definiţii de ba ză

Definiţii de bază

Toate producţiile pe care le veţi vedea au un obiectiv comun, acela de a ilustra Gestiunea Mentală în acţiune pe teren, urmărind una din noţiunile-cheie: ...

EVOCAREA.

Definiţii de bază

Percepţie Activitate perceptivă

Evocare

Activitate evocativă

Evocat

Ca să asigurăm o mai bună înţelegere şi pentru a încerca să respectăm complexitatea vieţii mentale, vă propunem, într-o înlănţuire, definiţii ale conceptelor următoare:

Concept vecin: proiect (vezi documentul privitor la acest cuvânt)

Senzaţie

Senzaţie Organele de simţ captează informaţiile pe care ni le oferă lumea exterioară şi le trimit creierului, pentru a fi prelucrate.

Senzaţia reprezintă activarea receptorilor senzoriali. Ea se plasează imediat înaintea percepţiei.

“Amintirile noastre se constituie pornind de la mesajele senzoriale pe care lumea exterioară le face să ne parvină. Cele cinci simţuri ale noastre – văzul, auzul, pipăitul, mirosul şi gustul – sunt deci porţile de intrare majore ale memoriei...

... Dar ceea ce este perceput prin simţuri nu este niciodată memorat ca atare, ca într-o fotografie sau ca pe o bandă sonoră...

Senzaţie → Percepţie

... Odată percepute de creier, informaţiile senzoriale sunt analizate în profunzime, apoi sunt asociate între ele, comparate cu altele şi afectate de marcatori emoţionali, topografici (locul învăţării) şi temporali (data).” Extras din Votre Mémoire, Larousse, 2004, p. 100.

Oricare ar fi locul şi momentul în care mă găsesc, o mulţime de stimuli exteriori mie vin în permanenţă în întâmpinarea mea: sunt într-adevăr o mulţime de lucruri pe care le pot vedea, auzi, mirosi, gusta şi atinge.

Se poate spune că aceşti stimuli vin tot timpul să pună în acţiune diferitele organe de simţ pe care le posed: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil...

... şi senzaţia antrenează percepţia.

Senzaţie → Percepţie

Percepţie Această percepţie, declanşată de un stimul exterior, se finalizează printr-o impresie care va permite constituirea unui obiect (mental) şi, apoi, recunoaşterea sa.

Când acest act este declanşat în mod deliberat, adică atunci când el este animat sau condus de un proiect, se vorbeşte de activitate perceptivă. Aceasta dă naştere unor evocări care dau sens lucrurilor percepute.

Pe durata unei zile, simţurile noastre percep extraordinar de multe informaţii, de care cel mai adesea nu suntem conştienţi, pentru că nu avem nevoie de aceasta.

Definiţie de bază

... EVOCAREA

Despre ce este vorba?

Un exemplu

În această dimineaţă, trecând printr-un parc ca să ajung la lucru, am văzut o floare extraordinar de frumoasă, în culori vii şi cu parfum încântător. Ea se legăna domol în bătaia vântului.

Acum când lucrez de mai multe ore în biroul meu, mă gândesc la această floare şi ea este prezentă în mintea mea aproape ca... azi-dimineaţă.

Ce proces a avut loc?

Ce proces a avut loc?

Trecând pe lângă această floare, azi-dimineaţă, m-am oprit, am privit-o, am atins-o, am mirosit-o, am mai privit-o o dată...

... ca să-mi formez despre ea o imagine mentală, pentru că voiam s-o mai am cu mine când ea nu va mai fi prezentă în realitate.

Schemă

SCHEMATIC

Obiect al percepţiei mele

EU

Un intens du-te-vino între floarea pe care o văd şi pe care o simt în realitate şi imaginea pe care mi-o construiesc în minte despre această floare.

Evoc mental această floare.

Schemă şi definiţieSchematic

Obiect al percepţiei

EU

Săgeţile albastre care merg de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta indică:

- activitatea perceptivă exercitată cu proiectul de a evoca floarea printr-o imagine mentală.

- activitatea evocativă exercitată pornind de la obiectul percepţiei; aceasta necesită timp.

