de asistenŢĂ cadrul naŢiunilor unite pentru … · moldova. În acest context, undaf stabilește...
Post on 05-Mar-2020
13 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CADRUL NAŢIUNILOR UNITEDE ASISTENŢĂ
PENTRU DEZVOLTARE2007 – 2011
Republica Moldova
Decembrie 2005Chișinău
Guvernul Republicii Moldova Organizaţia Naţiunilor Unite
CADRUL NAŢIUNILOR UNITEDE ASISTENŢĂ
PENTRU DEZVOLTARE2007 – 2011
Republica Moldova
Decembrie, 2005Chișinău
2
CuprinsAbreviaţii...........................................................................................................................................................3Rezumat Executiv.............................................................................................................................................5UNDAF pe scurt..............................................................................................................................................6Semnături..........................................................................................................................................................7
1. Introducere..................................................................................................................................................81.1 Scopul UNDAF...............................................................................................................................81.2 Legături strategice..........................................................................................................................81.3 Procesul de pregătire......................................................................................................................9
2. Rezultate.....................................................................................................................................................11Rezultatul 1 UNDAF: Guvernare și participare...............................................................................11Rezultatul 2 UNDAF: Acces la servicii de calitate..........................................................................14Rezultatul 3 UNDAF: Dezvoltare regională și locală.....................................................................16
3. Resurse necesare.......................................................................................................................................184. Implementare............................................................................................................................................195. Monitorizare și evaluare..........................................................................................................................20
5.1 Monitorizare..................................................................................................................................205.2 Evaluarea UNDAF........................................................................................................................20
Lista anexelorAnexa A: Matricea rezultatelor UNDAF...........................................................................................21Anexa B: Calendarul și Cadrul de monitorizare și evaluare..........................................................36Anexa C: Tabelul de legătură – Probleme ale dezvoltării umane, SCERS, ODM și instrumente ratificate
în domeniul drepturilor omului.............................................................................................67
Lista tabelelor și figurilorFigura 1: Harta Republicii Moldova...............................................................................................10Tabelul 1: Date principale.................................................................................................................10Tabelul 2: Estimare a resurselor necesare, 2007-2011...................................................................18
3CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
AbreviaţiiADI Afecţiuni cauzate de deficienţă de iodAPL Autoritatea Publică LocalăAPP Asociaţia Părinţilor și PedagogilorBIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (Banca Mondială)BNS Biroul Naţional de StatisticăCBGC Cercetări ale bugetelor gospodăriilor casniceCCA Evaluare Comună de ŢarăCCTM Cadrul de Cheltuieli pe Termen MediuCDC Convenţia cu privire la Drepturile CopiluluiCEDAW Convenţia cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva
Femeilor (engleză: Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women)
CIMC Conduita Integrată a Maladiilor la CopiiCSI Comunitatea Statelor IndependenteDIU Dispozitiv intra-uterinDM Declaraţia MileniuluiDSSE Departamentul de Stat pentru Situaţii ExcepţionaleDTC Dezvoltarea Timpurie a CopiluluiECE/AC Europa Centrală și de Est/Asia CentralăECE/CSI Europa Centrală și de Est/Comunitatea Statelor IndependenteEFDV Educaţie pentru Formarea Deprinderilor de ViaţăGT Grup TematicHIV/SIDA Virusul Imunodeficieţei Umane/Sindromul Imuno Deficienţei AchiziţionateICPD Conferinţa Internaţională pentru Populaţie și Dezvoltare (engleză: International
Conference for Population and Development) IEC Informare, Educaţie și ComunicareILO Organizaţia Internaţională a Muncii (engleză: International Labour Organization)IPEC Programul Internaţional pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Muncă a Copiilor
(engleză: International Programme on the Elimination of Child Labor)IMM Întreprinderi Mici și MijlociiIT Tehnologii Informaţionale (engleză: Information Technology)ITS/MTS Infecţii cu transmitere sexuală/Maladii cu transmitere sexualăMAIA Ministerul Agriculturii și Industriei AlimentareMF Ministerul FinanţelorMFI Instituţie de Micro-Finanţare (engleză: Micro-Finance Institution)MEC Ministerul Economiei și ComerţuluiMERN Ministerul Ecologiei și Resurselor NaturaleMETS Ministerul Educaţiei, Tineretului și SportuluiMJ Ministerul JustiţieiMSPS Ministerul Sănătăţii și Protecţiei SocialeONG Organizaţie non-guvernamentală OC Organizaţie comunitarăOCDE Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
4
OSC Organizaţie a societăţii civileOSCE Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în EuropaPEI Programul Extins de ImunizarePIB Produsul Intern BrutPPC Paritatea puterii de cumpărarePT Program de ŢarăRMI Rata mortalităţii infantileRMM Rata mortalităţii materneRODM Raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (engleză: MDGR, Mil-
lennium Development Goals Report)SCERS Strategia de Creștere Economică și Reducere a SărăcieiUE Uniunea EuropeanăUNCT Grupul de Ţară al Agenţiilor ONU (engleză: United Nations Country Team)UNDAF Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (engleză: UNDAF, United
Nations Development Assistance Framework)
5CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Rezumat executivCadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF) este un plan de afaceri al Siste-mului ONU în Moldova pentru perioada cuprinsă între 2007 și 2011. Acesta provine dintr-un proces consultativ între Agenţiile ONU, Guvernul Republicii Moldova și parteneri ai societăţii civile, lansat în debutul anului 2005, odată cu pregătirea Evaluării Comune de Ţară (CCA). CCA a identificat câ-teva provocări urgente pentru ţară în domeniul dezvoltării umane. UNDAF asigură un cadru pentru abordarea acestor provocări și descrie trei priorităţi comune pentru Sistemul Naţiunilor Unite, în cooperare cu parteneri guvernamentali și ai societăţii civile. Acestea vizează:
• Guvernarea și participarea, • Extinderea accesului la servicii de calitate, și • Dezvoltarea regională și locală.
Fiecare dintre aceste domenii de cooperare prioritare va avea contribuţii strategice la realizarea Obi-ectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) la nivel naţional, fiind în același timp în consens cu Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS) și Planul de Acţiuni Uniunea Euro-peană – Republica Moldova.
