” din cadrul Editurii
Fundaţiei Culturale Libra; director
Cursurile Internaţionale de vară
„Constantin Brâncuşi”, Universitatea
din Craiova (din 1996).
Membră în organizaţii
profesionale: Academia Româno-
Americană de Arte şi Ştiinţe din
Statele Unite şi Canada (ARA)
(membru corespondent); Societatea
de Ştiinţe Filologice; Society for
Romanian Studies, USA; Romanian
Studies Association of America
(RSAA), USA; Asociaţia Generală de
Literatură Română şi Comparată
12
(AGLRC); Uniunea Ziariştilor
Profesionişti.
Premii şi diplome: Premiul
special de „Argheziologie”,
Festivalul „Tudor Arghezi”, 1999;
Premiul de critică literară pentru
volumul Citind la New York scriitori
români, Societatea LiterArt XXI,
SUA, 2002-2003; Editor‟s Choice
Award for outstanding achievement
in poetry (International Library of
Poetry), SUA, November 2003 şi
January 2005; Diploma de excelenţă
pentru întărirea coeziunii spirituale
româno-americane, Societatea literară
„Mihai Eminescu” (New York) şi
Universitatea „Spiru Haret” (Braşov),
2005; Premiul de critică literară
pentru volumul Ion Biberi – suferinţă
şi cunoaştere, Societatea LiterArt
XXI, SUA, 2006; Diploma de
excelenţă pentru promovarea
literaturii din diaspora, Festivalul
„Duiliu Zamfirescu”, Focşani, iunie
2007; Premiul „Ethos românesc”
pentru „promovarea culturii române”
la Salonul Internaţional de Carte, Iaşi,
octombrie 2007.
Debut publicistic în nr. 8 al
revistei Ramuri, cu articolul O nouă
faţă a lui Graham Green (1975);
debut editorial cu studiul monografic
Ion Biberi. Suferinţă şi cunoaştere
(1994).
Colaborări în reviste: în
România: Contemporanul,
Luceafărul, Ramuri, Oglinda literară,
Euromuseum, Portal Măiastra, Porto
Franco, Astra, Convorbiri literare,
Poezia, Carmina Balcanica,
Hyperion, Mozaicul, Lamura; în alte
ţări: Lumină lină. Gracious Light,
Origini. Romanian Roots, Meridianul
românesc, Romanian Journal,
International Notebook of Poetry
(SUA); U.R.A.M. Journal,
Observatorul (Canada), Contrafort
(Chişinău), Journal of IMISE:
International Movement for
Interdisciplinary Study of Estrangement
(Italia).
LUCRĂRI PUBLICATE: Ion
Biberi - studiu monografic (prima
ediţie), 1994; Limba română.
România (3 ediţii, Editura Didactică
şi Pedagogică - 1996, 1999; Editura
Sitech, 2000 în colaborare cu Ileana
Bunget); Relatare / Reprezentare,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1997; Între două porţi, poeme, New
York, H&H Promotion Publishing
House, 2002; Citind la New York
scriitori români, Botoşani, 2002;
Iscusită zăbavă, New York, H&H
Promotion Publishing House, 2004;
Ion Biberi - Suferinţă şi cunoaştere.
Studiu monografic (ediţia a 2-a),
Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc,
2005; Ca o dragoste târzie …Poezii,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2005; Catharsis. Poems, Canada,
Libra & Humanitas, 2006; Literatura
pentru copii. Discursul epic, Craiova,
Editura Universităţii, 2007; Cultură şi
identitate, Craiova, Editura
Universitaria, 2008; Memoria exilului
românesc: ziarul Lumea liberă din
New York, Bucureşti, Editura
Fundaţia Gh. Speteanu, 2008; Et in
America …(Jurnal 1999-2005),
Bucureşti, Editura Libra, 2009; Presa
românească de peste hotare (în
colaborare cu Dan Anghelescu),
Editura Fundaţiei România de Mâine,
2009; Presa literară din exil.
Recuperare şi valorificare critică,
Iaşi, Editura Timpul, 2009; Revistele
literare ale exilului românesc.
13
Luceafărul. Paris - o restituire (în
colaborare cu Dan Anghelescu),
Bucureşti, Editura Ideea Europeană,
2009; În labirintul cărţilor, Craiova,
Editura Aius, 2010.
Studii în volume (selectiv): Un
topos literar - înstrăinarea (A
Literary Topos - the Alienation), în
Actele Simpozionului International
VI, Bucureşti, 1984, pp. 11-20;
Incursiune în tipologia personajului
în romanul românesc contemporan,
în Buletinul Ştiinţific al Institutului de
Învăţământ Superior din Suceava,
1985, pp. 33-46; Revista Noi în presa
literară româno - americană sau
despre „Deceniul Anania” în SUA, în
volumul Simpozionului „Literatura
română în diaspora”, vol. I, 2005,
New York, 2005, pp. 62-68; Scriitori
români / Scriitori româno-americani,
The 30th Annual Congress of the
American Romanian Academy of
Arts and Science, Proceedings,
Central Publishing House, Chişinău,
iulie 2005, pp. 807-810; Diaspora şi
cartea românească, în Lumina slovei
scrise, vol. IV, Sibiu, Editura Alma
Mater, 2006, pp. 143-150; Adrian
Marino - modelul cărturarului român
(pro) european, în La un pas de
integrare : oportunităţi şi ameninţări,
Lucrările Conferinţei Internaţionale
din 2-3 iunie 2006, Universitatea din
Craiova, Centrul Universitar Drobeta
Turnu-Severin, pp. 222-225; National
Identity and European Diversity. A
Case Study: Romania, în Unity in
Diversity: Can We Live Together in
an Apocalyptic World?, New York,
2006; Marin Sorescu - poetul
dramaturg, în Quaderni di Studi
Italiani e Romeni, Torino, Italia, 2,
2006, pp. 25-28; The Dialogue of the
Extremes in Pius Servien‟s Work,
Proceedings: Language and the
Scientific Imagination, the 11th ISSEI
Conference, University of Helsinki,
Finlanda; Scriitori români din
diaspora şi literatura română, în
Identitatea culturală românească în
contextul integrării europene, Iaşi,
Editura Alfa, 2006, pp. 395-403;
Presa româno-americană: un studiu
de caz: Ziarul „Lumea liberă” din
New York, Iaşi, în Români majoritari,
români minoritari. Interferenţe şi
coabitări lingvistice, Academia
Română, Institutul de Filologie
Română „Al. Philippide”, Iaşi,
Editura Alfa, 2007, pp. 469-480;
Exilul românesc şi presa
anticomunistă: ziarul Lumea liberă
din New York, în Studiile româneşti în
lume în 2007. Romanian Studies
around the World in 2007, Bucureşti,
Editura Cartea Universitară, 2007, pp.
260-271; Romanian - American
Writers - a Bridge between two
Worlds, în Conference on British and
American Studies, Transilvania
University of Braşov, March 2007,
Braşov, pp. 21-30; Atât de departe …
atât de aproape … (Literatura
română între a fi şi a nu fi în
Europa), în Philologica Jassyensia,
anul III, nr. 1, 2007, pp. 87-93,
publicat în Al treilea simpozion
internaţional: Limbi, culturi şi
civilizaţii europene în contact.
Perspective istorice şi contemporane,
Târgovişte, 2007, pp. 32-36; Marin
Sorescu‟s „La lilieci” or about an
Archaic / Regional World, în Cultural
Spaces and Archaic Background,
Editura Universităţii de Nord; Editura
Ethnologica, Baia Mare, 2008, pp.
365-372; Un simbol al culturii
14
româneşti sau Mircea Eliade şi
Biblioteca - spaţiu profan, simbol
sacru, în Cultura şi imaginea
românilor în lume, Iaşi, Casa
Editorială Demiurg, 2009, pp. 19-24;
Scriitori români în exil - mesagerii
noştri în Europa, în Distorsionări în
comunicarea lingvistică, literară şi
etnofolclorică românească şi
contextul european, Iaşi, Editura
Alfa, 2009, pp. 395-403;
Comunicarea subversivă în regimul
totalitar comunist sau Una dintre
Feţele tăcerii în Comunicare,
identitate, context, Craiova, Editura
Universitaria, 2009, pp. 21-37; Adio,
Europa şi bine te-am (re)găsit,
bătrâne continent!, Rumänien und
Europa. Transversale, editori M.
Huberty, M. Mattusch, Frank
Timme, Universitatea Humboldt,
Berlin, 2009; Realismul socialist şi
limba de lemn în critica literară a
anilor ‟50, volum editat de Facultatea
de Jurnalism, Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj-Napoca, Editura
Tritonic, 2010.
Prefeţe şi postfeţe: Postfaţă la
volumul Memorie clandestină (Illicit
Memory) de Gabriel Stănescu,
„Criterion Publishing House”, USA,
2002, pp. 142-163; Cuvintele…
“înălţate în grad”, prefaţă la volumul
Picături de ploaie în deşert de
Laurenţiu Orăşanu, Iaşi, Editura
Timpul, 2004; Euritmiile memoriei,
prefaţă la volumul Euritmii de Maia
Cristea-Vieru, New York, Editura
H&H Promotions, 2004; Înstrăinat
între pământ şi cer sau Un „Suflet
românesc peste ocean”, postfaţă la
volumul Ajungă vieţii de George
Alexe, Editura TipoMoldova, 2007
(ediţie îngrijită de... ); Nu e pace sub
migdali, postfaţă la volumul Migdalul
a înflorit a doua oară, de Francisca
Stoleru, Editura Libra, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Aurel Sasu, Dicţionarul
biografic al literaturii române, vol. 1
(A-L), Piteşti, Editura Paralela 45,
2006; în periodice: Ovidiu
Ghidirmic, Ion Biberi: Suferinţă şi
Cunoaştere, în Cuvântul Libertăţii, 19
iunie 1994, p. 3; Camelia Zăbavă,
Limba română-limbă străină, AUC,
Seria Colegiu, Fascicula 2, Drobeta
Turnu-Severin, 1996, p. 147; Camelia
Zăbavă, Texte-Pretexte pentru limba
română ca limbă străină, în AUC,
Seria Colegiu, Fascicula 2, 1996, p.
150; Suzanne Cataldi, (Southern
Illinois University, Departament of
Philosophical Studies) Michaela
Albu‟s Romanian Myth, în URAM
Journal, vol. 20, nr. 1, 1997, p. 88;
Iulian Boldea, Lecturi newyorkeze, în
Astra, nr. 11-12, 2002, pp. 174-175;
Lucian Alecsa, Citind la New York
scriitori români, în Hyperion, nr. 4,
2002, pp. 40-41; Marian Barbu, La
New York scriitori români, în Lamura,
nr. 11-12-13, 2002, p. 27; George
Alexe, Diorame teologice şi literare,
în Contemporanul. Ideea europeană,
Bucureşti, 41, octombrie 2002, p. 14;
Mirela Roznoveanu, Mihaela Albu şi
dragostea pentru limba română, în
Meridianul Românesc, USA, mai
2002; Mirela Roznoveanu, Mihaela
Albu şi dragostea pentru limba
română, în Meridianul Românesc, 16
octombrie 2004, p. 15; Marius
Chelariu, Între două porţi ale versului,
în Lumină lină, an. IX, nr. 1, 2004, pp.
66-69; Valentina Ciaprazi, O carte de
referinţă pentru istoria literaturii
române din diaspora: Mihaela Albu -
15
Citind la New York scriitori români, în
Literatura română din diaspora, vol.
1, nr. 1, 2005, pp. 68-74; Theodor
Damian, Izbitoare ofrandă (Ca o
dragoste târzie…), în Lumină lină, 4,
2005, pp. 112-114; Marius Chelaru -
Iscusita zăbavă, Ca o dragoste
târzie..., O carte despre Ion Biberi, în
Poezia, nr. 1, 2006, pp. 232-235;
Marius Chelaru, Ca o dragoste târzie,
Poezia, în Observatorul, 31 ianuarie
2006; Dumitru Matală, Polemica
printre rânduri, în Luceafărul, nr. 21,
17 ianuarie 2006, p. 14; Adrian
Michiduţă, Ion Biberi, Suferinţă şi
cunoaştere, în Mozaicul, nr. 9-10,
2006, p. 16; Nicolae Petre-Vrânceanu,
Seducţia unei iubiri târzii, în
Milenium, nr. 37-38, 2006, pp. 17-18;
Dan Mănucă, Tenacitatea esesului, în
Convorbiri literare, nr. 10, octombrie
2007, p.63; A.G. Secară, Raport
asupra unei “luări în posesie de sine”:
Ion Biberi, în Porto Franco, nr. 1-2-
3(131), 2007, pp. 23-26; Dan
Anghelescu, Mihaela Albu, Memoria
exilului românesc: ziarul Lumea liberă
din New York, în Studia Universitatis,
seria „Ephemerides”, ediţia nr. 2,
2008; Daniela Sitar-Tăut, Diarismul.
Între plăcerea textului şi Catharsis, în
Nord literar, nr.7-8, iulie-august 2009;
Zenovie Cârlugea, Mihaela Albu -
Memoria exilului românesc - Noi
contribuţii, în Gorjeanul, 17-18
februarie 2010; Gheorghe Florescu,
Săgeata exilului şi inima culturii, în
Lumină lină, nr. 1, 2010, pp.95-97;
Gheorghe Grigurcu, Luceafărul
diasporei, în România literară, nr. 6,
26 februarie 2010, p. 16; Anca-Maria
Pegulescu, Revistele literare ale
exilului românesc: Luceafărul, în
Contemporanul, an. XXI, nr. 2(695),
februarie 2010, pp. 12-13; Oana-Elena
Strugaru - Recuperari din presa
exilului, în Contemporanul, an. XXI,
nr. 2(695), februarie 2010, pp. 12-13.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2002.
ANDRECA, Dumitru
LUCRĂRI PUBLICATE:
Drumuri în întuneric: destine
mehedinţene 1945 - 1964: transcrieri
după înregistrări audio din anii 1994
şi 1998, [s.l.], Editura Amaltea,
Editura Fundaţia Academică Civică,
1998; Arhiva groazei, Craiova,
Editura MJM, 2002;
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
ANTONIE, Aurel
n. 20 octombrie 1947, comuna
Castranova, judeţul Dolj.
Prozator. Fiul lui Dumitru Antonie şi al
Mariei.
Clasele
elementare la
Calafat şi Şcoala
generală nr. 10
Craiova (1954-
1957); Liceul
,,Nicolae Bălcescu”
din Craiova (1965); Academia de
Studii Economice din Bucureşti,
Facultatea de Finanţe, Credit şi
Contabilitate (1965-1971). În
perioada studenţiei şi după absolvire
activează în cenaclurile “Bacovia”
din Bucureşti şi Columna din Târgu-
Jiu. A beneficiat de o bursă a
Centrului Internaţional al Scriitorilor
16
şi Traducătorilor din insula Rodos
(Grecia) (1998).
Economist la Administraţia
Financiară a judeţului Mehedinţi
(1971-1972), Întreprinderea
Judeţeană de Construcţii Montaj,
Mehedinţi (1972), Electroputere
Craiova (1973-1974), C.A.P. Mihăiţa,
judeţul Dolj (1974), Întreprinderea
Minieră Jilţ, judeţul Gorj; muncitor
necalificat într-o echipă de geologi în
Munţii Făgăraş; Întreprinderea de
Maşini-Unelte, Târgu-Jiu (1986-
1990); director de editură, redactor şi
consilier literar la editurile Constantin
Brâncuşi, Antonie şi Point; redactor-
şef al revistei Columna (1990);
redactor la diverse publicaţii din
Târgu-Jiu (Obiectiv gorjean,
Actualitatea Gorjului); redactor şef la
Polemika; director economic la
săptămânalul Tribuna educaţiei.
Membru fondator şi preşedinte al
Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”;
membru în Comisia de cenzori a
Uniunii Scriitorilor din România;
membru fondator al Camerei de
Comerţ şi Industrie a judeţului Gorj
(în 1990).
Premii şi distincţii: Premiul
revistei Luceafărul (1977); Premiul I
la Festivalul Naţional de Literatură
“Tudor Arghezi” (1980); Premiul III
la Festivalul Naţional „Cântarea
României” (1981); Premiul revistei
Ramuri (1987); Ordinul Meritul
Cultural în gradul de Cavaler (2004);
Premiul “Cartea anului” al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2006).
Debut publicistic cu poezia Alfa
şi Omega la rubrica Atelierul Literar
al lui Geo Dumitrescu din Luceafărul
(9 august 1975); debut editorial cu
volumul de proză scurtă Mozaicul
(1983).
Colaborări: Luceafărul, Viaţa
Românească, Tribuna, Echinox (în
limba germană), Ramuri, Libertatea
(în fosta Iugoslavie), Tribuna
României, Calende, Gazeta Gorjului,
Meridian, Lumea Gorjenească (în
limba engleză); Unu, Polemika,
Caietele Columna, Scrisul Românesc,
Caligraf, Portal Măiastra,
Actualitatea Gorjului, Jurnalul
poliţiei gorjene; la almanahurile
revistelor Flacăra (1981); Ramuri
(1982; 1985) şi la alte publicaţii
locale gorjene.
LUCRĂRI PUBLICATE: Mozaicul, proză scurtă, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1983;
Scrisoare către animale mici, roman,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Cenuşa, Editura Fundaţiei
„Constantin Brâncuşi”, 2006.
Prezent în antologii: Arc peste
timp, editată de Uniunea Generală a
Sindicatelor din România, 1977;
Gorjul literar (nr. 5, 1977, nr. 6,
1978, nr. 9, 1983, nr. 11, 2008 şi nr.
12, 2010); Biblioteca Luceafărul, nr.
4, 1978; Biblioteca Română (în limba
rusă), nr. 2, 1984; Sud-Vest. O
antologie a scriitorilor contemporani
din Oltenia / antologie coordonată de
Bucur Demetrian, Ioan Lascu,
Constantin M. Popa, Craiova, Editura
Aius, 1998; Castelul de apă, Târgu-
Jiu, Editura Diafora, 2002; Antologia
membrilor Uniunii Scriitorilor din
România care trăiesc în Gorj /
antologie îngrijită de Gelu Birău,
Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006.
17
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Florea Miu, Semne,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1983, pp. 47-52; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986, pp.
35-36; Constantin M. Popa, Clasici şi
contemporani, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1987, pp. 104-106;
Personalităţi din Oltenia: dicţionar
(coordonator Paul Cucu, Alexandru
Stuparu, Alina Laura Enache),
Craiova, Editura Sitech, 1999; Ion
Bogdan Lefter, Scriitori români din
anii ‟80 - „90: dicţionar bio-
bibliografic, vol. I (A-F), Piteşti,
Editura Paralela 45, 2000; Florea
Miu, Cuvinte şi spaţiu, Craiova,
Editura Ramuri, 2001, pp. 35-42;
Castelul de Apă, Târgu-Jiu, Editura
Diafora, 2002; Ion Popescu-
Brădiceni, Opera literară - o insulă
misterioasă, Târgu-Jiu, Editura
Academică Brâncuşi, 2003, pp. 32-
33; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic
al literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Radu G. Ţeposu, Istoria tragică &
grotescă a întunecatului deceniul
literar nouă, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 2006, pp. 239-
241; în periodice: Dinu Flămând, în
Luceafărul, 29 ianuarie 1977, p. 5;
Mihai Ungheanu, în Luceafărul, 10
septembrie 1977, p. 4; Ioana
Dinulescu, în Ramuri, 15 martie
1978, p. 14; Laurenţiu Ulici, O
surpriză, în România literară, 24
martie 1983; Radu Săplăcan, în
Orizont, 29 aprilie 1983; Constantin
Zărnescu, Aurel Antonie: Mozaicul, în
Echinox, 1983; Dumitru Radu Popa,
Aurel Antonie: Mozaicul, în Tribuna
României, 1983; Dumitru Radu Popa,
Trei cărţi de proză scurtă, în Tribuna
României, 1 august 1983, p. 8;
Valentin F. Mihăescu, Aurel Antonie:
Mozaicul, în Luceafărul, 23 mai
1983, p. 2; Florea Miu, Proza eseu, în
Ramuri, nr. 5, 1983, p. 5; Ovidiu
Moceanu, Mozaicul, în Astra, nr. 7,
1983, p. 6; Florentin Palaghia, în
Săptămâna, 1 aprilie 1983, p. 3; Ion
Pecie, Doi prozatori tineri: Aurel
Antonie – Mozaicul …, în Ramuri, nr.
10, 1983, p. 3; Constantin Zărnescu,
Mozaicul, în Echinox, aprilie 1983, p.
4; Gheorghe Crăciun, Proza 80. Aurel
Antonie, în Astra, nr. 4, 1984, p. 4; N.
Georgescu, Experimentul fantastic, în
Luceafărul, 28 iulie 1984, p. 4;
Marieta Militaru, Mozaicul, în
Tribuna, 25 octombrie, 1984, p. 4;
Valentin F. Mihăescu, Aurel Antonie.
Scrisoare către animalele mici, în
Luceafărul, 24 mai 1986, p. 2;
Constantin M. Popa, Pe marginea
cărţilor, în Luceafărul, 5 iulie 1986;
Ion Holban, în Cronica, 24 octombrie
1986; Ion Cristoiu, Jubilaţiile
inteligenţei în Suplimentul literar-
artistic al Scânteii tineretului, 1
noiembrie 1986, p. 5; Mihai
Dragolea, Dacă opera lui Borges n-ar
fi …, în Tribuna, 5 iunie 1986, p. 8;
Titu Rădoi, Aurel Antonie. Scrisoare
către animalele mici, în Gazeta
Gorjului, 22 iunie 1986; Mariana
Lazăr, Aurel Antonie. Scrisoare către
animalele mici, în Steaua, nr. 9, 1986,
p. 59; Sorin Preda, Aurel Antonie.
Ficţiune şi real, în Suplimentul
literar-artistic al Scânteii tineretului,
27 decembrie 1986, p. 9; Virgil
Podoabă, în Familia, nr. 7, 1987;
Vasile Andru, Corina Ciocârlie, Ion
Popescu-Brădiceni, Mircea Moisa,
Ion Trancău, Adrian Dinu Răchieru,
18
Valeria Manta-Tăicuţu, Zenovie
Cârlugea.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1990.
ARETZU, Paul
(pseudonimul lui Paul Areţu)
n. 29 mai 1949, Caracal, judeţul
Romanaţi (Olt).
Poet, critic, eseist.
Fiul lui Ştefan
Areţu şi al Floricăi.
Liceul ,,Ioniţă
Asan” din Caracal
(1963-1967);
Facultatea de
Filologie, secţia
română-franceză a
Universităţii din Craiova (1969-
1973).
Profesor de limba şi literatura
română - limba franceză la Şcoala
generală din comuna Osica de Sus,
judeţul Olt (1973-1986); profesor de
limba şi literatura română la Şcolile
generale nr. 4 şi 5 din Caracal (1986-
1990); profesor de limba şi literatura
română la Colegiul Naţional ,,Ioniţă
Asan”, Caracal (din 1990).
Face parte din colectivul
redacţional al ziarului Romanaţiul
Liber (1989); membru fondator şi
redactor şef al ziarului Solidaritatea
(1990); redactor şef al revistei
Ramuri.
Membru al Consililui Uniunii
Scriitorilor din România (din 2005);
membru al Comitetului director al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova.
Premii şi distincţii: Premiul
pentru poezie la Festivalul “Lucian
Blaga” de la Lancrăm; Premiul
revistei Vatra la Festivalul „George
Coşbuc” de la Bistriţa Năsăud;
Marele premiu la Festivalul „Tudor
Arghezi”, Târgu Jiu; Premiul
Festivalului Sensul iubirii, Drobeta
Turnu-Severin, pentru volumul
Carapacea cu sunete (1996); Marele
premiu „Virgil Mazilescu” (2003);
Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (2004);
Premiul Festivalului Naţional de
poezie „George Coşbuc” (2004);
Premiul Festivalului „Nichita
Stănescu”, Sighet (2004); Premiul
Festivalului Naţional de literatură
“Sensul iubirii”, Drobeta Turnu-
Severin (2004); Premiul pentru poezie
al revistei Ramuri (2005); Premiul
Atelierului Naţional de poezie “Serile
la Brădiceni” (2005); Premiul special
pentru poezie al Bibliotecii Judeţene
„I. G. Bibicescu”, Mehedinţi (2006);
Premiul pentru poezie al revistei
Convorbiri literare (2006); Premiul de
Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (2007);
Premiul pentru Opera Omnia al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova (2008); Premiul pentru
poezie al revistei Acolada, Satu-Mare
(2009); Premiul „Daniil Sandu
Tudor”, Mănăstirea Neamţ (2009);
Medalia Centenarul Uniunii
Scriitorilor din România (2008);
Meritul cultural în grad de cavaler
(2008); Cetăţean de onoare al
municipiului Caracal.
Primele poezii au fost publicate
în Facla, revista Liceului ,,Ioniţă
Asan” din Caracal (versurile au
apărut apoi în antologia şcolară
Vârsta visurilor 1968); debut
publicistic în revista Ramuri (1971);
19
debut editorial în volumul colectiv
Zboruri lirice cu grupajul Insomnia
cuvintelor (1988).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, Euphorion, Calende,
Contemporanul, Apostrof, Cafeneaua
Literară, Convorbiri Literare, Poezia,
Mozaic, Tomis, Scrisul Românesc,
Hyperion, Poesis, Transilvania,
Vatra, Viaţa Românească, România
Literară, Ziua Literară, Columna,
Acolada, SLAST etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Insomnia cuvintelor, în volumul
colectiv Zboruri lirice, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1988;
Carapacea cu sunete, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1996;
Orbi în Paradis, versuri, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1999;
Diapazonul de sânge, versuri,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 2000; Cartea psalmilor
(semne de iubire), versuri, Bucureşti,
2003; Viziuni critice, Craiova, Editura
Ramuri, 2005; Urma lui Uriel,
Bucureşti, Editura Vinea, 2006; Scara
din bibliotecă, Bucureşti, Editura
Ideea Europeană, 2007; Jurnal de
lecturi, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2009.
Prefeţe: Silvia Diaconescu,
Frunza de arţar, roman, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2006;
Adrian Marino, Scrisori din cetatea
cu trei turnuri, Craiova, Editura Aius
PrintEd, 2006.
Este prezent în numeroase
antologii de poezie şi critică literară.
Poemele sale au fost traduse în
engleză, franceză, sârbă, maghiară.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Miu, Cuvinte şi
spaţiu, Craiova, Editura Ramuri,
2001, pp. 43-54; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Eugen Negrici, Cartea unei chemări
copleşitoare, postfaţă la volumul
Urma lui Uriel, Editura Cartea
Românească, 2006; Aurelian Titu
Dumitrescu, Viaţa la zi, vol. II,
Bucureşti, Editura Semne, 2007, pp.
102-103; Ana Dobre, Utopiile
realului, Bucureşti, Editura Fundaţia
Culturală Libra, 2007, pp. 243-247;
Eugen Evu, Ion Urda, Harfele
Harului, Deva, Editura Corvin, 2007,
pp. 14-17; Pr. prof. Ion Buga,
Plinirea potirului credinţei,
Bucureşti, Editura Sfântul Gheorghe
Vechi, 2007, pp. 21-22; Boris
Crăciun, Daniela Crăciun-Costin,
Scriitori români clasici şi
contemporani: un dicţionar
bibliografic esenţial, Iaşi, Editura
Porţile Orientului, 2010; Constantin
M. Popa, Îngeri provizorii, eseuri
critice, Craiova, Editura Aius, 2010,
pp. 33-35; în periodice: Eugen
Negrici, Triumful emoţiei lirice, în
SLAST, 17 ianuarie 1987; Mircea
Ciobanu, în Literatorul, nr. 6(23), 14
februarie 1992; Alex Ştefănescu,
Camuflaj total de cuvinte, în Zig-zag,
nr. 214, 30 iunie - 6 iulie 1994;
Nicolae Coande, Jurnalul omului gri,
în Gazeta de Sud, nr. 576, 1-2
februarie 1997; Virgil Dumitrescu,
„Ora exactă” a poetului, în Cuvântul
libertăţii, nr. 1977, 8-9 februarie
1997; Florea Miu, Portret în lemnul
cuvintelor, în Ramuri, nr. 10, 1997;
20
Nicolae Ţone, Un debut de excepţie:
“Carapacea cu sunete”, în Viaţa
Românească, nr. 4-5, 1998; Catrinel
Popa, Portretul scribului, în România
literară, nr. 12, 2000; Bucur
Demetrian, Căderea în citit, în
Ramuri, nr. 7-8, 2000; Gheorghe
Grigurcu, Suprarealismul târziu, în
România literară, nr. 29, 2001;
Gabriel Coşoveanu, Psalmistul
printre noi, în Ziua literară, 19
ianuarie 2004; Ştefan Agopian, Poeţi,
violatori şi dictatori, în B-24-FUN,
nr. 40, 30 ianuarie - 5 februarie 2004;
Remus Valeriu Giorgioni, Paul Aretzu,
eremitul zăvorât în Cuvânt, în Banat
(Lugoj), nr. 4-5, 2004; Roxana
Sorescu, Cartea Psalmilor, prezentare
la Revista Literară Radio, august
2004; Gheorghe Grigurcu, Un poet
religios, în România literară, nr. 31,
2004; Mircea A. Diaconu, Paul
Aretzu. Cartea Psalmilor, în Ziua
literară, 25 septembrie 2004; Adrian
Popescu, Trei poeţi, în Vatra, nr. 11-
12, 2004; Constantin Stancu, Psalmul
ca înviere, în Reflex (Reşiţa), 2005;
Emilian Marcu, în Convorbiri literare,
2005; Marian Drăghici, Urma lui
Uriel, în Ramuri, nr. 4, 2006; Călin
Chincea, Experienţa sacră a Poeziei,
în 24 de ore - Cotidianul de Vest
(Reşiţa), 23 martie 2007; Aurelian Titu
Dumitrescu, Poetul şi divinitatea, în
Pentru Patrie, nr. 5, 2007; Ion
Zubaşcu, Bună Vestirea psalmilor
unui mare poet - Paul Aretzu, în
Convorbiri literare, nr. 7(139), 2007;
Valeria Manta Tăicuţu, Omogenitatea
demersului critic, în Luceafărul,
aprilie 2007; Gheorghe Grigurcu, O
poezie religioasă, în România literară,
nr. 16, 2007; Cristina Chiprian, Urma
lui Uriel. Căci poezia este o magie, în
Dacia literară, nr. 4, 2007; Gheorghe
Grigurcu, Poezie religioasă, în
Jurnalul naţional, 25 iulie 2007;
Valeria Manta-Tăicuţu, Trup acoperit
cu voce, în Bucovina literară, nr. 8-9,
august-septembrie 2007; Radu
Voinescu, Peniţa de lumină, în Revista
Sud, 2007; Al. Cistelecan, Poeţi în
travesti, în Vatra, nr. 12, 2007; Lucia
Dărămuş, Cele şase feţe ale zarului, în
EgoPHobia, nr. 17, martie 2008;
Gheorghe Mocuţa, Scara din
bibliotecă, în Arca, nr. 4-5-6, 2008;
Ştefan Borbely, O regăsire fericită:
Paul Aretzu, în Apostrof, nr. 8, 2008;
Ioan Lascu, Scara discursului
cri(p)tic, în Ramuri, nr. 3, 2009;
Angela Nache-Mamier, Confluences
poetiques - O antologie a poeziei
româneşti contemporane. Despre ceea
ce este şi nu este poezia, în Astra,
aprilie 2009; Florin Caragiu, Cartea
Psalmilor (semne de iubire), în Viaţa
Românească, nr. 8-9, 2009; Horia
Gârbea, Jurnal de lecturi, în
Luceafărul, 30 martie 2010; Simona
Mărieş, Lectura ca modus vivendi, în
Steaua, nr. 4-5, 2010; Monica
Patriche, Psalmi, în Ziarul Lumina, 11
mai 2010; Horia Gârbea, Cele bune să
se-adune! Sau martie fără post, în
Luceafărul, nr. 14(932), 24 martie
2010, p.13.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2000.
21
ARMEANU, Valeriu
n. 23 mai 1946, Giroc, judeţul
Timiş.
Poet, publicist.
Fiul lui Gavrilă
Armeanu şi al
Eugeniei.
Liceul „Traian”
din Drobeta Turnu-
Severin (1968).
Bibliotecar la Biblioteca Casei
de copii din Drobeta Turnu-Severin
(1969-1989); redactor la revista
Flacăra (din 1980); instructor la
Centrul Judeţean al Creaţiei Populare
Drobeta Turnu-Severin (din 1994).
Editează ziarul Scorpionu (1990-
1992); redactor şef adjunct al revistei
de cultură Amfitrion (din 2001)
Premii: Premiul Naţional
“Nicolae Labiş”.
Debut publicistic în revista
Ramuri (1963); debut editorial cu
volumul de versuri Să visăm (1970).
Colaborări: Flacăra, Luceafărul,
Steaua, Tribuna, Familia, Orizont,
România literară, Contemporanul,
Vatra ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Să
visăm, versuri, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1970; Imn la Cetatea
Luminii, Timişoara, Editura Facla,
1974; Odihna lacrimii, versuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1977; Lanul cu vedenii, versuri,
Timişoara, Editura Facla, 1978;
Neguţătorii de triluri, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1979;
Vanităţi, poezii, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1980; Azilul de
cuvinte, versuri, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1983; Poeme,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1989;
Repulsii, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Radical, 1997; Trei basme
pentru Măriuca, Drobeta Turnu-
Severin, 1999; Lanul cu vedenii,
antologie de versuri, Craiova, Editura
MJM, 2001.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Marian Popa, Dicţionar de
literatură română contemporană,
Bucureşti, Editura Albatros, 1977, pp.
36, 37; Literatură română
contemporană. 1. Poezia, Bucureşti,
Editura Academiei R.S.R., 1980, p.
743; Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. I, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986;
Laurenţiu Ulici, Literatura română
contemporană. I - Promoţia „70,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1995;
Geo Vasile, Poezia română între
milenii: Dicţionar de autori, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 2002;
Dicţionarul Enciclopedic al judeţului
Mehedinţi (coordonatori Ileana
Roman, Tudor Răţoi), Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 2003, p. 22;
Dicţionarul general al literaturii
romane / Academia Română, vol. I
(A-B), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine (ediţie revizuită şi augmentată),
vol. II - (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Ion Pop,
Valeriu Armeanu. Să visăm, în
Scânteia Tineretului, nr. 11, 1970; Ilie
Constantin, Valeriu Armeanu. Să
visăm, în România Literară, nr. 50,
1970; Victor Rusu, Imn la Cetatea
Luminii, în Orizont, nr. 44, 1974, p. 2;
Marius Tupan, Imn la Cetatea
Luminii, în Săptămâna, nr. 195, 1974,
p. 3; Aurel Cherlea, Odihna lacrimii,
22
în Orizont, nr. 39, 1977, p. 2; Victor
Felea, Odihna lacrimii, în Tribuna, nr.
43, 1977, p. 3; Emil Manu, Odihna
lacrimii, în Tribuna, nr. 47, 1977, p. 3;
Dan Rupea, Odihna lacrimii, în
Steaua, nr. 8, 1977, p. 58; Maria-Ana
Tupan, Odihna lacrimii, în Luceafărul,
nr. 46, 1977, p. 2; Şerban Cioculescu,
Experienţe lirice, în Flacăra, nr. 37,
1977; Aurel Cherlea, Lanul cu vedenii,
în Orizont, nr. 42, 1978, p. 3; Dan
Ciachir, Lanul cu vedenii, în
Săptămâna, nr. 397, 1978, p. 3;
Alexandru Condeescu Dan, Memoria
poetului, în Luceafărul, nr. 27, 1978,
p. 2; Mihai Duţescu, Viziune solară, în
Ramuri, nr. 8, 1978, p. 6; Cornel
Moraru, Lanul cu vedenii, în Flacăra,
nr. 22, 1978, p. 17; Vă prezentăm un
poet - Valeriu Armeanu, în Orizont, nr.
29, 1978, p. 4; Ovidiu Ghidirmic,
Neguţătorii cu triluri, în Ramuri, nr.
10, 1979, p. 7; Andrei Roman,
Neguţătorii de triluri, în Luceafărul,
nr. 35, 1979, p. 2; George Arion,
Neguţătorii de triluri, în Flacăra, nr.
32, 1979, p. 17; Virgil Mazilescu,
Neguţătorii de triluri, în România
literară, nr. 52, 1979, p. 9; Dan
Alexandru Condeescu, Planeta
amintirii, în Luceafărul, nr. 1, 1980,
p.2; Costin Tuchilă, Vanităţi, în
Luceafărul, nr. 28, 1980, p. 2; Nicolae
Ciobanu, Vanităţi, în Luceafărul, nr.
45, 1980, p. 2; George Arion, Vanităţi,
în Flacăra, nr. 26, 1980, p. 17; Victor
Niţă, O lecţie de stilistică, în Flacăra,
nr. 36, 1983, p. 11; Constantin Crişan,
Valeriu Armeanu. Azilul de cuvinte, în
România literară, nr. 10, 1984, p. 10;
Laurenţiu Ulici, Unghiul schimbării,
în România literară, nr. 19, 1984, p. 9;
Maria Niţu, Nu v-atingeţi de Socrate,
în Orient Latin, 1997; Petre Ciobanu,
O structură romanescă labirintică, în
Autograf, nr. 7, 2005.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
23
B
BARBU, Constantin
n. 26 ianuarie 1954.
Eseist, poet,
editor.
Facultatea de
Filologie,
Universitatea din
Craiova (1974-1978);
bursier al Guvernului
Francez (1977).
Debut publicistic în revista
Ramuri (1975); debut editorial cu
volumul Rostirea esenţială. Eseu
despre reamintirea Fiinţei (1985).
Premii: Premiul Internaţional
pentru eseul L‟UniVers et le Vers,
Bruxelles (1991); Premiul pentru
critică şi istorie literară acordat de
Academia Internaţională „Mihai
Eminescu” pentru activitatea din anul
2010.
LUCRĂRI PUBLICATE: Rostirea esenţială: Eseu despre
reamintirea Fiinţei, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1985; Încercare
asupra temeiurilor limbii româneşti:
O gramatică a Fiinţei, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1989;
Eminescu. Poezie şi nihilism, Editura
Pontica, 1991; Codul Invers: Arhiva
înnebunirii şi a uciderii nihilistului
Mihai Eminescu, vol. 1 - 15, Craiova,
Editura Sitech, 2008; Iluzia regală,
poeme; Elegiile Absenţei, poeme;
Versiuni ale Vidului, poeme; Limba
distrusă, poeme; Carte despre
singurătate, nebunie şi moarte,
poeme; Autoversiunea inextibilă,
eseuri; Căderea în Cosmos, eseuri;
Epékeina tës ousias, eseuri.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Constantin Noica, pe
coperta IV a volumului Marea
Traversare a Vidului: Epekeina tes
ousias; Marin Sorescu, pe coperta IV
a volumului Marea Traversare a
Vidului: Epekeina tes ousias; Emil
Cioran, pe coperta IV a volumului
Marea Traversare a Vidului:
Epekeina tes ousias; Edgar Papu, pe
coperta IV a volumului Încercare
asupra temeiurilor limbii româneşti:
O gramatică a Fiinţei, 1989; Adrian
Marino, pe coperta IV a volumului
Încercare asupra temeiurilor limbii
româneşti: O gramatică a Fiinţei,
1989; în periodice: Eseistul
24
Constantin Barbu, în Ramuri, nr. 12,
decembrie 1988, p. 7; Constantin M.
Popa, Profil liric: Constantin Barbu.
Problemele lumii, în Ramuri, nr. 3,
martie 1991, p. 10; Irma Huculici,
"Agenda secretă a lui Eminescu", la
Bookfest, în Adevărul de Seară, nr.
241(133), 19 iunie 2009, p. 5; Irma
Huculici, Jurământul lui Eminescu va
fi publicat pentru prima dată, în
Adevărul de Seară, nr. 406(298), 1
decembrie 2009, p. 5; Irma Huculici,
Un craiovean aduce în ţară facsimilul
operelor lui Cantemir: [Constantin
Barbu], în Adevărul de Seară, nr.
594(486), 15 iunie 2010, p.5.
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România - Filiala
Craiova.
BARBU, Marian
n. 29 septembrie 1939, satul
Mileşti, judeţul Dolj.
Critic şi istoric literar,
romancier, poet, publicist.
Fiul lui
Constantin Barbu şi
al Elenei.
Clasele primare
în satul natal;
gimnaziul în centrul
de comună Izvor;
Liceul ,,Fraţii
Buzeşti” din Craiova (1953-1956);
Facultatea de Limba şi Literatura
Română a Universităţii din Bucureşti
(1959-1964). Doctor în filologie al
Universităţii din Bucureşti cu teza
Romanul de mistere în literatura
română (1976).
Profesor suplinitor de
matematică şi limba română în
regiunea Oltenia (1956-1959); ziarist,
responsabil de rubrică, la cotidianul
Înainte (1965-1971); profesor la
Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”,
Craiova (1964-2005); redactor şef,
revista Meridian, Craiova (1990-
1992); conferenţiar universitar doctor
la Universitatea „Mihai Viteazul” din
Craiova (1992-1994); decan al
facultăţilor de: Psihologie-Pedagogie,
Educaţie Fizică şi Sport, Colegiul
Pedagogic (1992-1993); profesor
asociat la Facultatea de Litere şi
Istorie (1994-2000), Facultatea de
Teologie Ortodoxă; redactor-şef al
revistei Lamura (2001-2010);
preşedinte al Cenaclului „Alexandru
Macedonski” al Societăţii Scriitorilor
Olteni (1995-2004); membru al
Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
România; vicepreşedinte al Ligii
Culturale Oltenia (1990-1993);
vicepreşedinte al Societăţii
Scriitorilor Olteni; membru al
Societăţii de Ştiinţe Filologice din
România; preşedinte de onoare al
Comisiei Judeţene de Limba şi
Literatura Română.
Premii. Medalii. Diplome:
Medalia Jubiliară, Liceul de
matematică-fizică „Fraţii Buzeşti”,
1882-1992, 100 ani de existenţă
(1982); Diplomă, acordată de
Societatea de Ştiinţe Istorice din
România, Filiala Dolj, cu prilejul
aniversării a 400 de ani de la
începutul domniei lui Mihai Viteazul
,,pentru contribuţii deosebite la
cunoaşterea şi valorificarea tradiţiilor
de luptă şi jertfă ale poporului roman”
(1993); Diplomă de Excelenţă
,,pentru merite deosebite în sprijinirea
culturii”, acordată de Inspectoratul
pentru Cultură al Judeţului Dolj
(1995); Diplomă de Onoare cu
25
Premiul „Alexandru Piru”, acordată
de Societatea Scriitorilor Olteni
pentru volumul de critică şi istorie
literară Aspecte ale romanului
românesc contemporan, vol. II
(1996); Diplomă de Onoare şi
Cetăţean de Onoare, acordate de
Prefectura Judeţului Dolj şi Consiliul
local Şimnicu de Sus ,,pentru
contribuţii deosebite aduse la
dezvoltarea comunei, pentru calităţi
intelectuale şi morale deosebite”
(1996); Premiul literar “Tudor
Arghezi”, pentru romanul Colonelul
de la Ghiol, acordat de Inspectoratul
pentru Cultură, Dolj (1996); Premiul
“Şerban Cioculescu”, pentru critică
şi istorie literară, acordat de Fundaţia
,,Scrisul Românesc” (1997); Premiul
Academiei Internaţionale ,,Mihai
Eminescu” „pentru istorie şi critică
literară” (1998); Diplomă prin care
„se conferă domnului prof. univ. dr.
Marian Barbu titlu de membru al
Academiei Internaţionale “Mihai
Eminescu”, pentru întreaga activitate
literară” (1999); Dipolmă de
excelenţă, cu prilejul sărbătoririi
vârstei de 60 de ani, acordată de
Societatea Scriitorilor Olteni pentru
întreaga sa activitate (1999); Diplomă
de Onoare a Municipiului Craiova,
,,pentru merite profesionale deosebite
şi activitate susţinută în sprijinul
comunităţii”, cu prilejul ,,Zilelor
Municipiului Craiova”, ediţia a 2-a
(1999); Diplomă de Excelenţă,
acordată de Uniunea Ziariştilor
Profesionişti din România „la
împlinirea vârstei de 60 de ani pentru
activitatea publicistică desfăşurată
timp de 4 decenii” (1999); Premiul
„Titu Maiorescu”, acordat de
DJCCPCN, Dolj, Guvernul României,
Ministerul Culturii şi Cultelor,
„…pentru managementul comunităţii
culturale cu cea mai susţinută
activitate: Cenaclul Societăţii
Scriitorilor Olteni” (2001); Diplomă
de Excelenţă, acordată de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, din România
(2002); Diplomă de Onoare, acordată
“cu ocazia aniversării a 80 de ani de
la înfiinţarea Institutului de Editură şi
Arte Grafice „Scrisul Românesc” şi a
30 de ani de la reînfiinţarea Editurii
„Scrisul Românesc” (2002); Premiul
,,I. D. Sîrbu”, acordat de Guvernul
României, Ministerul Culturii şi
Cultelor şi revista „Lamura”, prin
DJCCPCN, Dolj, ,,pentru dipticul
editorial Trăind printre cărţi,
veritabilă panoramă a literaturii
române şi universale” (2002);
Diplomă de fidelitate în învăţământ,
acordată de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării ,,pentru rezultate deosebite
obţinute în întreaga activitate” (2003);
Diplomă de Excelenţă, conferită de
Fundaţia ,,Scrisul Românesc”
,,Domnului Prof. dr. Marian Barbu,
pentru întreaga sa activitate a
Cenaclului literar “Alexandru
Macedonski”, pentru realizarea
“Dicţionarului biografic al membrilor
Societăţii Scriitorilor Olteni” (2003);
Diplomă aniversară 2004, acordată
,,cu prilejul împlinirii a 154 de ani de
la înfiinţarea Jandarmeriei Române”
(2004); Diplomă de Excelenţă,
conferită de Primăria Comunei
Goicea şi Consiliul Local al Comunei
Goicea ,,Domnului prof. dr. Marian
Barbu, scriitor, pentru contribuţiile
esenţiale la dezvoltarea criticii şi
istoriei literare, a revuisticii culturale,
pentru educarea multor generaţii de
elevi şi pentru rolul său de conducător
26
al Cenaclului literar “Alexandru
Macedonski” (2004); Municipiul
Craiova, Consiliul local al
Municipiului Craiova, judeţul Dolj,
cu prilejul „Zilelor Municipiului
Craiova”, Ediţia a VIII-a, octombrie
2004 - Diplomă de Onoare „se acordă
Domnului Marian Barbu pentru
merite deosebite în activitatea
pedagogică şi pentru contribuţia
Domniei Sale la promovarea şi
dezvoltarea Literaturii Române”;
Preşedinţia Republicii România
conferă Domnului Marian Barbu
Medalia Meritul Cultural, clasa a III-
a (decembrie 2004); Comuna Şimnicu
de Sus, Consiliul local, judeţul Dolj -
„Se conferă Domnului Profesor
Doctor Barbu Marian pentru merite
deosebite în domeniile învăţământ şi
cultură titlul Cetăţean de Onoare al
comunei Şimnicu de Sus” (29 iunie
2005); Consiliul Local al
Municipiului Craiova, Primăria
Municipiului Craiova a conferit titlul
de „Cetăţean de Onoare al
Municipiului Craiova Domnului Prof.
dr. Marian Barbu pentru întreaga
activitate de profesor depusă de-a
lungul anilor întru şlefuirea
generaţiilor de craioveni şi pentru
vocaţia prin excelenţă, de scriitor”,
Craiova, octombrie 2005; Premiul
Naţional „Marin Sorescu”, oferit de
către Academia Română şi Primăria
Municipiului Craiova „pentru
statornicia ca profesor, critic şi istoric
literar, susţinând specificitatea culturii
române în context european”, în
cadrul ediţiei a VI-a a Zilelor „Marin
Sorescu” de la Craiova (28 februarie
2006).
Debut publicistic în Ramuri
(1965), cu o recenzie la
micromonografia Liviu Rebreanu, de
Alexandru Piru; debut editorial cu
ciclul de versuri Septembrie, fată
tânără, în volumul Caietul
debutanţilor (1979).
Colaborări reviste: din ţară:
Astra, Arca lui Noe, Contemporanul,
Vatra, Caiete Critice, Limbă şi
Literatură Română, Literatorul, Noua
Revistă Română, Luceafărul,
România Literară, Steaua, Mozaicul,
Argeş, Ramuri, Familia, Dacia
Literară, Bucovina Literară, Orizont,
Ateneu, Scrisul Românesc,
Convorbiri Literare, Tomis, Tribuna
etc.; din străinătate: Observator
(Germania), Dorul (Danemarca),
Antology of the Paradoxist Literary
Movement (USA), Minimum (Israel),
Lumina (Serbia), Literatură şi Artă
(Basarabia).
LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: Septembrie,
fată tânără, ciclul de versuri în
volumul Caietul debutanţilor,
Bucureşti, Editura Albatros, 1979;
Oraşul la ora amintirilor, roman,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1984; Câmpia nu este singură,
roman, Bucureşti, Editura Albatros,
1986; Aproapele nostru trădează,
roman, Craiova, Editura Meridian,
1992; Colonelul de la Ghiol, roman,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1996; Brazii din Poiana Soarelui,
povestiri pentru copii, Craiova,
Editura Spirit Românesc, 1998; Fuga
de sub model, proză scurtă, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2002;
Provizii de soare, poeme, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2004;
Oglinzile din Chicago, Craiova,
Editura Sitech, 2006; Poeme
27
americane, Craiova, Editura Sitech,
2008.
Lucrări ştiinţifice: Romanul de
mistere în literatura română, Craiova,
1981 (ediţia a 2-a, revăzută şi
adăugită, 2003); Aspecte ale
romanului românesc contemporan,
vol. I, II, Craiova, 1993, 1995;
Simbolistica poeziei lui Ion Barbu (în
colaborare), Craiova, 1997;
Reexaminări critice, Craiova, 1997;
Ipostaze şi metastaze ale discursului
oficial, eseuri, Craiova, 2000; Trăind
printre cărţi, 5 vol.; I, II, IV -
Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale
„Ion D. Sîrbu”, 2001, 2002, 2005; III,
V - Craiova, Editura Sitech, 2004,
2008; Dicţionar biografic al
membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003; Ocheanul
timpului - 65: carte aniversară,
Craiova, Editura Sitech, 2004;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. I, II, Craiova, Editura Ramuri,
2006 (în colaborare, coordonare de
…); 6 cărţi de … Lilieci în căutarea
lui Marin Sorescu, Craiova, Editura
Sitech, 2009; Universalia… (despre
cărţi din literaturile lumii), Craiova,
Editura Sitech, 2010.
Lucrări didactice: Tradiţii ale
învăţământului românesc - Liceul de
matematică-fizică ,,Fraţii Buzeşti” -
din Craiova, vol. I (în colaborare,
autor şi coordonare), Iaşi, Reprografia
Universităţii ,,Al. I. Cuza”, 1984;
1882 - Centenar - 1982, Liceul de
matematică-fizică ,,Fraţii Buzeşti”,
Craiova, Omagii, vol. II (în
colaborare, autor şi coordonare), Iaşi,
Reprografia ,,Al. I. Cuza”, 1984;
Limba şi literatura română în liceu -
manual pentru învăţământul
preuniversitar (în colaborare…),
Craiova, Societatea de Ştiinţe
Filologice din România şi revista
Ramuri, 1988; Liceul ,,Fraţii Buzeşti”
- 115 ani (în colaborare şi prefaţă de
...), monografie, Craiova, Editura
Aius, 1997; Metodica predării limbii
şi literaturii române (învăţământul
primar), (coord. şi prefaţă de...),
Craiova, Editura ,,Gheorghe
Alexandru”, 2003; Îndrumător
metodic pentru învăţători, părinţi şi
elevi (lecturi literare pentru clasa I)
(în colaborare, coordonator şi prefaţă
de...), Craiova, Editura ,,Gheorghe
Alexandru”, 2003.
Antologii: Lumina cuvintelor,
culegere literară a Cenaclului
„Alexandru Macedonski”, Casa
Corpului Didactic Dolj, 1976
(selecţie, autor, coordonare de …);
Arborii timpului, culegere literară a
Cenaclului „Alexandru Macedonski”,
Casa Corpului Didactic Dolj, Craiova,
1979 (selecţie, autor, coordonare de
…); Zeii vegetaţiei, antologia
scriitorilor din Comuna Literară
Bechet, Craiova, Editura Meridian,
1993 (lectură şi redactare de …);
Învingătorul lui Napoleon, antologie
de proză scurtă (prefaţă, medalioane,
specii literare şi autori, selecţia
textelor, referinţe critice şi
bibliografie de …), Craiova, Editura
Spirit Românesc, 1999; Contribuţii
eminesciene (antologie alcătuită
de...), Danemarca, Editura Dorul,
2001; La început a fost Cuvântul…,
antologie literară (coordonare, autor
şi postfaţă de …), Craiova, Editura
Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001.
Ediţii îngrijite, prefeţe,
postfeţe: scriitori clasici: Ioan M.
28
Bujoreanu, Mistere din Bucureşti
(ediţie îngrijită, note, glosar şi
bibliografie de ... , prefaţă de Ştefan
Cazimir), Bucureşti, Editura Minerva,
1984; Hortensia Papadat-Bengescu,
Concert din muzică de Bach, roman
(prefaţă, tabel cronologic, aprecieri
critice şi bibliografie de ...),
Bucureşti, Editura Albatros, 1990,
1994; Gala Galaction, La răscruce de
veacuri, roman (ediţie îngrijită şi
postfaţă de...), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1991; Ion
Agârbiceanu, Licean ... odinioară
(ediţie îngrijită, tabel cronologic,
referinţe critice şi bibliografice de...),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1994; Barbu Delavrancea, Hagi-
Tudose, antologie de proză (prefaţă,
tabel cronologic, bibliografie şi
aprecieri critice de ...), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1994;
Sergiu Dan, Romulus Dianu, Viaţa
minunată a lui Anton Pann, roman
(ediţie îngrijită şi prefaţă de ... ,
postfaţă de Marin Sorescu), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, col.
,,Balcania”, 1996; Traian
Demetrescu, Între vis şi realitate,
antologie de poezii şi critică literară
(ediţie îngrijită, tabel cronologic,
postfaţă şi bibliografie de..., prefaţă
de Alexandru Macedonski), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1996;
scriitori contemporani: Constantin
Urucu, Umilinţa de lux, poezii,
lectură, machetă, tehnoredactare
(cuvânt înainte de ...), Craiova,
Editura Novus, 1992; Mihai Măceş,
Dintotdeauna vocalele, poezii
(prefaţă de ...), Craiova, Editura
Meridian, 1993; Constantin Urucu,
Cerul văzut prin fereastra de sub
pământ, proză scurtă, ediţie bilingvă
(română-germană) (lectură şi
tehnoredactare de ...), Craiova,
Editura Aius, 1993; Constantin
Voiculescu, Ciutura amiezii, poezii
(postfaţă de ...), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1994; Ion Şt.
Diaconu, Ca un blestem iubirea,
poezii (postfaţă de ...), Craiova,
Editura Vlad & Vlad, 1996; Ion
Dugăeşescu, Trăind în ţara panilor,
reportaje, note de călătorie din
Polonia (cuvânt înainte de ...),
Craiova, Editura Sitech, 1998;
Nicolae Văduva, Cătuşele americane
sau P.9004, roman poliţist (cuvânt
înainte de ...), Craiova, Editura
Terathopius, 1999; Ion Anastasia,
Elogiul nebuniei, poezii (postfaţă de
...), Craiova, Editura Agora, 2000;
Oile domnului (satul electronic),
teatru de Valeriu Butulescu (prefaţă
de …), Deva, Editura Polidava, 2001;
Maria-Cristina Popa, Existenţa mea
din cuvinte, poezii (postfaţă de ...),
Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor
Olteni, 2001; Jean Băileşteanu, Nunta
lui Petre, schiţe, nuvele, povestiri
(prefaţă de …), Craiova, Editura
M.J.M., 2002; Julia David, Viaţa între
două veacuri, poeme (prefaţă de ...),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2002; Emil Lăzărescu, Sensuri şi
coduri, versuri (prefaţă de ...), Editura
Crăiţa Sudului, 2002; Dumitru Velea,
Din ţara căpuşelor, versuri (prefaţă
de ...), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2002; Jean Băileşteanu,
Geniul şi închipuirea, roman, ediţia a
2-a (prefaţă de ...), Craiova, Editura
M.J.M., 2003; Ion Floricel,
Trecătorul, roman (postfaţă de ...),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Alexandru Gheorghe, Spune-mi
povestea, bunicule!, schiţe şi povestiri
29
(postfaţă de ...), Craiova, Editura
Ramuri, 2003; Iulia Bulmez, De la
Narcis spre mine, versuri (prefaţă de
…), Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003; Nicolae Şt.
Sorescu, Poeme diverse (prefaţă de
...), Craiova, Editura MJM, 2004;
Iolanda Mănescu, Teatrul antic
greco-latin în creaţia scenică
românească (studii de teatrologie,
postfaţă de …), Craiova, Editura
Sitech, 2005; Nicolae Bălaşa, Puntea
frântă şi căderea spre niciunde,
roman (prefaţă de ...), Târgu-Jiu,
Editura Newest, 2006; Beatrice Silvia
Sorescu, Concert în Si bemol, versuri
(prefaţă de ...), Craiova, Editura
Contrafort, 2007; Nicolae Şt. Sorescu,
Toamna cuvintelor, versuri (prefaţă
de ...), Craiova, Editura Fundaţiei
,,Scrisul Româesc”, 2007; Gabriela
Buzduceanu, Lumina din adâncuri,
poeme şi reflecţii biblice (postfaţă de
...), Craiova, Editura Contrafort,
2009.
Studii şi articole: peste 500 de
studii şi articole publicate în ţară şi
străinătate (până în iulie 2010).
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ştefan Cazimir, prefaţă la
Mistere din Bucureşti, de Ioan M.
Bujoreanu, Bucureşti, Editura
Minerva, 1984; Florea Firan, Profiluri
şi structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Constantin M. Popa, Clasici şi
contemporani, eseuri critice, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1987; Sud-
Vest. O antologie a scriitorilor
contemporani din Oltenia
(coordonată de Bucur Demetrian,
Ioan Lascu, Constantin M. Popa),
Craiova, Editura Aius, 1998; Dumitru
Micu, Istoria literaturii române,
Bucureşti, Editura Saeculum I.O.,
2000; La început a fost
Cuvântul…Antologie a Societăţii
Scriitorilor Olteni (coordonator …),
Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor
Olteni, 2001; Dicţionar biografic al
membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003; Dicţionarul
general al literaturii române /
Academia Română, vol. I (A-B)
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Ocheanul
timpului - 65: carte aniversară,
Craiova, Editura Sitech, 2004; Aurel
Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator …), vol. I, II, Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; Emil Lăzărescu,
Valori româneşti. Valori europene,
vol. I, Craiova, Editura Crăiţa
Sudului, 2008; Marian Popa, Istoria
Literaturii Române de Azi pe Mâine,
vol. II, Bucureşti, Editura Semne,
2009; în periodice: Mircea Zaciu, în
Steaua, nr. 11, 1981; Mircea Popa,
Iarăşi despre începuturile romanului
românesc, în Tribuna, 24 decembrie
1981; Nicolae Manolescu,
Actualitatea literară. Poeţi tineri la
“Albatros”, în România literară, 15
octombrie 1981; Eugen Barbu,
Semnele poeziei, în Luceafărul, 24
octombrie 1981; George Muntean,
Romanul de mistere în literatura
română, în România literară, nr. 27,
1 iulie 1982; Florea Miu, Viaţa
30
cărţilor. Oraşul la ora amintirilor, în
Ramuri, nr. 12, 1985; Constantin M.
Popa, Vitalitatea unui destin literar,
în Ramuri, nr. 9, 1987; George
Munteanu, Cuvânt inaugural la
lansarea cărţii Aspecte ale romanului
românesc contemporan, vol. I, în
Cuvântul Libertăţii, 24-25 iulie 1993;
Dumitru Micu, Cuvânt inaugural la
lansarea cărţii Aspecte ale romanului
românesc contemporan, vol. I, în
Cuvântul Libertăţii, 24-25 iulie 1993;
Dan Milcu, O panoramă a romanului
contemporan, în Literatorul, nr. 34,
1993; Răzvan Voncu, Seninătatea
vocaţiei clasiciste, în Literatorul, nr.
29-31, 1994; Răzvan Voncu, Un
decupaj din viaţa Cetăţii, în
Literatorul, nr. 42, octombrie 1994;
Constantin M. Popa, Toamna
coloneilor, în Ramuri, nr. 10-11-12,
1996; Constantin Cubleşan, Aspecte
ale romanului românesc
contemporan, în Steaua, nr. 6, 1996;
Răzvan Voncu, Plăcere şi rigoare, în
Literatorul, nr. 7, 16-23 februarie
1996; Tudor Nedelcea, Aspecte ale
romanului românesc contemporan,
vol. I, în Excelsior, an.1, nr. 1,
februarie 1996; Luminiţa Ristea,
Sărbătorile culturii sau Ora
Eminescu, în Cuvântul Libertăţii, nr.
1957/1958, 18-19 ianuarie 1997; Stan
Velea, Un roman total ?!, în Jurnalul
literar, nr. 27-30, august 1997;
Gheorghe Glodeanu, Aspecte ale
romanului românesc contemporan, în
Archeus, nr. 1, 1998; Nicolae Cârlan,
Ion Barbu într-o exegeză nouă, în
Convorbiri literare, nr. 3, 1998;
Constantin Cubleşan, în Steaua, nr.
10, 1998; Virgil Dumitrescu, Clipa
unei vieţi de om, în Cuvântul
Libertăţii, nr. 2910, 1999, p. 3;
Mircea Moisa, Trepte ale împlinirii
creatoare, Marian Barbu - 60, în
Sfârşit de Mileniu, nr. 11-12, 1999;
Răzvan Voncu, în Contemporanul, nr.
23, 1999; Florea Miu, "N-am avut
nicicând sentimentul de prioritate
într-ale scrisului", în Ramuri, nr. 4,
2000, p. 7; Gheorghe Glodeanu,
Fascinaţia cărţilor, în
Contemporanul, nr. 24, 2002; Marie-
Louise Semen, Fuga de sub model, în
Luceafărul, nr. 30, 7 august 2002;
Tudor Nedelcea, O viaţă printre cărţi,
în Ramuri, nr. 6-7, 2003, p. 10;
Gheorghe Truţă, O fugă pe cinste, în
Lamura, nr. 18-19-20, 2003; Mihai
Lisei, Portret de grup cu modelul
clasic, în Tribuna, nr. 17, 16-31 mai
2003; Luminiţa Ristea, Ocheanul
timpului - 65, în Cuvîntul Libertăţii,
nr. 4543, 2004, p. 4; Janet Nică,
Marian Barbu: Romanul de mistere,
în Lamura, nr. 27-28-29, 2004, pp.
19-20; Luminiţa Ristea, Proviziile de
soare ale profesorului Marian Barbu,
în Cuvîntul Libertăţii, nr. 4542, 2004,
p. 4; Janet Nică, Medalionul literar -
structură permanentă de cultură şi
educaţie: Vitrina cărţilor, în Lamura,
nr. 4-5-6, 2006, p. 20; Janet Nică, Un
roman - exagiu: Echinox de
primăvară, în Lamura, nr. 1-2-3,
2007, p. 22; Mircea Moisa, Privind /
citind în oglinzile din Chicago:
Lecturi, în Mozaicul, nr. 3, 2008, p.
13; Viorel Dinescu, Rătăcitor prin
totemuri moderne: Proba
Labirintului, în Lamura, nr. 7-8-9,
2008, p. 11.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1986.
31
BĂBĂLĂU, Nicolaie
(pseudonim Nicolae Şirocanu)
n. 26 februarie 1946, sat Şiroca,
comuna Marga (actuală
Godeanu), judeţul Mehedinţi.
Publicist,
prozator.
Clasele
elementare în satul
natal (1959); Grupul
Şcolar
,,Electroputere” din
Craiova (1960-1963); Liceul ,,Tudor
Arghezi” (1963-1967); Facultatea de
Jurnalism din Bucureşti (1974).
Corespondentul ziarului Scânteia
pentru judeţul Dolj (1974-1979);
şefu1 sectorului de presă şi tipărituri
la Comitetul Judeţean Dolj; şef birou
relaţii interne cultură; şef Birou
Relaţii cu Presa, Imagine la Consiliul
Judeţean Dolj (2002); director al
Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi
Aristia Aman” (2007-2009).
Coordonator al publicaţiei
Monitorul Oficial al Judeţului Dolj
(începând din anul 2002).
Membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România (1977;
1991); membru al Societăţii
Scriitorilor Olteni (din 1986).
Premii şi distincţii: Medalia
Muncii cu Tricolor, pentru merite
deosebite în muncă (1985); Premiul
special al Societăţii Scriitorilor
Olteni pentru volumul Iubire ucisă
(1988); Diploma de Onoare pentru
întreaga activitate jurnalistică
acordată de cotidianul Cuvântul
Libertăţii (1998); Diploma Crucea de
Cristal pentru Presa Scrisă - „Senior
journalist de Oltenia” (2001); Titlul
de Cetăţean de Onoare al comunei
Godeanu, Mehedinţi (2003).
Debut publicistic în ziarul
Înainte din Craiova (1971); debut
editorial cu volumul Noaptea cea mai
lungă a Craiovei (în colaborare cu
Lucian Triţă şi Vasile Gavrilă)
(1978).
Colaborări: Înainte, Cuvântul
Libertăţii, Ediţie Specială de Oltenia,
Adevărul, Naţional, Ultima Oră,
Scânteia, Ramuri, Luceafărul,
Adevărul Literar şi Artistic, Adevărul
Economic, Muzeum, Lamura,
Mesagerul Olteniei, Momentul,
Raţiunea, Studioul Central de Radio,
Studioul Regional de Radio Oltenia,
Studioul de Radio Horion, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Noaptea cea mai lungă a Craiovei (în
colaborare cu Lucian Triţă şi Vasile
Gavrilă), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1978; Femei în
constelaţia muncii, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1980; Amurgul se
lăsase în zori, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1983; Iubire ucisă,
Craiova, Editura Sitech, 1997;
Golgota mântuirii sau salvaţi de la
moarte - Condamnaţi pe viaţă,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1998; Întoarcerea fiului … povestitor:
proză scurtă, Craiova, Editura Sitech,
2002; Din istoria insituţiilor
administrative ale judeţului Dolj (în
colaborare cu Dinică Ciobotea şi Ion
Zarzără), Craiova, Editura Sitech,
2004; Speranţe amânate (antologie de
autor), Craiova, Editura Ramuri,
2007; în 2007 şi 2009 coordonează
realizarea a două Albume
Monografice - în ediţie bilingvă - ale
judeţului Dolj; Urme ale trecerii prin
lume, Craiova, Editura MJM, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, Profiluri şi
32
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; La început a fost Cuvântul …
Antologie a Societăţii Scriitorilor
Olteni (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor
Olteni, 2001; Costică Bugă-Bulzeşti,
Antologia de suflet - Oameni şi
cuvinte, 2002; Scriitori mehedinţeni -
Apolodor, 2005; Biblioteca
orăşenească „ANTON PANN” -
Filiaşi, 2005; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
educaţie, vol. II, Craiova, Editura
Ramuri, 2006 (coordonator Marian
Barbu); Emil Lăzărescu, Valori
româneşti. Valori europene, vol. I,
Craiova, Editura Crăiţa Sudului,
2008; Enciclopedia personalităţilor
din România, Editura HUBNERS
WHO IS WHO, 2008; în periodice:
Marian Barbu, O carte document, în
Ramuri, nr. 7, 1978, p. 6; Mihai
Duţescu, Noaptea cea mai lungă a
Craiovei, în Ramuri, 1978; George
Popescu, Delicateţea travaliului, în
Ramuri, nr. 12, 1980, p. 12; Florea
Miu, Un roman al confruntărilor, în
Ramuri, nr. 8, 1983, p. 11; N.
Georgescu, Vârstele complementare,
în Luceafărul, nr. 27, 1983, p. 2;
Aureliu Goci, Amurgul se lăsase în
zori, în România literară, nr. 13,
1984, p. 10; Dan Lupescu, Colegi de
redacţie: Nicolae Băbălău [ziarist şi
scriitor craiovean], în Cuvântul
Libertăţii, an. 3, nr. 570, 26 februarie
1992, p. 2; Dan Lupescu, Nicolae
Băbălău, în Cuvântul Libertăţii, an. 3,
nr. 570, 26 februarie 1992, p. 2;
Ştefan Tunsoiu, Rotund de vârstă -
precum cercuri ale unui trunchi de
pom, în Raţiunea, an. 8, nr. 110-112,
20 februarie - 20 martie 2006, p. 4;
Magda Bratu, Speranţe amânate":
[lansare de carte], în Cuvântul
Libertăţii, an. 18, nr. 5276, 8
februarie 2007, p. 6; Cătălina Ilie,
Scriitorul Nicolae Băbălău, în faţa
unei noi provocări, în Ediţie Specială,
an. 7, nr. 1804, 9 februarie 2007, p.
14; Alex Ştefănescu, Virgil
Dumitrescu, Constantin Preda, Ştefan
Tunsoiu, Mircea Moisa, Dan Ilcenco,
Mircea Pospai.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2006.
BĂILEŞTEANU, Jean
n. 13 februarie 1951, comuna
Sălcuţa, judeţul Dolj.
Romancier, publicist, editor.
Fiul lui Constantin Băileşteanu şi
al Floarei.
Şcoala primară
în comuna natală;
Liceul “Fraţii
Buzeşti” din
Craiova (1971).
Bibliotecar la
Biblioteca
Judeţeană “Alexandru şi Aristia
Aman”; după 1989 înfiinţează Editura
Cartea Nouă; a fost în conducerea
revistelor Meridian şi Exploziv
Magazin; directorul revistei de
cultură Autograf MJM.
Debut editorial cu volumul de
povestiri Clopotul viselor (1975).
Colaborări: Ramuri, Înainte,
Steaua, Luceafărul, Suplimentul
Literar Artistic al Scânteii
Tineretului, Cuvântul Libertăţii,
Independentul, Meridian, Gorjanul,
33
Studioul Teritorial de Radio Craiova,
Radio Bucureşti ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Clopotul viselor. Povestiri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975;
Dealul lupului, povestiri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1978;
Poveştile de fiecare zi, Bucureşti,
Editura Albatros, 1982; Drum în
tăcere, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987; Goana, roman,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1988; Povestiri de pe
Desnăţui, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1988; Drum în tăcere,
Craiova, Editura Literatorul, 1990
(ediţia a 2-a); Drum în tăcere, roman,
vol. I-II, ediţia a 3-a, Craiova, Editura
MJM, 1997; Geniul şi închipuirea,
roman, Craiova, Editura MJM, 1997;
Sfântul drac sau judecata de ... acum,
roman, Craiova, Editura MJM, 1999;
Goana, roman, Craiova, Editura
MJM, 2001(ediţia a 2-a); Nunta lui
Petre: schiţe, nuvele, povestiri,
Craiova, Editura MJM, 2002; Bolnav
de carnaval, Craiova, Editura MJM,
2003; În drum spre casă, Craiova,
Editura MJM, 2003; Geniul şi
închipuirea, roman, Craiova, Editura
MJM, 2003; Sfântul drac sau
judecata de .... acum, roman, Craiova,
Editura MJM, 2004; Il genio
imaginario, Craiova, Editura
Autograf MJM, 2006.
Piesa în două părţi Cartea cu
bucluc i-a fost jucată la Radio
Craiova, de o echipă de actori a
Teatrului Naţional din Craiova. A
publicat articole şi proze în reviste,
antologii şi almanahuri.
Lucrări în volume colective: Pe
Desnăţui, în volumul 46 de scriitori
în dialog cu judeţul Dolj, Craiova,
1977; Peste noapte, proză fantastică,
în volumul Arborii timpulul, Cenaclul
,,Alexandru Macedonski”, Craiova,
1979; Legătura cu prişniţe, povestire
fantastică, în volumul Ora planetei,
Cenaclul literar ,,Elena Farago”,
Craiova, 1980; În drum spre casă, în
Almanahul ,,Ramuri” pe anul 1982,
Craiova, 1982.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Laurenţiu Ulici, Prima
verba, vol. II, Bucureşti, Editura
Albatros, 1978, pp. 145-147; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. I, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1986; Constantin
M. Popa, Clasici şi contemporani,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1987; Laurenţiu Ulici, Literatura
română contemporană. I - Promoţia
„70, Bucureşti, Editura Eminescu,
1995; Marian Popa, Istoria literaturii
române, 2001; Geo Vasile, Proza
românească între milenii: Dicţionar
de autori, Bucureşti, Editura Casa
Editorială Odeon, 2001; Tudor
Nedelcea, Interferenţe spirituale,
Craiova, Editura Fundaţiei Scrisul
Românesc, 2002; Dicţionar biografic
al membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003; Academia
Română. Dicţionarul general al
literaturii române, vol. I (A-B),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Marian Barbu,
Trăind printre cărţi, vol. III, 2004;
Dumitru Bădescu, Cronici literare;
Dicţionarul scriitorilor români, vol. I,
litera B; Ion Rotaru, O istorie a
literaturii române de la origini până
în prezent, 2006; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
34
educaţie, vol. II (coordonator Marian
Barbu), Craiova, Editura Ramuri,
2006; Fănuş Băileşteanu, Eseuri,
2007; Marian Popa, Istoria Literaturii
Române de Azi pe Mâine, ediţie
revăzută şi adăugită, Bucureşti,
Editura Semne, 2009; în periodice:
Laurenţiu Ulici, Povestiri după
memorie, în România Literară, nr. 25,
1975, p. 11; Mircea Moisa, Clopotul
viselor, în Înainte, 6 august 1975, p.
2; Tudor Nedelcea, Clopotul viselor,
în Ramuri, nr. 7, 1975, p. 5; V.
Mihai, Clopotul viselor, în Steaua, nr.
7, 1976; Valentin Taşcu, Proza scurtă
din nou în atenţie, în Steaua, nr. 10,
1978, p. 28; Alex. Ştefănescu, Proze
scurte, în Scânteia Tineretului, 23
octombrie 1978, p. 2; George
Popescu, Dealul lupului, în Înainte,
18 iulie 1978, p. 2; Ioana Dinulescu,
Un tînăr prozator, în Ramuri, nr. 7;
Traian, Iorga Un povestitor picant, în
Săptămîna, nr. 399, 1978, p. 3;
Mircea Moisa, Poveştile de fiecare zi,
în Înainte, 16 iunie 1982, p. 2;
Aureliu Goci, Poveştile de fiecare zi,
în Ramuri, nr. 5, 1983, p. 7; Artur
Silvestri, Noua geografie literară, în
Luceafărul, 2 februarie 1985;
Constantin M. Popa, Vieţi în timpul
tradiţiei, în Luceafărul, 1986;
Constantin M. Popa, Jean
Băileşteanu: "Drum în tăcere", în
Ramuri, nr. 9, septembrie 1987, p. 11;
Ovidiu Ghidirmic, Mitografia unui
loc, în Ramuri, 1988; Lucian Chişu,
Farmecul realităţii, în Luceafărul, 20
august 1988; Constantin Dumitrache,
Plăcerea vorbei, în Luceafărul, nr.
34, 1999; Tudor Nedelcea, De la
Poiana lui Iocan la Valea
Desnăţuiului, în Terra Grifonis, nr. 4-
5, 1999; Marian Barbu, Zona
melancoliei, în Luceafărul, nr. 45-46,
2001; Florea Miu, Analiză şi evaluare
critică, în Ramuri, nr. 4, aprilie 2008,
p. 7.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1990.
BEŞTELIU, Marin
n. 7 iunie 1939, satul Gura Văii,
comuna Podari, judeţul Dolj.
Critic şi istoric
literar, romancier.
Fiul lui Atanasie
Beşteliu şi al Anicăi.
Şcoala generală
în comuna Podari
(1946-1953). Şcoala
medie tehnică de
exploatare CFR Craiova (1957);
Facultatea de Limba şi Literatura
Română a Universităţii Bucureşti
(1960-1965). Doctor în filologie,
Universitatea din Craiova cu teza
Elemente fantastice în romantismul
românesc (1973).
Profesor de limba română la
Liceul Teoretic din Rovinari, judeţul
Gorj (1965-1966); preparator la
Facultatea de Filologie (1966-1968);
asistent universitar (1968-1970),
lector (1970-1977), prodecan (1973-
1977), conferenţiar dr., secretar
ştiinţific al Consiliului Profesoral al
Facultăţii de Filologie (1981-1989),
profesor (din 1990), decan (1989-
1990) la Facultatea de Filologie a
Universităţii din Craiova; prorector al
Universităţii din Craiova (1990-
2003). Conferenţiar la Universitatea
,,Paul Valéry” din Montpellier, Franţa
(1978-1980); conducere de doctorat
în domeniul Ştiinţe Umaniste,
35
specializarea literatură-română
(1995).
Preşedinte al Filialei Craiova a
Societăţii de Ştiinţe Filologice din
România; vicepreşedinte al Societăţii
de Ştiinţe Filologice din România;
director al revistei Colocvium editată
de Societatea de Ştiinţe Filologice,
Filiala Craiova (din 2001); director al
revistei Analele Universităţii din
Craiova - seria Filologie; membru în
Colegiul de redacţie al revistei
Ramuri; membru în Consiliul de
conducere al Filialei Craiova a
Uniunii Scriitorilor din România.
Premii şi distincţii: Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru Tudor Arghezi
- poet religios (2001); Premiul
revistei Mozaic (2001); Conferenţiar
universitar emerit acordat de
Ministerul Învăţământului (1983);
Profesor universitar emerit acordat de
Senatul Universităţii din Craiova
(1997).
Debut publicistic în Ramuri
(1968); debut editorial cu volumul
Realismul literaturii fantastice
(1975).
Colaborări: Ramuri, Vatra,
Familia, Scrisul Românesc, Lamura,
Colocvium, Analele Universităţii din
Craiova, Din viaţa şcolii Doljului etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Elemente fantastice în romantismul
românesc, Craiova, Reprografia
Universităţii Craiova, 1973;
Realismul literaturii fantastice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1975; Imaginaţia scriitorilor
romantici, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1978; Alexandru
Macedonski şi complexul
modernităţii, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1984; Tudor Arghezi -
poet religios, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1999; Copilul
partidului, roman, Craiova, Editura
Aius, 2008.
Prefeţe, ediţii îngrijite: Alte
întîmplări din veacul XXI: [povestiri
ştiinţifico-fantastice] (prefaţă de…),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1977; Cartea de aur: versuri, proză,
articole, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995 (ediţie critică de …);
“B”: Antologie de literatură
fantastică şi science fiction (cuvânt
înainte de …), [Craiova], Editura
Vlad & Vlad, 1996; Poezia simbolistă
românească: antologie (cuvânt
înainte, ediţie îngrijită, [antologie] de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2004; Poezii inedite
(prefaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005.
Editează din Vasile Voiculescu
şi Alexandru Macedonski.
Articole şi studii: peste 100 de
studii şi articole.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Laurenţiu Ulici, Prima
Verba, vol. II, Bucureşti, Editura
Albatros, 1978; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. I, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1986; Sud-Vest. O
antologie a scriitorilor contemporani
din Oltenia, Craiova, Editura Aius,
1998; Dicţionarul general al
literaturii române, vol. I (A-B) /
Academia Română (coordonator
general Eugen Simion), Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 2004;
Petre Ciobanu, Marginalii de critică
şi istorie literară, Craiova, Editura
MJM, 2004; Aurel Sasu, Dicţionarul
36
biografic al literaturii române, vol. I
(A-L), Piteşti, Editura Paralela 45,
2006; Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II,
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice: Crăciun Bejan, Realismul
literaturii fantastice, în Familia, nr.
11, 1975; Mihai Dinu Gheorghiu,
Despre fantastic, în Convorbiri
literare, nr. 10, 1975; Paul Dugneanu,
O nouă teorie a fantasticului?, în
Luceafărul, nr. 32, 1975; Serafim
Duicu, Realismul literaturii
fantastice, în Vatra, nr. 9, 1975;
Constantin Dumitrache, Realismul
literaturii fantastice, în Argeş, nr. 3,
1975; Nicolae Manolescu, Criteriul
fantasticului, în România literară, nr.
51, 1975; Constantin M. Popa,
Realismul literaturii fantastice, în
Înainte, 10 septembrie 1975; C.
Stănescu, Cazuistica spectaculoasă,
în Luceafărul, nr. 41, 1975; Dorin
Teodorescu, Realismul literaturii
fantastice, în Ramuri, nr. 8, 1975;
Constantin Barbu, Imaginaţia
scriitorilor romantici, în Ramuri, nr.
1, 1979; Mihai Dinu Gheorghiu,
Imaginaţia scriitorilor romantici, în
România literară, nr. 17, 1979;
Constantin Crişan, Exploration dans
la geographie du clair confus, în
Revue Roumaine, nr. 2-3, 1983;
Ovidiu Ghidirmic, Lecturi
macedonskiene, în Ramuri, nr. 11,
1984; Gabriel Coşoveanu, Arghezi -
poet al substanţei numinoase, în
Ramuri, nr. 11, 1999; Mircea Moisa,
O lectură ce redefineşte /
reconfigurează, în Ramuri, nr. 11,
1999; Ilie Guţan, Religiozitatea lui
Arghezi, în Euphorion, nr. 1-2, 2001;
Daniela Dragotă, Prorectorul Marin
Beşteliu: "Munca de conducere
presupune o uzură acumulată în
timp", în Cuvîntul Libertăţii, an. 15,
nr. 4328, 17-18 ianuarie 2004, p. 4;
Magda Bratu, Doi literaţi craioveni,
două evenimente editoriale, în
Cuvântul Libertăţii, an. 19, nr. 5686,
24 iunie 2008, p. 8; Ovidiu
Ghidirmic, Radiografia unei utopii, în
Lamura, an. 7, nr. 7-8-9, iulie-august-
septembrie 2008, p. 5; Laura
Moţîrliche, Craiova şi-a prezentat
Cetăţenii de Onoare, în Cuvântul
Libertăţii, an. 20, nr. 6085, 27
octombrie 2009, p. 3; Bogdan Marica,
Şedinţă pentru cetăţenii de onoare, în
Adevărul de Seară, nr. 370(262), 26
octombrie 2009, p. 3; N. F., Iubitor de
fiare, Cetăţean de Onoare, în Ediţie
Specială, an. IX, nr. 2630, 27
octombrie 2009, p. 2.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
BIRĂU, Gheorghe
(pseudonime: Gelu Birău, G. B.,
G. Alexandru, Alexandru Galea)
n. 20 februarie 1955, sat Frăţeşti,
comuna Stăneşti (în prezent comuna
Leleşti), judeţul Gorj.
Poet.
Fiul lui Grigore Birău şi al
Victoriei.
Şcola generală
din comuna natală
(1962-1970); Liceul
Economic din
Târgu-Jiu (1970-
1974); Facultatea
de Ştiinţe
Economice, Universitatea din Craiova
(1975-1979); doctor în ştiinţe
economice al Facultăţii de Ştiinţe
37
Economice, Universitatea din Craiova
(2004).
Inspector (1979-1985), şef
serviciu la Banca Naţională a
României, Sucursala Gorj (1985-
1990); director la Banca Naţională a
României, Sucursala Gorj (din 1990);
membru în CJFSN Gorj (1989-1990);
membru în consiliile de administraţie
la societăţile, Artego SA, Citex SA,
Rostramo SA, Confecţia SA; cadru
didactic asociat la Universitatea
”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu şi
Universitatea ”Nicolae Titulescu”
Bucureşti, Filiala Târgu-Jiu (din anul
2000). Redactor principal al revistelor
Unu şi Serile la Brădiceni; redactor la
revistele Caietele Columna,
Antemeridian-Postmeridian,Ramuri.
Membru în Colegiul de
Conducere al Camerei de Comerţ şi
Industrie Gorj (din 1994); membru al
Asociaţiei Europene de Drept Bancar
şi Financiar România; membru
ASLA (Academia de Ştiinţe,
Literatură şi Arte, Oradea); membru
al fundaţiilor: “Constantin Brâncuşi”,
“Nişte ţărani”, “Nicolae Hasnaş”,
Fundaţia Comercială Română,
Asociaţia Română de prietenie cu R.
P. Chineză, Asociaţia cercetătorilor şi
autorilor gorjeni de carte documentară
şi ştiinţifică.
Frecventează Cenaclurile
Literare Orfeu, Ramuri şi Columna.
Premii: Premiul Special al
Juriului la Festivalul Naţional “Tudor
Arghezi” Târgu Jiu (1980); Premiul I
şi Premiul revistei Transilvania la
Festivalul „Tudor Arghezi”, Târgu-
Jiu (1982); Premiul revistei Orizont la
Festivalul Naţional ,,Tudor Arghezi”,
Târgu-Jiu (1985); Premiul pentru
literatură la Festivalul „Ion
Cănăvoiu”, ediţia a X-a (2002);
Premiul „George Ţărnea” la
Festivalul „Serile la Brădiceni”;
Premiul pentru cea mai bună carte de
poezie la ediţia a XIV-a a Atelierului
Naţional de Poezie “Serile la
Brădiceni” (2010).
Debut publicistic cu poezie în
revista Flacăra, nr. 23, 4 iunie 1981,
p. 12; debut editorial cu volumul de
versuri Cântece esenţiale (1993).
Colaborări: Flacăra, Ramuri,
Transilvania, Tribuna, Echinox,
Columna, Caietele Columna, Cuget
Liber, Magazin Istoric, Coloana,
Coloana Infinitului, Gazeta Gorjului,
Gorjeanul, Timpul, Informaţia
Gorjului, Actualitatea Gorjului,
Obiectiv gorjean, Capitalistul, Gorjul
Economic, Gorjul democratic, Bilete
de papagal (ediţie nouă), Oglinda
literară, Antemeridian -
Postmeridian, Unu, Polemika, Portal
- Măiastra, Finanţe - Provocările
Viitorului, Scrisul Românesc,
Caligraf, Serile la Brădiceni,
Brâncuşi, etc.
LUCRĂRI LITERARE: Cântece esenţiale, poeme, Târgu-Jiu,
Editura Spicon, 1993; Starea de
umbră, poeme, Târgu-Jiu, Editura
Spicon, 1998; Chants / Cântece
(traducere în limba franceză de Paula
Romanescu), Târgu-Jiu, Editura
Alexandru Ştefulescu, 1999; Pământ
în cuminţenie, Cluj-Napoca, Editura
Clusium, 2002; La Masa Tăcerii /
Dinner at the Table of Silence
(traducere în limba engleză de Liliana
Ursu şi Sean Cotter), volum colectiv,
Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002;
Starea de umbră, poeme (ediţia a 2-a
revizuită şi adăugită), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2010;
38
Cântece esenţiale - poeme (ediţia a 2-
a revizuită şi adăugită), Bucureşti,
Editura Oscar Print, 2010.
Lucrări de specialitate: Gorjul
bancar. Banca Naţională
(istoriografie bancară), Târgu-Jiu,
Editura Alexandru Ştefulescu, 2000;
Managementul riscurilor şi
performanţelor bancare (coautor),
Craiova, Editura Universitaria, 2007;
Contabilitate bancară (coautor),
Bucureşti, Editura Renaissance, 2010.
Antologii, culegeri: Paşi pe
tărâmul eternităţii cugetului liber,
Editura Gorjeanul, 2006; Antologia
membrilor Uniunii Scriitorilor din
România care trăiesc în Gorj (în
colaborare cu Adrian Frăţilă şi
Spiridon Popescu), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2006; Târgu-Jiu -
600. Repere de ieri şi de azi, Târgu-
Jiu, Editura Măiastra, 2006; Scriitori
în ţara lui Brâncuşi, Târgu-Jiu,
Editura Măiastra, 2007; Murmurul
vocilor / murmure des voix / murmur
of voice, Oradea, Editura Cogito,
2007; Gorjul literar nr. 11, Târgu-Jiu,
Editura Măiastra, 2007; Oglinda
literară. 2000-2007, Bucureşti,
Editura Do-minor, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Tarbac, Scriitori
gorjeni (file de dicţionar), Editura
Ager, 1998; Sorin Băleanu, Tudor
Berca, Personalităţi gorjene la sfârşit
de mileniu, Editura Gorjeanul, 1999;
Ion Popescu-Brădiceni, prefaţă la
volumul Pământ în cuminţenie;
Valentin Taşcu, postfaţă la volumul
Pământ în cuminţenie; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Cristian Păunescu, Marian Ştefan,
Legendele bătrânei doamne,
Bucureşti, Editura Oscar Print, 2004,
pp. 105, 117; Antologia membrilor
Uniunii Scriitorilor din România care
trăiesc în Gorj (antologie îngrijită de
…, Adrian Frăţilă şi Spiridon
Popescu), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2006; Titu Pânişoara,
Oameni şi întâmplări din Gorj,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2006, pp.
83-90; Alexandru Doru Şerban, Nelu
Vasile, Autori gorjeni şi cărţile lor,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2007, p.
44; Victor Andriţoiu, postfaţă la
volumul Cântece / Chants; în
periodice: Almanahul Gorjului 1991,
Editura Gorjeanul, p. 75; Zenovie
Cârlugea, în Gorjeanul, 7 mai 1994,
p. 4; Almanahul Gorjului 1999,
Editura Ager, p. 70; Ion Popescu-
Brădiceni, în Caietele Columna, nr. 3,
1999, p. 2; Al. Florian Ţene, în
Curierul, nr. 254, 24 ianuarie 2000, p.
6; Ion Popescu-Sohodol, în Timpul,
nr. 11, 2002, p. 7; Florian Saioc, în
Obiectiv, nr. 336, octombrie 2002, p.
11; Gheorghe Grigurcu, în Gorjeanul,
nr. 3504, 25 octombrie 2002, p. 7;
Ioana Dinulescu, în Ramuri, nr. 11-
12, 2002; Ion Popescu-Brădiceni, în
Serile la Brădiceni, nr. 6, 2002, p. 16;
Valentin Taşcu, în Timpul, nr.
36(184), 12-18 septembrie 2003; Ion
Popescu-Brădiceni, în Timpul, nr. 40,
10 octombrie 2003; Mircea Moisa, în
Poesis, decembrie 2003, p. 23;
Valentin Taşcu, în Serile la
Brădiceni, octombrie 2003; Florea
Miu, în Luceafărul, nr. 18, 14 mai
2003; Ion Hirghiduş, în Cuget liber,
nr. 24, septembrie 2003; George
Manoniu, în Gorjeanul, nr. 3683, 23
iulie 2003; Aureliu Goci, în Supliment
39
“Economistul”, nr. 258, 19
decembrie 2003; Valeria Manta-
Tăicuţu, în Luceafărul, nr. 3, 24
ianuarie 2007; Ion Trancău, în
Caietele Columna, nr. 50, februarie
2007; Adrian Dinu Rachieru, în
Convorbiri literare, iulie 2007.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2004.