Pentru a desemna tot acest proces, se vorbeşte de evocare. Acesta este unul din cele două sensuri ale

acestui cuvânt.

Proces evocativ

Schemă şi definiţieSchematic

Obiect alpercepţiei

EU

Obiectul mental constituit în prelungirea activităţii perceptive este, în acest caz, un obiect vizual.

Acest obiect mental a putut fi constituit pentru că existase de la început un proiect precis (vezi documentul privitor la acest cuvânt).

Acest obiect mental se numeşte de asemenea evocare; acesta este al doilea sens al cuvântului. Este vorba de rezultatul actului de evocare. Acesta mai este numit evocat / ceea ce este evocat.

Proces evocativ

Altă posibilitateSchematic

Obiect al percepţiei

EU

Pot, de asemenea, “să-mi descriu această floare”, privind-o, şi să nu o văd în minte.

“Această floare tocmai s-a deschis! Ea are 8 petale triunghiulare care merg de la galben la maro; apoi, mijlocul este galben-portocaliu; de asemenea, ea are 4 frunze, 2 mici verde deschis şi 2 mai mari, verde închis. Cum se numeşte? Din ce familie face parte?

Ea seamănă cu acea floare pe care am văzut-o acum câteva zile într-o grădină; cum mai era oare? Şi apoi, are un parfum apropiat de al liliacului şi se leagănă uşor în bătaia vântului ... “

Obiectul mental constituit în prelungirea activităţii perceptive este, în acest caz, un obiect verbal.

Şi aceasta este o evocare, dar de natură diferită de cea din diapozitivul precedent, pentru că este constituită din cuvinte pe care mi le spun în minte.

Altă posibilitateSchematic

Obiect al percepţiei

EU

La fel, pot să aud pe cineva vorbindu-mi de această floare şi să n-o văd în minte şi nici să mi-o descriu eu însumi.

Obiectul mental constituit în prelungirea activităţii perceptive este atunci un obiect auditiv.

Şi aceasta este o evocare, dar de natură diferită de cele din diapozitivele precedente, pentru că este constituită din cuvintele pe care le aud spuse în mintea mea cu vocea altcuiva.

Această floare tocmai s-a deschis! E are opt petale triunghiulare care merg de la galben la maro... ... ...

Ea seamănă cu o floare pe care o vedem frecvent prin grădini şi ale cărei seminţe sunt comestibile... ...

Şi apoi, are un parfum apropiat de cel al liliacului şi se leagănă uşor în bătaia vântului...

Altă posibilitateSchematic

Obiect al percepţiei

EU

Mai pot să ating această floare şi apoi s-o evoc în minte printr-o impresie, printr-o trăire de natură tactilă.

Obiectul mental constituit în prelungirea activităţii perceptive este, în acest caz, un obiect tactil, căruia îi pot adăuga o imagine şi / sau cuvinte.

Aceasta este o evocare, dar tot de natură diferită faţă de cele din diapozitivele precedente, pentru că se constituie printr-o trăire tactilă, care poate fi însoţită sau urmată de cuvinte ori de imagini.

Alte posibilităţiSchematic

Obiecte ale percepţiei EU

Obiectele percepţiei pot fi de naturi diferite: vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative, în mişcare, fixe etc..

Oricum ar fi, ele pot fi evocate în diferite moduri, cu fidelitate şi / sau cu transformări.

“Aud vuietul mării pe stâncile de la far.”

“Puiul ăsta va fi delicios!”

......

......

Prelungiri posibile...Schematic

Obiectul iniţial al percepţiei

EU

De asemenea, pot ca, pornind de la această floare pe care o văd, să mă gândesc la alte lucruri, care nu sunt prezente în realitate, dar la care visez în mintea mea.

Îmi imaginez că analizez la microscop o petală...

O comparcu alte floricunoscute, remarcând asemănările şi / sau deosebirile.

O descompun...

Etc.,

etc.