Pentru realizarea acestor priorităţi comune, Matricea rezultatelor UNDAF descrie rezultatele pla-nificate ale programelor și proiectelor Agenţiile ONU. Matricea demonstrează modul în care vor fi combinate contribuţiile și avantajele comparative ale fiecărei agenţii pentru a extinde la maxim impactul cooperării ONU pentru dezvoltare. De asemenea, aceasta va servi drept instrument de sprijin pentru Sistemul ONU la identificarea oportunităţilor pentru programe comune și alte meca-nisme de cooperare, folosite în scopul reducerii costurilor de tranzacţie și perfecţionarea eficienţei Sistemului ONU. Prezentul UNDAF instituie, în același timp, un plan de monitorizare și evaluare pentru a sprijini Sistemului ONU, Guvernul și alţi parteneri în raportarea și determinarea progresul înregistrat.
O evaluare importantă va fi realizată pe durata ciclului de cinci ani: evaluarea finală a UNDAF în 2010 – ea va fi efectuată la timpul potrivit pentru a pregăti viitorul ciclu UNDAF. Pe durata ciclului, unele programe și proiecte de cooperare vor fi monitorizate și evaluate în cadrul reuniunilor siste-matice ale grupurilor de lucru UNDAF, compuse din reprezentanţi ai Agenţiilor ONU, Guvernului, societăţii civile și alţi parteneri.
Prezentul Cadru Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare este axat pe capacităţile ţării și pe avantajele comparative și practicile reușite de colaborare a Agenţiilor ONU. Este un cadru strategic și realizabil pentru promovarea unui viitor mai sigur, prosper și echitabil pentru toţi cetăţenii Repu-blicii Moldova.
6
UN
DA
F PE
SC
URT
Gu
vern
are
Rezu
ltat
ul 1
UN
DA
F
Căt
re a
nul 2
011,
inst
ituţii
le p
ublic
e cu
sp
riji-
nul
orga
niza
ţiilo
r soc
ietă
ţii c
ivile
(OSC
) vor
di
spun
e de
cap
acită
ţi m
ai b
une
de a
sigu
ra-
re a
bun
ei g
uver
nări
și a
sup
rem
aţie
i leg
ii,
acce
sulu
i ega
l la
just
iţie
și p
rom
ovăr
ii dr
ep-
turil
or o
mul
ui.
Rezu
ltate
ale
Pro
gram
ului
de
Ţară
1.1
Sunt
for
mul
ate,
im
ple
men
tate
și
mo
-ni
toriz
ate
mai
tra
nsp
aren
tă ș
i p
artic
ipat
iv
pol
itici
în
favo
area
săr
acilo
r ce
ab
orde
ază
pro
ble
me
de p
opul
aţie
și d
ezvo
ltar
e.1.
2 Si
stem
ul d
e ju
sti ţi
e fu
ncţio
neaz
ă m
ai
tran
spar
ent,
resp
onsa
bil
și in
dep
ende
nt.
1.3
Un
anga
jam
ent m
ai m
are
de p
artic
ipar
e în
pro
cesu
l naţ
iona
l de
dezv
olta
re a
l org
a-ni
zaţii
lor s
ocie
tăţii
civ
ile ș
i al m
ijloa
celo
r de
info
rmar
e în
mas
ă.1.
4 U
n m
anag
emen
t m
ai b
un a
l res
urse
lor
de m
ediu
și n
atur
ale,
efe
ctua
t în
conf
orm
i-ta
te c
u st
anda
rdel
e in
tern
aţio
nale
/UE.
1.5
O p
reg ă
tire
mai
bun
ă p
entr
u a
pre
veni
și
dim
inua
dez
astr
ele
și c
rizel
e p
rovo
cate
de
om
și d
e na
tură
.
Acc
es la
ser
vici
i de
calit
ate
Rezu
ltat
ul 2
UN
DA
F
Căt
re a
nul
2011
, ca
tego
riile
vul
nera
bile
vor
ben
efic
ia
de u
n ac
ces
extin
s, e
chita
bil
și g
aran
tat
la s
ervi
ciile
de
baz
ă de
cal
itate
pre
stat
e de
sta
t cu
sp
rijin
ul s
ocie
tăţii
ci
vile
.
Rezu
ltate
ale
Pro
gram
ului
de
Ţară
2.1
Toţi
cop
iii, î
n sp
ecia
l cei
mai
dez
avan
taja
ţi, b
enef
i-ci
ază
de a
cces
la p
rogr
ame
de în
griji
re t
imp
urie
, dez
-vo
ltar
e și
edu
caţie
prim
ară
de c
alita
te.
2.2
Pers
oane
de
vârs
tă re
pro
duct
ivă
adop
tă c
omp
orta
-m
ente
sig
ure
și s
olic
ită p
rodu
se ș
i inf
orm
aţii
de s
ănăt
a-te
în d
omen
iul H
IV/S
IDA
, ITS
și s
ănăt
ate
rep
rodu
ctiv
ă.2.
3 To
ţi ce
tăţe
nii,
în s
pec
ial
cei
vuln
erab
ili, b
enef
icia
-ză
de
un a
cces
ext
ins
la a
sist
enţă
med
ical
ă de
baz
ă de
b
ună
calit
ate.
2.4
Cat
egor
iile
vuln
erab
ile b
enef
icia
z ă d
e ac
ces
extin
s la
ser
vici
i cal
itativ
e de
pro
tecţ
ie s
ocia
lă, i
nclu
siv
sist
e-m
e p
entr
u ab
orda
rea
pro
ble
mel
or v
iole
nţei
, ab
uzul
ui,
exp
loat
ării
și d
iscr
imin
ării.
Dez
volt
are
reg
ion
ală
și lo
cală
Rezu
ltat
ul 3
UN
DA
F
Căt
re a
nul 2
011,
cat
egor
iile
vuln
erab
ile d
in
regi
unile
rur
ale
și u
rban
e să
race
vor
ben
e-fic
ia d
e op
ortu
nită
ţile
dezv
oltă
rii s
ocia
l-ec
onom
ice
dura
bile
dat
orită
uno
r p
oliti
ci
regi
onal
e și
loca
le a
decv
ate,
imp
lem
enta
te
de A
dmin
istr
aţiil
e Pu
blic
e Lo
cale
(A
PL)
și
par
tene
ri.
Rezu
ltate
ale
Pro
gram
ului
de
Ţară
3.1
Adm
inis
traţ
iile
Pub
lice
Loca
le a
ctiv
ează
m
ai e
ficie
nt ș
i mai
tran
spar
ent.
3.2
Noi
afa
ceri
și lo
curi
de lu
cru
crea
te în
re-
giun
ile s
ărac
e vi
zate
, situ
ate
în m
ediu
l rur
al
și u
rban
.3.
3 Co
mun
ităţi
și o
rgan
izaţ
ii al
e so
ciet
ăţii
civi
le a
bili
tate
să
par
ticip
e la
pro
cese
le d
e p
lani
ficar
e, im
ple
men
tare
și m
onito
rizar
e a
dezv
oltă
rii lo
cale
.
7CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
SemnăturiNoi, Echipa de Ţară a Naţiunilor Unite și Guvernul Republicii Moldova, ne angajăm în favoarea unei cooperări, coordonări și a unui parteneriat pentru implementarea acestui Cadru Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare, ca mijloc de susţinere a priorităţilor naţionale formulate în Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei și Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului la nivel naţional.
Guvernul Republicii Moldova Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie
Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii
Programul Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA
Organizaţia Internaţională a Muncii
Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă și Cultură
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune
Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite
Banca Mondială
8
1. Introducere
1.1 Scopul UNDAF
Prezentul UNDAF servește drept plan de afaceri al Sistemului ONU în Moldova pentru perioada dintre 2007 și 2011. Acesta constituie un cadru de operaţiuni ce ghidează activităţile tuturor agen-ţiilor spre o viziune comună asupra progresului uman în Republica Moldova, cu accent pe reducerea disparităţilor socio-economice, protecţia celor mai vulnerabili și asigurarea unor relaţii politice, culturale și de piaţă mai semnificative cu Uniunea Europeană. Priorităţile și rezultatele anticipate, formulate în UNDAF, se bazează pe problemele analizate în Evaluarea Comună de Ţară (CCA) și răspund obiectivelor Guvernului Republicii Moldova, stabilite de Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS), în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) la nivel naţional.
UNDAF reprezintă de asemenea o declaraţie puternică în favoarea continuării unei prezenţe cu va-loare adăugată a Naţiunilor Unite în Moldova. Este o prezenţă ce se bazează pe lecţiile însușite și practicile reușite ale fiecărei agenţii. Deși intervenţiile UNDAF vizează întreaga ţară, o atenţie spe-cială va fi acordată unor sectoare, regiuni și categorii ţintă selectate pentru a înregistra succese du-rabile în domeniul educaţiei, asistenţei medicale, prevenirii HIV/SIDA, protecţiei mediului, creșterii economice, guvernării și implementării convenţiilor internaţionale.
1.2 Legături strategice
Conform CCA, Republica Moldova se situează la o intersecţie a dezvoltării sale sociale și economice. De la obţinerea independenţei în 1991, ţara a realizat pași importanţi pentru a moderniza economia sa, pentru a combate corupţia și a extinde accesul la servicii de sănătate și educaţie. În pofida aces-tor eforturi, calitatea vieţii multor cetăţeni ai Moldovei a înregistrat un declin. Cadrul normativ în domeniul drepturilor, inerent în constituţie și în ratificarea tratatelor internaţionale, este pozitiv și semnificativ. Implementarea acestui cadru, însă, solicită o atenţie urgentă. Realizarea majorităţii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului este apreciată ca fiind probabilă. Este necesar de eforturi urgente pentru a aborda principalele lacune în domeniul legislativ, în politici și servicii; acestea re-prezentînd eforturi centrale în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. În acest context, UNDAF stabilește rolul strategic al prezenţei actuale a Naţiunilor Unite în Moldova. Contribuţiile fiecărei Agenţii ONU, ghidate de priorităţile acestui plan de afaceri co-mun și implementate în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, au drept ţel obţinerea sinergiei. Rezultatele vor fi mai mari decât suma părţilor fiecărei agenţii, cu o rază mai largă de cooperare a Sistemului ONU cu Guvernul ţării și alţi parteneri.
1.3 Procesul de pregătire
Priorităţile prezentului UNDAF au fost decise la Seminarul de stabilire a priorităţilor din iunie 2005, ce a reunit împreună Sistemul ONU, Guvernul și parteneri relevanţi reprezentând societatea civilă și parteneri de dezvoltare internaţionali. Participanţii au fost de acord asupra trei (3) rezultate ale UNDAF sau priorităţi colective ale Sistemului ONU în activitatea lor cu guvernul și societatea civilă pentru următorul ciclu de program pe cinci ani. Un atelier suplimentar a fost organizat în iulie 2005, cu participarea personalului programelor ONU pentru a elabora un cadru de rezultate mai detaliat, ce continuă priorităţile convenite. Acesta a fost distribuit partenerilor guvernamentali și ai societăţii civile în timpul rundelor de consultări pentru abordarea preocupărilor strategice și practice. Ver-siunea finală a UNDAF a fost aprobată și semnată de agenţii și Guvernul Republicii Moldova la 15 decembrie 2005.
9CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Prezentul UNDAF este compus din cinci părţi: • Partea 1 include o introducere despre UNDAF și locul său strategic în eforturile pentru dez-
voltare umană în Moldova;• Partea a 2-a constituie miezul documentului și descrie rezultatele care vor fi obţinute prin
intermediul programului de cooperare între Sistemul ONU și partenerii guvernamentali și ai societăţii civile în perioada dintre 2007 și 2011;
• Partea a 3-a schiţează necesităţile de resurse pentru implementarea UNDAF;• Partea a 4-a descrie acordurile de coordonare, implementare și parteneriat necesare pentru
atingerea rezultatelor UNDAF; și• Partea a 5-a explică mecanismele necesare pentru monitorizarea și evaluarea implementării
UNDAF pe durata ciclului de program.
Există trei Anexe: Anexa A este o matrice detaliată a rezultatelor ce prezintă rezultatele UNDAF, rezultatele programelor de ţară și produsele ce-și aduc contribuţia, precum și legăturile lor strategice cu priorităţile naţionale stabilite în SCERS, ODM la nivel naţional și Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova.
Anexa B conţine un cadru și un calendar de monitorizare și evaluare. Calendarul include indicatori, date iniţiale și date ţintă pentru fiecare rezultat din UNDAF și expune anumite riscuri și presupune-ri la elaborarea UNDAF. Calendarul oferă o referinţă promptă la principalele exerciţii de colectare a datelor ce urmează a fi efectuate în timpul ciclului de program.
Pentru informaţii suplimentare, Anexa C cuprinde un tabel ce arată legăturile dintre problemele-cheie analizate în CCA și obiectivele SCERS, ODM și instrumentele în domeniul drepturilor omului ratificate de Republica Moldova.
10
Figura 1: Harta Republicii Moldova
Tabelul 1: Date principale
Suprafaţa (mii km2) 33,8
Populaţia (mii) 3,3861
Numărul estimat al emigranţilor 367,000 până la un număr estimat de 600,000
Venitul pe cap de locuitor (PPC) $ 2,428 (dolari SUA)
Sărăcia (procentul celor care trăiesc cu $2.15 pe zi) 40
Sursă: Evaluare Comună de Ţară, Naţiunile Unite în Republica Moldova, iulie 2005.