BIRLAN, Valeriu
n. 24 august 1951, comuna
Budeşti, raionul Olteniţa (actualmente
oraşul Budeşti, judeţul Călăraşi).
Poet.
Fiul lui Niculae Gheorghe Birlan
şi al Stelei.
Şoala generală din comuna
Budeşti, raionul
Olteniţa, regiunea
Bucureşti (1958-
1966); Liceul la
Olteniţa (1966-
1970); Facultatea
de Limba şi
Literatura
Română, Universitatea din Bucureşti
(1970-1974). Doctor în filologie cu
teza Iacob Negruzzi - Viaţa şi opera -
Contribuţii documentare (1999).
Profesor de limba şi literatura
română la Grupul Şcolar Nicolae
Bălcescu de pe lângă Şantierul Naval
Olteniţa (1974-1975); profesor de
limba română şi limba franceză la
Şcoala generală nr. 1 (actual Grupul
Şcolar) din Budeşti (1976 - prezent).
Traducător din neogreacă în română
şi din română în neogreacă, conform
certificatului nr. 9126 (20 martie
1984).
Membru fondator al Societăţii
române de studii neo-elene,
constituită la 17 ianuarie 1997.
Debut publicist cu un grupaj de
poeme prezentate de Ion Brad în
Suplimentul literar - artistic al
Scânteii Tineretului, nr. 25(352), p. 7
(25 iunie 1988); debut editorial cu
volumul de versuri Tăceri şi cuvinte
(1996).
Colaborări: Limbă şi literatură,
Manuscriptum, Steaua, Convorbiri
Literare, Literatorul, Lamura.
LUCRĂRI PUBLICATE: Tăceri şi cuvinte, Bucureşti, Editura
Demiurg, 1996; Colocvii suave,
Bucureşti, Editura Pegasus Pres,
2003; Iacob Negruzzi - Monografie -
(Contribuţii documentare), Bucureşti,
Editura Regina din Arcadia, 2005;
Casă ne este uimirea, poeme, Iaşi,
Editura Princeps-Edit, 2007;
Cuminţenia pământului, Iaşi, Editura
Princeps-Edit, 2007; Explozie în roşu,
poeme, Iaşi, Editura Princeps-Edit,
2009.
Studii: Eminescu şi enigma
dosarului “M”, publicat în volumul
lui Paul Cornea, Aproapele şi
departele, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1990, pp. 300-331.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Brad, În căutarea
unui editor, prefaţă la volumul Tăceri
şi cuvinte, 1996, pp. 5-6; Ion Brad,
De trei ori despre acelaşi poet
talentat, prefaţă la volumul Colocvii
suave, 2003, pp. 5-9; Paul Cornea,
Prefaţă la monografia Iacob
Negruzzi, 2005, pp. 5-7; Ion Brad,
Paul Cornea, Titus Vâjeu, Eugen
Lucan, în Postfaţă la volumul
Cuminţenia pământului, 2007, pp.
128-131; Dumitru Micu, în Istoria
40
literaturii române de la creaţia
popular la postmodernism, Bucureşti,
Editura Saeculum I.O., 2000, p. 431;
Nicolae Busuioc, cronică la volumul
Colocvii suave, în volumul Semne în
labirint, Chişinău, Editura
Întreprinderea Editorial Poligrafică
Ştiinţa, 2008, pp. 17-19; în periodice:
Ion Brad, despre volumul Colocvii
suave, în Biblioteca Bucureştilor, nr.
3, martie 2004, p. 36; Ion Brad,
Recomandare pentru primirea în
Uniunea Scriitorilor, martie 2006;
Paul Cornea, Recomandare pentru
primirea în Uniunea Scriitorilor,
martie 2006; Ion Horea,
Recomandare pentru primirea în
Uniunea Scriitorilor, martie 2006;
Dan Mănucă, Moş Jacques (sau
Negruzziada), recenzie la monografia
Iacob Negruzzi, în Convorbiri
literare, nr. 5(125), mai 2006, pp. 54-
56; Constantin Mitulescu, Valori
călărăşene: Valeriu Birlan, în
Evenimentul de Călăraşi, an. VII, nr.
124(335), 13-19 iulie 2007, p. 11;
Constantin Mitulescu, Volumele de
poezii ale lui Valeriu Birlan, în
Evenimentul de Călăraşi, nr.
125(336), 20-26 iulie 2007, p. 11;
Constantin Mitulescu, Valeriu Birlan,
Iacob Negruzzi. Viaţa şi opera, în
Evenimentul de Călăraşi, nr.
126(337), 27 iulie - 2 august 2007, p.
11; Constantin Mitulescu, Valeriu
Birlan şi Volumele de poezii ale lui
Valeriu Birlan, în Dor de dor, an. III,
nr. 27, septembrie 2007; Ion Dodu
Bălan, Poetul Valeriu Birlan într-o
nouă ipostază, cronică la volumul
Casă ne este uimirea, în Acasă, an. I,
nr. 3, iulie - august - septembrie,
2008, pp. 146-147; Constantin
Mitulescu, Valeriu Birlan. Explozie în
roşu, în Evenimentul de Călăraşi, nr.
481, 20 august 2010, p. 11; Ioan
Adam, în emisiunea Citesc deci exist
(realizatori: Ioan Adam şi Costin
Tuchilă), Radio România 3, 21 aprilie
2004; Eugen Lucan, în emisiunea
Citesc, deci exist, 21 aprilie 2004;
Titus Vâjeu, în emisiunea Memorie de
rezervă, Radio România 1, 16 aprilie
2006.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2008.
BOBOC, Marian.
n. 4 august 1967, Petroşani.
Poet, publicist.
Fiul lui Petre Boboc şi al
Gherghinei.
Liceul Industrial Minier din
Petroşani (1986). A urmat timp de un
an cursurile Facultăţii de Litere din
cadrul Universităţii “Spiru Haret” din
Bucureşti (1992-1993).
Electrician subteran la mina
Livezeni (1986-1989); redactor-şef la
revista Abataj (1994-1996); redactor
la Matinal (1998-2000); redactor la
săptămânalu1 Scandal în Valea Jiului
(2000).
Coorganizator al Festivalului
Naţional de Literatură Aici ne sunt
visătorii (1993-1996). Coautor al
Sexpoziţiei de pictopoezie „tina
turner. cornelia. oraşul cu barbă”
(1990) şi autor al Expoziţiei de
Literatură Universală Marian Boboc
(1993); membru al cenaclului
“Boema” din Petroşani.
Premii: Premiul Fundaţiei
Culturale “I. D. Sîrbu” (1992);
Premiul Festivalului Aici ne sunt
visătorii (1993); Premiul Fundaţiei
41
“Flores Juventutes” (Gent, Belgia,
1994).
Debut publicistic cu poeme în
Echinox (1993); debut editorial cu
volumul de poeme De-a iubirea
(1994).
Colaborări: Echinox, Astra,
Tribuna, Vatra, Calende, Timpul,
Poesis, Arca, Familia, Paralela 45,
ArtPanorama.
LUCRĂRI PUBLICATE: De-a
iubirea, Petroşani, Editura
Cameleonul, 1994; Prima putere în
pat, versuri, Petroşani, Biblioteca
“Abataj”, 1996; Dicţionarul
scriitorilor din Vale (în colaborare
…), Petroşani, Editura Matinal /
Cameleonul, 1999; Mitologia
minerului / Come back, Valea Jiului
(volum în colaborare cu Mihai
Barbu), Bucureşti, Editura Fundaţiei
pentru Studii Europene, 2006; 6
august 1929. Ziua de sânge de la
Lupeni. 10 relatări din presa vremii
despre greva minerilor, vol. I (în
colaborare cu Mihai Barbu), Deva,
Editura Corvin, 2006; 6 august 1929.
Ziua de sânge de la Lupeni. 11
relatări din presa vremii despre greva
minerilor, vol. II (în colaborare cu
Mihai Barbu), Deva, Editura Corvin,
2006; 6 august 1929. Ziua de sânge
de la Lupeni. 6 relatări din presa
vremii despre greva minerilor, vol. III
(în colaborare cu Mihai Barbu), Deva,
Editura Corvin, 2007; Strict secret:
Lupeni 1977: Filajul continuă!: Nume
de cod: „Sîrbulescu”: Ion D. Sîrbu,
scriitorul minerilor, în anul marii
greve a ortacilor săi, Craiova, Editura
Autograf MJM, 2007; Exploatarea
minieră Vulcan 1857-2007. Vulcanul
din inima noastră, vol. I, Deva,
Editura Corvin, 2007; Ultimul şut.
Cartea neagră a exploziilor din
minele Văii Jiului de până la 1846,
Deva, Editura Corvin, 2008; 6 august
1929. Ziua de sânge de la Lupeni. O
incursiune în anii 1928-1929, vol. IV,
Craiova, Editura Autograf MJM,
2009; Mina Petrila - 150 de ani.
Oameni, fapte, întâmplări, Craiova,
Editura MJM, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Bogdan Lefter,
Scriitori români din anii ‟80 -‟90.
Dicţionar bio-bibliografic, vol. I,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2000; în
periodice: Liviu Antonesei, Marian
Boboc - De-a iubirea, în Convorbiri
literare, nr. 1, 1994; Dumitru Crudu,
Câteva impresii despre “De-a
iubirea” de Marian Boboc, în
Transilvania jurnal, nr. 315, 1994;
Aurel Pantea, în Vatra, 1994;
Romulus Bucur, Ipostaze ale boemei,
în Arca, nr. 10-11-12, 1995; Ion
Mureşan, Lupul şi îngerii, în Tribuna,
nr. 13, 1995; Robert Şerban, Un
boboc de poet, în Unu, nr. 5, 1996;
Al. Cistelecan, în Luceafărul, 1996;
Gheorghe Olteanu, Marian Boboc,
scriitorul al cărui suflet este alături
de mineri, în Ziarul Văii Jiului, 8 iulie
2009.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
42
BUCIU, Marian-Victor
n. 4 februarie 1954, comuna
Nicolae Titulescu, judeţul Olt.
Prozator, eseist, critic literar. Fiul lui Victor
Buciu şi al Didei.
Clasele
elementare în Liceul
“Nicolae Titulescu”,
judeţul Olt (1961-
1966); Şcoala Medie
nr. 5 (1967-1969);
Liceul “Ion Minulescu”, Slatina
(1969-1973); Şcoala postliceală de
Comerţ Exterior din Bucureşti (1974-
1975); Facultatea de Filologie -
Istorie, Universitatea din Craiova,
secţia română-franceză (1977-1981).
Doctor în litere al Universităţii din
Craiova cu teza Romanul lui N.
Breban (1993).
Profesor de limba şi literatura
română la Şcoala din comuna
Jupâneşti, judeţul Gorj (1981-1982);
profesor la Şcoala Ioneşti-Gorj (1982-
1990); profesor la Şcoala Alimăneşti-
Izvoarele din judeţul Olt (1982-1985);
director-adjunct la Şcoala Ajutătoare
din Filiaşi (1990-1991); redactor
principal la ziarul Independentul din
Craiova (1990-1991); asistent
universitar asociat la Facultatea de
Litere şi Istorie a Universităţii din
Craiova (1990-1992); asistent la
Catedra de Literatura Română,
Facultatea de Litere şi Istorie a
Universităţii din Craiova (1992-
1994); lector, Catedra de Literatura
Română, Facultatea de Litere şi
Istorie a Universităţii din Craiova
(1994-1998); conferenţiar, Catedra de
Literatura Română, Universală şi
Comparată, Facultatea de Litere a
Universităţii din Craiova (1998-
2004); profesor, Catedra de Literatura
Română, Universală şi Comparată,
Facultatea de Litere a Universităţii
din Craiova (2004-2010).
Membru al Asociaţiei
Internaţionale a Scriitorilor şi
Artiştilor Români LiterArt,
Washington, S.U.A; membru al
Societăţii de Ştiinţe Filologice;
membru al CIÉF (Conseil
International d’Études
Francophones), Lafayette, LA 70502,
USA; redactor corespondent al
revistei „Seine et Danube”, Paris,
France.
Premii: Premiul pentru debut în
proză, al Editurii Albatros, cu
romanul Concediu fără plată (1978);
Premiul pentru critică literară al
revistei Ramuri (1991); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Celălalt Arghezi. Eseu de poetică
retorică a prozei (1995); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Promptuar (2001); Premiul revistei
Scrisul Românesc pentru volumul
Panorama literaturii române în
secolul XX. 1 Poezia (2007); Premiul
revistei Contemporanul-Ideea
Europeană (2010).
Debut publicistic în revista
Amfiteatru cu fragmentul de roman
Miezul nopţii (1974); debut editorial
cu romanul Concediu fără plată
(1980).
Colaborări: Adevărul literar şi
artistic, Analele Universităţii din
Craiova, Apostrof, L‟Approche
poiétique/poétique, Cafeneaua
literară, Contemporanul - Ideea
europeană, Convorbiri literare,
Euphorion, Familia, Jurnalul literar,
43
Literatorul, Luceafărul, Mozaicul,
Nord Literar, Observator cultural,
Paradigma, Ramuri, România
literară, Scrisul Românesc, Seine et
Danube (Paris), S.L.A.S.T., Steaua,
Vatra, Viaţa Românească.
LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: Concediu fără
plată, roman, Bucureşti, Editura
Albatros, 1980; Pe scări, deasupra
lumii, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987.
Lucrări de specialitate: Celălalt Arghezi. Eseu de poetică
retorică a prozei, Craiova, Editura
Spirit Românesc, 1995 (ediţia a 2-a,
Bucureşti, Editura EuroPress, 2008);
Breban. Eseu despre stratagemele
supravieţuirii narative, Craiova,
Editura Sitech, 1996; Ionesco. Eseu
despre onto-retorica literaturii,
Craiova, Editura Sitech, 1996 (ediţia
a 2-a apărută la Editura Euro Press
Group, Bucureşti, 2007); E. M.
Cioran. Despărţirea continuă a
Autorului cel Rău. Eseu despre onto-
retorica textului cioranian, Craiova,
Editura Sitech, 1996 (ediţia a 2-a,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
“Ideea Europeană”, Bucureşti, 2005);
Onto-retorica lui I. L. Caragiale,
eseu, Craiova, Editura Sitech, 1997;
Ţepeneag. Între onirism, textualism,
postmodernism, Craiova, Editura
Aius, 1998; Promptuar. Lecturi post-
totalitare, Craiova, Editura Ramuri,
2001; ,,Animale bolnave” de N.
Breban, eseu, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2002; Dieter Schlesak, un
maestru german al evaziunii, eseu
critic, Craiova, Editura Universitaria,
2003 (ediţia a 2-a, Bucureşti, Editura
Ideea Europeană, 2007); Panorama
literaturii române în secolul XX, 1
Poezia, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Zece prozatori
exemplari. Perioada interbelică,
Bucureşti, Editura Ideea Europeană,
2006; Zece prozatori exemplari.
Perioada comunistă, Bucureşti,
Editura Euro Press Group, 2007;
Panorama literaturii române în
secolul XX. 2 Proza (Partea întâi),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2009; Voinţa şi puterea de creaţie.
Opera lui Nicolae Breban, Bucureşti,
Editura Ideea Europeană, 2009;
10+10 prozatori exemplari
nominalizaţi la Nobel, Bucureşti,
Editura Contemporanul, 2010;
Panorama literaturii române în
secolul XX. 3 Proza (Partea a doua),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2010.
Cursuri universitare: Prelegeri
de literatură română interbelică,
Reprografia Universităţii din Craiova,
1997; Avangarda şi neoavangarda în
literatura română, Reprografia
Universităţii din Craiova, 2006.
Ediţii îngrijite: Leonid Dimov,
Dumitru Ţepeneag, Onirismul estetic
(antologie de texte teoretice,
interpretări critice şi prefaţă de …),
Bucureşti, Editura Curtea Veche,
2007.
Prezent în volume colective: în
România: Colocviile romanului
românesc, volum îngrijit de Aura
Christi (cuprinzând comunicări
prezentate la ediţiile din 1999, 2000,
2001, apărut ca supliment al revistei
Contemporanul - Ideea europeană),
2002; Nicolae Breban - 70 (ediţie
alcătuită de Aura Christi), Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale “Ideea
Europeană”, 2004: Marea operă, pp.
167-194; Eminescu & Caragiale -
44
150, Craiova, Editura Aius, 2004;
Dumitru Tsepeneag. Les
Métamorphoses d‟un créateur:
écrivain, théoricien, traducteur
(Études réunies par Georgiana Lungu
Badea, Margareta Gyurcsik),
Timişoara, Editura Universităţii de
Vest, 2006 (Dumitru Ţepeneag,
teoretician literar), pp. 25-35;
Omagiu aniversar Academicianului
Marius Sala, Craiova, Editura
Universitaria, 2007 (Studiul Vintilă
Horia, autor plurilingv), pp. 104-110;
Poetul for ever: Ion Mureşan (carte
gândită şi alcătuită de Iulian Boldea),
Editura Ardealul, 2008 (Ion Mureşan:
poemul (ne)înţeles), pp. 85-90;
Anuarul Colocviului Internaţional de
Exegeze şi Traductologie „Marin
Sorescu” 2007, Craiova, Editura Aius
PrintEd, 2008 (Marin Sorescu:
estetica subversivă şi poetica
intensiv-extensivă), pp. 43-59.
Articole în volume ale unor
manifestări internaţionale: în
străinătate: Aus der Südostteuropa-
Dorschung, Band 11, Rümänische
Exilliteratur 1945-1989 und ihre
Integration heute. Beiträge des
Detsch-Rümänischen Symposions der
Südostteuropa-Gesellschaft und de
Fundaţia Culturală Română in
Freiburg, 26-27 October 1998.
Herausgegeben von Eva Behring,
Südostteuropa-Gesellschaft,
München, 1999: D. Ţepeneag: Ein
Ex-Exielierter zwischen Annahme und
Verweigerung (Ex-exilatul
D.Ţepeneag: Între receptare şi
interceptare); Marian Victor Buciu,
Die Welt als Text in Zeiten von
Diktatur und Exil (din volumul Dieter
Schlesak, un maestru german al
evaziunii, 2003, 2007), pp. 171-262,
în Sprachheimat. Zum Werk von
Dieter Schlesak in Zeiten von
Diktatur und Exil, GGR-Beiträge zur
Germanistik-24, Jürgen Egyptien,
George Gutu, Wolfgang Schlot,
Maria Irod (Hrsg.), Editura
Universităţii din Bucureşti-Pop
Verlag, Bucureşti-Ludwigsburg,
Germania, 2009.
Studii şi articole: peste 500
studii, eseuri, cronici, articole de
specialitate în presa culturală de
interes naţional.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în România: în volume: Adrian
Marino - pe coperta a IV-a a cărţii
Breban. Eseu despre stratagemele
supravieţuirii narative, Craiova,
Editura Sitech, 1996 (M. V. Buciu:
Celălalt Arghezi); Mircea
Anghelescu, Paris: oameni şi locuri,
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 1999; Antologia
scriitorilor olteni SUD-VEST,
Craiova, Editura Aius, 1999;
Constantin Cubleşan, Caragiale în
conştiinţa critică, Oradea, Editura
Cogito, 1999; Gheorghe Glodeanu,
Incursiuni în literatura diasporei,
Editura Libra, 1999; Nicoleta
Sălcudeanu, Grafitti, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1999, p.
158; Mihaela Ursa, Optzecismul şi
promisiunile postmodernismului,
Piteşti, Editura Paralela 45, 1999;
Dicţionar analitic de opere literare
româneşti, vol. I (A-D), (ediţia a 2-a
revăzută, coordonare şi revizie
ştiinţifică: Ion Pop), Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999; Gabriel
Dimisianu, Lectura criticului, Editura
Fundaţiei Culturale Române, 2000;
Viorel Mureşan, Traian Ştef, Leonid
Dimov, monografie, Braşov, Editura
45
Aula, 2000, p. 94; Ion Simuţ, Arena
actualităţii, Iaşi, Editura Polirom,
2000; Dumitru Ţepeneag, Războiul
literaturii încă nu s-a încheiat,
interviuri, Bucureşti, Editura Allfa,
2000; Dumitru Ţepeneag, Destin cu
popeşti, Şotroane , Cluj, Editura
Dacia, 2001, pp. 62, 63, 88, 124, 133;
Dumitru Ţepeneag, Prin gaura cheii,
proză scurtă (ediţie de N. Bârna, în
prefaţă şi dosarul critic), Editura
Allfa, 2001, pp. 639-649; Dicţionar
analitic de opere literare româneşti,
E-L, vol. II (coordonare şi revizie
ştiinţifică: Ion Pop), Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, pp. 136,
212, 233; Eva Behring, Scriitori
români din exil, 1945-1989. O
perspectivă istorico-literară, Editura
Fundaţiei Culturale Române, 2001,
pp. 195, 198, 219, 240; Florea Miu,
Cuvinte şi spaţiu. Interviuri cu
scriitori contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Ramuri, 2001;
Panorama criticii literare româneşti,
dicţionar ilustrat, 1950-2000 - critici
şi istorici literari, teoreticieni, eseişti,
esteticieni (alcătuit de Irina Petraş),
Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001;
Dicţionar analitic de opere literare
româneşti, M-Z, vol. III (coordonare
şi revizie ştiinţifică: Ion Pop), Cluj-
Napoca; Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002;
Constantin M. Popa, Braţul de la
Lepanto, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Nicoleta
Sălcudeanu, Patria de hârtie - eseu
despre exil, Braşov, Editura Aula,
2003; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Dumitru Ţepeneag, Clepsidra
răsturnată. Dialog cu Ion Simuţ,
urmate de o Addenda, Bucureşti,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2003;
Iustin Panţa, Obiecte mişcate (II),
seria Ediţii definitive [Dosar critic],
Bucureşti, Editura Vinea, 2003;
Laszlo Alexandru, Criticul Nicolae
Manolescu, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2003; Dan Grigorescu,
Institutul de Istorie şi Teorie Literară
„G. Călinescu”, Bibliografia esenţială
a literaturii române, Editura
Enciclopedică, 2003; Dumitru
Ţepeneag, Clepsidra răsturnată.
Dialog cu Ion Simuţ, urmate de o
Addenda, Bucureşti, Piteşti, Editura
Paralela 45, 2003; Iustin Panţa,
Obiecte mişcate (II), seria Ediţii
definitive, [Dosar critic], Bucureşti,
Editura Vinea, 2003; Laszlo
Alexandru, Criticul Nicolae
Manolescu, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2003; Dan Grigorescu,
Institutul de Istorie şi Teorie Literară
„G. Călinescu”, Bibliografia esenţială
a literaturii române, Bucureşti,
Editura Enciclopedică, 2003; Laura
Pavel, Antimemoriile lui Grobei. Eseu
monografic despre opera lui Nicolae
Breban (ediţia a II-a, revăzută şi
adăugită), Bucureşti, Editura
Fundaţiei Culturale Ideea Europeană,
2004; Simona Modreanu, Cioran,
Iaşi, Editura Junimea, 2006; Nicolae
Coande, Celălalt capăt, interviuri,
Bucureşti, Editura Curtea Veche,
2006 [Interviul cu Dieter Schlesak];
L‟architecture processuelle d‟une
oeuvre: théorisations, pratiques,
interférences dans l‟oevre de Dumitru
Tsepeneag, în Dumitru Tsepeneag.
Les Métamorphoses d‟un créateur:
écrivain, théoricien, traducteur.
Études réunies par Georgiana Lungu
Badea, Margareta Gyurcsik,
46
Timişoara, Editura Universităţii de
Vest, 2006, p. 73; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al scriitorilor
români, Piteşti, Editura Paralela 45,
2006; Marin Mincu, Fărâme critice,
Constanţa, Editura Pontica, 2006;
Dicţionar de opere literare româneşti
(coordonator Ion Pop), ediţie
definitivă, vol. I (A-M), Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007;
Dicţionar de opere literare româneşti
(coordonator Ion Pop), ediţie
definitivă, vol. II (N-Z), Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007; Nicolae
Turcan, Cioran. O filosofie a
excesului, Cluj-Napoca, Editura
Limes, 2008; Liviu Ioan Stoiciu,
Cartea zădărniciei. Convorbiri de
sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de
început, Focşani, Editura Pallas, 2008
[consemnare bibliografică, p. 449];
Iulian Boldea, Teme şi variaţiuni,
Bucureşti, Editura EuroPress, 2008
(articol despre volumul Ionesco);
Georgiana Lungu Badea, D.
Tsepeneag et le régime des mots,
Editura Universităţii de Vest, 2009;
Maria Postu, Arca lui Breban,
Bucureşti, Editura Ideea Europeană,
2010; în periodice: Dragoş Vicol,
Poşta prozei, prezentare a povestirii
De fapt despre o dimineaţă obişnuită,
în Albina, an. 74, Seria II, nr.
11(1211), 18 martie 1971, p. 5; Tudor
Octavian, Un debut remarcabil, în
Amfiteatru, nr. 12, 1974; Bucur
Demetrian, M. V. Buciu: Concediu
fără plată, în Ramuri, nr. 4, 1982;
Carmen Pascu, Arghezi - un
textualizant (M. V. Buciu - Celălalt
Arghezi), în Speculum, revista
Facultăţii de Litere şi Istorie, nr. 8-12,
1995; Ion Buzera, Micul «Alfa» în
actualitate (M. V. Buciu: Celălalt
Arghezi), în Ramuri, nr. 10, 1995;
Dan C. Mihăilescu, M. V. Buciu.
Celălalt Arghezi, în Litere, Arte, Idei,
supliment al ziarului Cotidianul, 22
ianuarie 1996; Gabriel Coşoveanu,
Onto-retorica lui Eugène Ionesco, în
Analele Universităţii din Craiova,
Seria ştiinţe filologice. Literatură
română şi universală, anul XVIII, nr.
1-2, 1996, pp. 202-203; Gabriel
Coşoveanu, Nicolae Breban, un
model de supravieţuire narativă în
est, în Analele Universităţii din
Craiova, Seria ştiinţe filologice.
Literatură română şi universală, anul
XVIII, nr. 1-2, 1996; Iosif Sava,
Regăsind demnitatea persoanei,
demnitatea polemicii, înălţimea ei,
imaginea României se va ameliora
(Stenograma convorbirii: Nicolae
Breban-Iosif Sava, în cadrul seratei
muzicale TV din 8 mai 1996), în
Contemporanul - Ideea europeană,
nr. 25, 1996, p. 3; Ioan Lascu, Raftul
de bibliotecă (M. V. Buciu - Onto-
retorica lui I. L. Caragiale), în
Ramuri, nr. 5-6(972-973), mai-iunie
1997, p. 2; Ion Simuţ, Mersul
literaturii prin ceaţa tranziţiei, în
România literară, anul XXX, nr. 29,
23-29 iulie 1997, p. 3; Constantin M.
Popa, Provocarea onto-retorică (M.
V. Buciu - Onto-retorica lui I. L.
Caragiale), în Ramuri, nr. 10,
octombrie 1997, p. 11; Constantin
Cubleşan, Actualitatea lui Caragiale
(...Onto-retorica lui I. L. Caragiale,
1997), în Steaua, Cluj, anul XLIX, nr.
7-8, iulie-august 1998, pp. 41-42;
Gabriel Coşoveanu, Nicolae Breban,
între zi şi noapte, în Ramuri, nr. 9,
septembrie 1998, p. 5; Constantin M.
Popa, Ţepeneag şi lumea textuală, în
Mozaicul, Craiova, anul II, nr. 1, serie
47
nouă, ianuarie 1999, p. 9; Ion Simuţ,
Textul ca vis, visul ca limbaj, în
Familia, nr. 3, martie 1999, pp. 92-
93; Marin Mincu, în Contemporanul -
Ideea europeană, anul IX, nr. 24 -
serie nouă - (456), 17 iunie 1999, p.
4; Gabriel Coşoveanu, Ţepeneag,
precursorul, în Ramuri, nr. 7-8, iulie-
august 2000, p. 27; Constantin M.
Popa, Efectul de fidelitate, în Ramuri,
nr. 7-8, iulie-august 2000, p. 27;
Daiana Felecan, Personajele în
căutarea autorului exilat în cuvânt, în
Buletin ştiinţific, Fascicula Filologie,
Seria A, volumul XIII, Universitatea
de Nord Baia Mare, 2001, pp. 119-
226; Dumitru Ţepeneag, Canonul
literar şi optzeciştii, în
Contemporanul-Ideea europeană, nr.
7(538), 22 februarie 2001, p. 4;
Alexandru George, Romanul - o
veşnică problemă, în Luceafărul, nr.
31, 2002, p. 7; Iulia Argint, Critica şi
capodopera, în România literară, nr.
39, 20 octombrie 2002, pp. 4-5; C.
Stănescu, Revista revistelor culturale.
Marin Sorescu la o nouă lectură, în
Adevărul literar şi artistic, 18 martie
2003, p. 2; Dumitru Ţepeneag:
Principii estetice de creaţie şi de
construcţie (2). D. Ţepeneag
răspunde la întrebările lui Ion Simuţ,
în Ramuri, nr. 8, august, 2003, pp. 10,
11, 16; Bucur Demetrian, O
panoramă a poeziei româneşti, în
Scrisul Românesc, nr. 1-2(5-6),
ianuarie-februarie 2004, pp. 4-5;
Constantin M. Popa, Restaurarea
existenţei onirice, în Mozaicul, nr.
4(66), 2004, p. 7; Corneliu Vasile,
Panorama literaturii române în sec.
XX: [recenzie], în Mozaicul, an. 7, nr.
5-6, 2004, p. 20; Iulian Boldea,
Ionesco şi onto-retorica, în Vatra, 3-
4, martie-aprilie 2005, pp. 135-136;
Ion Simuţ, Dresura de fantasme
[despre Colocviul Internaţional
Francofon organizat de Facultatea de
Litere din Timişoara, Catedra de
Limbi Romanice şi Centrul de Studii
Francofone, împreună cu Centrul
Cultural Francez din Timişoara, 14-
15 aprilie 2006, cu tema Dumitru
Tsepeneag. Les Métamorphoses d‟un
créateur (écrivain, théoricien,
traducteur)], în România literară, nr.
16, 21 aprilie 2006, p. 13; Lazăr
Popescu, Spre o estetică a frivolului,
în Viaţa Românească, nr. 10, 2006, p.
77; Henri Zalis, Cioran, autor şi
personaj, în Contemporanul. Ideea
europeană, nr. 12, decembrie 2006, p.
15; Ion Simuţ, Cartea nu este un
produs oarecare, interviu realizat de
Iolanda Malamen, în Ziua, 9 martie
2007; Ionel Necula, O nouă exegeză
despre Cioran, în Contemporanul.
Ideea europeană, nr. 5, mai 2007, p.
6; Mariana Criş, Onirismul estetic şi
Un plan simplu, în Azi, 16 octombrie
2007; Paul Cernat, Câteva post
scriptum-uri despre Dumitru
Ţepeneag, în Observator cultural, nr.
142(400), 29 noiembrie - 5 decembrie
2007, p. 13; Nicolae Bârna, Anii ‟90,
ai „optzeciştilor întârziaţi”, în
Suplimentul Bucureştiului cultural,
nr. 12, în Revista 22, nr. 922, 7-13
noiembrie 2007; Mirela Marinescu,
Un om în lumea literelor, în Gazeta
de Sud, nr. 4098, 4 august 2008, p.
11; Dumitru Ţepeneag: “Eu cred
sincer că suntem la spartul târgului.
Şi nu numai în literatură. În ce
priveşte civilizaţia în general…”,
interviu realizat de Horia Gârbea, în
Ramuri, nr. 3, martie 2009. (Citat);
Svetlana Maier, Sorin Titel – între
48
sentiment şi luciditate. Tehnici pentru
o lume a adolescenţei, în Tribuna, nr.
173, 16-30 noiembrie 2009, p. 9.
(Citat din articolul Proza lui Sorin
Titel, Ramuri, nr. 11, noiembrie
2006); Maria Postu, Exerciţii de
automodelare, în Familia, nr. 5, mai
2010. (Citat studiul Marea operă, din
volumul Breban – 70); Maria-Ana
Tupan, Recursul la metodă [despre
Voinţa şi puterea de creaţie. Opera
lui Nicolae Breban, 2009], în
Contemporanul. Ideea Europeană, nr.
8, august 2010, p. 6; Iulian Boldea,
Critică şi onto-retorică, în
Contemporanul. Ideea Europeană, nr.
8, august 2010, p. 12; în străinătate:
în volume: Bibliographic guide to
Slavic, Baltic, and Eurasian studies,
Volumul 1 Bibliographic Guide to
Slavic, Baltic & Eurasian Studies, 19,
New York Public Library. Slavonic
Division, G.K. Hall, 1994; Libuse
Valentova, Slovník rumunských
spisovatelů, Libri, 2001; Andreas
Klimt, Kürschners deutscher
Literatur-Kalender: R-Z, Volumul 2,
K.G.Saur, 2001; Eva Behring,
Rumänische Schriftsteller im Exil,
1945-1989, Franz Steiner Verlag,
Stuttgart, 2002; Andreas Klimt, P-Z,
Kurschners deutscher Literatur-
Kalender/hrsg. Von Gerhard Ludtke,
Werner Schuder, Editor de Gruyter,
2002; Bibliographie de la littérature
française (XVIe-XXe siècles). Revue
d’histoire litteraire de la France,
Presses Universitaires de France,
2003; Simona Modreanu, Cioran,
Oxus, Paris, 2003; Rene Rancœur,
Revue d'histoire littéraire de la
France: Bibliographie de la
littérature française (16e-20e siècle),
A. Colin, 2004; Maurice Tourneaux,
Revue d'histoire littéraire de la
France, Volumul 104, A. Colin.,
2004; Andreas Klimt, Kurschner‟s
Almanac Of German Literature, Saur
K. G. Verlag GmbH, 2004; Mauricio
Rosencof, Die Briefe die nicht
ankamen. Auf Reisen: Rumänien.
Volumul 10 din Famen und
Esperanzen, Edition Köln, 2004; La
nouvelle alternative: Bulletin,
Numerele 60-63, Association Festival
Est-Ouest, Nouvelle Alternative,
2004; William J. Thompson, French
XX Bibliography: A Bibliography for
the Study of French Literature and
Culture Since 1885.FRENCH XX
BIBLIOGRAPHY. Volumul 57 din
Issue Series, Associated University
Presse, 2005; Dieter Schlesak, Zeugen
an der Grenze unserer Vorstellung:
Studien, Essays, Portraits, Volumul
109 din Veroffentlichungen des
Instituts fur Deutsche Kultur und
Geschichte Sudosteuropas, Munchen,
IKGS Verlag, 2005; Heinrich Hart,
Julius Hart, Joseph Kurschner,
Hermann Hillger Klenz, Gerhard
Ludtke, Erich Neuner, Hans Strodel,
Kürschners deutscher Literatur-
Kalender, Partea 2, Leipzig, 2005;
Andreas Klimt, Kurschner‟s Almanac
Of German Literature, 2006-2007,
Saur K. G. Verlag GmbH, 2006;
NEF, Nouvelles études francophones,
Volumul 22, Conseil international
d'études francophones/CIEF, 2007;
Norbert Beleke, Karin Di Felice, Wer
ist wer? 46. Ausgabe 2007/2008: Das
Deutsche WHO's WHO, Schmidt -
Roemhild, 2007; BLPES,
International Bibliography of
Sociology, Volume XLIX, 1999,
edited by British Library of Political
and Economic Science Staff, 512 p,
49
ROUTLEDGF, ISBN 0-415 – 24011
– 5, 11 New Fetter Lane, London
EC4P 4EE, 29 West 35 th Street,
New York NZ 10001; Aurélien
Demars, Le pessimisme jubilatoire de
Cioran. Enquête sur un paradigme
métaphysique négatif - 2007 - lyon3.
Université Jean Moulin Lyon
3Faculté de Philosophie. Thèse pour
obtenir le grade de docteur en
Philosophie de l’Université Jean
Moulin Lyon 3 présentée et soutenue
publiquement parAurélien Demars Le
15 octobre 2007; Ionesco, Eugene,
Destellos y teatro. Sclipiri şi teatru,
Introducción, traducción y notas
Mariano Martínez Rodríguez,
Editorial Fundamentos, Madrid,
2008; în periodice: Jean-Pierre
Longre, în Revue Seine et Danube, nr.
1, L‟esprit des péninsules, www.
Sitartmag. Com.; Sarca Iona
(Universtät Klagenfurt), Aphorismus
und Sprachliches Exil. Emil Cioran
und die “Adoptvsprache”, în Das
Verbinden der Kulturen, Sektion: Exil
und Literatur, 7 bis 9. November
2003, Austria Center, Wien Plakat;
Dieter Schlesak, Le terminus de
l‟histoire. Émile Cioran et Benjamin
Fondane, l‟histoire d‟une secrète
amitié, în Seine & Danube, nr. 2,
L’esprit des péninsules, Paris, 2004,
pp. 122, 133; Farkas Jenö, Egy párizsi
folyóirat: Seine et Danube, în
Európai utas, nr. 3, 2004, pp. 78-79;
Emily Martin, “Reisen wegwohin”.
Neue Veröffentlichungen von und
über Dieter Schlesak, in Allgemeine
Deutsche Zeitung für Rumänien, 12
März 2004, Seite 4; Jean-Pierre
Longre, Aller-retour Bucarest-Paris.
Dumitru Tsepeneag ou les
cheminements musicaux d‟une
écriture, în Interculturel.
Francophonies, nr. 7, juin-juillet
2005, Ecrivains Francophonnes
d‟Europe, textes réunis et présentés
par Robert Jouanny, © 2005 Alliance
française de LECCE, (pp. 103-114),
p. 112; Nicoleta Sălcudeanu, La mort
du réalisme socialiste et la
renaissance de l‟expérimentalisme.
Le mouvement oniric, în Seine et
Danube, nr. 6, Éditions Paris-
Méditerranée, 2005, p. 86; Olivia
Spiridon, Bücherschau, Marian
Victor Buciu: Dieter Schlesak, un
maestru german al evaziunii, în
Südostdeutsche Vierteljahres-Blätter,
54. Jahrgang, München, 2005, 2, Heft
2, Institut für deutsche Kultur und
Geschichte Südosteuropas, pp. 223-
224; Dumitru Tsepeneag. Le sablier
renversé: entretiens avec Ion Simuţ.
Extraits choisis du roumain par Luiza
Palanciuc, în Nouvelles Études
Francophones, revue du Conseil
International d’Études Franconphones
(CIÉF), Lafayette, USA, Volume 20,
Numéro 1, Printemps 2005, p. 78.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1993.
BUDICĂ, Marin
LUCRĂRI PUBLICATE:
Dicţionar de personaje literare,
treapta I, Slatina, Editura Excelsior,
1991; Limba şi literatura română
pentru bacalaureat şi admitere în
învăţământul superior: Referinţe
critice semnificative (în colaborare cu
Ion Toma), ediţia a 2-a, Craiova,
Editura Aius, 1998; Limba română:
Îndrumar teoretic şi practic pentru
examenele de bacalaureat şi de
50
admitere la facultate (în colaborare
cu Ion Toma şi Dumitru Ivănuş),
Bucureşti, Editura All Educational,
2001.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
BURADA, Cristian Liviu
n. 28 decembrie 1958, Craiova.
Poet.
Fiul lui Marian Burada.
Facultatea de Construcţii din
cadrul Institutului Politehnic „Traian
Vuia” din Timişoara; Facultatea de
Drept ,,Nicolae Titulescu”,
Universitatea din Craiova.
A lucrat în domeniul
construcţiilor în ţară (1984-1989), în
Germania (1989-1994); director al
Primăriei Craiova - Direcţia de
Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi
Lucrări Publice (1994-2000);
inspector general teritorial la
Inspectoratul Teritorial în Construcţii
din Craiova (din 2000). Director al
săptămânalului Curierul Primăriei
Craiova (1997-2000).
Premii: Premiul pentru poezie al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Echerul fosforescent şi alte câteva
lumini (2009).
Debut publicistic cu versuri în
revista Luceafăru1 (1976); debut
editorial cu un grupaj de poezii în
volumul colectiv Tărâmuri de
dragoste (1978).
Colaborări: Ramuri, Convorbiri
literare, Orizont, Cotidianul,
Luceafăru1, Mozaicul, Curierul
Primăriei Craiova ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Versuri în volumul colectiv Tărâmuri
de dragoste, Craiova, Tipografia
Oltenia, 1978; Îngeri de nisip,
Craiova, Editura Ramuri, 1998;
Ghilotina de fum, Târgu-Jiu, Editura
Pasărea Măiastră, 1999; Jurnal de
petrecere, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2000; Echerul
fosforescent şi alte câteva lumini,
Editura Fundaţiei Luceafărul, 2008.
Lucrări în colaborare: Craiova
- Pagini de istorie şi civilizaţie, vol.I -
Alimentarea cu apă, Craiova, Editura
Aius, 1997; vol. III - Amenajarea
apelor. Canalizarea şi termoficarea
oraşului, Craiova, Editura Helios,
1998; Craiova. Ghid turistic, Craiova,
1997; Monumentele Craiovei,
Craiova, Editura Helios, 1998;
Bisericile Craiovei, Craiova, Editura
Helios, 1998; Grădinile şi parcurile
Craiovei, Craiova, Editura de Sud,
2000.
Lucrări de specialitate:
Încercări de laborator pentru
materiale de construcţii, Craiova,
Editura Universitaria, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Personalităţi din Oltenia:
dicţionar (coordonator Paul Cucu,
Alexandru Stuparu, Alina Laura
Enache), Craiova, Editura Sitech,
1999; Florea Firan, Profiluri şi
structuri litarare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; în periodice: Bucur
Demetrian, Jurnal de petrecere, în
Ramuri, nr. 4(1018), p. 13; Poezie, în
Luceafărul, nr. 33, 2008; Echerul
fosforescent şi alte câteva lumini, în
Luceafărul, nr. 1-2, 2010; Premiile
51
U.S.R. pentru anul 2008 Filiala
Craiova, în Ramuri, nr. 1, 2010.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1999.
BUŞE, Ionel
n. 4 noiembrie 1958, comuna
Târgu Logreşti, judeţul Gorj.
Filosof, eseist, prozator.
Fiul lui Valeriu Buşe şi al
Mariei.
Clasele primare
şi gimnaziale în
comuna Târgu
Logreşti, judeţul Gorj
(1965-1973); Liceul
nr. 4 din Târgu-Jiu
(1973-1978);
Facultatea de Istorie-Filosofie, Secţia
Filosofie-Istorie, Universitatea din
Bucureşti (1980-1984). Diplomă de
Studii Aprofundate (DEA-master)
Facultatea de Litere, specializarea:
,,Philosophies de l’existence”,
Universitatea Bourgogne din Dijon
(1993-1995). Doctor în filosofie cu
teza Simbolistica basmului fantastic
românesc, la Universitatea din
Bucureşti (1999) şi doctor în filosofia
imaginarului cu teza Mythes et
symboles dans la prose fantastique de
Mircea Eliade, la Universitatea
Bourgogne, Dijon (2000).
Profesor titular de ştiinţe socio-
umane la diferite licee din Bihor, Gorj
şi Dolj; profesor asociat la
Universitatea din Craiova, Facultatea
de Litere şi Istorie, Secţia Filosofie-
Sociologie (lector 1996-1999); titular
lector universitar doctor Universitatea
din Craiova, Facultatea de Litere şi
Istorie, Secţia Filosofie-Sociologie
(1999-2002); conferenţiar universitar
doctor filozofie Facultatea de Drept
„Nicolae Titulescu” (2002-2005);
prof. univ. dr. filozofie Facultatea de
Drept şi Ştiinţe Administrative
„Nicolae Titulescu” (din 2005);
cercetător II asociat la Institutul de
Stiinţe Socio-Umane “C. S.
Nicolăescu-Plopşor” Craiova (2006-
2007).
Redactor la revistele Columna şi
Brâncuşi din Târgu-Jiu; redactor
asociat la revista Uniunii Scriitorilor
din România, Ramuri, Craiova (din
2000); redactor la Revista de Studii
Socio-Umane a Institutului de Studii
Socio-Umane şi a Fundaţiei Themis,
Craiova.
Director al Centrului de Studii
asupra Imaginarului şi Raţionalităţii
„Mircea Eliade”, Universitatea din
Craiova, al revistei Symbolon şi
coordonator al colecţiei Caietele
„Mircea Eliade”; membru fondator al
Societăţii Române de Filosofie;
membru al Comitetului Director al
SRF; preşedinte al Filialei Craiova a
SRF; membru al Comitetului director
al Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova; membru al
„Association des amis de Gaston
Bachelard”, Bar sur Aube-Dijon;
membru al Societăţii ştiinţifice
„Ferdinand Gonseth”, Lausanne,
Elveţia; membru în Comisia de
filosofia imaginarului a Secţiei de
Filozofie a Academiei Române;
membru în Comitetul ştiinţific al
celui de al XIII-lea Colocviu de Studii
asupra Imaginarului, Universitatea
Federală din Pernambuco, Brazilia,
Recife, octombrie 2004; membru în
Comitetul ştiinţific al celui de al XIV-
lea Colocviu de Studii asupra
52
Imaginarului, Universitatea Federală
din Pernambuco, Brazilia, Recife,
octombrie-noiembrie 2006; membru
în Comisia de Etică a Universităţii din
Craiova; evaluator ARACIS; membru
în juriul Uniunii Scriitorilor din
România (Craiova) pentru acordarea
premiilor, Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (2006-
2010).
Premii: Premiul al II-lea pentru
proză la Festivalul „Tudor Arghezi”
pentru nuvela Naufragiul (1987);
Premiul naţional “APLER” al revistei
Ramuri pentru activitate culturală pe
anul 2001; Premiul Uniunii
Scriitorilor din Craiova pentru eseu
pe anul 2003 pentru volumul Logica
pharmakon-ului, prefaţă Jean-Jacques
Wunenburger, Editura Paideia, 2003;
Premiul Academiei Române pentru
volumul Filosofia şi metodologia
imaginarului, Craiova, Scrisul
Românesc, 2005; Premiul „Mircea
Florian” al Academiei Române
pentru lucrarea Filosofia şi
metodologia imaginarului (2007);
Premiul revistei „Scrisul Românesc”
2007 pentru volumul Filosofia şi
metodologia imaginarului; Bursa
NEC LINK 2006-2007 cu ciclu de
conferinţe Théories et méthodologies
de l‟imaginaire; Premiul „Petre
Pandrea” acordat de revista Mozaicul
pentru volumul Ultima vară cu Enikö
şi alte ... povestiri (2010).
Debut publicistic cu proză
scurtă în revista Forum studenţesc din
Timişoara (1985); debut editorial cu
volumul Eseuri şi schiţe ontologice
(1997).
Colaborări: Forum studenţesc,
Ramuri, Mozaic, Tribuna, Echinox,
Brâncuşi, Columna, Symbolon,
Scrisul Românesc ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: în
ţară: Eseuri şi schiţe ontologice
(prefaţă de Gheorghe Vlăduţescu,
vicepreşedinte al Academiei
Române), Târgu-Jiu, Editura
Fundaţiei ,,Constantin Brâncuşi”,
1997; O hermeneutică simbolică a
basmului românesc, Cluj, Editura
Alfa Press, 2000; Logica pharmakon-
ului, eseuri (cuvânt înainte de Jean-
Jacques Wunenburger), Bucureşti,
Editura Paideia, 2003;
Métamorphoses du symbole (prefaţă
de Jean-Jacques Wunenburger), Cluj,
Editura Dacia, 2004; Filosofia şi
metodologia imaginarului, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2005;
Democraţie în rouge caviar, eseuri,
Cluj, Editura Fundaţiei Alfa, 2007;
Ultima vară cu Enikö şi alte ...
povestiri, proză scurtă, Fundaţia Alfa,
2010; în străinătate: Introduction à
la pensée roumaine, Université Lyon
III, 2006; Du logos au mythos,
L’Harmattan, Paris, 2008.
Coordonator de volume
colective: Aspecte ale mitului (col.
Symbolon), vol. II, Craiova, Editura
Universitaria, 2001; Imaginarul
politic (col. Symbolon), vol. I,
Craiova, Editura Universitaria, 2002;
Caietele Mircea Eliade nr. 1, Craiova,
Editura Universitaria, 2002; Caietele
Mircea Eliade nr. 2, Craiova, Editura
Universitaria, 2004; Filosofi români.
Gheorghe Vlăduţescu la 70 de ani,
Editura Universitaria, 2007;
Imaginaire et Rationalité (col.
Symbolon), vol. III, Craiova, Editura
Universitaria, 2007; Mircea Eliade et
la pensee mythique, ISSN Symbolon
nr. 4 (coordonator … et Jean-Jacques
53
Wunenburger), ISBN Uiversité Lyon
III, 2008; L‟imaginaire des Orients,
ISSN Symbolon 5 (coordonator … et
Jean-Jacques Wunenburger), ISBN
Editions Universitaires de Lyon 3,
2009.
Traduceri: Viaţa imaginilor,
traducere din limba franceză a cărţii
La vie des images de Jean-Jacques
Wunenburger, Cluj, Editura
Cartimpex, 1998; Imaginariile
politicului, traducere din limba
franceză a cărţii Imaginaires du
politiques de Jean-Jacques
Wunenburger, Bucureşti, Editura
Paideia, 2005.
Studii şi articole publicate în
volume colective: în străinătate:
Recherches bachelardiennes en
Roumanie în volumul Bachelard dans
la monde, sous la direction de Jean
Gayon et Jean-Jacques Wunenburger,
Presses Universitaires de France,
Paris, 2000, pp. 223-234; La
revolution roumaine de 1848-1849.
Son programme (în colaborare cu V.
Osiac) în volumul France et l‟identité
nationale roumaine, Dijon, EUD,
2002, pp. 145-157; Le symbolisme
des catastrophes et le mythe de
l‟éternel retour chez Mircea Eliade in
L‟Homme et l‟Environnement,
Editura Université Bourgogne, 2003,
pp. 97-103; Brâncuşi et la sagesse
des formes. L‟Ensemble sculptural de
Tg-Jiu în Images, formes et
déformations, Editura Université
Lyon III, 2005, p. 16; L‟imaginaire
de la nature et l‟anti-utopie féministe
în As Dimensões Imaginárias da
Natureza, Universidade Federale de
Pernambuco, Recife, Brazilia (2006),
Mulher, natureza, fecundidade os
mitos da regeneração da natureza e o
immaginario feminino, Recife, 2006;
Mademoiselle Christina de Mircea
Eliade: une variation bachelardienne
sur les mythologies roumaines du feu,
p. 9, in L‟imaginaire du feu
(approches bachelardiennnes), s. la
dir. de Martine Courtois, Jacques
Andrée Editeur, Lyon, Centre Gaston
Bachelard, 2007; Mircea Eliade et la
pensée ouverte , în Mircea Eliade et
la pensée mythique (coordonator … şi
Jean-Jaques Wunenburger), 2008;
Metamorfosi di un mito - il monstro
dei Carpazi, în Le frontiere
dell‟alterità, Sellerio edidore,
Palermo, 2009; Littérature roumaine
et sociétés viticoles, în volumul
Vigne, vin et aventures humaines,
coord. Maryvonne Perrot et Jocelyne
Perard, Bourgogne, Chaire UNESCO,
Centre Georges Chevrier; De
Heidegger à Eliade: deux
philosophies mytho - poïétiques, în
Caietele Echinox, nr. 17, Mythos
versus logos, Presse Universitaires
Valenciennes, 2009; Univers
temporels: une inititation mythico -
symbolique, în volumul Au risque de
l‟existence. Le mythe, la science et
l‟art, coord. Jean-Claude Gens si
Pierre Guenancia, EUD Dijon, 2009;
„Mircea Eliade y la antropologia de
lo sagrado”, în Sociologia y
antropologia. Pensar la
humanidades, Acatlán, Juan Pablos
editor Universidad Nacional
Autonoma de Mexico, Facultad de
Estudios Superiores Acatlan, Mexico,
2010; în ţară (selectiv): De la Mitul
Vârstei de Aur la utopia
revoluţionară a omului nou în
volumul Symbolon (coordonator …),
Editura Universitaria, 2001, pp. 111-
122; Spaţiul public ca spaţiu simbolic
54
în volumul colectiv Administraţia
publică în spaţiul european - prezent
şi perspectivă (coordonator Alina
Nicu), Craiova, Editura Universitaria,
2006; Teoria imaginii de la Jean-
Paul Sartre la Gilbert Durand, în
volumul Sartre în gândirea
contemporană, Craiova, Editura
Universitaria, 2008; Simboluri ale
morţii iniţiatice în basmul românesc,
în volumul Moartea astăzi
(coordonator Basarab Nicolescu),
Bucureşti, Editura Curtea Veche,
2008; Rationalité et récessivité chez
Mircea Florian, p. 20, în Les Actes du
colloque international „Systèmes,
images, langages”, Bucarest (14-15
juin, 2006), Editura Universităţii,
Bucureşti, 2008, p. 314.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Gheorghe Vlăduţescu,
Prefaţă la Eseuri şi schiţe ontologice
(autor Ionel Buşe), Târgu-Jiu, Editura
Fundaţiei Brâncuşi, 1997; Jean-
Jacques Wunenburger, în Cuvânt
înainte la Logica pharmakon-ului
(autor Ionel Buşe), Bucureşti, Editura
Paideia, 2004; Jean-Jacques
Wunenburger, Préface la
Métamorphoses du symbole (autor
Ionel Buşe), Editura Dacia, 2004;
Jean Libis, în Réglements des comptes
(Caietele Mircea Eliade, nr. 2,
Editura Universitaria, Craiova, 2004);
Jean-Jacques Wunenburger, Préface
la Introduction à la pensée roumaine
(autor Ionel Buşe), Université de
Lyon, 2005; Codrina Laura Ioniţă, în
Între real şi virtual , volumul
colectiv Arta la ora internetului, Iaşi,
Editura Artes, 2006 şi Arta între
activism şi contemplare, în Artă şi
comunicare, Iaşi, Editura Artes, 2008;
Bruno Pinchard, Prefaţă: Ionel Buşe
et la sagesse des mythes la Du logos
au mythos (autor Ionel Buşe),
l’Harmattan, Paris, 2008; în
periodice: Ion Hirghiduş, Un proiect
mereu deschis, în Ramuri, nr. 12,
decembrie 2001; Horia Dulvac,
Anatomia logicii simbolice, în
Ramuri, nr. 12, decembrie 2001;
Adrian Niţă, Utopia raţiunii pure în
Observatorul cultural, 2004; Andrei
Stavila, Acelaşi pharmakon, un alt tip
de logică, în Convorbiri literare, Iaşi,
octombrie 2004; Ştefan Melancu, Sub
semnul pharmakon-ului, în Tribuna,
Cluj-Napoca, februarie 2005; Daniela
Iancu, Métamorphose du symbole, în
Arche, Craiova, nr. 1, 2006; Ioan
Lascu, Introduction à la pensée
roumaine de Ionel Buşe, în Ramuri,
septembrie 2006; Ionuţ Mihai
Popescu, recenzie la Filosofia şi
metodologia imaginarului, în Ramuri,
septembrie 2007; Bucur Demetrian,
recenzie la Democratie in rouge
caviar, în Ramuri, Craiova, februarie
2008; Nicolae Coande, recenzie la
Democratie in rouge caviar, în
Cultura, Bucureşti, februarie 2008;
Dorin Ciontescu-Samfireag, Laserul
filosofic şi măruntaiele democraţiei,
în Tribuna, Cluj, aprilie 2008; Diario
de Pernambuco - Brazilia, 2
noiembrie 2004; New York Magasin,
nr. 553, 16 ianuarie 2008; Premiul
Academiei Române: Ionel Buşe -
Filosofia şi metodologia
imaginarului, în Scrisul Românesc,
an. 6, nr. 2, februarie 2008, p. 20;
Jean Libis, Chateaux hantes, Ionel
Buşe, Du logos au mythos, în Revue
Critique, no. 749, 15 octombrie 2009,
Editition de Minuit, Paris, Michel
Foucault, De Kant à soi; Bruno
Pinchard, Ionel Buşe şi înţelepciunea
55
miturilor, în Ramuri, nr. 3, martie
2009; Jean Libis, Du logos au mythos,
în Scrisul Românesc, nr. 6, 2009; Ana
Dănescu, Cei mai buni în drept şi
cultură francofonă, în Gazeta de Sud,
nr. 4645, 27 mai 2010, p. 4;
Prezentare a activităţilor Centrului de
Studii asupra Imaginarului şi
Raţionalităţii Mircea Eliade şi a
autorilor publicaţiilor în Buletin de
liaison des Centres sur l‟imaginaire,
editor Universitatea Bourgogne din
Dijon (nr. 17- 2001; nr. 18 - 2002; nr.
21 - 2003). În 2004, 2005, 2006,
2007, 2008, prezentat în acelaşi
Buletin şi în formă electronică.
Prezentare a activităţii, inclusiv
Centrul Mircea Eliade în Maroc,
AlQuds Al Arabi, vol. 17, 2 May
2005.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2000.
BUZERA, Ion
n. 20 martie 1966, Bumbeşti-Jiu,
judeţul Gorj.
Critic şi istoric literar, eseist.
Fiul lui Ion C. Buzera şi al
Leonicăi.
Şcoala
Generală nr. 11 din
Târgu-Jiu (1972-
1980); Liceul
„Spiru Haret”
(Industrial nr. 6),
secţia filologie-
istorie din Târgu-Jiu (1980-1984);
Facultatea de Filologie, secţia
română-franceză la Universitatea din
Craiova (1985-1989); beneficiază de
o bursă a Guvernului Francez pentru
Cercetări Literare la Universitatea
Lyon II, Franţa (1990-1991).
Doctoratul în filologie, specializarea
poetică / stilistică, la Universitatea din
Craiova, cu teza Şcoala de proză de
la Târgovişte (1994).
Profesor în învăţământul
secundar, Pieleşti, judeţul Dolj (1989-
1990); preparator la Facultatea de
Litere, Catedra de literatură română,
universală şi comparată, Universitatea
din Craiova (1991-1992); asistent,
Facultatea de Litere, Catedra de
Literatură română, universală şi
comparată, Universitatea din Craiova
(1992-1994); lector doctor, Catedra
de Literatură română, universală şi
comparată, Facultatea de Litere,
Universitatea din Craiova (1995-
2001); conferenţiar universitar doctor,
Catedra de Literatură română,
universală şi comparată, Facultatea de
Litere, Universitatea din Craiova
(2002-2008); prodecan cu cercetarea
şi calitatea învăţământului al
Facultăţii de Litere din Craiova
(2004-2008); prodecan cu cercetarea
şi calitatea învăţământului al
Facultăţii de Litere din Craiova (din
februarie 2008); membru în Senatul
Universităţii din Craiova (din
februarie 2008).
Redactor şef al revistei Saeculum
(Craiova); redactor şef al revistei
Colocvium, revistă a Societăţii de
Ştiinţe Filologice, filiala Dolj (din
ianuarie 2007); secretar de redacţie al
Analelor Universităţii din Craiova,
Facultatea de Litere, seria Literatură
română, universală şi comparată;
secretar de redacţie al revistei
Mozaicul; redactor revista Ramuri
(1990-1992), revista Mozaicul (2000-
2002), Anuarul Colocviului
Internaţional de Exegeze şi
56
Traductologie “Marin Sorescu”.
Membru în Grupul de cercetare a
literaturii române contemporane,
coordonat de Paul Cornea, profesor la
Facultatea de Litere, Universitatea din
Bucureşti (1995-1998); membru al
Societăţii de Ştiinţe Filologice din
România; preşedinte al Societăţii de
Ştiinţe Filologice din România, filiala
Dolj (din 2006); membru în Centrul
de cercetare a literaturii germane din
România „Oscar Walter Cisek”, în
colaborare cu Institut für deutsche
Kultur und Geschichte Südosteuropa
(IKGS) e. V. an der Ludwig-
Maximilians-Universität, München;
membru în comisii de doctorat
(examene, referate, susţineri);
preşedinte în comisii de susţinere a
doctoratului; membru în comisii de
specialitate ISJ Dolj (concursuri
inspectori de specialitate); organizator
simpozioane naţionale sub ediga SŞF,
Filiala Dolj; membru în comitete
ştiinţifice de organizare a mai multor
conferinţe internaţionale; membru în
comitetele ştiinţifice ale unor volume
colective; formator în cadrul
programului EUROTEACHER 2.
Premii şi distincţii: 15 premii la
concursurile profesionale studenţeşti
(1985-1989); Premiul pentru critică
literară al revistei Ramuri (1989);
Premiul Academiei Române pentru
cercetare ştiinţifică (filologică)
studenţească (1989); Premiul Uniunii
Scriitorilor, Filiala Craiova pentru
debut, volumul Literatura română
faţă cu postmodernismul (1997);
Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova pentru
volumul Reinventarea lecturii (2001);
Premiul Uniunii Scritorilor din
România, Filiala Craiova pentru
volumul Proximităţi critice (2005);
Premiul „Petre Pandrea” pentru eseu
pe anul 2005 al revistei Scrisul
Românesc (2006); Diploma de
Onoare a Municipiului Craiova -
pentru contribuţia adusă la
îmbogăţirea patrimoniului cultural
craiovean din perspectiva criticii
literare, dar şi a creaţiei scriitoriceşti
(2008).
Debut publicistic în revista
Ramuri, cu o cronică literară (1987);
debut editorial cu volumul Literatura
română faţă cu postmodernismul
(1996).
Colaborări: Ramuri, Saeculum,
Convorbiri literare, Paradigma,
Observatorul literar, Analele
Universităţii din Craiova - Seria
Ştiinţe Filologice, Familia, Vatra,
Scrisul Românesc ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Şcoala de proză de la Târgovişte,
Craiova, 1994; Literatura română
faţă cu postmodernismul, Craiova,
Editura Spirit Românesc, 1996;
Reinventarea lecturii, Craiova,
Editura Aius, 2000; Virgil Mazilescu,
Braşov, Editura Aula, 2000; Lecturi
postmoderne, Craiova, Editura Noul
Scris Românesc, 2001; Proximităţi
critice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2004; Şcoala de proză de
la Târgovişte, Piteşti, Editura Paralela
45, 2007; Proximităţi critice, II,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2009.
Cursuri universitare: Prelegeri
de literatură română contemporană,
Craiova, Reprografia Universităţii din
Craiova, 2000.
Articole în volume colective:
Capcanele autorităţii, în Colocviile
“Mozaicul”. Autoritatea valorii -
57
valoarea autorităţii, Craiova, Editura
Aius, 2000, pp. 74-83; Repere de
studiu al literaturii române
postbelice, în Reforma curriculară în
învăţământ, Editura Agora, 2000, pp.
79-84; Poetica (recursivă a)
jurnalului la Radu Petrescu, în AUC,
seria Ştiinţe filologice, Literatură
română şi universală, Editura
Universitaria, 2002, pp. 20-24;
Repere pentru o “repoziţionare” a
operei eminesciene: soluţia
transparadigmatică, în Quaderni di
studi italiani e romeni, 1, Edizioni
dell’Orso, 2003, pp. 37-51;
“Reinventarea” unor forme de
existenţă literară, în volumul Canon
şi canonizare, Editura Pontica, 2003,
pp. 19-21; Autocontestaţia
eminesciană, în volumul Eminescu &
Caragiale - 150, Craiova, Editura
Aius, 2004, pp. 16-26; I. L. Caragiale
şi trans-formarea literaturii române,
în volumul Eminescu & Caragiale -
150, Craiova, Editura Aius, 2004, pp.
123-129; Literatura şi discursul
public, în Fizionomia spaţiului public
românesc. Perspective europene,
Craiova, Editura Aius, 2004, pp. 89-
96; Forme ale remodelării
conceptuale în critica lui Marin
Sorescu, în Anuarul Colocviului
Internaţional de Exegeze şi
Traductologie „Marin Sorescu”,
Craiova, Editura Aius, 2007, pp. 34-
36; Exerciţiile de stil şi gândire
estetică ale lui Radu Petrescu, în
Omagiu aniversar academicianului
Marius Sala, Editura Universitaria,
2007, pp. 125-135; Forme ale
remodelării conceptuale în critica lui
Marin Sorescu, în Anuarul
Colocviului Internaţional de Exegeze
şi Traductologie „Marin Sorescu”,
Craiova, Editura Aius, 2007, pp. 34-
36; Receptarea lui Homer şi Vergiliu
în eseistica lui Radu Petrescu, în
Lucrările simpozionului internaţional
„Receptarea Antichităţii greco-latine
în culturile europene”, Craiova,
Editura Universitaria, 2008, pp. 109-
116; Teme ale eseisticii interbelice a
lui Mircea Eliade, în volumul Studii
eliadiene. Mircea Eliade între istoria
religiilor şi literatură (coordonatori:
Adrian Boldişor şi Radu Săvulescu),
Craiova, Editura Aius, 2009, pp. 79-
88; Arghezi, multiplul, în volumul
Marin Beşteliu - 70. In honorem,
Craiova, Editura Cellina, 2009, pp.
86-90.
Lucrări (articole) publicate în
volumele conferinţelor
internaţionale: Forme ale
remodelării conceptuale în critica lui
Marin Sorescu, în Anuarul
Colocviului Internaţional de Exegeze
şi Traductologie „Marin Sorescu”,
Craiova, Editura Aius, 2007, pp. 34-
36; Receptarea lui Homer şi Vergiliu
în eseistica lui Radu Petrescu, în
Lucrările simpozionului internaţional
„Receptarea antichităţii greco-latine
în culturile europene”, Craiova,
Editura Universitaria, 2008, pp. 109-
116; Construcţia identităţii în
ficţiunea literară, în volumul
Comunicare, identitate, context
(coordonator Emilia Parpală), Editura
Universitaria, 2009, pp. 160-164.
Comunicări publicate în
volumele unor manifestări ştiinţifice
naţionale: Repere conceptuale
neomoderne şi postmoderne în opera
lui Marin Sorescu, în volumul
Permanenţa operei soresciene.
Simpozion naţional, Craiova, Editura
Sitech, 2009, pp. 8-9
58
Ediţii îngrijite: Marin Sorescu,
Poezii alese, Grup Editorial Art, 2006,
colecţia „Mari scriitori români”.
Volume îngrijite (colectiv):
Omagiu aniversar academicianului
Marius Sala, Craiova, Editura
Universitaria, 2007.
Peste 100 de referate şi
comunicări ştiinţifice despre autori
canonici ai literaturii române (Mihai
Eminescu, Ion Creangă, I. L.
Caragiale, Ioan Slavici, Titu
Maiorescu, Mihail Sadoveanu, Liviu
Rebreanu, Camil Petrescu, Lucian
Blaga, Mircea Eliade, Pompiliu
Constantinescu, Hortensia Papadat-
Bengescu, Nichita Stănescu, Marin
Sorescu, Alexandru Ivasiuc) la
sesiunile Societăţii de Ştiinţe
Filologice din România.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Irina Petraş, Panorama
criticii literare româneşti. 1950-2000,
Cluj-Napoca, Casa cărţii de ştiinţă,
2001, pp. 160-162; Ion Bogdan
Lefter, Anii ‟60 - ‟90. Critica literară,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2002, pp.
409-410; Constantin M. Popa, Braţul
de la Lepanto, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003, pp. 190-195;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II (M-Z),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Cătălin Ghiţă, Ipostaze ale
actului critic. Eseuri şi cronici
literare, Craiova, Editura
Universitaria, 2005, pp. 92-94;
Enciclopedia personalităţilor din
România, ediţia a 3-a, Hübners Who
is Who, 2008, p. 214; în periodice:
Eugen Velican, Un critic nouăzecist:
Ion Buzera, în Caietele Columna, nr.
1-2, 1999, p. 7; Sorina Sorescu,
Originalitate şi alternativă, în
Mozaicul, nr. 6-7, 1999, p. 15;
Florentina Pascu, Reinventarea
lecturii, în AUC, seria Ştiinţe
filologice, Literatură română şi
universală, nr. 1-2, 1999, pp. 251-
253; Dan Gulea, recenzie la volumul
Reinventarea lecturii, în Observator
cultural, nr. 47, 2001, p. 27; Roxana
Racaru, recenzie la volumul Virgil
Mazilescu, în Observator cultural, nr.
56, 2001, p. 26; Dan Mănucă,
Amurgul foiletonului, în Convorbiri
literare, nr. 2, 2001, pp. 25, 29; C.
Pătrăşconiu, Cărţi de top, în Focus
Vest, nr. 19, 2001, p. 12; Dan C.
Mihăilescu, Colecţia “Canon”, în
Ziarul de duminică, nr. 26, 2001, p. 2;
Bucur Demetrian, O recitire a poeziei
lui Virgil Mazilescu, în Ramuri, nr. 5-
6, 2001, p. 5; Cătălin Ghiţă, Lectura
şi avatarurile sale, în Apostrof, nr. 7-
8, 2001, p. 8; Imola Antal,
Canonizarea noninseriabilului, în
Vatra, nr. 8-9, 2002, pp. 88-90; Ion
Bogdan Lefter, Filo-“târgovişteni”,
în Observator cultural, nr. 139, 2002,
p. 11; Alin Creangă, „Ion Buzera,
Lecturi postmoderne” , în Familia, nr.
11-12, 2002, pp. 189-190; Silviu
Gongonea, Ion Buzera despre
practicile postmoderne ale Şcolii
târgoviştene, în Argos, nr. 31,
februarie 2008; Adina Diniţoiu,
Târgovişteni şi postmoderni, în
Dilemateca, anul III, nr. 25, iunie
2008, p. 30; Ina Dumariu, Un
postmodernist despre postmodernişti,
în Altitudini, nr. 26-27, aprilie-mai
2008, pp. 24-25.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2000.
59
C
CÂRLUGEA, Zenovie
n. 28 octombrie 1950, comuna
Cruşeţ, satul Maiag, judeţul Gorj.
Poet, critic şi istoric literar,
publicist.
Fiul lui
Nicolae Cârlugea şi
al Eugeniei.
Studii liceale
la Balş, judeţul Olt;
Facultatea de limba
şi literatura română,
secţia limba română-limba latină,
Universitatea din Bucureşti (1975).
Doctorat în filologie cu teza Lucian
Blaga - dinamica antinomiilor
imaginare, Universitatea din Sibiu
(2004).
Profesor titular la Şcoala
Gimnazială cu clasele I-X, din
comuna Prigoria, județul Gorj (1972-
1976); director coordonator la Şcoala
Gimnazială din comuna Prigoria,
Gorj (1975-1976); profesor titular la
Colegiul Naţional „Ecaterina
Teodoroiu”, din municipiul Târgu-Jiu
(din 1976 - în continuare); director la
Colegiul Naţional „Ecaterina
Teodoroiu”, Târgu-Jiu (1998-2002);
profesor metodist în cadrul
Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj
(din 1994).
Editor al unor periodice de
cultură, restituiri culturale şi
publicaţii proprii (cărţi de eseuri,
critică literară, poezii). Preşedinte al
Societăţii de Ştiinţe Filologice Gorj
(din 1992); Membru în Comisia
culturală de la Arhiepiscopia
Craiovei şi Mitropolia Olteniei
(2000-2007); Secretar ştiinţific al
Aulei Academice „Zalmoxis”, Târgu-
Jiu (din 1994); Membru al Dacia
Revival International Society, New
York; participant cu comunicări la
Congresele Internaţionale de
Dacologie (Bucureşti, 2000-2006);
Secretar literar al unor cenacluri
târgujiene Columna, Cristal,
Sănătatea (1976-1994); Redactor la
unele ziare locale Mesager, Reporter
de Gorj, Gorj-magazin, Actualitatea
Gorjului (1992-2002) şi reviste
culturale: Columna, Brâncuşi,
Meridian, Zalmoxis, Zalmoxiana,
Studium, Arcade - redactor şef (1990-
2004).
60
Fondator-coordonator al revistei
de cultură Portal-Măiastra, editată în
parteneriat cu Filiala de Ştiinţe
Filologice - Gorj & Centrul Judeţean
de Creaţie Gorj (din 2005 şi în
continuare). Consilier cultural,
Editura Măiastra, Târgu-Jiu, Gorj.
Debut publicistic cu versuri în
Gazeta Gorjului (1969); debut
editorial cu volumul Fericirile
(1994).
Premii, distincţii: Premiul
pentru poezie al ziarului Scânteia
tineretului (1968); Marele Premiu
pentru poezie şi critică literară la
Festivalul Naţional de Literatură
„Tudor Arghezi” (21 mai 1994);
Premiul Spiritualităţii Gorjene,
acordat de Inspectoratul pentru
Cultură al Judeţului Gorj (plachetă şi
publicaţie aniversară cu prilejul
împlinirii a 55 de ani, din partea
Consiliului Judeţean Gorj, Bibliotecii
Judeţene „Christian Tell”, Centrului
Judeţean de Creaţie şi Şcolii Populare
de Artă, din Târgu-Jiu) (1998);
Diplome de excelenţă, pentru
activitate în cultură şi învăţământ,
acordate de Primăria Târgu-Jiu,
„pentru activitate culturală deosebită
şi succese remarcabile pe tărâmul
şcolii româneşti” (1998-2009);
Diplomă de excelenţă, acordată de
Asociaţia Română pentru Patrimoniu
(Bucureşti, 2006); Diploma
„Gheorghe Lazăr”, clasa I,
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului (2007); Premiul Fundaţiei
Naţionale „Nişte ţărani” pentru
lucrările de critică şi istorie literară
„luminând cu pasiune şi acribie
portretul poetului şi filosofului Lucian
Blaga”, Bucureşti - Slătioara (25
octombrie 2007); Diplomă de
Excelenţă în Cultură, oferită de
Consiliul Judeţean Gorj (2007);
Premiul special pentru cea mai bună
lucrare de argheziologie, pentru
lucrarea Tudor Arghezi şi spiritul
Olteniei, Festivalul Naţional „Tudor
Arghezi”, Târgu-Jiu (2008); Premiul
special al Festivalului Internaţional
„Lucian Blaga” (Alba Iulia, 10 mai
2008); Diplomă de excelenţă pentru
cercetarea şi promovarea operei lui
Lucian Blaga, conferită de juriul
Festivalului Internaţional „Lucian
Blaga” (2009); Premiul de
argheziologie, pentru lucrarea Tudor
Arghezi - un elogiu al Gorjului
(2010); Premiul de critică literară,
Festivalul Internațional „Lucian
Blaga” (Alba Iulia - Sebeş, 2010);
Diplomă de excelenţă pentru
cercetări în domeniul dacologiei şi
Trofeele „Burebista” (2005),
„Decebal” (2006), „Tomiris” (2007),
„Regalian” (2008), „Mihai
Eminescu” (2009), „Mihai Viteazul”
(2010), acordate în cadrul
Congreselor Internaţionale de
Dacologie organizate la Bucureşti şi
Alba Iulia de Dacia Revival
International Society of New York.
Colaborări: Familia, Ramuri,
Amfiteatru, Orizont, Literatorul,
Tribuna, Luceafărul, Transilvania,
Mesager, Arcade, Meridian,
Brâncuşi, Tribuna educaţiei,
Gorjeanul, Didactica, Terra Litua,
Nord, Revista Învăţătorimii Gorjene,
Şcoala gorjeană, Columna, Gorjul
literar, Portal-Măiastra, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Fericirile, Târgu-Jiu, Editura
Alexandru Ştefulescu, 1994; Poezia
lui Lucian Blaga, eseu critic, Târgu-
Jiu, Editura Alexandru Ştefulescu,
61
1995; Deseninări de cleştar, Târgu-
Jiu, Editura Spicon, 1995; Alexandru
Macedonski - Palatul fermecat. Eseu
asupra barocului macedonskian,
Târgu-Jiu, Editura Alexandru
Ştefulescu, 1997; Gheaţă la mal,
poeme, Târgu-Jiu, Editura Spicon,
1997; Foişor în Heliopolis, Târgu-Jiu,
Editura Fundaţiei Constantin
Brâncuşi, 1997; Ochiul înrourat,
poezii, Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei
Constantin Brâncuşi, 1999; Brâncuşi
- azi, eseuri critice, Bucureşti, Editura
Ministerului de Interne, 2000; Lucian
Blaga - dinamica antinomiilor
imaginare, Sibiu, Editura Media
Concept, 2005; Dacoromania
profundă, studii de dacologie, Târgu-
Jiu, Editura Centrului Judeţean de
Creaţie, 2005; Lucian Blaga - Studii,
articole, comunicări, Târgu-Jiu,
Editura Măiastra, 2006; Arethia
Tătărescu. Marea Doamnă a Gorjului
interbelic, Târgu-Jiu, Editura
Măiastra, 2007; Folclor de pe Valea
Amaradiei, materiale de arhivă,
CJCPCT Gorj, 2007; Tudor Arghezi
şi spiritul Olteniei, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2008; Brâncuşi -
orizonturi critice, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2009; Brâncuşi -
studii şi eseuri, Târgu-Jiu, Editura
Măiastra, 2009; Lucian Blaga -
solstiţiul sânzienelor, documentar,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2010;
Tudor Arghezi - un elogiu al
Gorjului,Târgu-Jiu, Editura Măiastra,
2010; Victor Daimaca -
descoperitorul de comete, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2010.
Ediţii îngrijite, prefeţe: Ion
Dragoş, Cavalerul triunghiului, 1997;
Romus Roca, Din secolul XIX, 1999;
Angela Furtună, Metonimii de word-
trotter (prefaţă de …), Târgu-Jiu,
Editura Fundaţiei Constantin
Brâncuşi, 1999; Adam Puslojic,
Tăcere lustruită, poezii (cu o postfaţă
de … ), 2006; Dumitru Florica,
Sărbătoarea poeziei, poezii, restituire,
2007; Iunian Th. Ciobanu, Legendele
Insulei Ada-Kaleh, restituire, 2007;
Ion Miloş, Coloana Infinitului, poezii
(cu o postfaţă de ...); Lucian Gruia,
Triptic spiritual: Eminescu, Blaga,
Brâncuşi (prefaţă de …), Iaşi, Editura
Feed Back, 2008, ş.a.
Îngrijitor al unor volume de
poezii semnate de: Silviu Doinaş
Popescu, Oana Rădoi, Oana Popescu,
Edvina Mogoş, Andrei Popete-
Pătraşcu, Doina Oiţă, ş.a.
Inclus în câteva dicţionare
editate de Centrul Biografic
Internaţional din Cambridge (1997-
2003) şi ales membru în ADVISORY
COUNCIL - I.B.C. CAMBRIDGE,
England; American Biographical
Institute, North Carolina 27622 USA,
2007, 2008, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Al. Doru Şerban, Scriitori
Gorjeni.File de dicţionar, Târgu-Jiu,
Editura Ager, 1998, pp. 38-40;
Meridian Blaga: Comunicările
prezentate la simpozioanele ştiinţifice
anuale, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2000; Al. Doru Şerban,
Scriitori gorjeni. Panarama
deceniului 1990 - 2000, Târgu-Jiu,
Editura Ager, 2001; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003, p.
380; Mihai Marcu, Istoria
controversată a literaturii române.
1945-2005, Craiova, Editura Socrate,
62
[2007]; Ion Mărgineanu, 21 pentru
Eternitatea Blaga, Alba- Iulia, 2008;
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II,
Bucureşti, Editura Semne, 2009, p.
831; în periodice: Caiete critice
(Bucureşti), nr. 6-7(103-104), 1996,
pp. 110-112; Convorbiri literare,
(Iaşi), nr. 10, octombrie 1998, p. 40;
Adevărul literar şi artistic, an. 8, nr.
492, 2 noiembrie 1999, p. 2; Ardealul
literar şi artistic (Deva), nr. 1-2(12-
13), 2000, p. 39; Rostirea
Românească, an. 7, nr. 1-2-3,
ianuarie-februarie-martie 2001, p. 72
şi an. 8, nr. 1-2-3, 2002, pp. 87-88;
Viaţa Românească (Bucureşti), an.
97, august-septembrie, nr. 8-9, 2002,
pp. 248-250; Gorjeanul, 2 noiembrie
1999; Albina românească, serie nouă,
an. 178, octombrie-noiembrie 2006;
Gheorghe Grigurcu, în România
literară, nr. 32 şi 33, 2006; nr. 22,
2007; nr. 20, 4 iunie 2010; Barbu
Cioculescu, în Acolada, nr. 14,
noiembrie 2008; Scrisul Românesc,
iulie 2009; Mircea Popa, în Oraşul,
Cluj, 2006; ORIGINI. Romanian
Roots (New York), vol. 14, no. 9-10
(146-147), september-october, pp. 54-
55; Lumină Lină / Gracious Light, an.
10-13, vol. din anii 2005-2008;
Review of Romanian Spirituality and
Culture, New York; Portal-Măiastra
(în numerele de la 1 la 22, 2005-
2010); Liviu Grăsoiu, în Litere, nr.
4(121), aprilie 2010; Cristian
Paşcalău, Claviaturi, în Tribuna, nr.
16, 2010, p. 3; ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
CEPOI, Ion
n. 13 august 1951, Târgu-Jiu.
Prozator, eseist.
Fiul lui Ion
Cepoi şi al Eleonorei.
Liceul ,,Tudor
Vladimirescu” din
Târgu-Jiu; Facultatea
de Litere (secţia
română-italiană) a
Universităţii
,,Alexandru I. Cuza’’ din Iaşi (1974).
Profesor de limba şi literatura
română la Liceul Sulina, judeţul
Tulcea (1974-1981); director al Casei
de cultură a municipiului Târgu-Jiu
(1981-1990); consilier superior al
Inspectoratului judeţean pentru
cultură (1990-2004); funcţia de
consilier şef interimar al respectivei
instituţii (1 - 31 martie 1997); secretar
literar al Teatrului Dramatic ,,Elvira
Godeanu” Târgu-Jiu (1993-prezent);
director al Centrului judeţean pentru
conservarea şi promovarea culturii
tradiţionale (din 2004).
A iniţiat o serie de programe şi
proiecte culturale la nivelul judeţului
Gorj, precum: Gorjul istoric şi
cultural, Festivalul de umor ,,Al.
Calotescu-Neicu”, Atelierul Naţional
de Poezie “Serile la Brădiceni”,
Tabăra de cercetare etnofolclorică
,,Constantin Brăiloiu”, Festivalul
Internaţional de literatură ,,Tudor
Arghezi”, Tabăra Internaţională de
arte vizuale Gorjfest, Zilele ,,Elvira
Godeanu”, Festivalul de teatru
pentru elevi ,,Constantin Stanciovici
Brănişteanu”, Târgul meşterilor
populari din România, Corala
gorjeană, Simpozionul Naţional
“Satul Românesc, sat european” etc.
63
Printre proiectele de mare impact
cultural se numără şi acelea de
înfiinţare a Muzeului ,,Tudor
Arghezi” de la Târgu-Cărbuneşti, a
Muzeului Costumului popular
gorjenesc de la Tismana, a Muzeului
crucilor de la Târgu-Cărbuneşti, a
muzeelor locale Săcelu, Bengeşti,
Crasna, Albeni, Muşeteşti, Baia de
Fier, Bărbăteşti, Runcu, Hurezani,
Bumbeşti-Piţic etc.
Premii şi distincţii: Premiul
“Tudor Arghezi” (1994); Premiul
“Ion Cănăvoiu”(1997, 2000);
Premiul pentru activitatea de
cercetare a istoriei culturale a
Gorjului din partea Fundaţiei
Culturale “Nişte ţărani de la
Slătioara” (2005); Marele Premiu
pentru carte de umor de la Bistriţa-
Năsăud (2006); Marele Premiu al
Salonului Naţional de Carte
umoristică de la Vaslui (2006);
Diplome de excelenţă din partea
autorităţilor publice de la Târgu-Jiu,
Novaci, Târgu-Cărbuneşti, Baia de
Fier, Crasna etc.
Debut publicistic în primul an de
studenţie, în revista Alma Mater a
Universităţii ieşene (1970); debut
editorial cu volumul de poezie
Reportaj din secolul XX (1981).
Colaborări: Actualitatea
Gorjului, Gorjeanul, Polemika,
Brâncuşi, Terra Litua, Serile la
Brădiceni, Lumea gorjenească, După
Brâncuşi, Meridian, Portal Măiastra
etc., fiind în acelaşi timp redactor
fondator al unor reviste locale de
cultură precum: Brâncuşi, Portal
Măiastra, Revista Jiului de Sus,
Caietele ,,Elvira Godeanu”, Lada de
zestre, Terra Litua etc.;
LUCRĂRI PUBLICATE: Reportaj din secolul XX, poezii,
Galaţi, 1981; Scrisori de la mila 0,
proză scurtă, Târgu-Jiu, Editura
Fundaţiei Constantin Brâncuşi, 1996;
Amurgul cuvintelor / Litanii
împotriva fricii, poezii, Târgu-Jiu,
Editura Fundaţiei Constantin
Brâncuşi, 1997; Singurătatea
alegătorului de cursă lungă, proză
satirică, Târgu-Jiu, Editura Centrului
Judeţean al Creaţiei Gorj, 1997; Apele
care ne-adună / Cronica satului
Bălceşti, vol. I, Târgu-Jiu, Editura
Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj,
1997; Apele care ne-adună / Cronica
satului Bălceşti, vol. II, Târgu-Jiu,
Editura Centrului Judeţean al Creaţiei
Gorj, 1999; Când zeii ca şi oamenii,
roman, Craiova, Editura Alma, 2000;
Artele spectacolului în Gorj, eseu
monografic, vol. I, Târgu-Jiu, Editura
Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj,
2002; Îmblânzirea minotaurului sau
nouă ani din viaţa unui teatru, Târgu-
Jiu, Editura Fundaţiei Constantin
Brâncuşi, 2002; Vieţile Elvirei
Godeanu (documente, cronici,
interviuri, mărturii), Târgu-Jiu,
Editura Centrului Judeţean al Creaţiei
Gorj, 2004; Zmeul de hârtie (Viaţa şi
întâmplările petrecute de dumnealui
pitarul Costache Stanciovici la
Târgu-Jiu), roman istoric, Târgu-Jiu,
Editura Centrului Judeţean al Creaţiei
Gorj, 2004; Ghidul judeţului Gorj,
2004; Municipiul Tg-Jiu, album
aniversar, 2005; Manual de istorie
alternativă, proză umoristică, 2005;
Zmeul de hârtie, roman, ediţia a 2-a
revăzută şi adăugită, 2006; Ieşirea în
lume (istoria Teatrului ,,Elvira
Godeanu”), vol. II, 2008; Dl. Teatru
et comp. Interviuri, 2008;
64
Protocoalele Consiliului Judeţean
Gorj (26 octombrie 1864 - 25
februarie 1865), 2009.
Alte activităţi: scenariu film
documentar Zidirea (istoria teatrului
în Târgu-Jiu); spectacolul Dropia
(adaptare după Paracliserul de Marin
Sorescu) - piesa se află în repertoriul
permanent al Teatrului ,,Elvira
Godeanu’’, 2002; scenariu film
documentar Târgu-Jiu - 600 (în
colaborare cu Alpha TV), 2006; Zis şi
făcut - dramatizare după volumul
Manual de istorie alternativă,
spectacol achiziţionat de Teatrul de
Nord Satu-Mare (premiera, 10
octombrie 2006), 2006; spectacolul
Ieşirea în lume - adaptare după La
lilieci şi alte scrieri de Marin Sorescu,
premieră absolută pe 16 decembrie
2006, la Teatrul Dramatic ,,Elvira
Godeanu”, 2006.
A apărut în antologii editate la
Tulcea, Constanţa, Târgu-Jiu, Cluj-
Napoca.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Ion Tarbac, Scriitori
gorjeni - file de dicţionar, 1998;
Insula Albă, Constanţa, 2004; Al.
Doru Şerban, Evenimente şi
personalităţi gorjene, 2004; Al. Doru
Şerban, Gorjul cultural, 2005; Ion
Popescu-Brădiceni, Scriitorul
transmodernist: neohermeneut şi
mân(t)uitor al cuvintelor, 2006; Al.
Doru Şerban, Autori gorjeni şi cărţile
lor, 2007; Enciclopedia
personalităţilor din România, Elveţia,
Editura Hubner, 2009, etc; în
periodice: Mircea Bârsilă, Valentin
Taşcu, Mircea Ghiţulescu, Nicolae
Diaconu, Aurel Antonie, Ioan Flora,
Horia Gârbea, Cornel Udrea, Ana
Dobre, Ioana Dinulescu, Zenovie
Cârlugea, Ion Popescu- Brădiceni,
Nicolae Dragoş ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2008.
CHICET, Isidor
n. 20 octombrie 1956, satul
Şcheia, comuna A. I. Cuza, judeţul
Iaşi.
Prozator,
dramaturg,
folclorist.
Fiul lui
Dumitru Chicet şi
al Agnesei.
Şcoala
generală la Petroşani (1965-1972);
Liceul de Artă din Piteşti (1972-
1975); Universitatea Tehnică
Petroşani, secţia Preparare minereuri
neferoase (1977-1982). Doctor al
Universităţii Bucureşti cu teza Rituri
de întemeiere în ceremonialul nupţial
mehedinţean (2009).
Profesor suplinitor la Şcoala de
Muzică din Petroşani (l975-1976);
inginer prelucrare minereuri
neferoase la Flotaţia Rodna (1982-
1983); inginer şef de secţie şi
marketing la Orşova - Valea Cernei
(1983-1994); librar Humanitas la
Drobeta Turnu-Severin (1994-1997);
director la Centrul Judeţean de
Conservare şi Valorificare a Tradiţiei
şi Creaţiei Populare Mehedinţi (1997-
2002); şef de Secţie (Creaţie
Populară) la Centrul Cultural
Mehedinţi (din aprilie 2002);
inspector Teritorial CNA, pe judeţul
Mehedinţi (de la 1 iunie 2009);
redactor-şef al publicaţiei Răstimp -
revistă de cultură şi tradiţie populară a
65
judeţului Mehedinţi, pe care a
înfiinţat-o la 1 ianuarie 1998.
Premii şi distincţii: Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Clopotele dinspre ziuă (1998);
Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (9
septembrie 2000), pentru piesa de
teatru Cetatea interzisă, ediţie
bilingvă română-franceză,
Inspectoratul pentru Cultură
Mehedinţi, 1999; Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2000); Premiul „Eminescu”
pentru literatură la Festivalul
Internaţional de poezie „Mihai
Eminescu”, ediţie a XI-a, Drobeta
Turnu-Severin, Orşova (14-15
ianuarie 2001); Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova, pentru piesa de teatru A
Doua Venire, ediţie bilingvă română-
engleză (decembrie 2002); Premiul
pentru volumul Ultimul refugiu
(povestiri montane), la Festivalul
Naţional de Literatură Sensul iubirii,
ediţia a XII-a, Drobeta Turnu-Severin
(2007); Diploma de excelenţă pentru
revista Răstimp, la 10 ani de apariţie
neîntreruptă, Festivalul Naţional de
Literatură Sensul iubirii, ediţia a XII-
a, Drobeta Turnu-Severin, 2007;
Premiul „Eminescu” pentru
literatură la Festivalul Internaţional
de poezie „Mihai Eminescu”, ediţie a
XVII-a, Drobeta Turnu-Severin,
Orşova (14-15 ianuarie 2008);
Premiul „Cartea Anului” pentru
volumul Transfug la Orşova, Editura
Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2008,
la Târgul Naţional de Toamnă al
Cărţii, ediţia a IX-a, Drobeta Turnu-
Severin (7 noiembrie 2008).