Evocare în situaţie de rapel

“Această floare tocmai s-a deschis! Ea are 8 petale triunghiulare care merg de la galben la maro; apoi, mijlocul este galben-portocaliu; de asemenea, ea are 4 frunze, 2 mici verde deschis şi 2 mai mari, verde închis. Cum se numeşte? Din ce familie face parte? Ea seamănă cu acea floare pe care am văzut-o acum câteva zile într-o grădină; cum mai era oare? Şi apoi, are un parfum apropiat de al liliacului şi se leagănă uşor în bătaia vântului... “

EU

De asemenea, pot ca în anumite momente să mă aflu în situaţie de evocare fără să existe nici un contact perceptiv.

Pot, de exemplu, să mă gândesc la floarea mea câteva ore sau câteva zile mai târziu, fără s-o fi revăzut în realitate.

se poate spune că:

Cu alte cuvinte,

Lumea exterioară şi interioară

Percepţie

Evocare/ ~ări

ProdusObiect

alpercep-

ţiei

Percepţie

Percepţie

Evocare/~ări

ProdusObiect

al percep-

ţiei

Simţurile noastre funcţionează în permanenţă. Dar, odată ce stimulii nu mai sunt prezenţi, nu suntem conştienţi, din oficiu, de tot ceea ce: -ochii noştri au văzut,-urechile noastre au auzit,-gura noastră a gustat, -corpul nostru şi mâinile noastre au atins,-nasul nostru a mirosit.

Activitate perceptivă-evocare

Percepţie

Evocare/~ări

ProdusObiect

alpercep-

ţiei

Activitate perceptivă

Activitate evocativă

ghidate de un proiect

Revenire la achiziţiile / evocările anterioare, cu scopul de a obţine un produs.

Câteva definiţii

Evocarea este o modalitate de a face să trăiască în mintea proprie lumea exterioară.

Este “traducerea mentală” personală a ceea ce am văzut / auzit / mirosit / gustat / atins, în absenţa obiectului percepţiei.

“A EVOCA înseamnă a face să existe în mintea ta ceea ce ai perceput, «redându-ţi» acest lucru sub formă de imagini mentale, vizuale, auditive sau tactile.” (A. de La Garanderie)

Câteva definiţii Evocarea este un obiect “mental” constituit şi produs în prelungirea unei activităţi perceptive. Evocarea este, de asemenea, un proces care pune în scenă un gest operatoriu al gândirii în căutare de sens.

“Evocarea este ACŢIUNEA subiectului care îşi reprezintă mental, dându-le forme accesibile pentru conştiinţă, informaţiile percepute, memorate sau create de el.” (Ch. EVANO, La Gestion mentale, p.11)

“Evocarea este, de asemenea, REZULTATUL acestei acţiuni, OBIECTUL MENTAL obţinut şi utilizat. Forma acestui obiect depinde de limbajul interior folosit de subiect.” (Ch. EVANO, loc. cit.)

Sau cu alte cuvinte:

Evocarea se regăseşte, în mod sigur, în centrul Gestiunii Mentale.

Evocările pot să se exprime prin imagini concrete sau abstracte, prin cuvinte, prin reminiscenţe tactile, olfactive sau gustative. Ele pot fi mobile sau fixe, colorate sau nu.

Evocarea presupune că subiectul este în stare de veghe.

Pentru a concluziona

Şi, dacă nu există învăţare fără evocare,

atunci lăsaţi-mi timp să evoc!

Aceasta este ceea ce se numeşte pauză evocativă.

Pentru a concluziona

Evocările sunt personale pentru fiecare individ, dar ele pot deveni accesibile pentru conştiinţă prin introspecţia ajutată de dialogul pedagogic (vezi documentul despre acest termen).

Complexitatea şi diversitatea activităţii evocative sunt imense.

Vă rămâne dumneavoastră să vă completaţi informaţia!

Realizare:Michèle Giroul, de la Institut International de Gestion Mentale

Anne Moinet, Hélène et Pierre-Paul Delvaux,

de la Initiative et Formation Belgique.

Prezentare sub formă Microsoft PPt 2003: Hélène Delvaux.

2007pentru proiectul european Co-nai-sens

Foto: PP. Delvaux

Imagini: clipart pe http://office.microsoft.com