1 Numărul total al populaţiei, cu excepţia regiunii Transnistrene și Municipiului Bender. Biroul Naţional de Statistică, Nota “Numărul popula-ţiei Republicii Moldova din 1 ianuarie, 2005”, aprilie 2005.
11CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
2. RezultateAcest Cadru al Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF) a fost elaborat în baza analizei profunde prezentate în Evaluarea Comună de Ţară (CCA), și trei (3) rezultate UNDAF, sau rezultate-cheie, anticipate din cooperarea dintre ONU, Guvern și societatea civilă, identificate în cadrul unui atelier organizat în iunie 2005. Aceste rezultate sunt:
1. Către anul 2011, instituţiile publice, cu sprijinul organizaţiilor societăţii civile (OSC), vor dis-pune de capacităţi mai bune de asigurare a bunei guvernări, supremaţiei legii, accesului egal la justiţie și promovării drepturilor omului.
2. Către anul 2011, categoriile vulnerabile vor beneficia de un acces extins, echitabil și garantat la servicii de bază prestate de stat cu sprijinul societăţii civile.
3. Către anul 2011, categoriile vulnerabile din regiunile sărace rurale și urbane vor beneficia de oportunităţile unei dezvoltări socio-economice durabile datorită unor politici regionale și loca-le adecvate, implementate de Administraţiile Publice Locale (APL) și parteneri.
Procesul de elaborare a acestor priorităţi colective pentru Sistemul ONU a implicat utilizarea unui set de criterii care au accen-tuat folosirea resurselor limitate ale ONU și ale partenerilor în modul cel mai strategic și valorific (Vezi textul din Boxa 1). Astfel, implementarea acestor trei rezultate ale UNDAF poate aduce cele mai bune avantaje ale practicilor reușite și ale lecţiilor învăţate ale Sistemului ONU în Moldova. Una din însușirile principale ale UNDAF este faptul că, prin concentrarea celei mai importante părţi a resurselor Agenţiilor ONU asupra acestor trei priorităţi, Sistemul ONU și par-tenerii săi vor contribui în mod substanţial și strategic la realizarea SCERS, a ODM la nivel naţional și la priorităţile de politici ale Planului de Acţiuni UE–Republica Moldova. Colaborarea esenţială în acest demers va oferi oportu-nităţi pentru crearea unor parteneriate solide cu Guvernul ţării, grupurile societăţii civile, instituţii-le financiare internaţionale și donatorii bilaterali.
Rezultatul 1 UNDAFCătre anul 2011, instituţiile publice, cu sprijinul organizaţiilor societăţii civile (OSC), vor dis-pune de capacităţi mai bune de asigurare a bunei guvernări, supremaţiei legii, accesului egal la justiţie și promovării drepturilor omului.
Sondajele de opinie publică, efectuate recent, relevă că majoritatea populaţiei nu este satisfăcută de calitatea guvernării în Republica Moldova, deși sunt observate tendinţe pozitive. Încrederea în insti-tuţiile statului este redusă2. Instituţiile publice sunt considerate ca fiind în afara controlului public. Relaţiile actuale dintre autorităţile centrale și locale sunt caracterizate ca fiind „complicate, unidi-recţionale și ineficiente” și adesea contravin angajamentelor ţării faţă de Consiliul Europei3. Lipsa unei creșteri economice durabile este cauzată parţial de legislaţia imperfectă și de lipsa capacităţilor de aplicare a legislaţiei.
Boxa 1: Criterii de selectare a rezultatelor UNDAFPentru a realiza acest rezultat al UNDAF ...
• Dispunem de resurse suficiente SAU putem mobi-liza resurse suficiente.
• Avem capacităţi tehnice ȘI putem crea capacităţi locale.
• Posedăm practici reușite.• Acest rezultat va ameliora vieţile celor mai vulner-
abile și excluse persoane. • Acest rezultat va aborda problemele gender.• Acest rezultat va aborda prevenirea crizelor.• Problemele abordate de acest rezultat devin mai
grave și nu au fost abordate suficient de alţii.
Sursa: Seminarul de stabilire a priorităţilor UNDAF, Prezentări, Moldova, 29 iunie – 1 iulie 2005.
12
Evaluarea Comună de Ţară (CCA) indică un deficit al bunei guvernări în Moldova. Au fost identi-ficate patru probleme-cheie ce împiedică cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de drepturile lor la o bună guvernare: administraţia publică ineficientă, instabilitatea politică și legislativă, o in-suficientă supremaţie a legii și o lipsă a libertăţii presei și accesului la informaţie. Atingerea ODM va fi imposibilă fără o reformă substanţială a practicilor de guvernare. În particular, este necesară o planificare strategică și o coordonare inter-guvernamentală pentru a aborda drepturile categoriilor dezavantajate ale populaţiei. Cadrul legislativ este în principal un bun normativ și suferă din cauza unei aplicări și monitorizări insuficiente. Se constată o participare insuficientă a societăţii civile și a sectorului privat la formularea legislaţiei și politicilor. Activităţile economice sunt de asemenea rea-lizate fără a lua în considerare impactul și reglementările în domeniul mediului, ameninţând astfel resursele deja fragile de apă și sol.
Iniţiativele Sistemului ONU pentru atingerea acestui rezultat UNDAF vor încuraja elaborarea și aplicarea, de o manieră deschisă și responsabilă, a unor politici în favoarea săracilor, vor consolida funcţionarea sistemului de justiţie, vor încuraja participarea mai constructivă a comunităţilor în dezbaterile asupra dezvoltării ţării și vor îmbunătăţi managementul de mediu în conformitate cu standardele internaţionale/UE și Acordurile Multilaterale de Mediu a căror Moldova este parte. In-tervenţiile la nivel naţional vor fi suplinite de o participare mai activă a ONU în iniţiativele de dez-voltare la nivel subregional. Efectele-cheie ale acestui rezultat UNDAF vor consolida de asemenea pregătirea Guvernului de a face faţă dezastrelor provocate de natură și de om. Sursa principalilor indicatori ai progresului în acest domeniu dificil al reformei guvernării va constitui din indicatori de calitate a guvernării, actualizaţi anual cu asistenţa Băncii Mondiale,4 și rapoarte de progres în-tocmite de organele și instituţiile de implementare naţionale independente și competente.