Debut publicistic în Convorbiri
literare (1985); debut editorial în
volumul colectiv de proză În
căutarea timpului prezent (1989).
Colaborări: Convorbiri literare,
Orizont, Vatra, Luceafărul, Ramuri,
Contrapunct, Calende, Lumina
creştinismului, Actualitatea creştină,
Presa bună.
LUCRĂRI PUBLICATE: Măgura cu fagi, volum de povestiri,
Iaşi, Editura Junimea, 1991; Iosua,
teatru, Petroşani, Editura Fundaţiei
Culturale “I. D. Sârbu”, 1995;
Transfug la Orşova, carte-document,
Iaşi, Editura Timpul, 1996; Înmulţirea
greierilor, romanţ balcanic,
Timişoara, Editura Marineasa, 1997;
Clopotele dinspre ziuă (Căutări de
Dumnezeu), Drobeta Trunu- Severin,
Editura Prier, 1998; Cetatea interzisă,
teatru, ediţie bilingvă româno-
franceză (traducere de V. Şonea şi P.
Laillet), Drobeta Turnu- Severin,
1999 (piesa a fost reprezentată la
Teatrul Dramatic ,,I. D. Sârbu” din
Petroşani, 2000); Homo Carpaticus,
sau 7 încercări imaginare de regăsire
a fiinţei româneşti, Drobeta Turnu-
Severin, Centrul Judeţean al Creaţiei
Populare Mehedinţi, 1999; Călătorie
către Sfânta Maria, jurnal de
călătorie, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Radical, 2000; A doua Venire,
teatru, ediţie bilingvă româno-
engleză, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Radical, 2001; Ultimul
refugiu, povestiri montane, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 2002;
Iosua, teatru, ediţie bilingvă română-
engleză (versiunea engleză Ioana
Fruntelată), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Fata de la schit,
roman, Drobeta Turnu-Severin,
66
Editura Prier, 2004; Tagma
mincinoşilor, povestiri pescăreşti,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Prier,
2006; Ultimul refugiu, povestiri
montane (ediţie definitivă), Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 2007;
Nunta în Mehedinţi, Craiova,
Fundaţia Scrisul Românesc, 2010.
Traduceri: A tradus (în
colaborare) din B. Oliviero. Autorul
unei microantologii de poezie
religioasă anonimă, Floare de crin,
2003.
Studii şi comunicări ştiinţifice
în volume de etnologie: Interpreţi
din Mehedinţi, Drobeta Turnu-
Severin, C.J.C.P. Mehedinţi, 2000;
Liliac de la Ponoare (în colaborare cu
Pavel Ciobanu şi Ilie Mărţuică),
Drobeta Turnu- Severin, C.J.C.P.
Mehedinţi, 2000; Spune, spune, moş
bătrân - folclor literar din Mehedinţi,
Craiova, Editura MJM, 2003; Repere
etnologice mehedinţene, Craiova,
Editura MJM, 2006; Tezaur folcloric
„Izvoraşul”. Balade şi cântece din
Mehedinţi, folclor literar, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 2008;
Momârlanii din Valea Jiului. Album
etnografic (în colaborare cu Dumitru
Gălăţan-Jieţ), Craiova, Editura
Autograf MJM, 2008; Interferenţe
eco şi etnoculturale transfrontaliere,
România-Serbia. Album didactic (în
colaborare cu colectivul Muzeului
„Porţile de Fier”), Drobeta Turnu-
Severin, 2008; Coridorul verde al
Dunării (în colaborare cu colectivul
Muzeului „Porţile de Fier”), Drobeta
Turnu-Severin, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Aius, 1998; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II, (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II, (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice: Eugen Dorcescu, în
Orizont, nr. 11, 1985; Marian
Odangiu, în Orizont, nr. 2, 1989;
Doina Jela, în Tomis, nr. 4, 1989;
Constantin Dram, în Convorbiri
literare, nr. 11, 1996; B. Ulmu, în
Convorbiri literare, nr. 12, 1999; I.
Arieşeanu, în Orizont, nr. 6, 2001; A.
Popescu, în Ramuri, nr. 5-6, 2001;
Constantin Dram, în Convorbiri
literare, nr. 8, 2002; D. Murariu, în
Orient latin, nr. 3, 2002.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
CHIFU, Gabriel
n. 22 martie 1954, Calafat.
Poet, prozator, publicist.
Fiul lui Ion Chifu şi al Angelei.
Şcoala elementară la Calafat
(1961-1968) şi
Băileşti (1968-1969);
Liceul ,,Nicolae
Bălcescu” (în
prezent Colegiul
Naţional “Carol I”)
din Craiova (1969-
1973); Facultatea de
Electronică, secţia Automatizări şi
Calculatoare, a Universităţii din
Craiova (1974-1979).
67
Inginer electronist la
Întreprinderea Electroaparataj din
Bucureşti (1979-1981); inginer la
Petroşani (1981-1982) şi Craiova (din
1982); redactor (1985-1989),
redactor-şef adjunct (1990-1991) şi
redactor-şef la Ramuri (din 1991);
secretar al Filialei din Craiova a
Uniunii Scriitorilor din România
(1990-1995; 1997 - şi în prezent);
secretar al Uniunii Scriitorilor din
România (2005-2009); vicepreşedinte
al Uniunii Scriitorilor din România
(în prezent); director adjunct la
România Literară (în prezent).
În perioada studenţiei înfiinţează
şi conduce cenaclul literar Orfeu la
Universitatea din Craiova. Membru al
Cenaclului şi grupării literare formate
în jurul revistei Ramuri din Craiova.
Membru P.E.N. Roumanien
Center (2002); membru în Comitetul
Director al Uniunii Scriitorilor din
România
Premii: Premiul I la Festivalul
Artei Studenţeşti, Iaşi (1974);
Premiul pentru poezie al revistei
Amfiteatru (1975); Premiul pentru
poezie al revistei Luceafărul (1976);
Premiul de debut al Editurii
“Eminescu” şi Premiul de debut al
Uniunii Scriitorilor, pentru volumul
Sălaş în inimă (1976); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova şi Premiul C.C. al
U.T.C., pentru volumul Lamura
(1983); Premiul pentru haiku al
Comunei Literare Vârşeţ, Iugoslavia
(1987); Premiul Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Craiova pentru
volumul Povestea ţării latine din Est
(1994); Premiul Uniunii Scriitorilor
pentru romanul Maratonul învinşilor
(1997); Premiul Uniunii Scriitorilor
pentru poezie (1998).
Debut publicistic cu versuri în
România literară (1972); debut
editorial, cu volumul de versuri Sălaş
în inimă (1976).
Este prezent în reviste şi
antologii de poezie din Statele Unite,
Anglia, Italia, Iugoslavia.
Colaborări: România literară,
Luceafărul, Ramuri, Vatra, Viaţa
Românească, Steaua, Transilvania,
Orizont, Familia, Phonix, Apostrof,
Convorbiri literare, Tribuna,
Calende, Amfiteatru, Indiana Review
(SUA), The Poetry Miscellany (SUA)
şi alte publicaţii din străinătate în
limbile maghiară, germană, greacă şi
franceză.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Sălaş în inimă, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1976; Realul eruptiv,
versuri, Bucureşti, Editura Eminescu,
1979; O interpretare a purgatoriului,
versuri, Bucureşti, Editura Eminescu,
1982; Lamura, versuri, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1983; Omul
neţărmurit, versuri, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1987; Unde se
odihnesc vulturii, roman, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1987; Valul şi
stânca, roman, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1989; Angels and
Gods, versuri, The Poetry Miscellany,
Chatanooga University, 1992;
Povestea ţării latine din Est, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1994;
Maratonul învinşilor (Addenda la o
nuvela de Kafka), roman, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1997; La
marginea lui Dumnezeu, versuri,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1998; Cartograful
puterii, roman, Bucureşti, Editura
68
Cartea Românească, 2000; Povestirile
lui Cesar Leofu, roman, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2002;
Bastonul de orb, versuri, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2003;
Lacătul de aur, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 2004; Visul
copilului care păşeşte pe zăpadă fără
să lase urme sau Invizibilul, descriere
amănunţită, roman / un fel de basm,
Iaşi, Editura Polirom, 2004; O sută de
poeme, Craiova, Editura Ramuri,
2006; Relatare despre moartea mea
sau Eseu despre singurătate, roman,
Iaşi, Editura Polirom, 2007;
Fragmente din năstruşnica istorie a
lumii de Gabriel Chifu trăită şi tot de
el povestită, Craiova, Editura Ramuri,
2009.
Dramatizarea romanului
Relatare despre moartea mea, a fost
pusă în scenă la Teatrul Românesc
din Voivodina (Vârşeţ). Este prezent
cu grupaje de versuri traduse în
antologii: Poeti romeni d‟oggi,
Palermo, 1989; Antologija rumunske
poezije, Novi-Sad, 1991; Young Poets
of a New Romania, Forest Books,
London, 1991 (traducere de Brenda
Walker); Scrittori del Messanggio,
ISTAR Editrice, Reggio Calabria,
1995 (antologie de Romeo
Magherescu).
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Laurenţiu Ulici, Prima
verba, vol. II, Bucureşti, Editura
Albatros, 1978; Justin
Constantinescu, Ion Deaconescu,
Poeţi olteni (1944-1980). Antologie,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982; Florea Miu, Semne, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1983;
Gheorghe Grigurcu, Existenţa
poeziei, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1986; Constantin M.
Popa, Clasici şi contemporani, eseuri
critice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987; Ovid S.
Crohmălniceanu, în volumul Al
doilea suflu, Editura Cartea
Românească, 1989; Cornel Regman,
Nu numai despre critici, Bucureşti,
1990; Traian T. Coşovei, Pornind de
la un vers, Bucureşti, 1990;
Dicţionarul scriitorilor români /
coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, Bucureşti, vol. I (A-C),
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1995; Laurenţiu Ulici, Literatura
română contemporană. I - Promoţia
70, Bucureşti, Editura Eminescu,
1995; Sud-Vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Aius, 1998; Ion
Bogdan Lefter, Scriitori români din
anii ‟80 -„90. Dicţionar bio-
bibliografic, Piteşti, Editura Paralela
45, 2000; Gabriel Dimisianu, Lumea
criticului, Bucureşti, 2000; Al.
Cistelecan, Top ten (recenzii rapide),
Cluj-Napoca, 2000; Petre Ciobanu,
Polivalenţa unui scriitor - Gabriel
Chifu, în volumul Marginalii de
critică şi istorie literară, Craiova,
Editura MJM, 2004, pp. 65-69;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. II
(C-D), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Aurel Sasu,
Dicţionar biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Medalionul literar
-structură permanentă de cultură şi
educaţie (coordonator Marian Barbu),
vol. II, Craiova, Editura Ramuri,
2006; Mihai Marcu, Istoria
controversată a literaturii române.
69
1945-2005, Craiova, Editura Socrate,
[2007]; Marian Popa, Istoria
literaturii române de Azi pe Mâine,
vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Ştefan
Augustin Doinaş, Candoarea de a fi
poet, în Familia, nr. 10, 1974; G.
Dimisianu, în Luceafărul, nr. 46,
1974; Constanţa Buzea, în Amfiteatru,
nr. 2, 1975; Constanţa Buzea, Sălaş în
inimă, în Amfiteatru, nr. 11, 1976;
George Arion, Sălaş în inimă, în
Flacăra, nr. 25, 1977; Dumitru
Mureşan, Realul eruptiv, în Vatra, nr.
11, 1978; Eugen Simion, Noua
generaţie poetică, în România
Literară, nr. 51, 1979; Maria Mailat,
Realul eruptiv, în Convorbiri
Literare, nr. 11, 1979; I. Pecie, în
Ramuri, nr. 12, 1983; Laurenţiu Ulici,
Depărtare, în România Literară, nr.
49, 1983; Sever Avram, Lamura, în
România Literară, nr. 12, 1984;
Ştefan Augustin Doinaş, Drumul spre
floarea lucrurilor, în România
literară, nr. 16, 1984; Ovidiu S.
Crohmălniceanu, în Ramuri, nr. 8,
1987; Mircea Iorgulescu, Trape,
trepte, straturi, în Ramuri, nr. 8,
1987; Ion Bogdan Lefter, Cronica
oraşului F., în România literară, nr.
41, 1987; Alex Ştefănescu, în
România literară, nr. 21, 1990;
Gabriel Dimisianu, în Ramuri, nr. 7,
1990; Laura Bişoc, Ninsorile infebile,
în Caiete Critice, nr. 2, 1990; Dan
Cristea, Un romantic încrezător, în
Luceafărul, nr. 19, 1994; Andreea
Deciu, Combinaţii riscante, în
România Literară, nr. 30, 1994;
Ştefan Borbely, Doi poeţi, nr. 10-12,
1994; Cornel Ungureanu, Addenda la
un timp al poeziei, în Ramuri, nr. 3,
1998; Gabriel Dimisianu, Oameni de
încercare, în România literară, nr. 9,
1998; Dan Cristea, în Ramuri, nr. 3,
1998; Monica Spiridon, Priveşte
înapoi cu mânie, în Luceafărul, nr. 6,
1998; Gheorghe Grigurcu, Un nou
rău al veacului, în România literară,
nr. 21, 1999; Ana-Maria Tupan, în
Luceafărul, nr. 4, 1999; Dan Cristea,
La marginea lui Dumnezeu, în
Ramuri, nr. 2, 1999; I. Moldovan, în
Familia, nr. 1, 1999; Barbu
Cioculescu, în Luceafărul, nr. 14,
2001; Daniel Cristea-Enache, în
Adevărul literar şi artistic, nr. 672,
2003; Alex Ştefănescu, în România
literară, nr. 12, 2003; Ana-Maria
Tupan, în România literară, nr. 659,
2003; Geo Vasile, în Luceafărul, nr.
1, 2003; Doris Mironescu, Romanul
"obsedantului deceniu", revisited, în
Suplimentul de cultură, nr. 5, 11-17
decembrie 2004, p. 6; Ana-Maria
Tupan, Gabriel Chifu, sau despre
natura şi foloasele poeziei, în Scrisul
Românesc, an. 2, nr. 7-8, iulie-august
2004, p. 20; Paul Aretzu, Gabriel
Chifu - 50. Cecitate şi viziune, în
Mozaicul, an. 7, nr. 10-11-12, 2004,
p. 24; Ioana Dinulescu, Un roman /
basm şi înţelesurile tragice ale
istoriei recente, în Mozaicul, an. 7, nr.
10-11-12, 2004, p. 25; Magda Bratu,
S-au acordat premiile revistei
"Ramuri", în Cuvântul Libertăţii, an.
15, nr. 4610, 13 decembrie 2004, p. 4;
Ioana Dinulescu, O remarcabilă
apariţie editorială: Cartea Ramuri, în
Mozaicul, an. 8, nr. 11-12, 2005, p.
22; Magda Bratu, Scriitorii craioveni
şi-au desemnat conducerea, în
Cuvântul Libertăţii, an. 16, nr. 4687,
18 martie 2005, p. 4; George Onofrei,
"Literatura tânără este punctul nostru
70
vulnerabil": [interviu] cu poetul
Gabriel Chifu, secretar al Uniunii
Scriitorilor din România, în
Suplimentul de cultură, nr. 44, 24-30
septembrie 2005, p. 12; Victor
Mitocaru, Gabriel Chifu. O sută de
poeme, în Ateneu, an. 44, nr. 6, iunie
2007, p. 6; Bogdan Romaniuc,
Singurătatea, ediţia 2007, în
Suplimentul de cultură, nr. 156, 1-7
decembrie 2007, p. 12; Mirela Giura,
Gabriel Chifu: "eu cred că un popor
care nu citeşte e în situaţia cuiva care
începe să construiască, foarte grăbit,
case fără armătură interioară":
[interviu] cu poetul Gabriel Chifu, în
Mozaicul, an. 10, nr. 8-9, septembrie-
octombrie 2007, pp. 12-13; Magda
Bratu, Scriitori români la Târgul de
Carte de la Praga, în Cuvîntul
Libertăţii, an. 18, nr. 5346, 5-6 mai
2007, p. 10; Mariana Criş, Gabriel
Chifu îşi doreşte ca scriitorii să
devină vip-uri, în Azi, an. 18, nr.
4243(352), 12 ianuarie 2007, p. 4;
Bucur Demetrian, Viaţa ca o pungă
de plastic, în Viaţa românească, an.
104, nr. 3-4, martie-aprilie 2010, pp.
114-117; Emilian Marcu, Gabriel
Chifu: Fragmente din năştruşnica
istorie a lumii de gabriel chifu trăită
şi tot de el povestită, în Convorbiri
Literare, an. 144, nr. 1(169), ianuarie
2010, p. 182.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1980.
CIOBANU, Petre
n. 27 noiembrie 1939, Craiova.
Critic şi istoric literar.
Facultatea de
Filologie, Bucureşti
(1962).
Debut
publicistic în revista
Bilete de papagal
(Craiova, 1993);
debut editorial cu
volumul Marginalii de critică şi
istorie literară (2004).
Colaborări: Ramuri, Excelsior,
Ardealul literar şi artistic, Sfârşit de
mileniu, Gazeta de Sud, Cuvântul
Libertăţii, Raţiunea, Luceafărul la
Floreşti, Zum (New York).
LUCRĂRI PUBLICATE:
Marginalii de critică şi istorie
literară, Craiova, Editura MJM,
2004; Minotaurul şi floarea de crin,
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Geo
Bogza între eseu şi reportaj, Craiova,
Editura Ramuri, 2007.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: La început a fost
Cuvântul ... Antologie a Societăţii
Scriitorilor Olteni, Craiova, Editura
Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001;
Mariana Ionescu, pe coperta IV a
volumului Minotaurul şi floarea de
crin, 2006; Dumitru Augustin
Doman, pe coperta IV a volumului
Minotaurul şi floarea de crin, 2006.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
71
CIUPUREANU, Ionel
n. 5 septembrie 1957, comuna
Coşoveni, judeţul Dolj.
Poet.
Fiul lui Traian
Ciupureanu şi al
Vioricăi.
Şcoala generală
şi Liceul nr. 5 din
Constanţa (1977);
Facultatea de
Electrotehnică a Universităţii din
Craiova (1977-1981).
Inginer la Laboratorul de
Tehnologia Materialelor din cadrul
Întreprinderii „Electroputere”,
Craiova (1981-2004).
Premii: Premiul Editurii Scrisul
Românesc la Concursul de debut
colectiv (1988); Premiul Fundaţiei
,,Omnia” - ,,Ramuri” (1994); Premiul
pentru debut al Uniunii Scriitorilor
din România cu volumul Pacea
poetului (1995); Premiul Uniunii
Scriitorilor, Filiala Craiova pentru
volumul Fălci (2000); Premiul
Uniunii Scriitorilor, Filiala Craiova
pentru volumul Krampack (2003);
Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala
Craiova (2006).
Debut publicistic cu versuri în
revista Ramuri (1982); debut editorial
cu un grupaj de poezii în volumul
colectiv Zboruri lirice (1988).
Colaborări: Descânt, nr. 2
(Canada, 1986), România literară,
Luceafărul, Viaţa Românească,
Poesis, Saeculum, Ramuri,
Amfiteatru, Mozaicul, Orizont,
Paradigma, Vatra, Scrisul Românesc,
Poesis International, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Pacea poetului, Craiova, Editura
Ramuri, 1994; Amos, Craiova,
Editura Spirit Românesc, 1996; Fălci,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1999; Krampack, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2002; Adormisem
şi mă gândeam, Constanţa, Editura
Pontica, 2005.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Carul cu flori, Craiova,
Editura Sitech, 1999; Ion Bogdan
Lefter, Scriitori români din anii ‟80 -
„90: dicţionar bio-bibliografic, vol.I
(A-F), Piteşti, Editura Paralela 45,
2000; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; în periodice:
Constanţa Buzea, Cartea de debut, în
Amfiteatru, nr. 9, 1988; Theodor
Codreanu, Zboruri lirice, în
Luceafărul, nr. 4, 1989; Gabriel
Chifu, Poeme, în Ramuri, nr. 3-4,
1992; Dan Cristea, Amsterdam -
Craiova în Luceafărul, nr. 25, 1994;
Nicolae Manolescu, Debut, în
România literară, nr. 37, 1994;
Florenţa Albu, Poezia a murit -
trăiască poezia!, în Viaţa
Românească, nr. 5-6, 1995; Florea
Poenar, Pacea poetului, în Steaua, nr.
3, 1995; Ion Buzera, Insomniile
poetului, în Opinia, nr. 3, 1995;
Marian Victor Buciu, Scriitura
suverană, în Ramuri, nr. 12, 1995;
Grigore Şoitu, Fişe de lectură, în
Poesis, nr. 12, 1995; Sorin Tomuţă,
Poezia la puterea a cincea, în
Orizont, nr. 8, 1996; Vasile Baghiu,
Un poet al traumei, în Mozaicul, nr.
2-3, 1999; Marianne Iliescu, în
Observatorul cultural, nr. 21, 2000;
Octavian Soviany, Cântece de
putreziciune, în Luceafărul, nr. 14,
2000; Bucur Demetrian, Călătorii în
72
infern, în Ramuri, nr. 2, 2000;
Constantin M. Popa, Practica sinelui,
în Mozaicul, nr. 3, 2000; Ion Buzera,
Krampack, în Observator Cultural,
2002; Octavian Soviany, Adormisem
şi mă gândeam, în Vatra, 2006;
Poeme, în Ramuri, nr. 11, 2009.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1996.
COANDE, Nicolae
(pseudonimul lui Nicolae
Boangiu)
n. 23 septembrie 1962, comuna
Osica de Sus, judeţul Olt.
Poet, publicist.
Fiul lui Ioan Boangiu şi al
Constantinei.
Cursurile
primare şi secundare
în cadrul Liceului de
Filologie-Istorie din
Craiova; Şcoala
Postliceală de
Arpentori.
Redactor la Suplimentul de
Cultură Atelier XXI al cotidianului
Ora (1996); redactor la revista de
cultură Calende, Piteşti (1997-1999);
publicist comentator, coordonator al
paginii “Literatură, artă, mentalităţi,
atitudini” şi şef Departament
Actualitate la cotidianul Cuvântul
Libertăţii; colaborator permanent la
revistele Ramuri şi Vatra; realizator
al emisiunii Oltenia culturală la
Studioul Oltenia TV.
Premii: Premiul pentru poezie al
revistei Ramuri (1988); Premiul de
debut al Uniunii Scriitorilor din
România pentru volumul În margine
(1995); Premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Craiova pentru
volumul Fincler (1997); Premiul
pentru poezie al Uniunii Scriitorilor
din România pentru volumul
Fundătura Homer (2002).
Debut publicistic cu versuri în
revista Ramuri (1986); debut editorial
cu volumul În margine (1995).
Colaborări: Ramuri, România
literară, Timpul, Vatra, Convorbiri
literare, Familia, Luceafărul,
Orizont, Euphorion, Contrapunct,
Cuvântul Libertăţii ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: În
margine, Craiova, Editura Ramuri,
1995; Fincler, Craiova, Editura
Ramuri, 1997; Fundătura Homer,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002;
Folfa, Bucureşti, 2003; Fereastra din
acoperiş: Un anotimp în Westfalia,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2005.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Marin Mincu, Poezia
română contemporană: antologie,
Constanţa, Editura Pontica, 1998;
Dieter Schlesak, Gefahrliche
Serpentinen rumünische Lyrik der
Gegenwart, Berlin, 1998, pp. 151-
152; Constantin M. Popa, Noaptea lui
Vincent, Craiova, 1998, pp. 122-124;
Marin Mincu, Poeticitate românească
postbelică, Constanţa, 2000, pp. 513-
515; Romulus Bucur, Iov gratuit,
Piteşti, 2000, pp. 51-53; Who‟s Who
în România, Bucureşti, Editura
Pegasus Press, 2002; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Dosarul Cenaclului Euridice,
Bucureşti, 2003; Dicţionarul general
al literaturii române / Academia
73
Română, vol. II (C-D) Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 2004;
în periodice: Dan Cristea, Nasc şi la
Craiova poeţi, în Literatorul, nr. 14,
1996; Cristina Cârstea, De la stări
toxice la stări poetice, în Convorbiri
Literare, nr. 2, 1998; Carmelia
Leonte, Măsura iubirii, CRC, nr. 8,
1998; Marius Chivu, Fundăturile
poeziei, în România Literară, nr. 32,
2002; Alexandru Cistelecan, Ultimul
homeric, în Cuvântul, 2002, pp. 9-11;
Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric,
în Convorbiri Literare, nr. 3, 2003;
Gheorghe Grigurcu, Şansa
,,biografismului”, în România
Literară, nr. 15, 2003; Daniel Cristea-
Enache, Omul din subterană, în
Adevărul Literar şi Artistic, nr. 661,
2003; Horia Gârbea, Folfa şi folia (cu
un singur deget), în Ramuri, nr. 2-3,
2004, p. 7; Luminiţa Ristea, "Celălalt
capăt", de Nicolae Coande, în
Cuvântul Libertăţii, an. 17, nr. 5075,
12 iunie 2006, p. 11; Cornel Mihai
Ungureanu, Nicolae Coande: Mă
consider un outsider, în Viaţa
românească, an. 101, nr. 8-9, august-
septembrie 2006, pp. 184-192; Cornel
Ungureanu, Poetul Nicolae Coande
recidivează, în Gazeta de Sud, nr.
4098, 4 august 2008, p. 6;
Magda Bratu, "Revanşa
chipurilor", de Nicolae Coande - "Un
jurnal de campanie şi unul de idei",
în Cuvântul Libertăţii, an. 20, nr.
5943, 11 mai 2009, p.11
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1996.
COPCEA, Florian
n. 28 iunie 1952, satul Valea
Copcii, comuna Şimian, judeţul
Mehedinţi.
Poet, prozator, critic literar,
publicist.
Fiul lui
Grigore Pupăză şi
al Siţei.
Clasele
primare în Valea
Copcii; Liceul
„Ienăchiţă
Văcărescu” din Târgovişte; Cursurile
Şcolii Americane de Management din
Republica Moldova (1992); Colegiul
Hyperion, Bucureşti (1995),
Facultatea de Drept a Universităţii de
Drept Târgu-Jiu. Doctorand în drept
la Universitatea Liberă Internaţională
din Chişinău, Republica Moldova.
Publicist, redactor la Agenţia
Naţională de Presă AGERPRES.
Directorul Editurii Lumina, din
Drobeta Turnu-Severin; preşedintele
Fundaţiei Culturale Lumina;
vicepreşedinte al Societăţii
Scriitorilor Danubieni.
Membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România; membru al
Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldova (1994); membru al
Societăţii Scriitorilor Danubieni;
membru al "Cercului Honoris Causa
- Lumina", Pancevo, Serbia; membru
al Societăţii Culturale Tibiscus din
Serbia.
Premii şi distincţii: Premiul
Uniunii Scriitorilor din Republica
Moldova (1992, 1993, 1994); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România
(1996); Distincţia de aur "Lumina"
(14-15 decembrie 2007), Novi Sad,
Serbia.
74
Debut publicistic cu poezie în
ziarul Zori Noi (Suceava) (1970);
debut editorial cu volumul de proză
scurtă Iarna de acum un veac (1984).
Colaborări: Lumina, Forum,
Amfitrion, Gând Românesc, Climate
literare, Libertatea, Lumina,
Românii, Vorba noastră, Tibiscus din
Serbia etc.
A colaborat, timp de peste 40 de
ani la publicaţii din ţară şi străinătate.
Multe din cărţile sale au fost premiate
cu ocazia unor evenimente culturale
desfăşurate în România, Rusia,
Serbia, Macedonia, Ucraina, Franţa,
Anglia şi Republica Moldova.
LUCRĂRI PUBLICATE: Iarna de acum un veac, 1984; Drumul
bărbaţilor, reportaje, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1985; Natură albă
cu Elisabeth, Timişoara, Editura
Facla, 1987; Viaţa cea de toate zilele,
Bucureşti, Editura Albatros, 1988;
Mereu în inima ţării (colectiv), 1988;
Livada cu statui, 1990; Inorogul de
lut, Drobeta Turnu-Severin, Editura
Lumina, 1993; Muşcătura câinelui de
pază, 1993; Te sărut, iubita mea,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Lumina, 1994; Risc îmi iau revanşa,
1995; Pe viaţă, pe moarte, 1996; A
vie, a mort, 1996; Poeme, 1996; Mag
în labirint, 1997; Dictatura dincolo
de dictatură, 1998; Cealaltă moarte,
1998; In hoc signo vicent, 1998; Na
zivot, na smrt Aleksandra, 1999;
Ultimul Abel, 1999; Poeme, 2000;
Eminescu în şapte ipostaze, 2000;
Tudor Vladimirescu, martir al
redeşteptării naţionale româneşti,
2001; Scurtă istorie a poeziei
româneşti din Voivodina, 2002; 13
poeme, 2002; Cele mai frumoase
poezii, 2002; Biserica din Fântânile
Negre, monografie, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Lumina, 2002;
Demiurgii, 2002; 1/2, 2003;
Însingurarea zeilor, 2003; Noua
tentativă de imitare a nemuririi,
2004; Panorama poeziei
contemporane basarabene, 2005; Dor
de Eminescu (antologie), 2005;
Poemele cititorului în stele, 2006;
Scriitori mehedinţeni în peisajul
literaturii române contemporane,
2006; Însingurarea zeilor (ediţia a 2-
a), 2006; Eseu despre poezie, 2006;
Turnul, 2006; Biserica românilor din
Serbia de sud – est, 2007;
Istoriografia românilor din Serbia de
nord – est, 2008; Reacţii în lanţ,
2008; Arhietipurile poeziei, 2009;
Istoriografia românilor din Serbia de
nord – est (ediţia a 2-a), 2009; Timoc.
Dicţionar de evenimente, vol. I, 2009;
Retezarea (p)omului în cuvânt, 2009;
Metamorfoze, 2010; Timoc. Dicţionar
de evenimente, 2010.
Ediţii îngrijite: Ioan Viorel
Boldureanu, Povestiri de la marginea
câmpiei, Timişoara, Editura Facla,
1984 (ediţie îngrijită de ...)
REPERE BIBLIOGRAFICE:
Valeriu Stancu, Adrian Dinu
Rachieru, Constanţa Bărboi, Ion
Rotaru, Gheorghe Tomozei, Mihai
Cimpoi, Tudor Nedelcea.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2005.
75
COŞOVEANU, Gabriel
n. 16 octombrie 1963, Craiova.
Critic literar, eseist, publicist.
Fiul lui Gheorghe Coşoveanu şi
al Ioanei.
Şcoala
generală în Craiova;
Liceul
,,Electroputere”,
secţia Electronică,
din Craiova (1978-
1982); Facultatea de
Filologie, secţia română-engleză,
Universitatea din Craiova (1982-
1986). Doctor în filologie,
specialitatea stilistică-poetică, cu o
teză despre poezia română
contemporană (1996). Stagiu de
documentare la Robarts Library,
University of Toronto, Canada
(aprilie-mai 2002); stagiu de
documentare la Firestone Library,
Princeton University, Statele Unite
ale Americii (aprilie-mai 2004).
Profesor în învăţământul
preuniversitar, la liceele industriale
nr. 2 şi nr. 5 din Drobeta Turnu-
Severin (1986-1989); Colegiul
Naţional ,,Carol I”, Craiova (1991-
1995). Cadru asociat la Universitatea
din Craiova (din 1990); asistent
universitar (1995); lector universitar
(1997); conferenţiar universitar,
Facultatea de Litere, Universitatea
Craiova (din 2001); redactor asociat
al revistei Ramuri; redactor-şef
adjunct al revistei Mozaicul; secretar
general de redacţie al revistei Scrisul
Românesc; redactor-şef la Editura
Scrisul Românesc (1998-2000);
secretar general de redacţie al
Analelor Universităţii din Craiova,
Seria Ştiinţe Filologice, Literatura
română şi universală.
Membru al Asociaţiei de
Literatură Generală şi Comparată din
România; membru al Societăţii de
Ştiinţe Filologice; membru al
Consiliului Profesoral de la Facultatea
de Litere, Universitatea din Craiova;
membru al Senatului Universităţii din
Craiova; membru în Comitetul
director al Filialei Craiova a Uniunii
Scriitorilor;
Premii şi distincţii: Premiul
pentru critică şi istorie literară al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul O
generaţie pierdută? (1999); Premiul
pentru cronică literară al revistei
Ramuri (1999); Premiul pentru
activitate literară susţinută acordat de
Consiliul Local al Municipiului
Craiova (1999); Premiul pentru
critică şi istorie literară al Uniunii
Scriitorilor, Filiala Craiova pentru
volumul Vocile canonului (2000);
Diploma de Onoare acordată de
Editura Scrisul Românesc (2002);
Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova pentru
volumul Libertăţile escortei critice
(2003); Premiul ,,Şerban Cioculescu”
pentru critică literară al revistei
Scrisul Românesc (2004); Premiul
revistei “Ramuri” pentru critică
literară (2005).
Debut publicistic, cu un articol
despre Emil Cioran, în revista Ramuri
(1992); debut editorial cu volumul O
generaţie pierdută? (1999).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, Observator Cultural,
Paradigma, Mozaicul, Vatra, Analele
Universităţii din Craiova - Seria
Ştiinte Filologice ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: O
generaţie pierdută?, Craiova, Editura
76
Scrisul Românesc, 1999; Vocile
canonului, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2000; Strategii de lectură,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2001; Libertăţile escortei critice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Literatura şi „pretenţia de
adevăr”. Pornind de la Gadamer,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2005.
Cursuri universitare: Prelegeri
de literatură română veche,
premodernă şi modernă, Craiova,
Reprografia Universităţii, 2000.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Who‟s Who în România,
Bucureşti, Editura Pegasus Press,
2002; Florea Firan, Profiluri şi
structuri litarare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
educaţie, vol. II (coordonator Marian
Barbu), Craiova, Editura Ramuri,
2006; Mihai Marcu, Istoria
controversată a literaturii române.
1945-2005, Craiova, Editura Socrate,
[2007]; în periodice: Eugen Negrici,
Irina Mavrodin, Livius Ciocârlie,
Florin Mihăilescu, Constantin M.
Popa, Daniel Cristea Enache.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova.
CUCIUREANU, Sonia
n. 20 martie 1941, comuna
Vişina Nouă, judeţul Olt.
Eseist.
Fiica lui Ioan
Iordache şi a
Gheorghiţei.
Studii
gimnaziale şi
liceale: Liceul nr. 3
“Elena Cuza”,
Craiova (1952-1959); Facultatea de
Filologie, Universitatea “Al. I. Cuza”,
Iaşi, specialitatea limba şi literatura
franceză - limba şi literatura română
(1960-1965). Specializare în Franţa,
Paris, în vederea elaborării tezei de
doctorat (1 octombrie 1973 - 1 martie
1974); specializare în limba bulgară
(Sofia, Bulgaria) (1-31 august 1990).
Doctor al Universităţii “Al.I. Cuza”,
Iaşi cu teza de doctorat, specialitatea
literatura franceză, cu tema La
condition féminine dans le roman de
François Mauriac (1978). Teza a fost
publicată în volum sub titlul
Romancierul şi eroinele sale,
Craiova, Editura Scrisul Românesc
(1995).
Profesor de limba franceză,
Liceul Gura Humor (1 septembrie
1965 - 14 februarie 1967); preparator
la Catedra de Limba şi literatura
franceză, Facultatea de Filologie,
Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (15
februarie 1967 - 1 octombrie 1967);
preparator şi asistent universitar la
Catedra de Limbi moderne,
Facultatea de Filologie, Universitatea
din Craiova (1967-1975); lector
universitar la Catedra de Limbi
moderne, Facultatea de Filologie,
Universitatea din Craiova (1975-
1990); conferenţiar universitar la
77
Catedra de Limba şi literatura
franceză, Facultatea de Litere,
Universitatea din Craiova (1990-
2005); profesor universitar la Catedra
de Limba şi literatura franceză,
Facultatea de Litere, Universitatea din
Craiova (2005-2006).
Membru al Societăţii de Ştiinţe
Filologice, filiala Craiova; membru al
Asociaţiei Internaţionale “Les Amis
de François Mauriac”; membru în
Comitetul consultativ de redactare a
volumului Cahiers de François
Mauriac; redactor al volumului
Analele Universităţii din Craiova,
seria Langues et littératures romanes,
an. I, vol. I, Craiova, Editura
Universitaria, 1997; membru în
comitetul de redactare a volumului
L‟approche poïétique / poétique,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2000; preşedinte al filialei Craiova a
Asociaţiei Femeilor cu Diplomă
Univesitară (1991-2003).
Premii: Diplôme d‟excellence
pentru întreaga activitate profesională
şi ştiinţifică desfăşurată la Catedra de
Limba şi literatura franceză,
Facultatea de Litere, Universitatea din
Craiova, cu ocazia Zilelor
Francofoniei desfăşurate la Craiova
(23 martie 2010).
Debut publicistic cu studiul
Pierre Albouy şi problema miturilor
în Ramuri nr. 4, p. 19 (1970); debut
editorial cu volumul Romancierul şi
eroinele sale (1995).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, Limba română, România
literară, Viaţa românească.
LUCRĂRI PUBLICATE: volume apărute în reprografie:
Contribuţii la istoria mişcării cultural
- literare din Oltenia de la începuturi
până azi (în colaborare), Craiova,
Reprografia Universităţii din Craiova,
1980; Le roman français au XIX-e
siècle, Craiova, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1983; Le
théâtre français au XIX-e siècle (în
colaborare), Craiova, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1995;
volume publicate în edituri: Romancierul şi eroinele sale. Studiu
asupra condiţiei feminine în romanul
lui François Mauriac, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1995;
Orientări în critica literară franceză
a secolului XX, Craiova, Editura
Universitaria, 1999; Le roman
français au XIX-e siècle, Craiova,
Editura Universitaria, 1999;
Personnages du roman français,
Craiova, Editura Universitaria, 2000;
Eseuri, Craiova, Editura Sitech, 2001;
Mentalités religieuses dans la
littérature française, Craiova, Editura
Universitaria, 2004.
Articole publicate în volume
colective: în ţară: Spectacolul
oratoric la Caragiale, în volumul In
memoriam Emilia Rodica Iordache,
Craiova, Editura Universitaria, 1999,
pp. 45-47; L‟ambiguïté du message
dans Atala de Chateaubriand, în
volumul Approche poïétique /
poétique, nr. 1, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2000, pp. 66-68;
Mitologia alchimistă şi poietica
imaginii, în volumul Aspecte ale
mitului, Craiova, Editura
Universitaria, 2001, pp. 142-147; Le
portrait robot de l‟aliéné dans Les
Choses de Georges Pérec, în volumul
Approche poïétique / poétique, nr. 2,
Craiova, Editura Universitaria, 2001,
pp. 106-111; François Mauriac et
l‟imaginaire communiste, în volumul
78
Symbolon, Imaginarul Politic,
Craiova, Editura Universitaria, 2002;
Le livre qui ne sera jamais écrit ..., în
volumul Approche poïétique /
poétique, Craiova, Editura
Universitaria, 2002, pp. 126-134; în
străinătate: La perception temporelle
dans Genitrix de François Mauriac,
în Cahiers François Mauriac, nr. 16,
Paris, Editura Grasset & Fasquelle,
1989, pp. 103-110; François Mauriac
devant le communisme, în volumul
Mauriac entre la droite et la gauche,
Paris, Klincksieck, 1995, pp. 265-273
(membru în comitetul consultativ de
redacţie); Le désert de l‟amour et la
vocation de l‟échec passionnel, în
volumul François Mauriac et
l‟observation des passions, Paris,
L’Harmattan, 1996, pp. 121-127;
L‟artiste et la politique, în volumul
Mauriac et la polémique, Paris,
L’Harmattan, 2001, pp. 121-127.
Comunicări publicate în
volum: în ţară: Aspecte ale condiţiei
feminine la François Mauriac,
Simpozionul naţional de literatură
universală şi comparată, Craiova, în
volumul Cercetări de literatură
universală şi comparată, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1975, pp.
105-113; Analiza de text, metodă
activă în predarea literaturii
franceze, Simpozionul consacrat
perfecţionării procesului de
învăţămâmt, Craiova, 1975, în
volumul Perfecţionarea procesului de
învăţământ, Reprografia Universităţii
Craiova, 1975, pp. 138-145; L‟hiver
qui vient de Jules Laforgue - model
de analiză arhetipală, Simpozionul
consacrat perfecţionării procesului de
învăţământ, în volumul
Perfecţionarea procesului de
învăţământ, Reprografia Universităţii
din Craiova, 1976, pp. 55-60;
Modalităţi de predare a
simbolismului fonetic, Simpozionul
consacrat perfecţionării procesului de
învăţământ, în volumul
Perfecţionarea procesului de
învăţământ, Reprografia Universităţii
din Craiova, 1977, pp. 110-115;
Modalităţi de predare a nepertinenţei
în poezia simbolistă, Simpozionul
consacrat perfecţionării procesului de
învăţământ, în volumul Comunicările
sesiunii ştiinţifice, Reprografia
Universităţii Craiova, 1980, pp. 90-
93; în străinătate: François Mauriac
devant le communisme, Paris,
Sorbona, mai 1994, în volumul
Mauriac entre la droite et la gauche,
Paris, Klincksieck, 1995, pp. 265-
273; Le désert de l‟amour et la
vocation de l‟échec passionnel, Paris,
Sorbona, 1995, în volumul François
Mauriac et l‟observation des
passions, Paris, L’Harmattan, 1996;
L‟artiste et la politique, Paris,
Sorbona, 2000, în volumul Mauriac
et la polémique, Paris, L’Harmattan,
2001.
Traduceri: Mariana Şora,
Diogene sub acoperişurile Parisului,
în Ramuri, nr. 2, 1991, pp. 7, 15;
Mihai Şora, Marginalia
heideggeriană, în Ramuri, nr. 5, 6,
1991, pp. 10-11; Alain Badiou,
Filosofie şi poezie: în punctul
inomabilului, în Ramuri, nr. 7-8,
2002, pp. 34-35; André Séailles, Cum
a asasinat Sartre romanul francez, în
România literară, nr. 10, 12-18
martie 2003, p. 29; Raymonde A.
Bulger, Dumitru Ţepeneag şi
postmodernitatea, în Ramuri, nr. 3-4,
2003, pp. 20-21; André Séailles,
79
Thérèse Desqueyroux et Bébé Donge:
Arsenic şi vechi familii, în Ramuri, nr.
2-3, 2004, p. 32.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Camelia Manolescu - Le
rouge dans Salammbô de Flaubert,
une approche thématique, Craiova,
Editura Aius, 2006; Camelia
Manolescu - Histoire de la littérature
française du XIX-e siècle, Craiova,
Editura Aius, 2007; Florea Firan -
Presa craioveană, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2007; în
periodice: Cornelia Cârstea -
François Mauriac şi existenţa
feminină, în Ramuri, nr. 7-8-9, 1995;
Ion Lascu, Personajul românesc din
perspectivă istorică, în Ramuri, nr.
1(1015), 2001, pp. 12,13; Ioan Lascu
- Eseuri de Sonia Cuciureanu, în
Ramuri, nr. 11, 2001.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2007.
80
D
DĂNCIULESCU-LEONTE, Sina
(semnează Eufrosina Leonte)
n. 28 septembrie 1934, comuna
Ciupercenii Vechi, judeţul Dolj.
Poet.
Fiica lui Virgil Dănciulescu şi a
Elenei.
Şcoala
elementară la
Băbeni (1942-
1946), Râmnicu-
Vâlcea (1946-
1947) şi Craiova
(1947-1948);
Liceul teoretic din Bistriţa, Vâlcea
(1948-1949) şi Liceul ,,Elena
Doamna” din Craiova (1949-1952);
cursurile secţiei de pian a Şcolii
Populare de Artă (1952); Facultatea
de Limba şi Literatura Română a
Universităţii din Bucureşti (1957).
Doctor în filologie cu teza Poetica
minulesciană (1985).
Profesor de limba şi literatura
română la Rojişte, Dolj (1957-1958);
metodistă la Casa Regională a
Creaţiei Populare din Craiova (1958-
1960); asistent universitar la Institutul
Pedagogic (1960-1966) şi la
Facultatea de Filologie a Universităţii
din Craiova (1966-1987).
Premii: Premiul Asociaţiei
Scriitorilor din Craiova (1982).
Debut publicistic cu un grupaj de
versuri în revista Steaua (1957);
debut editorial cu volumul de versuri
Ploaie în aprilie (1964).
Colaborări: Steaua, Luceafărul,
Scrisul bănăţean, Viaţa Românească,
Iaşul literar, România literară,
Ramuri, Analele Universităţii din
Craiova etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Ploaie în aprilie, versuri, Bucureşti,
Editura pentru Literatură, 1964; Horă
de mână, versuri, Bucureşti, Editura
de Stat pentru literatură, 1968; Sub
umbrela mea roz, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1973;
Zilele una cu alta, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1982;
Cum, versuri, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1984; Poetica
minulesciană. Interpretări critice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Zilele una cu alta, versuri
(ediţie definitivă, cu o postfaţă de
Constantin M. Popa), Craiova,
81
Editura Aius, Editura Scrisul
Românesc, 2002; Umbra iepurelui,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2005; Umbra iepurelui (ediţia a 2-a
revăzută şi adăugită), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2007.
În volume colective: Sub semnul
revoluţiei (1959); Caiete de poezie
(1964); Patos contemporan (1965);
Împlinire (1966); Continuitate
(1970); 46 scriitori în dialog cu
judeţul Dolj (1977); Ramuri - volum
jubiliar (1980); Almanahul Ramuri
(1983).
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Alexandru Piru, Poezia
românească contemporană 1950-
1975, vol. II, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1975; Florea Firan, De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975; 46
de scriitori în dialog cu judeţul Dolj,
Craiova, Uniunea Scriitorilor din
Republica Socialistă România, 1977;
Marian Popa, Dicţionar de literatură
română contemporană, Bucureşti,
Editura Albatros, 1977; Nicolae Pop,
Perimetrul sentimental, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1980;
Literatura română contemporană,
vol. I, Poezia, Bucureşti, Editura
Academiei R.S.R., 1980; Constantin
M. Popa, Replay, Bucureşti, Editura
Litera, 1980; Justin Constantinescu,
Ion Deaconescu, Poeţi olteni (1944-
1980). Antologie, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1982; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1986; Dicţionarul
scriitorilor români / coordonare şi
revizie ştiinţifică Mircea Zaciu,
Marian Papahagi, Aurel Sasu,
Bucureşti, vol. II (D-L), Editura
Fundaţiei Culturale Române, 1998;
Sud-Vest. O antologie a scriitorilor
contemporani din Oltenia, Craiova,
Editura Aius, 1998; Dicţionarul
general al literaturii române /
Academia Română, vol. II (C-D),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine, vol. I, II, Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Dumitru
Micu, Semne noi de lirism, în Gazeta
literară, nr. 36, 1957; Dumitru Micu,
în Gazeta literară, nr. 36, 1964; Zoe
Dumitrescu-Buşulenga, Profil: Sina
Dănciulescu, în Luceafărul, nr. 4,
1964; Veronica Porumbacu, Ploaie în
aprilie, în România liberă, nr. 6150,
1964; Ion Nerej, Ploaie în aprilie, în
Luceafărul, nr. 925, 1964; Constantin
Cubleşan, …Sina Dănciulescu,
,,Ploaie în aprilie”, în Tribuna, nr.
14, 1964; Mihai Drăgan, Ploaie în
aprilie, în Iaşul Literar, nr. 10, 1964;
Mircea Tomuş, Ploaie în aprilie, în
Steaua, nr. 7, 1964; Şerban Foarţă,
Ploaie în aprilie, în Orizont, nr. 6,
1964; Nicolae Manolescu, Cinci poeţi
în colecţia ,,Luceafărul”, în
Contemporanul, nr. 25, 1964;
Dumitru Micu, Horă de mînă, în
Gazeta Literară, nr. 35, 1968; Mihai
Pelin, Sina Dănciulescu: "Horă de
mână", în Ramuri, an. 5, nr. 9(51), 15
septembrie 1968, pp. 8-9; Jana
Morărescu, Horă de mână, în Înainte,
nr. 9042, 1968; Constantin M. Popa,
Sub umbrela mea roz, în Ramuri, nr.
9, 1973; Alexandru Piru, Din lirica
feminină, în Ramuri, nr. 7, 1975;
82
Ileana Morărescu, în Caiete critice,
nr. 8-9, 1995; Dan Lupescu, Sihăstrie,
în Cuvântul Libertăţii, an. 10, nr.
2912-2913, 2-3 octombrie 1999, p. 1;
Florea Miu, Sina Dănciulescu:
"Debutul meu era o abatere, deşi nu
singulară ...", în Ramuri, nr. 2,
februarie 2000, p. 7; Roxana Ghiţă,
Suavul desengano al zilelor una cu
alta, în Ramuri, nr. 7-8, 2002, p. 4;
Magda Bratu, Poeta Sina
Dănciulescu, la 68 de ani, în Cuvîntul
Libertăţii, an. 13, nr. 3936, 1
octombrie 2002, p. 4; Gheorghe
Grigurcu, Impresionism liric, în
România Literară, nr. 4, 2004.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
DĂNIŞOR, Gheorghe
n. 15 martie 1945, satul Padea,
comuna Drănic, judeţul Dolj.
Eseist.
Şcoala elementară în satul Padea
(1952-1959); Liceul
,,Nicolae Bălcescu”
din Craiova (1959-
1963); Facultatea de
Drept, Universitatea
,,Al. I. Cuza” din Iaşi
(1967-1972). Doctor
în Drept al
Universităţii din Bucureşti, cu
lucrarea Filosofia dreptului la Hegel
(2001).
Lector la Facultatea de Drept
„Nicolae Titulescu" din cadrul
Universităţii din Craiova, disciplina
de Teorie Generală a Dreptului şi
Filosofia dreptului (1996-2001);
conferenţiar la Facultatea de Drept
„Nicolae Titulescu" din cadrul
Universităţii din Craiova, disciplina
de Teoria Generală a Dreptului şi
Filosofia dreptului (2001-2004);
profesor universitar, Facultatea de
Drept şi Ştiinţe Administrative din
cadrul Universităţii din Craiova (din
2004); Cercetător principal I la
Institutul Academiei Române „C. S.
Nicolaescu Plopşor", Craiova (din
2003).
Secretar al Biroului Executiv al
Consiliului Popular Segarcea (1973-
1990); avocat în cadrul Baroului de
Avocaţi Dolj (din 1990); director al
Biroului de Avocaţi Segarcea (1998-
2001).
Membru fondator la Centrului de
Cercetări Juridice Fundamentale, aflat
sub patronajul Academiei Române
(din 2006); membru al Asociaţiei
Internaţionale de Filosofia Dreptului
şi Filosofie Socială
Premii şi distincţii: Premiul
pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova, pentru
volumul Filosofia dreptului la Hegel
(2001); Premiul Uniunii Juriştilor din
România, pentru volumul Filosofia
dreptului. Marile curente (2002);
Premiul Academiei Române, pentru
volumul Filosofia dreptului. Marile
curente (2004); Premiul Academiei
Române, pentru volumul Drept civil.
Teoria actelor juridice cu titlul
gratuit (2007); Diploma de Excelenţă
acordată de Cenaclul Literar Artistic
Electroputere Craiova (2006).
Debut publicistic în revista
Transilvania din Sibiu, cu articolul
Absolutul ca identitate logică în
filosofia lui Hegel (1979); debut
editorial cu volumul Metafizica
devenirii (1992).
Colaborări: Transilvania,
Ramuri, Revista de filosofie, Revista
83
de Drept Public, Revista de Ştiinţe
Juridice, Revue Roumaine ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Metafizica devenirii, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică, 1992; Metafizica
prezenţei, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1998; Teoria generală a
dreptului (în colaborare), Bucureşti,
Editura Ştiinţifică, 1999; Filosofia
dreptului la Hegel, Craiova, Editura
Ramuri, 2001; Teoria generală a
dreptului. Curs pentru facultăţile de
ştiinţe economice, Craiova, Editura
Themis, 2001; Drept. Manual pentru
elevii de clasa a X-a (în colaborare),
Craiova, Editura Themis, 2001;
Filosofia dreptului: Marile curente
(în colaborare), Bucureşti, Editura All
Beck, 2002; Filosofia dreptului,
Craiova, Editura Universitaria, 2002;
Drept civil. Ideea curgerii timpului şi
consecinţele ei juridice, Bucureşti,
Editura All Beck, 2002; Drept civil.
Idei producătoare de efecte juridice
(în colaborare), Bucureşti, Editura
All Beck, 2002; Drept civil.
Succesiunile (în colaborare),
Bucureşti, Editura All Beck, 2003;
Drept civil. Contractele speciale (în
colaborare), Bucureşti, Editura All
Beck, 2004; Ad honorem Ion Dogaru
(în colaborare), Bucureşti, Editura
All Beck, 2005; Teoria generală a
dreptului (în colaborare), Bucureşti,
Editura C.H. Beck, 2006; Metafizica
libertăţii, Piteşti, Editura Paralela 45,
2006; Libertatea la Hegel, Craiova,
Editura Universitaria, 2006; Timpul şi
legea penală (în colaborare),
Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2007;
Teoria generală a dreptului. Curs
pentru Facultatea de Sociologie,
Craiova, Editura Universitaria, 2008.
Manifestări ştiinţifice în
volumele cărora i-au fost publicate
studii: Simpozionul Naţional Kant,
Universitatea din Craiova, 6-7
noiembrie 2004; Festivalul
Internaţional “Lucian Blaga”, Cluj
Napoca, 2005; Colocviul - “Martin
Heidegger”, Universitatea Craiova,
2006; Colocviul Internaţional
Administraţia publică în spaţiul
European. Prezent şi perspectivă,
2006.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Florea Firan, Profiluri şi
structuri litarare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; în periodice:
Florea Miu, în Cuvântul libertăţii, 1
mai 1993, p. 3; Ştefan Marinescu, în
Cuvântul libertăţii, 2 noiembrie 1993,
p. 3; Florea Miu, în Ramuri, nr. 7-8,
august 1999, p. 26; Gheorghe
Vlăduţescu, în Ramuri, nr. 10(1000),
octombrie 1999, p. 14; Marian Buşe,
Actualitatea filosofiei hegeliene, în
Ramuri, nr. 5-6(1019-1020), 2001, p.
21; Florea Miu, Gheorghe Dănişor -
interviu, în Ramuri, nr. 11 (1025),
2001, p. 14; Profil: Gheorghe
Dănişor, în Ramuri, nr. 11, noiembrie
2001, p. 14; Ion Dodu Bălan, în
Palatul de Justiţie, nr. 9, 2002; Mihai
Constantinescu, în Revista de drept
public; Vladimir Osiac, în Analele
Olteniei, nr. 2, 2003; Ion Dulvac, în
Ramuri, nr. 1, 2007; Ştefan
Vlăduţescu, în Contemporanul, nr.
12-13, 2007; Mircea Moisa, în
Ramuri, nr. 1, 2007; Ion Dogaru, în
Anuarul Institutului Academiei
Române "C. S. Nicolăescu Plopşor",
Craiova; Viorel Piuitu, în Revista
română de filosofia dreptului şi
84
filosofie socială, nr. 5, 2007, p. 162;
Ion Munteanu, Gheorghe Dănişor sau
efortul filosofiei de a lăsa Fiinţa să se
vadă, în Scrisul Românesc, an. 5, nr.
5-6, iunie-iulie 2007, p. 24.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
DEACONESCU, Ion
n. 7 martie 1947, comuna Târgu
Logreşti, judeţul Gorj.
Poet, prozator, eseist,
traducător. Fiul lui Marin Deaconescu şi al
Auricăi.
Şcoala
elementară în
comuna natală
(1954-1961); Liceul
,,Tudor Arghezi” din
Craiova (1961-
1965); Facultatea de
Filologie a Institutului Pedagogic din
Craiova (1965-1968); licenţiat al
Facultăţii de Limbă şi Literatură
Română a Universităţii din Bucureşti
(1968-1972). Doctor în filologie,
Facultatea de Limbi şi Literaturi
Străine, Universitatea din Bucureşti,
cu teza Proza română şi iugoslavă
contemporană în context european
(1983); Facultatea de Drept,
Universitatea Europeană Drăgan,
Lugoj (1992-1997).
Profesor la şcoli
generale din Mărgăriteşti (1968),
Pieleşti (1969), Răcari (1969-1970),
Şcoala generală nr. 7, Craiova (1970),
Işalniţa (1970-1972), Grupul Şcolar
nr. 5 din Craiova (1972-1977);
asistent universitar la Facultatea de
Litere a Universităţii din Craiova
(1977-1991); lector universitar (1992-
1994), conferenţiar universitar la
Facultatea de Drept, Universitatea din
Craiova (1994-1997) şi profesor
universitar la Facultatea de Drept,
Universitatea din Craiova (1997-
2002); profesor invitat, Universitatea
din Malta (2000); profesor universitar
Facultatea de Istorie, Filosofie,
Geografie, Universitatea din Craiova;
director al Editurii Europa (din 1991);
lector de limba, cultura şi civilizaţia
română la Universităţile din Skopje,
Novi Sad şi Belgrad (1984-1989).
Secretar general al Revistei de Ştiinţe
Juridice, editată de Facultatea de
Drept, Universitatea din Craiova
(1996-2002); redactor-şef adjunct al
publicaţiei Revista de Ştiinţe Politice
/ Revue des Sciences Politiques,
Craiova, Editura Universitaria (din
2004); redactor-şef al Caietelor
Academiei Internaţionale „Mihai
Eminescu”, Craiova, Editura Europa
(din 2006); director al publicaţiei
PRO EST. Revistă de analiză a
politicii internaţionale est-europene,
Craiova, Editura Europa (din 2007);
preşedinte al Academiei
Internaţionale “Mihai Eminescu”.
Membru al Asociaţiei Ziariştilor din
România (1996); membru al
International Association of
Romanian Writers and Artists
(S.U.A.); membru în Consiliul de
Cercetare şi Avizare al Institutului
American al Biografiilor (2003);
membru al Comitetului Institutului
American al Biografiilor (2004);
membru al Congresului Mondial al
Poeţilor.
Premii şi distincţii: Profesor
emerit al Universităţii din Craiova,
1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (1997,
85
1998); Premiul Editurii Libertatea,
din Novi Sad, “pentru cercetarea
literaturii române din Iugoslavia”
(1997); Premiul „V. G. Paleolog”,
„pentru promovarea în România a
valorilor spiritualităţii româneşti din
sudul Dunării”, acordat de Ministrul
Culturii şi Cultelor (2001); Laureat al
Festivalului Internaţional de poezie
„Mihai Eminescu” (2002); Premiul
European „Ragusa - Un ponte per
l‟Europa”, Citta de Ragusa -
Assessorato alla Cultura, Centro
Servizi Culturale, Associazione
Culturale Sikania (2003); Premiul
„Marin Sorescu”, acordat de Editura
Scrisul Românesc, Craiova (2004);
Diploma de excelenţă „Alma Mater
Iassyensis”, acordată de Institutul
Naţional pentru Societatea şi Cultura
Română (2004), inclus în The
Contemporary Who‟s Who, 2003;
Medalia de Aur a Revistei Lumina,
acordat de Casa de Presă şi Editură
„Libertatea”, Panciova (2007).
Debut publicistic cu poezia
Pastel, în ziarul Înainte din Craiova
(1968); debut editorial cu ciclul de
versuri Aparat de fotografiat sufletul,
în volumul colectiv Unsprezece poeţi
(1981).
Colaborări: Ramuri, Steaua,
Tribuna, Convorbiri literare,
Manuscriptum, Secolul 20, Orizont,
Lumina, Macedonia Review, Kulturen
Jivot (Iugoslavia), Nouvelle Europe
(Luxembrug), Balcanica (Italia), Il
Mument (Malta).
LUCRĂRI LITERARE: Aparat de fotografiat sufletul, în
volumul colectiv Unsprezece poeţi,
Iaşi, 1981; Poeţi olteni (1944-1980):
Antologie, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1982 (în colaborare);
Strigătul memoriei, poeme (în
macedoniană), Skopje, 1985; Vasul
de brumă, versuri, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1985; Cric vo
secavanieto, Skopje, Editura
Machedonska Reviia, 1985;
Eternitatea clipei, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986;
Mască pentru voce, poeme (în sârbo-
croată), Cetinje, 1987; Poezie şi
epocă, eseuri, Novi Sad, 1988; Poezie
şi umanitate, eseu, Novi Sad, 1989;
Gramatica întâmplării, versuri,
Craiova, 1991; Etoile de veille,
Luxembourg, Euroeditor, 1993; Zero
dinamic, Craiova, 1994; Retorica
oglinzii, versuri, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1995; Nulta
brzina: Predgovor Pascal Gilevschi,
Scopie, Spectar Pres, 1995;
Ademenirea, roman, Craiova, 1995;
George Bacovia sau Monologul pe
mai multe voci, eseu, Iaşi, Institutul
European, 1996; Grădina din pustiu,
versuri, Craiova, Editura Europa,
1997; Roua întunericului, versuri,
Craiova, 1997; Emil Cioran sau
mântuirea prin negare, Craiova,
Editura Europa, 1998; Dacă m-aş fi
aruncat în Sena, interviuri (cu Emil
Cioran), Craiova, Editura Europa,
2000; Arheologia lecturii, [Craiova],
Editura Europa, 2000; Sărbătoarea
pierderii, versuri, Bucureşti, 2001;
Poeme, Drobeta Turnu- Severin,
2001; Mărturisiri recuperate,
interviuri, Craiova, Editura Europa,
2001; Melancolia oglinzii, jurnal,
Craiova, 2002; Interferenţe critice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Antologia poeziei româneşti din
Serbia, Craiova, Panceva, Libertatea,
Europa, 2003; Antologia poeziei
europene contemporane, Craiova,
86
Fundaţia Scrisul Românesc, 2006;
Nada, Craiova, Editura Europa, 2007;
Antologie de texte alese despre
retorică, [s.l.], Editura Europa, [s.a.].
Lucrări de specialitate:
Introducere în retorica juridică (în
colaborare cu T. Sâmbrian), Craiova,
1992; Retorica: Introducere în
oratoria greacă şi latină, [Craiova],
Editura Europa, 1996; Retorică,
Craiova, 1998; Retorica generală,
Craiova, Editura Europa, 2004;
Teoria relaţiilor internaţionale,
Craiova, Editura Europa, Editura
Sitech, 2005; Cultură politică şi
Democraţie (coordonator Ion
Deaconescu şi Aurel Piţurcă),
Panciova, Casa de Presă şi Editură
Libertatea, 2005; Discurs şi limbaj
politic, Craiova, Editura Europa,
2007; Power and globalization,
Skopje-Paris, Spektar Press, 2007;
Introducere în relaţiile internaţionale,
Craiova, Editura Sitech, 2007.
Ediţii îngrijite: Cărticica de
poezie (postfaţă de …), Craiova,
Editura Europa, 1996; Emil Cioran,
Pseudopoeme, Craiova, 1999;
Corolar (ediţie îngrijită de …),
Craiova, Editura Europa, 2000;
Slavco Almăjan, Somnul oglinzii:
Poeme (ediţie îngrijită de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Slavco Almăjan, Spirala de
piatră, Craiova, 2003; Fragmente zur
geschichte der rumänen = Fragmente
din istoria românilor (ediţie
anastatică îngrijită de…), Craiova,
Editura Europa, Editura Universitaria,
2006; Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-
lea), Poezii: Opera poetică completă
(traducere de Elena Pîrvu; ediţie
îngrijită de …), Craiova, Editura
Europa, 2006; Aurel Rău, Ion
Deaconescu, Antologia poeziei
europene contemporane (prefaţă de
…), Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 2006; Fănuş Neagu:
[caiete] (caiet îngrijit), Craiova,
Editura Europa, [s.a.]; Mihai
Eminescu: [caiete] (îngrijirea
caietului nr. 1), Craiova, Editura
Europa, Editura Universitaria, [s.a.].
Traduceri: Ačo Şopov,
Naşterea cuvântului, poezii (selecţie,
prefaţă şi note de Tr. Nica), Cluj-
Napoca, 1981; Poezie şi umanitate,
antologie (introducere şi traducere de
Alexandru Căprariu şi ……, cuvânt
înainte de M. Matevski), Cluj-
Napoca, 1986; Petre Bakovski,
Poeme, Craiova, 1989; Sreten
Perovici, Moara de vise, poeme,
Craiova, 1989; Boris Vişinski,
Curcubeul, roman (prefaţă de …),
Bucureşti, 1989; Florica Ştefan,
Experienţa nonpoetică, Novi Sad,
1990; George Astaloş, Robespière,
Drobeta Turnu-Severin, 1991;
Mimmo Morina, Morettimo, Craiova,
2000; Oliver Friggieri, Ritual în
amurg, Craiova, 2001; Casimiro de
Brito, Caligrafii, Craiova, 2001;
Eugenio de Andrade, Ruinele
amintirii, Craiova, 2001; Karol
Wojtyla (Ioan Paul al II-lea), Poezii,
Craiova, 2001.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Dicţionarul scriitorilor români
/ coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, Bucureşti, vol. II (D-L),
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998; Dicţionarul general al
87
literaturii române / Academia
Română, vol. II (C-D), Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 2004;
Petre Ciobanu, Un „muzeu” al
poetului, în volumul Marginalii de
critică şi istorie literară, Craiova,
Editura MJM, 2004, pp. 134-137;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. II (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II,
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice: C. Livescu, în Cronica, nr.
19, 1982; George Muntean, Aparat de
fotografiat sufletul, în România
literară, nr. 17, 1982; Darie
Novăceanu, Doi poeţi iugoslavi, în
România literară, nr. 18, 1982; Blaje
Koneski, Spre zilele copilăriei, în
Convorbiri literare, nr. 5, 1982;
Ovidiu Ghidirmic, Poeţi olteni, în
Înainte, 6 februarie 1983; Adrian
Iliecscu, Poeţi olteni, în România
liberă, 11 februarie 1983; Şerban
Cioculescu, Poeţi olteni, în România
literară, nr. 10, 1983; Artur Silvestri,
Sinteze provizorii, în Săptămâna,
1984; Ovidiu Ghidirmic, în
Convorbiri literare, nr. 10, 1985; Al.
Raicu, în Ramuri, nr. 8, 1985; M.
Moga, în Luceafărul, nr. 46, 1991;
Dan Orian, în Ramuri, nr. 9-10, 1992;
I. Tănăsescu, în Steaua, nr. 4-5, 1995;
Al. Lungu, Poet polivalent, în Argos
(Bonn), nr. 15, 1997; Alexandru
Pintescu, Labirintul oglinzii, în
Poesis, nr. 3-4, 1997; Florea Miu, în
Ramuri, nr. 5-6, 1998; Mădălin
Roşioru, Dacă m-aş fi aruncat în
Sena, în Tomis, nr. 11, 2000; A.
Stavilă, în Convorbiri literare, nr. 1,
octombrie 2000; C. Ţîrlea, în
Contemporanul, nr. 6, 2001; Marian
Barbu, în Contemporanul, nr. 46,
2002; Constantin Cub1eşan,
Caligrafii ,,Caligrafului”, 2002;
Poetul Ion Deaconescu - premiat
pentru contribuţia sa literară la
promovarea culturii europene, în
Gazeta de Sud, nr. 2505, 27 mai
2003, p. 4; Dan Ionescu, Oglinzi
paralele, în Scrisul Românesc, an. 8,
serie nouă, nr. 3(79), martie 2010,
p.13.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1991.
DEMETRIAN, Bucur
n. 22 iunie 1951, Craiova.
Poet, critic literar.
Fiul lui Petre Demetrian şi al
Mariei-Viorica.
Şcoala generală
nr. 12 din Craiova
(1958-1966); Liceul
“Nicolae Bălcescu”
(Colegiul Naţional
“Carol I”) din
Craiova (1966-1970);
Facultatea de Filologie, secţia
română-franceză, Universitatea din
Craiova, (1970-1974).
Profesor de limba şi literatura
română la Şcoala generală din Islaz,
judeţul Teleorman (1974-1978);
profesor la Şcoala generală din
Gângiova, judeţul Dolj (1978-1979);
profesor la Şcoala generală nr. 19 din
Craiova (1979-1987); profesor la
Şcoala generală nr. 2 “Traian” din
Craiova (din 1987 până în prezent).
88
Redactor asociat la revista
Ramuri.
Premii: Premiul pentru poezie al
revistei Ramuri (1986); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul de
versuri Confesiuni (1993); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumele de
versuri Himera de hârtie (1996) şi
Deodată căderea (2000); Premiul
Concursului de Poezie “Poeţii
oraşului Craiova” (1997).
Debut publicistic cu poezia
Ospăţ livresc în revista Ramuri
(1972); debut editorial cu ciclul de
versuri Locuinţa poetului în antologia
lirică Cadran solar (1986).
Colaborări: Ramuri, Luceafărul,
Convorbiri literare, Vatra, Familia,
Euphorion, Poesis etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Locuinţa poetului, în volumul colectiv
de poezie Cadran solar, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986;
Confesiuni, Craiova, Editura Ramuri,
1993; Himera de hârtie, Craiova,
Editura Avrămeanca, 1996; Catedrala
şi firul de iarbă, Craiova, Editura
Ramuri, 1997; Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de …), Craiova,
Editura Aius, 1998; Deodată căderea,
Craiova, 2000; Aşezarea pe cruce,
Craiova, Editura Ramuri, 2004; Bărbaţi
în faţa oglinzii, Craiova, Editura
Ramuri, 2008.
Ediţii îngrijite: Dorin
Teodorescu, Popasuri critice (ediţie
îngrijită şi argument de …), Craiova,
Editura Ramuri, 2005.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Constantin M. Popa, Noaptea
lui Vincent, 1998; Florea Firan,
Profiluri şi structuri litarare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. II
(C-D), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine, vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice:
Constantin Sorescu, Cadranul
mediocrităţii. Excepţiile, în SLAST,
nr. 31, 1986; Ovidiu Ghidirmic,
Cadran solar, în Înainte, 21 iunie
1986; Nicolae Diaconu, Şcoala
craioveană, în Ramuri, nr. 4, 1987;
Florea Miu, Confesiuni, în Cuvântul
Libertăţii, nr. 247, 1993; Marius
Ghica, Himera de hârtie, în Ramuri,
nr. 8-9, 1993; Marian Barbu, Himera
de hârtie, în Cuvântul Libertăţii, nr.
268, 1996; Nicolae Coande, Himera
de hârtie, în Orient latin, nr. 12,
1997; Nicolae Prelipceanu, Poeţii
oraşului Craiova, în România Liberă,
31 ianuarie 1998; Ioan Moldovan,
Poeţi craioveni, în Familia, nr. 1,
1998; Gabriel Coşoveanu, Ode
închinate crepuscularului, în Ramuri,
nr. 3, 1998; Gabriel Chifu, Un poet al
imploziei, în Ramuri, nr. 9, 2000;
Nicolae Coande, Palma cu degete
egale, în Ramuri, nr. 9, 2000; Ioan
Lascu, Suferinţele maturului solitar,
89
în Ramuri, nr. 9, 2000; Dan Cristea,
Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 5-6, 2001;
Geo Vasile, Descrierea infernului, în
România literară, nr. 19, 2005; Dan
Cristea, Doi poeţi adevăraţi, în
Luceafărul, nr. 40-41, 2008; Gabriel
Chifu, O schiţă de portret, în
Luceafărul, nr. 17, 2009; Paul Aretzu,
Poeme dintr-o expoziţie, în Ramuri,
nr. 3, 2009.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1994.
DIACONU, Ion Şt.
n. 21 iulie 1951, comuna
Portăreşti, judeţul Dolj.
Poet, prozator.
Şcoala generală în comuna
Giurgiţa, judeţul
Dolj; Liceul ,,Fraţii
Buzeşti” din
Craiova (1966-
1970); Facultatea
de Drept,
Universitatea din
Bucureşti (1970-1974). Doctorand al
Universităţii din Bucureşti (în 1981),
eliminat în acelaşi an, ca urmare a
unui articol-pamflet, publicat în ziarul
Înainte din Craiova.
Consilier juridic în Craiova
(1974-1983); arbitru de stat (judecător
economic) pentru fosta regiune
Oltenia (1983-1986); avocat în Baroul
Avocaţilor din Dolj (din 1986).
Membru fondator şi secretar al
Societăţii Scriitorilor Olteni.
Premii: Premiul pentru debut al
Academiei Internaţionale ,,Mihai
Eminescu”, pentru volumul Ca un
blestem, iubirea (1996).
Debut publicistic în Ramuri, cu un
articol despre George Călinescu (1968);
debut editorial în volumul colectiv
Independenţă şi progres (1978).
Colaborări: Tinereţe, Viaţa
Studenţească, Ramuri, Convorbiri
Literare, Contemporanul, SLAST,
Oltul, Palatul de Justiţie, Scrisul
Românesc, Studii şi Cercetări
Juridice, Revista Română de Drept,
Magazin Istoric, Arca lui Noe, Bilete
de Papagal, Museum, Momente,
Apostrof, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Ca
un blestem, iubirea, versuri, Craiova,
Editura Vlad & Vlad, 1996;
Hyperboreea, poeme, Craiova,
Editura Dionysos, 1998; Inorog în
Apocalipsă, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2002.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: „Au plecat olteni la
coasă”…: culegere de literatură
satirico-umoristică a creatorilor din
Oltenia, Craiova, Editura Centrul
Judeţean de Îndrumare a Creaţiei
Populare şi a Mişcării Artistice de
Masă Dolj, 1979; Justiţie şi boemă
craioveană, 1998; Muzele în instanţă,
2001; Florea Firan, Profiluri şi
structuri litarare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Marian Barbu,
Dicţionar biografic al membrilor
Societăţii Scriitorilor Olteni, Craiova,
Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,
2003; Marian Barbu, Trăind printre
cărţi, vol. III, Craiova, Editura Sitech,
2004; Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. II (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Mihai
Marcu, Istoria controversată a
90
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007]; în
periodice: Ioanid Romanescu, Ion M.
Negreanu, Marian Barbu, Mihai
Duţescu, Ioana Dinulescu, Bucur
Demetrian, Florea Firan.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2000.
DINULESCU, Ioana
n. 3 iulie 1950, Craiova, judeţul
Dolj.
Poet.
Fiica lui Dumitru Dinulescu şi a
Elenei.
Şcoala generală
şi Liceul de Filologie
- Istorie din Craiova
(1969); Facultatea de
Limba şi Literatura
Română, secţia
română-franceză, a
Universităţii din Craiova (1969-
1973).
Profesor la Balş (1973-1975);
redactor la revista Ramuri (1975-
1980) şi la Studioul Teritorial de
Radio Craiova (1980-1985); profesor
la Casa Pionierilor din Craiova (1985-
1989); realizator de programe
culturale la Radio ,,Oltenia” Craiova
(din 1989).
Membră fondatoare a Asociaţiei
Scriitorilor Profesionişti din România
(ASPRO); membră a Asociaţiei
Internaţionale a Criticilor de Teatru -
secţia română (1997); membră a
Consiliului artistic al Teatrului
Naţional „Marin Sorescu” din
Craiova, Convenţia Teatrală
Europeană.
Premii: Premiul revistei Tribuna
(1979); Premiul pentru poezie al
revistei Luceafărul (1980); Premiul
pentru poezie al revistei Tribuna al
Festivalul Naţional „Laudă-se omul şi
ţara” (Sighetul-Marmaţiei, 1981);
Premiul pentru poezie al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova pentru volumul Cortina în
faţa mării (1995); Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (1996); Premiul pentru
poezie al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova pentru
volumul Sufletul, această ficţiune
(2000); Premiul pentru poezie al
Festivalului Naţional de Literatură
„Sensul iubirii”, pentru volumul
Oraşul lui Heidegger, Craiova,
Editura Ramuri (2003); Premiul
pentru Literatură „Petre Pandrea” al
revistei Mozaicul (2003); Premiul
pentru poezie al revistei Ramuri
(2004); Premiul pentru poezie al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Dumnezeu pe acoperiş (2005);
Premiul pentru poezie al Festivalului
Naţional de Literatură „Sensul iubirii”
(Drobeta Turnu-Severin, 2007);
Premiul Cartea anului al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova pentru volumul de versuri
Poeme de pe malul stâng (2007);
Premiul „Eminescu” al Festivalului
Internaţional de poezie „Mihai
Eminescu” (Drobeta Turnu-Severin,
2008).
Debut publicistic cu poezii în
revista Ramuri, Craiova (1971); debut
editorial cu volumul de versuri
Călătorii de recunoaştere (1982).
Colaborări: Ramuri, Înainte,
România literară, Luceafărul, Viaţa
91
Românească, Cronica, Tribuna,
Steaua, Orizont, Convorbiri Literare,
Vatra, Mozaicul, etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Călătorii de recunoaştere, versuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982; Legea şi Visul, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1987;
Eu şi Lumina, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1988;
Cortina în faţa mării, versuri,
Craiova, Editura Cugetarea, 1994;
Steaua lui Ion, versuri, Craiova,
Editura MJM, 1999; Sufletul, această
ficţiune, versuri, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1999; Oraşul lui
Heidegger, versuri, Craiova, Editura
Ramuri, 2002; Poeme, versuri,
Drobeta Turnu-Severin, Colecţia
Caligraf, 2002; Dumnezeu pe
acoperiş, versuri, Craiova, Editura
Ramuri, 2004; Poeme de pe malul
stâng, versuri, Craiova, Editura Aius,
2007.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Romanian Poets, Yowa
City, 1977; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Constantin M. Popa, Clasici şi
contemporani, eseuri critice, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1987;
Dicţionarul scriitorilor români, vol.
II (D-L), Bucureşti, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1998; Constantin
M. Popa, Noaptea lui Vincent,
Craiova, Editura Aius, 1998;
Dicţionarul scriitorilor români /
coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, vol. II (D-L), Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998; Ion Bogdan Lefter, Scriitori
români din anii ‟80 -„90. Dicţionar
bio-bibliografic, vol. I (A-F), Piteşti,
Editura Paralela 45, 2000; Geo
Vasile, Poezia română între milenii.
Dicţionar de autori, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2002; Dicţionarul
general al literaturii române /
Academia Română, vol. II (C-D),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; Marian Popa, Istoria
literaturii române de Azi pe Mâine,
vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Marin
Sorescu, Ioana Dinulescu, în Ramuri,
nr. 6, 1975; Mircea Florin Şandru, Un
poet al sensibilităţii citadine, în
Ramuri, nr. 3, 1976; Petru Poantă, în
Tribuna, nr. 35, 1982; Laurenţiu
Ulici, Rece şi cald, în România
literară, nr. 41, 1982; Eugen Simion,
Lecţia de melancolie, în România
literară, nr. 49, 1982; Constanţa
Buzea, în Amfiteatru, nr. 10, 1982;
Daniel Dimitriu, în Convorbiri
literare, nr. 10, 1982; Voicu Bugariu,
Mizând pe sinceritate, în Luceafărul,
nr. 15, 1983; Constantin M. Popa,
Călătorii de recunoaştere, în Ramuri,
nr. 1, 1983; Victor Marina, Călătorii
de recunoaştere, în Argeş, nr. 4,
1983; Constantin M. Popa, Clasici şi
contemporani, Craiova, 1987;
Nicolae Manolescu, în România
literară, nr. 15, 1988; Bucur
Demetrian, în Ramuri, nr. 3, 1989;
Al. Cistelecan, în Luceafărul, nr. 14,
1996; Mircea Bârsilă, Ioana
92
Dinulescu sau proba dedublării, în
Calende, nr. 3-4, 1997; Geo Vasile, în
România literară, nr. 33, 1999; A.
Alui Gheorghe, în Convorbiri
literare, nr. 5, 2000; Bucur
Demetrian, în Ramuri, nr. 5, 2000; N.
Oprea, în Ziua literară, nr. 16, 2003;
Bucur Demetrian, Oraşul lui
Heidegger, în Ramuri, nr. 2, 2003, p.
5; Gheorghe Grigurcu, în România
literară, nr. 38, 2003; Geo Vasile, în
Contemporanul, nr. 5, 2003; Tudor
Negoescu, Luciditatea poeziei, în
Lamura, an. 3, nr. 18-19-20, aprilie-
mai-iunie 2003, p. 17; Amalia Voicu,
Poetizez lumea, deci exist..., în
Poezia, nr. 1(27), 2004; Horia
Dulvac, Un Dumnezeu colocvial, în
Mozaicul, an. 8, nr. 1-2, ianuarie -
februarie 2005, p. 20; Emilian Marcu,
Vitrina cărţilor, Dumnezeu pe
acoperiş, în Convorbiri literare, nr.
2(122), 2006; Gabriela Gheorghişor,
Poeme autumnale, în Mozaicul, an.
11, nr. 3, martie 2008, p. 11.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1990.
DINUŢ, Titu
n. 6 octombrie 1951, comuna
Siseşti, judeţu1 Mehedinţi.
Poet, prozator.
Fiul lui Ion
Dinuţ şi al Tudorei.
Clasele primare,
gimnaziul şi liceul în
localitatea natală
(1962-1970);
Institutul Pedagogic
de 3 ani din Timişoara, Facultatea de
Filologie (1975) şi Universitatea
Timişoara, Facultatea de Filologie
(1979).
Profesor de limba şi literatura
română la Liceul Teoretic „Gheorghe
Ionescu-Şişeşti” din comuna Şişeşti,
judeţul Mehedinţi.
Premii şi distincţii: Premiul
Reprezentanţei Mehedinţi a Uniunii
Scriitorilor din România, Drobeta
Turnu-Severin, pentru volumul de
versuri Poteca din pendul (2002);
Premiul Festivalului Internaţional de
poezie „Mihai Eminescu”, ediţia a XI-
a, Drobeta Turnu-Severin, pentru
romanul Fiul luminii (2002); Premiul
Festivalului Internaţional de poezie
„Mihai Eminescu”, ediţia a XII-a,
Orşova (2003); Premiul „Pamfil
Şeicaru” al Festivalului Internaţional
de poezie „Mihai Eminescu”, ediţia a
XIII-a, Drobeta Turnu-Severin,
pentru volumul de versuri Lăcrimaşii
(2004); Premiul Festivalului naţional
„Sensul iubirii”, ediţia a IX-a,
Drobeta Turnu-Severin, pentru
romanul Comoara lui Tudor (2004);
Diploma de Excelenţă a Fundaţiei
culturale „La noi, acasă”, ediţia a X-a,
Târgovişte (2005); Premiul
Festivalului Naţional „Sensul
iubirii”, ediţia a X-a, Drobeta Turnu-
Severin, pentru volumul de versuri
Estacada (2005); Premiul
Festivalului Internaţional de Poezie
„Mihai Eminescu”, ediţia a XV-a,
Orşova, pentru romanul Castelanii
(2006); Premiul Festivalului Naţional
de literatură „Sensul iubirii”, ediţia a
XI-a, Drobeta Turnu-Severin, pentru
romanul Castelanii (2006); Diploma
de Excelenţă şi Premiul ziarului
„Datina”, Drobeta Turnu-Severin
(2007); Premiul „Eminescu” al
Festivalului Internaţional de Poezie
93
„Drumuri de spice”, ediţia a XV-a,
Uzdin - Serbia (2008); Premiul literar
„Romulus Cojocaru” al Fundaţiei
Culturale „Paul Tudor”, Drobeta
Turnu-Severin (2008); Distincţie
specială din partea Societăţii literar -
artistice „Tibiscus”, Uzdin - Serbia
(2009); Premiul pentru poezie
decernat de „Societatea Scriitorilor
Danubieni”, Drobeta Turnu-Severin
(2009).
Debut editorial cu trei povestiri
în volumul antologic Ştafeta
Fanteziei, Bucureşti, Editura
Tineretului (1968).
Colaborări: Luceafărul,
Orizont, Familia, Ramuri, Argeş,
Climate literare, Floare de latinitate
(Serbia-Uzdin), România Pitorească,
Datina, Ardealul literar şi artistic,
Lumină lină (New-York),
Intercultural, Tibiscus, Cetatea
Creştină, Focus-Vest, Vorba Noastră
(Serbia-Zaiecear), Autograf M.J.M.,
Jurnalul Naţional; în publicaţiile
mehedinţene: Caligraf, Răstimp,
Paradigma XXI, Vitralii, Amfitrion,
Şcoala Mehedinţiului, Apollodor,
Terra Grifonis, Datina, Cafeneaua
Politică şi Literară, Plaiuri
mehedinţene, Obiectiv mehedinţean,
Drobeta, Cultură şi Credinţă,
Nădejdea, Cuget Românesc, Gazeta
de Orşova, Ţara Mehedinţiului,
Forum dunărean, Informaţia de
Severin, Mehedinţeanul ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Comandirul, povestiri istorice,
Bucureşti, Editura Albatros, 1981;
Capcanele, roman, Bucureşti, Editura
Albatros, 1984; Comoara lui Tudor,
roman, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Prier, 1998; Cât ai bate din
amnar, maxime şi aforisme, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 1999;
Fiul luminii, roman, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Decebal, 2001;
Lăcrimaşii, versuri, Craiova, Editura
M.J.M., 2002; Năpârci albastre,
aforisme, Craiova, Editura M.J.M.,
2002; Poteca din pendul, versuri,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Decebal, 2002; Şişeşti, repere
monografice, Craiova, Editura
M.J.M., 2003; Urciorul din Şişeşti,
versuri, Craiova, Editura M.J.M.,
2004; Estacada, versuri, Craiova,
Editura M.J.M., 2005; Castelanii,
roman, Craiova, Editura M.J.M.,
2006; Viaţa sărind la gâtul
întâmplării, versuri, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 2007; Cronica
şcolii din Şişeşti, vol. I, Craiova,
Editura M.J.M., 2007; Baiadera şi
arlechinul, versuri, Craiova, Editura
M.J.M., 2007; Coliba cu vampire,
versuri, Craiova, Editura M.J.M.,
2008; Cronica şcolii din Şişeşti,
monografie, vol. II, Craiova, Editura
M.J.M., 2008; Dalbul de pribeag,
versuri, Craiova, Editura M.J.M.,
2009.
Volume colective: Ştafeta
fanteziei, Bucureşti, Editura
Tineretului, 1968; Mehedinţiul literar
şi artistic, Drobeta Turnu-Severin,
1982.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Dumitru Dem Ionaşcu,
Secunda Zero - 2000, Deva, Editura
Călăuza, 2000, p. 44; Mircea
Sântimbreanu, pe coperta IV a
volumului Fiul luminii, 2001;
Constantin Toni-Dârţu, Personalităţi
române şi faptele lor, 1950-2000, vol.
III, Iaşi, Editura Pan-Europe, 2002, p.
81; Dicţionarul Enciclopedic al
judeţului Mehedinţi (coordonatori
94
Ileana Roman, Tudor Răţoi), Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 2003, p.
143; Victor Rusu, Vârstele lutului,
Drobeta Turnu-Severin, Biblioteca
„I.G. Bibicescu”, 2003; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003, p.
387; Constantin Cubleşan, De la
tradiţie la postmodernism, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Decebal,
2005, pp. 87-90; Florian Copcea,
Scriitorii mehedinţeni în peisajul
literaturii române contemporane,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Lumina, 2006, pp. 8, 24; Virgiliu
Tătaru, Dicţionarul personalităţilor
mehedinţene, Craiova, Editura
M.J.M., 2006, p. 260; Aurel Sassu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, Bucureşti, Editura Paralela
45, 2006, p. 497; Constantin
Cubleşan, Pasiunea lecturii, Cluj-
Napoca, Editura Napoca Star, 2008,
p. 91; Mihai Cimpoi, Critice, vol.