În domeniul politicilor în favoarea săracilor, schimbările concrete prevăzute în urma cooperării ONU vor implica elaborarea unor noi legi pentru a răspunde la situaţia categoriilor sociale vulnerabile din Moldova, eforturi de modernizare a sistemului administraţiei publice, consolidarea capacităţilor de planificare și bugetare strategică în cadrul unor ministere și departamente vizate și ameliorarea, în mare măsură, a calităţii și utilizării datelor statistice, cu accent pe dezagregarea demografică, geo-grafică, pe genuri și grupuri vulnerabile. Susţinerea acordată de sistemul ONU va abilita partenerii naţionali să efectueze și să răspândească cercetări și analize de politici care abordează implicările politicilor internaţionale și legislaţia naţională privind drepturile omului. De asemenea, susţine-rea acordată de Sistemul ONU va contribui la formarea capacităţilor de monitorizare și raportare a tratatatelor ratificate în domeniul drepturilor omului a principalelor instituţii guvernamentale. ONU va sprijini stabilirea a două funcţii noi de Avocat Naţional (Ombudsperson) pentru drepturile copilului și femeilor. Va fi constituit un Consiliu Naţional pentru Populaţie, pentru o formulare și o monitorizare mai reușită a politicilor în domeniul populaţiei. În fine, agenţiile ONU vor acorda asistenţă factorilor de decizie la nivel local în vederea perfecţionării capacităţilor lor de fortificare a cunoștinţelor și a resurselor pentru grupurile vulnerabile.
Sistemul de justiţie va beneficia de propuneri noi de reformă și sisteme de monitorizare și evalua-re a performanţelor sistemului judiciar. Judecătorii, avocaţii și colaboratorii organelor de drept vor
2 Doar 9% a populaţiei au încredere în Guvern, 8% au încredere în Parlament, 5,4% au încredere în justiţie, 2,5% au încredere în partidele politice și
3,8% au încredere în poliţie (faţă de 43,9% care au încredere în biserică). Barometrul Opiniei Publice din Moldova, Institutul de Politici Publice, fe-
bruarie 2005.3 Moldova: Istoricul cooperării cu Consiliul Europei, raport elaborat de Secretariatul Congresului Autorităţilor Locale și Regionale al Consiliului Euro-
pei, 8 noiembrie 2004, SG/Inf (2004)29final.4 Kaufmann, D., A. Kraay și P. Zoido-Lobaton, 2004. Governance Matters IV: Indicatori actualizaţi pentru 2004. Banca Mondială și Universitatea Stan-
ford. Indicele celor 6 indicatori este bazat pe 25 surse de date separate din 18 organizaţii diferite, inclusiv Gallup International, the Economist Intel-
ligence Unit, Freedom House și Forumul Economic Mondial.
13CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
obţine noi abilităţi de administrare a sistemului de justiţie, în conformitate cu instrumentele in-ternaţionale privind drepturile omului. Sistemul justiţiei juvenile va fi consolidat, iar legislaţia și procedurile vizând refugiaţii și solicitanţii de azil vor fi modificate în corespundere cu standardele internaţionale. Eforturile pentru o angajare mai largă a comunităţilor și organizaţiilor societăţii civile (OSC) în pro-cesul de dezvoltare a ţării vor implica mecanisme mai bune de coordonare și distribuire a informaţiei, dezvoltarea capacităţilor comunităţilor și OSC vizate pentru a influenţa și monitoriza planurile na-ţionale și angajamentele internaţionale și conlucrarea cu anumite reţele ale mass-media pentru per-fecţionarea rapoartelor privind dezvoltarea umană pe tot teritoriul ţării. Va fi elaborată o strategie naţională de integrare a refugiaţilor și persoanelor strămutate intern și încurajare a încrederii lor în mijloacele proprii. Schimbările pentru îmbunătăţirea managementului de mediu vor fi axate pe in-strumente actuale de monitorizare și sisteme de informare privind mediul, elaborarea unor evaluări mult mai eficiente ale impactului asupra mediului și aplicarea unor standarde mai bune de securitate alimentară și calitate a apei. ONU va susţine Moldova în armonizarea și executarea acordurilor in-ternaţionale de mediu semnate și ratificate de Moldova. Capacităţile de pregătire și răspuns la dez-astre vor fi de asemenea fortificate cu noi strategii de soluţionare a problemelor de securitate umană și asistenţă pentru pregătirea unui plan cuprinzător pentru eventualitatea dezastrelor la nivel naţional și local. Departamentul de Stat pe Situaţii Excepţionale reprezintă o poziţie excelentă de însușire a unui rol de lider la nivel naţional perfecţionând legăturile acestuia cu platforma dezastrelor naturale și structurile și autorităţile naţionale de urgenţă ce ţin de reducerea riscului dezastrelor.
Există mai multe practici reușite și lecţii însușite din experienţa cooperării ONU care vor contribui la succes. Experienţa programelor sprijinite de PNUD demonstrează necesitatea unei participări la nivel local într-un Sistem Naţional de Monitorizare a Sărăciei pentru a asigura credibilitatea aces-tuia. Experienţa UNFPA vorbește în favoarea acestui accent pe un parteneriat bazat pe angajamente și principii. Crearea de capacităţi ale administratorilor în sectoarele social și economic și implicarea lor în formularea unor noi proceduri și standarde vor imprima realizărilor un caracter durabil. În special, intervenţiile în favoarea unor categorii vulnerabile sau izolate vor depinde de sprijinul admi-nistratorilor implicaţi din cadrul autorităţilor publice locale. Recenta evaluare la mijloc de termen a programului de cooperare al UNICEF ilustrează puterea pledoariilor ONU și a investiţiilor direcţio-nate spre instrumente instituţionale, precum și mobilizarea organizaţiilor specializate ale societăţii civile în abordarea unor probleme actuale precum traficul de fiinţe umane și abandonul copiilor. Mecanismele de participare trebuie extinse pentru obţinerea unui caracter durabil și de proprietate. Este necesar de asemenea un facilitator neutru pentru extragerea învăţămintelor pentru extinderea și influenţarea dialogului naţional privind politicile.
Realizarea acestui rezultat UNDAF va avea mai multe contribuţii strategice la obiectivele naţionale de dezvoltare. Instituţiile publice cu performanţe mai mari și mai responsabile vor contribui la obi-ectivele SCERS de dezvoltare durabilă și socială, de reducere a sărăciei și inegalităţii pe termen lung și pe termen scurt. Comunităţile și grupurile societăţii civile angajate mai activ sunt esenţiale pentru extinderea participării celor săraci la dezvoltarea economică. Accentul dublu pe reforma judiciară și activismul comunitar va răspunde exigenţelor Planului de Acţiuni UE – Republica Moldova în favoa-rea unui dialog politic mai larg, iar sprijinul ONU pentru îmbunătăţirea pregătirii pentru dezastre și planificare în eventualitatea acestora va susţine solicitările UE a unor eforturi mai mari de prevenire a conflictelor și de management al crizelor. În cele din urmă, îndeplinirea acestui rezultat UNDAF va contribui la atingerea mai multor ODM la nivel naţional privind eradicarea sărăciei extreme, promo-varea egalităţii genurilor, asigurarea unui mediu durabil și crearea unor parteneriate globale.
14
Vor fi necesare acţiuni de coordonare și implementare din partea Oficiului Primului-Ministru, Ca-binetului de Miniștri și Parlamentului. Partenerii-cheie vor fi Ministerele Justiţiei, Economiei și Co-merţului, Finanţelor, Sănătăţii și Protecţiei Sociale, Ecologiei și Resurselor Naturale, Agriculturii și Industriei Alimentare și Biroul Naţional de Statistică. Printre ceilalţi parteneri pentru realizarea acestui rezultat se numără Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Procu-ratura Generală, Comitetul de Coordonare pentru Implementarea Planului Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului, Centrul Naţional pentru Drepturile Omului și Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului și Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiin-ţe Umane. Se presupune ca lista donatorilor multilaterali și bilaterali să includă Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, DFID, SIDA, Banca Mondială și USAID. Eforturile de pregătire pentru dezastre vor implica Departamentul de Stat pentru Situaţii Excepţionale, Ministerele Afacerilor In-terne, Apărării, Sănătăţii și Protecţiei Sociale și Departamentul Protecţiei Civile, Societatea Naţio-nală de Cruce Roșie și ONG-urile umanitare.
Rezultatul 2 UNDAFCătre anul 2011, categoriile vulnerabile beneficiază de un acces extins, echitabil și garantat la servicii de bază oferite de stat cu sprijinul societăţii civile.
Evaluarea Comună de Ţară (CCA) a relevat un acces în declin la o serie de servicii de bază în dome-niul sănătăţii, educaţiei și protecţiei sociale, precum și la apă potabilă și sanitaţie. Regiunile rurale în particular dispun de un acces restrâns la servicii de sănătate și educaţie de calitate. Unele servicii nu există sau sunt foarte limitate, însă sunt necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului, cum ar fi serviciile specializate pentru copiii, tinerii și femei care au nevoie de măsuri de protecţie. Alte servicii urmează a fi adaptate mai bine la necesităţile diferitelor categorii de cetăţeni din Republica Moldova, în special, serviciile de sănătate reproductivă și protec-ţie socială pentru tineri. Programele de protecţie socială în Moldova nu oferă asistenţa adecvată și protecţie celor săraci. Ne-săracii reprezintă 41 la sută din beneficiari și constituie aproximativ o trei-me din totalul cheltuielilor5. În plus, nu există informaţie suficientă pentru a determina dacă există discriminare în bază de gen sau discriminare regională în ceea ce privește metoda de repartizare a cheltuielilor în cadrul asistenţei sociale pentru săraci. Categoriile cele mai vulnerabile din societatea moldovenească, inclusiv cetăţenii cei mai săraci, copiii separaţi, tinerii șomeri, victimele violenţei, ţăranii care practică o agricultură de subzistenţă și bătrânii, nu dispun de cunoștinţe esenţiale des-pre serviciile de asistenţă care există și despre drepturile la protecţie socială. Cei care au obligaţia de a asigura acest sprijin – funcţionarii din guvern și funcţionarii de stat, poliţiștii, profesioniștii și familiile – nu au întotdeauna resurse, cunoștinţe și/sau motivaţii suficiente pentru a acţiona.
Este strict necesară o asistenţă tehnică pentru a consolida cadrul legal și a ameliora procesului de elaborare a politicilor de diminuare a disparităţilor și de includere a categoriilor marginalizate. Sunt necesare eforturi pentru re-definirea mecanismelor de finanţare, mai ales la prestarea serviciilor de asistenţă medicală primară, educaţie și aprovizionare cu apă și sanitaţie. Agenţiile ONU dispun de avantaje comparative distincte la acordarea asistenţei în elaborarea standardelor și mecanismelor de control ale calităţii și la crearea unor capacităţi fundamentale în cadrul unor ministere și departa-mente relevante pentru implementarea și monitorizarea politicilor.
Acest rezultat UNDAF reprezintă un segment larg de cooperare, cu multe domenii potenţiale pentru investiţii. Pornind de la avantajele comparative ale Agenţiilor ONU în Moldova, au fost identificate câteva segmente de intervenţie. Naţiunile Unite vor ajuta toţi copiii să beneficieze de programe de dezvoltare timpurie și o educaţie de bază de bună calitate, vor promova comportamente sigure și un
5 Evaluare Comună de Ţară, Naţiunile Unite în Republica Moldova, ONU în Moldova, iulie 2005, p.6.
15CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
mod de viaţă sănătos, vor extinde accesul la asistenţă medicală de bază, în special pentru categoriile vulnerabile și regiunile rurale aprovizionate insuficient, și vor consolida serviciile de protecţie și pre-venire pentru a aborda HIV/SIDA , violenţa, abuzul, exploatarea și discriminarea. Vor fi utilizaţi o serie de indicatori pentru a măsura progresul, inclusiv: proporţia cheltuielilor pentru protecţie socială de care beneficiază grupurile sărace și cele extrem de sărace, proporţia cheltuielilor din bugetul de stat în sectoarele sociale, proporţia copiilor care ajung la vârsta de cinci ani dezagregată pe sex și localităţi, proporţia copiilor cu vârsta până la cinci ani adresată de programe de dezvoltare timpurie, rata de prevalenţă a contraceptivelor, ponderea copiilor infectaţi cu HIV și a celor care beneficiază de trata-mentul ARV și ponderea tinerilor capabili să identifice corect căile de transmitere a virusului HIV.
În sectorul educaţiei, schimbări concrete, obţinute în urma cooperării ONU, vor implica reforma curriculară și dezvoltarea educaţiei pentru formarea deprinderilor de viaţă, elaborarea unor modele alternative de prestare a serviciilor de educaţie timpurie a copiilor, precum și consolidarea și extin-derea unor programe de sprijin pentru părinţi. Promovarea modului de viaţă sănătos va implica oferirea tinerilor unui acces mai mare la serviciile de consiliere și informaţie privind sănătatea re-productivă și prevenirea consumului de substanţe. Vor fi susţinute servicii cuprinzătoare la locul de muncă și campanii de comunicare pentru a răspunde la ameninţarea HIV/SIDA.