VIII, Titu Dinuţ: Peisaje sufleteşti
neoromantice, Craiova, Fundaţia
Scrisul Românesc, 2009, pp. 163-166;
în periodice: Gelu Bucur,
Comandirul, în Viitorul, 4 august
1981; Alexandru Condeescu, Scriitori
olteni, în Luceafărul, 3 septembrie
1983; Victor Rusu, Capcanele, în
Orizont, 26 octombrie 1984; Gelu
Negrea, Capcanele, în Viitorul, 18
septembrie 1984; Cronicar, Dans în
foişor, în Săptămâna culturală a
capitalei, 21 septembrie 1984; Ion
Partenie, Comoara lui Tudor, în
Datina, 2 martie 1999; Emil Albişor,
Duhul lui Tudor, în Datina literară şi
artistică, 9 martie 1999; Simion
Bărbulescu, Un optzecist necanonic,
în Luceafărul, 2 februarie 1999;
Dumitru Dem. Ionaşcu, Comoara lui
Tudor, în Radical, 10 martie 1999;
Emil Albişor, Viaţa între iască şi
amnar, în Datina literară şi artistică,
27 ianuarie 2000; Ion Conac, Titu
Dinuţ sau apa vie din cuvinte, în
Datina, 28 iunie 2000; Constantin
Juan, Dominoul Fiului lui
Nostradamus, în Amfitrion,
decembrie 2001; Ileana Roman,
Preliminarii, în Amfitrion, Drobeta
Turnu-Severin, iunie 2001;
Constantin Juan, Dominoul Fiului lui
Nostradamus, în Obiectiv
mehedinţean, 24-30 octombrie 2001;
Constantin Niţuică, Drumul poetului,
în Datina, 5 octombrie 2002;
Constantin Stana, Fiul luminii, în
Caligraf, 7 februarie 2002; Liana
Fari, Comoara lui Tudor, în Ardealul
literar şi artistic, nr. 3-4, 2002; Marin
Ciorciog, Delegarea instanţelor
narative, în Datina, 4 aprilie 2002;
Marin Ciorciog, Delegarea
instanţelor narative, în Datina
literară şi artistică, 30 mai 2002; Ion
Şerban Drincea, Fiul luminii, în
Radical, 7 februarie 2002; Constantin
Niţuică, Drumul poetului, în Datina,
25 octombrie 2002; Constantin
Cubleşan, Năpârci albastre, în
Caligraf, nr. 22, 2002; Dan Taloi,
Năpârci albastre, în Datina, 6
decembrie 2002; Simina Giuroiu,
Năpârci albastre, în Datina, 17
septembrie 2002; Emil Albişor, Titu
Dinuţ - timp şi reverberaţie, în Datina
literară şi artistică, 15 august 2002;
Constantin Cubleşan, Discursul
parabolic, în Caligraf, nr. XV, 2002;
Mircea Goia, Se spune că deştepţii
produc, iar proştii se reproduc, în
Obiectiv mehedinţean, 14-20 mai
2003; Constantin Niţuică, Zestrea de
lumină (I-II), în Datina, 17-18 iulie
95
2003; Ion Stângă, Şişeşti, repere
monografice, în Obiectiv
mehedinţean, 14-20 ianuarie 2003;
Ion Stângă, Şişeşti, repere
monografice, în Drobeta, nr. XIII,
2003; Virgiliu Tătaru, Şişeşti, repere
monografice, în Datina, 5 decembrie
2003; Cornel Boteanu, Şişeşti. Repere
monografice. Carte de referinţă
închinată unui sat mehedinţean, în
Răstimp, nr. 2(28), 2004; Theodor
Damian, Lăcrimaşii, în Lumină lină,
New-York, nr. 2, 2004; Virgiliu
Tătaru, Urciorul din Şişeşti, în
Datina, 3-4 iulie 2004; Simina
Giuroiu, Urciorul din Şişeşti închegat
în cuvinte ce cuprind între ele cer,
pământ şi pe noi înşine, în Datina, 19
mai 2004; Isidor Chicet, Lutul acesta
este dăruit de Dumnezeu, în Răstimp,
nr. 2(28), 2004; Virgiliu Tătaru, Titu
Dinuţ: Estacada (I-II), în Datina, 21-
22 martie 2005; Eugen Măicăneanu,
Mehedinţiul în trei poeţi: Mirea,
Dinuţ, Albişor, în Caligraf, nr. 54,
2005; Eugen Măicăneanu, Titu Dinuţ
sau poezia la originile ei, în Obiectiv
mehedinţean, 20-26 iulie 2005;
Constantin Cubleşan, Estacada (Titu
Dinuţ), în Caligraf, nr. 52(iunie),
2005; Dumitru Augustin-Doman,
Poezie de o anumită prospeţime, în
Argeş, august 2006; Florian Andriţa,
Profesorul Titu Dinuţ, din nou în
librării, în Datina, 4 aprilie 2006;
Virgiliu Tătaru, Titu Dinuţ: Castelanii
(I-II), în Datina, 15-16 aprilie 2006;
C. Dumitru, Titu Dinuţ - Castelanii, în
Obiectiv mehedinţean, 19 aprilie 2006;
Cronicar, Cărţile cetăţii, în Cetatea
Creştină, 5 mai 2006; Sorin Vidan,
Castelanii lui Titu Dinuţ, în Datina, 12
aprilie 2006; Sorin Vidan, Castelanii,
în Vitralii, nr. 1-2, 2006; Valeria
Manta-Tăicuţu, Poveştile Omului
Negru, în Luceafărul, nr. 23, 14 iunie
2006; Constantin Cubleşan, Castelanii
(Titu Dinuţ), în Caligraf, nr. 62, 2006;
Dumitru Augustin-Doman, Revoluţie
la Castelani şi străveche Românie, în
Argeş, nr. 12, 2006; M.C. Călina, Noi
apariţii editoriale, în Datina, 2 mai
2007; Virgiliu Tătaru, Viaţa sărind la
gâtul întâmplării, în Datina, 23 mai
2007; Emanuel Zarma, Titu Dinuţ sau
viaţa cu întâmplările sale, în Obiectiv
mehedinţean, 16-22 mai 2007; Viorel
Pârligras, Titu Dinuţ: Viaţa sărind la
gâtul întâmplării, în Autograf M.J.M.,
aprilie-iunie 2007; Theodor Damian,
Sunetul verbului, în Lumină Lină,
New-York, iulie-septembrie 2007;
Constantin Cubleşan, Întoarcerea la
sat, în Caligraf, august 2007; Nicolae
Jinga, Istorie de suflet, în Gazeta de
Orşova, 23-29 decembrie 2007; Victor
Rusu, Titu Dinuţ sau Viaţa sărind la
gâtul întâmplării, în Informaţia de
Severin, 5 octombrie 2007, p. 1;
Virgiliu Tătaru, Baiadera şi
Arlechinul, în Datina, 25 octombrie
2007; Victor Rusu, Titu Dinuţ:
Baiadera şi Arlechinul, în Informaţia
de Severin, 11 ianuarie 2008; Jean
Băileşteanu, Titu Dinuţ, Coliba cu
vampiri, în Autograf M.J.M., Craiova,
nr. 4-5-6, 2008; M. C. Călina, Titu
Dinuţ, Coliba cu vampiri, în Datina, 4
septembrie 2008; Virgiliu Tătaru,
Cronica Şcolii din Şişeşti, în Datina,
16 ianuarie 2008; Cornel Boteanu,
Monografia Şişeşti, în Tăt Banatu-i
fruncea, nr. 63, 2008; Virgiliu Tătaru,
Cronica Şcolii din Şişeşti (II), în
Datina, 18-21 aprilie 2008; Virgiliu
Tătaru, Titu Dinuţ - Coliba cu vampiri,
în Datina, 14 aprilie 2009; M. C.
Călina, Titu Dinuţ - Coliba cu vampiri,
96
în Datina, 4 aprilie 2009; Viorica
Stăvaru, Golgota unui tată, în
Mehedinţeanul, Drobeta Turnu-
Severin, 14-20 decembrie 2009;
Dumitru Augustin Doman, Titu Dinuţ
- Coliba cu vampiri, în Argeş, nr.
1(331), 2010, p. 13; Vasile Morar,
Deodată s-au stins luminile-n oraş, în
Graiul Maramureşului, 13 februarie
2010, p. 6.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2001.
DRINCEA, Ion Şerban
n. 21 septembrie 1942, satul
Drincea, comuna Punghina, judeţul
Mehedinţi.
Publicist,
prozator.
Fiul lui Marin
Drincea şi al Anei.
Clasele
gimnaziale în
comuna Punghina;
Liceul „Traian” din Drobeta Turnu-
Severin; Facultatea de Ziaristică din
Bucureşti.
Secretar de redacţie şi reporter la
ziarul Porţile de Fier, ce a apărut pe
şantierul de construcţii al
Hidrocentralei „Porţile de Fier I”;
redactor principal la ziarul Viitorul
din Drobeta Turnu-Severin; redactor
principal la ziarul Datina din Drobeta
Turnu-Severin; secretar de redacţie la
ziarul Gorjeanul din Târgu-Jiu;
redactor şef la ziarul Radical din
Drobeta Turnu-Severin; director la
revista de cultură Caligraf din
Drobeta Turnu-Severin.
Membru al Societăţii Scriitorilor
Danubieni din anul 2008.
Premii şi distincţii: Premiul
Reprezentanţei Mehedinţi a Uniunii
Scriitorilor din România pentru
volumul Războiul civililor cu îngerii;
Premiul „Eminescu” pentru literatură
al Festivalului Internaţional de Poezie
„Mihai Eminescu”, Drobeta Turnu-
Severin (2002, 2006, 2007); Premiul
Festivalului Naţional de Literatură
„Sensul iubirii” pentru volumul
Secretul cifrului; Diploma de
Excelenţă „Nichita Stănescu” a
revistei Lamura pentru volumul
Versus; Diploma de Excelenţă a
Fundaţiei Culturale „Terra Grifonis”
pentru promovarea literaturii în
revista Caligraf.
Debut publicistic în ziarul
Înainte din Craiova (1961); debut
editorial cu volumul de poezie Poarta
luminilor (1971).
Colaborări: Ramuri, Orizont,
Luceafărul, Tribuna, Contemporanul,
Flacăra, Amfiteatru, Danubius,
Reflex, Amfitrion ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Poarta Luminilor, poezie, Drobeta
Turnu-Severin, Casa de Creaţie
Mehedinţi, 1971; Orele Porţilor de
Fier, reportaje, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1975; Adevărul
pământului, roman, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1981; Soarele
apelor, reportaje, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1986; Mirarea
fructului, poezie, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Radical, 1996;
Chemarea destinului, roman, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Radical,
1997; Ochiul cercului, poezie,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Decebal, 2001; Războiul civililor cu
îngerii, poezie, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Decebal, 2001;
97
Versus, poezie, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Decebal, 2003;
Secretul cifrului, poezie, Timişoara,
Editura Brumar, 2007; Viaţa sub
radical, publicistică, Drobeta Turnu-
Severin, Editura TipoRadical, 2008;
(Ca)trenele CRINEI, poezii pentru
copii, Drobeta Turnu-Severin, Editura
Prier, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Laurenţiu Ulici, Prima
Verba, vol. II, Editura Albatros, 1978;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare, vol. I, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1986; Dicţionarul
enciclopedic al judeţului Mehedinţi,
Editura Prier, 2003; Constantin
Cubleşan, De la tradiţie la
postmodernism, Editura Decebal,
2005; Virgiliu Tătaru, Dicţionarul
personalităţilor mehedinţene,
Craiova, Editura MJM, 2006;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. II (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Aurel
Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, Editura Paralela
45, 2006; Constantin Cubleşan,
Pasiunea lecturii, Editura Napoca
Star, 2008; Olimpia Berca, Provincia
literară, Editura Eubeea, 2008; Livius
Petru Bercea, Scriitori şi cărţi,
Editura Nagard, 2008; Marian Popa,
Istoria Literaturii Române de Azi pe
Mâine, vol. II, Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Gelu
Negrea, în Viitorul , nr. 629, 1971;
Laurenţiu Ulici, în România literară,
nr. 46, 1975; Marius Tupan, în
Contemporanul, nr. 12(1845), 1982;
Dan Rebreanu, în Tribuna, nr. 12,
1982; Alexandru Condescu, în
Luceafărul, nr. 39(1064), 1982;
George Niţă, în Ramuri, nr. 7(229),
1983; Constantin Negreanu, în
Viitorul, nr. 2196, 1987; Titu
Popescu, în Transilvania, nr. 6, 1987;
Ion Arieşanu, în Orizont, nr. 3(1434),
2002; Livius Petru Bercea, în
Amfitrion, nr. 4, 2002; Şerban Foarţă,
în Reflex, nr. 7-8-9(22-24), 2002;
Doru Timofte, în Reflex, nr. 4-5-6(31-
33), 2003; Diana Cîmpan, în Caligraf,
nr. 3(49), 2005; Victor Steram, în
Amfitrion, nr. 4, 2007; Adela Lungu,
în Schindler, nr. 10-12(85-87), 2007
şi Reflex, nr. 7-12(106-111), 2009;
Ioan Bala, în Poesis, nr. 2007-2009,
2008.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2002.
DULVAC, Horia
n. 17 august 1958, comuna
Gighera, judeţul Dolj.
Prozator, eseist.
Fiul lui Sevastian Dulvac şi al
Domnicăi.
Şcoala generală
în Măceşul de Sus,
apoi în Băileşti şi
Craiova; Liceul
,,Fraţii Buzeşti” din
Craiova (1973-1978);
Institutul Politehnic
,,Traian Vuia” din Timişoara (1984).
În perioada studenţiei activează în
cadrul Cenaclului ,,Pavel Dan” al
Casei Studenţilor din Timişoara,
redactor al revistei Forum studenţesc
(1979-1984).
Inginer la I.P.S.P. Oltul (1984-
1985); cercetător ştiinţific la Centrul
de Cercetări pentru Tehnologia
Aluminiului din Slatina, remarcându-
98
se ca autor al unor brevete de invenţii
şi inovaţii (1985-1990); şef de
laborator la Regia de Apă din Craiova
(1990-1996); director la Prefectura
Judeţului Dolj (din 1996); redactor al
revistei Mozaicul din Craiova (2000-
2007).
Membru al Asociaţiei Scriitorilor
Profesionişti din România (ASPRO).
Premii: Premii la concursurile
literare studenteşti (1982, 1983,
1984); Premiul Revistei Ramuri, la
Concursul de proză ,,Zilele Liviu
Rebreanu”, Bistriţa (1984); Premiul
pentru eseu al Filialei Craiova a
Uniunii Scriitorilor (1991); Premiul
revistei Ramuri pentru eseu (1992);
Premiul revistei Mozaicul, pentru
eseu (2005); Premiul revistei Scrisul
Românesc pentru eseu (2008).
Debut publicistic în revista
Forum studenţesc, cu un grupaj de
poeme (1979); debut editorial cu
volumul de proze scurte Femeia lui
Ghidirmic (1994).
Colaborări: Orizont, Echinox,
Ramuri, Calende, Viaţa studenţească.
Convorbiri literare, Forum
studenţesc, Timişoara, Ora şi la
emisiunile posturilor de radio
Timişoara şi Radio Oltenia din
Craiova ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Femeia lui Ghidirmic, Craiova,
Editura Ramuri, 1994; Îngrijorări
fără mandat, eseuri, Timişoara,
Editura Marineasa, 2000; Discursuri
şi părţi, Craiova, Editura Aius, 2005;
Revanşe ale alterităţii, eseuri, Cluj,
Editura Grinta, 2005; Efect Doppler,
proză, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2009.
Prezent cu traduceri în limbile
sârbă şi maghiară, în reviste de
cultură din Vârşeţ şi Budapesta.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Zona. Prozatori şi poeţi
timişoreni din anii „80 şi ‟90, Editura
Marineasa, 1997; Petre Cârdu,
prezentare pe coperta a IV-a
volumului Femeia lui Ghidirmic,
Editura Ramuri, 1994; Ion Bogdan
Lefter, Scriitori români din anii „80-
‟90. Dicţionar bio-bibliografic, vol. I
(A-F), Piteşti, Editura Paralela 45,
2000; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; în periodice: Paula
Romanescu, în Viaţa Românească, nr.
10-11, 1999; Paul Aretzu, Discursul
între logos şi mimesis, în Ramuri, nr.
5-6, mai-iunie 2005, pp. 8-9; D.
Ionescu, Alteritate pe piaţa cărţii, în
Scrisul Românesc, an. 4, nr. 3-4,
martie-aprilie 2006, p. 18; Nicolae
Coande, în Gazeta de Sud, 4 iulie,
2010; George Popescu, Horia Dulvac
sau funcţia hieratică a de-scrierii ...,
în Autograf MJM, nr. 1-3(30-32),
2010, p. 5; Ionel Buşe, Efect Doppler
sau despre hierofania tatălui, în
Scrisul Românesc, an. 8, serie nouă,
nr. 1(77), ianuarie 2010, p. 21; Ioan
Moldovan, Horia Dulvac: Efect
Doppler, în Familia, seria V, an.
46(146), nr. 2(531), februarie 2010, p.
135; Simona-Grazia Dima, Ioana
Dinulescu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
99
DUŢESCU, Mihai
n. 10 februarie 1941, Sibiu.
Poet, prozator, editor.
Fiul lui
Dumitru Duţescu şi
al Ioanei.
Liceul ,,Fraţii
Buzeşti” din
Craiova (1953-
1957); Facultatea de
Limba şi Literatura Română a
Universităţii din Bucureşti (1958-
1963).
Profesor la Bârca, Dolj (1963-
1965); redactor la revista Ramuri
(1965-1982); director al Teatrului
”Ion Vasilescu” din Giurgiu (1982-
1988); director general al Teatrului
Liric din Craiova; Consilier cultural
şef al Inspectoratului pentru Cultură
Dolj (1994-1997); director al
Muzeului Olteniei Craiova (1997-
2005); redactor şef al ziarului
Momentul; director al Editurii “M.
Duţescu”, Craiova (în prezent).
Preşedinte al Societăţii
Scriitorilor Olteni; membru al Uniunii
Ziariştilor Profesionişti din România.
Premii: Premiul I pentru poezie
al revistei Ramuri (1965); Premiul
pentru teatru al Televiziunii Române
pentru Oameni fără adresă (1973);
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru
volumul Darul de a iubi (1978);
Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova pentru
volumul Ultimul carnaval (2001);
Premiul Ministerului Culturii şi
Cultelor, pentru acelaşi volum de
versuri.
Debut publicistic cu poezie în
Luceafărul (1962); debut editorial cu
volumul de versuri Noaptea nunţii
(1969).
Colaborări: Ramuri, Ateneu,
România Literară, Magazinul,
Înainte, Luceafărul, Cronica,
Amfiteatru, Săptămâna, Orizont,
Contemporanul, Convorbiri literare
ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Noaptea nunţii, versuri, Bucureşti,
Editura pentru literatură, 1969;
Această iubire, colecţia “Romanul de
dragoste”, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1970; Darul de a iubi,
1970; Scrisori de dragoste, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1971;
Dulcea pierdere, versuri, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1974; Imnuri
orfice, versuri, Bucureşti, Editura
Albatros, 1975; Pavăză de crini,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1976; Darul de a iubi,
versuri, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1978; Această iubire,
roman, Bucureşti, Editura Eminescu,
1979; Veneţia, versuri, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1980; Viaţă
personală, roman, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1981; Să nu uiţi,
să nu mori, versuri, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1982; Muzeul de
ceară, versuri, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1983; Izgonirea
neguţătorilor, roman, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1983;
Autoportret, versuri, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1985; Un om, într-
o zi, roman, Craiova, 1987; Zborul
săgeţii, versuri, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1988; Patrie comunistă,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1989; Melancolia, versuri, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1997; Frumoasele
doamne din provincie, Craiova,
Editura M. Duţescu, 1998; Scrisori
din infern, Craiova, Editura M.
100
Duţescu, 1999; Să cântăm, să
dansăm, 2000; Ultimul carnaval,
Craiova, Editura M. Duţescu, 2001;
Spiritualitatea elenă în Oltenia (în
colaborare), 2002; Samuraiul,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2005; George Angelescu Monteoro şi
oboiul râu fermecat, Craiova, Editura
M. Duţescu, 2007; Premiul Nobel,
roman, Craiova, Editura Sitech, 2003;
Mecanica visului, versuri, Craiova,
Editura Sitech, 2009.
A scris piese de teatru ce s-au
jucat pe scenele teatrelor din
Craiova: Prăvălia cu canari (teatru
scurt), Craiova, 1967; Când dă în
floare liliacul, 1969; Oameni fără
adresă, 1973; Culorile, Teatrul de
păpuşi din Craiova, 1976; Alin în ţara
minunilor, Teatrul de Păpuşi din
Craiova, 1979; Anticamera, comedie
în două acte, Teatrul Naţional din
Craiova, 1981; Fotografii mărite,
piesă în două părţi, Teatrul Naţional
din Craiova (1983); Singur în
paradis; Liberatatea de a nu fi singur,
Belvedere, Cum se urcă scara;
Turiştii; În decembrie, iubirea.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975; 46
de scriitori în dialog cu judeţul Dolj,
Uniunea Scriitorilor din Republica
Socialistă România, Craiova, 1977;
Marian Popa, Dicţionar de literatură
română contemporană, Bucureşti,
Editura Albatros, 1977 (ediţia a 2-a
revizuită şi adăugită); Literatura
română contemporană, vol. I, Editura
Academică, 1980; Justin
Constantinescu, Ion Deaconescu,
Poeţi olteni (1944-1980). Antologie,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982; Arta poetică, Editura Minerva,
1983; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Marin Nedelea, Istoria
României, Editura Niculescu, 1987;
Ioan Rotaru, O istorie a literaturii
române, 1987; Anton Cosma,
Romanul românesc contemporan
(1945-1985), vol. I, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1988; Eugen
Barbu, O istorie polemică şi
antologică a literaturii române de la
origini până în present, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1995; Laurenţiu
Ulici, Literatura română
contemporană. I - Promoţia 70,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1995;
Dicţionarul scriitorilor români /
coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, vol. II (D-L), Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998; Marian Popa, Istoria literaturii
române de azi pe mâine, vol. I,
Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, 2001;
La început a fost Cuvântul …
Antologie a Societăţii Scriitorilor
Olteni (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor
Olteni, 2001; Marian Barbu, Trăind
printre cărţi, vol. I - note, glose,
recenzii, cronici literare, articole,
studii, eseuri, Petroşani, Editura
Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”,
2001; Who‟s who în România, 2002;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. II
(C-D), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Marian Barbu,
Trăind printre cărţi, Craiova, Editura
Sitech, 2004; Aurel Sasu, Dicţionarul
biografic al literaturii române, vol. I
101
(A-L), Piteşti, Editura Paralela 45,
2006; Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu), vol. II,
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Mihai
Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007];
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009
(ediţie revizuită şi augmentată); în
periodice: Patru poeţi olteni, în
Ramuri, nr. 7, 15 iunie - 15 iulie,
1966, p. 10; Liviu Grăsoiu, Noaptea
nunţii, în Ateneu, nr. 2, 1969, p. 5;
Dumitru Micu, Noaptea nunţii, în
România literară, nr. 40, 1969, p. 11;
Eugen Barbu, Spirale, în Magazinul,
aprilie 1969; Victor Rusu, Noaptea
nunţii, în Iaşul literar, nr. 21, 1970;
Liviu Grăsoiu, în Ateneu, nr. 2, 1970;
Alexandru Firescu, Scrisori de
dragoste, în Înainte, 18 decembrie
1971, p. 2; Alex. Ştefănescu, Scrisori
de dragoste, în Luceafărul, nr. 52,
1971, p. 2; Alexandru Piru, Noaptea
nunţii, în Ramuri, 1972; Marin
Vasile, Eros şi poezie, în Luceafărul,
nr. 1, 1972; Nicolae Turtureanu,
Scrisori de dragoste, în Cronica, 18
februarie 1972; Aurel Diaconu,
Dulcea pierdere, în Înainte, 26
septembrie 1974; Ion Deaconescu,
Oameni fără adresă (Teatru T.V.), în
Ramuri, nr. 12, 1974, p. 13; Vasile
Petra, Adevărul poetic, în Amfiteatru,
nr. 6, 1974, p. 16; Alexandru Piru,
Dulcea pierdere, în Ramuri, nr. 12,
1974, p. 6; Ion B. Victor, Dulcea
pierdere, în Ramuri, nr. 9, 1974, p.
11; Ion Deaconescu, Imnuri orfice, în
Săptămîna, nr. 236, 1975, p. 3;
George Niţă, Pavăză de crini, în
Ramuri, nr. 11, 1976, p. 6; Victor
Rusu, Pavăză de crini, în Orizont, nr.
2, 1977, p. 3; Titus Bălaşa, Unitate
tematică, în Ramuri, nr. 9, 1978, p. 2;
Ioan Groşan, Această iubire, în
România literară, nr. 41, 1979, p. 10;
Dan Lupescu, Singur în paradis, în
Înainte, 13 iunie 1979, p. 2; Mariana
Tomescu-Vîlceanu, Premieră
craioveană, în Ramuri, nr. 7, 1979, p.
12; Marian Vasile, Eros şi poezie, în
Luceafărul, nr. 1, 1979, p. 2; Ion
Prunoiu, Veneţia, în Înainte, 17
decembrie 1980, p. 2; Ion Dur, Un
jurnal al memoriei, în Ramuri, nr. 6,
1981, p. 7; Dan Lupescu, Anticamera,
în Înainte, 22 februarie 1981, p. 2;
Ecaterina Ţarălungă, Viaţă personală,
în Contemporanul, nr. 34, 1981, p.
10; Artur Silvestri, Autoportret, în
Luceafărul, nr. 20, 1986; Nicolae
Coande, în Convorbiri literare, nr. 1,
1999.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1975.
102
F
FIRAN, Florea
n. 4 octombrie 1933, comuna
Giubega, judeţul Dolj.
Critic, istoric literar, publicist,
editor.
Fiul lui Ion
Firan şi al Mariei.
Clasele
primare în comuna
Giubega; Şcoala
Normală de
Învăţători din Deva
(1945-1952); Facultatea de Limba şi
Literatura Română a Universităţii din
Bucureşti (1965). Doctor în ştiinţe
filologice la Institutul de Teorie şi
Istorie Literară “G. Călinescu” cu teza
Presa literară craioveană. 1838-1975
(1976).
Profesor la Şcoala generală nr. 1
din Cugir; şef al Secţiei Culturale din
Craiova (1955-1957); inspector şcolar
la Secţia Învăţământ Craiova (1958-
1966); preşedinte al Consiliului
Orăşenesc al Pionierilor, şef adjunct
al Secţiei de Învăţămînt (1966-1968);
preşedinte al Comitetului pentru
Cultură şi Educaţie Socialistă al
judeţului Dolj (1968-1977); profesor
de limba şi litaratura română la Liceul
de Filologie-istorie, Craiova; lector
asociat de limba şi literatura română
la Universitatea din Pisa (1981-1985);
director al Editurii Scrisul Românesc
din Craiova (din 2000); redactor şef
adjunct al revistei Scrisul Românesc;
redactor şef adjunct, coordonator al
Analelor Universităţii din Craiova
Seria Ştiinţe Filologice (1996-2001).
Membru fondator al Societăţii “I.
L. Caragiale”.
Premii şi distincţii: Premiul
“Bogdan Petriceicu Hasdeu” al
Academiei Române (1994); Premiul
"Şerban Cioculescu", pentru critică şi
istorie literară (1997); Premiul de
Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova, pentru
întreaga activitate (2003); Premiul
"Alexandru Dima", pentru cartea
Profiluri şi structuri literare, vol. II,
acordat de revista Lamura (2004);
Diploma de Excelenţă a Municipiului
Craiova, pentru deosebita activitate
publicistică şi promovarea culturii
scrise (2004); Premiul pentru
întreaga activitate acordat de
Societatea Umoristică Păcală şi
103
revista Harababura din Bucureşti
(2005); Diploma de Onoare a
Societăţii Cultural-Ştiinţifice "Anton
Pann" din Râmnicu-Vâlcea (2005);
Diploma de Onoare a Municipiului
Craiova, pentru promovarea şi
susţinerea operei lui Marin Sorescu în
ţară şi în lume (2005); Diploma de
Onoare a revistei Ramuri din
Craiova, conferită cu prilejul
Centenarului publicaţiei (2005);
Premiul Opera Omnia conferit de
Uniunea Scriitorilor din România,
Filiala Craiova (2005); Premiul
pentru istorie literară al Uniunii
Scriitorilor din Româniaia, Filiala
Craiova pentru volumul Tudor
Arghezi. Treptele devenirii (2008).
Debut publicistic cu articolul
Coşbuc şi Craiova, documente
inedite, în revista Ramuri (1965);
debut editorial cu volumul
Începuturile presei literare craiovene
(1971).
Colaborări: Ramuri, Înainte,
România literară, Contemporanul,
Tribuna, Săptămâna, Tribuna
României, Flacăra, Veac nou,
Scânteia, România liberă, Le lingue
del Mondo (Florenţa), Columna
(Roma), Balcanica (Roma), Analele
Universităţii din Craiova, Luceafărul
ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Parcul Poporului din Craiova (ediţie
bilingvă română-franceză), Craiova,
1970; Începuturile presei literare
craiovene, Craiova, 1971; Ramuri.
Studiu monografic. 1905-1947 (în
colaborare cu Marta Mitran), Craiova,
1971; Ramuri. Bibliografie (în
colaborare cu Marta Mitran),
Bucureşti, Editura Enciclopedică,
1972; Doljul în imagini, Craiova,
1972; Corespondenţa ,,Ramuri“.
Documente literare, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1973; De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975; Din
viaţa şcolii Doljului (în colaborare cu
Ion Pătraşcu), Craiova, Casa Corpului
Didactic, 1975; Presa literară
craioveană. 1838-1975, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1976;
Istoria Craiovei (coordonator la
partea a 2-a, Viaţa social-culturală),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1977; Istoria Teatrului Naţional din
Craiova (coordonator …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1978; Pe
urmele lui Tudor Arghezi, Bucureşti,
Editura Sport-Turism, 1981; Craiova
- ghid turistic (în colaborare cu
Alexandru Firescu), Bucureşti,
Editura Sport-Turism, 1982; Arhivele
Olteniei (1922-1943). Bibliografie (în
colaborare cu Iustin Constantinescu şi
Tudor Nedelcea), Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983;
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. I, II, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1986, 2003;
Ramuri. Studiu monografic,
corespondenţă, manuscrise,
antologie, bibliografie (1905-1995),
Craiova, Editura Macedonski, 1996;
Folclor literar românesc: Teme de
curs, Craiova, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1998;
Destinul unei reviste: "Ramuri", 1905
- 1947, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2004; Presa literară
craioveană, vol.1: (1838 - 1975),
Craiova, 2004; Destinul unei reviste:
"Ramuri", 1964-2005, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2005;
Scrisul Românesc - 80: studiu
104
monografic, bibliografie adnotată,
antologie, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2006; Portrete literare,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2007; Presa craioveană: 1838 - 2007,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2007; Tudor Arghezi, treptele
devenirii, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2008.
Studii publicate în volume: Nostalgia copilăriei şi locurile de
obârşie la Alexandru Macedonski, în
volumul Comentarii macedonskiene,
Bucureşti, Editura Minerva, 1970; Pe
meleaguri oltene, doi mari scriitori:
Coşbuc şi Rebreanu, în volumul
Rezonanţe culturale oltene, Craiova,
1971; Radu de la Giubega, un poet
popular, în volumul Cântecul popular
românesc - Studii de folclor I,
Craiova, 1973; Folclorişti olteni, în
volumul Cântecul popular românesc -
Studii de folclor II, Craiova, 1974.
Ediţii îngrijite, prefeţe,
postfeţe: Tinereţea cuvintelor (1967);
Freamăt (1968); Odă patriei mele:
culegere literară (cuvînt înainte de
…), Craiova, Comitetul pentru
Cultură şi Artă al Judeţului Dolj,
1969; Comentarii macedonskiene
(coordonarea volumului realizată de
…), Bucureşti, Editura Minerva,
1971; Cântecul popular românesc,
Comitetul de Cultură şi Educaţie
Socialistă al judeţului Dolj. Centrul
de îndrumare a creaţiei populare şi a
mişcării artistice de masă; Studii de
folclor I, 1973; Studii de folclor II,
1974; Studii de folclor III, 1975; 46
de scriitori în dialog cu judeţul Dolj
(ediţie alcătuită şi îngrijită de … şi
Corneliu Leu), Uniunea Scriitorilor
din Republica Socialistă România,
Craiova, 1977; Mihail Drumeş,
Invitaţia la vals: [roman], Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986;
Mihail Cruceanu, Lauda vieţii,
Craiova, 1987; Ioan Inocenţiu Micu -
Klein, Carte de înţelepciune latină -
Illustrium poetarum flores (ediţie şi
studiu introductiv de …), Bucureşti,
Editura Ştiinţifică; Jacques Thiers,
Parfum de glicine: [roman] (traducere
de Dana-Marina Dumitriu; ediţie şi
prefaţă de …), Craiova, Editura
Macedonski, 1996; I. L. Caragiale,
Proză: momente, schiţe, nuvele,
povestiri (ediţie îngrijită de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; I. L. Caragiale, Teatru (ediţie
îngrijită de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003; Mihai
Eminescu, Poezii (ediţie îngrijită de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Al. I. Amzulescu,
Capodopere ale literaturii populare
româneşti (ediţie îngrijită şi prefaţă
de …), Craiova, 2003; V. G.
Paleolog, Brâncuşi - Brâncuşi
(postfaţă de …), vol. I, II, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003; Ioan
Slavici, Mara. Moara cu noroc (ediţie
îngrijită de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003; Dumitru
Radu Popescu, Anglia; Dante şi
Virgiliu se întâlnesc la Paris cu
Belmondo; Oxigen; Bătrânul Vişan:
[teatru] (cu un studiu despre autor şi
opera sa de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003; Gib. I.
Mihăescu, Opere (ediţie îngrijită şi
postfaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2004; I. L.
Caragiale, Proză: momente, schiţe,
nuvele, povestiri (ediţie îngrijită de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2005; D. R. Popescu,
Nopţile săptămânii: [teatru] (postfaţă
105
de …), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2005; Marin Sorescu,
Cronici dramatice (cuvânt
introductiv, note şi anexe de George
Sorescu; Marin Sorescu, scriitorul şi
opera de ….), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005; Alexandru
Mircescu, Abia atunci ...: poeme
(postfaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005; Marin
Sorescu, Iona: teatru (ediţie şi
postfaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005; William
Shakespeare, Romeo şi Julieta
(traducere de Şt.O. Iosif; ediţie
îngrijită şi prefaţată de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2007;
Editura Scrisul Românesc: 85 de ani
de existenţă (ediţie şi studiu
introductiv de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2007; Oltenia:
studii şi cercetări (ediţie îngrijită şi
prefaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2008; V. G.
Paleolog, C. Brâncuşi (ediţie alcătuită
şi postfaţă de …; traducere în limba
română de Ioan Lascu; traducere în
limba engleză de Florentina Anghel şi
Mihai Coşoveanu), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2008; Craiova,
oraşul întâlnirilor (ediţie alcătuită şi
prefaţată de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2008; D. R.
Popescu, Epistola către englezi
(postfaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2009.
Antologii: Blaga: antologie
comentată (alcătuită de … şi
Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1992; Eminescu:
antologie comentată (alcătuită de …
şi Constantin Popa), Craiova, Editura
Macedonski, 1992; Caragiale:
Antologie comentată (alcătuită de …
şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1993; Creangă:
(antologie comentată) (alcătuită de …
şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1993; Arghezi:
(antologie comentată) (alcătuită de
…şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1993; Coşbuc;
Goga: (antologie comentată)
(alcătuită de … şi Constantin M.
Popa), Craiova, Editura Macedonski,
1993; Macedonski; Bacovia:
(antologie comentată) (alcătuită de …
şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1993; Rebreanu.
Slavici: Antologie comentată,
Craiova, Editura Poesis, 1994;
Eminescu: antologie comentată
(alcătuită de … şi Constantin M.
Popa), Craiova, Editura Poesis, 1994;
Literatura diasporei: Mircea Eliade,
Eugen Ionescu, Emil Cioran, ...:
antologie comentată (alcătuită de …
şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1994 (ediţia a 2-
a, 1996); Sadoveanu: antologie
comentată (alcătuită de … şi
Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1994;
Sadoveanu: (antologie comentată)
(alcătuită de … şi Constantin M.
Popa), Craiova, Editura Poesis, 1994;
Alecsandri: literatura paşoptistă
(antologie comentată alcătuită de …
şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Poesis, 1995; Spirite
enciclopedice în literatura română, I-
III, antologie comentată (în
colaborare cu Constantin M. Popa),
Craiova, 1995; Călinescu (antologie
comentată) (alcătuită de … şi
Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, 1995; Literatura
diasporei: Antologie comentată
106
(alcătuită de … şi Constantin M.
Popa), Craiova, Editura Poesis, 1996;
Antologie comentată (alcătuită de …),
vol. 1 - Poezia contemporană; vol. 2 -
Proza contemporană, Craiova,
Editura Macedonski, 1997;
Modernism, tradiţionalism: Valori ale
literaturii româneşti interbelice
(antologie alcătuită şi comentată de
… şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Macedonski, Editura Scrisul
Românesc, 1997; Spirite
enciclopedice în cultura română:
antologie comentată (alcătuită de …
şi Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2005;
Alecsandri şi literatura paşoptistă
(antologie comentată de … şi
Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975; 46
de scriitori în dialog cu judeţul Dolj
(ediţie alcătuită şi îngrijită de Florea
Firan şi Corneliu Leu), Craiova,
Uniunea Scriitorilor din Republica
Socialistă România, 1977; Marian
Popa, Dicţionar de literatură română
contemporană, Bucureşti, Editura
Albatros, 1977 (ediţia a 2-a revizuită
şi adăugită); Dicţionarul
folcloriştilor, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979;
Dicţionarul Literaturii Române de la
origini până la 1900, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 1979;
Nicolae Pop, Perimetrul sentimental,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1980; Pompiliu Marcea, Varietăţi
literare, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1982; Istoriografia
literară românească 1944-1984,
Bucureşti, Editura Minerva, 1984;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. I, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986;
Dicţionarul scriitorilor români /
coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, vol. II (D-L), Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998; Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Ion Cristofor, Dicţionarul
scriitorilor români (D-L), 1998;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. III
(E-K), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
educaţie (coordonator Marian Barbu),
vol. II, Craiova, Editura Ramuri,
2006; Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine (ediţie
revizuită si augmentată), vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice: Critica literară, în
Ramuri, nr. 11, 1975, pp. 6, 15;
George Sorescu, Ramuri 1905-1975.
Începuturi, în Ramuri, nr. 12, 1975, p.
8; De la Macedonski la Arghezi la
ora lansării, în Ramuri, nr. 7, 1975,
p. 5; Cornel Moraru, De la
Macedonski la Arghezi, în Flacăra,
nr. 26, 1975, p. 23; Pompiliu Marcea,
De la Macedonski la Arghezi, în
Revista Radio, 21 august 1975; De la
Macedonski la Arghezi, în Romanian
107
Books, nr. 4, 1975, p. 32; Şerban
Cioculescu, De la Macedonski la
Arghezi, în România Literară, nr. 26,
1975; Emil Manu, De la Macedonski
la Arghezi, în Săptămâna Culturală a
Capitalei, nr. 237, 1975; Dumitru
Bălăeţ, Bibliografia publicaţiilor
periodice, în România literară, nr. 4,
1976, p. 8; ,,În fiecare an noi
sărbătorim muzica”. Interviu cu
Florea Firan, în Ramuri, nr. 6, 1976,
p. 5; Simion Pop, Posibile fişe de
roman, în România literară, nr. 40,
1976, pp. 12-13; Fănuş Băileşteanu,
Contribuţii bibliografice, în Cronica,
nr. 31, 1977, p. 7; Şerban Cioculescu,
Presa literară craioveană, în
România literară, nr. 20, 1977, p. 15;
Alexandru Firescu, Presa literară
craioveană, în Familia, nr. 2, 1977, p.
2; Corneliu M. Loneanu, Presa
literară craioveană, în Argeş, nr. 2,
1977, pp. 10, 11; Ion Lotreanu, Presa
literară craioveană, în Săptămîna, nr.
322, 1977, p. 3; Mircea Moga, Presa
literară craioveană, în
Contemporanul, nr. 19, 1977, p. 10;
Ion M. Negreanu, Presa literară
craioveană, în Ramuri, nr. 1, 1977,
pp. 6, 15; George Sorescu, O
panoramă a presei olteneşti, în
Ramuri, nr. 4, 1977, p. 6; Pompiliu
Marcea, Presa literară craioveană, în
Luceafărul, nr. 19, 1977, p. 2; Presa
literară craioveană, în
Contemporanul, nr. 19, 1977, p. 10;
C. Catrina, 14 decenii de presă
literară, în Cuvîntul nou (Braşov), 6
iulie 1977; Serafim Duicu,
Instrumente de lucru, în Vatra, nr. 77,
1977, p. 8; Mihai Duţescu, 46 de
scriitori în dialog cu judeţul Dolj, în
Ramuri, nr. 5, 1977, p. 13; I. D.
Lăudat, Presa literară craioveană, în
Cronica, nr. 5, 1977, p. 2; Sevastia
Bălăşescu, Oameni şi locuri..., în
Şcoala Mehedinţului, vol. IV-V,
1979, p. 189; Pompiliu Marcea,
Repere critice, în Luceafărul, nr. 21,
1980, p. 2; Al. Raicu, Un prieten al
vîrstei de aur, în Luceafărul, nr. 7,
1980, p. 16; Şerban Cioculescu,
Jubileul ,,Ramurilor”, în Ramuri.
Volum omagial, Craiova, 1980, pp. 8-
9; Sina Dănciulescu, O revista de
folclor şi un folclorist oltean, în
Analele Universităţii din Craiova,
Seria ştiinţe filologice, 1981, pp. 70,
73; Ion Lotreanu, Călătorie
imaginară, în Săptămîna, nr. 577,
1981, p. 3; Adriana Iliescu, Document
şi interpretare, în România liberă, 29
mai 1981; Geo. Pop (George
Popescu), Pe urmele lui Tudor
Arghezi, în Înainte, 8 iulie 1981, p. 2;
Ion Simuţ, Pe urmele lui Tudor
Arghezi, în Familia, nr. 6, 1981, p. 2;
George Sorescu, Pe urmele lui Tudor
Arghezi, în Ramuri, nr. 5, 1981, p. 10;
O. Ungureanu, Pe urmele lui Tudor
Arghezi, în Gazeta Gorjului, 1 august
1981, p. 4; Gheorghe Tomozei,
Argheziană, în Informaţia, nr. 8585,
13 mai 1981, p. 1; Dan Ciachir,
Memorial Arghezi, în Săptămîna, nr.
585, 1982, p. 2; Emil Manu, O
prestigioasă colecţie - ,,Pe urmele lui
...“, în România liberă, 18
septembrie 1982, p. 2; Ion Pătraşcu,
O carte despre Craiova, în Înainte, 15
septembrie 1982; Şerban Cioculescu,
Unul e gorjan ..., în Ramuri, nr. 10,
1983, p. 6; Marcel Ciorcan, în
Arhivele Olteniei, în Înainte, 2
septembrie 1983, p. 2; Constantin
Dumitrache, Arhivele Olteniei, în
Ramuri, nr. 9, 1983, p. 11; Ilie
Purcaru, Actualitatea ,,Arhivelor”, în
108
Flacăra, nr. 32, 1983, p. 11; Emil
Manu, O carte de confruntări, în
România literară, nr. 33, 1984, p. 11;
E. Manu, în România literară, nr. 33,
1984; Şerban Cioculescu, O nouă
antologie olteană, în România
literară, nr. 6, 1986; M. Popa, în
România literară, nr. 27, 1996; Zigu
Ornea, Monografia revistei Ramuri,
în România Literară, nr. 12, 1996;
Florea Miu, Profil: Florea Firan:
Încă nu există acea solidaritate dorită
şi mereu exprimată, în Ramuri, an.
95, nr. 5-6, mai-iunie 2000, p. 25;
Petre Ciobanu, Profiluri şi structuri
literare, în Mozaicul, an. 7, nr. 7 (69),
2004, p. 12; Constantin M. Popa,
Fidelitatea ca principiu, în Scrisul
Românesc, an. 2, nr. 5-6 mai-iunie
2004, p. 18; Ovidiu Ghidirmic,
Utilitatea unei lucrări de istorie
literară, în Scrisul Românesc, an. 2,
nr. 9-10(13-14), septembrie-
octombrie 2004, p. 6; Constantin M.
Popa, Destinul unei reviste, în Scrisul
Românesc, an. 3, nr. 1-2, ianuarie-
februarie 2005, p. 2.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1986.
FIRICĂ, Mihai
n. 26 iulie 1970, Craiova.
Poet, publicist. Liceul de
Filologie-Istorie
,,Elena Cuza”
Craiova; Facultatea de
Litere şi Istorie a
Universităţii din
Craiova; Facultatea de
Drept ,,Mihai Viteazul” Craiova.
Master în Managementul Relaţiilor
Internaţionale - Facultatea de Istorie
Craiova. Cursuri CJI şi ICFJ, Croaţia,
Bulgaria.
Corespondent Ziua (1995);
redactor-şef adjunct Speculum (1995);
redactor, Ora Craiovei (1997);
redactor-şef adjunct, Ora Craiovei
(1999); realizator 3TV (Rtv), (1998-
2000, 2003-2004, ianuarie 2010 - în
prezent); redactor-şef, Ora Craiovei
(2000); redactor-şef, Conflict (2001);
editor coordonator, Ediţie Specială de
Oltenia (2002); redactor-şef, Ediţie
Specială de Oltenia (2003-2006);
publicist-comentator, Ediţie Specială
(2006 - în prezent); PR manager,
RAT Craiova (2006-2008); redactor
şef, Day & Night (2006 - în prezent);
moderator TVR3 (octombrie 2008 -
iulie 2009).
Debut publicistic în revista
Ramuri (1989); debut editorial cu
volumul Biografie sumară (1996)
LUCRĂRI PUBLICATE:
Biografie sumară, Craiova, Editura
Aius, 1996; Limba şarpelui călător,
Craiova, Editura Ramuri, 1997;
Insectarul cu molii, Craiova, Editura
“1 F”, 2004; Limba şarpelui călător /
The Tongue of the Wandering Serpent
(editie bilingvă), Craiova, Editura
Ramuri, 2006; Dinastia ticăloşilor,
Craiova, Editura Aius, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în periodice: Început de salt
mortal: [versuri], în Ramuri, nr. 8
(314), 1990, p. 15; Florea Miu,
Reflexele mersului fără urme, în
Ramuri, nr. 10, octombrie 2006, p.
19; Ioana Măgureanu, Triumful
metaforei, în Oltenia Magazin
Ilustrat, an. 2, nr. 6, 27 ianuarie - 5
februarie 2006, p. 2; Dan Ionescu,
Limba şarpelui, în Scrisul Românesc,
109
an. 5, nr. 5-6, mai-iunie 2007, p. 6;
C.H [Cosmin Horjan], Dinastia
Ticăloşilor, volum de analiză a clasei
politice, în Ediţie Specială, an. 9, nr.
2725, 25 februarie 2010, p. 6; Cosmin
Horjan, S-a lansat “Dinastia
Ticăloşilor”, o carte “scandalos de
sinceră”, în Ediţie Specială, an. 9, nr.
2727, 27-28 februarie 2010, p. 7.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1997.
FIRULEASA, Nicolae
n. 9 iunie 1950, comuna Gruia,
sat Izvoare, judeţul Mehedinţi.
Liceul din Drobeta Turnu-
Severin; Facultatea de Ştiinţe
Economice din Craiova.
Redactor la Radio Oltenia
Craiova (până în 2000); jurnalist
independent.
LUCRĂRI PUBLICATE: Uimiri, în volumul colectiv Zboruri
lirice, 1983; Lumină peste ţară,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1985; Cincirel, Craiova, Editura Aius,
1995; Mici întîmplări, Craiova,
Editura Aius, 1995; Amintiri despre
anul două mii, 1996; Vânatul magic,
Craiova, Editura Ramuri, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Constantin M. Popa, pe
coperta IV a volumului Mici
întîmplări, 1995; în periodice:
Gheorghe Manafu, Pitoresc din alte
vremuri, în Ramuri, nr. 10, 2009.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2009.
FLORICEL, Ion
n. 19 aprilie 1951, comuna
Poiana Mare, judeţul Dolj.
Prozator.
Fiul lui
Constantin Floricel şi
al Elenei.
Studii gimnaziale
şi liceale în comuna
natală (1958-1970);
Facultatea de Drept la
Universitatea ,,A. I. Cuza” din Iaşi
(1972-1976). Funcţionează ca
magistrat-procuror la Băileşti; prim-
procuror adjunct la Parchetul de pe
lângă Tribunalul Dolj.
Redactor la revista literară
Luceafărul, Floreşti.
Premii şi distincţii: Premiul
pentru activitate literară al Filialei
Craiova a Uniunii Scriitorilor (1995);
Premiul special pentru proză al
Societăţii Academice “Eminescu”,
Bucureşti (1996); Premiul Filialei
Craiova a Uniunii Scriitorilor pentru
romanul Castelul (1997); Diploma de
onoare, pentru contribuţia adusă la
editarea revistei literare Ramuri
(1999); Titlul de Cetăţean de onoare
al satului Floreşti-Gorj, pentru merite
deosebite la „întreţinerea flăcării
sacre care se numeşte Eminescu”
(1999); Diploma de onoare, pentru
activitate susţinută în sprijinul
comunităţii, cu prilejul "Zilelor
municipiului Craiova", ediţia a III-a
(1999); Premiul Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Craiova pentru
trilogia Fel de suflete (manuscris)
(2000); Cetăţean de onoare al
comunei natale Poiana Mare (2002);
Diploma de onoare cu ocazia
aniversării a 80 de ani de la
înfiinţarea Institutului de Editură şi
110
Arte Grafice Scrisul Românesc şi a 30
de ani de la reînfiinţarea Editurii
Scrisul Românesc (2002); a fost
nominalizat de International
Biographical Centre Cambridge la
Premiul secolului XXI pentru realizări
cu lucrările Ancheta s-a sfârşit în
zori, Pământ însângerat, Iubirile care
ucid, Castelul, Teicanii şi Fel de
suflete (2004); Diploma acordată de
Who is Who Verlag fur
Personenenzyklopädien (2009).
Debut publicistic în revista
Ramuri; debut editorial cu romanul
Ancheta s-a sfârşit în zori (1991).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, Convorbiri literare, Arca
lui Noe, Literatorul, Ardealul literar
şi artistic, Luceafărul (Floreşti - Gorj,
Societatea Academică Eminescu -
Bucureşti), Dorul (Danemarca),
Lomski Vestnik (Bulgaria) ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Ancheta s-a sfârşit în zori, roman,
Craiova, Editura Juventus, 1991
(tradus şi în limba bulgară şi publicat
în revista Lomski Vestnik); Pământ
însângerat, roman, Craiova, Editura
Oltenia, 1992; Iubirile care ucid,
roman, Craiova, Editura Oltenia,
1994; Castelul, roman, Craiova,
Editura Vlad & Vlad, 1997; Teicanii;
Fel de suflete: roman, vol. I, II,
Craiova, Editura Pasărea Măiastră,
1998; Trecătorul, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003; Aceeaşi
lume, Craiova, Editura Ramuri, 2005;
A fost o lume. Carte esenţializată din
epopeea Teicanii - fel de suflete:
roman, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2008; Trecătorul,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2009; A fost o lume ..., roman. Carte
esenţializată din epopeea Teicanii;
Fel de suflete, ediţia a 2-a, Craiova,
Editura Ramuri, 2010.
Prefeţe: George Farcu, Destine:
Drumul destinului: roman (prefaţă de
…), Craiova, Editura Fundaţiei
Culturale Spirit Românesc, 2002.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Nicolae A. Andrei, în
prefaţa cărţii Ancheta s-a sfârşit în
zori (Moarte deocheată), Craiova,
Editura Juventus, 1991; Sud-Vest. O
antologie a scriitorilor contemporani
din Oltenia (coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Interferenţe spirituale
(coordonator Cezar Avram), Craiova,
Editura Sitech, 1999; Personalităţi
din Oltenia: dicţionar (coordonator
Paul Cucu, Alexandru Stuparu, Alina
Laura Enache), Craiova, Editura
Sitech, 1999; Florea Miu, Cuvinte şi
spaţiu (interviuri cu scriitori
contemporani din Oltenia), Craiova,
Editura Ramuri, 2001; La început a
fost Cuvântul … Antologie a
Societăţii Scriitorilor Olteni
(coordonator Marian Barbu), Craiova,
Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,
2001; Marian Barbu, Trăind printre
cărţi, vol. I (note, glose, recenzii,
cronici literare, articole, studii,
eseuri), Petroşani, Editura Fundaţiei
Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2001, vol.
II, Petroşani, Editura Fundaţiei
Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2002, vol.
III, Craiova, Editura Sitech, 2004;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II (M-Z),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Marian Barbu, Revenirea lui
Werther în modernitate (postfaţă la
cartea Trecătorul, ediţia I), Craiova,
111
Editura Scrisul Românesc, 2003, pp.
150-154; Petre Ciobanu, Ion Floricel
şi explorările sale în universul moral,
în volumul Marginalii de critică şi
istorie literară, Craiova, Editura
MJM, 2004, pp. 87-88; Petre
Ciobanu, Vigoarea autenticităţii, în
volumul Marginalii de critică şi
istorie literară, Craiova, Editura
MJM, 2004, pp. 92-96; Petre
Ciobanu, Ion Floricel - „Fel de
suflete”, în volumul Marginalii de
critică şi istorie literară, Craiova,
Editura MJM, 2004, pp. 97-100;
Mircea Moisa, Memoria culturală şi
dinamica ei, Craiova, Editura Ramuri,
2006, pp. 217-225; Medalionul
literar. Structură permanentă de
cultură şi educaţie (coordonator
Marian Barbu), vol. II, Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Enciclopedia
Personalităţilor din România, Zug,
Editura Hübners Who Is Who, 2006;
Mihai Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007];
Petre Ciobanu, Cărţile lui Ion
Floricel (postfaţă la romanul A fost o
lume), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2008, pp. 450-451;
Enciclopedia Personalităţilor din
România. Who is Who, Verlag fur
Personenenzyklopädien AG, 2009; în
periodice: Virgil Dumitrescu, în
Cuvântul Libertăţii, nr. 592, 27
septembrie 1992; Hristo Vladimirov,
în Lomski Vestnik (Bulgaria), nr. 51,
18 decembrie 1993; Marius Tupan, în
Luceafărul, nr. 27(326), 16 iulie
1997, p. 8; Ion Militaru, în Ramuri,
nr. 11(978), noiembrie 1997, p. 14;
Mircea Moisa, în Ramuri, nr.
11(990), noiembrie 1998, pp. 12, 14;
Marian Barbu, în Luceafărul, nr.
43(386), 2 decembrie 1998; Marian
Barbu, Reexaminări critice, în Dorul
(Danemarca), anul IX, nr. 115, iunie
1999, p. 54; Petre Ciobanu, în
Ardealul literar şi artistic, anul IV,
nr. 1-2(12-13), ianuarie 2000, p. 16;
Fănuş Neagu, în Naţional, Bucureşti,
anul IV, nr. 842, 11-12 martie 2000,
p. 7; Petre Ciobanu, Vigoarea
autenticităţii, în Zum, New York,
SUA, 31 martie 2000; Petre Ciobanu,
în Ramuri, nr. 7-8, iulie-august 2000;
Constantin Preda, în Gazeta de Sud,
Craiova, nr. 1861, 13 aprilie 2001, p.
1; Tudor Nedelcea, O viaţă printre
cărţi, în Ramuri, nr. 6-7, iunie-iulie
2003, p. 10; Florea Miu, în Scrisul
Românesc, Serie nouă, anul I, nr. 3,
iulie-septembrie 2003, p. 5; Mircea
Moisa, în Ramuri, Serie nouă, nr.
1(1051), ianuarie 2004; Petre
Ciobanu, în Lamura, anul III (serie
nouă), nr. 33-34-35, iulie-august-
septembrie 2004, pp. 22-23; Florea
Miu, Reflexivitate şi structură epică,
în Ramuri, 1069-1070, nr. 7-8, p. 14;
Valeria Manta-Tăicuţu, Sensul
căutării, în Luceafărul, Bucureşti, nr.
34(711), 28 septembrie 2005, p. 6;
Tudor Nedelcea, în Ramuri nr.
12(1074), decembrie 2005; Petre
Ciobanu, Un triptic românesc
esenţializat, în Luceafărul, nr. 5(729),
8 februarie 2006, p. 7; Marian Barbu,
Regăsirea de sine, în Bucovina
literară, Suceava, anul XVI, nr. 8-
9(186-187), august-septembrie 2006,
pp. 16-17; Marian Barbu, în Ramuri,
Craiova, nr. 9(1083), septembrie
2006, pp. 15-16; Daniel Negrea,
Cultura românească, parte din
cultura europeană, în Cronica
(publicaţie lunară a românilor din
Ungaria), anul VII, nr. 7, iulie 2007
112
(Giula), p. 6; Ioan Lascu, Scrisul ca
respiraţie, în Ramuri, nr. 9,
septembrie 2008, p. 16.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1995.
FRĂŢILĂ, Adrian
n. 6 martie 1950, satul Pocruia,
comuna Tismana, judeţul Gorj.
Poet.
Fiul lui Victor
Frăţilă şi al
Paraschivei.
Şcoala generală
din Târgu-Jiu (1957-
1965); Liceul
,,Tudor
Vladimirescu” din Târgu-Jiu (1966-
1967); Liceul militar ,,Dimitrie
Cantemir” din Breaza (1967-1969).
Membru fondator al Fundaţiei
„Constantin Brâncuşi” (1990);
redactor al nou-înfiinţatei reviste
literare „Columna”; director al
editurilor „Brâncuşi” şi „Diafora”din
Târgu-Jiu.
Premii: Premiul pentru poezie al
revistei Luceafărul (1977).
Debut publicistic în ziarul
judeţean Gazeta Gorjului (1970);
debut editorial cu volumul de versuri
Echinocţiul de fiecare zi (1978).
Colaborări: Luceafărul,
Amfiteatru, Ramuri, Vatra, Flacăra,
Pentru patrie, Columna, Povestea
vorbei, Gorjeanul, Meridian,
Coloana, Lumea gorjenească,
Obiectiv, Almanahul Ramuri, Oglinda
literară, Vitralii, Scrisul Românesc,
Portal Măiastra, Caligraf ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Echinocţiul de fiecare zi, versuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1978; Vânător înzăpezit, versuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1983; Alfabetul minunat, versuri
pentru copii, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1986 (alte ediţii, Târgu-
Jiu, 1994; 1997; 1998); Şmecherici,
versuri pentru copii, Târgu-Jiu,
Editura Diafora, 1996; La arat
văzduhul, versuri, Târgu-Jiu, Editura
“Brâncuşi”, 1996.
Prezent în volume colective:
Spre zări, Târgu-Jiu, 1970; Gorjul
literar, II-VII, Târgu-Jiu, 1971-1980;
Arc peste timp, Bucureşti, 1977;
Planeta de tânăr, Biblioteca
Luceafărul, 1978; Ritmuri
incandescente, Târgu-Jiu, 1979;
Lângă inima ţării, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1983; Porţile luminii,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1983; Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Cuvinte şi spaţiu, interviuri,
Craiova, Editura Ramuri, 2001; La
masa tăcerii. Scriitori din Gorj /
Dinner at the Table of Silence.
Writers from Gorj (ediţie bilingvă),
Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2002;
Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. II (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Antologia membrilor Uniunii
Scriitorilor din România care trăiesc
în Gorj (antologie îngrijită de Gelu
Birău, Adrian Frăţilă şi Spiridon
Popescu), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2006; Scriitori în ţara lui
Brâncuşi, Editura Măiastra, 2007;
113
Antologie de poezie Oglinda literară,
Editura DO-MINO, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Al. Piru, Debuturi,
Editura Cartea Românească, 1981;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. I, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986; Al.
Doru Şerban ş.a., Scriitori gorjeni,
Editura Ager, 1998; Tudor Opriş, 500
debuturi literare, Galaţi, Editura
Porto-Franco, 1991; Geo Vasile,
Poezia română între milenii:
Dicţionar de autori, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2002; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Al. Doru Şerban,
Nelu Vasile, Autori gorjeni şi cărţile
lor, Editura Măiastra, 2007; în
periodice: Cezar Baltag, în
Luceafărul, nr. 17, 1971, p. 2;
Constanţa Buzea, în Amfiteatru, nr.
12, 1978; Ioana Dinulescu, în Ramuri,
nr. 7, 1979; Alexandru Piru, în
Luceafărul, nr. 5, 1979; Laurenţiu
Ulici, în România literară, nr. 16,
1979; Nastasia Maniu, Echinocţiul de
fiecare zi, în Orizont, nr. 39, 1979, p.
3; Valentin Dascălu, Ieşirea din
labirint, în Ramuri, nr. 12, 1984, p. 4;
Mircea Bârsilă, Imagini şi ipostaze, în
Calende, nr. 3, 1999, p. 4; Alexandru
Sfârlea, în Al cincilea anotimp, nr. 2-
3, 2002; Titu Rădoi, G. Manoniu,
Tudor Voinea, Ion Trancău, Ion
Popescu-Brădiceni, Laurenţiu Ulici,
Nicolae Giorgi, Marius Becherete,
George Mirea, Tudor Opriş.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1997.
114
G
GEAFIR, Gheorghe
n. 16 iunie 1951, comuna Negoi,
judeţul Dolj.
Prozator.
Fiul lui
Vasile Geafir şi al
Elisabetei.
Şcoala
generală în
localitatea natală
(1964); Liceul Industrial Energetic
din Craiova (1970); Academia
Tehnică Militară, Bucureşti (1971-
1973), transferat la Facultatea de
Tehnologie a Construcţiilor de
Maşini, Braşov (1976); Facultatea de
Ştiinţe Economice din cadrul
Universităţii „Spiru Haret”,
specializarea Management Financiar-
Contabil (2001), licenţiat al
Universităţii din Craiova, Facultatea
de Ştiinţe Economice.
Tehnolog la Combinatul chimic
(1976-1980) şi I.U.G. Craiova (1980-
1996); director-adjunct la S.C.
,,Unita”, Craiova (1996-1998); şef
atelier reparaţii fond locativ (până în
2001); economist la R.A.A.D.P.F.L
Craiova.
Redactor la plachetele editate de
Asociaţia Doljul Literar şi Artistic
(1979-1986); secretar general de
redacţie la Revista de satiră şi umor
Păcală, editată de Asociaţia
Umoriştilor Olteni; fondator şi
redactor-şef al revistei de cuvinte
încrucişate cu definiţii umoristice
Heor (1994-1998); fondator şi
director al Editurii Spirit Românesc
(1996-2008).
Premii: Premiul Universităţii
Cultural-Ştiinţifice pentru literatură
satirică la Festivalul - concurs
interjudeţean “Traian Demetrescu”,
ediţia a XI-a, Craiova (1985); Premiul
pentru proză scurtă umoristică, la
Festivalul de umor “Ion Cănăvoiu”,
ediţia a III-a, Târgu-Jiu (1995).
Debut publicistic cu aforisme
sub titlul Solilocuri în revista Urzica
(1980); debut editorial cu volumul de
schiţe umoristice Papagalii sau
Monumentul prostiei (1994).
Colaborări: Magazin, Urzica,
Flacăra, Meridian, Ramuri, Labirint,
Flacăra Rebus, Păcală, Heor,
Înainte, Jurnalul de Dolj, Gazeta de
Sud, Cuvântul Libertăţii ş.a.
115
LUCRĂRI PUBLICATE: Papagalii sau Monumentul prostiei
(schiţe umoristice) (postfaţă de
Ovidiu Ghidirmic), Craiova, Editura
Meridian, 1994; Iubire şi speranţă,
roman, Craiova, Editura Spirit
Românesc, 1994; Noul Babilon.
Proză umoristică, Craiova, Editura
Spirit Românesc, 1995; Păcală
avocat: antologie de satiră şi umor
(în colaborare), Craiova, Editura
Spirit Românesc, 1995; Lux de jeratic
(aforisme), prefaţă de Florea Miu,
Craiova, Editura Ramuri, 1998; Capul
piramidal şi efectul de piramidă.
Proză umoristică (prefaţă de Romulus
Diaconescu), Craiova, Editura
ROMTPT, 2001; Rochia de mireasă
(prefaţă de Gabriel Coşoveanu),
Craiova, Editura Spirit Românesc,
2003; Moartea câinelui, nuvelă,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; Strigătul tăcerii, aforisme,
Craiova, Editura ARPIF-Pres
APIMED, Fundaţia “Eugeniu
Carada”, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Ovidiu Ghidirmic,
postfaţă la Papagalii sau Monumentul
prostiei, Craiova, Editura Meridian,
1994; Sud-Vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(coordonată de Bucur Demetrian,
Ioan Lascu, Constantin M. Popa),
Craiova, Editura Aius, 1998; Florea
Miu, prefaţă la Lux de jeratic, 1998;
Interferenţe spirituale (coordonator
Cezar Avram), Craiova, Editura
Sitech, 1999; Personalităţi din
Oltenia: dicţionar (coordonator Paul
Cucu, Alexandru Stuparu, Alina
Laura Enache), Craiova, Editura
Sitech, 1999; Florea Miu, Cuvinte şi
spaţiu (interviuri cu scriitori
contemporani din Oltenia), Craiova,
Editura Ramuri, 2001; Romulus
Diaconescu, Umorul bine temperat,
prefaţă la Capul piramidal şi efectul
de piramidă, 2001; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Gabriel Coşoveanu, prefaţă la Rochia
de mireasă, 2003; în periodice:
George Corjos, noiembrie, 1983;
Ovidiu Ghidirmic, Cronică literară -
Satiră şi psihanaliză, ziarul Cuvântul
Libertăţii, 1-2 octombrie, 1994;
Alexandru Olaru, 1995; Nicolae Paul
Mihail, Papagalii sau Monumentul
prostiei, în revista Păcală, nr. 15,
1995; Alexandru Olaru, Iubire şi
speranţă, în Jurnalul de Dolj, nr. 111,
24-30 aprilie 1995; Petre Gheorghiu,
Satiră … şi lirism, ziarul
Transporturile Române, 1-7 februarie
1995; Doina Drăguţ, Carnet editorial
- Papagalii sau Monumentul prostiei,
în Jurnalul de Dolj, 1995; Petre
Gheorghiu, 1995; Miltiade Ionescu,
Radu Călin Cristea.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1996.
GEORGESCU, Ion
n. 2 mai 1935, comuna Nicolae
Titulescu, judeţul Olt.
Poet, prozator.
Fiul lui Dumitru
Georgescu şi al
Ioanei.
Şcoala primară
în comunele
“Nicolae Titulescu”
şi Crâmpoia, judeţul
116
Olt; studii gimnaziale la Liceul ,,Radu
Greceanu”, din Slatina, judeţu1 Olt
(1946-1949); Liceul ,,Fraţii
Anastasescu”, Roşiorii de Vede,
Teleorman (clasele VII-X, 1952),
continuat la Liceul Teoretic din
Alexandria (1954); Facultatea de
Filologie, Universitatea din Bucureşti
(1961-1966).
Profesor de limba şi literatura
română în comuna Crâmpoia, Olt;
Şcoala cu cls. I-X din localitatea
Tufeni - Olt (până în anul 2000).
Membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România (1994).
Premii: la Festivalurile de
literatură ,,Tudor Arghezi” (Târgu-
Jiu), “Lucian Blaga” (Sebeş),
“Zaharia Stancu” (Alexandria),
“Panait Cerna” (Tulcea), ,,Ion
Minulescu” (Slatina), ,,Moştenirea
Văcăreştilor” (Marele Trofeu -
Târgovişte); Argeş (Piteşti); Premiile
revistelor România Literară,
Luceafărul, Flacăra, Argeş, Albina.
Debut publicistic cu poezia
Eternele glasuri în revista Tribuna
din Cluj (1985); debut editorial cu
volumul Câinele meu, cuvântul
(1990).
Colaborări: Tribuna, Ramuri,
România literară, Flacăra,
Luceafărul, Astra, Gândirea - serie
nouă, Albina, Meteor, Sinteze
Literare Prahovene, Târgoviştea,
Gazeta Gorjului, Pentru Patrie,
Formula AS, Meandre, Agora literară
şi artistică, Oltul cultural, Limba şi
literatura română, Adevărul, Lumea
literară, Universul cărţii ş.a.;
Studioul de Radio Craiova şi Radio
România Actualităţi; prezentare de
cărţi la Televiziunea Naţională.
LUCRĂRI PUBLICATE: Câinele meu, cuvântul, versuri,
Bucureşti, Editura AMB, 1990;
Adâncurile ierburilor, poeme,
Bucureşti, Editura Divers Press, 1992;
Nevasta lui Socrate, anecdote, fabule,
pseudofabule, Slatina, Editura
Anotimp, 1996; Amfora cu ceaţă,
poezii, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, Colecţia ,,Akademos”,
1997; Povara lui Esop. Întâmplări şi
pilde din Esopia, Bucureşti, Editura
AMB, 1997; Poemele biblice,
Bucureşti, Editura Folio, 1999;
Noaptea salcâmilor, roman,
Bucureşti, Editura Universul Familiei,
2001; Cercul de foc, Bucureşti,
Editura Semne, 2002; La marginea
lumii de tunete, antologie lirică,
Craiova, Editura Ramuri, 2005; Bazar
sentimental, poeme, Craiova, Editura
Ramuri, 2005; Noaptea salcâmilor,
roman, Bucureşti, 2008; Vântul bătea
spre trecut, roman, Craiova, Editura
Ramuri, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Verticala curgere spre
soare, antologie de versuri, Slatina,
Centrul de Creaţie al Judeţului Dolj,
1993, p. 79; Elena Cruceru, în
postfaţa volumului Povara lui Esop,
1997; P.S. prof. Dr. Irineu Slătineanu,
Mitropolitul Olteniei, în prefaţă la
Poemele biblice, 1999; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003; în
periodice: Marin Sorescu, în Ramuri,
nr. 4, 15 aprilie 1987; Aureliu Goci,
în Dimineaţa, nr. 246, 17 decembrie
1991; George Enache, în Glasul
Adevărului, nr. 290, 26 ianuarie 1991;
Doina Sterescu-Sântimbreanu, în
117
Tribuna Învăţământului, nr. 25, 20
ianuarie 1991; Gabriel Iuga, în Glasul
Românesc, nr. 5, februarie 1993;
Ovidiu Ghidirmic, în Cuvântul
Libertăţii, 8 ianuarie 1994; Radio
Craiova, în Agora Literară, 22 august
1995; Florea Miu, în Gazeta de Sud,
nr. 576, 2 februarie 1997; Dumitran
Frunză, în Albina, ianuarie 1998; Paul
Dugneanu, în Azi Literar, nr. 96, 5
aprilie 1999; Victoria Milescu, în
Universul Cărţii, nr. 1, 2000; Mircea
Moisa, în Ramuri, nr. 11, noiembrie
2001; Corneliu Vasile, în Meandre, 2
iulie 2001; Ana Dobre, în Meandre, 2
noiembrie 2003; Mircea Moisa, în
Ramuri, nr. 3-4, 2003; Ana Dobre, în
Meandre, nr. 2, 2005; Ana Dobre, în
Luceafărul, nr. 47-48, 28 decembrie
2005; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 5-6,
mai-iunie 2006; Aurelian Titu
Dumitrescu, în Pentru Patrie, august
2007; Ana Dobre, în Meandre, nr. 1-
2, 2008; Dan Gâju, în Observatorul
Militar, nr. 2, 21-27 ianuarie 2009;
Constantin Voinescu, Vântul bătea
spre trecut - de Ion Georgescu, în
Linia Întâi, nr. 375, 2-15 aprilie 2009;
Constantin Voinescu, La o aniversare
… Pe vechea potecă cu semn de
strămoşi ..., în Linia Întâi, nr. 430, 6-
14 iunie 2010.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1999.
GHEORGHE CÂRŢU,
Alexandru
n. 23 ianuarie 1935, satul
Gubaucea, comuna Vela, judeţul
Dolj.
Scriitor, jurnalist, pedagog
emerit.
Fiul lui
Florea Gheorghe
şi al Stancăi.
Clasele
primare în satul
Gubaucea;
gimnaziul în
comuna Terpeziţa; Şcoala Normală de
învăţători din Craiova (1954);
Facultatea de Litere şi Istorie din
Craiova (întreruptă în ultimul an din
motive de sănătate).
Învăţător la Şcoala Generală din
Vela; învăţător metodist şi inspector
şcolar în mai multe judeţe.
Membru fondator al Societăţii
Scriitorilor Olteni din 1995.
Premii şi distincţii: Premiul I şi
Diploma de participant la Concursul
de creaţie literară „Pe drum de glorii”
organizat de Consiliul Naţional al
Pionierilor şi Ministerul
Învăţământului, cu povestirea istorică
Din cinci, unul a venit (1975);
Premiul III la Concursul literar
„Galeria cutezătorilor” organizat de
Consiliul Naţional al Pionierilor şi
Ministerul Învăţământului, cu
povestirea Au salvat călătoarele
(1976); Diploma de onoare şi
Premiul „Elena Farago”, pentru
literatura dedicată copiilor, acordate
de Societatea Scriitorilor Olteni
(1996); Titlul de „Profesor Emerit”
acordat de Ministerul Învăţământului
şi Educaţiei; Diploma şi Premiul I
acordate de Institutul Român pentru
118
Drepturile Omului, la Concursul
Naţional de Creativitate Didactică în
domeniul materialelor auxiliare,
destinate educaţiei în învăţământul
preuniversitar; Diploma de Excelenţă,
pentru merite deosebite în munca de
la catedră, acordată de Societatea
Scriitorilor Olteni (2005); Diploma
Academiei Populare „Mihai Marcu”
acordată pentru realizări deosebite în
domeniul învăţământului, atestând
calitatea de finalist al Premiului
„Arhanghelul Mihail” ediţia februarie
2006 (2005); Diploma şi Premiul I
pentru proză acordate de Uniunea
Scriitorilor din România pentru
volumul Lacrimile bucuriilor (2009);
Diplomă de Excelenţă acordată de
Societatea Scriitorilor Olteni cu
ocazia împlinirii vârstei de 75 ani,
pentru merite deosebite în munca de
catedră (2010).
Debut publicistic cu povestirea
istorică De vorbă cu moş Dinu, în
Albina, 24 octombrie 1954; debut
editorial cu volumul de povestiri
istorice Trandafirii lui Gheorghiţă
(1980).
Colaborări: Revista Colocvii,
Revista de Pedagogie, Tribuna
Învăţământului, Studioul de Radio
Craiova, la emisiunea Irinei Ionescu -
„Şcoala şi familia”.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Trandafirii lui Gheorghiţă, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1980;
Băiatul curajos, Bucureşti, Editura
Ion Creangă, 1990 (lucrare inclusă în
programa şcolară pentru clasele I -
IV); Copacul vieţii, Editura Europa,
1992 (lucrare inclusă în programa
şcolară pentru clasele I - IV); Vino
acasă, tăticule! : povestiri
pedagogice pentru părinţi, Craiova,
Editura Gheorghe Cârţu Alexandru,
1993; Doina Românească, Craiova,
Editura Gheorghe Cârţu Alexandru,
1994; Băiatul curajos : povestiri
istorice, Craiova, Editura Gheorghe
Cârţu Alexandru, 1995 (ediţia a 2-a
completată); Ce fel de copil eşti?,
roman, mic cod al manierelor
elegante, 1995; Teatru istoric pentru
copii şi tineret, 1996; Cunoaşterea
universului, 1998; Revino, Doamne,
printre noi, vol. I, II, Craiova, Editura
Gheorghe Cârţu Alexandru, 1998,
2002; Constelaţia vremii, versuri,
Craiova, Editura Mihai Duţescu,
2001; Spune-mi povestea, bunicule,
Craiova, Editura Ramuri, 2003; Din
epopeea românilor, dialog istoric,
Craiova, Editura Ramuri, 2003;
Petala dragostei, Craiova, Editura
Ramuri, 2004; Nu omorâţi talpa
ţării!, Craiova, Editura Ramuri, 2005;
Iluzii deşarte, roman, vol.I, Craiova,
Editura Ramuri, 2005; Medalionul
literar – structură permanentă de
cultură şi educaţie (în colaborare),
vol. I, II, Craiova, Editura Ramuri,
2006; Lacrimile bucuriei, nuvele şi
povestiri, Craiova, Editura Ramuri,
2008.
În ianuarie 1955, îi apare în
Îndrumătorul Cultural piesa de teatru
în două acte: Muncă şi dragoste.
Colaborator la 20 lucrări de
metodică şi didactică: Îndrumător
metodic pentru învăţători, părinţi şi
elevi - lecturi literare clasa I, clasa a
II-a, clasa a III-a, clasa a IV-a,
Craiova, Editura Mihai Duţescu,
Editura Gheorghe Cârţu Alexandru,
1992, 1993; Şcoala şi familia,
Craiova, Editura Gheorghe Cârţu
Alexandru, 1993; Să învăţăm
gramatica din clasa I, Craiova,
119
Editura Gheorghe Cârţu Alexandru,
1994; Perioada preabecedară - Ghid
metodic pentru învăţători şi părinţi,
1994; Lecturi literare : îndrumător
metodic pentru învăţători, părinţi şi
elevi, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a
(3 volume), Craiova, Editura
Gheorghe Cârţu Alexandru, 1995;
Activitatea simultană la două şi mai
multe clase în ciclul primar, 1996;
Lecturi geografice, 1997; Predarea
elementelor de geometrie în ciclul
primar, 1998; Metodica predării
geografiei şi ştiinţelor naturii în
ciclul primar, 1999; Metodica
predării istoriei în învăţământul
preuniversitar, 1999; Metodica
predării religiei în învăţământul
preuniversitar; Didactica aplicată la
religie, 2001; Metodica predării
educaţiei fizice şi sportului în ciclul
primar, 2002; Metodica predării
limbii şi literaturii române în ciclul
primar, 2003; Lecturi literare, clasa
I, 2003; Metodica predării teoriei
literare în ciclul primar, 2003; Jocuri
şi ştafetă -parte fundamentală a
lecţiei de educaţie fizică, 2003;
Metodica activităţii didactice în
învăţământul primar, 2004;
Dirigenţie şi consiliere, 2004; Caietul
dirigintelui, 2004; Metodica
activităţii didactice în învăţământul
primar, 2004; Metodica predării
matematicii în ciclul primar, 2004;
Tehnologia didactică în învăţământul
preuniversitar, 2005; Psihopedagogie
aplicată în învăţământul
preuniversitar, Craiova, Editura
„Gheorghe Cârţu Alexandru”, 2005;
Caietul de practică pedagogică,
2005; Şcoala şi familia, ediţia a 2-a
(revăzută şi adăugită), 2007;
Metodica predării în învăţământul
preprimar (în grădiniţă), 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: La început a fost
Cuvântul … Antologie a Societăţii
Scriitorilor Olteni (coordonator
Marian Barbu), Craiova, Editura
Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001;
Marian Barbu, Dicţionar biografic al
membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003; Marian
Barbu, Trăind printre cărţi, 2005;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu,
Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol. I,
II, Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Mihai Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007];
Emil Lăzărescu, Valori româneşti,
valori europene, vol. I, Craiova,
Editura Crăiţa Sudului, 2008; în
periodice: George Nestor, în Revista
de Pedagogie, nr. 11, 1980; Mircea
Sîntimbreanu, în Tribuna
Învăţământului, 14 mai 1990; Marian
Barbu, în Meridian, 8 iulie 1990;
Mihai Duţescu, în Tribuna
Învăţământului, 1995; Eugenia
Şincan - inspector de specialitate în
Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei,
în Tribuna Învăţământului, nr. 23, 15
iunie 1992; Janet Nică, Medalionul
literar - structură permanentă de
cultură şi educaţie, în Lamura, an. 5,
nr. 4-5-6, apr-mai-iunie 2006, p. 20;
Mircea Moisa, Ioan Cepoi, Florea
Miu şi alţii.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2006.
120
GHICA, Marius
(pseudonimul lui Marius Viorel
Jan Ghiţă)
n. 26 octombrie 1954, Băileşti,
judeţul Dolj.
Critic literar,
eseist, traducător,
publicist.
Fiul lui Ion
Ghiţă şi al Teodorei.
Şcoala primară
(1962-1966) şi
gimnaziul (1966-1969) din Băileşti;
Liceul ,,Nicolae Bălcescu” din
Craiova (1969-1973); Facultatea de
Filologie-Istorie, secţia franceză-
română, a Universităţii din Craiova
(1974-1978). Cursuri de vară la
Universitatea din Grenoble, Franţa
(1976). Doctor în filologie al
Universităţii din Craiova cu teza Paul
Valéry şi geneza poemului (1994).
Bursier al guvernului francez : cursuri
de vară (limba, literatura şi civilizaţia
franceză) la Universitatea din
Grenoble, Franţa (1976); Bursă de
studii (“recherches libres,
philosophie”) la École des Hautes
Études en Sciences Sociales, Paris
(anul academic 1990-1991); Bursă de
traducător acordată de Ministerul
francez al Culturii (2001).
Profesor de limba franceză la
Şcoala nr. 1 Calafat şi Liceul de
Chimie Calafat (1978-1985); profesor
logoped la Liceul Pedagogic Craiova
(1985); lector (1993-1995),
conferenţiar universitar la Catedra de
Limba şi Literatura Franceză a
Facultăţii de Litere şi Istorie a
Universităţii din Craiova (din 1995);
conferenţiar la Facultatea de Litere şi
Teologie, Catedra de Limbi
Romanice, a Universităţii „Ovidius”
din Constanţa (1997-1998).
Redactor şi membru al
colectivului de redacţie al revistei
Ramuri (1985-1997). Iniţiator şi
organizator al Festivalul Internaţional
de Poezie „Poezia pentru o lume a
dialogului” (două ediţii, 1992 şi
1993); membru fondator şi director
onorific al Bibliotecii Franceze
OMNIA din Craiova (din 1990),
devenită filială a Bibliotecii Naţionale
a României; iniţiator al seriei
„Întâlnirilor OMNIA”, în colaborare
cu Facultatea de Litere a Universităţii
din Craiova şi Fundaţia Bibliotecii
Franceze OMNIA; iniţiator al
conferirii titlului de doctor honoris
causa al Universităţii din Craiova,
filosofului Jacques Derrida; director
al Editurii Scrisul Românesc (1997-
2001). A înfiinţat colecţiile Editurii
Scrisul Românesc: Poesis, Hermes -
critică, istorie şi teorie literară,
Thêta-eseu, Polis-ştiinţe politice,
Literatură universală, Proza română
contemporană.
Iniţiator al proiectului cultural
Prezenţe ale Scrisului Românesc în
alte spaţii culturale din lume, în
colaborare cu Institutul Cultural
Român, Uniunea Scriitorilor din
România, UNITER, Biblioteca
Naţională a României, Filiala
OMNIA Craiova. Membru fondator,
împreună cu Irina Mavrodin, al
revistei L‟approche poïétique /
poétique, editată în limba franceză
(din 2000). Preşedinte al Fundaţiei
Editura Noul Scris Românesc
Membru al colectivului de
cercetători al Centrului de studiu
interdisciplinar al literaturii române în
context european din cadrul Catedrei
121
de literatura română a Facultăţii de
Litere, Universitatea din Craiova.
Membru al Societăţii de Ştiinţe
Filologice din România; membru al
Asociaţiei de Teoria Literaturii,
Literatură Generală şi Comparată;
membru al PEN-Clubului, Centru
Român PEN.
Cofondator, împreună cu Jacques
Derrida şi Wanda Mihuleac, al Casei
de editură Signum, fondată în 1994,
concomitent la Paris şi Craiova;
director editorial al Editurii Signum,
Craiova; director editorial asociat la
Editura Paralela 45 din Piteşti;
redactor şef adjunct al revistei
l‟Approche poïétique / poétique,
editată de catedra de limbă şi
literatură franceză a Facultăţii de
Litere, Universitatea din Craiova;
preşedinte de juriu şi membru al unor
comitete de jurizare la concursuri de
literatură organizate de reviste
culturale din ţară: Orizont
(Timişoara), Familia (Oradea), Ziua
literară (Bucureşti), etc.
Membru permanent al Juriului
Festivalului Naţional de Literatură
organizat de Uniunea Scriitorilor din
România şi autorităţile culturale din
Vişeul de Sus (din 2006).
Prezent, ca invitat, la mai multe
emisiuni culturale la televiziune şi
radio.
Premii şi distincţii: Premiul
pentru critică literară al revistei
Ramuri (1985); Premiul naţional de
debut (critică literară, eseu) al
UASCR pentru volumul Facerea
poemului (1985); Ordinul Serviciul
credincios în grad de Cavaler pentru
„merite culturale”, conferit de
Preşedintele României, Emil
Constantinescu (2000); Premiul
pentru Eseu al revistei POESIS, Satu
Mare, revistă de cultură editată de
Uniunea Scriitorilor din România
(2009).
Debut publicistic în revista
Ramuri cu o cronică literară (1981);
debut editorial cu volumul Facerea
poemului. Eseu de poetică în
marginea textelor lui Paul Valéry
(1985).
Colaborări: Ramuri, Tribuna,
Steaua, Transilvania, Secolul 20,
Viaţa Românească, România
Literară, Familia, Convorbiri
Literare, Ziua Literară, Gândul,
Adevărul Literar şi Artistic, România
Liberă, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Facerea poemului. Încercare de
poetică în marginea textelor lui Paul
Valéry, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1985; Omul poietic pe
tărâmul limbajului. Eseu despre
lumea lui Thot, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1989; Paşii lui
Hermes, eseuri, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1999; Derrida sau
a gândi altfel / Derrida ou penser
autrement, ediţie bilingvă, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2000;
Cosmopolis. Noi şi viaţa în cetate,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2000; În lumea lui Thot, eseuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2000; Geneza operei literare. Repere
spre o poietică, Piteşti, Editura
Paralela 45, 2008; Derrida sau a
gândi altfel. Derrida ou penser
autrement, ediţie bilingvă, édition
bilingue, Piteşti, Editura Paralela 45,
2008 ; Derrida sau a gândi altfel.
Derrida ou penser autrement, ediţie
bilingvă, édition bilingue, ediţia a 2-a,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2009.
122
Traduceri: Paul Valéry, Poezie.
Dialoguri. Poetică şi estetică
(traducere de Ştefan Augustin Doinaş,
Alina Ledeanu şi …), Bucureşti,
Editura Univers, 1989; Jacques
Derrida, Celălalt cap. Democraţia
amânată (notă biografică, cronologia
operelor şi traducere de …), Craiova,
Editura Signum, 1993; Alain Bosquet,
Meseria de ostatic (traducere de
Doina Marinescu şi …), Craiova,
1993; Jacques Derrida, Khôra (cu un
cuvînt înainte al autorului la
versiunea românească. Traducere,
cronologie şi postfaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1998;
Georges Sebbag, Suprarealismul,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1999; Paul Valéry,
Eseuri aproape politice (cuvînt
înainte, notă lămuritoare, traducere şi
ediţie îngrijită de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1999;
Jacques Derrida, Cosmopoliţi din
toate ţările, încă un efort!, urmat de
Despre dreptul la filosofie din punct
de vedere cosmopolitic (traducere,
prefaţă şi cronologie de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2000;
Paul Valéry, Caiete, vol. I – Caietele,
Limbaj, Poezie, Poetică, Artă şi
estetică, Istorie-Politică, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2000.
Ediţii îngrijite: Ion D. Sîrbu,
Jurnalul unui jurnalist fără jurnal,
vol.1 – Glosse; Craiova, 1983-1986
(ediţie îngrijită de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1991; Ion
D. Sîrbu, Traversarea cortinei:
Corespondenţa lui I. D. Sîrbu cu Ion
Negoiţescu, Virgil Nemoianu,
Mariana Şora (ediţie îngrijită de
Virgil Nemoianu şi …), Timişoara,
Editura de Vest, 1994; ŞORA, ediţie
îngrijită de Marius Ghica, Piteşti,
Editura Paralela 45, 2006.
Colaborări în volume
colective: „La ce buni poeţi în
vremuri sărace ?...”, Antologia
Festivalului Internaţional „Poezia
pentru o lume a dialogului”, Craiova,
ediţia I, 8-12 iunie 1992 (coautor),
Biblioteca „Ramuri”, Craiova, 1992 ;
„O rezervă de bucurie”. Spaţiu.
Cuvânt. Semn, Antologie a
spiritualităţii olteneşti (coautor),
Editura Centrum şi Oltenia, Craiova,
1992; O fenomenologie a rostului
poetic, în Dialog şi libertate. Eseuri
în onoarea lui Mihai Şora (coautor),
Sorin Antohi şi Aurelian Crăiuţu
(coordonatori), Bucureşti, Editura
Nemira, 1997; Mihai Şora în dialog
cu Marius Ghica, în ŞORA, colecţia
SINTEZE (ediţie îngrijită de …),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.
A publicat mai multe alte
articole, studii, eseuri, interviuri,
traduceri şi prezentări din şi de autori
şi gânditori francezi, apărute în
reviste culturale din ţară (România
Literară, Ramuri, Orizont, Revista 22,
Calende, Convorbiri Literare,
Manuscriptum etc.)
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Stephane Lupasco,
Logica dinamică a contradictoriului,
Bucureşti, Editura Politică, 1982, p.
404; Ştefan Augustin Doinaş, Prefaţă
la Marius Ghica, Facerea poemului.
Încercare de poietică în marginea
textelor lui Paul Valéry, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1985, pp.
5-9; Radu G. Ţeposu, în Istoria
tragică & grotescă a întunecatului
deceniu literar nouă, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1993, pp. 187-188;
La Philosophie en Europe, sous la
123
direction de Razmond Klibanskz et
David Pears, Editions Gallimard -
UNESCO, p. 360; Ionel Ciupureanu,
Pacea poetului, Craiova, Fundaţia
Bibliotecii Franceze Omnia şi
Ramuri, 1994, p. 5; Marian Papahagi,
Răspîntiile limbajului, în Fragmente
despre critică, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1994, pp. 260-266; Adrian
Marino, Biografia ideii de literatură,
vol. III, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1994, pp. 43, 293; Irina Mavrodin,
Mâna care scrie. Spre o poetică a
hazardului, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1994, pp. 11, 134, 145,
146; Adrian Marino, Pentru Europa.
Integrarea României. Aspecte
ideologice şi culturale, Iaşi, Editura
Polirom, 1995, p. 222; Mircea Zaciu,
Marian Papahagi, Aurel Sasu,
Dicţionarul Scriitorilor Români (A-
C), Bucureşti, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1995, pp. 550,
774; Jacques Derrida, în Cuvânt
înainte la Khôra (traducere,
cronologie şi postfaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1998, pp.
7- 11; Dicţionarul scriitorilor români
/ coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, Bucureşti, vol. II (D-L),
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998, pp. 394-396; Ion D. Sîrbu, Ion
Barbu, Tratat de rienologie, literatură
& caricatură de sertar, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1999, p. 7;
Scriitori români din anii ‟80 -„90.
Dicţionar bio-bibliografic, vol. II (G-
O), (coordonator Ion Bogdan Lefter),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2001,
pp.25-27; Irina Petraş, Panorama
criticii literare româneşti. 1950-2000,
Cluj-Napoca, 2001, pp. 305-309; Mai
avem un viitor ? România la început
de mileniu, Mihai Şora în dialog cu
Sorin Antohi, Iaşi, Editura Polirom,
2001, p. 8; Virgil Nemoianu, Tradiţie
şi libertate, Bucureşti, Editura Curtea
Veche, 2001, p. 448; Who‟s Who în
România, Bucureşti, Editura Pegasus
Press, 2002, p. 257; Vladimir
Tismăneanu, Scrisori din
Washington, Iaşi, Editura Polirom,
2002; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Monica Tilea, La lecture: de la
théorie à la pratique, Editura
Universitaria, 2004, p. 5; Luca Piţu,
în Şora, Piteşti, Editura Paralela 45;
Vladimir Tismăneanu, în Şora,
Piteşti, Editura Paralela 45;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. III
(E-K), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005, p. 338; Cătălin
Ghiţă, Lumile lui Argus. O
morfotipolgie a poeziei vizionare,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2005, p.
8; La Centenar (Redactorii
„Ramurilor” - fişe biobibliografice),
Craiova, Editura Ramuri, 2005, pp.
103-107; Cătălin Ghiţă, Ipostaze ale
actului critic, Editura Universitaria
Craiova, 2005, p. 9; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006, p. 654; Mihai
Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007];
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009
(ediţie revizuită şi augmentată); în
periodice: Marian Papahagi, Un eseu
124
despre Valéry, în Tribuna, nr. 40, 3
octombrie 1985, p. 7; Alexandru
Călinescu, Două cărţi despre Valéry
şi Poietica în actualitate, în Cronica,
nr. 45(1032), 8 noiembrie 1985, p. 12;
Constantin Sorescu, Un Valéry gîndit
în orizontul Fiinţei, în Scînteia
tineretului. Supliment literar - artistic
, an. VI, nr. 13(236), 30 martie 1986,
p. 4; Gheorghe Grigurcu, Facerea
poemului, de Marius Ghica, în
Familia, an. 22, nr. 5(249), mai 1986,
p. 3; Aurel Codoban, Temeritatea
proiectului, în Suplimentul literar al
,,Scânteii Tineretului”, nr. 1(224), 5
ianuarie 1986, p. 10; Ioan Groşan,
Despre poetica lui Valéry, în
Amfiteatru, anul XX, nr. 1(241),
ianuarie 1986, p. 11; Nicolae
Manolescu, Valéry şi anti - Valéry, în
România Literară, anul XIX, nr. 7, 13
februarie 1986, p. 9; Mircea Martin,
De la poietică la ontologie sau despre
un debut matur, în Ramuri, nr.
2(260), 15 februarie 1986, p. 5; Dinu
Flămând, Platforma Valéry, în
Ramuri, nr. 2(260), 15 februarie
1986, p. 5; Adrian Marino, Limbajul
în discuţie, în Tribuna, nr. 14, 1986;
Radu G. Ţeposu, Facerea operei, în
Amfiteatru, nr. 3(255), martie 1987, p.
7; Radu G. Ţeposu, La răspântiile
limbajului, în Amfiteatru, nr. 5,
februarie 1989, p. 8; M. Iorgulescu, în
Ramuri, nr. 5, 1989; Marian
Papahagi, Răspântiile limbajului, în
Ramuri, nr. 5(299), mai 1989, p. 5;
Al. Tănase, Povestea vorbei, în
România literară, an. XXII, nr. 23, 8
iunie 1989, p. 8; Liviu Papadima,
Omul poietic pe tărâmul limbajului,
în Tribuna României, an. XVIII, nr.
397, 1 octombrie 1989, p. 7; Adrian
Marino, Limbajul în discuţie, în
Tribuna, nr. 14(1685), 6 aprilie 1989,
p. 8; Irina Mavrodin, Omul poietic, în
România Literară, nr. 32, 10 august
1989, p. 5; Gr. Smeu, în Revista de
filosofie, nr. 1, 1990; Dan Silviu
Boerescu, Fiinţă şi limbaj, în Viaţa
Românească, nr. 2, 1990; Constantin
Cubleşan, Meditaţie asupra
problematicii limbajului, în
Transilvania, nr. 3, 1990; Marian
Papahagi, Fragmente despre critică,
1994; Virgil Nemoianu, în România
literară, 17 martie 1994, p. 17; Radu
Sorin Cucu, Lecţia de dialog: J.
Derrida, Kôra (traducere, cronologie
şi postfaţă de …), în Orizont, 19, seria
nouă, an. XI, nr. 4(1407), 20 aprilie
1998, p. 7; Nicolae Prelipceanu,
Khôra, de Jacques Derrida, în
România liberă, serie nouă, nr. 2687,
29 ianuarie 1999, p. 20; Gabriel
Coşoveanu, Performanţele
deconstrucţiei, în Ramuri, nr. 2(993),
februarie 1999, p. 6; Ioan Groşan, A fi
european, în Ziua, an. VI, serie nouă,
nr. 1558, 8 aprilie 1999, p. 1; M.
Chelaru, în Convorbiri literare, nr.
11, 2000; C. Rogozanu, Sub
oblăduirea lui Hermes, în România
Literară, nr. 18, 2000; Florea Miu,
Marius Ghica: "Am chiar
convingerea că un scriitor autentic se
poate afirma oriunde": [interviu], în
Ramuri, nr. 7-8, iulie-august 2000, p.
13; Constantin M. Popa, Sub semnul
lui Hermes, în Ramuri, nr. 5-6, 2000;
Aura Christi, în Contemporanul, nr.
10, 2001; Leo Butnaru, Filosofia şi
frica: adevăruri şi adecvări, în
Contrafort, nr. 9-10(131-132),
septembrie-octombrie 2005; Liviu
Antonesei, în The New York Magazin,
nr. 454, 2006, p. 2; Mircea Mihăieş,
în România Literară, nr. 45, 10
125
noiembrie 2006, p. 2; Aurelian
Crăiuţu, în Revista 22, 7-13
noiembrie 2006, p. 4; Boris Marian,
Din presa culturală, în Realitatea
evreiască, nr. 250(1050), 30 martie -
12 aprilie 2006, p. 11; Liviu
Antonesei, în Observatorul cultural,
noiembrie 2006, p. 7; Alin Cristea,
Jurnal cultural, în Supliment de
weekend, nr. 11, noiembrie 2006, p.
2; Eveniment: Mihai Şora - 90, în
Timpul, nr. 12, decembrie 2006, p.
24; România culturală, Institutul
Cultural Român, 9 februarie 2007, p.
3; Magda Bratu, Silvia Kaţz Ianăşi,
despre "Dreptul la viaţă" şi Pământul
Sfânt, în Cuvântul Libertăţii, an. 21,
nr. 6270, 11 iunie 2010, p. 11; pe
internet: Bookstores.com, p. 2;
Cafeneaua literară, “Calende”;
BiblioPhil, litera G; Monitor 2000.
Topul naţional de carte. Lista de bază
- Program iniţiat de Mircea Nedelciu.
Eseu, critică şi istorie literară; Liliana
Corobca, Personajul în romanul
românesc interbelic. Bibliografie
Institutul Cultural Român. România
culturală, 9 februarie 2007. Index de
autori; Primăvara poeţilor. Le
Printemps des poètes, 6-11martie
2006. Invitaţi, paticipanţi la dezbateri;
Muzeul de Literatură al României.
Dicţionar on-line de literatura
română contemporană. CRITICA.
ESEUL; Dicţionar online al
scriitorilor români contemporani.
enciclopedia.com, enciclopedia.net;
Lansarea volumului “Şora” la
Paralela 45. Ediţie îngrijită de Marius
Ghica. ştiri 24ro; Despre noi colecţii
la Cartea Roşâneasca. Colecţia
Siracuza. GeorgeSebbag -
Suprarealismul, traducere de Marius
Ghica; Cuvântul pe internet. Din
sumar. Mihai Şora în dialog cu
Marius Ghica; BookFinder.com
1997-207; LiterNet.ro, Daniel Cristea
Enache despre Ion D. Sîrbu; Trafic.
Eseistul Marius Ghica; Contrafort 9-
10 (131-132), septembrie-octombrie.
Leo Butnar : Filosofia şi frica …;
LiterNet. Daniel Cristea Enache, Bine
ai venit, bufonule Gary !; Cristian
Crăciun, Personaje, Cuvintefericite.
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România - Filiala
Craiova.
GHIDIRMIC, Ovidiu
n. 27 august 1942, satul Greceşti,
comuna Valea Stanciului, judeţul
Dolj.
Critic şi istoric literar.
Fiul lui Ion
Ghidirmic şi al
Ioanei.
Şcoala
elementară „Ion
Heliade Rădulescu”
din Craiova; Liceul
,,Nicolae Bălcescu”
din Craiova (1956-1960); Facultatea
de Limba şi Literatura Română a
Universităţii din Bucureşti (1960-
1965). Doctor în filologie al
Universităţii din Craiova cu teza
Moştenirea prozei eminesciene
(1993).
Profesor de limba şi literatura
română la Centrul Şcolar Agricol din
Calafat (1965-1966); referent literar
la Teatrul Naţional din Craiova
(1966-1967); redactor principal la
revista Ramuri (1967-1974); redactor
la secţia literară a Editurii Scrisul
Românesc (1974-1975); bibliograf la
Biblioteca Judeţeană Dolj (1975-
126
1980); cercetător ştiinţific principal la
Institutul de Cercetări Socio-Umane
al Academiei Române, Filiala
Craiova (1980-1994); conferenţiar
universitar (1994-1998); profesor
universitar doctor (din 1998) la
Facultatea de Litere a Universităţii
din Craiova; şeful catedrei de
literatură română universală şi
comparată (din 2006); director al
revistei Lamura a Direcţiei Judeţene
pentru Cultură Dolj (din 2002).
Premii: Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova pentru volumele: Poeţi
neoromantici (1986); Moştenirea
prozei eminesciene (1997); Premiul
“Şerban Cioculescu” pentru critică şi
istorie literară al Fundaţiei Scrisul
Românesc (1997); Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2003); Premiul Naţional
“Marin Sorescu” al Academiei
Române (2004); Premiul Editurii
Scrisul Românesc, pentru critică
literară (2007).
Debut publicistic în revista
Ramuri (1966); debut editorial cu
volumul Camil Petrescu sau patosul
lucidităţii (1975).
Colaborări: România literară,
Luceafărul, Familia, Scânteia
Tineretului, Tomis, Convorbiri
literare, Cronica, Flacăra, Arhivele
Olteniei, Înainte şi la Radiodifuziunea
Română.
LUCRĂRI PUBLICATE: Camil Petrescu sau patosul
lucidităţii, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1975; Zaharia Stancu sau
interogaţia nesfârşită, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1977;
Poeţi neoromantici, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1985; Proza
românească şi vocaţia originalităţii,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1988; Hermeneutica literară
românească, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1994; Moştenirea prozei
eminesciene, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1996; Capodopere ale
literaturii române - compendiu
(coordonator ştiinţific), Craiova,
Editura Didactica Nova, 1997;
Prelegeri despre proza fantastică
românescă (curs), Reprografia
Universităţii din Craiova, 1997;
Opere fundamentale ale literaturii
române: compendiu pentru studiu la
clasă şi examene: capacitate,
bacalaureat, admitere în liceu şi
facultate (în colaborare cu George
Sorescu, Dumitru Gherghina, Ion
Buzaşi), Craiova, Editura Didactica
Nova, 2001 (ediţia a 2-a revăzută şi
adăugită); Studii de literatură română
modernă şi contemporană, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2002; Studii de literatură română
modernă şi contemporană, vol. II,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2004; Proza românească şi vocaţia
fantasticului, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2005; Limba şi literatura
română: literatura pentru copii
pentru studiul la clasă, concursul de
competenţă, definitivat şi gradul II;
specializările: educatoare, învăţători,
institutori, profesori I şi II (în
colaborare Dumitru Gherghina, Ion
Buzaşi şi …), Craiova, Editura
Didactica Nova, 2005; Aproape totul
despre compunerile şcolare: ghid
metodologic: modele de texte
elaborate în toate stilurile funcţionale
(în colaborare cu Dumitru Gherghina,
Ioan Dănilă), Craiova, Editura
Didactica Nova, 2005; Confruntări
127
critice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2007; Concepte critice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2008.
Ediţii îngrijite şi prefeţe: Fănuş
Neagu, Fântâna (antologie şi studiu
introductiv de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1974; Alexandru
Macedonski, Rondeluri. Psalmi.
Nopţile (postfaţă, notă bibliografică şi
referinţe critice de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975;
Florin Dumitrana, Întâiele viori
(ediţie îngrijită şi prefaţă de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1979; Zaharia Stancu, Pădurea
nebună (ediţie şi prefaţă de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1988; Ion D. Sîrbu, De ce plânge
mama? (ediţie şi prefaţă de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1994; Camil Petrescu, Patul lui
Procust (ediţie şi studiu introductiv
de …), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995; Ion D. Sîrbu,
Jurnalul unui jurnalist fără jurnal
(ediţie şi prefaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1995; Titu
Maiorescu, Critice (ediţie îngrijită de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995; Florentin
Smarandache, Sinapse (ediţie şi
prefaţă de …), Tucson, S.U.A., 1997;
Constantin Preda, Fantasme cu
mirese zburînd, antologie (prefaţă de
…), Craiova, Editura Ramuri, Târgu-
Jiu, Fundaţia Pasărea Măiastră, 2001;
Lucian Zatti, Cu dragoste, mereu
(ediţie alcătuită şi îngrijită de Ana
Zatti; prefaţă de …; postfaţă de
Gabriela Rusu-Păsărin), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2002;
Carolina Ilinca, Din foc şi gheaţă
(selecţie şi postfaţă de …), Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2003;
Mariana Didu, Strigăt de stea
călătoare (selecţie şi prefaţă de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2004; Rodica-Magdalena Baciu,
Conştiinţă critică şi viziune tragică în
publicistica eminesciană (prefaţă de
…), Craiova, Editura Universitaria,
2005; Ion D. Sîrbu, Dansul ursului:
roman pentru copii şi bunici (ediţie
îngrijită de Toma Velici; prefaţă de
…), Craiova, Editura MJM, 2005.
A publicat peste o sută de studii
şi articole în reviste de specialitate.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Florea Firan, De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975; N.
Antonescu, în Limbă şi literatură,
vol. II, 1975; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, 1986; I. Cheie-Pantea, în
Limbă şi literatură, Bucureşti, vol. II,
1986; Barbu Cioculescu, Limbă şi
literatură, vol. I, 1989; Dicţionarul
scriitorilor români / coordonare şi
revizie ştiinţifică Mircea Zaciu,
Marian Papahagi, Aurel Sasu,
Bucureşti, vol. II (D-L), Editura
Fundaţiei Culturale Române, 1998;
Sud-Vest: O antologie a scriitorilor
contemporani din Oltenia, Craiova,
Editura Aius, 1998 (coordonată de
Bucur Demetrian, Ioan Lascu,
Constantin M. Popa); Who‟s Who în
România, Bucureşti, Editura Pegasus
Press, 2002; Dicţionarul general al
literaturii române / Academia
Română, vol. III (E-K), Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 2005;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
128
Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu), vol. II,
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Mihai
Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007];
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009
(ediţie revizuită şi augmentată); în
periodice: Constantin Barbu, Camil
Petrescu sau patosul lucidităţii, în
Ramuri, nr. 8, 1975; Alexandru
George, Exclamativ şi sumar, în Viaţa
Românească, nr. 9, 1975; Serafim
Duicu, Un eseu interpretativ, în
Vatra, nr. 12, 1975; Paul Dugneanu,
Didacticism drapat, în Luceafărul, nr.
28, 1975; Mihai Dinu Gheorghiu,
Între intenţie şi realizare, în
Convorbiri literare, nr. 9, 1975;
Mircea Iorgulescu, Comentarii despre
Camil Petrescu, în România literară,
nr. 22, 1975; Eugen Negrici, Două
cărţi de critică, în Ramuri, nr. 12,
1977; Mircea Moisa, Critica este
conştiinţa literaturii, în Înainte, nr.
13208, octombrie 1987, p. 2;
Constantin M. Popa, în Ramuri, nr. 8,
1988; Constantin Cubleşan, în
Tribuna, 23 iunie 1988; Dan Lupescu,
Lup singuratic, în Cuvântul Libertăţii,
an. 3, nr. 700, 27 august 1992, p. 2;
Constantin M. Popa, Între cercurile
hermeneutice, în Ramuri, nr. 7-8,
1995; Mircea Moisă, în Ramuri, nr.
12, 1997; Spiritul critic este, prin
definiţie, echilibrat şi constructiv, stă
sub semnul balanţei, în Ramuri, nr.
11, noiembrie 1999, p. 7; Constantin
Preda, Ovidiu Ghidirmic la ceas
aniversar, în Gazeta de Sud, 28
august 2002; Dan Lupescu, O naţiune
rămâne în eternitate prin valorile ei
spirituale, în Lamura, an. 2, ediţie
nouă, nr. 8-9-10, iunie-iulie-august
2002, pp. 32-33; Gabriel Coşoveanu,
Studii de literatură modernă şi
contemporană, de Ovidiu Ghidirmic,
în Scrisul Românesc, an. 1, nr. 1-2,
ianuarie-iunie 2003, p. 5; Valentin
Taşcu, în Luceafărul, nr. 38, 2003;
Dan Lupescu, Alexandrinism critic şi
rafinament al decadenţei, în Lamura,
an. 6, nr. 10-11-12, octombrie-
noiembrie-decembrie 2006, pp. 10-
12; Nicolae Petre-Vrânceanu, Ovidiu
- 65. Laudatio, în Lamura, an. 7, nr.
7-8-9, iulie-august-septembrie 2008,
p. 40; George Sorescu, Ovidiu
Ghidirmic, exeget şi hermeneut de
profil, în Lamura, an. 7, nr. 7-8-9,
iulie-august-septembrie 2008, p. 5.
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România - Filiala
Craiova din anul 1978.
GREGORA, Alex
(pseudonimul literar al lui Iancu
Bură)
n. 22 ianuarie 1958, în comuna
Vela, judeţul Dolj.
Poet.
Studii
gimnaziale şi
liceale la Liceul
de Filologie -
Istorie din
Craiova şi la
Târgu-Jiu.
Poliţist (din 1993); redactor,
redactor şef la Jurnalul Poliţiei
Gorjene, Târgu-Jiu, care din 1998 îşi
schimbă numele în Meridian; secretar
129
de redacţie la revista de cultură
Meridian, Târgu-Jiu (din 1998).
Frecventează cenaclurile Ramuri
şi Columna.
Premii: Premiul „Nicolae
Diaconu” la cea de-a XII-a ediţie a
Atelierului Naţional de poezie, Serile
la Brădiceni.
Debut publicistic cu poeme în
revista Convorbiri literare (1968);
debut editorial cu volumul de versuri
Alergătorul de riksas (1995).
Colaborări: Convorbiri literare,
Brâncuşi, Gorjeanul, Ramuri,
Jurnalul Poliţiei Gorjene, Meridian,
România Literară, Tribuna,
Luceafărul etc.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Alergătorul de riksas, versuri, Târgu-
Jiu, Editura Fundaţiei ,,Constantin
Brâncuşi”, 1995; Sărbătoare cu
viespi, versuri, Târgu-Jiu, Editura
Fundaţiei ,,Constantin Brâncuşi”,
1997; Îngerul şi chinoviarhul, versuri,
Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei
,,Constantin Brâncuşi”, 1998; Măru -
Împărat, povestiri, Târgu-Jiu, Editura
Fundaţiei ,,Constantin Brâncuşi”,
1998; Graţia dunăreană a îngerului,
versuri, Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei
,,Pasărea Măiastră”, 1999; Crimă în
labirint, Editura Ministerului de
Interne, 2001; Doktor de iarbă,
Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei
,,Constantin Brâncuşi”, 2002.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Antologia membrilor Uniunii
Scriitorilor din România care trăiesc
în Gorj (coordonată de Gelu Birău,
Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; în periodice: Florea Miu,
Rezistenţa la enclavizare, în Ramuri,
10 august 2007; Ion Pecie, Zenovie
Cârlugea, Nicolae Diaconu, Nicolae
Coande, Ion Popescu-Brădiceni,
Valentin Taşcu ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
GRIGORIE, Toma
n. 5 mai 1940, satul Golenţi -
Calafat, judeţul Dolj.
Poet, prozator, eseist.
Fiul lui Nicolae
Grigorie şi al Elenei.
Şcoala primară
la Golenţi (1954);
liceul la Calafat
(bacalaureatul la
Lugoj, judeţul
Timiş, 1960);
licenţiat al Facultăţii de Filologie a
Universităţii din Bucureşti (1966).
Doctor în filologie la Universitatea
din Bucureşti cu teza Critica literară
românească de la Kogălniceanu la
Maiorescu (1983).
Profesor la Ciupercenii Vechi
(1963-1964) şi Calafat (1964-1966);
instructor la Consiliul Raional al
Organizaţiei de Pionieri, Calafat
(1966-1968); profesor la Liceul
Agricol din acelaşi oraş (1968-1973);
secretar-şef la Facultatea de
Horticultură a Universităţii din
Craiova (1973-1974); din 1974,
asistent, lector şi conferenţiar
universitar la Facultatea de Litere din
Craiova. Lector la Institutul de
Filologie Romanică, Universitatea
Adam Mickiewicz din Poznań,
Polonia (1996-1997); secretar
130
ştiinţific al Cursurilor de vară
„Constantin Brâncuşi” ale
Universităţii din Craiova (1997).
Participă la cursuri de vară în
Macedonia (1978; 1983) şi Bulgaria
(1985; 1992).
Premii: Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova pentru volumul Eseuri
subsidiare la ,,Adio, Europa!” de I.
D. Sârbu (2000).
Debut publicistic în revista
Ramuri din Craiova (1966); debut
editorial cu volumul de versuri Visele
cuvintelor (1981).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, România literară,
Orizont, Argeş, Literatorul, Limbă şi
literatură română, Familia, Vatra,
Steaua, Transilvania, Analele
Universităţii din Craiova, Delo
(Iugoslavia), Literacka Polska
(Varşovia), Almanahul Ramuri,
Almanahul Festivalului Internaţional
din Poznań etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Visele cuvintelor, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1981;
Trăiri, versuri, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1987; Verbe româneşti
conjugate: pentru studenţii străini,
Craiova, Reprografia Universităţii din
Craiova, 1987; Seva lucrurilor,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1990; Dezlănţuind
tăcerea, versuri, Craiova, Editura
Ramuri, 1994 (ediţia a 2-a, 2002);
Verbe româneşti, Craiova, Editura
Universitaria, 1994; Incursiuni în
literatura română, eseuri, Craiova,
Editura Sitech, 1995; Limba română -
profil juridic, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică;
“Înstrăinarea” limbii române,
Craiova, Editura Avrămeanca, 1997;
Calea de întoarcere, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1998;
Eseuri subsidiare la “Adio, Europa!”
de Ion D. Sârbu, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1999; Catedrala
de sub stern, versuri, Craiova, Editura
Ramuri, 2002; Eseuri subsidiare la
,,Adio, Europa!” de I. D. Sârbu,
Bucureşti, 2002; Verbe româneşti
(ediţia a 2-a revizuită şi completată),
Craiova, Tipografia Universităţii din
Craiova, 2002; Metaforele teatrului
sorescian, Craiova, Editura Ramuri,
2005; Vârsta copacilor, Craiova,
Editura Ramuri, 2007; Andreea &
Radu, roman, Craiova, Editura Sitech,
2009.
Ediţii îngrijite: Scrisul
Românesc: indice bibliografic
adnotat (ediţie îngrijită de …),
Craiova, Reprografia Universităţii din
Craiova, 1979.
A publicat în presă traduceri din
limbile: franceză, greacă, poloneză,
bulgară, macedoneană.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Interferenţe spirituale oltene
(Cezar Avram, Pavel Cucu … ),
Craiova, Editura Sitech, 1999;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. III
(E-K), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
131
române, vol. I (A-L), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
educaţie (coordonator Marian Barbu),
vol. II, Craiova, Editura Ramuri,
2006; în periodice: Ovidiu
Ghidirmic, Corespondenţă, în
Ramuri, nr. 9, 1968; Ovidiu
Ghidirmic, Cenaclul Literar din
Calafat, în Ramuri, nr. 5, 1969;
Laurenţiu Ulici, Prima Verba, în
România literară, nr. 40, 1981; Voicu
Bugariu, Două cărţi de la “Scrisul
Românesc”, în Luceafărul, nr. 10,
1982; Dan Lupescu, Limpezind zarea
unei fântâni, în Ramuri, nr. 3, 1982;
Ion Bogdan Lefter, Vitrina, în
România Literară, nr. 10, 1987; Horia
Gârbea, Cărţile săptămânii, în
Luceafărul, nr. 23, 1990; Alex.
Ştefănescu, Cartea de poezie, în
România Literară, nr. 26, 1990;
Bucur Demetrian, Personalitatea
discursului poetic, în Ramuri, nr. 6-8,
1994; Ştefan Cucu, Mierea
cuvintelor, în Tomis, nr. 5, 1999;
Mircea Moisa, în Ramuri, nr. 9, 2002;
Petre Ciobanu, Dramaturgia
soreciană ca spectacol al
modernităţii, în Ramuri, nr. 10, 2006;
Bucur Demetrian, Iarna cuvintelor:
[recenzie], în Ramuri, nr. 2, februarie
2008, p. 14; Magda Bratu, Lectură
publică a scriitorului Toma Grigorie
la Biblioteca Aman, în Cuvîntul
Libertăţii, an. 20, nr. 5910, 28-29
martie 2009, p. 8; Poesis, în
Luceafărul, nr. 19-20, 2010.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
132
H
HINOVEANU, Ilarie
n. 27 septembrie 1934, comuna
Vînjuleţ, judeţul Mehedinţi.
Poet, eseist, publicist.
Fiul lui Constantin Hinoveanu şi
al Anicăi.
Şcoala
elementară în comuna
natală (1941-1948);
Liceul “Traian” din
Drobeta Turnu-
Severin (1948-1952);
Facultatea de
Mecanică a Institutului Politehnic din
Bucureşti (1952-1957).
Lector la Direcţia Generală a
Presei şi Tipăriturilor din Bucureşti
(1957-1959); inginer la Centrul de
Metrologie Craiova (1959-1962);
Uzina Constructoare de Maşini
Agricole din Craiova (1962-1964);
secretar general de redacţie (1964-
1968) şi redactor-şef adjunct (1968-
1972) la revista Ramuri; secretar al
Asociaţiei Scriitorilor din Craiova
(1965-1973); membru asociat al
Senatului Universităţii din Craiova
(din 1981); director al Editurii Scrisul
Românesc (1972-1990) şi redactor-
şef al Editurii Literatorul din Craiova
(1990); membru fondator al Ligii
Culturale Oltene, care editează revista
Meridian, şi al Fundaţiei Scrisul
Românesc (după 1990); fondator şi
secretar general de redacţie la revista
Mozaicul din Craiova (1998-2001);
membru în Colegiul de redacţie al
revistei Lamura din Craiova.
Organizează şi conduce
cenaclurile literare „Traian
Demetrescu”, „Tudor Arghezi”,
Oltenia literară.
Premii: Premiul Concursului
Naţional al tinerilor poeţi (1960);
Premiul Uniunii Scriitorilor -
Asociaţia din Craiova pentru volumul
de versuri Vânt de vis (1977); Premiul
Uniunii Scriitorilor - Asociaţia din
Craiova pentru volumul de versuri
Călăreţ stingher (1984); Premiul
Inspectoratului pentru cultură Dolj
pentru literatură pentru volumul de
versuri Bolta cuvintelor (1994);
Premiul ,,Mihai Eminescu” pentru
poezie acordat de Fundaţia ,,Scrisul
Românesc” (1997); Premiul
,,Constantin Brâncuşi”, acordat de
Guvernul României - Ministerul
133
Culturii şi Cultelor - D.J.C.C.P.C.N.
Dolj, pentru volumul Memorialul
Brâncuşi. Paşi pe nisipul eternităţii
sau cazna legământului cu demiurgul
(2001); Premiul ,,V. G. Paleolog”,
acordat de Guvernul României -
Ministerul Culturii şi Cultelor -
D.J.C.C.P.C.N. Dolj - Revista
Lamura, pentru iniţierea proiectului
cultural, Memorial V. G. Paleolog -
Brâncuşi şi pentru volumul Comoara
de la Ostroveni şi ,,Brâncuşii”
Craiovei (2002); Premiul ,,Alexandru
Piru“, acordat de Guvernul României
- Ministerul Culturii şi Cultelor -
D.J.C.C.P.C.N. Dolj - Revista
Lamura, pentru tripticul editorial
Terori sfidate, versuri (2003); Din
lumea umbrelor, publicistică literară
(2003); Ştefan Odobleja - între,
„aventura ştiinţifică” şi patimile
glorificării, memorialistică (2003);
Premiul de excelenţă ,,pentru întreaga
activitate literară”, al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2003); Premiul Naţional
,,Marin Sorescu”, acordat de
Academia Română, pentru editarea
"zestrei de frumuseţe a cuvintelor,
pentru trecerea pe curat a vieţii, a
operei şi a sufletului poetic sorescian”
(2003); Premiul ,,Tudor Arghezi“,
acordat de Guvernul României -
Ministerul Culturii şi Cultelor -
D.J.C.C.P.C.N. Dolj - Revista
Lamura, pentru volumul Vămile
rostirii (2004); Premiul pentru
volumul Din lumera umbrelor acordat
de Editura şi revista Scrisul
Românesc (2007).
Diplome: Diplomă atribuită de
Inspectoratul pentru Cultură al
Judeţului Dolj, pentru eforturile
depuse la elaborarea şi editarea
revistei „Mozaicul” (1998); Diplomă
de Excelenţă atribuită de
Inspectoratul pentru Cultură al
Judeţului Dolj şi Mozaicul, pentru
eforturile depuse la elaborarea şi
editarea revistei (1999); Diplomă
Jubiliară conferită de Centrul Creaţiei
Populare Dolj, cu prilejul aniversării
a 45 de ani de activitate; Diplomă de
Onoare acordată de Societatea de
Ştiinţe Istorice din România - Filiala
Dolj -, cu prilejul împlinirii a 125 de
ani de la Proclamarea Independenţei
de Stat a României, pentru contribuţii
deosebite la cunoaşterea şi
valorificarea tradiţiilor istorice ale
poporului roman (2002); Diplomă de
Onoare acordată de Editura ,,Scrisul
Românesc”, cu ocazia aniversării a
80 de ani de la înfiinţarea Institutului
de Editură şi Arte Grafice ,,Scrisul
Românesc” şi a 30 de ani de la
reînfiinţarea Editurii ,,Scrisul
Românesc“ (2002); Diplomă de
Onoare acordată de Primăria
Municipiului Craiova, ca Membru al
grupului de iniţiativă pentru proiectul
de reconstituire a Atelierului
,,Brâncuşi” la Craiova (2002);
Diplomă de excelenţă a Municipiului
Craiova conferită de Consiliul Local
şi Primăria Municipiului Craiova,
pentru activitate culturală şi
publicistică de excepţie dedicată
Craiovei (2003); Diplomă de Onoare
acordată de Consiliul Local şi
Primăria Municipiului Craiova,
pentru întreaga activitate literară
(2004); Diplomă de Excelenţă
conferită de revista Ramuri (1905-
2005), cu prilejul Centenarului
(2005); Diplomă de Excelenţă
conferită de Biblioteca Judeţeană
,,Alexandru şi Aristia Aman”
134
Craiova, cu prilejul sărbătorii
Centenarului (1908-2008) (2008);
Diplomă de Excelenţă acordată de
Muzeul de Artă Craiova, cu prilejul
Centenarului (1908-2008), pentru
generoasa şi elevata colaborare de-a
lungul timpului, în realizarea unor
importante evenimente culturale de
nivel naţional, şi pentru efortul depus
în promovarea operei lui C. Brâncuşi
şi V. G. Paleolog (2008); Diplomă de
ExceIenţă conferită de Consiliul
Local şi Primăria Craiova, pentru
întreaga activitate prin care a reuşit şi
reuşeşte să fie păstrător şi creator de
cultură naţională şi craioveană
(2008).
Decoraţii: Ordinul Muncii Clasa
a III-a - Brevet Decret nr. 430/10.
VII. 1965, Consiliul de Stat; Medalia
Meritul Cultural Clasa I - Decret nr.
130/20. IV. 1971, Consiliul de Stat; 3
Medalii Aniversare - Brevet Decret
510/1964, Brevet Decret 560/1969,
Brevet Decret 480/1969, Consiliul de
Stat; Medalia ,,Meritul Cultural”
clasa a III-a A, Literatură, Decret
1094/10. XII. 2004, Brevet nr. 18,
Preşedintele României; Ordinul
Ziariştilor - clasa I (aur) acordat de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din
România (2006).
Debut publicistic în revista
Luceafărul, cu un ciclu de versuri
despre Oltenia (1959); debut editorial
cu volumul de versuri Cântec tânăr
(1960).
Colaborări: Steagul Roşu,
Cuvântul nostru, Înainte, Gazeta
Literară, România Literară,
Luceafărul, Cronica, Contemporanul,
Flacăra, Ramuri, Familia, Tribuna,
Argeş, Convorbiri Literare, Ateneu,
Astra, Scrisul Bănăţean, Danubius,
Arca lui Noe, Mozaicul, Mileniu 3,
Lamura, Scrisul Românesc, Caligraf,
Studioul de Radio Craiova,
televiziune.
LUCRĂRI PUBLICATE: Cântec tânăr, Craiova, Casa
Regională a Creaţiei Populare
Craiova, 1960; Cocorul din unghi,
Bucureşti, Editura pentru Literatură,
1967; Convorbiri cu ... Şt. Augustin
Doinaş, Tudor Gheorghe, Romul
Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian
Păunescu, Amza Pellea, D. R.
Popescu, Marin Sorescu, Zaharia
Stancu, interviuri, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1974; Vânt de vis,
versuri, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1977; Călăreţ stingher,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1984; Constelaţii de lut,
versuri, Bucureşti, Editura Eminescu,
1987; Bolta cuvintelor, versuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1994; Vise rebele, versuri, Craiova,
Editura Literatorul, 1999; Comoara
de la Ostroveni şi ,,Brâncuşii”
Craiovei, eseuri, Craiova, Editura
Aius, 2002; Terori sfidate, versuri
(prefaţă de Constantin M. Popa),
Craiova, Editura MJM, 2003; Din
lumea umbrelor, eseuri despre mari
dispăruţi: Tudor Arghezi, V. G.
Paleolog, Ştefan Odobleja, Ion D.
Sîrbu, Amza Pellea, Nichita Stănescu,
Marin Sorescu, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2003; Ştefan
Odobleja - între ,,aventura ştiinţifică”
şi patimile glorificării, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Marin Sorescu: Laserul vagului sau
arta care doare, Craiova, Editura
Alma, 2004; Vămile rostirii, Craiova,
Editura MJM, 2004; V. G. Paleolog:
legământul cu demiurgul, Craiova,
135
Editura Alma, 2005; Marin Sorescu:
triumfător la judecata de apoi,
Craiova, Editura Alma, 2006; Lespezi
de comori de la nemuritori, Craiova,
Editura Alma, 2008.
Ediţii îngrijite: Dolj:
monografie (coordonatori Ion
Cetăţeanu, Elisabeta Trăistaru şi …),
Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1981; Memorialul Brâncuşi: Paşi pe
nisipul eternităţii sau cazna
legământului cu demiurgul:
[antologie], Craiova, Editura Alma,
Editura Literatorul, 2001; V. G.
Paleolog, Ostenitorul, Craiova,
Editura Alma, 2007; Nicolae A.
Andrei - 85: Gânduri desprinse din
cartea unei vieţi (ediţie omagială de
…), Craiova, Editura Alma, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Oltenia literară (editor
Ioan Rusu Şirianu), Craiova, Casa
Regională a Creaţiei Populare, 1965;
Ştefan Augustin Doinaş, Lampa lui
Diogene, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1970; Alexandru Piru,
Poezia românească contemporană
1950-1975, vol. II - Generaţia
mijlocie. Generaţia tânără, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1975; Florea Firan,
De la Macedonski la Arghezi,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1975; Florea Firan, Presa literară
craioveană: 1838-1975, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1976;
Marian Popa, Dicţionar de literatură
română contemporană, Bucureşti,
Editura Albatros, 1977; 46 de scriitori
în dialog cu judeţul Dolj (ediţie
alcătuită şi îngrijită de Florea Firan şi
Corneliu Leu), Craiova, Uniunea
Scriitorilor din Republica Socialistă
România, 1977; Pompiliu Marcea,
Varietăţi literare, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1982; Justin
Constantinescu, Ion Deaconescu,
Poeţi olteni (1944-1980). Antologie,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982; Florea Firan, Profiluri şi
structuri litarare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Dicţionarul scriitorilor români
/ coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, vol. II (D-L), Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998; Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu,
interviuri, Craiova, 2001; Marian
Barbu, Trăind printre cărţi, vol. I
(note, glose, recenzii, cronici literare,
articole, studii, eseuri), Petroşani,
Editura Fundaţiei Culturale „I. D.
Sîrbu”, 2001; Who‟s Who în
România, Bucureşti, Editura Pegasus
Press, 2002; Constantin M. Popa,
Prefaţă la Terori sfidate, Craiova,
Editura MJM, 2003; Dicţionarul
Enciclopedic al judeţului Mehedinţi
(coordonatori Ileana Roman, Tudor
Răţoi), Drobeta Turnu-Severin,
Editura Prier, 2003, p. 213;
Alexandru Firescu, C. Gheorghiu,
Craiova, mon amour!, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. III
(E-K), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005; Ramuri. 1905-
2005. La Centenar … (coordonator
Florea Miu), Craiova, Editura
Ramuri, 2005; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
136
educaţie (coordonator Marian Barbu),
vol. II, Craiova, Editura Ramuri,
2006; Aurel Sasu, Dicţionarul
biografic al literaturii române, vol. I
(A-L), Piteşti, Editura Paralela 45,
2006; Dan Lupescu, Spiritul Olteniei.
Pod peste himere, Craiova, Editura
Alma, 2007; Nicolae Marinescu,
Revista Mozaicul. Modernitatea
tradiţiei, Craiova, Editura Aius, 2008;
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009
(ediţie revizuită şi augmentată); Ilarie
Hinoveanu în conştiinţa
contemporanilor, prefaţă de Dumitru
Radu Popescu, ediţie de Liliana Ursu
Hinoveanu, Craiova, Editura Aius,
2009; în periodice: Vasile Nicolescu,
Cântec tânăr, în Gazeta literară, nr.
49, 1960; Mihai Negulescu, Cântec
tânăr, în Luceafărul, nr. 24, 1960; H.
Bădescu, în Steaua, nr. 8, 1967;
Andrei Apolzan, Cocorul din unghi,
în Gazeta 1iterară, nr. 32, 1967;
Horia Bădescu, Cocorul din unghi, în
Steaua, nr. 8, 1967; Petre Pascu,
Cocorul din unghi, în Viaţa
românească, nr. 11, 1967; Teodor
Crişan, Cocorul din unghi, în Astra,
nr. 9, 1967; Liviu Chiscop, Cocorul
din unghi, în Ateneu, nr. 9, 1967;
Alexandru Ruja, Cocorul din unghi,
în Orizont, nr. 11, 1967; Ar. Toma,
Cocorul din unghi, în Tomis, nr. 6,
1967; Virgil Carianopol, Cocorul din
unghi, în Albina, nr. 1019, 1967;
Victor Ion, Cocorul din unghi, în
Înainte, nr. 6920, 1967; Şerban
Cioculescu, Poeţii cântă patria, în
Gazeta literară, nr. 34, 1968; M.
Conor, Un interviu cu Ilarie
Hinoveanu, în Ramuri, nr. 9, 1974;
Ion Lazăr, O carte de interviuri, în
Scânteia tineretului, nr. 8018, 1975;
Victor Rusu, Convorbiri cu …, în
Orizont, nr. 9, 1975; Constantin
Dumitrache, Convorbiri cu ..., în
Ramuri, nr. 3, 1975; Romulus
Diaconescu, Ilarie Hinoveanu:
"Convorbiri cu ...", în Înainte, nr.
9359, aprilie 1975; Serafim Duicu,
Şansele interviului, în Tribuna, 1975,
nr. 20; Marin Sorescu, Ilarie
Hinoveanu: Vânt de vis. Emoţie şi
sinceritate, în Ramuri, nr. 2, februarie
1978; Marin Beşteliu, Ilarie
Hinoveanu: Vânt de vis. O nouă
vârstă lirică, în Ramuri, nr. 2,
februarie 1978; Serafim Duicu, Vânt
de vis, în Tribuna, nr. 11, 1978;
Vasile Luca, Vânt de vis, în
Convorbiri literare, nr. 8, 1978; Ilie
Purcaru, Limpede dar nu comun, în
Viaţa românească, nr. 6-7, 1978; Dan
Rotaru, Vânt de vis, în Argeş, nr. 1,
1978; Artur Silvestri, Poezia
sentimentelor, în Luceafărul, nr. 12,
1978; George Arion, Aprecierea
definitorie a culturii este valoarea. O
convorbire cu Ilarie Hinoveanu, în
Flacăra, nr. 30, 1979; Ştefan
Tunsoiu, 300 de titluri de carte, în
Ramuri, nr. 9, 1984; Florea Miu, La
cumpăna unei vârste, în Ramuri, nr.
9, septembrie 1984; Marian Barbu,
Ilarie Hinoveanu: Călăreţ stingher, în
Ramuri, nr. 4, aprilie 1985; Ilie
Purcaru, Constelaţii de lut, în
Flacăra, nr. 38, 1987; Ovidiu
Ghidirmic, Profiluri lirice, în
Luceafărul, nr. 8, februarie 1988;
Ovidiu Ghidirmic, Generozitatea
poetului, în Cuvântul Libertăţii, 27
septembrie 1994; Ovidiu Ghidirmic,
Retrospectivă, Ilarie Hinoveanu, în
Ramuri, nr. 12, decembrie 1994;
137
Vasile Bardan, Cartea memoriei, în
Caiete critice nr. 7, 2004; Dan
Lupescu, Călăreţ stingher, în
Lamura, nr. 33-34-35, iulie-august-
septembrie 2004; Virgil Dumitrescu,
Ilarie Hinoveanu - premiat la
"Gaudeamus", în Opinia Olteniei, 12
martie 2004; Triptic de premii ale
Academiei Române: Ilarie
Hinoveanu, membru al Uniunii
Scriitorilor din România. Repere
biobliografice, în Lamura nr. 30-31-
32, aprilie-mai-iunie 2004; Ovidiu
Ghidirmic, în Lamura, 2004; C. M.
Popa, în Lamura, 2005; Mihnea
Gheorghiu, în Lamura, 2005; Janet
Nică, în Lamura, 2005; Ovidiu
Ghidirmic, în Lamura, 2005;
Gheorghe Boaghe, în Mileniu 3,
2008.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1965.
138
I
ILIESCU, Georgeta
(pseudonimul Gheorghiţei Stan)
Poet, prozator.
LUCRĂRI
PUBLICATE: Zarizanca, roman,
Craiova, Editura
Scrisul Românesc,
1981; Inelele
dragostei, poezii,
fabule, poeme în
proză, eseuri, Craiova, Editura M.
Duţescu, 1993; Visul de duminică:
roman de dragoste, Craiova, Editura
M. Duţescu, 1994; Toast pentru
iubire: roman, Craiova, Editura
Agora, 1995; Rondeluri, Craiova,
Editura MJM, 2001.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Alexandru Piru, pe
coperta IV a volumului Zarizanca,
1981; Alexandru Piru, pe coperta IV a
volumului Visul de duminică, 1994;
Ovidiu Ghidirmic, pe coperta IV a
volumului Visul de duminică, 1994.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2009.
IOAN, Alexandru
(pseudonimul lui Marinică
Ioan)
Poet.
Premii: Premiul la Concursul de
debut (poezie) iniţiat de Editura
Scrisul Românesc pentru volumul
Scriptura sinucigaşilor (1998).
LUCRĂRI PUBLICATE: Scriptura sinucigaşilor, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1999.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Eugen Negrici, pe coperta
IV a volumului Scriptura
sinucigaşilor, 1999.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2009.
139
IONESCU, Dan
(prenumele la naştere Miki-Dan)
n. 2 aprilie 1970, comuna
Bălăciţa, judeţul Mehedinţi.
Poet.
Fiul lui Dumitru
Ionescu şi al
Domnicăi.
Studii
elementare la
Cleanov (1976-1980)
şi Craiova (1980-
1984); Liceul de filologie-istorie din
Craiova (1984-1988); Facultatea de
Litere şi Istorie a Universităţii din
Craiova, secţia limba şi literatura
română - limba şi literatura latină
(1990-1995).
Profesor de limba şi literatura
română la Liceul de Chimie (1995-
1996) şi la Liceul Teoretic ,,Tudor
Arghezi” din Craiova (1996-1999);
profesor, cadru didactic asociat la
Facultatea de Drept “Nicolae
Titulescu” din Craiova (1998-1999);
profesor de limba şi literatura română
la Colegiul Naţional ,,Nicolae
Titulescu” (din 1999).
Premii şi distincţii: Premiul
TRADEM pentru poezie (1990);
Diploma de Onoare din partea
Uniunii Scriitorilor din România
(2005); Diploma de Excelenţă din
partea Editurii şi Revistei Scrisul
Românesc (2007); Bursă de Creaţie
la Neptun din partea Uniunii
Scriitorilor din România (2007);
Premiul “Marin Sorescu” pentru
poezie din partea Editurii şi Revistei
Scrisul Românesc (2008); Diploma
Comenius pentru proiectul
internaţional “Culture - an
Everlasting Heritage” (2008).
Debut publicistic în Ramuri cu
poezia Amurg cu cai (1989); debut
editorial cu volumul de versuri
Biblioteca într-o alocuţiune (1995).
Colaborări: Ramuri, Meridian,
Luceafărul, Mozaicul, Pro-Saeculum,
Calende, Scrisul Românesc, etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Biblioteca într-o alocuţiune, versuri
(prefaţă de Dan Cristea), Craiova,
Editura Avrămeanca, 1995; Altceva
de cunoscut, versuri, Craiova, Editura
Aius, 1998; Departe de ocean,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 2000; Fugă în scris,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 2001; Vis visus sau
Forţa visului, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Constantin M. Popa, Subiecte
de agent în Noaptea lui Vincent,
Craiova, Editura Aius, 1998; Poezia
pădurii, Bucureşti, Editura Orion,
1998; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Florea, Firan,
Cartea Revistei Ramuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2005;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Florea, Firan, Cartea Revistei,
Craiova, Scrisul Românesc, 2007;
Ştefan Vlăduţescu, Mesaje şi texte
gânditoare, Craiova, Editura Sitech,
2008; în periodice: Dan Cristea,
140
Nasc şi la Craiova poeţi!, în
Luceafărul, nr. 14, 1996; Laura
Lazăr, Biblioteca într-o alocuţiune, în
Echinox, nr. 10-11-12, 1996; Dumitru
Augustin Doman, în Căsuţa Poştală
106, Calende, nr. 9-12, 1997; Ioan
Lascu, Un refugiu în livresc, în
Calende, nr. 3, 1998; Dumitru
Augustin Doman, Căsuţa Poştală, în
Calende, nr. 3, 1998; Constantin M.
Popa, Subiecte de agent, în Ramuri,
nr. 4, 1998; Toma Grigorie, O fugă
poetică, în Ramuri, nr. 11-12, 2002;
Dan Cristea, Cuvânt înainte la o nouă
carte, în Scrisul Românesc, nr. 6,
2008; Bucur Demetrian, Între vis şi
limbaj, în Ramuri, nr. 7, 2008; Mihai
Antonescu, Singurătatea grădinilor
lui Akademos, în Climate literare,
anul II, nr. 14, octombrie-noiembrie
2008; Ana Dobre, în Revista
Meandre, nr. 1, 2009; Dinu Mirea,
Vis visus sau forţa visului, în Revista
Pro-Saeculum, nr. 2, 2009; Gheorghe
Secheşan, cronică radiofonică la
Radio Timişoara, iulie 2009.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1998.
IOVĂNEL SPINEANU, Doina
n. 9 ianuarie 1955,
Călugăreni, comuna Padeş, judeţul
Gorj.
Poet,
prozator.
Fiica lui
Vladimir Spineanu
şi a Stelei.
Şcoala
primară din Padeş
şi din Pestişani, judeţul Gorj; Liceul
"Constantin Brâncuşi" (Pestişani,
Gorj) şi Liceul nr. 3 (actual Liceul
"Gheorghe Ţiţeica") din Drobeta
Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi;
Facultatea de filologie - istorie, secţia
română-franceză, Universitatea
Timişoara.
Bibliotecar (secţia informare
bibliografică), la Biblioteca Judeţeană
din Mehedinţi; profesor, la Liceul
Industrial din Baia de Aramă; referent
cultural, la Centrul Creaţiei Populare
din Mehedinţi; redactor al revistei
"Cultură şi Credinţă" a Direcţiei
Judeţene de Cultură, Culte şi
Patrimoniu Naţional; redactor literar
(1998-2007), contribuind la apariţia
revistelor Răstimp, Cultură şi
Credinţă, Didahia (revista Episcopia
Severinului şi Strehaiei).
În timpul liceului a înfiinţat
revista Muguri din Drobeta Turnu-
Severin; a participat în aceeaşi
perioada, la un Festival Internaţional
de creaţie literară şi plastică - "Mladj
Maj", în Iugoslavia.
A înfiinţat Fundaţia "Vladimir N.
Spineanu", fundaţie culturală, creştină
şi umanitară (în cadrul ei funcţionând
Editura "Germinal") (2000).
Premii: Premiul I şi Premiul
Special al juriului, pentru talent
scriitoricesc, la olimpiada de limba şi
literatura română „Mihai Eminescu”,
faza naţională, Iaşi (1973-1974);
Premiul I la Concursul Naţional
"Tinere condeie".
Debut publicistic cu poezie în
revista Columna din Târgu-Jiu
(1966); debut editorial cu volumul de
poezie Variaţiuni pe tema plângerii
(1999).
Colaborări: Columna, Viaţa
Românească, Orizont, Mlady Maj,
141
Mehedinţiul Literar, Ramuri,
Amphitrion, Universul cărţii etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Variaţiuni pe tema plângerii,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1999;
Monografie sentimentală, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
1999; Învăţarea iubirii, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
1999; Răzbunare târzie, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
1999; Ana, cea fără de păcat, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
1999; Eternitatea dorului; Răzbunare
târzie, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 1999; Pentru cei
mai mici pitici, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 1999;
Tărâmul cerului pierdut, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2000; Povestea pădurii fermecate,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter
Ego, 2000; Zece poveşti cu tâlc,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter
Ego, 2000; Graffiti, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2001;
Excursia, Editura Alter Ego, 2001;
Ciclul romanesc la D. R. Popescu,
Editura Germinal, 2001; Hotarul
amintirilor, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2001;
Anotimpurile adolescenţei, vol. I,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter
Ego, 2001, vol. II, Editura Alter Ego,
2003, vol. III, Editura Alter Ego,
2006; Inocenţe târzii, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2002;
Călătorie în Ţara Minunilor, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2002; Flacăra frigului, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2002; Maria, surioara vrăbiuţelor,
Drobeta Turnu Severin, Editura Alter
Ego, 2002; Cartea serbărilor, vol. I-
II, Drobeta Turnu-Severin, Editura
Alter Ego, 2002-2003; Animăluţele,
drăguţele!, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2003; Voinicei
sunt puii mei, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2003; Marc şi
lumea viselor, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2003; Să
ne iubim Pământul!, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2003;
Nostalgia ochilor cuminţi: teatru,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter
Ego, 2003; Cel mai cuminte copil din
lume, Drobeta Turnu-Severin, Editura
Alter Ego, 2004; Grădina veşnic
înflorită, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2005; Copiii
teribili, vol. I, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2005;
Primii paşi printre gângănii, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2005; Prietenii copilăriei, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2005; Strigătul din tăcere, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2006; Dacă ai plecat, nu te întoarce!,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter
Ego, 2006; Întâmplări adevărate şi ...
proverbe explicate, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2006;
Poveştile de la bunica, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Alter Ego,
2006; Dacă ai plecat, nu te întoarce!,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Alter
Ego, 2007; Strigătul din tăcere,
versuri, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2007; Eternitatea
dorului, versuri, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Alter Ego, 2007;
Aventurile unor năzdrăvani, povestire
în capitole, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2009; Bibone,
fetiţa cea norocoasă, poveste în
capitole, Drobeta Turnu-Severin,
142
Editura Alter Ego, 2009; Palatul
doamnelor pisici, povestire în
capitole, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2009; Frăţiorii Pic
şi Strop, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2009; Cărticica de
poveşti, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2009; Tom
Îndrăzneţul, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2009; Teofan,
roman, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Alter Ego, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Dicţionarul enciclopedic
al judeţului Mehedinţi (coordonatori
Ileana Roman, Tudor Răţoi), Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 2003, p.
228; Personalităţi mehedinţene;
Dicţionarul personalităţilor
mehedinţene; Dicţionarul
personalităţilor gorjene; în
periodice: Universul cărţii, Victor
Rusu, Cărticica de poveşti, în
Informaţia de Severin, 7 iulie 2009;
prezentări ale operei în Gazeta de
Sud, Datina, Datina literară,
Răstimp, Radical, Obiectiv
mehedinţean, Adevărul de seară.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2000.
143
J
JINGA, Nicolae
n. 15 februarie 1950, satul Izvoru
Dulce, comuna Beceni, judeţul
Buzău.
Poet, publicist.
Fiul lui Nicolae
Jinga şi al Saftei.
Clasele primare
din comuna
Cărpiniştea;
Seminarul Teologic
din Buzău (1964-1969); Institutul
Teologic din Bucureşti (1969-1973);
Liceul „Traian Lalescu” din Orşova
(1977-1982).
Hirotonit preot la Parohia
Macrina; Preot în Parohia Poroina –
Ergheviţa, judeţul Mehedinţi (1975);
Preot la Parohia Schela Cladovei
(1980); secretar al Protopopiatului
Drobeta Turnu-Severin (1977); preot
paroh la Biserica Jupalnic din Orşova
(din 1982). I.P.S. Mitropolit Nestor al
Olteniei îi acordă rangul de iconom-
stavrofor (1987); redactor şef la
revista Terra Griphonis (1999);
redactor şef la revista Apollodor
(2004); redactor la revista Caligraf.
Membru al Cenaclului Literar
“Viaţa Buzăului”; preşedinte al
Filialei ASTRA din Orşova pentru
relaţiile cu românii din afara
graniţelor ţării.
Premii: Premiul Uniunii
Scriitorilor, Filiala Craiova pentru
volumul de poezie Glorie
maidanezului (2001).
Debut publicistic în ziarul Viaţa
Buzăului cu poezia Ferment de
toamnă (1967); debut editorial în
volumul colectiv Nouă poeţi (1984).
Colaborări: Cetatea creştină,
Viaţa Buzăului, Scânteia Tineretului,
Orizont, Familia, Caligraf.
LUCRĂRI PUBLICATE: Viziunea unei mirişti albe, versuri (în
volumul colectiv de debut Nouă
poeţi), Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1984; Lupta din zori,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1988; Vertij, versuri,
Piteşti, Editura Calende, 1995; Vis cu
gardieni: confesiuni, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 1996;
Imbroglio, versuri, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 1997; Glorie
maidanezului, Bucureşti, Editura
144
Cartea Românească, 2000;
Dicţionarul lui Dumnezeu, Craiova,
Editura Mitropolia Olteniei, 2008;
Copacul cu îngeri, Timişoara, Editura
Brumar, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Dicţionarul enciclopedic al
judeţului Mehedinţi (coordonatori
Ileana Roman, Tudor Răţoi), Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 2003, p.
252; Adânc pe adânc: sacerdoţiu
liric (antologie realizată de Ioan
Petraş), Timişoara, Editura Brumar,
2006; Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
versiune revizuită şi augmentată,
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice: Constanţa Buzea, în
Amfiteatru, 1985; Alexandru
Condeescu, în Luceafărul, 1985;
Laurenţiu Ulici, în România literară,
1985; Laurenţiu Ulici, în
Contemporanul, 1988; Valentin F.
Mihăescu, în Luceafărul, 1988;
Constantin M. Popa, în Ramuri, 1988;
Viorel Gheorghiţă, în Vatra, 1988;
Viorica Marioara Cîlţaru, Nicolae
Jinga - un sacerdot al sensului
transfigurat al lumii, în Informaţia de
Severin, 15 februarie 2010; Romul
Munteanu, Nicolae Prelipceanu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1997.
145
L
LASCU, Ioan
n. 9 ianuarie 1951, satul
Slătioara, comuna Iscroni-Livezeni,
judeţul Hunedoara.
Critic literar, poet, eseist,
traducător.
Fiul lui Ioan
Lascu şi al Ilinei.
Şcoala
generală nr. 1 din
Petroşani (1958-
1966); Liceul
Teoretic (1966-
1970) din Petroşani; Facultatea de
Limba şi Literatura Română,
specialitatea română - franceză, a
Universităţii din Bucureşti (1970-
1974). Bursă de documentare la
Biblioteca Naţională din Paris (1998).
Doctor în filologie al Universităţii din
Craiova cu teza Actuelles - une grille
de lecture pour 1„oeuvre littéraire
d„Albert Camus (2001).
Profesor de limba şi literatura
română - franceză la Şcoala Generală
nr. 2, Petrila, judeţul Hunedoara
(1974-1979); şef al catedrei de
filologie-istorie la Şcoala Generală
nr. 2, Petrila (1977-1979); bibliotecar
şcolar la Şcoala Generală nr. 2,
Petrila (1976-1979); instructor la
Comitetul pentru Cultură şi Educaţie
Socialistă al judeţului Hunedoara
(1979-1982); redactor de rubrică
(Cultură) la ziarul Steagul roşu din
Petroşani (1982-1983); director la
Casa de Cultură a Tineretului din
Craiova (1983-1986); metodist
principal (1986-1988; 1989-1990) şi
director (1988-1989) la Casa de
Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii pentru
Tineret, Craiova; redactor şi redactor
principal la revista Ramuri (1990-
1991); redactor principal, publicist
comentator şi adjunct de şef de
department (politică internă) la ziarul
Tineretul liber, cu Suplimentul
Literar - Artistic al Tineretului Liber,
SLATL, Bucureşti (1991-1993);
asistent universitar în cadrul catedrei
de franceză, Facultatea de Litere şi
Istorie, Universitatea din Craiova
(1993-1999); lector universitar la
Departamentul de limba şi literatura
franceză Facultatea de Litere a
Universităţii din Craiova (1999-
2005); redactor la revista “Autograf”
MJM, Craiova (din 2005);
146
conferenţiar universitar la
Departamentul de limba şi literatura
franceză Facultatea de Litere a
Universităţii din Craiova (din 2005).
A editat, în colaborare cu Ion Ilie
Iosif, revista Star Trafic SF, Craiova
(1990).
Membru în: Societatea de
Ştiinţe Filologice (din 1975);
Societatea Ziariştilor Români (1990);
Asociaţia de Literatură Generală şi
Comparată (membru fondator, 1997);
Comitetul de conducere al Filialei
Craiova a Uniunii Scriitorilor din
România (din 2001); Centrul de
Cercetări asupra Imaginarului şi a
Raţionalităţii „Mircea Eliade”,
Universitatea din Craiova
(responsabil cu coordonarea activităţii
de traducere, din 2002). Société des
Etudes Camusiennes, Paris, France
(din 2003); Redacţia publicaţiei
Ortacul Petroşani (membru de onoare
din 2005); Asociaţia Artizanilor fără
Frontiere din Oltenia (membru
fondator, director de imagine, din
2005); Amitiés Camusiennes,
Poitiers-Limoges, France (din 2005);
Societatea Română de Filozofie,
Filiala Craiova (din 2009).
Premii şi distincţii: Diplomă şi
Premiul II pentru poezie la Festivalul
Interjudeţean Eroii neamului, Alba-
Iulia (1983); Premiul ziarului Înainte
pentru poezie, Calafat (1983);
Premiul revistei Ramuri la Festivalul
Naţional de Poezie de la Sighetul-
Marmaţiei (1985); Premiul ziarului
Scânteia tineretului pentru poezie
(1986); Premiul II şi titlul de laureat
pentru publicistică, Bucureşti (1987);
Premiul Ramuri pentru critică literară
(1988); Diplomă de onoare şi
Premiul III pentru creaţie literară -
eseu la Zilele „Antarg”, Piteşti
(1988); Premiul Filialei Craiova a
Uniunii Scriitorilor din România
pentru traducerea volumului Declinul
Occidentului, vol. I-II, de Oswald
Spengler (1997); Premiul Filialei
Craiova a Uniunii Scriitorilor din
România pentru volumul de poezie O
groapă în timp (1999); Premiul
Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor
din România pentru volumul de proză
scurtă, Sublima persiflare. Represalii
1984 (2002); Premiul pentru
sobrietatea abordării
existenţialismului francez, Iaşi
(2004); Premiul Scrisul Românesc
pentru eseu (2004); Diplomă de
excelenţă acordată cu prilejul
Centenarului revistei Ramuri,
Craiova (2005); Premiul şi diploma
de excelenţă a Cenaclului Boema,
Petroşani (2005); Premiul revistei
Ramuri pentru eseu şi critică literară
(2006); Premiul special al Bibliotecii
Judeţene „I. G. Bibicescu” Mehedinţi
pentru poezie, Drobeta Turnu-Severin
(2006); Premiul Scrisul Românesc
pentru eseu (2007); Diplomă de
excelenţă acordată de Editura şi
revista Scrisul Românesc pentru
activitatea literară şi de traducător
(2009).
Debut publicistic în revista
Mărturisiri literare, a Liceului
Teoretic din Petroşani, cu o recenzie
la romanul Patul lui Procust, de
Camil Petrescu (1970); debut editorial
cu ciclulul de poeme Norul povăţuind
steaua, în volumul colectiv Zboruri
lirice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc (1988).
Colaborări: reviste: Ramuri,
Familia, Steaua, Apostrof, Vatra,
Luceafărul, România literară,
147
Calende, Astra, ARC, Zburătorul,
Mozaicul, Suplimentul literar-artistic
al Tineretului liber (SLATL), Week-
end magazine (Tineretul liber),
Scrisul Românesc, Autograf MJM,
Caligraf Asylum (Prespa, Grecia) etc.;
ziare: Tineretul liber, Ziua;
colaborează la posturi de radio din
Bucureşti şi Craiova, la Televiziunea
Naţională şi la posturi de televiziune
locale.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Lucrări literare: Contrar
aşteptărilor, versuri, Craiova, Editura
Ramuri, 1993; Marea întârziere,
versuri, Craiova, Editura Ramuri,
1994; O groapă în timp, versuri,
Craiova, Editura Pasărea Măiastră,
1998; Sublima persiflare. Represalii
1984, proză scurtă, Craiova, Editura
Ramuri, 2001; Incantaţii metalice,
poeme, Craiova, Editura MJM, 2004.
Lucrări în limba franceză: Panorama de la poésie française au
XX-e siècle: cours de civilisation et
de littérature, Craiova, Editura
Universitaria, 2003.
Lucrări în limbile franceză şi
română: Existenţialismul francez :
gândire şi literatură /
L‟existentialisme français: pensèe et
literatture, studiu, Craiova, Editura
Universitaria, 2005.
Lucrări în limba română: Un
aisberg deasupra mării. Eseu despre
opera postumă a lui Ion D. Sîrbu,
eseu, Craiova, Editura Ramuri, 1999;
ediţia a 2-a revăzută şi adăugită,
Craiova, Editura Universitaria, 2009;
Albert Camus şi exigenţa unităţii:
“Actuelles”: o grilă de lectură pentru
opera literară a lui Albert Camus,
eseu, Craiova, Editura Universitaria,
2002; Stil şi expresivitate în presa de
astăzi, studiu critic, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2004; Tradiţii care
dispar: comunitatea momârlanilor
din zona Petroşani, Craiova, Editura
MJM, 2004; Despărţire de cultură,
eseuri, Craiova, Editura Ramuri,
2005; Actualitatea capodoperei şi
trecutul recent al literaturii, Craiova,
Fundaţia Scrisul Românesc, 2007
(ediţia a 2-a revăzută şi adăugită,
Craiova, Editura Universitaria, 2008).
Lucrări publicate în
colaborare: Sud-vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(coordonare şi realizare împreună cu
Bucur Demetrian şi Constantin M.
Popa), Craiova, Editura Aius, 1998;
Dicţionarul scriitorilor din Vale
(coordonare şi realizare împreună cu
Mihai Barbu, Marian Boboc, Ioan
Velica), Petroşani, Editura Matinal /
Cameleonul, 1999; Caietele
Colocviului Naţional Ion D. Sîrbu,
Craiova, 27 iunie 2009 (în colaborare
cu Nicolae Coande), Craiova, Editura
Universitaria, 2009.
Traduceri în limba română:
Oswald Spengler, Declinul
Occidentului, vol. I-II (traducere de
…. din limba franceză - prima
versiune integrală în limba română),
Craiova, Editura Beladi, 1996;
Francis Claudon, Karen Haddad-
Wotling, Compendiu de literatură
comparată (traducere din limba
franceză de …), Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1997; Pierre
Brunel, Daniel Madelénat, Jean-
Michel Gliksohn, Daniel Couty,
Critica literară (traducere din limba
franceză şi note de ….), Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2000;
Auguste Comte, Curs de filozofie
pozitivă (vol. IV- 2002, vol. V - 2003,
148
vol. VI - 2005) (traducere de …),
Craiova, Editura Beladi; Jean-Pierre
Sironneau, Milenarisme şi religii
moderne, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2006; C. Brâncuşi (traducere
în franceză de …..), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2008.
Articole, studii publicate în
volum în limba română (selectiv): Spiritul polemic la Ramuri până în
1947, în Cartea Ramuri - „O sută de
ani de nesingurătate”, vol. I (1905-
1947), Craiova, Editura Ramuri,
2005, pp. 125-130; Miron Radu
Paraschivescu; Ion Caraion; Ştefan
Bănulescu, în La centenar (Redactorii
Ramurilor - fişe biobibliografice),
Craiova, Editura Ramuri, 2005, pp.
45-48; 61-64; 65-66.
Articole, studii publicate în
volum în limba franceză (selectiv):
Une direction recente dans le
discours journalistique: la nouvelle
objectivite în Analele Universităţii din
Craiova, numero special: langue et
litterature francaises: nouvelles
methodes de recherche. Seria Ştiinţe
filologice, Langues et litteratures
romanes, an. IX, nr. 2, 2005, Craiova,
Editura Universitaria, p. 176; Le
journaliste d‟Actuelles et la mesure
morale, în Camus solitaire et/ou
solidiare (Actes du V-e Colloque
international sur Albert Camus),
Editions des Amitiés Camusiennes,
Poitiers, 2005, pp. 227-237; Le
totalitarisme mou (table ronde), în
Camus solitaire et / ou solidaire,
Editions des Amitiés Camusiennes,
Poitiers, 2005, pp. 217-227.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Dan Cristea, prezentare pe
coperta IV a volumului O groapă în
timp, versuri, Craiova, Editura
Pasărea Măiastră, 1998; Un sfert de
veac de poezie (antologie de Vasile
Muste), Fundaţia Luceafărul, 1998;
Constantin M. Popa, Noaptea lui
Vincent, Craiova, Editura Aius, 1998;
Personalităţi din Oltenia: dicţionar
(coordonator Paul Cucu, Alexandru
Stuparu, Alina Laura Enache),
Craiova, Editura Sitech, 1999; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003; Paul
Aretzu, Viziuni critice, Craiova,
Editura Ramuri, 2005; Medalionul
literar - structură permanentă de
cultură şi educaţie, Craiova, Editura
Ramuri, 2006 (vol. II - Marian Barbu,
Alexandru Gheorghe, Florin
Logreşteanu, Florea Miu); Aurel
Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. I (A-L),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Valea scrierii (antologia cenaclului
Boema din Valea Jiului), Deva,
Editura Corvin, 2006; în periodice:
Bucur Demetrian, în Ramuri, nr. 10-
12, 1993; Ioana Dinulescu, în Ramuri,
nr. 10-12, 1993; Mircea Bârsilă, în
Calende, nr. 2, 1994; Nicolae
Coande, în Cronica, nr. 6, 1998;
Gheorghe Vulturescu, în Poesis, nr.
7-8, 1998; Constantin M. Popa,
Noaptea lui Vincent, 1998; Dan
Cristea, în Ramuri, nr. 9, 1999; Doina
Curticăpeanu, în Familia, nr. 3, 2000;
Irina Mavrodin, în Ramuri, nr. 10,
2001; Nicolae Coande, în Ramuri, nr.
10, 2001; Decenium - Ioan Lascu -
149
Oglinzi, în Ramuri, nr. 10, octombrie
2001, p. 13; Al. Stănescu, în
Luceafărul, nr. 41, 2002; Mircea
Morariu, în Familia, nr. 7-8, 2003;
Paul Aretzu, Poezia carteziană, în
Ramuri, nr. 1, ianuarie 2004, p. 6;
Magda Bratu, Contribuţii la o istorie
a literaturii şi a presei, în Cuvântul
Libertăţii, an. 15, nr. 4568, 26
octombrie 2004, p. 3; Luminiţa
Ristea, Reîntâlnirea cu poezia, în
Cuvântul Libertăţii, an. 15, nr. 4331,
21 ianuarie 2004, p. 4; Gabriel
Coşoveanu, Stil şi expresivitate în
presa de astăzi: [recenzie], în Scrisul
Românesc, an. 2, nr. 11-12,
noiembrie-decembrie 2004, p. 2;
Ioana Dinulescu, Stil şi expresivitate
în presa de astăzi, în Ramuri, nr. 2-3,
februarie-martie 2005, p. 14; Mihai
Ene, Revizitarea existenţialismului, în
Scrisul Românesc, an. 4, nr. 1-2,
ianuarie-februarie 2006, p. 17; S.
Preda, Dan Stanca, T. Ştef, Bucur
Demetrian, Horia Dulvac.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1994.
LĂZĂRESCU, Emil
(pseudonim Cezar Milescu)
n. 28 martie 1946, comuna
Roşiile, judeţul Vâlcea.
Poet, publicist.
Fiul lui Ion
Lăzărescu şi al
Ioanei.
Facultatea de
Ziaristică Bucureşti
(1979).
Redactor la
cotidianul Înainte, Craiova (1979-
1990); fondator al publicaţiei Tribuna
Olteniei; redactor şef şi fondator al
săptămânalului naţional Pădurea
noastră publicaţie a întregii
silviculturi româneşti (1990-1997);
director general şi fondator al
periodicului naţional Raţiunea, pentru
integrare europeană, apărarea
drepturilor omului, promovarea
valorilor umane şi ocrotirea mediului
înconjurător (din 1998).
Membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România; membru al
Societăţii Scriitorilor Olteni.
Debut publicistic în revista
Luceafărul, cu poezia Rugăminte
(1976); debut editorial cu volumul
Ecuaţia de probă, la Editura Scrisul
Românesc (1986).
Colaborări: Înainte, Scânteia
Tineretului, Munca, Amfiteatru,
Orizont, Ramuri, Opinia, Luceafărul,
Tribuna ş.a.
A colaborat cu poeme şi eseuri la
Almanahurile Ramuri (1984-1987) şi
Luceafărul (1985).
LUCRĂRI PUBLICATE: Voievozii pădurii, reportaje literare,
Craiova, Editura Crăiţa Sudului,
1995; Cancelaria din ierburi, poeme,
Craiova, Editura Crăiţa Sudului,
1997; Sensuri şi coduri, poeme,
Craiova, Editura Crăiţa Sudului,
2002; Demnitatea greierului,
Craiova, Editura Crăiţa Sudului,
2006; Valori româneşti, valori
europene, eseuri, vol. I-II, Craiova,
Editura Crăiţa Sudului, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: La început a fost
Cuvântul … Antologie a Societăţii
Scriitorilor Olteni (coordonator
Marian Barbu), Craiova, Editura
Societăţii Scriitorilor Olteni, 2001;
Marian Barbu, Emil Lăzărescu -
150
Secvenţe şi motivaţii ideatice (Sensuri
şi coduri), în Trăind printre cărţi:
(note, glose, recenzii, cronici literare,
articole, studii, eseuri), vol. IV,
Craiova, Editura Sitech, 2004, pp. 44-
45; Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu), vol. II,
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Mihai
Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007]; în
periodice: Nicolae Dan Fruntelată,
Rădăcini şi simboluri, în Pădurea
noastră, nr. 98, aprilie 1993; Romulus
Diaconescu, Voievozii pădurii, în
Gazeta de Sud, nr. 670, martie 1996;
Fănuş Neagu, Cancelaria din ierburi;
Marian Barbu, Voievozii pădurii,
1996; Teofil Moreta, Restitutio in
integrum, în Raţiunea, nr. 1,
septembrie 1999; Fănuş Neagu, O
poezie a sincerităţii, în Raţiunea, nr.
1, septembrie 1999; Ilarie Hinoveanu,
Sensuri şi coduri, 2002; Andrei
Potcoavă, Născut sub semnul zodiei
"luminii tiparului": Mărturii de suflet
la o zi aniversară, în Raţiunea, an.
113-115, 25 martie - 25 aprilie 2006,
p. 16; Ovidiu Ghidirmic, Ioan
Anastasia, Aurelian Chivu, Iulia
David, Grigore Vieru, Gabriela
Hurezean, Constantin Ştefriac, Vasile
Moldovan, Alexandru Firescu,
Constantin Sorescu, Lidia Hlib
(Republica Moldova).
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
LOGREŞTEANU, Florin
(pseudonimul lui Radu
Scorojitu)
n. 14 mai 1948, la Sibiu.
Prozator. Fiul lui Florea
Scorojitu şi al
Vioricăi.
Şcoala primară
la Galaţi şi Craiova
(1955-1963);
Colegiul Naţional
„Nicolae Titulescu” din Craiova
(1963-1967); Facultatea de Filologie
a Universităţii din Craiova (1969-
1972). Doctor în filologie, cu teza
Terminologia populară din Oltenia:
polisemantism şi expresivitate
susţinută la Institutul de Cercetări
Etnologice şi Dialectologice din
Bucureşti (1984).
Profesor de literatură la Colegiul
Naţional „Nicolae Titulescu” şi
Colegiul Naţional „Elena Cuza”;
periodic, la Facultatea de Filologie a
Universităţii din Craiova; inspector
şcolar pentru specialitatea limba
română.
Preşedintele Cenaclului Literar
„Traian Demetrescu” (1968-1972);
preşedintele Societăţii Literar
Artistice “Polymnia” (din 2005);
Preşedintele Cenaclului Literar
“Elena Farago” (2006); profesor
coordonator al revistei de literatură
“Polymnia”.
Nominalizat pentru Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru romanul
Labirinturi (2004).
Debut publicistic în Luceafărul,
cu schiţa Balans, semnând cu numele
Radu Scorojitu (1974); debut editorial
151
cu volumul de nuvele şi povestiri,
Răspântia păsărilor (1977).
Colaborări: Luceafărul,
România Literară, Ramuri,
Contribuţii Filologice, Dialog, Ziua
Literară, Contemporanul, Mileniu,
Scrisul Românesc, Mozaicul etc.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Lucrări literare: Răspântia
păsărilor, nuvele şi povestiri,
Bucureşti, Editura Albatros, 1977;
Aripi de lumină: Culegere literară
(alcătuită de … şi Camil Poenaru),
Craiova, 1980; Trepte, roman,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1989; Inseparabili,
roman, Craiova, Editura Gheorghe
Cârţu Alexandru, 1995; Labirinturi,
roman, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 2003; Medalionul
literar. Structură permanentă de
cultură şi educaţie (în colaborare cu
Marian Barbu, Alexandru Gheorghe,
Florea Miu), vol. II, Craiova, Editura
Ramuri, 2006; Balkanik projects.
Casa cu iederă, Bucureşti, Editura
Contemporanul. Ideea Europeană,
2010.
Lucrări didactice (semnate
Radu Scorojitu): Să învăţăm
gramatica din clasa I: ghid metodic
pentru învăţători, părinţi şi elevi (în
colaborare Gheorghe Alexandru,
Ioana Cârţu), Craiova, Editura
Gheorghe Cârţu Alexandru, 1994;
Analize şi sinteze de literatură
română: bacalaureat, olimpiade
şcolare, admitere în învăţământul
superior: selecţie critică şi montaj
analitic, Craiova, Editura Gheorghe
Cârţu Alexandru, 1994; Terminologia
medicală populară în Oltenia,
Craiova, Didactica Nova, 1996;
Literatura română: Sinteze şi
comentarii pentru clasele IX-XII (în
colaborare cu Nicolae I. Nicolae, Ioan
Dumitriu, ...), Craiova, Editura
Sarmis, 1996; Limba şi literatura
română la Examenul de bacalaureat
2002 (în colaborare cu Aurica Sandu,
Dorina Stroia, Costinel Popescu),
Craiova, Editura Gheorghe Cârţu
Alexandru, 2002; Literatura română
pentru examenul de bacalaureat:
Bacalaureat 2005 - 2006: Subiectele
pentru proba orală integral rezolvate
(în colaborare cu Costinel Popescu),
Craiova, Editura Sitech, 2005;
Literatura română pentru examenul
de bacalaureat: Bacalaureat 2006 -
2007: Subiectele pentru proba orală
integral rezolvate (în colaborare cu
Costinel Popescu), Craiova, Editura
MJM, 2006; Literatura română
pentru examenul de bacalaureat:
Bacalaureat 2007 - 2008: Subiectele
pentru proba orală integral rezolvate
(în colaborare cu Costinel Popescu),
Craiova, Editura MJM, 2007;
Literatura română pentru examenul
de bacalaureat: Bacalaureat 2008-
2009: Subiectele pentru proba orală
integral rezolvate (în colaborare cu
Costinel Popescu), Craiova, Editura
MJM, 2008; Literatura română
pentru examenul de bacalaureat:
Bacalaureat 2009-2010: Subiectele
pentru proba orală integral rezolvate
(în colaborare cu Costinel Popescu),
Craiova, Editura MJM, 2010;
Componenţe lingvistice de
comunicare orală în limba română
(în colaborare), Craiova, Editura
MJM, 2010.
Studii publicate în volume de
profil: Structuri lingvistico-stilistice
în romanele lui Liviu Rebreanu, în
Contribuţii filologice, Craiova, 1973;
152
Termeni care denumesc noţiunea de
PELTIC în graiurile din Oltenia (pe
baza NALR) în Dialectologica,
Bucureşti, 1989; Cuprinderi ale
metaforei la Eminescu, în Colocvium,
Craiova, 2007; Dicţionar de concepte
operaţionale de literatura română,
Craiova, Editura MJM, 2007.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Arborii timpului, culegere
literară a cenaclului „Alexandru
Macedonski” (redactor de carte
Marian Barbu), Craiova, Casa
Corpului Didactic Dolj, 1979; Florea
Firan, Profiluri şi structuri litarare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. I, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1986; Laurenţiu
Ulici, Literatura română
contemporană, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1995; Sud-Vest: O
antologie a scriitorilor contemporani
din Oltenia (antologie coordonată de
Bucur Demetrian, Ioan Lascu,
Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Aius, 1998; Petre Ciobanu,
Inseparabili, în volumul Marginalii
de critică şi istorie literară, Craiova,
Editura MJM, 2004, pp. 122-123;
Gabriel Coşoveanu, Literatura şi
pretenţia de adevăr. Pornind de la
Gadamer, Craiova, Editura Ramuri,
2005; Constantin M. Popa, Lectica lui
Cicero, Craiova, Editura Aius, 2005;
Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. II (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Ramuri, 2006; Petre
Ciobanu, Minotarul şi Floarea de
crin, Craiova, Editura Ramuri, 2007;
Paul Aretzu, Un roman pe mai multe
voci în volumul Scara din bibliotecă,
Ideea Europeană, 2007; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine, vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989) (versiune revizuită
şi augmentată), Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Nicolae
Ciobanu, Tentaţia povestirii, în
Luceafărul, nr. 5, 1978; Laurenţiu
Ulici, Epic şi poetic, în România
literară, nr. 7, 1978; Mircea Moisa,
Răspântia păsărilor, în Înainte, nr.
10230, 1978; Eugen Negrici,
Debuturi în proza scurtă, în Ramuri,
nr. 1, 1978; Constantin M. Popa, O
temă literară actuală: Şantierul, în
Luceafărul, nr. 46, 1989; Constantin
M. Popa, La răspântie de destin, în
Cuvântul libertăţii, 1995; Gabriel
Coşoveanu, Profesorul şi muntele, în
Ziua literară, octombrie 2004; Irina
Cucu, Arheologie interioară cu Dedal
şi Sisif, în Scrisul Românesc, nr. 9-10,
2004; Constantin M. Popa,
Reversibilitatea mitului, în
Luceafărul, nr. 27, 2004; Constantin
M. Popa, în Mozaicul, 2004; Petre
Ciobanu, Proiectarea în “labirinturi”
psihologice, în Ramuri, nr. 10-11,
2004; Paul Aretzu, Un roman pe mai
multe voci, în Luceafărul, nr. 7, 2007.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1993.
153
M
MANAFU, Gheorghe
(pseudonim G. M. Bucovicior)
n. 25 iulie 1950, satul
Bucovicior, comuna Vela, judeţul
Dolj.
Poet, prozator.
Fiul lui Matei
Manafu şi al Ştefanei.
Absolvent al
Facultăţii de
Filologie,
Universitatea din
Timişoara, secţia română-franceză
(1973).
Profesor la Şcoala Generală nr.
12 ,,Decebal” din Craiova.
Debut publicistic cu versuri în
revista Luceafărul (1976); cu grafică
în Ramuri (1979); cu proză în
Luceafărul (1980). Debut editorial: cu
poezie, Moara de nea (1981); cu
proză, Arinii (1983); cu grafică,
Metafore (1997).
Colaborări în ziare şi reviste: Luceafărul, Ramuri, Tomis, Înainte,
Cuvântul libertăţii, Excelsior, Foaie
volantă, Arca lui Noe ş.a.; în reviste
şcolare: Orizonturi noi, Craiova,
1980; Sclipiri, Craiova, 1996; Spirite
tinere, Craiova, 1997; Domino,
Craiova, 2002.
LUCRĂRI PUBLICATE: Moara de nea, versuri, Bucureşti,
Editura Litera, 1981; Arinii, proză
scurtă, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1983; Toamna
răchiţenilor, proză scurtă, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1989;
Strigăte spre larg, 2005; Nebănuitele
drumuri ale întoarcerii, 2005; Zidire
de Ana, Craiova, Editura MJM, 2005;
Arderea pe rug; Ruperea din somn.
Traduceri: Saki, Oul pătrat: O
privire necruţătoare asupra lumii,
Bucureşti, Editura Pandora, 1991
(traducere de …).
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Arborii timpului, culegere
literară a cenaclului „Alexandru
Macedonski” (redactor de carte
Marian Barbu), Craiova, Casa
Corpului Didactic Dolj, 1979;
Flacăra iubirii, Craiova, 1982; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
154
Marian Barbu, Dicţionar biografic al
membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003; Medalionul
literar. Structură permanentă de
cultură şi educaţie (coordonator
Marian Barbu), vol. II, Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; în periodice: Marin
Sorescu, În dialog cu …, în Ramuri,
15 decembrie 1977; Nicolae Ciobanu,
în Luceafărul, 1977; Nicolae Motroc,
Atelier literar, în Tomis, iunie 1978;
Voicu Bugariu, Moara de nea, în
Luceafărul, 29 august 1981, p. 2;
Florea Miu, Moara de nea, în Înainte,
20 august 1981; Ovidiu Ghidirmic,
Moara de nea, în Ramuri, decembrie
1981, p. 7; Constantin Dumitrache,
Cenaclul, în Ramuri, octombrie 1981;
Florea Miu, Arinii, în Ramuri, 15
decembrie 1984, p. 7; Ovidiu
Ghidirmic, Arinii, în Înainte, 22
decembrie 1984; Mariana Ciolan,
Cronica de librărie: Gheorghe
Manafu: Toamna Răchiţenilor, în
Săptămâna, 14 aprilie 1989; George
Niţă, Panoramic Gheorghe Manafu:
Toamna Răchiţenilor, în Ramuri,
martie 1989; Ştefan Tunsoiu, Debut
expoziţional tonifiant, în Cuvântul
Libertăţii, 20 iunie 1997, p. 4; Petre
Ciobanu, O incursiune în trecutul
frământat: [recenzie], în Autograf
MJM, nr. 4-5-6, aprilie-mai-iunie
2007, p. 12.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2009.
MARIA, Ion
n. 28 octombrie 1961, comuna
Greceşti, judeţul Dolj.
Poet.
Facultatea de
Litere şi Istorie din
Craiova cu
specialitatea
Istorie - Limba şi
Literatura Latină
(1991-1996).
Profesor de istorie la Liceul
Teoretic ,,Tudor Arghezi” şi la
Colegiul ,,Elena Cuza” din Craiova.
Premii: Premiul de debut al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Patmos, Craiova (2002); Marele
premiu, la Concursul ,,Ad Visum”,
Vişeul de Sus, Maramureş, pentru
volumul Dincolo de zid (2006);
Premiul pentru volumul de poezie,
Povestiri din cartierul de est, la
Festivalul Internaţional de Poezie,
Sighetul Marmaţiei (2008); Premiul I,
la Festivalul ,,George Coşbuc”,
Bistriţa Năsăud (2008); Premiul
pentru volumul de poezie, Poziţia
Lotus la Festivalul ,,Armonii de
primăvară”, Vişeul de Sus (2009);
Premiul pentru volumul de poezie al
Asociaţiei Culturale MJM, Craiova
(2009); Premiul pentru poezie al
Fundaţiei ,,Serile de la Brădiceni”
(2009); Premiul Revistei
Contemporanul - Ideea Europeană,
pentru grupaj de versuri la Festivalul
Interanţional „Lucian Blaga”,
Lancrăm-Sebeş, Alba Iulia, 2010.
Debut publicistic în revista
Haiku - număr antologic (1996);
debut editorial cu volumul de versuri
Patmos (2002).
155
Colaborări: Ramuri, Mozaicul,
Vatra, România Literară, Familia,
Steaua, Viaţa Românească,
Convorbiri Literare, Adevărul Literar
şi Artistic, Luceafărul, Timpul, Argeş,
Bucovina Literară, Acolada, Dacia
Literară, Poezia, Cafeneaua Literară,
Ziua Literară, etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Patmos, versuri, Craiova, Editura
Ramuri, 2002; Balene zburând,
versuri, Craiova, Editura Ramuri,
2003; Dincolo de zid, versuri,
Craiova, Editura Ramuri, 2005;
Povestiri din cartierul de est,
Craiova, Editura Brumar, 2007;
Poziţia Lotus, versuri, Editura Vinea,
2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Al. Cistelecan, prezentare
pe coperta a IV-a, a volumului Balene
zburând, Craiova, Editura Ramuri,
2003; Liviu Antonesei,
prezentare pe coperta a III-a, a
volumului Dincolo de zid, Editura
Ramuri, 2005; Gheorghe Grigurcu,
prefaţă la volumul Povestiri din
cartierul de est, Editura Brumar,
2007; în periodice: Marian Draghici,
în Ziua literară, nr. 103, 8 mai 2004;
Tudor Negoescu, Devorat de propriul
ideal - Ion Maria: Balene zburând, în
Lamura, an. 5, nr. 10-11-12,
octombrie-noiembrie-decembrie
2005, p. 22; Adrian Jicu, Gravitatea
şi ludicul poeziei: [recenzie], în
Ateneu, an. 43, octombrie 2006, p. 5;
Paul Aretzu, în Poesis, nr. 6-7-8,
iunie-iulie-august 2008; Ion Zubaşcu,
în Acolada, nr. 9-10, iunie-iulie 2008;
Grete Tartler, în România literară, nr.
26, 3 iulie 2009; Ioan Moldovan, în
Familia, nr. 6, iunie 2009; Petruţ
Pârvescu, Scriitorul - destin şi
opţiune. Ion Maria - „A fi scriitor
este un destin, dar şi o opţiune”, în
Evenimentul de Botoşani.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2004.
MIHAIL, Gheorghe
n. 17 aprilie 195l, Slatina, judeţul
Olt.
Poet, prozator.
Fiul lui Vasile
Mihail şi al
Filofteiei.
Clasele primare,
gimnaziale şi liceul
în oraşul Slatina,
judeţul Olt (1959-1971); Facultatea
de Ştiinţe Economice, Universitatea
din Craiova (1980-1985); studii
postuniversitare în Dreptul
Comerţului Internaţional (1993);
doctor în ştiinţe economice (1998).
Informatician - programator;
expert guvernamental în Corpul de
Control al Ministerului Administraţiei
şi Internelor; cercetător ştiinţific
gradul I (2007); profesor universitar
doctor (în prezent).
Debut publicistic cu versuri în
ziarul Scânteia tineretului (1987);
debut editorial cu volumul de poezii
Viaţa mea, cursă de cai (1991).
Colaborări: Semne, Gândirea,
Meandre, Meridianul, Oltpress,
Magazin Anotimp, Agora Literară şi
Artistică, Bucovina Literară, Radix şi
Inedit (Belgia), Trilles (Franţa) ş.a.
LUCRĂRI LITERARE: Viaţa
mea, cursă de cai, Galaţi, Editura
Porto-Franco, 1991; Peregrin pe un
fulg de ninsoare, Craiova, Editura
Curierul Doljean, 1993; Despre
156
mirifica trecere, Bucureşti, Editura
Luceafărul, 1995; Diagonale
existenţiale, Galaţi, Editura Porto-
Franco, 1997; Printre şoapte şi stele,
Piteşti, Editura Europroduct, 2001;
Ruga florilor, Piteşti, Editura
Europroduct, 2001; Fărâme lirice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2004; Lacrima uitată-n brume,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2004; Trei magi, proză, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2004; 100
poeme, volum de versuri bilingv
(română-franceză), Bucureşti, Editura
Muzeul Literaturii Române, 2006.
Lucrări de specialitate:
Comunicare şi negociere în afaceri:
curs universitar, Craiova, Editura
Universitaria, 2005; Piaţa muncii în
România: management economic
extins: curs universitar, Craiova,
Editura Universitaria, 2005; România
esenţială: Fenomene şi procese din
tranziţie, Craiova, Editura
Universitaria, 2006; Modelare şi
simulare în sisteme decizionale, 2006;
Sistemul, de la zero la infinit, 2006.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Alexandru Piru, cuvânt
înainte la volumul Viaţa mea, cursă
de cai, Galaţi, Editura Porto-Franco,
1991; Dan Grigorescu, cuvânt înainte
la volumul Despre mirifica trecere,
Bucureşti, Editura Luceafărul, 1995;
Anghel Dumbrăveanu, cuvânt înainte
la volumul Printre şoapte şi stele,
Piteşti, Editura Europroduct, 2001;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II (M-Z),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
MILITARU, Ion
n. 1 ianuarie 1960, comuna
Goieşti, judeţul Dolj.
Eseist, filosof, publicist.
Fiul lui Gheorghe Militaru şi al
Mariei.
Şcoala primară şi gimnazială în
comuna Goieşti (1968-1974); Liceul
Industrial nr. 1 din Craiova (1974-
1978); Facultatea de Filosofie,
Universitatea din Bucureşti (1980-
1984). Bursier al Guvernului Francez
la Universitatea Paris I (1990-1991).
Doctor în filosofie al Universităţii din
Bucureşti, cu teza Filosofia istoriei la
Constantin Noica (1998), publicată în
2001 la Editura Cartea Românească,
sub titlul Constantin Noica şi critica
Occidentului.
Profesor în comuna Chirpăr,
judeţul Sibiu (1984-1990); cercetător
ştiinţific principal la Institutul de
Cercetări Socio-Umane din Craiova,
filiala Academiei Române.
Premii: Premiul pentru debut al
revistei Ramuri şi Uniunii Scriitorilor,
Filiala Craiova pentru volumul
Meditaţii asupra istoriei româneşti
(1999).
Debut publicistic în Revista de
filosofie din Bucureşti, cu eseul
Gânduri despre om într-o filosofie a
basmului românesc (nr. 9/1984);
debut editorial cu volumul de
filosofie şi critica istoriei Meditaţii
asupra istoriei româneşti (1999).
Colaborări: Revista de filosofie,
Transilvania, Ramuri, Mozaicul,
Scrisul Românesc, Euphorion,
Steaua, Saeculum ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Meditaţii asupra istoriei româneşti,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999;
Constantin Noica şi critica
157
Occidentului: o filosofie a istoriei la
Constantin Noica, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 2001; Europa
Faustică?, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Meditaţii asupra
filosofiei româneşti: Prolegomene la
o istorie a filosofiei româneşti,
Craiova, Editura Aius, 2004;
Meditaţii despre Occident, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 2005;
Filosofia vieţii cotidiene, Cluj-
Napoca, Editura Grinta, 2005;
Filosofia românească în zece
episoade narative şi un epilog
dramatic, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2007;
Înfrângerea lui Robinson, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 2009;
Abstracţia iubirii. Încercare de
erodicee, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; în periodice: Dorica
Boltaşu, Filozofie. Ion Militaru,
Constantin Noica şi critica
Occidentului, în Observator cultural,
octombrie 2002; Janet Nică, Europa
faustică?, în Lamura, an. 4, nr. 36-37-
38, octombrie-noiembrie-decembrie
2004, p. 23; Constantin M. Popa,
Meditaţii asupra cotidianului, în
Ramuri, nr. 5-6, mai-iunie 2005, p. 8.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1999.
MIRCESCU, Alexandru
(pseudonime literare: Celarian
Drumescu şi Mitu Andreescu-
Buică)
n. 15 mai 1925, Târgovişte.
Poet, prozator, folclorist,
epigramist.
Fiu al Ioanei
Mirică.
Şcoala
primară în satul
Butoiu de Sus;
Gimnaziul
seminarial al Sf.