Iniţiativele de îmbunătăţire a asistenţei medicale vor cuprinde acţiuni de formulare a politicilor și de pledoarie pentru resurselor suficiente pentru sănătatea mamei și a copilului, sănătate reproductivă, tratament și prevenţie HIV/SIDA și a tuberculozei. Programul de asistenţă și prevenire a transmiterii HIV de la mamă la copil și serviciile de tratament și susţinere a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA vor fi sprijinite și, prin intermediul resurselor suficiente, vor fi extinse pe scară naţională. Stan-dardele și serviciile de sănătate reproductivă vor fi integrate în sistemul de asistenţă medicală, iar furnizorii serviciilor de sănătate vor putea să ofere femeilor și copiilor servicii de calitate mai înaltă. Educaţia părinţilor și mobilizarea comunitară vor constitui principalele strategii pentru obţinerea acestor rezultate. În cele din urmă, vor fi create noi capacităţi atât la nivel naţional cât și local pentru controlul și monitorizarea deficienţelor de micronutrienţi.
Activitatea de fortificare a sistemelor de protecţie și de executare va implica promovarea schim-bărilor regulatorii și instituţionale pentru o mai bună direcţionare a cheltuielilor pentru protecţie socială. Furnizorii de servicii, inclusiv comunităţile, vor obţine capacităţi mai bune de elaborare, im-plementare și monitorizare a unui răspuns optimizat vis-a-vis de protecţia copiilor de toate formele de abuz, neglijare, exploatare și violenţă, eliminarea celor mai deplorabile forme ale muncii copiilor, reducerea numărului copiilor separaţi de familiile lor și majorarea numărului copiilor orfani și vul-nerabili la HIV/SIDA, care beneficiază de servicii calitative de îngrijire. O serie de iniţiative de creare a capacităţilor și de sensibilizare vor spori gradul de conștientizare a problemelor privind HIV/SIDA, violenţei împotriva copiilor și femeilor și modalităţilor și mijloacelor de prevenire a acesteia.
Succesele din trecut și lecţiile însușite din activităţile anterioare ale Sistemului ONU în Moldova de-monstrează importanţa unei participări active și a parteneriatelor la toate nivelele. Creșterea inega-lităţilor și a disparităţilor solicită o direcţionare mai exactă a intervenţiilor de sănătate și educaţie. Datorită credibilităţi și încrederii edificate prin intermediul programelor sale din trecut, Sistemul ONU se află într-o poziţie reușită pentru a lansa acţiuni comune în domeniul sănătăţii, educaţiei și protecţiei sociale. Aceasta va fortifica, de asemenea, capacităţile persoanelor de decizie la nivel naţional și local pentru implementarea strategiilor și planurilor de acţiuni în favoarea săracilor ce pot diminua disparităţile. De exemplu, un parteneriat cu medicii de familie este esenţial pentru menţinerea accesului la servicii de sănătate reproductivă în regiunile rurale izolate. Educaţia de ca-litate care le conferă tinerilor un comportament responsabil este obligatorie pentru bunăstarea lor.
16
Sistemul ONU din Moldova dispune de un avantaj comparativ distinct în ceea ce privește susţinerea unor programe de comunicare participatorii ce abordează subiecte sensibile și categoriile sociale care sunt cel mai dificil de cuprins. Aceasta este deosebit de eficient într-o ţară care dispune de cana-le de comunicare limitate și acces restrâns la mijloace mass-media existente datorită constrângerilor financiare.
Îndeplinirea acestui rezultat UNDAF va aduce mai multe contribuţii strategice la obiectivele de dez-voltare ale ţării. Ameliorările direcţionate și tangibile ale calităţii și prestării serviciilor esenţiale de sănătate, educaţie și protecţie vor juca un rol important la atingerea obiectivelor pe termen lung și pe termen scurt ale SCERS de dezvoltare socială durabilă, de reducere a sărăciei și inegalităţii și de dezvoltare a resurselor umane. Aceste realizări sunt în același timp direct relevante cu Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova în ceea ce privește drepturile omului și libertăţile fundamentale și vor îmbunătăţi politicile sociale și de bunăstare. În fine, obţinerea acestui rezultat UNDAF va con-tribui la mai multe Obiective de Dezvoltare ale Mileniului la nivel naţional privind accesul universal la educaţie secundară, promovarea egalităţii genurilor, reducerea mortalităţii copiilor și ameliorarea sănătăţii materne și combaterea HIV/SIDA și tuberculozei.
Principalii parteneri implicaţi în realizarea acestui rezultat UNDAF sunt: Ministerul Sănătăţii și Protecţiei Sociale pentru planificare strategică, formularea politicilor și coordonarea asistenţei; Mi-nisterul Educaţiei, Tineretului și Sportului pentru implementarea reformelor curriculare și deru-larea educaţiei pentru formarea deprinderilor de viaţă; și Ministerul Finanţelor pentru susţinerea reformelor privind direcţionarea cheltuielilor de asistenţă socială. Printre ceilalţi parteneri se vor număra Ministerul Economiei și Comerţului, instituţii naţionale pedagogice, instituţii de învăţă-mânt superior, Biroul Naţional de Migraţiune, Biroul Naţional de Statistică și unele OSC și ONG-uri selectate. Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, DFID, SIDA, Banca Mondială și USAID urmează a fi donatori multilaterali și bilaterali.
Rezultatul 3 UNDAFCătre anul 2011, categoriile vulnerabile din regiunile sărace rurale și urbane vor beneficia de oportunităţile dezvoltării social-economice durabile datorită unor politici regionale și locale adecvate, implementate de Administraţiile Publice Locale (APL) și parteneri.
În anul 2002, 40 la sută din cetăţenii Republicii Moldova erau săraci, și mai mult de o persoană din patru trăia în sărăcie extremă. Sărăcia în Moldova reprezintă satele și orașele mici, pentru că peste 70 la sută din numărul total al săracilor locuiesc în regiunile rurale. În ceea ce privește mai multe servicii de bază, inclusiv apă potabilă, canalizare, acces la educaţie preșcolară și secundară, există in-egalităţi tulburătoare între regiunile urbane și cele rurale. Sărăcia rurală este agravată de ruralizarea populaţiei. În încercarea de a fugi de șomaj, oamenii – în număr important – pleacă la sate în căutare de mijloace de subzistenţă sau de siguranţă pentru propriile familii. Mulţi alţii pleacă în străinătate ca migranţi economici. În 2004, aproximativ 10 la sută din populaţie a părăsit ţara în căutare de lucru.