Mitropolii a Târgoviştei (1935-1939);
Liceul ,,Sf. Haralambie” din Turnu-
Măgurele; Liceul ,,Alexandru
Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea
(1939-1943); Academia de Muzică
din Bucureşti (1943-1946);
Conservatorul de Muzică ,,Ciprian
Porumbescu” (1956-1957); Facultatea
de Chimie Alimentară a Institutului
Politehnic din Galaţi (1964).
Din 1947 lucrează ca agent de
control, director la ,,Vinalcool”
Râmnicu-Vâlcea, până în 1987.
Redactor la revistele Ortodoxia
şi Fântâna darurilor (1943-1946);
membru fondator al Cenaclului literar
,,I. L. Caragiale” din Râmnicu-
Vâlcea (1957); membru al Societăţii
literare ,,Anton Pann” (din 1960).
Debut publicistic cu versuri în
revista Izvoraşul (1940), condusă de
Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa; debut
editorial cu volumul de poeme Calea
Învierii (1944).
Colaborări: Albina, Adevărul
literar, Cuvânt bun, Fântâna
darurilor, Gândirea, IzvoraşuI,
Povestea vorbei, Ramuri, Universul
literar, Vâlcea literară, Ţânţarul,
Hohote ş.a.
158
LUCRĂRI PUBLICATE: Calea Învierii, versuri, Bucureşti,
Editura Memnon, 1944; Noul Adam,
proză, Bucureşti, Editura Fântâna
darurilor, 1946; Ciulini, epigrame
(prefaţă de Ion Calboreanu),
Târgovişte, Tipografia Dâmboviţa,
1947; Culoarea zâmbeştului,
epigrame, catrene, fabule, Râmnicu-
Vâlcea, Casa Sindicatelor, 1986;
Lângă sunetul liniştii, versuri,
Bucureşti, Editura Litera, 1987;
Săptămâna oarbă, versuri şi proze
umoristice, Casa de Cultură Râmnicu-
Vâlcea, 1989; Ochii dimineţii târzii,
versuri, Bucureşti, Editura Litera,
1990; Întoarcerea lui Dumnezeu,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Alter Ego,
1993; Amurgul dăruit. Versuri, cu o
scrisoare (pe coperta a IV-a) de
George Anca, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Alter Ego, 1994; Chemările
luminii. Poezii religioase (cu o
prefaţă de Părintele Emilian Dumitru
Delacernica), Râmnicu-Vâlcea,
Editura Buna Vestire, 1995; Dansul
insomniilor, versuri (prefaţă de
Arhim, Teofil Barbu), Râmnicu-
Vâlcea, Editura Comphys, 1997; Am
auzit cum cântă îngerii, poeme,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Horion,
2000; Abia atunci … poeme, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2005.
Antologii colective: Bună
dimineaţa, Bucureşti, 1947; Spune
Argeş, spune tu!..., Piteşti, 1962;
Voioasă mi-e inima!, Piteşti, 1964;
Trepte, Râmnicu-Vâlcea, 1972; Oltul,
Cozia şi Mircea, Râmnicu-Vâlcea,
1994; Poezii din vii, Râmnicu-Vâlcea,
1998; Dăltuind lumina (miniantologie
întocmită de Mircea Monu),
Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom,
2000; Moşia mea de vise. Poezii de-o
viaţă (antologie întocmită de Mircea
Monu), Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 2000.
REFERINŢE CRITICE: în
volume: Dicţionarul oamenilor de
ştiinţă, cultură şi artă din Vâlcea,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
1996, pp. 247-248; Sud-Vest. O
antologie a scriitorilor contemporani
din Oltenia, Craiova, Editura Aius,
1998, pp. 207-211; Dicţionar de
literatură al judeţului Dâmboviţa,
Târgovişte, 1999; Râmnicu-Vâlcea -
Mică enciclopedie, Râmnicu-Vâlcea,
2002; în periodice: Aurel Tita, Mihai
Gafiţa, Teofil Barbu, George Ţărnea,
Traian Lungu, Ion Lazăr, Gheorghe
Tomozei, Doru Moţoc, Mihai
Oprescu, Mircea Moisa, ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
1992.
MIREA, Viorel
n. 9 iulie 1958, comuna
Salaşoma, judeţul Mehedinţi.
Poet.
Fiul lui Bebe Mirea şi al
Paraschivei.
Şcoala generală nr. 6 din Drobeta
Turnu-Severin (1964-1972); Liceul
de Exploatări, Construcţii şi
Transporturi Forestiere din Drobeta
Turnu-Severin (1972-1977);
Facultatea de Istorie - Filosofie,
Universitatea din Bucureşti (1978-
1982).
Istructor cultural-sportiv
organizatoric (1986-1990); vameş la
Vama Drobeta Turnu-Severin (1990-
1998); şef de unitate la Centrul
European de Literatură (1998).
Preşedinte al Fundaţiei Culturale
159
Terra Grifonis; redactor şef al revistei
Terra Grifonis.
Premii: Locul II la Festivalului
de carte satirică „Vasile Militaru”,
ediţia a 2-a, pentru volumul Clanul
Mangosiţilor (2006).
Debut publicistic în ziarul
Viitorul (1973); debut editorial în
volumul colectiv Prier, Editura
Cartea Românească, cu grupajul de
versuri Scrisoare fraţilor noştri
copaci (1981).
Colaborări: Luceafărul,
Contemporanul, Orizont, Caligraf,
Terra Grifonis, Viitorul, Ramuri, la
radio şi TV.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Scrisoare fraţilor noştri copaci în
volumul colectiv Prier, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1981; Şi
marea se va prăbuşi, versuri, Drobeta
Turnu-Severin, Editura Prier, 1995;
Evangheliar, versuri, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 1996;
Dezlipeşte femeia, ah, de pe trup, că
murim, versuri, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 1997;
Ceasornicul Domnului, versuri,
Drobeta Turnu-Severin, Editura Prier,
1998; Solstiţiul câinelui, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2000;
Metaforar, Bucureşti, Editura
Eminescu, 2001; Tăietorul din lemn,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Decebal, 2002; Teodor Costescu şi
apostolii săi (coordonator Viorel
Mirea), Craiova, Editura MJM, 2004;
Domnişoara di, Editura Terra
Grifonis, 2005; Clanul Mangosiţilor,
Terra Grifonis, 2006.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Dicţionarul
enciclopedic al judeţului Mehedinţi
(coordonatori Ileana Roman, Tudor
Răţoi), Drobeta Turnu-Severin, 2003,
p. 284; în periodice: Radu
Cernătescu, Geo Vasile, Eugen
Simion, Mihai Şora, Nicolae Coande,
Bucur Demetrian, în Luceafărul de
dimineaţă, nr. 27-28, 2008.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
MIU, Florea
n. 27 noiembrie 1951, comuna
Vedea, judeţul Teleorman.
Poet, eseist, publicist.
Fiul Elenei
Miu.
Şcoala
generală în
comuna Vedea;
Liceul la Roşiorii
de Vede (1966-
1970); Facultatea
de Limba şi Literatura Română a
Universităţii din Bucureşti,
specialitatea română-latină (1971-
1975).
Profesor în comuna Păuneşti,
judeţul Vrancea (1975-1976);
profesor în Craiova (1977-1980);
redactor la publicaţia militară La
datorie (1980-1982); redactor la
Editura Scrisul Românesc (1982-
1991); redactor la cotidianul Cuvântul
libertăţii (1991-1995); secretar
general de redacţie şi şef de
160
department la ziarul Gazeta de Sud
(1995-1997); şef Serviciu Imagine,
Protocol, Relaţii internaţionale al
Primăriei municipiului Craiova;
redactor-şef la Curierul Primăriei
Craiova (1997-2002); redactor la
revista Ramuri (din 2002).
Membru în Comitetul de
conducere al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova; membru în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din
România (1992).
Premii şi distincţii: Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Semne, eseuri (1983); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul
Pasărea de sidef (1991); Diplomă de
Onoare a municipiului Craiova
(1999); Premiul Uniunii Scriitorilor,
Filiala Craiova (1999; 2001);
Premiul revistei Ramuri (1999);
Premiul Festivalului Naţional de
Literatură “Sensul iubirii”, Drobeta
Turnu-Severin (2004).
Debut publicistic cu versuri în
Teleormanul literar (1969); debut
editorial cu volumul Jocuri în piatră
(1972).
Colaborări: România Literară,
Luceafărul, Ramuri, Orizont,
Transilvania, Argeş, SLAST, Viaţa
Literară, Contemporanul, Caligraf,
Scrisul Românesc, Teleormanul,
Cuvântul Libertăţii, Meandre, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Jocuri în piatră, versuri, Bucureşti,
1972; Rostire în gând, versuri,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1974; Numele oglinzii,
versuri, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1978; Semne, eseuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1983; Lanul de grâu, versuri,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1987; Memorie, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1989;
Pasărea de sidef, versuri, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1990; Urme
de fluturi, versuri, Craiova, 1993;
Grădina soarelui, versuri pentru
copii, Craiova, Editura Cadran, 1995;
Vieţile apocrife: 47 poeme, Craiova,
Editura Pasărea Măiastră, 1999;
Cuvinte şi spaţiu, interviuri, Craiova,
2001; Negru de fum, versuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Partea cealaltă; Nesomnul şi
cuvintele, Craiova, Editura Ramuri,
2004; La centenar: Redactorii
“Ramurilor” fişe bibliografice,
Craiova, Editura Ramuri, 2005;
Muzeul cu nemărginiri, versuri,
Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Partea cealaltă; Somnul şi cuvintele
(ediţia a 2-a), Craiova, Editura
Ramuri, 2007.
Prefeţe: Lux de jăratic, Craiova,
Editura Ramuri, 1998 (prefaţă de …);
Valori româneşti, valori europene,
(vol. I) (prefaţă de …), Craiova,
Editura Crăiţa Sudului, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Marian Popa, Dicţionar
de literatură română contemporană
(ediţia a 2-a revizuită şi adăugită),
Bucureşti, Editura Albatros, 1977;
Constantin M. Popa, Clasici şi
contemporani, eseuri critice, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1987;
International Who‟s Who in Poetry
and Poets Encyclopaedia, ediţia a 7-a
(1994) şi a 8-a (1996), editată de
International Biographical Centre,
Cambridge - Anglia; Stan V. Cristea,
Judeţul Teleorman. Dicţionar
biobibliografic, Alexandria, 1996;
161
Sud-Vest: O antologie a scriitorilor
contemporani din Oltenia (antologie
coordonată de Bucur Demetrian, Ioan
Lascu, Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Aius, 1998; Constantin M.
Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova,
Editura Aius, 1998; Marian Barbu,
Trăind printre cărţi, vol. I - note,
glose, recenzii, cronici literare,
articole, studii, eseuri, Petroşani,
Editura Fundaţiei Culturale „Ion D.
Sîrbu”, 2001; Mircea Scarlat,
Dicţionarul scriitorilor români, vol.
III, 2001; Dicţionarul scriitorilor
români / coordonare şi revizie
ştiinţifică Mircea Zaciu, Marian
Papahagi, Aurel Sasu, vol. III (M-Q),
Bucureşti, Editura Albatros, 2001;
Who‟s Who în România, Bucureşti,
Editura Pegasus Press, 2002; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Petre Ciobanu, Totul se înalţă prin
suflet: „Vieţile apocrife” de Florin
Miu, în volumul Marginalii de critică
şi istorie literară, Craiova, Editura
MJM, 2004, pp. 157-161; Dicţionarul
general al literaturii române /
Academia Română, vol. IV (L-O),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005; Medalionul
literar. Structură permanentă de
cultură şi educaţie (coordonator
Marian Barbu), vol. II, Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. II (M-Z), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; Marian Popa, Istoria
literaturii române de Azi pe Mâine,
vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009 (ediţie revizuită şi
augmentată); în periodice: Aureliu
Goci, în România literară, nr. 33,
1972; A. Silvestri, în România
literară, nr. 13, 1975; Constantin
Sorescu, în Amfiteatru, nr. 5, 1975;
Mircea Scarlat, în Amfiteatru, nr. 6,
1975; Dorin Tudoran, în Luceafărul,
nr. 3, 1975; Dan Ciachir, în
Săptămâna, nr. 404, 1978; O.
Popescu, în Ramuri, nr. 12, 1981; A.
Silvestri, în Luceafărul, nr. 18, 1984;
Aureliu Goci, Semne, în Ramuri, nr.
10, 1984; Fănuş Băileşteanu, în
Ramuri, nr. 7, 1986; Valentin F.
Mihăiescu, în Luceafărul, nr. 48,
1987; Constantin M. Popa, Oglinzile
adevărului [Poetul Florea Miu], în
Luceafărul, an. 30, nr. 32, 8 august
1987, pp. 1,7; Constantin M. Popa, în
Ramuri, nr. 11, 1987; Marin Beşteliu,
Reflexivitate discretă, în Ramuri, nr.
11, 1987; Ovidiu Ghidirmic, Profiluri
literare, în Luceafăru1, nr. 8, 1988;
Constantin M. Popa, în Ramuri, nr.
10-11, 1991; Bucur Demetrian, în
Ramuri, nr. 1, 2000; Dan Cristea,
Florea Miu: Negru de fum, în
Ramuri, nr. 2-3, 2004, p. 7; Ana
Dobre, în Saeculum, nr. 9, 2004; Petre
Ciobanu, Neodihna cuvintelor:
[recenzie], în Mozaicul, an. 8, nr. 1-2,
ianuarie- februarie 2005, p. 20; Ioana
Dinulescu, O remarcabilă apariţie
editorială: Cartea Ramuri, în
Mozaicul, an. 8, nr. 11-12, 2005, p.
22; Dan Lupescu, Colegi de
generaţie: Florea Miu, în Cuvîntul
Libertăţii, an. 2, nr. 510, 27
noiembrie 2005, p. 2; Tudor
Negoescu, Un poet al spleen-ului
cotidian: Florea Miu: [recenzie], în
162
Lamura, an. 4, nr. 1-2-3 (39-40-41),
ianuarie-februarie-martie 2005, p. 20;
Paul Aretzu, Un trăitor al poeziei, în
Ramuri, nr. 12, decembrie 2006, pp.
6-7; Paul Aretzu, Existenţa reloaded,
în Ramuri, nr. 3(1125), martie 2010,
p. 12; Bucur Demetrian, Căderea în
cer, în Ramuri, nr. 3(1125), martie
2010, pp. 12, 13; Ioan Lascu, Omul
de lângă Alexandria, în Autograf
MJM, nr. 1-3, serie nouă, 2010, pp.
15, 16.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1979.
MOISA, Camil
n. 27 martie 1969, Filiaşi, judeţul
Dolj.
Prozator, eseist.
Fiul lui Mircea Moisa şi al
Mariei.
Şcoala
elementară în oraşul
Craiova; Liceul de
Artă “Marin
Sorescu” din
Craiova (vioara,
pian, canto) (1988);
Facultatea de Litere din Craiova,
profilul română-franceză (1990-
1996); Studii aprofundate (literatura
română interbelică) în cadrul
Facultăţii de Litere din Craiova
(1997-1998); cursuri de filozofie în
cadrul Facultăţilor de Filozofie din
Cluj şi Bucureşti (1992-1995). Studii
de limba şi literatura franceză,
precum şi de muzică la Universitatea
Laval (octombrie 2004 - mai 2006).
Profesor în învăţământul
preuniversitar (până în 2004) când s-a
instalat în oraşul Québec; profesor
suplinitor de limba franceză
secundară în Montréal (din 2006).
Prima manifestare literară s-a
produs în publicaţia săptămânală
Suplimentul literar şi artistic,
numărul 5(169), din 16 decembrie
1984, la rubrica Cenaclu prin
Corespondenţă.
Premii şi distincţii: Premiu
pentru proză scurtă, în limba
franceză, acordat de Radiodifuziunea
Română (1998); nominalizat cu
romanul Povestea micului Dumnezeu
pentru Premiul de debut al Editurii
Univers, secţiunea proză, alături de
Florina Ilis (câştigatoarea
concursului) şi Mitos Micleusanu
(2000); Premiul de debut, al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2001); Cu prilejul Zilelor
Municipiului Craiova, editia a V-a,
Consiliul Local şi Municipal i-a
acordat Diploma de Onoare a
Municipiului Craiova pentru
activitatea profesională şi de creaţie
(octombrie 2001).
Debut publicistic cu o cronică
literară în numărul dublu, 5-6 (mai-
iunie), al revistei Ramuri (1991);
debut editorial cu romanul Povestea
micului Dumnezeu (2001).
Colaborări: Ramuri, Tribuna,
Steaua, Mozaicul, Luceafărul, Vatra,
Colocvium, revista on-line Terra
Nova (Montreal) (din 2007).
LUCRĂRI PUBLICATE:
Povestea micului Dumnezeu, roman,
Craiova, Editura Ramuri, 2001;
Încercări critice răzleţe, Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Lungi
coridoare interioare …, proze,
Craiova, Editura Cellina, 2007;
Timpul Sejdei, roman, Craiova,
Editura Ramuri, 2007; Irealul regăsit,
163
roman, Craiova, Editura Ramuri,
2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Petre Ciobanu, Camil
Moisa - Povestea micului Dumnezeu,
în volumul Marginalii de critică şi
istorie literară, Craiova, Editura
Ramuri, 2004, pp. 119-121; Petre
Ciobanu, Obsesia timpului, în
volumul Flash-uri critice, Craiova,
Editura Ramuri, 2008, pp. 102-105;
în periodice: Gili Pârvu, O proză
psihologică, în ziarul Cuvântul
libertăţii, decembrie 2001; Constantin
M. Popa, Şansele salvarii, revista
Luceafărul, nr. 44, 2001, p. 7; Ioan
Lascu, Amintirile care nu mor, revista
Ramuri, nr. 12, 2001, p. 6; Cosmin
Dragoste, Golgota eului,
revista Mozaicul, nr. 1-2, 2002, p. 27;
Petre Ciobanu, Repere critice, în
Milenium, nr. 41, 2006.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
2008.
MOISA, Mircea
n. 18 septembrie 1937, comuna
Andrid, Satu-Mare.
Critic şi istoric literar, poet.
Studii primare şi
gimnaziale în
localitatea natală;
liceul la Carei şi Satu-
Mare (1950-1954);
licenţiat în filologie al
Universităţii “Babeş-
Bolyai”, Cluj.
Profesor în zona natală şi în
municipiul Satu-Mare (1962-1969);
profesor titular de limba română la
Şcolile generale Secu şi Argetoaia din
Dolj (1969-1975); profesor în
învăţământul liceal din Craiova (din
1975).
Premii: Diploma de Onoare a
Municipiului Craiova, pentru merite
deosebite şi activitatea susţinută în
spijinul comunităţii, acordată cu
prilejul “Zilelor Municipiului
Craiova”, Ediţia a III-a (octombrie
1999); Diplomă de Onoare cu prilejul
numărului 1000 al revistei Ramuri,
pentru contribuţia adusă la editarea
revistei Ramuri; Premiul de istorie
literară pentru volumul Dosar parţial
cu Petre Pandrea, a Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2004); Premiul pentru
întreaga activitate literară acordat de
Uniunea Scriitorilor din Craiova,
Filiala Craiova (2007).
Debut publicistic în revista
Tribuna (Cluj), februarie 1961; debut
editorial cu volumul de versuri Podul
urmelor (1994).
Colaborări: Cronica
sătmăreană, Informaţia zilei,
Tribuna, Ramuri, Mozaicul, Scrisul
Românesc, Colocvium, Sfârşit de
mileniu, Mileniu 3, Lamura, Înainte,
Cuvântul libertăţii, Gazeta de Sud,
Raţiunea, Luceafărul, Poesis, Nord
Literar, Tribuna învăţământului.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Podul urmelor, Craiova, Editura
Ramuri, 1994; Casa din câmp,
[Craiova], Editura Ramuri, 1995; Eu
trec domestic, Craiova, Editura
Ramuri, 2001; Dosar parţial cu Petre
Pandrea, [s.l.], Editura Cugetarea
Tigero, 2004; Jurnal cultural-literar
craiovean, Craiova, Editura Ramuri,
2005; Memoria culturală şi dinamica
ei, vol. I, II, Craiova, Editura Ramuri,
2006, 2007; Craiova lui Petre
Pandrea, Craiova, Editura Ramuri,
164
2008; Individualităţi şi comunităţi:
mărturii şi mărturisiri, Craiova,
Editura Cellina, 2009.
Studii în volume: Cartea
Ramurilor, 2005; La Centenar …,
Craiova, Editura Ramuri, 2005;
Craiova - Oraşul întâlnirilor,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2008; Convergenţe culturale şi
naţionale în istoria Universităţii din
Craiova, Craiova, Editura Aius, 2008;
Românitate şi Latinitate în Uniunea
Europeană, Craiova, Academia
Română - Fundaţia Scrisul
Românesc, 2009; Filiaşi - istorie şi
cultură pe Valea Jiului, Craiova,
Editura Beladi, Editura Universitaria,
2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Petre Ciobanu, Calmul
creaţiei, în volumul Marginalii de
critică şi istorie literară, Craiova,
Editura MJM, 2004, pp. 174-176; în
periodice: Claudiu Moldovan,
Solilocvii, în Cuvântul Libertăţii, 5
septembrie 1993; Constantin M.
Popa, în Ramuri, nr. 6-7-8, iunie-
iulie-august, 1994, p. 19; Ioan Lascu,
în Ramuri, nr. 11, noiembrie 1998, p.
3; Petre Ciobanu, Calmul creaţiei, în
Ramuri, nr. 1, 2002, p. 15; Cezar
Avramescu, în Gazeta de Sud, 15
septembrie 2005, p. 3; Florea Miu,
Mircea Moisa, Dosar parţial cu Petre
Pandrea, în Ramuri, nr. 1, ianuarie
2005, p. 18; Petre Ciobanu, Caruselul
memoriei culturale, în Ramuri, nr. 5-
6, mai-iunie 2006, p. 29; Ştefan
Vlăduţescu, Mircea Moisa: Oameni
în vâltoarea istoriei, în Ramuri, nr. 5-
6, 2009; Ştefan Vlăduţescu, O lectură
de geografie spirituală, în Scrisul
Românesc, an. 8, serie nouă, nr.
7(83), iulie 2010, p. 5
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România - Filiala
Craiova din 2002.
MUNTEANU, Ion
n. 5 august 1961, satul Mălăieşti,
comuna Goieşti, judeţul Dolj.
Poet, prozator, critic. Facultatea de
Istorie-Filosofie,
secţia Filosofie-
Istorie, din cadrul
Universităţii
Bucureşti; cursuri
post-universitare, în
cadrul Facultăţii de
Drept "Nicolae Titulescu" din
Craiova (2004). Doctor în filosofie,
cu distincţia CUM LAUDE, în cadrul
Institutului de Filosofie şi Psihologie
"Constantin Rădulescu-Motru" al
Academiei Române, cu tema Mit şi
filosofie în cosmologia lui Lucian
Blaga (2005).
Profesor la mai multe licee şi la
o şcoală generală din oraşele Târgu-
Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe, judeţul
Covasna (1985-1988); corector,
redactor la ziarul Cuvântul nou din
municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul
Covasna (1989-1990); redactor la
cotidianul Cuvântul libertăţii şi la
Ziua de Dolj din Craiova (1990-
1994); sociolog la Inspectoratul de
Poliţie Sanitară şi Medicină
Preventivă, Craiova (1994-1995). În
perioada 1991-1994 a ţinut cursul şi
seminarul de retorică juridică la
Facultatea de Drept "Mihai Viteazul"
din Craiova; lector universitar doctor
la Facultatea de Istorie-Filosofie-
Geografie, catedra Filosofie-
Sociologie, Universitatea din Craiova.
165
Premii: Premii la Festivalul de
poezie "Lucian Blaga", Sebeş-Alba
(ediţiile din 1986 şi 1987) şi la
Festivalul Concurs de creaţie literară
"Tudor Arghezi", ediţia a VII-a,
Târgu-Jiu (1987); Premiul pentru
poezie al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova pentru
volumul La taină cu îngerul mut
(2007); Premiul pentru poezie al
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova pentru volumul În
această junglă prietenoasă (2008).
Debut publicistic cu poezia Eu
sunt de-acolo în revista Ramuri din
15 septembrie 1984, iar cu proză în
revista Luceafărul din 30 august 1986
(Târgul curţilor interioare); debut
editorial, în volumul colectiv "Alpha
'87", cu un grupaj de poezie intitulat
Poemul casei (1987).
Colaborări: Săptămâna,
Luceafărul, România Literară,
Ramuri, Cuvântul nou, Cuvântul
libertăţii, Ramuri, Mozaicul, Scrisul
Românesc, Literatorul, Autograf,
Brâncuşi, Argeş, Mileniu, Luceafărul,
Revista de Studii Socio-Umane, Studii
de Istorie a Filosofiei Universale,
Viaţa Basarabiei, Revista
Universitară de Ştiinţe Sociale,
Revista de Filosofie, Le Journal des
poètes (Belgia) ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Fluvii în flăcări, poeme, Craiova,
Editura Amicul Casei, 1994; Moartea
plănuită a lui Leonard Antschel,
proză scurtă, Craiova, Editura
Sburătorul, 1995; Mit şi filosofie în
cosmologia lui Lucian Blaga,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; Cu dragoste, vă dau veşti
despre mine, poeme, Craiova, Editura
Ramuri, 2006; La taină cu îngerul
mut, poeme, Craiova, Editura Aius
PrintEd, 2007; Supuşii regelui de
ceară, roman, Craiova, Editura
Autograf MJM, 2008; În această
junglă prietenoasă, poeme, Craiova,
Editura Ramuri, 2008; La pupitrul
vieţii ... OCTAV CALLEYA: Ghid de
sociologia muzicii, Craiova, Editura
SimArt, 2009.
Ediţii îngrijite: Constantin
Rădulescu-Motru, Cultura română şi
politicianismul (nota asupra ediţiei de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995; Gabriel Tarde,
Legile sociale. Schiţa unei sociologii
(repere bio-bibliografice şi notă
asupra ediţiei de …), Craiova, Editura
Beladi, 2005; G. Palante, Tratat de
sociologie (repere bio-bibliografice şi
notă asupra ediţiei de …), Craiova,
Editura Beladi, 2006; A. D. Xenopol,
Concepţia sociologică (notă asupra
ediţiei de …), Craiova, Editura
Beladi, 2006; Charles Darwin,
Originea speciilor (ediţie reeditată şi
repere bio-bibliografice de …),
Craiova, Editura Beladi, 2007.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: SORESCU'S CHOICE,
Young Romanian poets (edited by
John Fairleigh), Bloodaxe Books,
Highgreen, Tarset, 2001; în
periodice: Bucur Demetrian, Fluvii
în flăcări, în Cuvântul libertăţii,
Craiova, 20 februarie 1994; Ion
Dobrescu, Fluvii în flăcări, în
Cuvântul libertăţii, Craiova, 18
martie 1994; Ion Popescu, Ion
Munteanu, între poezie şi proză, în
Brâncuşi, Târgu-Jiu, nr. 4, 1995;
Oana-Mălina Negrea, Reîntâlnirea cu
Ion Munteanu, în Cuvântul Nou, 18
iulie 1995; Ioan Lascu, O tensiune a
relaţiilor ..., în Ramuri, Craiova, nr.
166
9-10, septembrie-octombrie 1995;
Ioan Drăgan, "Duc Ardealul cu mine,
în suflet", în Cuvântul Nou, 1
decembrie 1995; Doina Pologea,
Poeţi olteni traduşi în Irlanda, în
Mozaicul, Craiova, nr. 4, 2004;
George Popescu, Un elegiac
netemperat, în Mozaicul, Craiova, nr.
7-8, 2006; George Popescu, O
provocare a lui Blaga şi o re-lectură
bifrons, în Mozaicul, Craiova, nr. 3,
2006; Emilian Mirea, Poezia
înţelegerii lucrurilor şi faptelor care-
L compun de Dumnezeu, în Scrisul
Românesc, Craiova, nr. 9-10,
septembrie-octombrie 2006; Petre
Ciobanu, Cordialitatea itinerariului
mental, în Ramuri, Craiova, nr. 12,
decembrie 2006; Gheorghe Dănişor,
Metafizica lui Lucian Blaga, în
Ramuri, Craiova, nr. 5-6, mai-iunie
2006; Ionel Buşe, Actualitatea
filosofiei lui Lucian Blaga, în
Mileniu, Craiova, nr. 39-40, 2006;
Florea Miu, Blaga, între mit şi
realitate, în Scrisul Românesc,
Craiova, nr. 3-4, martie-aprilie 2006;
Bucur Demetrian, Poetul şi îngerul
său mut, în Ramuri, Craiova, nr. 6,
iunie 2007; Ştefan Ungureanu, Ion
Munteanu: La taină cu îngerul mut -
un volum notabil, în Argeş, Piteşti,
iulie 2007; Mircea Moisa, Vocaţie
poetică şi fiinţă creatoare, în Ramuri,
Craiova, nr. 7-8, iulie-august 2007;
Dan Lupescu, Ion Munteanu: La
taină cu îngerul mut, în Caligraf,
Drobeta Turnu-Severin, nr. 72, august
2007; Valentin Dascălu, Jurnal de
lectură: Ion Munteanu, La taină cu
îngerul mut, în Mileniu, Craiova, nr.
46-47, 2007; Mircea Moisa, Fişe de
istorie literară contemporană (II).
Starea poetică şi producerea textului,
în Mileniu, Craiova, nr. 48-49, 2007;
Adrian Dinu Rachieru, Alţi poeţi din
Craiova (I), în Convorbiri literare,
Iaşi, nr. 6(150), iunie 2008; Viorel
Dinescu, Mărturisiri de taină, în
Lamura, Craiova, nr. 4-5-6, 2008;
Mircea Moisa, Addenda
(documentar), în Mileniu, Craiova, nr.
51, 2008; Ştefan Ungureanu, Timpul
întâlnirilor esenţiale, în Literatorul,
nr. 6, Bucureşti, 2008 (integral), în
Ramuri, nr. 3, Craiova, 2008
(fragment); Dan Ionescu,
Destrămarea apusului de ceară, în
Scrisul Românesc, nr.4, Craiova,
2008; George Popescu, Ion
Munteanu: magicul bine temperat, în
Argeş, nr. 443, Centrul Cultural
Piteşti, mai 2008; Aurel Pantea,
Lucian Blaga - un hermeneut
instaurativ, în Mileniu 3, Craiova, nr.
51, 2008; Constantin Preda, Ion
Munteanu şi „Jungla prietenoasă” a
Craiovei, în Expresul de Sud,
Craiova, nr. 408, 12 februarie 2009;
Constantin Preda, Aurel Antonie
Solomon: Maestrul Octav Calleya
este un adevărat ambasador al
culturii craiovene, în Expresul de
Sud, Craiova, 10 decembrie 2009;
Opt poeţi români publicaţi în Belgia,
în Observatorul Cultural, nr. 511, 4
februarie 2010.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2008.
167
N
NEDELCEA, Tudor
(pseudonime: N. Theodor,
Teofil Mehedinţeanu)
n. 23 martie 1945, satul Valea
Ursului, comuna Tâmna, judeţul
Mehedinţi.
Critic şi istoric literar, eseist,
prozator, editor.
Fiul lui Iancu
Nedelcea şi al
Elenei.
Şcoala
generală în
comuna natală
(1952-1959);
Liceul “Traian” din Turnu Severin
(1959-1963); Facultatea de Filologie
a Universităţii din Bucureşti (1964-
1969). Doctor în filologie al
Universităţii din Bucureşti cu teza
Geneza ideilor social-politice şi
filosofice în literatura română până
la Dimitrie Cantemir (1983).
Bibliotecar la Biblioteca
Regională Oltenia (1969-1970);
arhivist la Arhivele Statului din
Craiova (1970-1972); lector al
Direcţiei Generale a Presei şi
Tipăriturilor pentru judeţul Dolj
(1972-1974); director al Bibliotecii
Judeţene Dolj (1974-1985);
bibliotecar al Bibliotecii Judeţene
Dolj (1985-1988); redactor (1988-
1992) şi redactor şef (1992-1997) al
Editurii Scrisul Românesc; membru
fondator şi preşedinte al Fundaţiei
“Scrisul Românesc” (din 1996); lector
universitar doctor la Facultatea de
Litere a Universităţii din Craiova
(1993-2000); consilier al Patriarhiei
Ortodoxe Române, Consiliul Naţional
bisericesc (1996 - ); cercetător
ştiinţific principal I la Institutul de
Cercetări Socio-Umane “C. S.
Nicolăescu-Plopşor”, Craiova al
Academiei Române (din 1999).
Membru al Consiliului Eparhial
al Arhiepiscopiei Craiova, al Adunării
Naţionale Bisericeşti şi al Consiliului
Naţional Bisericesc din cadrul
Bisericii Ortodoxe Române;
vicepreşedinte al Ligii Culturale
pentru Unitatea Românilor de
Pretutindeni; membru al Uniunii
Scriitorilor din România şi din
Chişinău; membru în Comitetul de
conducere al Congresului
168
Spiritualităţii Româneşti; membru al
Centrului Academic Internaţional “M.
Eminescu” Chişinău; preşedinte al
Centrului de Studii şi Cercetări pentru
comunităţile de Români din Balcani;
membru în redacţia revistelor
Lamura, Spirit Românesc, Viaţa
Basarabiei etc.
Premii şi distincţii: Premiul
revistei Literatura şi Arta din
Chişinău “pentru că visează ţara
întregită cu ajutorul cărţilor mai întâi”
(1999, 2000, 2001, 2004, 2005, 2006,
2008, 2009); Premiul ,,Al. Rosetti”
acordat de Guvernul României -
Ministerul Culturii şi Cultelor ,,pentru
publicarea unei suite de cărţi semnate
de Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, de
alte personalităţi de excepţie din
comunităţile româneşti dimprejurul
fruntariilor ţării noastre” (2001);
Premiul ,,Eminescu” şi Medalia
Jubiliară pentru istorie literară
acordat de Societatea Culturală
,,Lumina” (2001); Premiul Uniunii
Scriitorilor din Republica Moldova
(2002); Premiul ,,Eminescu” pentru
istorie literară obţinut la Festivalul
Internaţional ,,Mihai Eminescu”
(ediţiile din 2002, 2003, 2005, 2008);
Premiul Naţional “Marin Sorescu”
acordat de Academia Română ,,pentru
studiile dedicate scriitorului şi pentru
devotamentul exemplar faţă de
memoria lui Marin Sorescu” (2002);
Premiul de excelenţă al Asociaţiei
Române pentru Patrimoniu ,,pentru
valoarea de ansamblu a operei
culturale şi pentru colecţia editorială
“români uitaţi” (2005); Premiul
pentru volumul “Cartea şi circulaţia
ei”, acordat de Centrul Cultural
Mehedinţi (2005); Ordinul Ziariştilor,
clasa I (aur) pentru ,,realizări
deosebite în presa şi cultura din
România”, acordat de Uniunea
Ziariştilor Profesionişti (2006);
Premiul “D. D. Cârcioabă” ,,pentru
promovarea romanităţii şi
românismului în Euroregiunea
Dunărea 21”, acordat de Ministerul
Culturii şi Cultelor - Revista
,,Lamura” (2007); Premiul special
pentru volumul “Carte despre carte”
al Salonului Internaţional de Carte
Românească, Iaşi (2009); Diplomă -
certificat acordată de International
Book Development Limited şi British
Governement Know Fund (Anglia,
1994); Diploma Uniunii Scriitorilor
din Moldova - Anul literar 1997;
Diploma de onoare ,,Mihai
Eminescu” pentru ,,excepţionala
contribuţie adusă la propăşirea
idealului eminescian de unitate a
spiritualităţii românilor de
pretutindeni” acordată de Liga
Culturală pentru Unitatea Românilor
de Pretutindeni (preşedinte spiritual:
P. F. Teoctist, preşedinte de onoare:
acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga,
preşedinte executiv: Victor Crăciun)
(2000); Diploma şi ,,Crucea
Patriarhală” acordată de Patriarhia
Ortodoxă Română ,,în semn de
preţuire şi recunoaştere a lucrului
bineplăcut lui Dumnezeu săvârşit spre
propăşirea Bisericii şi a credinţei
noastre” (2004); Diploma de onoare a
revistei Ramuri cu prilejul
centenarului publicaţiei (2005);
Diploma jubiliară a Congresului
Spiritualităţii Româneşti (ediţia a X-
a) ,,pentru excepţionala contribuţie
adusă la păstrarea valorilor naţionale
şi înfăptuirea idealului de unitate
spirituală a românilor de pretutindeni”
(2006); Diploma Honoris Causa a
169
Ligii Culturale pentru Unitatea
Românilor de Pretutindeni pentru
,,susţinerea idealului de românitate”
(2006); Diploma de fidelitate a
Societăţii Literare şi Artistice
,,Tibiscus” (Uzdin, Serbia) pentru
,,faptul că este strategul neamului şi
promovează patrimoniul şi cultura
naţională” (2007); Diploma de
recunoştinţă pentru ,,contribuţia
definitorie la impunerea valorilor
româneşti în lume”, cu prilejul
integrării României în Europa” (1
ianuarie 2007); Diploma de
recunoştinţa naţională pentru
,,implicare în susţinerea unităţii
spirituale a românilor de
pretutindeni”, acordată de Congresul
Spiritualităţii Româneşti (2008);
Distincţie specială pentru ,,bogata
activitate culturală”, acordată de
Societatea Literar-Artistică
,,Tibiscus” (Uzdin, Serbia) (2009);
Diplomă pentru ,,întreaga activitate în
vederea menţinerii şi dezvoltării
relaţiilor de prietenie între popoarele
român şi bulgar”, acordată de
Fundaţia pentru Apărarea Drepturilor
Omului (2009); Diplomă de merit
pentru ,,meritele deosebite în
păstrarea şi promovarea identităţii
neamului românesc din sudul
Dunării”, acordată de Uniunea
Etnicilor Români din Bulgaria (2009);
Diplomă de fidelitate a Societăţii
Literar-Artistice ,,Tibiscus” (Uzdin,
Serbia) (2010); Diplomă pentru
,,contribuţie substanţială în
valorificarea şi promovarea
patrimoniului eminescian”, acordată
de Centrul Academic Internaţional
,,Eminescu” din Chişinău (2010);
Brevet nr. 04679 acordat prin
Decretul Preşedintelui Republicii
Moldova nr. 166-V/15 ianuarie 2010
de conferire a Medaliei ,,Mihai
Eminescu” (însemnul nr. 00200);
Cetăţean de onoare al municipiului
Craiova (25 martie 2005); Cetăţean al
Europei pentru ,,contribuţia adusă la
promovarea europenismului,
integrarea României şi Bulgariei în
UE”, acordat de Liga Culturală pentru
Unitatea Românilor de Pretutindeni (1
ianuarie 2007), etc.
Debut publicistic în revista
Ramuri (1970); debut editorial cu
Publicaţii periodice din Oltenia.
Catalog (vol. I, 1976; vol. II, 1979).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, România Literară, Caiete
Critice, Revista Arhivelor, Flacăra,
Cronica, Contemporanul, Literatorul,
Meridian, Biblioteca, Noua Revistă
Română, Adevărul Literar şi Artistic,
Literatură şi Artă (Chişinău), Glasul
Naţiunii (Chişinău), Lumina (Serbia),
Floare de Latinitate (Serbia),
Deşteptarea (revista aromânilor),
ZUM (SUA), Viaţa Basarabiei
(Chişinău), Lamura, Limba Română
(Chişinău), Arhivele Olteniei,
Academica, Bucovina Literară, Acasă
etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Publicaţii periodice din Oltenia.
Catalog, vol. I, II, 1976, 1979;
Manuscrise şi cărţi vechi. Catalog,
Craiova, 1977; 70 de trepte.
Monografia Bibliotecii ,,Aman”,
Craiova, 1978; Arhivele Olteniei
(1922-1943), bibliografie (în
colaborare), Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983;
Geneza ideilor social-politice şi
filosofice în literatura română veche,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1987; Povestiri despre Mihai
170
Viteazul, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1991; Eminescu împotriva
socialismului, eseuri, Craiova, Editura
Pantheon, 1991; Pasărea măiastră,
proză, Craiova, Editura Lotus Co,
1993 (ediţia a 2-a, Fundaţia Scrisul
Românesc, 1999); Eminescu şi
cugetarea sacră, eseuri, Craiova,
Editura Aius, 1994 (ediţia a 2-a,
Fundaţia Scrisul Românesc, 2000);
Vlad Tepeş Dracula, proză, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1994
(ediţia a 2-a, Deva, Editura Emia,
1999; ediţia a 3-a, Craiova, Editura
MJM, 2005); Vocaţia spiritualităţii,
eseuri, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995; Eminescu -
apărătorul românilor de pretutindeni,
eseuri, Craiova, Editura Aius, 1995;
Civilizaţia cărţii, eseuri, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1996; 150
de ani de la Revoluţia Română din
1848 (în colaborare), Craiova, Editura
Helios, 1998; Bisericile Craiovei,
studii (în colaborare), Craiova,
Editura Helios, 1998; Eminescu,
istoricul, Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 1998; Mihai Viteazul -
400, album (în colaborare), Bucureşti,
Liga Culturală pentru Unitatea
Românilor de Pretutindeni, 2001;
Interferenţe spirituale, eseuri,
Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc,
2002; Doljul în războiul pentru
independenţă. 1877-1878, album
istoric (în colaborare), Craiova,
Editura Helios, 2002; Familia Aman
(în colaborare), Craiova, Editura
Aius, 2003; Dicţionarul General al
Literaturii Române (în colaborare),
vol. I, 2004, vol. II, 2004, vol. III,
2005, vol. IV, 2005, vol. VII, 2009,
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic; Repere spirituale
româneşti. Un dicţionar al
personalităţilor din Dolj (în
colaborare), Craiova, Editura Aius,
2005; La Centenar. Redactorii
Ramurilor. Fişe bibliografice (în
colaborare), Craiova, Editura Ramuri,
2005; Pentru mine, Eminescu,
Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc,
2005; Cartea şi circulaţia ei, Craiova,
Editura Fundaţia Scrisul Românesc,
2005; 60 de ani, Craiova, Fundaţia
Scrisul Românesc, 2005; Moldovean,
vlah sau român?, ediţie trilingvă:
română, sârbă, bulgară, Craiova,
Fundaţia Scrisul Românesc, 2008;
Centenar Biblioteca Aman, Craiova,
Editura SimArt, 2008; “Doina” lui
Eminescu. 125 de ani, Bucureşti,
Editura Semne, 2008; Carte despre
carte, Craiova, Editura Alma, 2008;
Eminescu şi realsemitismul, Craiova,
2010.
Ediţii îngrijite şi prefeţe: Mircea Eliade, Isabel şi apele
diavolului (ediţie îngrijită de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1990; Carmen Sylva, Poveştile
Peleşului (ediţie îngrijită şi prefaţată
de …), Craiova, Editura NOB, 1991;
B. P. Haşdeu, Sic Cogito (ediţie
îngrijită, studiu introductiv, note şi
tabel cronologic de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1991;
Hans Christian Andersen, Poveşti
(ediţie îngrijită şi prefaţă de …),
Craiova, Editura Carpaţi, 1991; Petre
Bellu, Apărarea are cuvântul (ediţie
îngrijită şi prefaţă de …), Craiova,
Editura Carpaţi, 1991; Gardony Geza,
Contract de căsătorie (ediţie îngrijită
şi prefaţă de …), Craiova, Editura
Crisadi, 1992; Ion Creangă, Popa
Duhu şi alte povestiri (ediţie îngrijită
de …), Craiova, Editura Română,
171
1991; Petre Ispirescu, Basmele
românilor (selecţia textelor şi tabelul
bibliografic de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1992; M.
Eminescu - Veronica Micle,
Corespondenţă (ediţie îngrijită, studiu
introductiv, note şi bibliografie de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1992; Traian Demetrescu,
Iubita. Cum iubim, roman (ediţie
îngrijită şi prefaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1992;
Tudor Vladimirescu, Scrieri (ediţie
îngrijită, note şi bibliografie de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1992; Mihai Viteazul, Scrieri (ediţie
îngrijită, note şi bibliografie de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1993; Cezar Petrescu, Greta Garbo
(ediţie îngrijită şi prefaţă de …),
Craiova, Editura Crisadi, 1992; Ştefan
Zweig, Inimi neliniştite (ediţie
îngrijită şi prefaţă de …), Craiova,
Editura Crisadi, 1992; Ilarie
Hinoveanu, Bolta cuvintelor, poezii
(notă bibliografică de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1994;
Grigore Vieru, Rugăciune pentru
mama, poezii (notă bibliografică de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1994; Stendhal, Napoleon
(ediţie îngrijită şi postfaţă de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1994; Antoine de Saint Exupèry, Zbor
de noapte, roman (ediţie îngrijită şi
postfaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1994; Vasile
Militaru, Poemele nemuririi (ediţie
îngrijită şi postfaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1995;
Predosloviile cărţilor româneşti
(ediţie îngrijită şi studiu introductiv
de …), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1994; Stihuri la stema
ţării (ediţie îngrijită, studiu
introductiv de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1995; N. Batzaria,
Spovedanie de cadâne (ediţie îngrijită
şi prefaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1996; Nicolae
Dabija, Libertatea are chipul lui
Dumnezeu (ediţie îngrijită şi prefaţă
de …), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1996; Mihai Eminescu,
Texte esenţiale (selecţia textelor şi
studiu introductiv de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1997;
Vasile Militaru, Jean Băileşteanu,
Tache Papahagi, Ioan Caragiani,
Vasile Tărâţeanu, Ioan Neniţescu,
Selma Lagerlof, etc.
Studii şi articole: peste 600 de
studii şi articole publicate în ţară şi
străinătate.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Ilie Purcaru, Carte cu
olteni, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1988; Ion Dur, Exerciţii
de recunoaştere, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1992; Nicolae
Bellu, Eminescu şi Oltenia, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1995;
Eminescu şi cocoşii de vânt (despre
Eminescu împotriva socialismului), în
Mihai Ungheanu, Scriitorii de la
miezul nopţii, Galaţi, Editura Porto-
Franco, 1996, pp. 192-195;
Personalităţi publice. Dicţionar,
ediţia a 3-a, Holding Reporter, 1996,
p. 115; Constantin Cubleşan,
Eminescu în perspectiva critică,
Oradea, Editura Cugita, 1997, pp. 9-
12, 95-101; Mihai Prepeliţă, Ucenic
la Eminescu (despre volumul
Eminescu şi cugetarea sacră),
Bucureşti, Editura Vasile Cârlova,
1997, pp. 367-371; Constantin
Cubleşan, Eminescu în orizontul
172
criticii (despre volumele Texte
esenţiale de M. Eminescu şi
Eminescu, istoricul), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2000, pp. 190-194;
Theodor Codreanu, Controverse
eminesciene, Bucureşti, Editura
Viitorul Românesc, [2000], pp. 224-
227; La început a fost Cuvântul …
Antologie a Societăţii Scriitorilor
Olteni (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor
Olteni, 2001; Gheorghe Bulgăr,
Momentul Eminescu în cultura
română (cuvânt înainte de Nichifor
Crainic), Bucureşti, Editura
Saeculum, 2001, pp. 166-167;
Constantin Cubleşan, Cugetarea
sacră, Istoricul, în volumul Eminescu
în oglinda critică, Cluj, Editura
Dacia, 2001, pp. 202-206;
Permanenţa lui Eminescu în viziunea
unui cercetător craiovean, în Marian
Barbu, Trăind printre cărţi, vol. I
(note, glose, recenzii, cronici literare,
articole, studii, eseuri), Petroşani,
Fundaţia Culturală ,,I. D. Sîrbu”,
2001, pp. 235-238; Povestiri despre
Mihai Viteazul; Geneza ideilor
social-politice şi filosofice în
literatura română veche; Predoslovii,
în Marian Barbu, Trăind printre cărţi,
vol II, Fundaţia Culturală ,,I. D.
Sârbu”, 2002, pp. 147, 394-397;
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II,
Fundaţia Luceafărul, 2001, p. 1158;
Who‟s who în România, Bucureşti,
Pegasus Press, 2002, p. 444; Fănuş
Băileşteanu, Feţele rostirii. Eseuri
despre clasici, Craiova, Fundaţia
Scrisul Românesc, 2002, pp. 52-54;
Marian Barbu, Trăind printre cărţi,
vol. II, Petroşani, Fundaţia culturala
,,I. D. Sîrbu”, 2002, pp. 394-395;
Marian Barbu, Dicţionar biografic al
membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii
Scriitorilor Olteni, 2003, pp. 202-212;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II (M-Z),
Craiova, Scrisul Românesc, 2003, pp.
110-111; Ileana Roman, Tudor Răţoi
(coordonatori), Dicţionarul
enciclopedic al judeţului Mehedinţi,
Turnu-Severin, Editura Prier, 2003,
pp. 293-294; Lucian Chişu, 99 de
cărţi, Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 2004, pp. 161-170; Mihai
Cimpoi, Critice, vol. IV, Demonul
recitirii, Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 2004, pp. 219-223;
Nicolae Dabija, Bezna vine de la
răsărit, Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 2005, pp. 239-240; Petre
Gigea-Gorun, Antonie Solomon,
Cetăţeni de onoare ai municipiului
Craiova, Editura SimArt, 2005, pp.
103-105; ediţia a 2-a, 2009, pp. 130-
132; Dicţionarul General al
Literaturii Române, vol. IV (L-O),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2005, p. 573; Tudor
Nedelcea, 60 de ani, Craiova,
Fundaţia Scrisul Românesc, 2005;
Prof. dr. Nedelcea, Tudor - preşedinte
executiv al Fundaţiei "Scrisul
Românesc", în Fundaţia "Scrisul
Românesc" Craiova, pp. 219-223;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. II (M-Z),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006, pp.
193-194; Marian Barbu
(coordonator), Alexandru Gheorghe,
Florea Miu, Radu Scorojitu,
Medalionul literar - Structură
permanentă de cultură şi educaţie,
vol. II, Craiova, Editura Ramuri,
173
2006, pp. 133-143; Vasile Tărăţeanu,
Stâlpul de foc, Craiova, Fundaţia
Scrisul Românesc, 2007, pp. 192-194;
Radu Voinea, Crâmpeie de viaţă, vol.
III, Craiova, Editura Alma, 2007, pp.
104-105; Grigore Vieru, Limba
română este patria mea, ediţia a 2-a,
Chişinău, Casa Limbii Române, 2008,
p. 347; Constantin Cubleşan,
Pasiunea lecturii, Cluj-Napoca,
Editura Napoca-Star, 2008, pp. 131-
134; Fănuş Băileşteanu, Interludii,
Craiova, Editura MJM, 2008, pp. 32l-
323; Marian Popa, Istoria Literaturii
Române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989)
(versiune revizuită şi augmentată),
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice (selectiv): Al. Zub,
Arhivele Olteniei, în Anuarul
Institutului de istorie şi arheologie A.
D. Xenopol, Iaşi, XXI, 1984, p. 615;
Ovidiu Ghidirmic, Varietatea
stilistică (Geneza ideilor), în
Luceafărul, nr. 51, 19 decembrie
1987, p. 7; Grigore Traian Pop,
Entuziasm şi rigoare (Geneza ideilor
...), în Supliment literar şi artistic al
Scânteii tineretului, Bucureşti, nr. 16,
23 aprilie 1988, p. 8; Gheorghe
Buluţă, Dominante culturale
româneşti (Geneza ideilor ...), în
Luceafărul, Bucureşti, nr. 25, 10
ianuarie 1988, p. 2; Artur Silvestri, O
sinteză de istorie literară, (Geneza
ideilor ...), în Luceafărul, Bucureşti,
nr. 39, 24 septembrie 1988, pp. 1, 7;
Ion Dur, Recitând literatura română
veche (Geneza ideilor ...), în
Transilvania, Sibiu, nr. 2, 1989, pp.
31-32; Dan Simonescu, Construirea
structurilor fundamentale (Geneza
ideilor ...), în Luceafărul, Bucureşti,
nr. 22, 3 iunie 1989, pp. 1, 7; I. C.
Chiţimia, Geneza gândirii social-
politice în cultura română, în Argeş,
Piteşti, nr. 8, 1989, pp. 11, 15;
Valentin F. Mihăescu, Eminescu
despre Eminescu, în Naţiunea,
Bucureşti, nr. 26, 26 iulie 1991, p. 2;
Andrei Grigor, Investigaţie şi
conjunctură, în Literatorul, Bucureşti,
nr. 10, 8 noiembrie 1991, p. 2; Lucian
Chişu, Sic cogito, în Literatorul,
Bucureşti, nr. 19, 8 mai 1992, p. 11;
Mihai Ungheanu, Mihai Viteazul.
Scrieri, în Cuvântul Libertăţii,
Craiova, 2 noiembrie 1993, p. 3;
Gheorghe Tomozei, Bătrânii
,,Dimineţii poeţilor“, în Literatorul,
Bucureşti, nr. 17-18, 28 aprilie - 12
mai 1995, p. 7; Lucian Chişu, O
instituţie eminesciană, în Literatorul,
Bucureşti, nr. 12, 1995, p. 4; Marian
Barbu, Permanenţa lui Eminescu, în
Luceafărul, Bucureşti, nr. 23, 12 iulie
1995, p. 11; Hristu Cândroveanu,
Eminescu, apărătorul românilor de
pretutindeni în ,,Deşteptarea” Revista
aromânilor, Bucureşti, nr. 9,
septembrie 1995, p. 2; Mihai Cimpoi,
M Eminescu, apărătorul românilor de
pretutindeni, în Mesagerul, Chişinău,
nr. 25, 14 iunie 1996, p. 9; Constantin
Cubleşan, Eminescu împotriva
socialismului, în Steaua, XLVII, nr.
6, iunie 1996, p. 12; Mihai Cimpoi,
Eminescu şi cugetarea sacră, în Viaţa
Românească, nr. 1-2, 1997, pp. 21-
22; Constantin Cubleşan, Civilizaţia
cărţii, în Steaua, XLVIII, nr. 10-11,
septembrie-octombrie 1997, pp. 58-
59; Constantin Zărnescu, Civilizaţia
cărţii, în Cuvântul Libertăţii, VIII, nr.
2226/2227, 25-26 octombrie 1997, p.
3; P. F. Teoctist, Eminescu a avut în
toate o concepţie europeană (despre
Eminescu şi cugetarea sacră), în
174
Literatură şi Artă, nr. 44, 30
octombrie 1997, p. 3; Gheorghe
Bulgăr, Cărţi noi despre Eminescu, în
Luceafărul, nr. 24, 24 ianuarie 1998,
p. 10; Theodor Codreanu, Noi ediţii
eminesciene, în Bârladul, IV, nr. 1,
ianuarie 1999, p. 7; Ion Buzaşi, Doina
lui Eminescu într-o ediţie de lux, în
Cetatea Culturală, Cluj, II, nr. 5,
ianuarie 1999, pp. 1, 11; Florea Miu,
Spirit polemic şi vocaţie
documentaristă, în Ramuri, nr. 10,
octombrie 2002, p. 7; Alexandru
Burlacu, Strategia admiraţiei în
critica lui Tudor Nedelcea, în Viaţa
Basarabiei, III, nr. 1, 2004, pp. 143-
145; Marian Barbu, Fără Eminescu
nu avem amintiri, în Lamura, an. 4,
nr. 10-11-12, decembrie 2005, p. 10;
Victor Crăciun, Piatra de
recunoaştere, în Viaţa Basarabiei, pp.
146-147; Petre Ciobanu, Contribuţii
eminescologice, în Ramuri, nr. 7-8,
august 2005, pp. 14, 31; Petre Gigea
Gorun, Tudor Nedelcea, la 60 de ani,
în Cuvântul Libertăţii, an. 16, nr.
4691, 24 martie 2005; C. Georgescu,
V. Anastasiu, Cum îl simţim astăzi pe
Mihai Eminescu ?, în Flacăra lui
Adrian Păunescu, an. 6, nr. 1-2, 13-
19 ianuarie 2006, p. 11; Emil
Vasilescu, Trăiri imanente, în
Biblioteca, an. 19, nr. 11-12, 2008, p.
349; Acad. Radu P. Voinea,
,,Interferenţe spirituale” de Tudor
Nedelcea, în Viaţa Basarabiei, pp.
148-149; Acad. Mihai Cimpoi, Voinţa
hermeneutică, în Viaţa Basarabiei,
pp. 150-152; Acad. Eugen Simion, De
la Nistru pân‟ la Tisa, în Acasă, II, nr.
1-2, ianuarie-iunie 2009, p. 24; Acad.
Mihai Cimpoi, Pledoarie pentru
integritatea personalităţii lui
Eminescu, în Viaţa Basarabiei, pp.
145-146.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1996.
NEGOESCU, Tudor
n. 24 martie 1958, Craiova.
Poet, publicist.
Fiul lui Mihai Negoescu şi al
Constanţei.
Liceul „Fraţii
Buzeşti” din Craiova;
Facultatea de Ştiinţe
Economice din
Craiova (1986).
Economist.
Membru al
Societăţii Scriitorilor Olteni.
Debut publicistic în revista
Ramuri (1998); debut editorial cu un
grupaj de versuri în volumul
antologic La început a fost Cuvântul
…, al Societăţii Scriitorilor Olteni
(2001).
Colaborări: Ramuri, Cuvântul
Libertăţii, Mozaicul, Flacăra, Ediţie
Specială, Raţiunea, Gazeta de Sud,
Convorbiri Literare, Arca lui Noe,
Mileniu, Logos, Femeia Ortodoxă,
Paradoxism Journal (SUA), Clipa
(SUA), Respiro (SUA), Poezia,
Observator (Germania), Ziua literară,
Lamura, Datina, Columna, Vatra,
Poesis, Terra Nova (Canada),
Tribuna, Scrisul Românesc,
Supliment Galateea (Germania),
Autograf MJM, AGERO (Germania),
Cetatea culturală, Oglinda literară,
Literatorul etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Arheologie în necunoscut, versuri,
Craiova, Editura Sitech, 2001;
175
Premianţii ratării, versuri, Craiova,
Editura MJM, 2003.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în
volume: La început a fost Cuvântul
… Antologie a Societăţii Scriitorilor
Olteni (coordonator Marian Barbu),
Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor
Olteni, 2001; Marian Barbu,
Dicţionar biografic al membrilor
Societăţii Scriitorilor Olteni, Craiova,
Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,
2003; Zugravul de cuvinte (volum
selectiv din creaţia membrilor
Cenaclului Literar “Marin Sorescu”),
Craiova, 2004; Petre Ciobanu,
Premianţii ratării, în volumul
Marginalii de critică şi istorie
literară, Craiova, Editura MJM, 2004,
pp. 155-156; Marian Barbu, Tudor
Negoescu - Piaţa valorică a poemului
(Premianţii ratării), în Trăind printre
cărţi: (note, glose, recenzii, cronici
literare, articole, studii, eseuri), vol.
III, Craiova, Editura Sitech, 2004, pp.
50-53; Ultima generaţie, primul val,
Editura Muzeul Literaturii Române,
2005; Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu,
Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol.
II, Craiova, Editura Ramuri, 2006; în
periodice: Bucur Demetrian, în
Ramuri, nr. 12, 2001; Nicolae
Coande, în Cuvântul Libertăţii, 29-30
decembrie 2001; Dan Bogdan Hanu,
în Convorbiri Literare, nr. 3, martie
2002; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 6-7,
2003; Marian Barbu, în Lamura, nr.
21-22-23, 2003; Anton Jurebie, Petre
Ciobanu, Miron Ţic, Valeria Manta
Tăicuţu, Virgil Dumitrescu,
Constantin M. Popa, Marian Drăghici
ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2004.
NEGRESCU, Sever
n. 20 februarie 1960, comuna
Husnicioara, judeţul Mehedinţi.
Poet, eseist.
Fiul lui Ion
Negrescu şi al
Ilincăi.
Cursurile
primare la Şcoala de
Băieţi nr. 3 din
Turnu-Severin
(1967-1971); clasele V-X la Liceul
“Traian”, Turnu-Severin (1971-
1977); Seminarul Teologic din
Craiova (1977-1982); Institutul
Teologic Universitar din Bucureşti
(1983-1987). Absolvă cursurile
pastoral misionare din cadrul
Facultăţii de Teologie Craiova
(1995); cursurile pastoral misionare
din cadrul Facultăţii de Teologie
Craiova, obţinând gradul I în preoţie
(1998); cursurile Departamentului
pentru pregătirea personalului
didactic din cadrul Facultăţii de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,
Bucureşti (1999).
Preot paroh la Biserica Ortodoxă
din Eşelniţa (Cazanele Dunării),
judeţul Mehedinţi (1987); suplineşte
postul de paroh al Parohiei Dubova-
Plavişeviţa (1988-1990); profesor de
religie la Şcoala din Eşelniţa (1990-
2001); consilier cultural al
Arhiepiscopiei Craiovei (2001-2008).
Redactor-şef al revistelor
Mitropolia Olteniei şi Cetatea
Creştină, este fondatorul emisiunii La
umbra Cuvântului, Radio Oltenia
176
Craiova şi colaborează la realizarea
unor emisiuni radio-tv: TVR, TV
Oltenia, 3TV, Radio Logos ş.a.
Coordonează activitatea Editurii
Mitropolia Olteniei (redactor de carte
la peste 200 de titluri); coordonează
activităţile Clubului cultural din
cadrul Institutului Teologic, club
iniţiat de preotul Constantin Coman;
iniţiază o Şcoală Parohială de Vară
(1997) cu desfăşurare anual (20 iulie -
15 august); începe construcţia
Muzeului Parohial Episcop Iosif Tr.
Bădescu, muzeu ce va fi sfinţit de
către Mitropolitul Nestor, la 14
septembrie 1996; începe editarea
revistei parohiale Candela din
Dunăre, periodic cu o apariţie
trimestrială (1994).
Membru fondator al Societăţii
„Vodiţa” (1990); membru fondator al
revistei Sfânta Maria (Turnu Severin,
1997), Candela din Dunăre (Eşelniţa,
1998) şi Cetatea creştină (Craiova,
2002).
Premii: Premiul Filocalia al
Patriarhiei Române pentru volumul de
versuri Clopotul de rouă (1995);
Premiul „Nicolae Steinhardt” al
revistei Astra pentru volumul de
versuri Smerenia cuvintelor (1997).
Debut publicistic cu poezie, în
revista Familia din Oradea (1987);
debut editorial cu volumul de versuri
Clopotul de rouă, Piteşti, Editura
Calende (1995).
Colaborări: Luceafărul,
România Literară, Familia, Ramuri,
Al Cincilea Anotimp, Cetatea
Creştină, Mitropolia Olteniei, Altarul
Banatului, Vestitorul Ortodoxiei,
Ziarul Lumina, Obiectiv Mehedinţean
ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Clopotul de rouă, versuri, Piteşti,
Editura Calende, 1995; Smerenia
cuvintelor, versuri, Bucureşti, Editura
Tradiţie, 1997; Ecouri bizantine în
literatura română veche: cărturari şi
scrieri din epoca lui Matei Basarab şi
Vasile Lupu (coordonator E.
Popescu), Bucureşti, Editura Tradiţie,
1998; Biserică şi societate, Bucureşti,
1999; Respiraţia ploilor, versuri,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Decebal, 2001; Strigături în şoaptă,
versuri, Craiova, Editura Ramuri,
2003; Nespusele tăceri, Craiova,
Editura Mitropolia Olteniei, 2006;
Fărămituri de cuvinte: lecturi
evanghelice pentru duminici, Craiova,
Editura Mitropolia Olteniei, 2007;
Prolog din Proloage, lecturi
patristice dintr-un calendar uitat,
Craiova, Editura Mitropolia Olteniei,
2008.
Vlădica Nestor - păstorul
oltenilor, Craiova, Editura Mitropolia
Olteniei, 2007 (redactor).
Editează, împreună cu artistul
Emil Bănuţi, albumul Oltenia de
lângă cer, Craiova, Editura
Mitropolia Olteniei (2006); scrie
împreună cu Emil Boroghină,
scenariul spectacolului omagial
Sfântul Nicodim de la Tismana,
spectacol jucat pe scena Teatrului
Naţional din Craiova (2006).
Împreună cu soţia, publică volumul
Biserică şi societate, Bucureşti,
Editura Tradiţie (cercetări
istoriografice pe baza Arhivei
parohiale Eşelniţa 1750-1889),
(1999).
Autor al scenariilor de film TV
Dunărea sacră (2000) şi Mănăstirea
de sub ape (2000).
177
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Dicţionarul enciclopedic
al judeţului Mehedinţi (coordonatori
Ileana Roman, Tudor Răţoi), Drobeta
Turnu-Severin, 2003, pp. 295-296;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II (M-Z),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Constantin Cubleşan, Jocul de-
a cuvintele, în De la tradiţie la
postmodernism, 2005; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. II (M-Z), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006; Medalionul literar.
Structură permanentă de cultură şi
educaţie (coordonator Marian Barbu),
vol. II, Craiova, Editura Ramuri,
2006; în periodice: Alexandru
Ştefănescu, în România literară, nr.
31, 1995; D. Ploscaru, în Credinţa
neamului, nr. 9, 1995; Alexandru
Ştefănescu, Austeritate, în România
literară, nr. 31, 1996; E. Horvath, în
Steaua, nr. 1-2, 1996; Alexandru
Spânu, în Luceafărul, nr. 3, 1996;
Alexandru Cistelecan, Umilitate şi
ardenţă, în Luceafărul, nr. 43, 1996;
Alexandru Sfârlea, Al cincelea
anotimp, nr. 1, 1998; Ion Pătraşcu,
Sever Negrescu - "Strigături în
şoaptă”, în Curierul Primăriei
Municipiului Craiova, an. 7, nr. 252,
23 aprilie 2003, p. 3; Paul Aretzu în
Viaţa Românească şi Luceafărul;
Constantin Cubleşan în Orizont; Al.
Cistelecan, în Luceafărul; Edith
Horvath, în Steaua; Florea Miu, în
Ramuri; Cornel Ungureanu, în
Orizont ş.a.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2001.
178
O
OLARU, Victor
n. 9 februarie 1953, Craiova.
Eseist, traducător.
Fiul lui Alexandu Olaru şi al
Luciei.
Clasele
gimnaziale şi liceale le
urmează la Liceul
,,Nicolae Bălcescu”
din Craiova (1964-
1972); Facultatea de
Limbi germanice,
Universitatea din Bucureşti, secţia
engleză-hindi (1974-1978).
Doctoratul în Ştiinţe Filologice la
Universitatea din Craiova, cu teza
Modele toponimice structurale în
engleză şi română (1997).
Beneficiază de burse pentru
perfecţionare la Birmingham (Anglia,
1976), Warwick (Anglia, 1990 şi
1991), Berlin (Germania, 1992 şi
1994), Edinburgh (Scoţia, 1993),
Norwich (Anglia, 1995), Dublin
(Irlanda, 1996), Seneffe (Belgia,
1998), Boston (SUA, 2000-2001).
Lector la Catedra de Limba
Engleză, Facultatea de Litere,
Universitatea din Craiova (1991-
1999); conferenţiar la Catedra de
studii anglo-americane, Facultatea de
Litere, Universitatea din Craiova;
profesor asociat Fulbright de studii
româneşti la Universitatea Boston
College (2000-2001).
Membru: European Society for
The Study of English, Filiala
Craiova; Romanian Association for
American Studies - preşedinte Filiala
Craiova; Asociaţia Bursierilor
Fulbright din România; Asociaţia de
Literatură Generală şi Comparată din
România; Societatea Română de
Studii Filologice; English Speaking
Union, Romanian Branch - Filiala
Craiova; Societatea de Onomastică a
Universităţii din Craiova; Fundaţia
Culturală Ramuri - membru fondator;
Omnia - Fundaţia Culturală a
Bibliotecii Franceze din Craiova;
Societatea Română de Studii Anglo-
Americane; Societatea Europeană de
Studii Britanice; membru în
Comitetul Ştiinţific al revistei Analele
Universităţii din Craiova,
Departamentul de Limbi Străine
Aplicate (din 2007); Analele
179
Universităţii din Craiova, Seria
Literatură Română şi Universală
(1997-2007); redactor asociat la
revista Ramuri (din 1992).
Debut editorial cu volumul
Toponimie engleză şi română, studiu
contrastiv (1998).
Colaborări: Luceafărul,
Ramuri, România literară, Analele
Universităţii din Craiova - Seria
Ştiinţe Filologice, Scrisul
Românesc,ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Toponimie engleză şi română, studiu
contrastiv, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1998; Short Dictionary of
English Place - Names, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1998;
English Criticism in Historical
Perspective (Critica engleză în
perspectivă istorică), Craiova,
Reprografia Universitară, 1999;
Dicţionar de toponime englezeşti (în
limba engleză), Craiova,
Universitaria, 1999; Victorian
Literature, Craiova, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1999;
Elements of English Civilization,
Craiova, Reprografia Universităţii din
Craiova, 2001; The Foundations of
English Criticism, Craiova, Editura
Universitaria, 2004; Victorian
Writers, vol. I, Craiova, Editura
Universitaria, 2005; vol. II, III,
Craiova, Editura Universitaria, 2006;
Literary essays: Close reading and
comprehensions, Craiova, Editura
Universitaria, 2007; Civilization
Landmarks of Britain, Craioava,
Editura Universitaria, 2008.
Traduceri din engleză în
română: Hall Caine, Fiul risipitor,
Craiova, Editura Universalia, 1990;
A. J. Cronin, Cheile împărăţiei,
Craiova, Editura Oltenia, 1992; La ce
bun poeţi în vremuri sărace (volum
colectiv de traduceri literare,
antologia Festivalului “Poezia pentru
o lume a dialogului” 8-12 iunie
1992), Craiova, 1992; Poetry for a
World of Dialogue (volum colectiv,
translations by: Ana Carstens, Petru
Cardu, Ştefan Augustin Doinaş, Oana
Firescu, Marius Ghica, Virgil
Mazilescu, Victor Olaru, George
Popescu, D. Ţepeneag), Craiova,
1992; Rudyard Kipling, Lumina care
s-a stins, Bucureşti, Editura Olimp,
1993; Frederick Forsyth, Câinii
războiului, Bucureşti, Editura Olimp,
1994; Clive Cussler, Dragonul, vol. I,
II, Bucureşti, Editura Olimp, 1995;
Adam Sorkin, Richard Jackson,
Dennis O’Driscoll, Agatha Cristie,
Saul Below, Peter Reafing, ş.a.
Traduceri din română în
engleză: Gabriel Chifu, Angels and
gods, U.S.A., Chattanooaga, 1992;
Day after night. Twenty Romanian
Poets for the Twenty-First Century,
S.U.A, Editura Criterion Publishing,
1998; Limba şarpelui călător. The
tongue of the wandering serpent
(Poems by Mihai Firică), Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Lettres entre
deux femmes = Letters between two
women = Scrisori între două femei.
Lola Rodriguez, Cecilia Burtica,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2007.
Ediţii îngrijite şi prefaţate: De-
ale lui Nastratin. O colecţie de Zoe
Verbiceanu (îngrijită şi prefaţată de
...), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995; Aannals of the
University of Craiova. Series:
Philology-Enlish, year VII, 1-2, 2006.
180
Studii publicate în volume
colective: The Double Life of Robert
Louis Stevenson, în Dimensiuni
culturale (editor Emil Sîrbulescu),
EUC, 2006; Discussion-A Major
Means of Stimulating Teaching
Activities, în Omagiu lui Gheorghe
Bolocan (coordonatori: Doina
Negomireanu, Elena Pârvu, Cristiana
Teodorescu), Craiova, Editura
Universitaria, 2006; Real Identity in
Fiction. William Deacon Brodie -
Source of Inspiration for Dr. Jekyl
and Mr. Hyde, în Dimensiuni
culturale (editor Aloisia Sorop),
EUC, 2007; Categoria nume de grup
în toponimia românească şi engleză,
în Omagiu lui Marius Sala, EUC,
2007; Economics and Literature in
Victorian England: Jeremy
Bentham‟s Utilitarianism Proceedings
of 3rd International Scientific
Conference ECO-TREND, 2006
„Economics and Globalization”,
Session 6 - HUMANITIES,
November 24-25, 2006, Târgu-Jiu,
România / Lucia Popa-Paliu, Craiova,
Editura Universitaria, 2007;
Economic Aspects in Dickens‟ Great
Expectations, în Proceedings of 3rd
International Scientific Conference
ECO-TREND, 2006 „Economics and
Globalization”, Session 6-
HUMANITIES, November 24-25,
2006, Târgu-Jiu, România / Lucia
Popa-Paliu, Craiova, Editura
Universitaria, 2007; Art and
Literature-Some Gothic Motifs,
sesiunea de comunicări ştiinţifice cu
participare internaţională Eco-Gorj
2007/ Lucia Popa-Paliu, Craiova,
Editura Universitaria, 2007;
Dimensiuni culturale (editor Emil
Sîrbulescu), EUC, 2008; Studii de
limba română în memoria
profesorului Radu Popescu, EUC,
2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: La ce bun poeţi în vremuri
sărace. Antologia Festivalului
Internaţional Poezia pentru o lume a
dialogului, Craiova, 8-12 iunie 1992,
pp. 77-87; Sud - Vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin M.
Popa), Craiova, Editura Aius, 1998, p.
237; Personalităţi din Oltenia:
dicţionar (coordonator Paul Cucu,
Alexandru Stuparu, Alina Laura
Enache), Craiova, Editura Sitech,
1999; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II (M-
Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Florea Firan,
Destinul unei reviste - RAMURI, 1964-
2005, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Virgil Stanciu,
Dicţionar de anglişti şi americanişti
români, Cluj, Editura Tribuna, 2008;
Enciclopedia personalităţilor din
România. Hubner‟s Who‟s Who, 2008;
în periodice: Ovidiu Ghidirmic,
Interesant studiu de toponimie
comparată, în Ramuri, ianuarie-
februarie 1999; Oana Ilie, O lecţie de
literatură engleză victoriană, recenzie
la volumul Victorian Writers, vol. III,
în Scrisul Românesc, nr. 3-4, 2007, p.
9; Sorin Cazacu, Un pod peste timp,
recenzie la volumul Victorian Writers,
vol. I, în Autograf MJM, nr. 4-5-6,
2007, p. 10; Sorin Cazacu, Victorian
Writers, vol. II, în Ex Ponto, nr. 2,
aprilie-iunie 2007, p. 165; Sorin
Cazacu, Victorian Writers, vol. III, în
Ramuri, nr. 3, 2007; Oana Ilie,
181
Captivante eseuri de literatură anglo-
americană, în Autograf MJM, nr. 1-2-
3, 2008, p. 10; Ioan Lascu, Despre
literatura victoriană şi nu numai, în
Scrisul Românesc, nr. 3, 2008, p. 19.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
ONCESCU, Florin
n. 1960, Constanţa.
Facultatea de
Politehnică din
Bucureşti (1985);
bursier Tempus la
Lyon (obţine un
DEA en mecanique)
(1992 - 1993).
Asistent
universitar al Facultăţii de Politehnică
din Bucureşti; colaborator al Editurii
Humanitas.
Premii: Premiul la Concursul de
debut iniţiat de Fundaţia Bibliotecii
Franceze Omnia şi de Fundaţia
Ramuri.
Colaborări: Ramuri, Luceafărul
(serie nouă), Contrapunct, Cotidianul
– LAI, ş.a.
Debut publicistic cu o povestire
în revista Ramuri (1987).
LUCRĂRI PUBLICATE: Dispoziţie depresivă: schiţe şi
povestiri, Craiova, Editura Ramuri,
1994; Întoarcerea, Craiova, Editura
Ramuri, 2003.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Petre Ciobanu, Florin
Oncescu - Destine furate, în volumul
Marginalii de critică şi istorie
literară, Craiova, Editura MJM, 2004,
pp. 101-103; în periodice: Dan C.
Mihăilescu, pe coperta IV a
volumului Dispoziţie depresivă, 1994.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
OPRICĂ, Constantin
n. 7 mai 1950, Craiova
Fiul lui Ion Oprică şi al Antoniei.
Liceul Nicolae Bălcescu,
Craiova; studii în
telecomunicaţii -
specialist în CTA -
Pentacota şi staţiile
de televiziune şi
ultrascurte, de
altitudine.
Redactor la
cotidianul Independentul (după 1989).
Premii: 15 premii naţionale la
diferite festivaluri de literatură, dintre
care cele mai importante sunt cele ale
revistelor Ramuri, Convorbiri
Literare, Orizont, Astra (1980-1987).
Debut publicistic în revista
Liceului Nicolae Bălcescu (1967);
debut editorial cu secţiunea Amiaza
rostirii în volumul colectiv de debut
Zboruri lirice. Debutează cu versuri
în revista Luceafărul (1980).
În 1970 reînfiinţează, împreună
cu un grup de prieteni, Cenaclul
literar “Traian Demetrescu”.
Colaborări: Ramuri, Tribuna,
Astra, Orizont, Tomis, Convorbiri
Literare, Columna, Semenicul,
Măiastra, Înainte.
LUCRĂRI PUBLICATE: Făt-
Frumos, fiul vremilor, Craiova,
Editura Spirit Românesc, 1995;
Surâsul durerii, versuri, Craiova,
Editura Anteu, 1998; Rege peste golul
materiei, Craiova, Editura Spirit
Românesc, 2000; Călătorii în
realitatea interioară, Craiova, Editura
Spirit Românesc, 2002.
182
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Dan Lupescu, pe coperta
IV a volumului Făt-Frumos, fiul
vremilor, Craiova, Editura Spirit
Românesc, 1995; Florea Miu, pe
coperta IV a volumului Făt-Frumos,
fiul vremilor, Craiova, Editura Spirit
Românesc, 1995; George Geafir, pe
coperta IV a volumului Făt-Frumos,
fiul vremilor, Craiova, Editura Spirit
Românesc, 1995; Patrel Berceanu, pe
coperta IV a volumului Surâsul
durerii, Craiova, Editura Anteu,
1998; Ionel Ciupureanu, pe coperta
IV a volumului Rege peste golul
materiei, Craiova, Editura Spirit
Românesc, 2000; în periodice: Marin
Sorescu, în Ramuri, nr. 9(219), 15
septembrie 1982; Florea Miu,
Constantin Dumitrache, Patrel
Berceanu, Ana Blandiana, Eugen
Negrici, George Popescu, Ion
Zubaşcu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2004.
183
P
PANDURU, Riri Margareta
n. 27 noiembrie 1937, comuna
Budeşti, judeţul Lăpuşna (astăzi
Republica Moldova).
Prozator, dramaturg.
Fiica lui Paul
Danielescu şi a
Valentinei.
Clasele
gimnaziale şi
liceale la Şcoala
Centrală de Fete
din Craiova
(actual Colegiu Naţional ,,Elena
Cuza”) (1944-1954); Facultatea de
Geologie - Geografie, Universitatea
,,Victor Babeş” din Cluj (1954-1959).
Hidro-geolog principal la
Institutul Judeţean de Proiectare
Construcţii Civile din Craiova (1959-
1994).
Membră a Societăţii Scriitorilor
Olteni (1998).
Premii: Premiul de proză scurtă
a Uniunii Scriitorilor din România -
Filiala Craiova, pentru volumul De
veghe (2004).
Debut publicistic cu versuri în
revista Ramuri (1965); debut editorial
cu volumul de proză scurtă Noapte cu
lună (1983).
Colaborări: Ramuri, Cuvântul
libertăţii, Arca lui Noe, Scrisul
Românesc, Lamura, Almanahul
Fundaţiei Scrisul Românesc, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Noapte cu lună, proză scurtă,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1983; Bucură-te, Irina!, roman,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1997; Timorare, roman, Craiova,
Editura Ramuri, 1999; De veghe,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 2003; Vezi ? Păi vezi ?
Asta-i!, teatru, Craiova, Editura
Ramuri, 2003; Ore, în afara zilelor,
Craiova, Editura Ramuri, 2007;
Închipuire, Craiova, Editura Aius,
2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Alexandru Firescu, Un
roman de investigaţie psihologică
(prefaţă la volumul Noapte cu luna),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1983, pp. 5-7; Ovidiu, Ghidirmic, Un
roman social şi analitic (prefaţă la
184
volumul Timorare), Craiova, Editura
Ramuri, 1999, pp. 5-6; La început a
fost Cuvântul … Antologie a
Societăţii Scriitorilor Olteni
(coordonator Marian Barbu), Craiova,
Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,
2001; Mircea Moisa, Memoria
culturală şi dinamica ei, Craiova,
Editura Ramuri, 2003; Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Marian Barbu,
Dicţionar biografic al membrilor
Societăţii Scriitorilor Olteni, Craiova,
Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,
2003; Marian Barbu, Trăind printre
cărţi, vol. IV, Craiova, Editura
Fundaţiei Culturale, 2005;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu,
Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol.
II, Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Petre Ciobanu, Flash-uri critice,
Craiova, Editura Ramuri, 2008; în
periodice: Colecţia Ramuri, Craiova,
1965; Almanah 1998, Fundaţia
Scrisul Românesc, Craiova; Jeana
Morărescu, în Caiete critice 11-12
(216-217 ), pp. 60-62; Ovidiu
Ghidirmic, Analiză şi lirism, în
Ramuri, mai-iunie 1998; Alexandru
Firescu, în Ramuri, nr. 11, 1999;
Romulus Diaconescu, în Luceafărul,
nr. 2(494), 2001; Marian Barbu, în
Dorul (Danemarca), noiembrie 2003;
Mircea Moisa, în Ramuri, 2004;
Ioana Dinulescu, Farsa managerială,
în Lamura, nr. 36-37-38, 2004, p. 22;
Ioana Dinulescu, în Revista Radio
România nr. 383, 2004; Ovidiu
Ghidirmic, în Luceafărul, nr. 6(683),
2005; Marian Barbu, în Dorul, nr.
185, 2005; Petre Ciobanu, Amprenta
timpului, în Autograf MJM, nr. 4-5-6,
2008, p. 25; Dan Ion Vlad, Dan
Cristea.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2000.
PANEA, Nicolae
n. 22 februarie 1961, Craiova.
Folclorist, istoric literar, eseist.
Fiul lui
Gheorghe Panea şi
al Paraschivei.
Clasele
primare şi
gimnaziale la
Colegiul Naţional
,,Carol I” din
Craiova (1968-1976); Liceul de
Filologie-Istorie (astăzi Colegiul
Naţional ,,Elena Cuza”) din Craiova
(1976-1980); Facultatea de Litere,
Universitatea din Craiova,
specializarea franceză-română (1982-
1986). Cursuri de specializare în
antropologie a tradiţiilor la
Universitatea din Bordeaux şi la
Muzeul de Arte şi Tradiţii Populare
din Paris (1991-1992); Diploma de
master în antropologie culturală şi
socială a Universităţii Bordeaux III,
cu teza Le rituel funéraire chez les
Roumains (1992). Doctoratul în
filologie cu teza Folclorul ca formă
de arheologie spirituală (1995).
Profesor de limba română la
şcoala generală din comuna
Vladimiri, judeţul Gorj (până în
1989); asistent la Facultatea de
Filologie a Universităţii din Craiova
(1989-2002); prodecan al Facultăţii
de Litere din Craiova (1994-1999);
185
decan al aceleiaşi facultăţi (din 1999);
profesor la Catedra de Literatura
Română, Universală şi Comparată,
titular al cursurilor de Literatură
română premodernă, Antropologie
culturală şi Folcloristică generală (din
2002); prorector al Universităţii din
Craiova (din 2004). Redactor şef al
Revistei de folclor ,,Suflet oltenesc” -
serie nouă, Craiova (1991-2000);
membru în comitetul ştiinţific al
Revistei ,,Quaderni di studi italiani e
romeni”, Torino.
Membru al Societăţii de
Etnologie din România; membru al
Societăţii Internaţionale de Etnologie
şi Folclor, Comisia de Baladă.
Colaborări: Ramuri, Mozaicul,
Paradigma, Revista de Etnografie şi
Folclor, Arhivele Olteniei, Folclor
literar, Revista de etnologie, Analele
Universităţii din Craiova - Seria de
Filologie, Datina, Suflet oltenesc,
Studii şi Comunicări de Etnologie,
Quaderni di studi italiani e romeni
(Torino), Scrisul Românesc,
Colocvium, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Folclor literar, Craiova, Reprografia
Universităţii, 1994; Antropologia
tradiţiilor. Tradiţia populară şi
mecanismele de reglare a
mentalităţii, Craiova, Editura
Omniscop, 1995; Folclorul românilor
din Timocul bulgăresc (în
colaborare), Craiova, Editura
Omniscop, 1996; Şăgalnic, Zulnia
zâmbea - literatură şi antropologie
culturală, Craiova, Editura Aius,
1997; Folclorul ca formă de
arheologie spirituală, Craiova,
Editura Universitaria, 1998; Cartea
românească a morţii, Centrul de
îndrumare a creaţiei populare,
Drobeta Turnu-Severin, 1998;
Antropologia culturală şi socială,
Craiova, Editura Omniscop, 2000;
Monografia sociologică a oraşului
Novaci (în colaborare), Craiova,
Editura Beladi, 2000; Zeii de asfalt.
Antropologie a urbanului, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 2001;
Gramatica funerarului, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Folclor literar românesc: pâinea,
vinul şi sarea, ospitalitatea şi
moartea, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2005.
Postfeţe şi ediţii îngrijite: Poezia în cătuşe (postfaţă de …),
Craiova, Editura Omniscop, 1995;
Calendar popular românesc (postfaţă
de …), Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 2006; Capodopere ale
literaturii populare româneşti ( ediţie
îngrijită, prezentare, selecţie de texte
de …), vol. 1 - 2005, vol. 2 - 2007,
Craiova, [s.n.]
Publică studii de folclor în
volume colective precum: Structurile
şi semnficaţiile ceremonialului
funerar (2000); Oaspete. Ospăţ.
Ospitalitate. Eseu de antropologie
istorică (2002) etc.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Iordan Datcu, Dicţionarul
etnologilor români, Bucureşti,
Editura Saeculum I.O., 2001, pp. 119-
121; Dumitru Otovescu, Sociologia
românească în secolul al XX-lea
(1901-2000). Bibliografie tematică.
Autori, Craiova, Editura Beladi, 2001;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II (M-Z),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; în periodice: Sabina Ispas,
Jumătate de veac de la înfiinţarea
186
Institutului de Etnografie şi Folclor
Constantin Brăiloiu, în Studii de
Cercetări Etnologice, Sibiu, t. XIII,
1999, p. 225; Ovidiu Ghidirmic, Eseu
despre ospitalitate şi moarte, în
Gazeta de Sud, 4 iulie 2006, p. 1;
Ovidiu Ghidirmic, Nicolae Panea -
Ontologia ritualului, în Lamura, nr.
4-5-6, 2006, p. 4; Clara Stănescu,
Despre ospitalitate, ca act de
socializare, în Cuvântul Libertăţii, nr.
5002, 15 martie 2006, p. 6.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
PĂDUREANU, Constantin
(pseudonimul lui Pădureanu
Costică)
n. 6 august 1953, comuna Podari,
judeţul Dolj.
Prozator, publicist.
Fiul lui Ion Pădureanu şi al
Floarei.
Şcoala generală
în localitatea natală
(1960-1968); Şcoala
Profesională
“Electroputere”
Craiova (1968-1971);
Liceul Industrial
Construcţii de Maşini nr. 1, Craiova
(1971-1976); Facultatea de
Jurnalistică din cadrul Academiei
„Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti (1980-
1984); Institutul European de
Administrare a Întreprinderilor din
cadrul Universităţii Craiova (masterat
2000).
Redactor la ziarul Înainte din
Craiova (1984-1990); redactor
principal la săptămânalul naţional
Pădurea noastră (1990-1992);
corespondent la Tineretul liber (1992-
1994); corespondent la Curierul
Naţional (1994-1997); referent de
specialitate la Societatea de Investiţii
Financiare Oltenia SA (din 1997).
Membru al Asociaţiei Culturale
de Prietenie România - Israel;
membru al Asociaţiei Ziariştilor şi
Editorilor Creştini; membru fondator
al Societăţii Scriitorilor Olteni.
Premii şi distincţii: Premiul
„Romulus Cojocaru” pentru spiritul
de observaţie, inspiraţia şi
expresivitatea cu care, în pagini de
proză autentică, ilustrează dramele
satului oltenesc de la cumpăna
mileniilor al doilea şi al treilea,
acordat de Direcţia pentru Cultură,
Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional
Dolj şi revista Lamura (2009);
Premiul Special pentru întreaga
activitate literară în care evidenţiază
valorile morale şi etice majore ale
umanismului, într-un stil expresiv,
întrutotul adecvat conţinutului,
acordat de Colegiul de Redacţie al
revistei Mileniu 3 (2009); Diplomă de
excelenţă pentru ansamblul creaţiei
sale literare, conferită de Fundaţia
Scrisul Românesc (2008); Diplomă de
excelenţă pentru prezentarea, într-o
stilistică particulară, a unor probleme
complexe, centrate îndeosebi pe
toposul obârşiei, cu accent pe
topologia rurală, văzută dintr-un
unghi modern, conferită de Asociaţia
Culturală Autograf MJM (2009);
Diplomă de excelenţă pentru valorile
fundamentale ale satului românesc în
creaţia sa literară, conferită de
redacţia periodicului naţional
Raţiunea (2009).
Debut publicistic în ziarul
Înainte din Craiova (1978); debut
editorial cu povestirea Fântâna, în
187
culegerea de Proză scurtă a tinerilor
scriitori. Debut „86 (1986).
Colaborări: Argeş, Agero
(Stuttgart, Germania), Cronica,
Excelsior, Lamura, Luceafărul,
Lumea Credinţei, Lumina, Magazin,
Mozaic, Observatorul (Toronto,
Canada), Pentru Patrie, Ramuri,
Mesagerul Olteniei, Cuvântul
Libertăţii, Scrisul Românesc; Radio
Horion, Radio Oltenia Craiova, Radio
România Actualităţi, Radio Logos,
Radio Trinitas, TVR, TVS, TELE U,
OLTENIA TV şi TVR CRAIOVA.
LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: Fântâna,
povestire, în culegerea de Proză
scurtă a tinerilor scriitori. Debut „86,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1986; Minutul de la
miezul nopţii, povestiri şi nuvele,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1989; Destine, povestiri şi nuvele,
Craiova, Editura Agora, 1996;
Speranţa, roman, Craiova, Editura
Agora, 1997; Gustul amar al exilului,
povestiri şi nuvele, Craiova, Editura
Agora, 1999; Interviuri pentru
mileniul trei, Craiova, Editura MJM,
2002; Judecata lui Dumnezeu,
Craiova, Editura MJM, 2004; Pelerini
olteni în Ţara Sfântă, Craiova,
Editura Autograf MJM, 2008;
Ierusalimul împăcării: roman,
Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc,
2009; Grecia - pământ sfânt şi
apostolic, însemnări de călătorie,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2010.
Lucrări de specialitate: Analiza
economico-financiară a Societăţii de
Investiţii Financiare Oltenia S.A.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Costin Tuchilă,
Constantin Pădureanu, în Proză
scurtă a tinerilor scriitori. Debut „86,
Bucureşti, Editura Cartea
Româneascä, 1986, p. 456; Marin
Sorescu, Cenaclul Ramuri, iunie,
1986; Mircea Ciobanu, postfaţă la
volumul Destine, Craiova, Editura
Agora, 1996; Ioan Lascu, Rafturi de
bibliotecă, în Ramuri, nr. 5-6, 1997,
p. 2; Florea Miu, Patrel Berceanu,
postfaţă la volumul Gustul amar al
exilului, Craiova, Editura Agora,
1999; Adrian Păunescu, Starea de
taină, prefaţă la volumul Interviuri
pentru mileniul trei, Craiova, Editura
MJM, 2002; Radu Tudoran,
Declaraţie, în 1982, în perioada
realizării interviului pentru volumul
Interviuri pentru mileniul trei, 2002;
Henriette Yvone Stahl, Declaraţie, în
1983, în perioada realizării interviului
pentru volumul Interviuri pentru
mileniul trei, 2002; Florea, Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu,
Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol.
II, Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Mihai Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007];
Petre Ciobanu, Flash-uri critice,
Craiova, Editura Ramuri, 2008;
Gabriel Coşoveanu, postfaţă la
romanul Ierusalimul împăcării, 2009;
Florin Caragiu, postfaţă la volumul
Grecia - pământ sfânt şi apostolic,
2010; Paul Aretzu, Grecia de la
sacralitate la sfinţenie, prefaţă la
volumul Grecia -pământ sfânt şi
188
apostolic, 2010; în periodice: Dan
Lupescu, Holograme din Ţara Sfântă,
în Lamura, an. 7, nr. 7-8-9, iulie-
august-septembrie 2008, p. 40;
Nicolae Maroga Enceanu, Pelerinaj şi
multă credinţă în Dumnezeu, în
Mesagerul Olteniei, an. 13, nr. 185,
2008. p. 5; Paul Aretzu, Cartea
pelerinului, în Viaţa Românească, nr.
3-4, 2009; Ştefan Vlăduţescu,
Experienţa împăcării, în Ramuri, nr.
6, 2010; Petre Anghel, în Reţeaua
literară, 17 august 2010; Dumitru
Augustin Doman, în Argeş, nr. 8,
2010; Dan Lupescu, Ioan Lascu, Paul
Anghel, Ioana Dinulescu, Nicolae
Coande, Jean Băileşteanu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2009.
PÂRVULESCU, Nicolae
n. 10 iulie 1942, comuna Sălcuţa,
judeţul Dolj.
Prozator.
Şcoala Elementară de 7 ani din
comuna Sălcuţa (1949-1956); Liceul
“Fraţii Buzeşti” din Craiova (1956-
1960); Facultatea de Limba şi
Literatura Română a Universităţii din
Craiova (1960-1965).
Profesor de limba şi literatura
română la Liceul Teoretic “Tudor
Arghezi” din Târgu-Cărbuneşti,
judeţul Gorj (1965-1971); profesor de
limba şi literatura română la Şcoala
Generală din comuna Işalniţa, judeţul
Dolj (1971-1974); profesor de limba
şi literatura română la Liceul
Industrial nr. 1 din Craiova (1974-
1990); inspector şcolar de limba şi
literatura română în cadrul
Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj
(1990-1994); profesor de limba şi
literatura română la Grupul Şcolar
“Traian Vuia” din Craiova (1994-
1999); director al Grupului Şcolar
“Traian Vuia” din Craiova (1999-
2005).
Debut editorial cu volumul
Aniversare (1982).
LUCRĂRI PUBLICATE:
Lucrări literare: Aniversare,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982; Fotoliul vacant, vol. I, roman,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Fotoliul vacant, vol. II, roman,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1990; Instanţe, vol. I, roman, Craiova,
Editura Aius PrintEd, 2006; Instanţe,
vol. II, roman, Craiova, Editura Aius
PrintEd, 2007; Bravo lui!, Craiova,
Editura MJM, 2008.
Lucrări de specialitate: Exerciţii gramaticale pentru
examenele de admitere: Programa
claselor V-VIII, Craiova, Editura
Sibila, 1995; Exerciţii gramaticale
pentru examenele de admitere:
Programa claselor V-VIII, Craiova,
Editura Sibila, 1996 (ediţia a 2-a).
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Constantin M. Popa,
Clasici şi contemporani, eseuri
critice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987; Marian Barbu,
Trăind printre cărţi, vol. I - note,
glose, recenzii, cronici literare,
articole, studii, eseuri, Petroşani,
Editura Fundaţiei Culturale „Ion D.
Sîrbu”, 2001; Marian Popa, Istoria
literaturii române de Azi pe Mâine,
vol. II, 23 august 1944 - 22 decembrie
1989, Bucureşti, Editura Semne, 2009
(ediţie revizuită şi augmentată); în
periodice: Mircea Moisa, în Înainte,
21 aprilie 1982; Ovidiu Ghidirmic, în
189
Ramuri, 19 mai 1982; Ovidiu
Ghidirmic, în Înainte, 10 decembrie
1986; Iuliu Pârvu, în Tribuna, 19
aprilie 1987; Tudor Cristea, Condiţia
personajului: Nicolae Pârvulescu -
"Fotoliul vacant", în Scânteia
tineretului, nr. 27, 4 iulie 1987, p. 2;
Laurenţiu Ulici, în România Literară,
august 1987; Constantin M. Popa, în
Luceafărul, 1 august 1987; Fănuş
Băileşteanu, în Luceafărul, 12 martie
1988; Petre Ciobanu, Moralitatea în
instanţă, în Autograf MJM, nr. 5-6-7,
iulie 2006, p. 10; Mircea Moisa, Un
veritabil şi original ciclu romanesc,
în Mozaicul, nr. 6-7, iulie 2007; Dan
Ionescu, Nevoia de amintire, în
Scrisul Românesc, an. 5, nr. 7-8,
august 2007, p. 6; Mircea Moisa, Un
veritabil şi original ciclu romanesc,
în Mozaicul, an. 10, nr. 6-7, iunie-
iulie 2007, p. 17; Petre Ciobanu,
Nevoia de adevăr, în Ramuri, nr. 2,
2008, p. 14.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
PETRE, Vrânceanu Nicolae
(pseudonimul lui Nicolae Petre)
n. 3 august 1943, Slobozia,
judeţul Ialomiţa.
Poet, eseist, publicist.
Fiul lui Marin Petre şi al Mariei.
Şcoala elementară în oraşul
Slobozia; Liceul „Mircea cel Bătrân”
din Slobozia (1961); Facultatea de
Limba şi Literatura Română a
Universităţii Bucureşti (1961-1966);
Facultatea de Filologie, secţia limba
şi literatura franceză a Universităţii
din Craiova (1983).
Profesor (1966), director (1967-
1968) în Balş, judeţul Olt;
vicepreşedinte al Comitetului pentru
Cultură şi Artă al judeţului Olt (1968-
1970); director la Centrul Creaţiei
Populare Olt (1970-1971); director al
Şcolii generale nr. 1 din Balş; director
al Centrului Judeţean de Îndrumare a
Creaţiei Populare Dolj (1976-1990);
profesor în învăţământul
preuniversitar din Craiova: Liceul
Energetic, Liceul Economic
„Gheorghe Chiţu”, Grupul Şcolar
Construcţii Civile, Liceul Teoretic
„Henri Coandă”.
Membru fondator al Ligii
Culturale Oltenia; redactor la Editura
Literatorul şi revista Meridian;
redactor la ziarul Demnitatea;
membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România (din 1993).
Premii: Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova pentru volumul de versuri
Biblioteca de lut (1999).
Debut publicistic cu poezia
Păsări, în ziarul Oltul (Slatina)
(1968); debut editorial cu volumul de
versuri În ochiul fântânii (1980).
Colaborări: România Literară,
Luceafărul, Flacăra, Suplimentul
Literar-Artistic al Scînteii Tineretului,
Îndrumătorul Cultural, Ramuri,
Meridian, Excelsior, Orizont
Cultural, Confluenţe, Oltul, Înainte,
Almanahul ,,Ramuri”, Arca lui Noe,
ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Mic
îndreptar turistic: Slatina (coautor M.
Butoi), Bucureşti, Editura Meridiane,
1968; În ochiul fântânii, versuri,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1980; Sub semnul soarelui, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1980;
190
Ţărmul de aur, versuri, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1984; Înlănţuiţi de
libertate, versuri, Craiova, Editura
Meridian, 1992; Cetatea zbuciumată,
versuri, Craiova, Editura Meridian,
1993; Cărticica de început, carte
pentru grupele pregătitoare şi elevii
clasei I, Craiova, Editura Ateneu,
1995; Când eram, versuri, Craiova,
Editura Ateneu, 1996; Biblioteca de
lut, Craiova, Editura Ramuri, 1998;
Simfonia muzelor, eseu, Craiova,
Editura Ramuri, 2003; Magia
teatrului pe scena Naţionalului
craiovean, Craiova, Editura Ramuri,
2005; Metafizica formelor, Craiova,
Editura Ramuri, 2006; Caleaşca
zburătoare, Craiova, 2007;
Sărbătoarea darurilor (musical) =
Pretens Celebrations (musical),
ediţie bilingvă, Craiova, Editura
Ramuri, 2007; Copiii oceanului =
The Children of the Ocean, ediţie
bilingvă (traducere în engleză de Irina
Iancu) Craiova, Editura Ramuri,
2008; Viaţă de cronicar, Craiova,
Editura Ramuri, 2008.
Ediţii îngrijite, antologii: Păcală, literatură umoristică
(antologie de …), 1980; Teatru,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1988; I. L. Caragiale, Păcat, proză
(cuvânt înainte de …), Craiova,
Editura Meridian, 1993; George
Topârceanu, Bivolul şi coţofana,
versuri, Craiova, Editura Meridian,
1993; Dunărind cu Dunărea, culegere
de folclor, Craiova, Editura Anteu,
1995.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Personalităţi din Oltenia:
dicţionar (coordonator Paul Cucu,
Alexandru Stuparu, Alina Laura
Enache), Craiova, Editura Sitech,
1999; Călător în Arcadia (antologie
de Şerban Codrin), Craiova, Editura
Anteu, 2000; Florea Miu, Cuvinte şi
spaţiu. Interviuri cu scriitori
contemporani din Oltenia, Craiova,
Editura Ramuri, 2001; Mihai Marcu,
Istoria controversată a literaturii
române. 1945-2005, Craiova, Editura
Socrate, [2007]; Marian Popa, Istoria
literaturii române de Azi pe Mâine,
vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009 (ediţie revizuită şi
augmentată); în periodice: Craiova,
străveche şi nouă cetate, în România
Literară, nr. 21, 21 martie 1981;
Ovidiu Ghidirmic, în Ramuri, 1994;
Marian Beşteliu, în Ramuri, 1999;
Florea Miu, Nicolae Petre
Vrânceanu, în Ramuri, nr. 4, aprilie
2001, p. 14; Ioan Lascu, O "muză"
recuperatoare, în Ramuri, nr. 11-12,
2003, p. 22; Florea Miu, în Raţiunea,
2003; Petre Ciobanu, Naţionalul
craiovean din bucăţele, în Mileniu,
nr. 39-40, 2006; Clara Stănescu, 15
ani într-un volum: Actualitate, în
Cuvântul Libertăţii, nr. 5372, 5 iunie
2007, p. 6; Nicolae Petre-Vrânceanu:
Moment aniversar `65: Constelaţia
Lirei, în Lamura, nr. 7-8-9,
septembrie 2008, p. 39; Laurenţiu
Ulici, Voicu Bugariu, Radu Cârneci,
Dan Rotaru, Constantin Dumitrache,
Artur Silvestri, Simion Bărbulescu,
Constantin Sorescu, Constantin M.
Popa, Vlad Andrei Orheianu, Mircea
Filip, Virgil Dumitrescu.
191
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1994.
POLOGEA, Doina
n. 19 decembrie 1958, Târgu-
Mureş.
Poet, prozatoar.
Fiica lui Moise-
Ionel Pologea şi a
Irmei-Margareta.
Clasele primare
şi gimnaziale la
Liceul ,,Unirea” din
Târgu-Mureş (1965-
1973); Liceul ,,Al.
Papiu-Ilarian” (1974-1977);
Facultatea de Planificare şi
Cibernetică Economică din cadrul
A.S.E. Bucureşti (1976-1981).
Economist la Direcţia Judeţeană
de Statistică Dolj (1981-1985);
economist la Direcţia Apelor din
Craiova (1985-1990); redactor la
Cuvântul libertăţii din Craiova (1990-
1993); redactor la periodicul Pădurea
noastră (1994-1997); sufleur la
Teatrul Naţional din Craiova (1997-
2006); manager al Teatrului pentru
Copii şi Tineret Colibri, Craiova (din
2006).
Membră a Societăţii Ortodoxe a
Femeilor Române, Filiala Craiova.
Premii: Premiul pentru
publicistică al revistelor Amfiteatru şi
Viaţa studenţească (1981); Premiul
Suplimentului Literar al ,,Scânteii
tineretului” pentru povestirile
publicate (1985); Premiul revistei
Ramuri pentru volumul în manuscris
Muntele şi oglinda (1985), care va
apărea abia în 1991; Premiul I la
Concursul de poezie religioasă
“Daniil Sandu Tudor”, Vatra Dornei
(2005); Premiul Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Craiova pentru
volumul de versuri Părtaşii Taborului
(2008); Premiul revistei “Carolina”
(2009).
Debut publicistic în revista
Cutezătorii (1971), iar în perioada
liceală colaborează cu versuri la
Vatra şi Luceafărul; debut editorial
cu volumul de povestiri Pescăruşii nu
se tem de furtună (1988).
Colaborări: Cutezătorii, Viaţa
studenţească, Amfiteatru, Ramuri,
Suplimentul Literar-Artistic al
Scânteii Tineretului, Vatra,
Literatorul, Mozaicul, Cetatea
Creştină, Femeia Ortodoxă, SLAST,
Luceafărul, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Pescăruşii nu se tem de furtună,
Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1988;
Muntele şi oglinda, proză scurtă (în
colaborare cu Patrel Berceanu),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1991; Noi povestiri după piesele lui
Shakespeare, Craiova, Editura
Dyonissos, 1992; Hansel şi Gretel,
dramatizare după Fraţii Grimm,
jucată de Teatrul ,,Colibri” din
Craiova în stagiunea 1997-1998;
Prinţul de piper, piesă pentru copii,
2000; Fantastica făclie, versuri,
Craiova, Editura MJM, 2002; Părtaşii
Taborului, Târgu-Mureş, Editura
Nico, 2007.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Reliefuri. Antologie,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1988; Iulian Boldea, Metamorfozele
textului, Editura Ardealul, 1996; Sud-
Vest. O antologie a scriitorilor
contemporani din Oltenia, Craiova,
Editura Aius, 1998, pp. 245-251;
192
Personalităţi din Oltenia: dicţionar
(coordonator Paul Cucu, Alexandru
Stuparu, Alina Laura Enache),
Craiova, Editura Sitech, 1999;
Sorescu„s choice, Young Romanian
Poets (antologie John Fairleigh),
Editura Bloodaxe Books, 2003;
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003; în
periodice: Magda Bratu, Poeta
Doina Pologea, premiată la Vatra
Dornei, în Cuvântul Libertăţii, nr.
4802, 2 august 2005, p. 4; Marian
Drăghici, Eugenia Tudor-Anton,
Gheorghe Truţă, Florea Miu, Ioana
Dinulescu.
Membră a Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1992.
POPA, Constantin M.
n. 1 septembrie 1943, Braşov.
Critic şi istoric literar, poet,
publicist.
Fiul lui Mihai
Popa şi al Mariei.
Şcoala nr. 10
“Tudor
Vladimirescu” din
Craiova (1950-
1957); Liceul
,,Nicolae Bălcescu” (actual Colegiul
Naţional “Carol I”) din Craiova
(1957-1961); Facultatea de Filologie
a Universităţii “Babeş-Bolyai” din
Cluj-Napoca (1961-1966). Doctor în
filologie al Universităţii din Craiova
cu o teză despre Morfologia
ceremonialului în opera lui Mihail
Sadoveanu (1997).
Profesor de limba şi literatura
română la Filiaşi (1967-1971);
profesor la Şiminicul de Sus, judeţul
Dolj (1971-1976); profesor la
Craiova: Liceul de Arte şi Meserii
“Constantin Brâncuşi”, Şcoala
“Alexandru Macedonski” (1976-
1982); inspector şco1ar (1982-1990);
profesor la Colegiul “Fraţii Buzeşti”
din Craiova (din 1990).
Autorul cronicii literare la revista
Ramuri (1976-1977); redactor şef al
revistei Mozaicul (din 1998).
Premii: Premiul “Şerban
Cioculescu” pentru critică şi istorie
literară al Fundaţiei Scrisul Românesc
(1997); Premiul Filialei din Craiova
a Uniunii Scriitorilor din România
(1997); Premiul “Petre Pandrea”
pentru literatură al revistei Mozaicul
(2000).
Debut publicistic în revista
Tribuna (1965); debut editorial cu
volumul de eseuri critice Replay
(1980).
A publicat ediţii din M. Blecher
şi H. Bonciu.
Colaborări: Steaua,
Contemporanul, Luceafărul, Arhivele
Olteniei, Limbă şi Literatură, Ramuri,
Tribuna, Vatra, Scrisul Românesc,
Literatorul, Observator Cultural,
Meridian, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Lucrări literare: Replay, eseuri,
Bucureşti, Editura Litera, 1980;
Clasici şi contemporani, eseuri
critice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987; Şcoala de îngeri:
poeme, Iaşi, Editura Junimea, 1991;
Mişcarea literară paradoxistă / The
Paradoxist Literary Movement, eseu,
Chicago, Phoenix, 1992;
Hermeneutica lui Adrian Marino,
193
eseu, Craiova, Editura Aius, 1993;
Mihail Sadoveanu: morfologia
ceremonialului, eseu, Craiova, 1996;
Ceremonialul sadovenian, Craiova,
Editura Aius şi Editura Scrisul
Românesc, 1997; Noaptea lui
Vincent, pagini de jurnal, Craiova,
Editura Aius, 1998; Adrian Marino,
studiu monografic, Braşov, Editura
Aula, 2001; Mişcarea literară
paradoxistă, în limba franceză, 2001;
Braţul de la Lepanto, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Lectica lui Cicero, Craiova, Editura
Aius, 2005; Mircea Dinescu: poezia
insurgenţei, Craiova, Fundaţia Scrisul
Românesc, 2006; Coşbuc, Goga:
antologie comentată, Craiova,
Fundaţia Scrisul Românesc, 2007;
Adrian Marino: ideocriticul
impenitent, Craiova, Editura SimArt,
2008; Alecsandri şi literatura
paşoptistă: Antologie comentată,
Craiova, Editura Fundaţiei “Scrisul
Românesc”, 2008; Îngeri provizorii,
Craiova, Editura Aius, 2010.
Lucrări didactice: Limba şi
literatura română în liceu, 1988;
Limba şi literatura română. Manual
pentru clasa a XI-a (coautor) (ediţiile
1989 - 1993); Cui i-e frică de
comentariul literar?, Craiova, Editura
Aius, 1991; Lecturi literare cu noţiuni
de teorie literară. Învăţare logică şi
eficienţă: fişe, Craiova, Editura Aius,
1999.
Antologii (în colaborare): Eminescu, Craiova, Editura
Macedonski, 1992 (ediţia a 2-a,
1994); Blaga: (antologie comentată),
Craiova, Editura Macedonski, 1992;
Caragiale: Antologie comentată,
Craiova, Editura Macedonski, 1993;
Creangă: (antologie comentată),
Craiova, Editura Macedonski, 1993;
Macedonski; Bacovia: (antologie
comentata), Craiova, Editura
Macedonski, 1993; Coşbuc; Goga:
(antologie comentată), Craiova,
Editura Macedonski, 1993; Arghezi:
(antologie comentată), Craiova,
Editura Macedonski, 1993; Eminescu:
antologie comentată, Craiova, Editura
Poesis, 1994; Literatura diasporei:
Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil
Cioran, …: antologie comentată,
Craiova, Editura Macedonski, 1994;
Rebreanu. Slavici: Antologie
comentată, Craiova, Editura Poesis,
1994; Sadoveanu: (Antologie
comentată), Craiova, Editura Poesis,
1994; Sadoveanu: Antologie
comentată, Craiova, Editura
Macedonski, 1994; Călinescu:
(antologie comentată), Craiova,
Editura Macedonski, 1995;
Alecsandri. Literatura paşoptistă,
Craiova, Editura Macedonski, 1995;
Literatura diasporei (antologie
comentată), Craiova, Editura Poesis,
1996; Ramuri: studiu monografic,
corespondentă, manuscrise,
antologie, bibliografie, Craiova,
Editura Macedonski, 1996;
Modernism, tradiţionalism: valori ale
literaturii româneşti interbelice,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1997; Poezia contemporană, Craiova,
Editura Macedonski, 1997; Proza
contemporană, Craiova, Editura
Macedonski, 1997; Sud-Vest: O
antologie a scriitorilor contemporani
din Oltenia (antologie coordonată de
Bucur Demetrian, Ioan Lascu şi …),
Craiova, Editura Aius, 1998; Spirite
enciclopedice în cultura română:
antologie comentată, vol. I-III,
194
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2005.
Ediţii îngrijite şi prefaţate: Florentin Smarandache, America,
paradisul diavolului, Craiova, Editura
Aius, 1992; Octave Aubry, Viaţa
intimă a lui Napoleon (în colaborare
cu Florea Firan), Craiova, Editura
Macedonski, 1992; Ioan Slavici, Zâna
Zorilor, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1994; George Vâlsan,
Românii din Bulgaria şi Serbia,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1996; Florea Firan, Ramuri 1905-
1995, Craiova, Editura Macedonski,
1996; Ilarie Hinoveanu, Vise rebele
(prefaţă de …), Craiova, Editura
Literatorul, 1999; Max Blecher,
Întâmplări în irealitatea imediată.
Inimi cicatrizate. Vizuina luminată.
Corp transparent. Corespondenţă
(ediţie îngrijită, tabel cronologic şi
referinţe critice de …), Bucureşti,
Editura Vinea, 1999; H. Bonciu,
Bagaj. Pensiunea Doamnei
Pipersperg, Craiova, Editura Aius,
2000; Ilarie Hinoveanu, Terori sfidate
(prefaţă de …), Craiova, Editura
MJM, 2003; Florea Firan, Profiluri şi
structuri literare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. I, II
(M-Z) (prefaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Eminescu & Caragiale – 150 (volum
îngrijit de …), Craiova, Editura Aius,
2004; Fizionomia spaţiului public
românesc: perspective europene
(volum îngrijit de …), Craiova,
Editura Aius, 2004; Destinul unei
reviste: “Ramuri”, 1964-2005
(postfaţă de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005; Nicolae
Marinescu, Europa de acasă:
dialoguri despre teatru (postfaţă de
…), Craiova, Editura Aius, 2005;
Nicolae Marinescu, Mozaikul (1838-
1839): Primul periodic de cultură din
Oltenia: Un proiect European
(postfaţă de …), Craiova, Editura
Aius, 2005; Tudorică Mihalache,
Gavvata (prefaţă de …), Craiova,
Editura M. Duţescu, 2005; Adrian
Marino, Descoperirea Europei
(prefaţă de …), Craiova, Editura
Aius, 2006; Xenia Karo, Aventuri
verticale: studiu monografic: Tiberiu
Iliescu (postfaţă de …), Craiova,
Editura Aius PrintEd, 2006; Nicolae
Marinescu, Clipa captivă: dialoguri
despre arta plastic (postfaţă de …),
Craiova, Editura Aius PrintEd, 2008;
Max Blecher, Întâmplări în
irealitatea imediată; Inimi
cicatrizate; Vizuina luminată (ediţie
îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de
…), Craiova, Editura Aius, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Titu Popescu, Estetica
paradoxismului, Bucureşti, Editura
Tempus, 1995; Sud-Vest: O antologie
a scriitorilor contemporani din
Oltenia (antologie coordonată de
Bucur Demetrian, Ioan Lascu şi …),
Craiova, Editura Aius, 1998;
Personalităţi din Oltenia: dicţionar
(coordonator Paul Cucu, Alexandru
Stuparu, Alina Laura Enache),
Craiova, Editura Sitech, 1999; Florin
Vasiliu, Universul paradoxurilor,
Bucureşti, Editura Eficient, 1999; Ion
Soare, Paradoxism şi postmodernism,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Adrianso,
2000; Petru Ponta, în Dicţionarul
scriitorilor români (M-Q), Bucureşti,
Editura Albatros, 2001, pp. 800-801;
Irina Petraş, Panorama criticii
literare româneşti 1950-2000, Cluj-
Napoca, Editura Casa Cărţii de
195
Ştiinţă, 2001, pp. 533-536; Florea
Miu, Cuvinte şi spaţiu, Craiova,
Editura Ramuri, 2001, pp. 239-246;
Marian Barbu, Trăind printre cărţi,
vol. I - note, glose, recenzii, cronici
literare, articole, studii, eseuri,
Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale
„Ion D. Sîrbu”, 2001, pp. 263-265;
Dicţionarul scriitorilor români /
coordonare şi revizie ştiinţifică
Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, vol. III (M-Q), Bucureşti,
Editura Albatros, 2001; Tudor
Nedelcea, Interferenţe spirituale,
Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc,
2002, pp. 483-484; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Marian Barbu, în Trăind printre cărţi,
vol. III, Craiova, Editura Sitech,
2004; Petre Ciobanu, Marginalii de
critică şi istorie literară, Craiova,
Editura MJM, 2004, pp. 70-73;
Medalionul literar - structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu,
Alexandru Gheorghe Cârţu …), vol.
II, Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. II (M-Z),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Dicţionarul general al literaturii
române / Academia Română, vol. V
(P-R), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2006; în periodice:
Mihaela Andreescu, în Ramuri, nr.
15, 1980; Voicu Bugariu, Cartea de
debut. Critica respectuoasă, în
Luceafărul, nr. 36, 1981; Laurenţiu
Ulici, Lectura analitică, în România
Literară, nr. 9, 1982; Ovidiu
Ghidirmic, în Luceafărul, nr. 51,
1987; Marin Beşteliu, Jaloane pentru
o viitoare exegeză, în Ramuri, nr. 12,
1987, p. 10; Alexandru Ruja, în
Orizont, nr. 21, 1988; C. Crişan, în
Steaua, nr. 5, 1988; Dan C.
Mihăilescu, în Litere, Arte, Idei, nr.
48, 1993; Titu Popescu, în
Observator (München), nr. 4,
1993/1994; Constantin Cubleşan, în
Steaua, nr. 6, 1994; M. M. Pop, în
România Literară, nr. 27, 1996;
Bucur Demetrian, Noaptea lui
Vincent sau Jurnalul, eterna
întoarcere, în Convorbiri Literare, nr.
11, 1998; Ioan Lascu, Un triplu
jurnal, în Familia, nr. 6, 1999; Adrian
Marino, în Mozaicul, nr. 2-3, 1999;
Adrian Marino, în Ramuri, nr. 7-8,
2001; Decenium: C. M. Popa -
Oglinzi, în Ramuri, nr. 7-8, iulie-
august 2001, pp. 22-25; Irina Petraş,
în Apostrof nr. 4, 2002; Nicolae
Coande, "Trecerea în presupusul
teritoriu al serenităţii nu-mi trezeşte
fiori escatologici ...", în Cuvântul
Libertăţii, an. 14, nr. 4213, 30-31
august 2003, p. 5; Petre Ciobanu,
Între hermeneutică şi situarea
axiologică, în Universul Cărţii, nr. 1-
2, 2004; Janet Nică, Braţul de
sacrificiu, în Lamura, an. 3, nr. 33-
34-35, septembrie 2004, p. 25.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
196
POPESCU, George
n. 20 februarie 1948, comuna
Bratovoieşti, judeţul Dolj.
Poet, critic literar, traducător,
publicist.
Fiul lui Marin
Popescu şi al
Mariei.
Şoala primară
şi gimnaziul în
localitatea natală;
Liceul Teoretic
,,Nicolae Bălcescu” din Craiova
(1962-1966); Facultatea de Filologie,
secţia română - italiană, Universitatea
din Craiova (1966-1971). Doctor în
filologie cu teza Metaforă şi revelaţie
în opera lui Lucian Blaga, la
Universitatea „Ovidius” din
Constanţa (1998).
Profesor la şcoli din judeţele Olt
şi Dolj; redactor la ziarul Înainte şi
bibliotecar la Biblioteca Judeţeană
,,Alexandru şi Aristia Aman” din
Craiova (1971-1983); redactor la
revista Ramuri (1983-1992); lector
(1993-1999); conferenţiar la
Facultatea de Litere, Universitatea din
Craiova, unde predă cursul de
Literatură italiană modernă (din
2000); redactor şef la revistele
Paradigma (din 1992) şi Autograf.
Membru al Societăţii de Ştiinţe
Filologice, filiala Craiova; membru
fondator al Fundaţiei “Paradigma”;
membru al Colegiului Editorial al
Societăţii Italo-portughezo-braziliene
cu sediul în Sao Paolo (Brazilia);
membru al Consiliului artistic al
Teatrului Naţional „Marin Sorescu”
din Craiova; membru fondator al
Societăţii literare „Marin Sorescu”, cu
sediul în Craiova.
Premii: Premiul pentru
traducere al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (2003);
Premiul pentru întreaga activitate de
traducător al Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Craiova (2005);
Premiul pentru eseistică cu volumul
Proba indicibilului al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova (2008).
Debut publicistic în revista
Ramuri (1965); debut editorial cu
volumul de versuri Desprinderea de
brumă (1984).
Colaborări: Luceafărul,
Ramuri, Steaua, Viaţa Românească,
Vatra, Sinteze, Transilvania,
Paradigma, Mozaic, Convorbiri
Literare, Analele Universităţii din
Craiova, Sinteze, Scrisul Românesc,
ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Poezie: Desprinderea de brumă,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1984; Ştiinţa veselă, Constanţa,
Editura Pontica, 1993; Magna
Impuritas, Constanţa, Editura Pontica,
1997; Scrisori către lady Di, Craiova,
Editura Aius, 2003; Sine nomine.
Fluturi orbi / Farfalle cieche, poeme
(ediţie bilingvă), Craiova, Editura
Aius, 2004; Caligrafia silenziosa,
Curitiba Berlim, Editore Leonardo,
2007.
Eseistică şi critică literară: Tensiunea esenţială. Metaforă şi
revelaţie în opera lui Lucian Blaga,
Constanţa, Editura Pontica, 1997;
Mecanica formei, eseuri, Constanţa,
Editura Pontica, 1999; Pier Paolo
Pasolini. Ereticul corsar, studiu
monografic, Constanţa, Editura
Pontica, 2000; Marin Mincu. Eseu
despre autenticitatea scriiturii,
197
Bucureşti, Editura Eminescu, 2000;
Povara orfanităţii. Eseu despre
poezia lui Mario Luzi, Constanţa,
Editura Pontica, 2005; Povara
orfanităţii. Eseu despre poezia lui
Mario Luzi (ediţie revăzută), Craiova,
Editura Aius, 2007; Poesis vs Krisis:
le aporie dell‟indicibile. Cesare
Pavese, Pier Paolo Pasolini, Claudio
Magris, Vincenzo Consolo, Gunther
Grass. Con una addenda su quattro
artisti abruzzesi, Craiova, Editura
Sitech, 2006; Provocarea
indicibilului, Craiova, Editura Aius,
2007.
Cursuri universitare: Poesia
italiana del Novecento. Lineamenti,
analisi stilistiche, note e commenti,
Craiova, 1998; Da Giovanni Verga ai
nostri giorni. Percorsi didattici di
letteratura italiana, Craiova, Editura
Sitech, 2007.
Traduceri: Loredana Bogliun,
Vorbind despre noi (traducere din
limba italiană), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1989; Alberto
Moravia, Cum să trăieşti cu o soţie
necredincioasă, Craiova, Editura
Dionysos, 1991; Mimmo Morina,
Kuma. Oracol despre cuvântul
revelat, Craiova, Editura Europa,
1991; Antonino Contiliano, Exilul
utopiei, Craiova, Editura Europa,
1991; Cartea tibetană a morţilor
(traducere din limba italiană),
Craiova, Editura Dionysos, 1992;
Giovanni Verga, O păcătoasă,
Craiova, Editura Aius, 1994;
Leonardo Sciascia, Cu orice risc,
Craiova, Editura Aius, 1995; Sören
Kierkegaard, Maladia mortală
(traducere din limba italiană şi studiu
introductiv), Craiova, Editura
Omniscop, 1997; Umberto Eco, Cinci
scrieri morale, Constanţa, Editura
Pontica, 1997; Umberto Eco, Cum se
face o teză de licenţă, Constanţa,
Editura Pontica, 2000; Maria Corti,
Pentru o enciclopedie a comunicării
literare, Constanţa, Editura Pontica,
2000; Gian Paolo Caprettini,
Semiologia povestirii, Constanţa,
Editura Pontica, 2000; Leonardo
Sole, Cuvânt ce tremură, Craiova,
Editura Aius, 2000; Lorenzo Renzi,
Cum se citeşte poezia, Constanţa,
Editura Pontica, 2001; Eugenia
Serafini, Oglinda sufletului, Craiova,
Editura Tigero, 2001; Antonio
Procacci, Lacrimi româneşti, Craiova,
Editura MJM, 2002; Umberto Eco,
Supraomul de masă, Constanţa,
Editura Pontica, 2003; Marco
Lucchesi, Grădina sufletului (ediţie
bilingvă), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Aldo Onorati,
Sincopele iubirii, Craiova, Editura
Aius, 2003; Aldo Onorati, Iubire
blestemată, Craiova, Editura Aius,
2004; Anna Maria Giancarli,
Trucurile realului, I trucchi del reale
(ediţie bilingvă), Craiova, Editura
Autograf, 2004; Igino Creati, Un
tunnel lungo il cuore. Un tunel de-a
lungul inimii (ediţie bilingvă),
prefazione, Pescara, Editura Tracce,
2005; Vittorio Sereni. Poezii (cu un
studiu introductiv de Alfredo Luzi,
ediţie bilingvă, în colaborare cu
Daniela Moise şi Giuseppe
Mosciatti), Craiova, Editura Aius,
2005; Marco Lucchesi, Hyades (ediţie
bilingvă), Craiova, Editura Autograf
MJM, 2005; George Popescu, Marco
Lucchesi, L‟amicizia a quattro mani /
Prietenie la patru mâini (ediţie
bilingvă), Craiova, Editura Autograf
MJM, 2005; Umberto Eco, Cum se
198
face o teză de licenţă (ediţie
revăzută), Iaşi, Editura Polirom, 2006.
Studii în volume colective: De
ce scriu ..., Constanţa, Editura
Pontica, 1996; lucrările Colocviului
Interdisciplinar „Lucian Blaga”,
Analele ştiinţifice ale Universităţii
„Ovidius” din Constanţa, cu eseul
Blaga şi mitul modern al poeziei,
Constanţa, 1996, pp. 129-158; Canon
şi canonizare, Constanţa, Editura
Pontica, 2003, pp. 106-114; Între
Hestia şi Hermes, în pp. 120-132; în
lucrările Colocviului revistei
Mozaicul cu tema Fizionomia
spaţiului public românesc, Craiova,
Editura Aius, 2004; Alice dietro il
muro delle meraviglie, în catalogul
Ierofanie-archetipi / Hierofanii -
arhetipuri, L’Aquila, Editura Forum
Artis, 2004, pp. 28-29; Lo sguardo
bifronte di Giano, în catalogul
Ierofanie - archetipi / Hierofanii -
arhetipuri, L’Aquila, Editura Forum
Artis, 2004, pp. 32-33; Tras -
testualizzazione la material, în
catalogul Ierofanie - archetipi /
Hierofanii - arhetipuri, L’Aquila,
Editura Forum Artis, 2004, pp. 36-37;
Reinventando Icaro, în catalogul
Ierofanie - archetipi / Hierofanii -
arhetipuri, L’Aquila, Editura Forum
Artis, 2004, pp. 40-41; La scrittura
navigante per un mare stretto di
parole pietre; comunicare la Covegno
Internazionale su Vincenzo Consolo
cu tema: La verticalita‟della
scrittura, desfăşurat la Penne (Italia),
în 24-25 noiembrie 2005.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Sud-Vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Aius, 1998, pp. 264-
276; Marin Mincu, Poezia română
actuală, vol. I, Constanţa, 1998;
Personalităţi din Oltenia: dicţionar
(coordonator Paul Cucu, Alexandru
Stuparu, Alina Laura Enache),
Craiova, Editura Sitech, 1999; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Ştefania Mincu, Despre starea
poeziei, Constanţa, 2003; Medalionul
literar - structură permanentă de
cultură şi educaţie (coordonator
Marian Barbu, Alexandru Gheorghe
Cârţu…), vol. II, Craiova, Editura
Ramuri, 2006; Dicţionarul General al
Literaturii Române / Academia
Română, vol. V (P-R), Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 2006;
Mihai Marcu, Istoria controversată a
literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007]; în
periodice: Mona Momescu, Poeţi
promovaţi de Pontica, în Tomis, nr.
12, 1993; Mircea A. Diaconu, Două
experienţe poetice, în Convorbiri
Literare, nr. 4, 2000; Petrer Quince,
Marin Mincu în miezul realului, în
Euphorion, nr. 1-3, 2002; Mircea A.
Diaconu, George Popescu şi fragilul
echilibru, în Cuvântul Libertăţii, an.
14, nr. 4201, 16-17 august 2003, p. 5;
Magda Bratu, Volumul "Scrisori către
lady Di" - vârsta maturităţii poetului
George Popescu, în Cuvântul
Libertăţii, an. 14, nr. 4169, 10 iulie
2003, p. 4.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1991.
199
POPESCU, Lazăr
n. 1 ianuarie 1958, comuna
Slivileşti, judeţul Gorj.
Eseist.
Facultatea de Filologie,
Universitatea de Vest, Timişoara.
Doctor în ştiinţe umane,
specialitatea filologie, la
Universitatea de Vest, din Timişoara.
Profesor la Colegiul Naţional
“Spiru Haret”, Târgu-Jiu; conferenţiar
universitar la Universitatea „Titu
Maiorescu”, Filiala Târgu-Jiu.
Premii şi distincţii: 3 premii
literare pentru poezie, un premiu
pentru proză şi 6 premii pentru critică
literară, la concursuri şi festivaluri
naţionale: Târgu-Jiu, Râmnicu-
Vâlcea, Călăraşi, Braşov, Bistriţa;
Diplomă din partea Asociaţiei
Culturale Autograf „MJM” şi Uniunii
Scriitorilor din România Filiala
Craiova pentru volumul Cinci voci
ale optzecismului (2009).
Debut publicistic cu poezie, în
revista Forum studenţesc, Timişoara
(1980); debut editorial cu volumul de
poezii Alte secunde, alte ipoteze
(1996).
Colaborări: Ramuri, Astra,
Orizont, Rostirea Românească,
Calende, Viaţa Românească,
Columna, Caietele Columna,
Brâncuşi, Antemeridian
Postmeridian, Vitralii, Unu, Portal
Măiastra, Scrisul Românesc,
Caligraf, Gorjul Literar, Mozaicul,
Serile la Brădiceni, Aurora.
LUCRĂRI PUBLICATE: Alte
secunde, alte ipoteze, poezii, Târgu-
Jiu, Editura Alexandru Ştefulescu,
1996; Amurgul traversat: poezii
1983-1986, Târgu-Jiu, Editura
Fundaţiei ,,Constantin Brâncuşi”,
1999; Lecturi rimbaldiene, eseuri
critice, Târgu-Jiu, Editura Studii
Europene, 2002; Concretizări în
irealitatea imediată, eseuri critice,
Târgu-Jiu, Editura Studii Europene,
2002; Banalul în cinci disertaţii,
studii literare, Târgu-Jiu, Editura
Academica Brâncuşi, 2003; Două
lecturi arheologice: Arghezi şi
Montale, eseuri critice, Cluj-Napoca,
Editura Clusium, 2004; Aureola
umbrei, poezii, Târgu-Jiu, Editura
Gorjeanul, 2005; Interogaţii şi
revizuiri: monografia evoluţiei unei
paradigme culturale, eseuri critice,
Craiova, Editura Universitaria, 2005;
Alexianu şi alte prezentări, proză
scurtă, Târgu-Jiu, Editura Gorjeanul,
2005; Omul care trece podul, poezii,
Bucureşti, Editura Vinea, 2006; Trei
exerciţii critice, studii literare,
Craiova, Editura Universitaria, 2007;
Cinci voci ale optzecismului, eseuri
critice, Craiova, Editura Universitaria,
2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Alex. Doru Şerban,
Scriitori gorjeni. Panarama
deceniului 1990 - 2000, Târgu-Jiu,
Editura Ager, 2001; Antologia
membrilor Uniunii Scriitorilor din
România care trăiesc în Gorj
(antologie îngrijită de Gelu Birău,
Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; în periodice: Ion Popescu-
Brădiceni, Alte secunde, alte ipoteze,
în Revista învăţătorimii gorjene, nr.
3-4, decembrie 1996; Mircea Bârsilă,
Alte secunde, alte ipoteze, în Calende,
nr. 7, 1997; Ion Arieşanu, Amurgul
traversat, în Orizont, nr. 5(1424), 20
mai 2001; Paul Aretzu, Aureola
umbrei, în Lucefărul, nr. 43(719), 30
200
noiembrie 2005; Ion Trancău, în
Caietele Columna, nr. 2-3, 2005;
Premiile U.S.R. pentru anul 2008
Filiala Craiova, în Ramuri, nr. 1,
2010; Laurenţiu Ulici, Paul Aretzu,
Ivan Evseev, Gheorghe Grigurcu,
Valentin Taşcu, Valeria Manta
Tăicuţu, Adrian Dinu Rachieru,
Florea Miu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2006.
POPESCU, Spiridon
(pseudonime: Arina Velovan şi
S. Bălănescu)
n. 4 septembrie 1952, satul
Ohaba, comuna Bălăneşti, judeţul
Gorj.
Poet, publicist.
Fiul lui Dumitru Popescu şi al
Ilenei.
Şcoala
generală în comuna
Bălăneşti; Şcoala
profesională din
Lupeni, judeţul
Hunedoara; Liceul
Pedagogic din
Târgu-Jiu.
A lucrat la Termocentrala
Rovinari; deţinător de rubrici
permanente la ziarele: Opinia,
Gorjanul, Ora, Actualitatea Gorjului;
redactor-şef al ziarului Cuvântul
dreptăţii (1990-1992).
A participat la diverse emisiuni
de radio şi televiziune, atât pe plan
local cât şi pe plan naţional.
Unele poeme ale sale au intrat în
repertoriul unor actori renumiţi,
precum Florin Piersic, Horaţiu
Mălăele, Adriana Trandafir.
Poemul Doamne, dacă-mi eşti
prieten (publicat în Ramuri, din
decembrie 1982) a fost pus pe muzică
de Tudor Gheorghe.
Premii şi distincţii: Premiul
revistei Astra la Festivalul Naţional
“Tudor Arghezi”, Târgu-Jiu (1983);
Premiul I şi Premiul Revistei Ramuri
la Festivalul Naţional “Tudor
Arghezi”, Târgu-Jiu (1984); Premiul
al II-lea la Concursul de poezie ”Cel
mai frumos poem al meu”, Bucureşti
(1984); Premiul de Excelenţă pentru
“Cel mai redutabil polemist”, Târgu-
Jiu (1999); Premiul spiritualităţii
gorjene pentru literatură, Târgu-Jiu
(2000); Premiul Festivalului Naţional
“Sensul iubirii” pentru volumul de
versuri “Diavol cu coarne de melc”,
Drobeta Turnu-Severin (2004);
Diploma de excelenţă „pentru
deosebite servicii culturale aduse
Gorjului” acordată, cu ocazia
împlinirii vârstei de 55 de ani, de
Consiliul Judeţean Gorj şi Centrul
judeţean pentru conservarea şi
promovarea culturii tradiţionale
(2007).
Debut publicistic în revista
Ramuri, rubrica Cenaclu (iunie
1974); debut editorial cu volumul de
versuri Oglinda dintre noi (1991).
Colaborări: Ramuri,
Luceafărul, România Literară,
Convorbiri Literare, Poezia, Vatra,
Tribuna, Astra, Brâncuşi, Rostirea
Românească, Oglinda Literară,
Vitralii, Semne, Columna, Caietele
Columna, Portal Măiastra, Revista V,
Cugetarea, Caligraf, Zig-Zag,
Flacăra, Tomis, Scrisul Românesc,
Universul Cărţii, Serile la Brădiceni,
Gazeta Gorjului, Gorjeanul, Opinia,
Ora, Actualitatea Gorjului, Timpul,
201
Provincia Corvină, Cuvântul
Dreptăţii, etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Oglinda dintre noi, versuri, Târgu-
Jiu, Editura Spicon, 1991; 21 de
grame de suflet, versuri, Piteşti,
Editura Zodia Fecioarei, 1996;
Supliment de existenţă, versuri,
Târgu-Jiu, Editura Punct, 1997; Eseu
despre glorie = Essai sur la gloire
(ediţie bilingvă româno-franceză,
traducere de Paula Romanescu),
versuri, Bucureşti, Editura Alcor
Edimpex, 1998; Diavol cu coarne de
melc, versuri, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2003; Înger între scaieţi
(poeme negre în vers gri), versuri,
Târgu-Jiu, Editura Ager, 2004;
Antologia membrilor Uniunii
Scriitorilor din România care trăiesc
în Gorj (antologie îngrijită de Gelu
Birău, Adrian Frăţilă şi de … ),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006.
Prezent în volume colective: Gorjul literar, Târgu-Jiu, 1975, 1977,
1978, 2010; Izvoare de cântec,
Tulcea, 1978; Eminescu - erou literar
(realizator: Maria Toma Domşa),
Deva, Editura Emia, 2000; La masa
tăcerii / Dinner at the Table of
Silence (traducerea în limba engleză:
Liliana Ursu şi Sean Cotter), Cluj-
Napoca, Editura Clusium, 2002;
Poezia cetăţii (realizator: Mihail I.
Vlad), Târgovişte, Editura Macarie,
2003; Cupolă de veac - antologie de
versuri dedicate poetului Mihai
Eminescu (realizator: Mihail I. Vlad),
Târgovişte, Editura Macarie, 2003; Pe
o coajă de vocală - antologie de
versuri dedicate poetului Nichita
Stănescu (realizator: Mihail I. Vlad),
Târgovişte, Editura Macarie, 2003;
Antologia bibliotecii „Convorbiri
literare”, Iaşi, Editura Convorbiri
literare, 2004; Râsu‟ - plânsu‟ lui
Nichita Stănescu (realizator: Laurian
Stănchescu), Bucureşti, Editura Ideea
europeană, 2005; Antologia
membrilor Uniunii Scriitorilor din
România care trăiesc în Gorj,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; Scriitori în ţara lui Brâncuşi,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2007;
Oglinda literară, 2000-2007, Focşani,
Editura Do-MinoR, 2008 (realizator:
Laurian Stănchescu); Îmbrăţişarea
poeţilor (îngrijitorul ediţiei:
Alexandra Andrei), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2009; Amanahul
Gorjului - microenciclopedie, Târgu-
Jiu, 2000; Almanahul „Eminescu la
Floreşti”, Târgu-Jiu, 2000;
Almanahul „Ramuri”, Craiova, 1984,
1985; Almanahul „Flacăra - rebus”,
Bucureşti, 2004, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Izvoare de cântec, Tulcea,
1978; Gheorghe Grigurcu, Haiducul
bacovian, prefaţă în volumul
Supliment de existenţă, Târgu-Jiu,
1997; Al. Doru Şerban, Istoricul
epigramei gorjene, Târgu-Jiu, ediţia I,
Editura Ager, 1997, pp. 126-128;
ediţia a 2-a, Editura Scrisul Gorjean,
2002, pp. 140-141; Al. Doru Şerban
ş.a., Scriitori gorjeni (File de
dicţionar), Târgu-Jiu, Editura Ager,
1998, pp. 128-129; Paula Romanescu,
Luaţi, acesta este… / Prenez, ça
c‟est… (cuvânt înainte), în volumul
Eseu despre glorie / Essai sur la
gloire, Bucureşti, 1998; Eminescu -
erou literar, Deva, 2000; Alex. Doru
Şerban, Scriitori gorjeni. Panarama
deceniului literar 1990-2000 în Gorj,
Târgu-Jiu, Editura Ager, 2001; Geo
202
Vasile, Poezia română între milenii:
Dicţionar de autori, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2002, pp. 222-224; Ion
Popescu-Brădiceni, Metodologia
focului viu, Craiova, Editura Studii
europene, 2002, p. 159; La masa
tăcerii, Cluj-Napoca, Editura
Clusium, 2002; Florea Firan, în
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003, pp.
197-198; Poezia cetăţii, Târgovişte,
2003; Pe o coajă de vocală,
Târgovişte, 2003, Antologia
bibliotecii Convorbiri literare, Iaşi,
2003; Paul Aretzu, Viziuni critice,
Editura Ramuri, 2005, pp. 151-153;
Al. Doru Şerban, Gorjul cultural
1990-2005, Târgu-Jiu, Editura Ager,
2005, pp. 291-293; Aurel Sasu,
Dicţionarul biografic al literaturii
române, vol. II (M-Z), Piteşti, Editura
Paralela 45, 2006, p. 412; Dicţionarul
general al Literaturii Române /
Academia Română, vol. V (P-R),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2006, pp. 370-371;
Gheorghe Grigurcu, Întrebări,
răspunsuri, întrebări, Bistriţa, Editura
Pergamon, 2007, pp. 353-363; pp.
379-391; Al. Doru Şerban, Nelu
Vasile, Autori gorjeni şi cărţile lor -
dicţionar, Târgu-Jiu, Editura
Măiastra, 2007, pp. 302-304; Marin
Arcuş, Diavol cu coarne de melc, în
volumul Ipostaze, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2008, pp. 140-144;
Ion Popescu-Brădiceni, Cristalizarea
hazardului, Cluj-Napoca, Editura
Napoca Star, 2008, pp. 154-155; Petre
Gigea Gorun, Printre epigramiştii
olteni, Craiova, Editura Fundaţia
Scrisul Românesc, 2008, p. 297;
Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989),
Bucureşti, Editura Semne, 2009
(ediţie revizuită şi augmentată); în
periodice: Gorjul literar (1975;
1977; 1978); George Manoniu,
Pasiune pentru muncă şi poezie, în
Gazeta Gorjului, nr. 1324, 22 iulie
1978; Almanahul Ramuri (1984;
1985); Darie Novăceanu, Atelierul
literar, în Flacăra, nr. 8(1705), în
cadrul rubricii Atelierului literar, 26
februarie 1988; Darie Novăceanu, în
Flacăra, nr. 44(1793), 3 noiembrie
1989; Ion Cepoi, Oglinda dintre noi
sau Despre poezie, în Gorjeanul, nr.
673(1793), 27 februarie 1992; N.
Brânzan, Oglinda dintre noi, în
Gorjeanul, nr. 639-640(1759-1760),
19 ianuarie 1992; Alex Ştefănescu,
Un manuscris în aşteptarea
editorului, în Zig-Zag, nr. 49(190),
decembrie 1993; Nicolae Brânzan,
Polenizarea îngerilor, în Gorjeanul,
nr. 1088-1089(2208-2209), 4 iulie
1993; N. Gâtan, Cu Romulus
Vulpescu despre ... Spiridon Popescu,
în Gorjeanul, nr. 1070-1071(2190-
2191), 12-13 iunie 1993; Alex
Ştefănescu, Un manuscris în
aşteptarea editorului, în Zig-Zag, nr.
49, 23-31 decembrie 1993; Ion
Popescu, Poeţi gorjeni, în Gorjeanul,
16 februarie 1994; Ion Tarbac, Poeţi
gorjeni: Spiridon Popescu, un poet de
... milioane, în Ager, nr. 19, ianuarie
1994; Ion Popescu-Brădiceni, Poeţi
gorjeni: Spiridon Popescu, în
Gorjeanul, nr. 1282(2402), 16
februarie 1994; Constantin
Dumitrache, în Brâncuşi, nr. 3,
septembrie 1995; Ion Popescu,
Lansare de carte: 21 de grame de
203
suflet, de Spiridon Popescu, în
Gorjeanul, nr. 1875, 31 mai 1996;
Tudor Voinea, Note de lector: 21 de
grame de suflet, în Ager, nr. 28, iunie
1996; Ion Popescu, Jurnal de lectură:
Ironia şi inocenţa, în Gorjeanul, nr.
1903, 10 iulie 1996; Tudor Voinea,
Note de lector: Un poet pur sânge -
Spiridon Popescu, în Ager, nr. 52,
octombrie 1996; Ion Popescu, Profil
liric: Spiridon Popescu şi ... cele mai
valoroase versuri ale sale, Dora şi
Irina, în Gorjeanul, nr. 2010, 16
decembrie 1996; Gheorghe Grigurcu,
Haiducul bacovian, în
Contemporanul, nr. 32, 7 august
1997; Mircea Moisa, Supliment de
existenţă, în Ramuri, nr. 10,
octombrie 1997; Geo Vasile, Lauri pe
eşafod, în Luceafărul, nr. 32, 16
septembrie 1998; Veronica Tribus,
Eseu despre glorie, în Caietele
Columna, nr. 2(26), aprilie-iunie
1998; Cristina Cârstea, Haiducul
bacovian, în artPanorama, nr. 8,
iunie 1998; Toma Grigorie,
Fascinaţia gloriei, în Ramuri, nr. 7-8,
iulie-august 1998; Ion Hirghiduş,
Interogaţii asupra existenţei în exces,
în Luceafărul, nr. 22, 9 iunie 1999;
Nicolae Dragoş, Încă un Popescu
celebru?, în Caietele Columna,
ianuarie-martie 1999; Eugen Evu,
Spiridon Popescu sau diamantul care
cântă, în Semne, iunie 1999; Emilia
Dabu, Eseu despre glorie, în Şansa
culturii, 13 octombrie 1999; Ion
Hirghiduş, Interogaţii asupra
existenţei în exces, în Luceafărul, nr.
22, 9 iunie 1999; Alexandru Florin
Ţene, în Curierul, 1 ianuarie 2000;
Almanahul Gorjului -
microenciclopedie, 2000; Almanahul
“Eminescu la Floreşti”, 2000;
Victoria Milescu, Eseu despre glorie /
Essai sur la gloire, în Universul
cărţii, nr. 8-9 (116-117), august-
septembrie 2000; Ion Popescu-
Brădiceni, Poetul care se scrie pe
sine, în Serile la Brădiceni, nr. 4,
octombrie 2000; Alexandru Florin
Ţene, Supliment de existenţă, în
Convorbiri literare, nr. 2(62),
februarie 2001; Ion Popescu-
Brădiceni, Vieţuind în starea de
spirit, în Serile la Brădiceni, nr. 6,
octombrie 2002; Valentin Taşcu, În
spaţiul poetic al Republicii Gorj, în
Luceafărul, 21 ianuarie 2004; Paul
Aretzu, Un diavol bine dispus, în
Ramuri, februarie-martie 2004; Ion
Pachia Tatomirescu, Spiridono
ludens, în Rostirea Românească, nr.
1-2-3, 2004; Almanahul “Flacara -
rebus”, 2004; Alex Ştefănescu, Cărţi
noi, răsfoite de Alex Ştefănescu, în
România literară, nr. 37, 22-28
septembrie 2004; Adrian Dinu
Rachieru, Masca ludismului, în
Convorbiri Literare, nr. 10(106),
octombrie 2004; Gheorghe Neagu,
Bibliopolis, în Oglinda Literară, nr.
42, iunie 2005; Gheorghe Neagu, nr.
43, iulie 2005; Andrei Petruş,
Spiridon Popescu - înger între scaieţi,
în Oglinda literară, nr. 45, septembrie
2005; Valeria Manta-Tăicuţu, Din
nou de-a râsu‟-plânsu‟, în
Luceafărul, nr. 10, 15 martie 2006;
Lazăr Popescu, Haiducul arghezian,
în Rostirea Românească, nr. 1-2-3,
2006; Emilian Marcu, Vitrina
cărţilor, în Convorbiri Literare, nr. 5
(125), mai 2006; Florea Firan,
Antologia Scriitorilor din Gorj, în
Scrisul Românesc, nr. 3-4(43-44),
martie-aprilie 2007; Ion Arieşanu, O
filă lângă altă filă …, în Paralela 45,
204
7 august 2007; Adrian Dinu Rachieru,
Anotimpul antologiilor (IV), în
Convorbiri Literare, nr. 7(139), iulie
2007; Ion Arieşanu, O filă lângă altă
filă, în Paralela 45, 7 august 2007;
Ion Trancău, Un poet haiduc, în
Polemika, nr. 70, 6-12 septembrie
2007; Ion Trancău, Un poet
haiduc?…, în Caietele Columna, nr.
4, 2008; Gabriel Nedelea, Întâlnirea
poeţilor, în Scrisul Românesc, nr. 8,
august 2009; Alensis De Nobilis,
Spiridon Popescu, haiducul care
„scrie” cu şişul, în Timpul, nr.
9(519), 2-8 aprilie 2010.
Alte referinţe au mai fost
formulate de: Aurel Antonie, Mihail
I. Vlad, Ion Şoldea, P. Maxim, Sabin
Velican, Vasile Ponea etc.
Membru al Uniunii
Scriitorilor din România - Filiala
Craiova din anul 1999.
PREDA, Constantin
n. 11 ianuarie 1961, satul
Damian, comuna Sadova, judeţul
Dolj.
Poet, publicist.
Fiul lui Petre Preda şi al
Gheorghiţei.
Şcoala
generală din
Damian; Liceul
“Fraţii Buzeşti” din
Craiova (1974-
1978); Facultatea
de Jurnalism şi
Ştiinţele Comunicării, Universitatea
Bucureşti (1994).
Metodist la Casa de Cultură a
Tineretului din Craiova (1982-1990);
redactor la periodicele Cuvântul
Libertăţii, Gazeta de Sud, Naţional, 7
Plus, Meridian; director literar-artistic
al ziarului Ediţie Specială de Oltenia;
redactor-şef al revistei Balcania.
Membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România.
Premii: Premiul revistei SLAST,
pentru poezie (1983); Premiul
Uniunii Tineretului Comunist pentru
volumul Sora mea, înserarea (1984);
Premiul revistei Ţara, pentru poezie
şi publicistică (1990); Premiul
“Alexandru Macedonski”, acordat de
Inspectoratul pentru Cultură al
judeţului Dolj, pentru volumul,
Plânsul, floarea secretă a Morţii
(1996); Premiul Filialei Craiova a
Uniunii Scriitorilor din România
pentru volumul, Simbria mea, sărutul
(1998); Ordinul “Sfântul Nicodim”,
acordat de ierarhul luminat Nestor
Vornicescu, Mitropolitul Olteniei,
preşedintele Comisiei de Sanctificare
a Sfinţilor Români (1998); Premiul
“Mihai Eminescu”, acordat de
Fundaţia “Scrisul Românesc” (2000);
Premiul Filialei Craiova a Uniunii
Scriitorilor din România (2001).
Debut publicistic în Flacăra (nr.
41, 8 octombrie 1981, p. 19); debut
editorial cu volumul de versuri, Sora
mea, înserarea (1984).
Colaborări: Viaţa Românească,
Flacăra, Ramuri, România Literară,
Luceafărul, Amfiteatru, Astra,
Cronica, Suplimentul Literar-Artistic
al “Scânteii tineretului” (SLAST),
Steaua, Contemporul, Convorbiri
Literare, Tomis, Facla Literară,
Teatrul, Literatorul, Literatura şi
Arta (Chişinău), Lumina (Novi Sad),
Mihai Eminescu (Sidney-Australia),
Tibiscus (Uzdin).
LUCRĂRI PUBLICATE: Sora
mea, înserarea, Craiova, Editura
205
Scrisul Românesc, 1984; Fiecare cu
steaua lui, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1985; Fire de poet,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1988; Oare acesta să fie
sufletul?, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1990; Plânsul, floarea
secretă a Morţii, Craiova, Editura
Crisadi, 1995; Teama de a te pierde,
Bucureşti, Editura Vinea, 1997;
Simbria mea, sărutul, Timişoara,
Editura Helicon, 1998; Te-am iubit
soldăţeşte, cu dragostea unui întreg
regiment, Bucureşti, Editura Vinea,
1999; Tablou cu îngeri păzitori,
Craiova, Editura Agora, 2000;
Fantasme cu mirese zburând,
Craiova, Editura Ramuri, 2001; Ştiu
pe de rost moartea, Craiova, Editura
MJM, 2002; Poezii, Drobeta Turnu-
Severin, 2002; Melopee pentru Aniţa,
Editura Europa, 2003; Flacăra din
inima cenuşei, Craiova, Editura MJM,
2005; Lăcrimariu, Craiova, Editura
MJM, 2005; Craiova, dulcea mea
„groapă cu lei”, Craiova, Editura
MJM, 2005; Cântece despre
frumoasa inimii trecere, Craiova,
Editura MJM, 2006; Mama, cel mai
frumos surâs al lui Dumnezeu,
Craiova, Editura MJM, 2007;
Miracole, Craiova, Editura Fundaţia
“Scrisul Românesc”, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Ion Rotaru, O istorie a
literaturii române, vol. 3 (1944-
1984), Bucureşti, Editura Minerva, p.
517; Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Aius, 1988, pp. 277-
285; Traian T. Coşovei, Pornind de la
un vers, „Zăpada-i aer respirat de
fată”, Bucureşti, Editura Eminescu,
1990, pp. 53-56; Nicolae Ţone,
Teama de a te pierde, Editura Vinea,
1997, pp. 5-24; Valeriu Bârgău,
Generaţia ‟80, Precursori şi urmaşi,
„Constantin Preda”, Deva, Editura
Călăuza, 1999, pp. 109-111;
Personalităţi din Oltenia: dicţionar
(coordonator Paul Cucu), Craiova,
Editura Sitech, 1999, p. 207;
“Interferenţe spirituale oltene”,
Craiova, Editura Sitech, 1999, p. 228;
“Cartea, a câta putere în stat?”,
Craiova, Fundaţia “Scrisul
Românesc”, 1999, pp. 122-125;
Dumitru Micu, Istoria Literaturii
Române (De la creaţia populară la
postmodernism), Bucureşti, Editura
Saeculum I.O., 2000, p. 398; Ion
Rotaru, O istorie a literaturii române,
vol. V (Poezia românească de la al
doilea război mondial până în anul
2000), „Alte orientări
neotradiţionaliste”, Bucureşti,
Editura Niculescu, 2000, pp. 394-396;
Ion Deaconescu, Arheologia lecturii,
Editura Europa, 2001, pp. 60-62;
Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu,
Craiova, Editura Ramuri, 2001, pp.
247-252; Ovidiu Ghidirmic,
Fantasme cu mirese zburând,
Craiova, Editura Ramuri, 2001, pp. 5-
16; Marian Popa, Istoria literaturii
române de azi pe mâine, vol. II,
Fundaţia Luceafărul, 2001, pp. 470-
471; Who‟s Who în România,
Bucureşti, Editura Pegasus Press,
2002; Geo Vasile, Poezia română
între milenii: Dicţionar de autori,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002,
pp. 224-225; Marian Barbu, Trăind
printre cărţi, Petroşani, Fundaţia „I.
D. Sârbu”, 2002, pp. 78-80, 81-85;
Florea Firan, Profiluri şi structuri
literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. II, Craiova,
206
Editura Scrisul Românesc, 2003, pp.
204-205; Aurelian Titu Dumitrescu,
Viaţa la zi, Editura Semne, 2003, pp.
52-53; Lucian Chişu, Nouăzeci şi
nouă de cărţi, Editura Scrisul
Românesc, 2004, pp. 157-158, 16-19;
Selecţia lui Sorescu, Belfast, Editura
Bloodaxe Books, 2004, pp. 85-95;
Petre Ciobanu, Ataşamentul faţă de
valorile perene, în volumul
Marginalii de critică şi istorie
literară, Craiova, Editura MJM, 2004,
pp. 131-133; Paul Aretzu, Viziuni
critice, Craiova, Editura Ramuri,
2005, p. 154; Gabriel Chifu,
Lăcrimariu, Craiova, Editura MJM,
2005, p. 5; Constantin Cubleşan, De
la tradiţie la postmodernism, Editura
Decebal, 2005, pp. 126-127; Aurel
Sasu, Dicţionarul biografic al
literaturii române, vol. II (M-Z),
Piteşti, Editura Paralela 45, 2006;
Dicţionarul general al Literaturii
Române /Academia Română, vol. V
(P-R), Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2006; Petre Ciobanu,
Minotaurul şi floarea de crin,
Craiova, Editura Ramuri, 2006, pp.
71-73; Mircea Moisa, Memoria
culturală şi dinamica ei, Craiova,
Editura Ramuri, 2006, pp. 256-259;
Petre Ciobanu, Flash-uri critice,
Craiova, Editura Ramuri, 2008, pp.
31-33; Marian Popa, Istoria literaturii
române de Azi pe Mâine, vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989)
(ediţie revizuită şi augmentată),
Bucureşti, Editura Semne, 2009; în
periodice: Fănuş Neagu, Fănuş
Neagu vă propune un poet nou, în
Flacăra, 1981, p. 19; Alex
Ştefănescu, Floarea de stâncă, în
SLAST, an. 2, nr. 57, 24 octombrie
1982, p. 6; Gabriela Negreanu,
Ceremonia, în SLAST, an. 2, nr. 57,
24 octombrie 1982, p. 7; Tudor
Cristea, Pasărea şi norul, în SLAST,
an. 2, nr. 57, 24 octombrie 1982, p. 7;
Laurenţiu Ulici, Prima verba, în
România Literară, an. XIX, nr. 6, 6
februarie, p. 11; Fănuş Neagu, Am
trăit-o împreună, în SLAST, 24 iulie
1983, p. 6; Constantin Sorescu,
Cronică la 13 poeme, în SLAST, anul
III, nr. 39(105), 25 septembrie 1983,
p. 2; Constantin Sorescu, în SLAST,
octombrie 1983, p. 5; Aurelian Titu
Dumitrescu, Constantin Preda, în
SLAST, nr. 1(119), 1 ianuarie 1984, p.
9; Victor Atanasiu, Universuri şi
planete lirice, în SLAST, 1 decembrie
1984, p. 4; Victor Atanasiu, Debuturi
colective - valori individuale, în
Scânteia Tineretului, an. XLI, nr.
11112, 21 februarie 1985, p. 2;
Constantin Sorescu, Sora mea,
înserarea, în SLAST, nr. 13(184), 31
martie 1985, p. 2; Radu G. Ţeposu,
Debuturi colective, în Flacăra, 1985;
Constanţa Buzea, Cîntece despre
frumoasa inimii trecere, în
Amfiteatru, an. XXIII, nr. 1(277),
septembrie 1985, p. 11; Constanţa
Buzea, Sesizând asemănări şi
diferenţe, în Amfiteatru, anul XIX, nr.
10(238), octombrie 1985, p. 11;
Constanţa Buzea, Stoluri poetice, în
Amfiteatru, anul XIX, nr. 9(237),
septembrie 1985, p. 11; Nicolae
Diaconu, Sora mea, înserarea, în
Ramuri, nr. 11(257), 15 noiembrie
1985, p. 11; Adrian Păunescu,
Obiectivităţi sentimentale, în SLAST,
anul V, nr. 49(220), 8 decembrie
1985, p. 7; Mircea Dinescu,
Obiectivităţi sentimentale, în SLAST,
anul V, nr. 49(220), 8 decembrie
1985, p. 7; Gheorghe Tomozei,
207
Obiectivităţi sentimentale, în SLAST,
anul VI, nr. 49(220), 8 decembrie
1985, p. 7; Constanţa Buzea, O
creangă cu albine cu tot, în
Amfiteatru, anul XX, nr. 1(241),
ianuarie 1986, p. 11; Constantin
Sorescu, Un caz de metamorfoză
lirică, în SLAST, anul VI, nr. 1(224),
5 ianuarie 1986, p. 5; Ovidiu
Ghidirmic, Fiecare cu steaua lui, în
Înainte, anul XLII, nr. 12703,
februarie 1986, p. 2; Adrian
Păunescu, Tânărul poet şi satul său,
în Contemporanul, nr. 7(2048), 14
februarie 1986; Vladimir Bălănică,
Vinovat de lumină, în Tomis, nr. 3,
martie 1986, p. 6; Al. Călinescu,
Lirism şi reflexivitate, în Cronica, nr.
18(1057), anul XXI, 30 aprilie 1986,
p. 4; Adrian Păunescu, Odă poeţilor
români, în Contemporanul, iulie
1986, p. 11; Victor Atanasiu, Steaua
graţiei, în Ramuri, nr. 8, 15 august
1986, p. 7; Traian T. Coşovei,
Constantin Preda - Fiecare cu steaua
lui, în SLAST, anul VI, nr. 35 (258),
30 august 1986, p. 4; Buia Simion,
Csillagszamlalas, în Ifjumunkas, 18
octombrie 1986, p. 5; Ioan Alexandru,
Drum la Craiova, în Flacăra, anul
XXXVI, nr. 24, 16 octombrie 1987,
p. 11; Ioan Alexandru, Craiova, în
Luceafărul, 24 octombrie 1987, pp. 1-
6; A. I. Brumaru, Fiecare cu steaua
lui, în Astra, nr. 4, 1987, p. 10;
Gabriel Rusu, Exuberanţa
melancolie, în SLAST, 1988, p. 4;
Ioan Alexandru, Drum la Craiova, în
Luceafărul, 25 iunie 1988, p. 7; Tania
Radu, Semnal, în Flacăra, anul
XXXVIII, nr. 5(1754), 3 februarie
1989; Ovidiu Ghidirmic, Fire de poet,
în Înainte, anul XLV, nr. 13694, 19
februarie 1989, p. 2; Bucur Demtrian,
Univers sărbătoresc, în Ramuri, nr. 3,
martie 1989; Valeriu Cristea,
Valenţele talentului, în România
Literară, anul XXII, nr. 10, 9 martie
1989, p. 10; Laurenţiu Ulici, Poeţi
tineri (I), în Contemporanul, nr.
11(2208), 10 martie 1989, p. 11;
Lucian Chişu, Fire de poet, în
Luceafărul, anul XXXII, nr.
10(1400), 11 martie 1989, p. 2;
Constantin Pricop, În faţa
miracolelor, în Convorbiri literare,
anul XCVI, nr. 1231, martie 1989, p.
7; Gheorghe Tomozei, Cu o floare-n
colţul gurii, în Flacăra, anul
XXXVIII, nr. 14, aprilie 1989, p. 11;
Radu Sorescu, În universul memoriei,
în Luceafărul, anul XXXII, nr. 18
(1048), 6 mai 1989, pp. 1-7;
Alexandru Ţion, Onestitatea rostirii,
în Astra, nr. 6, iunie 1989, p. 15;
Tudor Cristea, Maniera tânără, în
Argeş, nr. 4, 1989, p. 10; Ioan Lascu,
Oare acesta să fie sufletul?, în
Ramuri, 1990; Gabriel Rusu, Puţin
mai altfel, tot despre sentimente, în
SLAST, 17 noiembrie 1990, p. 5; Dan
Lupescu, Colegi de generaţie -
Constantin Preda, în Cuvântul
Libertăţii, 12 ianuarie 1992, p. 2;
George Stanca, în VIP, anul V, nr. 13,
26 martie - 1 aprilie 1996, p. 15; C.
Stănescu, 37 pentru unul, în
Adevărul, nr. 1842, 12 aprilie 1996, p.
4; Virgil Dumitrescu, Poezia cu
petale de rouă, în Cuvântul Libertăţii,
12 ianuarie 1996, p. 3; Ion Dobrescu,
O reîntoarcere în eternitate, în
Vremea, 13 februarie 1996, p. 3;
Lucian Chişu, Forţa ascunsă a
lirismului, în Literatorul, anul VI, nr.
34(255), 25-30 august 1996, p. 4;
Ciprian Chirvasiu, Constantin Preda -
un poet al sfârşitului de mileniu, în
208
Student Parti, anul II, nr. 28(65), 9-15
octombrie 1996, p. 6; Virgil
Dumitrescu, Bucuria de a te re(găsi),
în Cuvântul Libertăţii, 22-23 martie
1997, p. 3; Constantin Ilie, Amantia
Verba din poezia de dragoste, în
Gazeta de Sud, anul III, nr. 704, 3
iulie 1997, p. 11; Adrian Păunescu, O
excepţională carte de poezii de
dragoste, în Gazeta de Sud, nr. 708, 8
iulie 1997, p. 11; S. Badea, Omul
zilei, în Jurnalul Naţional, anul V, nr.
1253, 11 iulie 1997, p. 5; Ciprian
Chirvasiu, În zăgazurile metaforei
pure, în Viaţa Românească, anul
XCII, nr. 7-8, iulie-august 1997, pp.
154-156; Andrei Păunescu, în
Vremea, nr. 1279, 10 august 1997, p.
2; Gabriela Hurezean, Constantin
Preda nu pierde poezia, în Naţional,
nr. 25, 14 august 1997, p. 6; C.
Stănescu, Un extraterestru, în
Adevărul, nr. 2260, 27 august 1997,
p. 4; Ion Popescu, Constantin Preda,
un poet între efemer şi vecie, în Serile
de la Brădiceni, anul I, nr. 1,
septembrie 1997, p. 2; Emanuel Albu,
Venind spre Craiova, în Cuvântul
Libertăţii, anul VIII, nr. 2256, 24
noiembrie 1997; Dan Lupescu,
Teama de a te pierde, între Suferinţă
şi Iubire, în Obiectiv Magazin, nr. 33,
1997, anul III(100), pp. 8-9; Adrian
Păunescu, Teama de a te pierde, între
Suferinţă şi Iubire, în Obiectiv
Magazin, anul III(100), nr. 33, 1997,
pp. 8-9; Marian Barbu, Teama de a te
pierde, între Suferinţă şi Iubire, în
Obiectiv Magazin, anul III(100), nr.
33, 1997, pp. 8-9; Mihaela Barbu,
Constantin Preda - un îndrăgostit
fără leac, în Naţional, anul II, nr. 217,
2 martie 1998, pp. 1-2; Vasile Morar,
Scrisoare, în Glasul Maramureşului,
anul II, nr. 37, 21 mai 1998, p. 4;
Adrian Alui Gheorghe, Constantin
Preda - Teama de a te pierde, în
Convorbiri literare, iulie 1998, p. 8;
Petre Tănăsoaica, Ieri, un poet m-a
învăţat să mă apăr, în Viaţa Vâlcii,
anul II, nr. 288, 27 august 1998, p. 1;
Irina Ţolea, Constantin Preda şi-a
ales singur “răsplata” pentru
pasiune: Simbria mea, sărutul, în
Jurnalul Naţional, anul VI, nr. 1647,
22 octombrie 1998, p. 3; Ioan Tecşa,
Simbria mea, sărutul, în Gazeta de
Sud, nr. 1107, 26 octombrie 1998, p.
1; Marian Barbu, Impunerea unui
poet, în Luceafărul, nr. 47(390), 30
decembrie 1998, p. 4; Andrei
Păunescu, Teama, în ediţie revăzută,
în Vremea, anul VI, nr. 1326, 17
octombrie, p. 2; Valeriu Bârgău, De
la bibelou poetic la poezie, în
Ardealul literar şi artistic, anul II, nr.
5, 1998, p. 3; Ion Roşioru, Fiestă
lirică, în Tomis, nr. 1(342), anul IV
(XXXIV), ianuarie 1999, p. 8;
Nicolae Tone, în Naţional, anul III,
nr. 481, 11 ianuarie 1999, p. 2; Eugen
Arnăutu, în Gazeta de Sud, nr. 1168,
11 ianuarie 1999, p. 2; Tudor
Nedelcea, Simbria unui poet aflat la
vreme de fericire, în Literatura şi
Arta, nr. 8(2792), 25 februarie 1999;
Florea Miu, Expresivitate lirică, în
Ramuri, nr. 3(994), martie 1999, p. 9;
Eugen Evu, Cu scuturi sau fără
scuturi, Constantin Preda confirmă
boemiada, în Semne, anul I, martie
1999, p. 4; Dinu Săraru, Eveniment
editorial, în Gazeta de Sud, anul V,
nr. 1276, 19 mai 1999, p. 1; Fănuş
Neagu, Constantin Preda urmează
destinul marilor poeţi, în Naţional, 20
mai 1999, p. 2; Grigore Vieru,
Calităţi caracteristice numai
209
distinşilor visători şi luptători, în
Naţional, 21 mai 1999, p. 2; Dinu
Săraru, Recrut perpetuu al iubirii, în
Naţional, 21 mai 1999, p. 2; Ionuţ
Udrea, Te-am iubit soldăţeşte, cu
dragostea unui întreg regiment, în
“Mihai Eminescu” (Sidney-
Australia), anul 9, mai-iunie 1999, pp.
20-24; Tudor Nedelcea, Manual de
visătorie, în Literatorul, anul IX, nr.
6-7(339-340), 12-26 octombrie 1999,
p. 4; Daniel Mariş, Constantin Preda
sau fascinaţia naufragiului, în
Ardealul literar şi artistic, anul III,
nr. 2-3(7-8), 1999, p. 15; Mircea
Moisa, Poezia ca stare existenţială, în
Ramuri, nr. 1(1003), ianuarie 2000, p.
13; Ion Deaconescu, în Cotidianul,
anul X, nr. 2557, 10 ianuarie 2000, p.
6; Roxana Ichim, Flash-uri
ispititoare, în Ultima oră, 28
februarie 2000, p. 7; Ion Deaconescu,
Te-am iubit soldăţeşte, cu dragostea
unui întreg regiment, în Steaua, anul
LI, nr. 2-3, februarie-martie 2000, p.
64; Ion Roşioru, Tratat de voluptate,
în Tomis, anul V (XXXV), nr. 3(356),
martie 2000, p. 7; Tudor Nedelcea,
Un poet care poate iubi cu dragostea
unui întreg regiment, în Zum (New
York), 23 iunie 2000, p. 38; Fănuş
Neagu, Vin bun şi petrecere de taină,
în Naţional, anul IV, nr. 974, 15
august 2000, p. 2; Ion Floricel,
Constantin Preda şi al său Tablou cu
îngeri păzitori, în Ramuri, nr.
11(1013), noiembrie 2000, p. 13;
Lucian Chişu, Constantin Preda,
Tablou cu îngeri păzitori, în
Literatorul, nr. 3-6(345-348), 2000, p.
4; Ştefan Mitroi, Constantin Preda,
un oltean care haiduceşte prin
cuvinte, în Dimineaţa, anul X, nr.
16(2944), 16 noiembrie 2000, p. 8;
Cartea lui Constantin Preda - o
demonstraţie de virtuozitate lirică, în
Cotidianul, anul X, nr. 2612, 14
martie 2000, p. 7; Ion Deaconescu,
Tablou cu îngeri păzitori, în Cronica
Română, anul VIII, nr. 2499, 2 aprilie
2001, p. 7; Grigore Grigorescu,
Bunătate întru eternitate, în
Literatura şi Arta, nr. 5(2893), 1
februarie 2001, p. 8; Virgil
Dumitrescu, în Cuvântul Libertăţii,
anul XII, nr. 3364, 2001, p. 4;
Constantin Codiţă, în Meridian, nr. 8,
2001; Carletta Elena Brebu, Tablou
cu îngeri păzitori, în Ateneu, anul 38,
nr. 5(380), mai 2001; Carletta Elena
Brebu, Teama de a te pierde, în
Ateneu, anul 38, nr. 7(382), iulie
2001; Virgil Dumitrescu, Cartea
cărţilor lui Constantin Preda, în
Ediţie Specială de Oltenia, 29
octombrie 2001; Mircea Moisa,
Constante imanente ale poeziei, în
Ramuri, nr. 11-12, noiembrie-
decembrie, 2002; Mircea Micu,
Mirese zburând printre noi, în
Cronica Română, anul IX, nr. 2752,
31 ianuarie 2002, pp. 1-2; Ion
Deaconescu, Constantin Preda -
cântăreţul sânilor mici, în Naţional,
anul VI, nr. 1418, 12 ianuarie 2002;
Nicolae Silade, Constantin Preda sau
efectul elogiilor timpurilor asupra
unei firi de poet, în Cuvinte
româneşti, Lugoj, anul I, nr. 3, 2002;
Paul Aretzu, Infinitele metafore ale
iubirii, în Ramuri, nr. 11-12,
noiembrie-decembrie 2003, p. 9;
Adriana Creţu, Constantin Preda, în
Argeş, anul III, nr. 37, decembrie
2003; Nicolae Toma, Plânsul, floarea
secretă a Morţii, în Cuvinte
româneşti, Lugoj, anul 2, nr. 4, 2003;
Constantin Buiciuc, Fantasme cu
210
mirese zburând, în Cuvinte româneşti,
Lugoj, anul 2, nr. 4, 2003; Mircea
Moisa, Fiecare cu steaua lui …
poetică, în Ramuri, nr. 5-6, mai-iunie
2005, p. 21; Vlad Ştefănescu, Un
optzecist de unul singur şi un
excepţional poet al înserării:
Constantin Preda, în Argeş, anul
VI(XLII), nr. 6(300), iunie 2007, p.
13; Vlad Ştefănescu, Candoare şi
evocare, în Luceafărul, nr. 42, 21
noiembrie 2007, p. 4; Irina Budeanu,
Cântec despre frumoasa inimii
trecere, în Azi, Seria 4, nr. 4422, 15
august 2007, p. 14; Ionel Groza,
Constantin Preda; Mama, cel mai
frumos surâs al lui Dumnezeu, în 7
plus, 22 octombrie 2007, p. 10;
Mariana Criş, Un poet care pătrunde
dincolo de nespus, în Azi, Seria 4, nr.
4500, 14 noiembrie 2007, p. 3.; Tudor
Negoescu, Constantin Preda sau
voluptatea compunerii, în Literatorul,
nr. 27-28(111-112), iunie 2008, p. 9;
Victoria Milescu, Constantin Preda;
Mama, cel mai frumos surâs al lui
Dumnezeu, în Sud, anul II, nr. 3(104),
martie 2008, p. 6.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
211
R
ROMAN, Ileana
n. 7 ianuarie 1940, satul Roşia,
comuna Căzăneşti, judeţul Mehedinţi.
Poet, prozator, publicist,
editor.
Fiica lui Istrate
Roman şi a Eugeniei.
Clasele primare
în satul Roşia;
clasele gimnaziale în
satul Severineşti,
judeţul Mehedinţi;
Liceul de fete şi Şcoala postliceală de
asistenţi medicali din Drobeta Turnu-
Severin; Facultatea de Filologie a
Universităţii din Bucureşti, secţia
biblioteconomie (1966).
Inspector metodist la Biblioteca
Regională Oltenia (1967-1968);
corector la ziarul Viitorul din Drobeta
Turnu-Severin (1969); metodist la
Casa Creaţiei Populare Mehedinţi
(1969); redactor-şef la ziarul Porţile
de fier (1971-1972); inspector
metodist la Casa de Cultură Orşova
(1973-1974); bibliograf (1974-1992),
director (1993-1998) al Bibliotecii
Judeţene ,,I. G. Bibicescu” Drobeta
Turnu-Severin. A înfiinţat şi condus
cenacluri literare, cel mai longeviv,
Danubius la Drobeta Turnu-Severin
(1974-1989); preşedinte al Fundaţiei
Culturale ,,Alice Voinescu” (1995);
director al Editurii Prier; redactor-şef
al revistei Amfitrion (din 2001);
derulează anual două proiecte
culturale de valoare naţională:
Festivalul de Literatură “Sensul
iubirii” şi Târgul de toamnă al cărţii.
Premii: Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova, pentru volumul de poezii
Nopţile belletriste (1997); Premiul
Ministerului Culturii pentru
monografia „I. G. Bibicescu” sau
viaţa ca operă (1998); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova, pentru romanul
Feminariu (2003); Premiul de
Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din
România (2005); Premiul Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova, Cartea anului, Figuri de stil,
poezii (2007).
Debut publicistic cu poezia Aş
vrea în ziarul Înainte din Craiova
212
(1961); debut editorial cu volumul de
versuri Naşterea zeiţei (1968).
Colaborări: România literară,
Tribuna, Luceafărul, Orizont,
Ramuri, Înainte, Steaua, Tomis,
Argeş, Scânteia, Amfiteatru, Familia,
etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Naşterea zeiţei, versuri, Bucureşti,
Editura pentru Literatură, 1968;
Vărsătorul de piatră, versuri,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1980;
Aproape, versuri, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1981; Râul pentru
Heraclit, versuri, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1989; Nopţile
belletriste, versuri (antologie de
autor), Drobeta Turnu-Severin,
Editura Prier, 1996 (altă ediţie, 1997);
I. G. Bibicescu sau viaţa ca operă,
monografie, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Prier, 1997; Feminariu,
roman, Bucureşti, 2002; Dicţionarul
enciclopedic al judeţului Mehedinţi
(coordonator, coautor, editor …),
Drobeta Turnu-Severin, Editura Prier,
2003; Viaţa şi opera insulei Ada-
Kaleh, monografie, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 2005; Figuri
de stil, Timişoara, Editura Brumar,
2006; Biserici de lemn din judeţil
Mehedinţi, Drobeta Turnu-Severin,
Editura Prier, 2006; Prinţul aurului.
D(r)ama de pică, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 2008.
Redactor al culegerilor literare:
Anotimpuri lirice: Culegere de
versuri, Drobeta Turnu-Severin, Casa
Creaţiei Populare Mehedinţi, 1969;
Mehedinţul lirerar (1970); Ard înalt
apele Dunării (1972).
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Florea Firan, De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975, pp.
389-390; Gheorghe Pituţ, Poeta
ziditoare, în Locuri şi oameni,
scriitori şi parabole, Editura
Eminescu, 1982, pp. 198-200; Justin
Constantinescu, Ion Deaconescu,
Poeţi olteni (1944-1980). Antologie,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982; Dumitru Micu, Istoria
Literaturii Române. De la creaţia
populară la postmodernism,
Bucureşti, Editura Saeculum I.O.,
2000, p. 424; Florea Miu, Cuvinte şi
spaţiu, Craiova, Editura Ramuri,
2001; Geo Vasile, Noaptea poetului,
lumina poemului, în Poezia română
între milenii: Dicţionar de autori,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002,
pp. 230-236; Viorel I. Ionel, Ileana
Roman - Poezia din crucea nopţii, în
Hemografia, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2002; Dicţionarul
enciclopedic al judeţului Mehedinţi
(coordonatori Ileana Roman, Tudor
Răţoi), Drobeta Turnu-Severin, 2003,
pp. 365-366 Dicţionarul enciclopedic
al judeţului Mehedinţi (coordonatori
Ileana Roman, Tudor Răţoi), Drobeta
Turnu-Severin, 2003, p. 284; Florea
Firan, Profiluri literare. Dicţionar,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2003; Aurel Sasu, Dicţionarul
biografic al scriitorilor români,
Editura Dacia, 2006; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine, vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009 (ediţie revizuită şi
augmentată), p. 444, pp. 508-509, p.
607; în periodice: Dumitru Micu, în
Amfiteatru, 15 martie 1965; Dumitru
Micu, în Orizont, nr. 5, 1969; Tudor
Vîlceanu, în Orizont, nr. 4, 1969;
Dumitru Micu, Ileana Roman -
213
Naşterea zeiţei, în România literară,
nr. 13, 1969; Tudor Olteanu, Ileana
Roman - Naşterea zeiţei, în Orizont,
nr. 5, 1969; Mircea Vaida, Ileana
Roman - Vărsătorul de piatră, în
Tribuna, nr. 21, 1981; Ovidiu
Ghidirmic, Ileana Roman - Aproape,
în Ramuri, nr. 3, 1983; Cornel
Ungureanu, Poeţi damnaţi. Ileana
Roman - Râul pentru Heraclit, în
Orizont, nr. 6, 1990; Adrian Dinu
Rachieru, Îngerul de cerneală, în
Luceafărul, nr. 40, 1996; Mircea
Bârsilă, Ileana Roman sau bucuria
scrierii, în Calende, nr. 5, 1998;
Mariana Criş, Ne priveşte Statuia
Libertăţii, în Luceafărul, nr. 36, 2002;
Gheorghe Grigurcu, Sclavă şi regină,
în România literară, nr. 27, 2003;
Marian Popa, Un roman surpriză, în
Luceafărul, nr. 6, 2004; Nicolae
Coande, Un scriitor puternic, în
Cuvântul Libertăţii, an. 17, nr. 4968,
3 februarie 2006, p. 4; Valentin
Taşcu, “Fracturi” din “joacă”dublă
(în doi), în Luceafărul, nr. 30-31,
2006; Valeria Manta-Tăicuţu, Figuri
de stil de Ileana Roman, în
Luceafărul, mai 2007; Barbu
Cioculescu, Aventurile stilului, în
România Literară, nr. 21, 2007; Ion
Pachia Tatomirescu, Foxy - poezia,
sau sub masca stilului, în Lumina
(Pancevo, Serbia), iunie 2008.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul din anul 1984.
RUSU, Victor
n. 3 iulie 1942, Drobeta Turnu-
Severin.
Poet, istoric literar, publicist.
Fiul lui Emil
Rusu şi al Ioanei.
Cursurile
elementare în satul
Balta Verde,
comuna Gogoşu,
judeţul Mehedinţi,
Pietroiu Nou,
judeţul Ialomiţa şi în Drobeta Turnu-
Severin; Liceul ,,Traian”, din Drobeta
Turnu-Severin (1960); Institutul
Pedagogic pentru învăţători, din
Craiova (1960-1962); Facultatea de
Limba şi Literatura Română,
Universitatea din Bucureşti.
Învăţător; profesor; bibliotecar;
activist cultural (1963-1968); ziarist
în Drobeta Turnu-Severin; director al
Bibliotecii Judeţene ,,I. G. Bibicescu”
din Drobeta Turnu-Severin (1999-
2010). Redactor-şef al
săptămânalului, Gazeta de Severin.
Debut publicistic cu versuri în
ziarul Înainte, Craiova (1958); debut
editorial cu volumul de poezii Aer de
tulnice (1977).
Colaborări: Luceafărul,
Orizont, Tribuna, Familia, Ramuri,
Cronica, Ateneu, România Literară,
Iaşul Literar, Vitraliu, Caligraf, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Aer
de tulnice, poezii, Bucureşti, Editura
Ion Creangă, 1977; De dragoste, Iaşi,
Editura Junimea, 1984; Mărgăritarele
ierbii, poezii, Bucureşti, Editura Ion
Creangă, 1984; Însemnări
mehedinţene (publicistică literară),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1986; Lada de zestre, poezii,
Timişoara, Editura Facla, 1987; Solie,
214
poezii, Bucureşti, Editura Eminescu,
1988; Poeţi mehedinţeni (medalioane
critice), Drobeta Turnu-Severin,
Editura Tipoimpex, 1996; Aripi şi
frunze, poezii, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Lumina, 1996; Iţic şi
lumea lui, Bucureşti, Editura Hasefer,
2000; Vedere din Bat-Yam, Cluj
Napoca, Editura Clusium, 2001; Turle
împărăteşti, poezii, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Lumina, 2002;
Preacurat întru păcat, poezii,
Drobeta Turnu-Severin, Editura
Lumina, 2002; Atitudini, opinii,
controverse, Craiova, Editura MJM,
2003; Savantul Ştefan Odobleja, în
amintiri şi eternitate: gest omagial,
Craiova, Editura MJM, 2004; Ultimii
evrei, Cluj-Napoca, Editura Clusium,
2004; Biblioteca I. G. Bibicescu şi
spiritul modernităţii (în colaborare),
Craiova, 2006.
Antologii, ediţii îngrijite şi
prefaţate: Imnurile neatârnării
(antologie, prefaţă şi note de ...),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1976; Nicolae Vulovici, Vitejeşti,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1978; Gheorghe Ionescu-Siseşti,
Probitate, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1982; Nicolae Bocşe,
Fântâna dorului, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Argus, 1996; Ştefan
Ştefan, Domn cel Mare (antologie şi
prefaţă de …), Craiova, Editura MJM,
2004; Domnul Tudor: 225 de ani de
la naştere (antologie de folclor şi
poezie alcătuită şi prefaţată de….),
Craiova, Editura MJM, 2005;
Voievodul stelar (antologie de…),
Drobeta Turnu-Severin, 2005; Mihai
Viteazul (antologie realizată de …),
Bucureşti, Editura Geneze, 2006;
Sfântul Nicodim: 600 de ani de la
plecarea în ceata celor drepţi (1406-
2006) (antologie alcătuită de …. ),
Drobeta Turnu-Severin, [s.n.], 2006.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Imnurile neatârnării,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1976; Poemele Oltului, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1989;
Argheziana, 1999; Florea Firan,
Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003; în
periodice: Radu Miron
Paraschivescu, în Ramuri, nr. 1, 1965,
p. 6; Patru poeţi olteni, în Ramuri, nr.
7, 15 iunie - 15 iulie 1966, p. 10;
Alexandru Andriţoiu, în Îndrumătorul
cultural, nr. 1, 1976, p. 28; Gheorghe
Suciu, în Tribuna, 1977, nr. 12, p. 3;
Emil Manu, în Tribuna, 2 februarie
1978; Ion Iacob, în Luceafăru1, nr.
11, 1986; Ion Arieanu, în Orizont, nr.
51, 1986; Ovidiu Ghidirmic.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 2007.
215
S
SAIOC, Florian
n. 27 ianuarie 1931, comuna
Seaca, judeţul Teleorman.
Poet.
Fiul lui Ionel Saioc şi al Catrinei.
Şcoala primară în comuna Seaca,
judeţul Teleorman (1938-1945);
Liceul Comercial din Turnu-
Măgurele şi Bucureşti (1945-1948);
Şcoala de Literatură şi Critică
Literară „Mihai Eminescu”, Bucureşti
(1948-1950).
Redactor la revista Viaţa
Românească (1950-1952); redactor la
Editura Cartea Rusă (1956-1957);
redactor la revista Albina (1957);
muncitor - din motive politice, la
Uzinele Semănătoarea (1958-1975);
tehnician la Uzinele Semănătoarea
din Bucureşti; secretar de redacţie,
redactor şef la ziarul Semănătoarea.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România (1950 - exclus politic în
1965).
Premii şi distincţii: Premiul al
III-lea pentru poezie la Concursul
Naţional de Literatură, organizat de
Editura Tineretului (1950); Cetăţean
de onoare al comunei natale Seaca
pentru “frumuseţea Teleormanului
oglindită în opera sa” (17 septembrie
2010).
Debut publicistic în revista
Flacăra (1950); debut editorial cu
plachetele de versuri Baladă pe rug
(1972).
Colaborări: Albina, Revista
Poporului, Săteanca, Femeia,
Scînteia Tineretului, România Liberă,
Agricultura Socialistă, Iaşul Literar,
Ramuri, Viaţa Românească,
Luceafărul Bulgar, Măiastra,
Columna, Placebo, Ecouri Dunărene,
ziarul Semănătoarea ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Baladă pe rug, versuri, Editura Litera,
1972; Motive istorice, Editura Litera,
1973; Cercul perfect, versuri,
Bucureşti, Editura Albatros, 1979;
Ştefăniţă - Luminiţă, carte pentru
copii, Bucureşti, Editura Ion Creangă,
1979; Arborele de sânge, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1986;
Cartea cu ferestrele deschise,
Bucureşti, Editura Albatros, 1988;
Coşmarurile din carcera comună,
Editura Omnia, 1993; În ogradă la
216
bunici, Editura Diogene, 1997;
Dragoste la vârsta întâi, dragoste la
vârsta a treia, Editura Semne, 2001;
Revelaţii sacre (poeseuri), vol. I,
Bucureşti, 2001, vol. II, Bacău,
Editura Corgal Press, 2003;
Imaginara paranghelie, Editura
C.J.C.C. Gorj, 2002; Psalmul cenuşii
(Holocaustul perpetuu), Editura
Rhabon, 2003; Divina creaţie
(poeseuri), Editura Semne, 2003; Cu
diktatul şi ucazul ne-au înlăcrimat
obrazul, Cluj, Editura Clusium, 2004;
Fericirea infinitei mirări, Cluj,
Editura Clusium, 2004; Anotimpurile
cuvântului, Cluj, Editura Clusium,
2004; Nocturnele (alfabetul iubirii),
Editura Măiastra, 2007; Cu diktatul şi
ucazul ne-au înlăcrimat obrazul
(ediţia a 2-a), Târgu-Jiu, Editura
Măiastra, 2007; Slugă la zădărnicie,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2008;
Cartea de identitate: douăsprezece
poeme manifest pentru reîntregire,
Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2009;
101 poeme, Editura Biodova, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Ioan Al. Stănescu,
Dicţionar al oamenilor de cultură,
artă şi ştiinţă din judeţul Teleorman,
Piteşti, 1993; Stan V. Cristea, Judeţul
Teleorman. Dicţionar biobibliografic,
Alexandria, 1996; Antologia
membrilor Uniunii Scriitorilor din
România care trăiesc în Gorj /
antologie îngrijită de Gelu Birău,
Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006, pp. 327-371; Dicţionarul
General al Literaturii Române /
Academia Română, vol. VI (S-T),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2007; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine, vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), Bucureşti, Editura
Semne, 2009 (ediţie revizuită şi
augmentată); în periodice: Gheorghe
Grigurcu, Un poet religios, în
Ramuri, nr. 11-12, 2003; Aureliu
Goci, Trubadur şi pandur, în
Economistul. Ecart, nr. 257, 2003;
Poetul iubirilor năvalnice - Florea
(Florian) Saioc, în Timpul, nr. 3, 30
ianuarie - 5 februarie 2009;
Alexandru Balaci, G. Zarafu, Mircea
Ciobanu, Pan M. Vizirescu, Zenovie
Cârlugea, etc.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1991.
SIMA, Felix
(pseudonimul lui Sima
Gheorghe)
n. 6 iunie 1949, comuna
Mihăeşti - Măgura, judeţul Vâlcea.
Poet.
Şcoala elementară din satul
natal; Liceul
“Nicolae Bălcescu”,
Râmnicu-Vâlcea;
Şcoala Postliceală de
Biblioteconomie din
Bucureşti (1971).
Lucrează pe un
şantier de
construcţii, la hidrocentralele Lotru,
Olteţul, Voineasa; bibliotecar la
Biblioteca Judeţeană ,,Antim
Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea.
Premii: Premiul de debut pentru
volumul Cineva mai tânăr acordat de
Editura Albatros (1978).
Debut publicistic cu versuri în
revista Luceafărul (1969); debut
217
editorial cu volumul Cineva mai
tânăr (1978).
Colaborări: Amfiteatru, Argeş,
Astra, Ateneu, Casa Cărţii Vâlcene,
Curierul de Vâlcea, City, Dokiana,
Experiment, Flacăra, Gheozdan-
Magazin, Glasul Naţiunii (Chişinău),
Infopuls, Îndrumătorul Cultural,
Luceafărul, Lumina Lumii,
Mitropolia Olteniei, Monitorul de
Vâlcea, Mozaic, Ochean, Orizont,
Papagalul, Plai Românesc (Cernăuţi),
Povestea Vorbei, Ramuri, Renaşterea
(Publicaţie de Spiritualitate Creştină a
Sfintei Episcopii a Râmnicului),
Revista de apicultură, România
literară, Săptămâna, S.L.A.S.T.,
Spinul, 7 zile, Tribuna, Ţânţarul,
Vâlcea Literară, Vatra, Viaţa
Românească, emisiuni Radio şi TV.
LUCRĂRI PUBLICATE: Cineva mai tânăr. Poezii, Bucureşti,
Editura Albatros, 1978; Înfriguratul
fierbinte: [versuri], Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1980; Carte de
pământ, Editura Scribul, 1992; Tu să-
mi spui de unde vii şi ce poezii mai
ştii, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 1993; Ridică-te, negură.
Fereastra 1, Fereastra 2, Râmnicu-
Vâlcea, Editura Conphys, 1994; Cu
un fir de ghiocel aş putea să scriu la
fel, Râmnicu- Vâlcea, Editura
Conphys, 1995; Din ţara lui Anton
Pann (coautor Dragoş Serafim),
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
1996; Case de piatră, Râmnicu-
Vâlcea, Ediotura Conphys, 1997;
Poarta raiului / The Heaven‟s gate
(versiune în limba engleză de Tudor
Iosifaru, un Cuvânt bun de Gherasim,
Episcopul Râmnicului, şi o postfaţă
de Constantin Zărnescu), Cluj-
Napoca, Editura Napoca-Star, 2000;
Amintiri din Casa Arsă, Craiova,
Editura Ramuri, 2005; Poezie
volatilă, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Antim Ivireanul, 2008.
Ediţii alcătuite şi îngrijite: Oltul, Cozia şi Mircea în creaţia
poeţilor noştri. Antologie alcătuită de
Arhimandritul Gamaliil Vaida (ediţie
îngrijită de ...), Râmnicu-Vâlcea,
Editura Conphys, 1995; Carmen
Sindile, Pasiuni asimetrice, Râmnicu-
Vâlcea, Editura Conphys, 1996; Gelu
Duimovici, Acolo unde îngerul şi
demonul joacă şah, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Conphys, 1994; Poezii din vii.
Antologii, Piteşti, Editura Tiparg,
1998; Fagurele de aur, Râmnicu-
Vâlcea, Editura Offsetcolor, 2002;
Dragoş P. Petroşanu, Sfântul Grigorie
Decapolitul din Mânăstirea Bistriţa
Vâlcea şi alte studii de istorie
(antologie alcătuită şi îngrijită de ...),
Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor,
2006 (ediţia a 2-a revăzută şi
adăugită, 2007); Marian Creangă,
Biblioteca, scriitorul şi cartea,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor,
2007; Dragoş Vrânceanu, Casa de
sub pădure, vol. II (în colaborare),
Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor,
2007; George Ţărnea, La ziarul
"Orizont", Râmnicu-Vâlcea, Editura
Offsetcolor, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Ion Caraion, Pălărierul
silabelor, Bucureşti, Edtura Cartea
Românească, 1976; George Alboiu,
Un poet printre critici, Bucureşti,
Editura Cartea Românească, 1979, p.
72; Gheorghe Cârstea, Dorel
Constantinescu, Vâlcea. Monografie,
Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1980, p. 258; Cornel Regman, Noi
explorări critice, Bucureşti, Editura
218
Eminescu, 1982, pp. 42-47; Costea
Marinoiu, Inscripţii în cărbune,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1985,
pp. 59-63; Constantin M. Popa,
Clasici şi contemporani, eseuri
critice, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987, pp. 150-153; Ilie
Purcaru, Carte cu olteni, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1988, pp.
130-133; Marinoiu Costea, Oameni şi
locuri, Bucureşti, Editura Eminescu,
1989; Laurenţiu Ulici, Prima verba,
vol. I, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1991; Laurenţiu Ulici,
Prima verba, vol. III, Timişoara,
Editura de Vest, 1992; Dan Ceachir,
Constantin Zărnescu, postfaţă la
Ridică-te, negură, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Conphys, 1994, pp. 93-94;
Vasile I. Bunea, Arhitectura erorii,
Bucureşti, Editura Fiat lux, 1995;
Sud-Vest. O antologie a scriitorilor
contemporani din Oltenia
(coordonată de Bucur Demetrian,
Ioan Lascu, Constantin M. Popa),
Craiova, Editura Aius, 1998; Viorel
Savin, Despre starea autografului,
Bacău, Editura Studion, 2001, p. 213;
Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu,
Craiova, Editura Ramuri, 2001; Ion
Soare, Aneta Bardşu, Lumina cărţii la
Râmnic, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Conphys, 2001, pp. 155-158; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003, pp.
235-236; Artur Silvestri,
Mărturturisirea de credinţă literară,
vol. I, Bucureşti, Editura Carpathya
Press, 2006, pp. 52-53; Dicţionarul
General al Literaturii Române /
Academia Română vol. VI (S-T),
Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 2007; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), versiune revizuită şi
augmentată, Bucureşti, Editura
Semne, 2009, p. 599; în antologii:
Cumpăna: [antologie literară
vâlceană], [s.l.], Casa Judeţeană a
Creaţiei Populare, 1969; Echinocţiu
rotund, 1970; Trepte, 1972; Cetatea
Luminilor, 1976; Casa de sub pădure,
1976; Bălcescu în memoria poetică,
1977; Arc peste timp, 1977; Odă
patriei, 1979; Vorbiri şi convorbiri,
1979, pp. 63-66; Arcade X, 1984;
Almanah “Ramuri 1984”, Craiova,
1984, p. 60; Costea Marinoiu,
Inscripţii în cărbune, Bucureşti,
Editura Eminescu, 1985, pp. 59-63;
Porţile luminii, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1985; Cântecul
patriei, Bucureşti, Editura Albatros,
1986; ASTRA - 130 de ani de la
înfiinţare, Sibiu, Biblioteca Astra,
1992, pp. 183-184; Arhimandrit
Gamaliil Vaida, Oltul, Cozia şi
Mircea în versurile poeţilor noştri,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
1994, p. 62; Constantin Mohanu,
Bicentenar „Anton Pann”, Râmnicu-
Vâlcea, Editura Horion, 1996, pp.
262-263; Petre Petria, Vâlcea.
Oameni de ştiinţă, cultură şi artă,
Râmnicu-Vâlcea, 1996; Poezii din vii.
Antologie, Piteşti, Editura Tiparg,
1996; Sud-Vest. O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Aius, 1998; Iisus.
Antologie de versuri dedicate lui
Iisus, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Almarom, 2000; Fagurele de aur,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Offsetcolor,
2002; Gheorghe Pârja, Echim
Vancea, Ioana Petraş, Portret de grup
219
cu Laurenţiu Ulici, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2002, pp. 88-90;
Traian D. Lungu, Furie blândă,
Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys,
2002, pp. 123-127; Mitropolia
Olteniei, anul LV, nr. 9-12, 2003, p.
197; Albumul “Zorlescu”, Râmnicu-
Vâlcea, Editura Almarom, 2005;
Dumitru Lazăr, George Voica - Poet
al metaforei, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Almarom, 2005, pp. 42-43;
Constantin Mohanu, Anton Pann.
Între spiritul balcanic şi mirajul
Europei, Bucureşti, Editura Ager,
2006, pp. 317-318; Artur Silvestri,
Mărturisirea de credinţă literară,
Bucureşti, Editura Carpathya Press,
2006, pp. 52-53; Dragoş P. Petroşanu,
Sfântul Grigorie Decapolitul din
Mânăstirea Bistriţa-Vâlcea şi alte
studii din istorie, Râmnicu-Vâlcea,
Editura Offsetcolor, 2006, pp. 114-
115; Dârţu, Constantin Toni,
Personalităţi române şi faptele lor,
vol. XVII, Iaşi, Casa de Editură
Venus, 2006, p. 363; în periodice:
Laurenţiu Ulici, Starea poeziei, în
România Literară, nr. 23, 1978;
Constantin Poenaru, Un tânăr poet, în
Ramuri, nr. 8, 1978; Mihai Mustăţea,
Cineva mai tânăr, în Argeş, nr. 2,
1979; Constantin M. Popa, Semn de
carte, în Ramuri, nr. 1-2, 1995; Florea
Miu, Profil Felix Sima, în Ramuri, nr.
5-6(1019-1020), 2001, pp. 14,15.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1990.
SORESCU, George
n. 23 septembrie 1927, comuna
Bulzeşti, judeţu1 Dolj.
Poet, prozator, critic şi istoric
literar.
Fiul lui Ştefan I.
Sorescu şi al
Nicolinei.
Şcoala primară
în comuna natală;
începe liceul la
Bucureşti, iar după un
an se transferă, din cauza războiului,
la Liceul ,,Fraţii Buzeşti” din Craiova
(1949); Facultatea de Litere a
Universităţii din Bucureşti (1949-
1953); doctor în filologie la
Universitatea din Bucureşti cu teza
“Gheorghe Asachi - viaţa şi opera”
(1970).
Profesor de limba şi literatura
română la Liceul ,,Traian” din
Drobeta Turnu-Severin (1953-1961);
asistent şi lector la Facultatea de
Filologie a Institutului Pedagogic,
Craiova (1961-1963); lector doctor la
Facultatea de Filologie a Universităţii
din Craiova (1964-1966); conferenţiar
doctor (1972); profesor universitar
doctor (1990); din 1992 i se
încredinţează conducerea de
doctorate.
Premii: Premiul Uniunii
Scriitorilor, pentru volumele Structuri
erotice în poezia română (1982) şi
Neliniştea esenţelor (1996); Premiul
Marin Sorescu al Academiei Române
“pentru ecoul de durată al numelui,
pentru păstrarea şi folosirea de la
catedră a întregului instrumentar al
poeziei, prozei şi criticii soresciene”
(2003).
Laureat al Academiei Române (5
martie 2004).
220
Debut publicistic cu versuri în
stil clasic în Oltenia Literară (1957);
debut editorial cu volumul Gheorghe
Asachi. Viaţa şi opera (1970).
Colaborări: Oltenia Literară,
Limbă şi Literatură Română, Ramuri,
România Literară, Convorbiri
Literare, Tribuna, Înainte, Vatra,
Scrisul Românesc etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Gheorghe Asachi. Viaţa şi opera,
Bucureşti, Editura Minerva, 1970;
Întoarcerea Euridicei, versuri,
Bucureşti, Editura Albatros, 1970;
Giorgio Asachi, La Leucaide d‟Alviro
Corintio-Dacico, poezii inedite
(traducere, prefaţă, note şi studiu de
…), Bucureşti, Editura Minerva,
1974; ediţia a 2-a (revăzută şi
completată), 1991; Desen sonor,
versuri, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1978; Structuri erotice în
poezia română, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, 1982; Gheorghe
Asachi. Leucaida …, ediţia a 2-a
(traducere, prefaţă, note şi studiu de
…), (ediţie revăzută şi completată),
Bucureşti, Editura Minerva, 1991;
Scriitori români (1830-1870). Sinteze
literare, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1991; Neodihna vămilor
(nuvele şi povestiri), Craiova, Editura
Universalia; Aripi în timp, versuri,
Târgu-Jiu, Editura Spicon, 1994
(ediţia a 2-a, Craiova, 1996);
Neliniştea esenţelor, studiu critic,
Târgu-Jiu, Editura Spicon, 1996;
Marin Sorescu în scrisori de familie
(text, note, anexe de …), Târgu-Jiu,
Editura Spicon, 1999; Aripi în timp,
versuri, ediţie nouă - cele trei volume,
plus capitolul Cutremur în Arcadia,
Craiova, Editura Didactica Nova,
2000; Marin Sorescu în scrisori de
familie - Altar cu parabole (cuvânt
introductiv, note şi comentarii de …),
ediţie revăzută şi adăugită, Slatina,
Editura Alutus, 2001; Colocvii în
Grădina Hesperidelor, studiu critic,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2002; Exegeze (Colocvii în Grădina
Hesperidelor II), Craiova, Editura
Autograf, 2008.
Cursuri: Istoria literaturii
române moderne. Curs litografiat, p.
I, Craiova, 1974.
Ediţii îngrijite, studii şi
prefeţe: Mihai Eminescu, Făt-
Frumos din Lacrimă (ediţie îngrijită,
tabel cronologic şi referinţe critice de
...), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1995; Marin Sorescu.
Versuri inedite (cuvânt introductiv,
note, anexe şi bibliografie de ...),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2001; Marin Sorescu. Versuri inedite
(ediţie îngrijită, revăzută şi adăugită.
Postfaţă, note, anexe şi bio-
bibliografie de ...), Craiova, Editura
Alma, 2002; Marin Sorescu. Săgeţi
postume (epigrame inedite) (ediţie
îngrijită, cuvânt introductiv, note,
anexe şi bio-bibliografie de …),
Bucureşti, Editura Muzeului
Literaturii Române, 2002; Marin
Sorescu, Parodii. Fabule. Epigrame
(cuvânt înainte, note şi cronologie de
…), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Marin Sorescu,
Proză scurtă, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Marin Sorescu,
Cronici dramatice (ediţie cuvânt
introductiv de …), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005; Marin
Sorescu, Sonete inedite (ediţie
îngrijită şi prefaţă de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2005;
Marin Sorescu, Poezii inedite (cuvânt
221
introductiv de …). Marin Sorescu şi
Scrisul Românesc de Florea Firan,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; Marin Sorescu în patru
continente. Jurnal inedit (ediţie
îngrijită, cuvânt introductiv, note şi
anexe cu o schiţă a călătoriilor de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2006; Marin Sorescu, Romanul
călătoriilor, III (ediţie, prefaţă de …),
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2008; Marin Sorescu, Romanul
călătoriilor. Jurnal inedit IV (ediţie,
prefaţă, note şi anexe de …), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2009.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Paul Cornea, Originile
romantismului românesc, Editura
Minerva, 1972, pp. 324, 658;
Alexandru Piru, Varia, vol. I-II,
Bucureşti, 1972-1973; Ursu, N. A.
Notă asupra ediţiei, Gh. Asachi,
Opere I, Editura Minerva, 1973, pp.
XLIV-XLV; Florea Firan, De la
Macedonski la Arghezi, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1975, pp.
407-408; Presa literară craioveană,
Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1976, p. 276; 46 de scriitori în dialog
cu judeţul Dolj, Uniunea Scriitorilor
din Republica Socialistă România,
Craiova, 1977 (ediţie alcătuită şi
îngrijită de Florea Firan şi Corneliu
Leu); Marian Popa, Dicţionar de
literatură română contemporană,
ediţia a 2-a, Bucureşti, Editura
Albatros, 1977, p. 513; Scriitori
români, Bucureşti, Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1978, p. 44; Arborii
timpului, culegere literară a
cenaclului „Alexandru Macedonski”
(redactor de carte Marian Barbu),
Craiova, Casa Corpului Didactic Dolj,
1979; Dicţionarul literaturii române
de la origini până în 1900, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 1979,
pp. 59-60; pp. 101, 116, 534, 577,
891; Ion Rotaru, Forme ale
clasicismului în literatura
românească până la Vasile
Alecsandri, Bucureşti, Editura
Minerva, 1979, p. 204; Iordan Datcu,
Sabina Cornelia Stroescu, Dicţionarul
folcloriştilor, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979, pp.
63-64; D. Caracostea, Arta cuvântului
la Eminescu, Iaşi, Editura Junimea,
1980; Justin Constantinescu, Ion
Deaconescu, Poeţi olteni (1944-
1980). Antologie, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1982; Gabriela
Rusu-Păsărin, Portrete în oglinzi
paralele, Râmnicu-Vâlcea, Editura
Horion, 1997; Sud-Vest. O antologie
a scriitorilor contemporani din
Oltenia (coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Personalităţi din Oltenia:
dicţionar (coordonator Paul Cucu,
Alexandru Stuparu, Alina Laura
Enache), Craiova, Editura Sitech,
1999; Dumitru Micu, Între Minerva şi
Pan, prefaţă la volumul Aripi în timp,
Craiova, Editura Didactica Nova,
2000; Florea Firan, Profiluri şi
structuri litarare. Contribuţii la o
istorie a literaturii române, vol. II
(M-Z), Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2003; Medalionul literar -
structură permanentă de cultură şi
educaţie (coordonator Marian Barbu;
Alexandru Gheorghe, Florin
Logreşteanu, Florea Miu), vol. I, II,
Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Dicţionarul General al Literaturii
Române, vol. VI (S-T) / Academia
Română, Bucureşti, Editura Univers
222
Enciclopedic, 2007; Marian Popa,
Istoria literaturii române de Azi pe
Mâine, vol. II (23 august 1944 - 22
decembrie 1989), versiune revizuită şi
augmentată, Bucureşti, Editura
Semne, 2009; în periodice: Dumitru
Micu, Seducătorul Asachi, în
Tribuna, nr. 28, 9 iunie 1970; Ovidiu
S. Crohmălniceanu, George Sorescu -
,,Gh. Asachi”, în România Literară,
30 iulie 1970; Alexandru Piru,
Asachiana, în România Literară, nr.
44, 1970; D. Florea-Rarişte, George
Sorescu - ,,Gheorghe Asachi”, în
Convorbiri Literare, nr. 6, 1970, pp.
90-91; Ieronim Precup, “George
Sorescu - ,,Întoarcerea Euridicei”, în
Tribuna, nr. 35, 1970, p. 2; Ion
Pătraşcu, George Sorescu
,,Întoarcerea Euridicei”, în Înainte,
nr. 191, 1970; Marin Sorescu, Scrisul
rămâne şi te judecă, în Cronica, Iaşi,
an. X, nr. 48, 28 noiembrie 1975, p.
513; Transilvania, în Cronica
Literară, an. V (LXXXIII), nr. 9,
septembrie 1977, p. 53; Mihai
Duţescu, Desen sonor, în Ramuri, nr.
12, 1978; Mihaela Andreescu, Peste
un secol de poezie preeminesciană, în
Ramuri, nr. 1(223), 15 ianuarie 1983,
p. 11; Mihaela Andreescu, Profil
George Sorescu, în Ramuri, nr.
10(268), 15 octombrie 1986, p. 13;
Teodor Vârgolici, George Sorescu:
Leucaida, în Literatorul, an. I, nr. 10,
8 noiembrie 1991; Ovidiu Ghidirmic,
Recuperarea universului arhaic, în
Cuvântul libertăţi, 14 septembrie
1993, p. 3; Florea Miu, Profil George
Sorescu, în Ramuri, nr. 1, ianuarie
2000, p. 11; Georgeta Drăghici,
Pentru o biografie a operei, în
România Literară, nr. 2, 2001; Eugen
Simion, Marin Sorescu, epistolier, I-
II, în Curentul, nr. 10, 17 august 2001
(volumul George Sorescu, Marin
Sorescu în scrisorii de familie,
Editura Alutus, 2001); Ovidiu
Ghidirmic, George Sorescu, Colocvii
în Grădina Hesperidelor, în Scrisul
Românesc, an. I, nr. 1-2, 2003, p. 4;
George Sorescu, în Lamura, an. 3, nr.
30-31-32, iunie 2004, p. 12; Mirela
Marinescu, George Sorescu, în lumea
literelor, în Gazeta de Sud, nr. 3937,
28 ianuarie 2008, p.9.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1980.
SORESCU, Ion
(pseudonimul lui Ioan Sorescu)
n. 1 august 1938, comuna
Bulzeşti, judeţul Dolj.
Poet.
Fiul lui Ştefan
Sorescu şi al
Nicolinei.
Şcoala primară
din comuna Bulzeşti;
gimnaziul din
comuna Murgaşi,
judeţul Dolj; Colegiul Naţional
,,Traian” din Drobeta Turnu-Severin
(1954-1957); Facultatea de Filologie,
specializarea română-germană,
Timişoara (1960-1965).
Profesor de limba română şi
limba germană la Şcoala generală
Bulzeşti, Dolj (1965-1979); Şcoala
generală nr. 18 „Sf. Dumitru”,
Craiova (1980-2002).
Premii: Premiul CJCPMAM
pentru poezie (1986); Diplomă pentru
creativitate şi eficienţă în învăţământ,
ediţia a 4-a (1989); Premiul I şi titlul
de laureat al Cenaclului ,,Alexandru
223
Macedonski”; Premiul I pentru
poezie al Cenaclului ,,Ramuri”;
Premiul Editurii ,,Scrisul Românesc”,
martie 1990; Premiul
,,Radioteleviziunii române” pentru
poezie; Diplomă de onoare ,,Marin
Sorescu” (2002); Diplomă de
fidelitate, Sindicatul Învăţământului
Dolj; Diplomă de excelenţă din parte
Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
Diplomă de excelenţă acordată cu
ocazia Centenarului Bibliotecii
Judeţene „Alexandru şi Aristia
Aman” (2008).
Debut publicistic în Viaţa
Studenţească (1962); debut editorial
cu volumul Copacul (1990).
Colaborări: Ramuri, România
Literară, Transilvania, Orizont, Viaţa
Studenţească, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE: Copacul-Cerb, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1990; Cuprindere
în umbră, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1994; Umbrele tăcerii,
Craiova, Editura Autograf MJM,
2008; Versuri (În fiecare din noi),
Craiova, Editura MJM, 2008.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Constantin M. Popa, pe
coperta volumului Versuri (În fiecare
din noi), Craiova, Editura MJM,
2008; în periodice: George Popescu,
Didactica Nuova, în Ramuri, nr.
8(314), august 1990, p. 10; Bucur
Demetrian, În căutarea lui Ulysse, în
Ramuri, nr. 10-11-12, octombrie-
noiembrie-decembrie 1996; Marin
Budică, Ion Sorescu -Umbrele tăcerii,
în Mileniu 3, an. XI, nr. 52-53, 2008;
Petre Ciobanu, Remember in
memoria, în Autograf, nr. 7-8-9,
2008; Cornel Ungureanu, în Orizont,
an. 21, nr. 4(1519), aprilie 2009, p. 2;
Ovidiu Ghidirmic, Marin Beşteliu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2009.
224
T
TĂNĂSESCU, Gabriel
n. 10 martie 1975, Slatina,
judeţul Olt.
Poet.
Fiul lui Iancu
Tănăsescu.
Studii
gimnaziale la Şcoala
generală nr. 8 din
Slatina (1985-1989);
Liceul Teoretic „Ion
Minulescu” Slatina, judeţul Olt
(1989-1993); Facultatea de Drept
„Nicolae Titulescu”, Universitatea din
Craiova, profilul Ştiinţe juridice,
specializarea Drept (1993-1997);
Facultatea de Istorie- Filosofie-
Geografie, Universitatea din Craiova,
profilul Filosofie, specializarea
Filosofie-Sociologie (1997-2001).
Doctor în Drept, cu teza
Fundamentele filosofico-juridice ale
conceptului de vinovăţie în dreptul
public şi privat (2003).
Preparator, disciplina Drept
administrativ, Drept penal, partea
generală, Facultatea de Drept
"Nicolae Titulescu", Universitatea din
Craiova (1997-2001); asistent,
disciplinele Drept penal, partea
generală; Drept penal, partea specială,
Facultatea de Drept "Nicolae
Titulescu", Universitatea din Craiova
(2001-2003); asistent cu delegaţie de
lector, disciplinele Criminologie şi
Ştiinţa Penitenciară, Drept penal,
partea generală, Facultatea de Drept
“Nicolae Titulescu”, Universitatea din
Craiova (2003-2004); lector
universitar doctor, disciplina
Criminologie şi Ştiinţa penitenciară,
Facultatea de Drept "Nicolae
Titulescu", Universitatea din Craiova
(din 2004). Vicepreşedinte al
Fundaţiei “Constantin Tănăsescu”.
Membru al Societé
Internationale de Criminologie;
membru al Association Internationale
de Droit Penal; membru al Asociaţiei
Române de Ştiinţe Penale; membru al
Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
România; membru al Societăţii
Scriitorilor Olteni.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Lucrări literare: Reinfern,
poeme, Craiova, Editura Europa,
1995; Esenianul, roman, Bucureşti,
225
Editura INS, 1997; Acedia, Craiova,
Editura Sitech, 2001; Lectisternium,
Bucureşti, Editura Eminescu, 2004;
Vânătoarea de zibeline, Bucureşti,
Editura Eminescu.
Lucrări de specialitate:
cursuri, monografii, tratate: Studii
victimologice (coautor), Bucureşti,
Editura INS, 1995; Tratat de drept
penal general (coautor), Bucureşti,
Editura INS, 1999; Recidiva şi
infracţiunile generale (coautor),
Craiova, Editura Sitech, 2000; Tratat
de drept penal (coautor), Craiova,
Editura Sitech, 2000; Tratat
elementar de drept penal şi
criminologie (coautor), Craiova,
Editura Sitech, 2000; Drept penal
general (coautor), Craiova, Editura
Sitech, 2001; Drept penal general
(coautor), Craiova, Editura Themis,
2001; Compendiu de criminologie
(coautor), Craiova, Editura Sitech,
2002; Drept penal general (coautor),
Bucureşti, Editura ALL Beck, 2002;
Studiu privind vinovăţia (coautor),
Editura Universitaria, 2002; Instituţii
de drept penal (coautor), Craiova,
Editura Universitaria, 2003; Studii de
agresologie (coautor), Craiova,
Editura Universitaria, 2003;
Criminologie (coautor), Bucureşti,
Editura ALL Beck, 2003; Drept penal
general (coautor), ediţia a 2-a
(revizuită şi adăugită), Bucureşti,
Editura ALL Beck, 2003;
Fundamentele vinovăţiei (în
colaborare), Bucureşti, Editura
Semne, 2003; Fundamentele
vinovăţiei (în colaborare), Craiova,
Editura Universitaria, 2003; Drept
penal, culegere de speţe (coautor),
Craiova, Editura Universitaria, 2004;
Vinovăţia (coautor), Craiova, Editura
Universitaria, 2004; Criminologie
analitică, Craiova, Editura
Universitaria, 2004; Tipologii
criminogene (coautor), Craiova,
Editura Universitaria, 2005;
Criminologie (în colaborare),
Craiova, Editura Universitaria, 2005;
Prelevarea şi transplantul (coautor),
Craiova, Editura Universitaria, 2005;
Metacriminologie (coautor), Craiova,
Editura Universitaria, 2005; Tipologii
criminogene (coautor), Bucureşti,
Editura C. H. Beck, 2007;
Criminologie analitică, ediţia a 2-a
(revizuită şi adăugită), Craiova,
Editura Universitaria, 2007;
Transplantul şi prelevarea (coautor),
Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2007;
Metacriminologie (coautor),
Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2008.
Traduceri: Tom Reisen,
Pătratul umbrei şi azurului,
Bucureşti, Editura INS, 1995
(traducere din limba franceză);
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
TĂNĂSESCU, Iancu
n. 14 noiembrie 1948, satul
Brâncoveni, comuna Brâncoveni,
judeţul Olt.
Prozator, eseist.
Fiul lui Dumitru Tănăsescu şi al
Mariei.
Studii
elementare în
comuna
Brâncoveni (1954-
1962); Liceul
,,Radu Greceanu”
din Slatina (1962-
1966); Facultatea
226
de Drept a Universităţii din Bucureşti
(1966-1971). Doctor în drept civil al
Universităţii din Craiova cu teza
Studiul comparativ privind licitul şi
ilicitul în dreptul public şi privat
(1995).
Judecător (1971-1980) şi
preşedinte (1980-1992) la Judecătoria
Slatina; judecător (1980-1989) şi
preşedinte de secţie (1989-1990) la
Tribunalul Judeţean Olt; lector
universitar (1992-1995); conferenţiar
universitar (1995-1999); profesor
universitar (1999); prodecan la
Facultatea de Drept “Nicolae
Titulescu” din Craiova.
Director fondator al Editurii INS;
redactor al Revistei de Ştiinţe
Juridice; consilier editorial, preşedinte
al Fundaţiei “Constantin Tănăsescu”.
Membru al Societe
Internationale de Criminologie;
Association Internationale de Droit
Penal; membru al Asociaţiei Române
de Ştiinţe Penale; membru al Uniunii
Ziariştilor Profesionişti din România;
membru al Societăţii Scriitorilor
Olteni (1997).
Debut publicistic în Ramuri
(1980); debut editorial cu volumul de
proză După amurg (1987).
Colaborări: Ramuri, Steaua,
Agora literară, etc.
LUCRĂRI PUBLICATE: Lucrări literare: După amurg,
proză scurtă, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1987; Mitologia fiinţei,
eseuri, Bucureşti, Editura INS, 1994;
Umilul, roman, Bucureşti, Editura
INS, 1997; Interminabile, Craiova,
Editura Ramuri, 2007.
Lucrări de specialitate: Studii
criminologice, Craiova, Editura
Piramida, 1993; Drept penal: Partea
generală, Craiova, Editura Oltenia,
1994; Victima şi agresorul (coautor),
Bucureşti, Editura INS, 1994; Licit şi
ilicit, Bucureşti, Editura INS, 1994;
Criminologie, Bucureşti, Editura INS,
1994; Tratat de drept penal, patrea
generală, Bucureşti, Editura INS,
1995, (ediţia a 2-a, 1997); Drept
penal: Partea generală (coautor),
Bucureşti, Editura INS 1995;
Omuciderea, Bucureşti, Editura INS,
1995; Manual de criminologie,
Bucureşti, Editura INS, 1995 (ediţia a
2-a, 1997); Studii victimologice
(coautor), Bucureşti, Editura INS,
1997; Tratat de drept penal. Parte
generală (în colaborare), Bucureşti,
Editura INS, 1999; Tratat de drept
penal (în colaborare), Craiova,
Editura Sitech, 2000; Tratat
elementar de drept penal şi
criminologie (în colaborare), Craiova,
Editura Sitech, 2000; Drept penal
general (în colaborare), Craiova,
Editura Themis, 2001; Drept penal
general (în colaborare), Craiova,
Editura Themis, 2001; Drept penal
general (în colaborare), Bucureşti,
Editura All Beck, 2002; Compendiu
de criminologie, agresologie,
victimologie, detentologie (în
colaborare), Craiova, Editura Sitech,
2002; Studiu privind vinovăţia (în
colaborare), Craiova, Editura
Universitaria, 2002; Drept penal
general, ediţia a 2-a, revăzută şi
adăugită (în colaborare), Bucureşti,
Editura All Beck, 2003; Criminologie
(în colaborare), Bucureşti, Editura All
Beck, 2003; Instituţii de drept penal
(în colaborare), Craiova, Editura
Universitaria, 2003; Studii de
agresologie (în colaborare), Craiova,
Editura Universitaria, 2003;
227
Fundamentele vinovăţiei (în
colaborare), Craiova, Editura
Universitaria, 2003; Drept penal.
Culegere de speţe (în colaborare),
Craiova, Editura Universitaria, 2004;
Vinovăţia (în colaborare), Craiova,
Editura Universitaria, 2004; Tipologii
criminogene (în colaborare), Craiova,
Editura Universitaria, 2005;
Prelevarea şi transplantul (în
colaborare), Craiova, Editura
Universitaria, 2005;
Metacriminologie (în colaborare),
Craiova, Editura Universitaria, 2006;
Tipologii criminogene (în colaborare),
Bucureşti, Editura CH Beck, 2007;
Transplantul şi prelevarea (în
colaborare), Bucureşti, Editura CH
Beck, 2007; Metacriminologie (în
colaborare), Bucuresti, Editura CH
Beck, 2007.
Lucrări coordonate: Studii de
agresologie, Craiova, Editura
Universitaria, 2003; Instituţii de drept
penal, Craiova, Editura Universitaria,
2003.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Personalităţi din Oltenia:
dicţionar (coordonator Paul Cucu,
Alexandru Stuparu, Alina Laura
Enache), Craiova, Editura Sitech,
1999; Aurel Sasu, Dicţionarul
biografic al literaturii române, vol. II
(M-Z), Piteşti, Editura Paralela 45,
2006.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 1998.
TROCAN, Lelia
n. 26 februarie 1948, Drobeta
Turnu-Severin.
Prozator,
istoric şi critic
literar, eseist.
Fiica lui Mihail
Trocan şi a Polinei.
Şcoala generală
nr. 2 Drobeta
Turnu-Severin (1954-1959); studii
gimnaziale Şcoala generală nr. 2
Drobeta Turnu-Severin (1959-1962);
Liceul nr. 3 Drobeta Turnu-Severin
(1962-1966); Facultatea de Limbi
Romanice şi Clasice, Universitatea
Bucureşti, secţia franceză-română
(1967-1972). Doctoratul la
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca cu teza George Sand à
travers sa Correspondance (1985).
Stagii: Lausanne, Suisse (iulie-
august 1970); Grenoble, France
(august 1990); Thessalonique, Grèce
(aprilie 2000); Visiting Professor,
UnB, Brasilia, Brasil (2002-2004);
Montréal, Canada (iunie-iulie 2010).
Asistent stagiar (1972); asistent
titular (1976), lector (1978);
conferenţiar (1990); profesor (1995).
Conducător doctorat 2005 (literatură
franceză) - cotutelă cu universităţi
franceze (Bordeaux 3, Rennes 2, Paris
4 (Sorbonne), Limoges etc.
Membră în colectivele
redacţionale ale publicaţiilor:
Frankofoni, Turquie, INTER -
TEXTES, Grèce, Limbaj şi context
(Bălţi, Republica Moldova),
Colocvium (Craiova), Receptarea
antichităţii greco-latine în culturile
europene (Craiova), redactor şef al
publicaţiei Analele Universităţii din
228
Craiova, Seria Ştiinţe Filologice,
Langues et Littératures Romanes.
Membră: Societatea de Ştiinţe
Filologice din România; Asociaţia de
Literatură Generală şi Comparată din
România (ALGCR); Societatea
Internaţională CISL, Suceava
România; Societatea Literară “Les
Amis de George Sand”, Franţa.
Membră a CIÉF (Conseil
International d’Etudes
Francophones), USA; Afilieri: Capes
- Brasilia, Brasil; SNPq, Brasilia,
Brasil; BCLA (Association
Britannique de Littérature
Comparée), Anglia.
Premii: Diploma de Excelenţă a
Universităţii din Brasilia, UnB
(Universidade de Brasilia, Il (Instituto
de Letras), Voto de Louvor e
Reconhecimento, 2004 ”por sua
relevante contribuição a Universidade
de Brasilia, como Professora de
Lingua Romena, Filologia Romanica
e Literatura Francesa”, pentru
iniţierea primului curs de limba
română din America Latină, primului
curs de teorie şi critică literară
franceză modernă din UnB, Brasilia,
Brasil, pentru masterat şi doctorat în
franceză, pentru elaborarea, alături de
profesori şi studenţi brazilieni (toţi
studenţi la cursul de Limba, Literatura
şi Civilizaţia română) a unui volum
de romanistică referitor la limbile
marginale (româna, portugheza,
spaniola), dar şi pentru coordonarea
unor lucrări studenţeşti privitoare la
limba română şi susţinute în cadrul
simpozioanelor naţionale studenţeşti,
Brasilia, Brasil.
Debut publicistic
Correspondance inédite - George
Sand - M.Dorval de Simone Andre
Maurois în Mesaj …., Craiova, nr.
1(25), an. VII, ianuarie 1975, p. 9;
debut editorial cu volumul Manuel de
langue francaise pour les Facultés
d‟Agronomie et d Horticulture.
Colaborări: Frankofoni
(Turquie), INTER-TEXTES (Gréce),
Limbaj şi context (Bălţi, Republica
Moldova), Colocvium, Receptarea
antichităţii greco-latine în culturile
europene, Analele Universităţii din
Craiova, Seria Ştiinţe Filologice,
Langues et Littératures Romanes,
Revista do Programa de Pos-
Graduação em Literatura, UnB,
(Brasilia, Brasil), Revue du CIÉF
(Conseil International d’Etudes
Francophones) (USA), Díalogo
Brasil-Romenia (Brasilia, Brasil), Les
Lettres Romanes (Louvain, Belgique),
R.R.L., Scrisul Românesc, Ramuri,
Mozaic, România Liberă, Analele
Universităţii din Bucureşti.
LUCRĂRI PUBLICATE: Manuel de langue francaise pour les
Facultés d‟Agronomie et
d‟Horticulture, Craiova, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1975;
Littérature, stylistique et vocabulaire,
Craiova, Reprografia Universităţii din
Craiova, 1977; La poésie du XII-e au
XX-e siècle, Craiova, Reprografia
Universităţii din Craiova, 1985;
Mathématiques et informatique (în
colaborare, Gabriela Scurtu), Craiova,
Reprografia Universităţii din Craiova,
1989; George Sand epistolieră,
Editura Certi, 1994; Recherches en
littérature. Poésie. Roman, Craiova,
Editura Cugetarea Tigero, 1994;
Repere şi perspective. Poezie,
Craiova, Editura Cugetarea Tigero,
1994; Repere şi perspective. Proză,
Craiova, Editura Cugetarea Tigero,
229
1994; Recherches en littérature.
Prose, Craiova, Editura Cugetarea
Tigero, 1994; Repere şi perspective.
Tradiţie şi cultură, Craiova, Editura
Cugetarea Tigero, 1995; Arta
supravieţuirii, Craiova, Editura
Omniscop, 1998; Enciclopedie de
muzică universală (în colaborare cu
Emil Cârţu), Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 2000; Du Roman
Modèle … au Modèle du Roman
Baroque, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 2001; La dialectique de
l‟être et du réel à travers la poésie
française, Craiova, Editura Scrisul
Romanesc, 2002; Dialética do ser e
do réal na poésia francesa, Brasilia,
Brasil, Editora UnB, 2005;
Indeterminação, multiplicidade e
movímento, Craiova, Editura Sitech,
2006; Les Années de Plomb,
L’Harmattan, Paris, France, 2007;
Leitura, Escritura, Prazer, Craiova,
Editura Sitech, 2009; Une poétique de
l‟arbitraire et de la surprise, Craiova,
Editura Sitech, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Adalberto Müller,
Dialética do ser e do réal na poésia
francesa, UnB, Brasilia, Brasil, 2004;
Sanda Maria Ardelean, în Limbaje şi
comunicare IX (partea I), Suceava,
România, 2007, pp. 405-406;
Gheorghe Gorun, Rezistenţa
anticomunistă în judeţul Gorj
reflectată în mentalul colectiv,
Craiova, EUC, 2008, pp. 208, 235;
Mihai Constantin, Gilbert Durand.
Les Métamorphoses de l‟antropologie
de l‟imaginaire, Craiova, Editura
Sitech, 2008, pp. 353, 358; Alina
Ionicescu, Lectures de sable. Les
récits de Tahar Ben Jelloun, 2009,
pp. 28, 29, 43, 94; Enciclopedie de
muzică universală, în Publikation
Titel Lexika Rumanien, Publikation
Art Buch Sprache, în Romanian
Global News, agenţia de presă a
românilor de pretutindeni, în Adela
Burlui, Concepte interpretative în
muzica vocală a secolului XX,
Universitatea de Arte “George
Enescu”, Iaşi, Facultatea de
Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie
muzicală şi Teatru, în K&Musik; în
periodice: Aurelia Sârbu, în Cuvântul
Libertăţii, Craiova, 21 iunie 1994, p.
4; Eugen Măicăneanu, în Datina,
Drobeta Turnu-Severin, an. VI, nr.
1819, 1994, pp. 1-2; Petre Ciobanu,
Tensiunea mărturiei, în Ramuri,
Craiova, nr. 1, 1999, p. 15; Ion
Buzera, O carte - document, în
Paradigma, an. 7, nr. 2-3-4, 1999, p.
16; Mihai Creangă, Fără cruce, în
România liberă, Bucureşti, nr. 2694,
6 februarie 1999, Aldine, an. III, nr.
149, p. 1; Constantin Mihai, Arta
supravieţuirii de Lelia Trocan, în
Permanenţe, an. II, nr. 1-2, ianuarie-
februarie 1999, p. 10; Alexandru
Olaru, Arta supravieţuirii, în Analele
Universităţii din Craiova, Seria
Ştiinţe Filologice, Literatura Română
şi Universală, an. XX, nr. 1-2,
Craiova, Editura Universitaria, pp.
375-377; Florea Miu, Arta
supravieţuirii - Istoria privită de
aproape, în Sfârşit de Mileniu, an. II,
nr. 5-6, 1999, Craiova, Editura
Cugetarea Tigero; Robert Massart, Le
Messager, no. 2, 2000, p. 2;
Constantin Ciopraga, în Convorbiri
Literare, octombrie 2001, p. 32;
Ovidiu Ghidirmic, Un roman despre
absurdul istoriei şi speranţă, în
Analele Universităţii din Craiova,
Seria Ştiinţe Filologice, Literatura
230
Română şi Universală, an. XX, nr. 1-
2, Craiova, Editura Universitaria, pp.
373-374; Ovidiu Ghidirmic, Du
roman modèle … au modèle du
roman baroque, în Ramuri, nr.
2(1028), februarie 2002, Craiova, p.
13; Gheorghe Gorun, Arta
Supravieţuirii, în Actualitatea (Târgu
Jiu), an. III, nr. 584, 23 iulie 2002, p.
1; Georges Fréris, in Δia - Keimena,
Thessalonique, Grèce, 2003, pp. 293-
295; Yiannis Ioannou, in NEF
(Nouvelles Études Francophones),
USA, volume 23, no. 1, Printemps
2008, pp. 331- 333; René Strehler,
Analele Universităţii din Craiova,
Seria Ştiinţe Filologice, Langues et
Littératures Romanes, an. XIII, nr. 1,
2009, p. 261; René Bourgeois, în
Analele Universităţii din Craiova,
Seria Ştiinţe Filologice, Langues et
Littératures Romanes, an. XIII, nr. 1,
2009, pp. 259-260.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2006.
TRUŢĂ, Gheorghe
n. 1 iunie 1958, comuna Călui,
judeţul Olt.
Prozator, dramaturg.
Şcoala
generală în
comuna natală
(1966-1974);
Liceul ,,Fraţii
Buzeşti” din
Craiova (1977);
Facultatea de
Matematică, Universitatea din
Craiova (1978-1982).
Profesor de matematică la
Uricani în Lupeni, judeţul Hunedoara.
Membru al Societăţii de Ştiinţe
Matematice din Romania; membru al
International Association of
Paradoxism - a vanguard movement
in arts and science.
Premii: Premiul Columna
pentru povestire al revistei
Cutezătorii (1976); Premiul de debut
al Editurii Albatros pentru romanul
Oraşul (1980) ; Premiul Fundaţiei
„Ion D. Sîrbu “, pentru debut în
dramaturgie, cu piesa Recviem pentru
secolul douăzeci (1991); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova, secţiunea Proză,
pentru volumul Pagoda (1992); Piesa
Marea Brambureală a fost
nominalizată pentru Marele Premiu la
Concursul Naţional de Dramaturgie
“Camil Petrescu” (ediţia I, 1994);
Marele premiu pentru Short-short-
story al ziarului Curierul Naţional
(1994); Premiul Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Craiova,
secţiunea Dramaturgie, pentru piesele
jucate: Marea Brambureală şi
Crângul Albastru (1995); Premiul
Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Craiova, secţiunea roman,
pentru romanul Raiul Şobolanilor
(1999); Piesa Catedrala a fost
nominalizată de către UNITER
pentru “Cea mai bună piesa
românească a anului 1999”; Bursier
al Fondului Literar (ianuarie-iunie
2000); Premiul Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Craiova,
secţiunea Dramaturgie, pentru
volumul Teatru - piese jucate,
premiate sau interzise (2003);
Premiul special al Fundaţiei “Alice
Voinescu” pentru piesa Alice nu ştie
să moară (Drobeta Turnu-Severin,
iulie 2005).
231
Debut publicistic cu nuvela A
doua povestire a Pădurii, în
Luceafărul (1977); debut editorial cu
romanul Oraşul (1982).
Colaborări: Luceafărul,
România Literară, Ramuri, Vatra,
Echinox, Contemporanul, Dorul
(Danemarca), Adevărul Literar şi
Artistic, Mozaicul, Orizont, Vatra,
Argeş, Plumb, Lamura, Scrisul
Românesc, Cariatide, Anabasis,
Orizont Lupenean, Echinox, Contexte,
Curierul Naţional, Matinal, Zori Noi,
ziarul Văii Jiului.
LUCRĂRI PUBLICATE: Oraşul, roman, Bucureşti, Editura
Albatros, 1982; Pagoda, proză,
Timişoara, Editura de Vest (Facla),
1992; Raiul şobolanilor, roman,
Bucureşti / Petroşani, Editura
Panorama / Matinal, 1999; Teatru -
piese jucate, premiate sau interzise,
Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003;
Alice nu ştie să moară, teatru,
Craiova, Editura Aius, 2010; Îngere
vii ?, roman, Craiova, Editura Aius,
2010.
Postfeţe: Patrel Berceanu,
Puricele cosmonaut (postfaţă de …),
Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei,
2006; Patrel Berceanu, Teatrul în
dialog cu veacul (postfaţă de …),
Craiova, Editura Aius, 2006.
I se joacă piesele: Marea
brambureală (premiera: 1 octombrie
1995 la Teatrul „Bacovia” din Bacău,
regia Mihai Manolescu; premiera la
20 octombrie 2005, la Teatrul de
Artă Dramatică Deva, regia Boris
Melinti); Crângul albastru (premiera:
5 mai 1996 la Teatrul Naţional
„Vasile Alecsandri” din Bălţi,
Republica Moldova, regia Ion
Cibotaru); Alice nu ştie să moară
(premiera: 1 octombrie 2005 la
Teatrul Naţional „Marin Sorescu “
Craiova, regia Mircea Cornişteanu).
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Sud-Vest: o antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia,
Craiova, Editura Aius, 1998;
Dicţionarul Scriitorilor din Vale,
Petroşani, Editura Matinal, 1999; The
International Directory of
Distiguished Leadership, North
Carolina, 1999; Dan-Silviu Boerescu,
prefaţă la romanul Raiul şobolanilor,
1999; American Biographical
Institute, Truţă Gheorghe, in The
International Directory of
Distinguished Leadership, North
Carolina, USA, Ninth edition, 2000;
Mircea Ghiţulescu, O istorie a
dramaturgiei româneşti
contemporane, Editura Albatros,
2000; Maria Razba, Personalităţi
hunedorene, Biblioteca Judeţeană
“Ovid. Densuşianu” Deva, 2000;
Florea Miu, Cuvinte şi spaţiu:
interviuri cu scriitori contemporani
din Oltenia, Craiova, Editura Ramuri,
2001; Marian Barbu, Trăind printre
cărţi, vol. II, Craiova, 2002; Florea
Firan, Profiluri şi structuri literare.
Contribuţii la o istorie a literaturii
române, vol. II (M-Z), Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 2003;
Petre Ciobanu, Valenţe ale
discursului dramaturgic, în volumul
Marginalii de critică şi istorie
literară, Craiova, Editura MJM, 2004,
pp. 165-167; Florentin Smarandache,
O antologie paradoxistă, vol. IV,
Editura Almarom, 2004; Aurel Sasu
şi colab., Dicţionarul cronologic a
romanului românesc - de la origini
până în 1989, Bucureşti, Academia
Română, 2004; Marian Barbu,
232
Ocheanul timpului - 65, Craiova,
Editura Sitech, 2004; Medalionul
literar (Marian Barbu şi colab.),
Craiova, Editura Ramuri, 2006;
Corneliu Rădulescu, Enigmele insulei
Bwu-Kyphy, Cluj, Editura Grinta,
2006; Valea scrierii - antologia
cenaclului Boema din Valea Jiului,
Deva, Editura Corvin, 2006; în
periodice: Geo Dumitrescu, Prima
povestire a pădurii, în Luceafărul, 9
iulie 1977; Mirela Roznoveanu, pe
coperta romanului Oraşul, 1982;
Mirela Roznoveanu, Noua geografie
a literaturii române contemporane -
evoluţia valorilor, în Luceafărul, 2
februarie 1985; Mircea Martin, referat
la volumul Pagoda, Editura Cartea
Românească, 10 noiembrie 1989;
Carmen Varfalvi-Berinde, Gâlceava
autorului cu opera, în Echinox, nr. 7-
8, 1993; George Pruteanu, despre
volumul Pagoda, în Expres, 1993;
Radu Ciobanu, Pagoda de Gheorghe
Truţă, în Cuvântul liber, Deva, martie
1993; Radu Voinescu, Ultima
respirare a posmodernismului, în
România Literară, nr. 23, 1993; Radu
Voinescu, cronică la Pagoda, în
România Literară, 1993; Corneliu
Rădulescu, Pagoda, în Zori noi,
Petroşani, 11 martie 1993; Radu
Ciobanu, cronică la Pagoda, 1994;
Marian Victor Buciu, cronică la
Pagoda, în Ramuri, 1994; Geo Balint,
Aşa-i românul ... uită totul ... şi e
fericit, în Ultima oră, Bacău, 4
octombrie 1995; Ionela Liţă, Comedii,
în Adevărul Literar şi Artistic, nr. 4,
1995; Vlad Sorianu, Marea
brambureală asumată, în
Deşteptarea, Bacău, 5 octombrie
1995; Ludovic Peter, O pagodă în
căutarea prozatorului, în Matinal,
Petroşani, 20 octombrie 1999; Mircea
Moisa, Periodica reactualizare /
valorizare prin antologii, în Ramuri,
nr. 5-6, 1999; Ion Hirghiduş,
Arhitectura unei idei, în suplimentul
Cultural al ziarului Matinal,
Petroşani, 9 februarie 2000; Marian
Barbu, cronică la Raiul şobolanilor,
în Contemporanul şi Dorul
(Danemarca), 2000; Ioan Lascu,
cronică la Raiul şobolanilor, în
Ramuri, 2000; Ioan Lascu, O ciumă
autobiografică, în Ramuri, nr. 4,
2000; Marian Barbu, Dincolo de
puşcărie, libertatea şi-arată colţii, în
Contemporanul - ideea europeană,
nr. 48, 2000; Florea Miu, interviu în
Ramuri, nr. 3, 2000, p. 7; Corneliu
Rădulescu, Noi şi-ai noştri, în Orizont
Lupenean, nr. 1, decembrie 2001;
Marian Barbu, Pagoda, în Cuvântul
libertăţii, Craiova, 4 ianuarie 2003;
Gilbert Danco, cronică la Teatru ... ,
în Contexte, Petroşani, mai 2004;
Petre Ciobanu, Valenţe ale
discursului dramaturgic, în Ramuri,
nr. 1, 2004; Mihai Manolescu, în
Caietul - program la spectacolul
“Marea brambureală”, Teatrul
Bacovia, Bacău, 2004; Marian Victor
Buciu, Noi semne ale căii către sine,
în Ramuri, nr. 1-2, 2004; Dumitru-
Augustin Doman, cronică la volumul
Teatru - piese jucate, premiate sau
interzise, în Argeş, 2005; Mihai
Manolescu, în Caietul - program al
spectacolului Marea brambureală,
Bacău, 2005; Calistrat Costin, în
Caietul - program la spectacolul
“Marea brambureală”; Carmen
Mihalache Popa, Stăm în banal şi
privim în sublim, interviu, în
Deşteptarea, 6 octombrie 2005; Alice
Georgescu, Nevoia de succes, în
233
Ziarul financiar (Ziarul de
Duminică), 23 decembrie 2005;
Nicolae Petre Vrânceanu,
Dramatismul unei confesiuni, în
Ramuri, nr. 10-11, 2005; Ioana
Dinulescu, Elogiul unei copleşitoare
personalităţi a culturii europene:
Alice Voinescu, în Mozaicul, nr. 9-10,
2005; Nicolae Coande, în
Obsevatorul Cultural, nr. 32,
octombrie 2005; Georgeta Luchian-
Tudor, în Mozaicul, nr. 9-10, 2005
(interviu acordat Ioanei Dinulescu);
Mircea Cornişteanu, în Mozaicul, nr.
9-10, 2005 (interviu acordat Ioanei
Dinulescu); Gheorghe Truţă, în
Mozaicul, nr. 9-10, 2005 (interviu
acordat Ioanei Dinulescu); Viorel
Popa, Agenţia de Ştiri AMOS News;
Dumitru Augustin Doman,
Dramoterapia salvează România, în
Argeş, nr. 4, 2006; Dumitru Augustin
Doman, Piese jucate, premiate sau
interzise, în Argeş, nr. 10, 2008;
Horia Dulvac, Apocalipsa cu care
începem, în Mozaicul, nr. 3, 2010;
Florin Gheţău, Un roman exemplar,
în suplimentul Şcoală & cultură,
Ziarul Văii Jiului, 14 mai 2010.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România – Filiala Craiova din
anul 1993.
TUDORICĂ, Mihalache
n. 1 iunie 1950, Bâlta, oraşul
Filiaşi, judeţul Dolj.
Poet, prozator, eseist.
Cursurile primare în localitatea
Bâlta, Dolj; Seminarul Teologic
Craiova - Mofleni (1966-1970);
Facultatea de Teologie din Bucureşti
(1974-1978).
Preot, sat Mihăiţa, comuna
Coţofenii din Dos, judeţul Dolj
(1970-1974); preot comuna Scaeşti,
judeţul Dolj (1974-1993); profesor la
Seminarul Teologic Craiova (1993-
1996); preot Biserica ,,Sf. Nicolae
Ungureni”, Craiova (1995 - prezent).
Premii şi distincţii: Premiul
pentru literatură a Ministerului
Culturii pentru volumul Melancolia
îngerului (1995); Înaltul rang de
Iconom Stavrofor (1998); Premiul
pentru literatură a Ministerului
Culturii pentru volumul Ultimul orb
(2002); Ordinul Bisericesc ,,Sfântul
Nicodim” clasa I pentru Cultură
(2005); Premiul Omnia al Uniunii
Scriitorilor din România, Filiala
Craiova pentru întreaga creaţie
literară (2010).
Membru al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România.
Debut editorial cu volumul de
versuri Zboruri lirice (1986).
LUCRĂRI PUBLICATE: Zboruri lirice, poezie, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1986;
Melancolia îngerului, poezie,
Craiova, Editura Cugetarea Tigero,
1995; Catedrala lacrimilor, poezie,
Craiova, Editura Anteu, 1996;
Moartea îngerului, poezie, Craiova,
Editura Antet, 1997; Mireasa
desculţă, proză scurtă, Craiova,
Editura Anteu, 1998; Ultimul orb,
poezie, Craiova, Editura M. Duţescu,
1998; Bâlciul şi zarafii, pamflete,
eseuri, Craiova, Editura Anteu, 2000;
Poeme blestemate, poezie, Craiova,
Editura Anteu, 2000; Blestemele,
proză scurtă, 2002; Întoarcerea
numelui, poezie, Craiova, Editura M.
Duţescu, 2003; Pâcla, proză scurtă,
2009; Ochiul din ape, poezie, 2009.
234
Antologii: Mireasa desculţă
(antologie de proză), 2003; Gavvata
(antologie de proză), Craiova, Editura
Mihai Duţescu, 2005; Melancolia
îngerului (antologie de poezie),
Craiova, Editura Mihai Duţescu,
2005.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Petre Ciobanu,
„Blestemele” poetice ale unui preot,
în volumul Marginalii de critică şi
istorie literară, Craiova, Editura
MJM, 2004, pp. 138-139; Petre
Ciobanu, Dintre „Păcatele”
Părintelui Mihalache, în volumul
Marginalii de critică şi istorie
literară, Craiova, Editura MJM, 2004,
pp. 140-142; Marian Barbu,
Mihalache Tudorică - Limbajul
narativ al unui slujitor al Bisericii
(Mireasa desculţă), în Trăind printre
cărţi: (note, glose, recenzii, cronici
literare, articole, studii, eseuri), vol.
IV, Craiova, Editura Fundaţiei
Culturale, 2005, pp. 115-119; Adânc
pe adânc: sacerdoţiu liric (antologie
realizată de Ioan Petraş), Timişoara,
Editura Brumar, 2006; în periodice:
Constantin M. Popa, în Cuvântul
Libertăţii, august 1996; Magda Bratu,
În căutarea Divinităţii, în Cuvântul
Libertăţii, an. 13, nr. 3830, 30 mai
2002, p. 4; Dan Lupescu, în Lamura,
nr. 24-26, 2003; Marian Barbu,
Limbajul narativ al unui slujitor al
Bisericii, în Lamura, an. 3, nr. 33-34-
35, iulie-august-septembrie 2004, p.
14; Mihalache Tudorică: Constelaţia
lirei, în Lamura, serie nouă, an. 4, nr.
36-37-38, octombrie-noiembrie-
decembrie 2004, p. 31; Ovidiu
Ghidirmic, Poezia de inspiraţie
religioasă, în Lamura, serie nouă, an.
3, nr. 27-28-29, ianuarie-februarie-
martie 2004, p. 18; Mihaela Calciu,
Eu m-am rugat mai ales pentru alţii.
Nimic mai mult, în Cuvântul
Libertăţii, an. 16, nr. 4752, 4-5 iunie
2005, p. 4; Sorina Stăiculescu,
Lansare la Filarmonică, în Gazeta de
Sud, an. 14, nr. 4469, 22 octombrie
2009, p. 6; Mihail Filişanu, în
Observatorul, 9 ianuarie 2009; J. B.,
Mihalache Tudorică la 60 de ani, în
Autograf MJM, nr. 1-3, serie nouă,
2010; Magda Bratu, Preotul
Mihalache Tudorică invitat al
Galeriilor Radio-Arts, în Cuvântul
Libertăţii, an. 21, nr. 6189, 4 martie
2010, p. 8; Mircea Moisa, Gabriel
Chifu, Mihai Duţescu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
235
U
UNGUREANU, Cornel Mihai
n. 6 decembrie 1965, Alexandria,
judeţul Teleorman.
Prozator.
Redactor şef al
revistei electronice
Prăvălia culturală;
redactor al revistei
Respiro, publicaţie
electronică (din
2001); deţine o rubrică săptămânală,
intitulată Editorialul de luni
dimineaţa, în Atelier LiterNet (din
2002); redactor Radio Logos .
Premii: Premiul „Petre
Pandrea” pentru literatură al revistei
Mozaicul (2003).
Debut publicistic cu scrisori în
revista Dilema (1999); debut editorial
cu volumul Treptele din faţa casei
(din 2002).
Colaborări: Dilema, 22, Asalt,
Mozaicul, Vatra, Ramuri, Norii,
Respiro, Familia, Timpul, Viaţa
Româneacă, Liternet, Tomis, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Treptele din faţa casei (pe suport
electronic), Editura LiterNet, 2002;
Paşii Şarpelui, proză contemporană,
Iaşi, Editura Tehnică, 2003; Un
fluture albastru, Craiova, Editura
Ramuri, 2003; Respiro. Antologie de
proză scurtă 2000-2002; Noi, doi-trei
la zece mii, Craiova, Editura Ramuri,
2005.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Mona Mamulea, prefaţă
la volumul Respiro - antologie de
proză scurtă 2000-2002; Noesis, vol.
IV, 2001; LiterNet, vol. II, 2002;
Bogdan Suceavă, pe coperta IV a
volumului Un fluture albastru, 2003;
Liviu Antonesei, pe coperta IV a
volumului Paşii Şarpelui, Iaşi,
Editura Tehnică, 2003; în periodice:
Radu Cosaşu, în Dilema, nr. 549, 10-
16 octombrie 2003; Constantin M.
Popa, Fiinţe care au văzut îngeri,
prezentare la decernarea Premiului
"Petre Pandrea" pentru literatură al
revistei Mozaicul, 2003; Nicolae
Coande, în Lama, 20-21 septembrie
2003; Tiberiu Neacşu, în Mozaicul,
nr. 5-6, 2003; Ioan Lascu, în Ramuri,
nr. 6-7, 2003; Bianca Burţa, în
Observator cultural, nr. 171, 2003;
Gabriel Coşoveanu, în Ziua literară,
26 iunie 2004; Ramona Şendrescu, în
236
Mozaicul, nr. 2-3-4, 2004; Constantin
Dram, în Convorbiri literare, nr. 8,
2004; Simona Sora, în Dilema Veche,
nr. 2, 23-29 ianuarie 2004; Xenia
Karo, în Vatra, nr. 5, 2006; Nicolae
Coande, în Cuvântul Libertăţii, 3
februarie 2006; Constantin Dram, în
Convorbiri Literare, nr. 2, 2006;
Mădălin Roşioru, în Tomis, februarie
2006; Constantin M. Popa, în Ramuri,
nr. 4, 2006.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2004.
URUCU, Constantin
n. 18 ianuarie 1958, la Craiova.
Poet, eseist.
Liceul “Fraţii
Buzeşti” din Craiova;
Facultatea de
medicină (1979-
1984). Stabilit în
Germania (din 1988).
Premii de poezie
şi publicistică în perioada studenţiei
(1979-1984).
Debut publicistic în revista
Ramuri; debut editorial cu volumul
Teorie despre iubit amintirile (1988).
LUCRĂRI PUBLICATE:
Teorie despre iubit amintirile, 1988;
Umilinţa de lux (Die Luxuriöse
Demütigung), versuri (ediţie
bilingvă), Craiova, Editura Novus,
1991; Cerul văzut prin fereastra de
sub pământ, proză scurtă (ediţie
bilingvă), Craiova, Editura Aius,
1993; Ultima noapte a măscăriciului,
Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1998.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Sud-Vest: O antologie a
scriitorilor contemporani din Oltenia
(antologie coordonată de Bucur
Demetrian, Ioan Lascu, Constantin
M. Popa), Craiova, Editura Aius,
1998; Medalionul literar. Structură
permanentă de cultură şi educaţie
(coordonator Marian Barbu), vol. II,
Craiova, Editura Ramuri, 2006; în
periodice: G. C. [Gabriel
Coşoveanu], Un poet - Constantin
Urucu, în Ramuri, nr. 1-2, ianuarie-
februarie 1992, p. 15; Marian Barbu,
1992; Gabriel Chifu, 1998.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
237
V
VIDAN, Sorin
(pseudonim Sorin Delaskela)
n. 24 septembrie 1968, Drobeta
Turnu-Severin.
Eseist.
Studii liceale
la Drobeta Turnu-
Severin; studii de
ziaristică întrerupte
la Facultatea de Vest
din Timişoara;
Facultatea de Sociologie şi Filosofie,
Universitatea din Craiova.
A fost, succesiv, muncitor
necalificat, bibliotecar, ziarist,
consilier de imagine şi strategie
electorală, şef de cabinet parlamentar.
Redactor la ziarele Datina, Reflex,
Jurnalul de Mehedinţi, Concret.
Membru fondator al fundaţiilor
culturale “Alice Voinescu” (Drobeta
Turnu-Severin), Orient Latin
(Timişoara); Memoria şi “Punctul pe
I” (Bucureşti).
Premii: Premiul de proză al
Festivalului Naţional de Literatură,
Sensul iubirii, Ediţia a XII-a, Drobeta
Turnu-Severin.
Debut editorial cu volumul de
fragmente filosofice, Animalul
confesiv (1995).
Colaborări: Convorbiri
Literare, Dilema, Calende, Ramuri,
Amfitrion, Caligraf.
LUCRĂRI PUBLICATE: Animalul confesiv, Drobeta Turnu-
Severin, Editura Prier, 1995; Despre
tăcerile lui Dumnezeu, 1997; Somnul
literei, 1999; Mic jurnal împotriva
maturităţii, 2002; Abisex, roman,
Timişoara, Editura Brumar, 2007;
Discursul diurn, publicistică, 2009;
Noaptea pisicilor lungi, roman,
Editura Brumar, 2010.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în volume: Alex. Ştefănescu, pe
coperta IV a volumului Animalul
confesiv, 1995; Dicţionarul
enciclopedic al judeţului Mehedinţi
(coordonatori Ileana Roman, Tudor
Răţoi), Drobeta Turnu-Severin, 2003,
p. 467; în periodice: Alex.
Ştefănescu, Un autor cinic, în
România Literară, nr. 13, 2007; Gelu
Negrea, în Luceafărul, nr. 34, 15
octombrie 2008; Magda Bratu,
“Scriitori la TRADEM”: Sorin
238
Delaskela şi “Noaptea pisicilor
lungi”, în Cuvântul Libertăţii, an. 21,
nr. 6400, 11 noiembrie 2010, p. 9;
Dan C. Mihăilescu, Saviana Stănescu,
Radu Voinescu, Livius Ciocârlie,
Horia Dulvac, Nicolae Coande, Radu
Cernătescu, Cristian Livescu.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
VLĂDUŢESCU, Ştefan
n. 7 decembrie 1958.
Eseist.
Facultatea de Filologie,
Universitatea din Craiova (1979-
1983); Facultatea de Drept,
Universitatea din Bucureşti (1990-
1995). Doctor în filozofie al
Universităţii din Bucureşti cu teza
Comunicare şi mesaj în filozofie.
Lector asociat, conferenţiar
universitar la Faculatea de Litere,
Catedra de Limba şi Literatura
franceză, Universitatea din Craiova.
Membru în echipa de cercetare a
Institutului de Filosofie şi Psihologie
"Constantin Rădulescu-Motru" al
Academiei Române (tema "Pagini ale
filosofiei universale "); membru în
echipa de cercetare a Institutului
social „Oltenia” al Universităţii din
Craiova pentru dezvoltarea
proiectului de recuperare a sociologiei
europene de la începutul secolului
XX; membru în echipa de cercetare a
grupului din partea Institutului social
„Oltenia” al Universităţii din Craiova.
Colaborări: Argeş, Ramuri,
Scrisul Românesc, Luceafărul,
Mileniu, Autograf MJM, ş.a.
LUCRĂRI PUBLICATE:
Informaţia de la teorie către ştiinţă:
propedeutică la o ştiinţă a
informaţiei, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 2002;
Argumentaţia şi demonstraţia, ca
moduri de impunere, Craiova, Editura
Sitech, 2004; Comunicologie şi
Mesagologie, Craiova, Editura Sitech,
2004; Studii de psihologie socială şi
psihologie generală, Craiova, Editura
Sitech, 2004; Mesajul în comunicarea
filosofică, Craiova, Editura Sitech,
2005; Comunicare jurnalistică
negativă: (Convicţiune şi persuasiune
- eseu de hermeneutică mediatică),
Bucureşti, Editura Academiei
Române, 2006; Comunicare şi mesaj
în filosofie (eseu de comunicare
filosofică), Craiova, Editura Sitech,
2006; Eseuri de retorică şi poetică,
Craiova, Editura Sitech, 2007; Mesaje
şi texte gânditoare (Eseuri şi analize),
Craiova, Editura Sitech, 2008.
Traduceri şi prefeţe: Gabriel
Tarde, Legile sociale: schiţa unei
sociologii (traducere de ...), Craiova,
Editura Beladi, 2005; Georges
Palante, Tratat de sociologie
(traducere şi prefaţă de ... ), Craiova,
Editura Beladi, 2006; A. D. Xenopol,
Concepţia sociologică: selecţie de
texte (selecţie de texte de ... şi Ion
Munteanu), Craiova, Editura Beladi,
2006; Charles Darwin, Originea
speciilor (traducere şi prefaţă de … ),
Craiova, Editura Beladi, 2007.
Studii in volume colective: Hermeneutica la Heidegger, Gonseth
şi Gadamer, în Studii de Istorie a
Filosofiei Universale, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 2006,
pp. 545-587.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
în periodice: Aurora Liiceanu,
Informaţia de la teorie către ştiinţă,
în Revista de psihologie a Academiei
239
Române, nr. 3-4, 2002, p. 290; Mihai
Golu, Percepţia şi audiopercepţia, în
Revista de Psihologie a Academiei
Române, Bucureşti, nr. 3-4, 2004, pp.
385, 386; Mihai Popa, Comunicare
jurnalistică, în Revista de Psihologie
a Academiei Române, nr. 3-4, 2006,
pp. 285, 286, 287, 288, 289; Dan
Ionescu, Persuasio melior, în Scrisul
Românesc, nr. 9-10(37-38),
septembrie-octombrie 2006, p. 6;
Mircea Moisa, O „sistemică”
relevantă şi clarificatoare, în Ramuri,
nr. 11, noiembrie 2006, p. 9; Dan
Delamunte, Ştefan Vlăduţescu -
menirea spiritului interpretativ, în
revista Argeş, nr. 11(305), noiembrie
2007, p. 2; Dan Ionescu, Discursuri
noi, în Scrisul Românesc, nr. 3-4(43-
44), martie-aprilie 2007, p. 6;
Constantin Preda, Încercare de
portret, în Expresul de Sud, 28
ianuarie 2008, p. 6.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova.
240
Z
ZISU, Aurelian
n. 26 februarie 1956, comuna
Almăj, judeţul Dolj.
Poet, critic literar, eseist.
Fiul lui Dumitru Zisu şi al
Elenei.
Şcoala Generală Almăj, judeţul
Dolj (1967-1971); Liceul Teoretic nr.
3, Craiova (actual Colegiul Naţional
„Elena Cuza ”), secţia cu predare în
limba franceză (1971-1975);
Facultatea de Filologie, Universitatea
din Craiova, specializarea Limba şi
literatura română - Limba şi literatura
franceză (1978-1982). Doctor în
Filologie, distincţia MAGNA CUM
LAUDE (2008).
Profesor de limba şi literatura
română la Liceul Industrial nr. 3,
Oneşti, Bacău (1982-1990); profesor
la Şcoala cu clasele I-VIII, comuna
Almăj, Dolj (1990-1995); Colegiul
Naţional „Carol I”, Craiova (din
1995). Redactor la reviste de
cultură şi didactice Jurnalul literar
(Oneşti) (1986-1990); Mozaicul
(Craiova) (2000-2007); Colocvium,
Societatea de Ştiinţe Filologice
(Craiova) (2000-2007).
Membru al Fundaţiei ,,G.
Călinescu”, Oneşti (1984-1990);
membru în Comisia Naţională de
Limba şi Literatura Română (2001-
2003).
Premii: Premiul de literatură
“Petre Pandrea” al revistei
Mozaicul (2009).
Debut publicistic cu poezia
Cântec oltenesc, în revista Limba şi
literatura română pentru elevi
(1975); debut editorial
Corespondenţa lui Eminescu.
Exerciţii de lectură intertextuală
(1996).
Colaborări: Ramuri, Ateneu,
Jurnalul literar, Mozaicul,
Colocvium, 13 Plus, Sfârşit de
Mileniu ş.a.
LUCRARI PUBLICATE: Corespondenţa lui Eminescu.
Exerciţii de lectură intertextuală, Iaşi,
Editura Junimea, 1996; Scrisorile
către Neant, versuri, Iaşi, Editura
Junimea, 1999; Cămaşa de forţă,
versuri, Craiova, Editura Aius, 2001;
Sonetele rănite, versuri, Craiova,
Editura Aius, 2009; Ion Caraion -
241
Sfârşitul continuu, vol. I, Poezia,
Craiova, Editura Aius, 2009.
Studii în volum: Comunicări la
„Zilele Culturii Călinesciene “,
Oneşti: Intertextualitatea în Principii
de estetică; Nichita Stănescu -
structura receptării, în volumul
Nichita Stănescu, Frumos ca umbra
unei idei, Bucureşti, Editura Albatros,
1985.
REPERE BIBLIOGRAFICE: în volume: Eugen Negrici, prefaţă la
volumul Ion Caraion - Sfârşitul
continuu, I Poezia; Constantin
Cubleşan, Eminescu în orizontul
criticii, Piteşti, Editura Paralela 45,
2000; Eugen Budău, Bacăul Literar,
Editura Universitas XXI, 2004; Petre
Ciobanu, Era o oglindă rotundă ..., în
Marginalii de critică literară,
Craiova, Editura MJM, 2004, pp.
146-149; în periodice: Mihai
Cimpoi, Corespondenţa lui Eminescu,
în Dacia Literară, 1997; Mircea A.
Diaconu, Scrisorile către Neant, în
Convorbiri Literare, 1999; Constantin
M. Popa, Corespondenţa lui
Eminescu, în Mozaicul, 1999; Cassian
Maria Spiridon, în Convorbiri
Literare, 2000; Petre Ciobanu,
Scrisorile către Neant, în Ramuri,
2000; Adrian Costache, O poezie
apocaliptică despre Cămaşa de forţă,
în Tribuna Învăţământului 2001;
Adrian Costache, Sonetele rănite, în
Tribuna Învăţământului; Nicolae
Coande, Cămaşa de forţă, în Ramuri,
2001; Nicolae Coande, Gnoza
diavolului, în Ramuri, nr. 5-6(119-
120), p. 6; Bucur Demetrian,
Scrisorile către Neant, în Ramuri;
Adina Handolescu, Cămaşa de forţă,
în Hyperion, 2002; Ştefan
Vlăduţescu, Sonetele rănite, în
Ramuri, 2009; Dan Ionescu, Sonetele
rănite, 2009; Marin Beşteliu, Sonetele
rănite, în Mozaicul, 2009; Ion Buzera,
Sonetele rănite, în Mozaicul, 2009;
Constantin M. Popa, Sonetele rănite,
în Mozaicul, 2009.
Membru al Uniunii Scriitorilor
din România - Filiala Craiova din
anul 2007.
242
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Adânc pe adânc: sacerdoţiu liric (antologie realizată de Ioan Petraş),
Timişoara, Editura Brumar, 2006.
Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în
Gorj (Antologie îngrijită de Gelu Birău, Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu),
Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2006.
Arborii timpului, culegere literară a cenaclului „Alexandru Macedonski”
(redactor de carte Marian Barbu), Craiova, Casa Corpului Didactic Dolj, 1979.
Marian Barbu, Dicţionar biografic al membrilor Societăţii Scriitorilor
Olteni, Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor Olteni, 2003.
Marian Barbu, Ocheanul timpului - 65: carte aniversară, Craiova,
Editura Sitech, 2004.
Marian Barbu, Trăind printre cărţi, 5 vol.: I, II, IV - Petroşani, Editura
Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2001, 2002, 2005; III, V -Craiova, Editura
Sitech, 2004, 2008.
Petre Ciobanu, Marginalii de critică şi istorie literară, Craiova, Editura
MJM, 2004.
Justin Constantinescu, Ion Deaconescu, Poeţi olteni (1944-1980).
Antologie, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1982.
Dicţionar biografic al membrilor Societăţii Scriitorilor Olteni, Craiova,
Editura Societăţii Scriitorilor Olteni, 2003.
*** Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi (coordonatori Ileana
Roman, Tudor Răţoi), Drobeta Turnu-Severin, Editura Prier, 2003.
Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (coordonatori Mircea Zaciu,
Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, Editura Albatros, 2000.
243
Dicţionarul general al literaturii române / Academia Română, Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, vol. I (A-B), 2004; vol. II (C-D), 2004; vol. III
(E-K), 2004; vol. IV (L-O), 2005; vol. V (P-R), 2006; vol. VI (S-T), 2007; vol.
VII (Ţ-Z), 2009.
Dicţionarul Scriitorilor Români (coordonare şi revizie ştiinţifică Mircea
Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, vol. I (A-C) (Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1995); vol. II (D-L) (Editura Fundaţiei Culturale Române,
1998); vol. III (M-Q) (Editura Albatros, 2001); vol. IV (R-Z) (Editura Albatros,
2002).
Florea Firan, De la Macedonski la Arghezi, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1975.
Florea Firan, Profiluri şi structuri literare. Contribuţii la o istorie a
literaturii române, vol. I (A-L), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1986; vol.
II (M-Z), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003.
Enciclopedia personalităţilor din România, Editura HUBNERS WHO IS
WHO, 2008.
La început a fost Cuvântul … Antologie a Societăţii Scriitorilor Olteni
(coordonator Marian Barbu), Craiova, Editura Societăţii Scriitorilor Olteni,
2001.
Emil Lăzărescu, Valori româneşti. Valori europene, vol. I, Craiova,
Editura „Crăiţa Sudului”, 2008.
Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80 - '90: dicţionar bio-
bibliografic, vol. 1 (A-F), vol. 2 (G-O), vol. 3 (P-Z), Piteşti, Editura Paralela 45,
2000.
Mihai Marcu, Istoria controversată a literaturii române. 1945-2005,
Craiova, Editura Socrate, [2007].
Medalionul literar - structură permanentă de cultură şi educaţie (Marian
Barbu, Alexandru Gheorghe, Florin Logreşteanu, Florea Miu), vol. I, II,
Craiova, Editura Ramuri, 2006.
Florea Miu, Semne, eseuri, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1983.
46 de scriitori în dialog cu judeţul Dolj, Uniunea Scriitorilor din
Republica Socialistă România, Craiova, 1977.
244
Personalităţi din Oltenia: dicţionar (coordonator Paul Cucu, Alexandru
Stuparu, Alina Laura Enache), Craiova, Editura Sitech, 1999.
Constantin M. Popa, Clasici şi contemporani, eseuri critice, Craiova,
Editura Scrisul Românesc, 1987.
Constantin M. Popa, Replay, Bucureşti, Editura Litera, 1980.
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române (DBLR), vol. 1
(A-L), vol. 2 (M-Z), Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.
Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană (ediţia a 2-a
revizuită şi adăugită), Bucureşti, Editura Albatros, 1977.
Marian Popa, Istoria Literaturii Române de Azi pe Mâine, versiune
revizuită şi augmentată, vol. I (23 august 1944 - 22 decembrie 1989), vol. II (23
august 1944 - 22 decembrie 1989), Bucureşti, Editura Semne, 2009.
Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia
(coordonată de Bucur Demetrian, Ioan Lascu, Constantin M. Popa), Craiova,
Editura Aius, 1998.
Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană. I - Promoţia 70,
Bucureşti, Editura Eminescu, 1995.
Laurenţiu Ulici, Prima verba, vol. I, II, Bucureşti, Editura Albatros,
1975.
Geo Vasile, Poezia română între milenii: Dicţionar de autori, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 2002.
Geo Vasile, Proza românească între milenii: Dicţionar de autori,
Bucureşti, Casa Editorială Odeon, 2001.
Verticala curgere spre soare (antologie de versuri), Centrul de Creaţie al
Judeţului Olt, Slatina, 1993.
Who‟s Who în România, Bucureşti, Editura Pegasus Press, 2002.
245
CUPRINS
Prefaţă: O nouă lucrare de referinţă ……...………………… 5
Lista membrilor Uniunii Scriitorilor
din România, Filiala Craiova - 2010 ……………..………… 9
Albu Mihaela ……………………………………………… 11
Andreca Dumitru . ………………………………...……… 15
Antonie Aurel ………………………………………...…… 15
Aretzu Paul …………………………………………...…… 18
Armeanu Valeriu ……………………………..…………… 21
Barbu Costantin …………………………………………… 23
Barbu Marian ……………………………………………… 24
Băbălău Nicolae …………………………..………………. 31
Băileşteanu Jan ……………………………….…………… 32
Beşteliu Marian ……………………………...……………. 34
Birău Gelu …………………………………...……………. 36
Bîrlan Valeriu …………………………..…………………. 39
Boboc Marian ……………………………..………………. 40
Buciu Marian Victor ………………………………………. 42
Budică Marin ……………………………...………………. 49
Burada Cristian Liviu ………………………..……………. 50
Buşe Ionel …………………………………………………. 51
Buzera Ion ……………………...…………………………. 55
Cârlugea Zenovie …………………………………………. 59
Cepoi Ion …………………….……………………………. 62
Chicet Isidor ………………………………………………. 64
Chifu Gabriel ……………...………………………………. 66
246
Ciobanu Petre ……………..………………………………. 70
Ciupureanu Ionel ……………….…………………………. 71
Coande Nicolae ………………………...…………………. 72
Copcea Florian ……………………………………………. 73
Coşoveanu Gabriel …………………...…………………… 75
Cuciureanu Sonia …………………………………………. 76
Dănciulescu Sina …………………….……………………. 80
Dănişor Gheorghe …………………………………………. 82
Deaconescu Ion …………………...………………………. 84
Demetrian Bucur ………………….………………………. 87
Diaconu Ion Şt. ……………………………………………. 89
Dinulescu Ioana …………………...………………………. 90
Dinuţ Titu …………………………………………………. 92
Drincea Ion Şerban ……………………...………………… 96
Dulvac Horia …………………...…………………………. 97
Duţescu Mihai ………….…………………………………. 99
Firan Florea …………...…………………………………. 102
Firică Mihai …………...…………………………………. 108
Firuleasa Nicolae ……...…………………………………. 109
Floricel Ion ………………………………………………. 109
Frăţilă Adrian ……………………………………………. 112
Geafir Gheorghe …………………………………………. 114
Georgescu Ion ……………………………………………. 115
Gheorghe-Cîrţu Alexandru ……………….……………… 117
Ghica Marius ………………………….…………………. 120
Ghidirmic Ovidiu …………...……...……………………. 125
Gregora Alex …………………….………………………. 128
Grigorie Toma ………...…………………………………. 129
Hinoveanu Ilarie …………………………………………. 132
Iliescu Georgeta ……….…………………………………. 138
Ioan Alexandru …...………………………...……………. 138
Ionescu Dan …………………………...…………………. 139
247
Iovănel Spineanu Doina …………….…………………… 140
Jinga Nicolae ……………………….……………………. 143
Lascu Ioan ……………………….………………………. 145
Lăzărescu Emil …………………..………………………. 149
Logreşteanu Florin ………………….…………………… 150
Manafu Gheorghe …………...………...…………………. 153
Maria Ion ………...………………………………………. 154
Mihail Gheorghe …………………………………………. 155
Militaru Ion ………………………………………………. 156
Mircescu Alexandru ………...…………………………… 157
Mirea Viorel ………………..……………………………. 158
Miu Florea ……….………………………………………. 159
Moisa Camil …………..…………………………………. 162
Moisa Mircea ………….…………………………………. 163
Munteanu Ion ……………………………………………. 164
Nedelcea Tudor ………..………………………………… 167
Negoescu Tudor ………………….……………………… 174
Negrescu Sever I. ……………...………………………… 175
Olaru Victor ……………………………………………… 178
Oncescu Florin …………………...……………………… 181
Oprică Constantin ……………...………………………… 181
Panduru Riri - Margareta ………....……………………… 183
Panea Nicu ……………………...…...…………………… 184
Pădureanu Constantin ……………….…………………… 186
Pârvulescu Nicolae …………………….………………… 188
Petre Vrânceanu Nicolae ………………………………… 189
Pologea Doina …………………………………………… 191
Popa Constantin M. ……………………………………… 192
Popescu George …………………...……...……………… 196
Popescu Lazăr ……………….…………………………… 199
Popescu Spiridon ………………………………………… 200
Preda Constantin ……………………….………………… 204
248
Roman Ileana ………………...…...……………………… 211
Rusu Victor ……………………….……………………… 213
Saioc Florian ……………………………...……………… 215
Sima Felix ………………………...……………………… 216
Sorescu George ………………...………………………… 219
Sorescu Ion ……………………………………………… 222
Tănăsescu Gabriel ………..……………………………… 224
Tănăsescu Iancu ……………….………………………… 225
Trocan Lelia ………………...…………………………… 227
Truţă Gheorghe ………………...………………………… 230
Tudorică Mihalache ……………………………………… 233
Ungureanu Cornel Mihai ………………………………… 235
Urucu Constantin ………………………………………… 236
Vidan Sorin ……………………….……………………… 237
Vlăduţescu Ştefan ……………...………………………… 238
Zisu Aurelian ……...…………...………………………… 240
Bibliografie selectivă …......……………………………… 242
top related