Creșterea economică este concentrată la Chișinău și nu există poli de creștere economică semnifi-cativă pentru a genera pieţe regionale mai puternice puternice și investiţii concomitente în reţele de transport și comunicaţie. Activităţile economice existente au adesea caracterul unei singure industrii și duc lipsă de diversitate. Aceasta a diminuat capacităţile autorităţilor locale. Astfel, sunt urgent ne-cesare mai multe întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) și ameliorări ale accesului la micro-finanţări sigure. Tinerii, în special, au nevoie de un acces mai larg la instruire profesională mai relevantă și la oportunităţi de antreprenoriat. Cadrul regulator pentru dezvoltarea și operarea afacerilor solicită o atenţie urgentă, la fel ca și susţinerea infrastructurii și resurselor de tehnologii informaţionale (IT).
17CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Intervenţiile Naţiunilor Unite pentru obţinerea acestui rezultat UNDAF vor fi axate pe consolidarea autorităţilor publice locale de a opera, de o manieră mai eficientă și mai transparentă, noile afaceri și locuri de muncă în regiunile vizate și pe eforturile de sporirea a participării comunităţilor și orga-nizaţiilor societăţii civile la planificarea dezvoltării locale. Conform CCA, ONU va acorda suportul său proiectelor de dezvoltare în diferite regiuni ale ţării pentru a reduce diferenţele între regiuni și pentru a susţine realizările în domeniul economiei pe tot teritoriul ţării. Reducerea nivelului de să-răcie absolută și extremă constituie indicatorul-cheie pentru atingerea acestui rezultat.
Schimbările concrete obţinute drept rezultat al cooperării ONU vor implica modificări în cadrului legal și regulator pentru a grăbi delegarea responsabilităţilor către Autorităţile Publice Locale (APL) și descentralizarea prestarea serviciilor. Naţiunile Unite vor sprijini eficacitatea sistemelor și proce-durilor administrative, în baza unor iniţiative-pilot, vor fi dezvoltate sisteme locale de referire pentru servicii sociale, iar personalul APL va beneficia de abilităţi noi de consultare cu propriile comunităţi și de planificare și implementare a programelor cu o participare mai largă a cetăţenilor. Suportul pentru generarea de noi afaceri și a locuri de muncă va fi obţinut printr-o combinare a eforturilor de intensificare a politicilor economice regionale și fortificare a sectorului financiar. Vor fi încura-jate parteneriate public-privat (PPP) pentru dezvoltarea infrastructurii și prestarea serviciilor, vor fi consolidate instituţiile naţionale de micro-finanţare și vor fi oferite programe de instruire profe-sională bazate pe cerinţele pieţei pentru tinerii dezavantajaţi. Fortificarea comunităţilor pentru a-si asumarea responsabilitatea în planificarea dezvoltării locale va fi realizată prin extinderea reţelelor și abilităţilor OSC, mecanismelor și forumurilor, precum și consiliilor de tineret pentru o implicare mai mare a tinerilor în activităţile cetăţenești și procese-pilot de planificare în comunităţile vizate.
Operaţionalizarea politicilor naţionale în favoarea săracilor la nivel local rămâne o provocare. De exemplu, fragmentarea competenţelor și responsabilităţilor între diferiţi actori și diverse instituţii la nivel local a constituit o constrângere semnificativă pentru iniţiativele de protecţie socială susţinute de UNICEF. Trebuie investite eforturi suplimentare pentru angajarea actorilor locali prin promova-rea și facilitarea unei viziuni mai holistice și bazată mai mult pe drepturile omului asupra categorii-lor vulnerabile, inclusiv abordări participatorii. Crearea unei reţele coordonate de servicii integrate de asistenţă socială la nivel local în parteneriat cu societatea civilă va asigura ca toate necesităţile să fie satisfăcute, iar serviciile să fie oferite în conformitate cu priorităţile de politici. Prin intermediul planurilor de acţiune locale dezvoltarea socială este adresată într-un context mai larg. Însă, pe lîngă aceasta, accentul se pune, de obicei, pe grupurile vulnerabile și căile de adresare a necesităţilor aces-tora de către ONG-uri. Se axează mai puţin pe rolurile și responsabilităţile APL în acest domeniu și perfecţionarea furnizării de servicii. Cu susţinerea PNUD, prin intermediul grupurilor de lucru asupra dezvoltării economice pentru planurile de acţiune locale, situaţia economică curentă și po-tenţialul de dezvoltare economică pe viitor au fost analizate și au fost sugerate acţiuni. Acestea însă au fost implementate la un nivel foarte redus. Actorii principali locali, APL și societatea civilă, sunt foarte receptivi și motivaţi să participe în dezvoltarea guvernării locale. Însă, pentru derularea unor procese importante este necesară o susţinere pro-activă.
Atingerea acestui rezultat UNDAF va avea mai multe contribuţii strategice la obiectivele de dez-voltare ale ţării. Oportunităţile socio-economice mai mari oferite categoriilor vulnerabile răspund obiectivelor pe termen lung și pe termen scurt ale SCERS de dezvoltare durabilă și social orientată și de reducere a sărăciei și inegalităţii. Accentul pe crearea de capacităţi ale APL, OSC și comunităţilor în regiuni vizate va contribui decisiv la îndeplinirea sarcinii privind dezvoltarea regională, formulată de SCERS, și la realizarea reformei economice și sociale, punctată de Planul de Acţiuni UE – Repu-blica Moldova. În fine, acest rezultat UNDAF va contribui la realizarea primului Obiectiv de Dez-voltare al Mileniului la nivel naţional privind eradicarea sărăciei extreme.
18
Principalii parteneri implicaţi în realizarea acestor sarcini sunt: Ministerele Economiei și Comerţu-lui și Agenţia Dezvoltării Regionale pentru coordonarea asistenţei tehnice, sprijinul pentru reforma politicilor de dezvoltare regională și creșterea întreprinderilor mici și mijlocii. Ministerul Finanţelor va juca un rol-cheie în continuarea descentralizării fiscale, iar Ministerul Educaţiei, Tineretului și Sportului va conduce activităţile de instruire profesională. Autorităţile Publice Locale vor fi actorii principali la elaborarea unor planuri de dezvoltare locală mai solide și mai cuprinzătoare. Organi-zaţiile societăţii civile și comunităţile vizate vor deţine roluri importante la furnizarea de servicii și planificarea dezvoltării locale, iar donatorii multilaterali și bilaterali urmează a fi SIDA, FIDA, USAID și Banca Mondială.
3. Resurse necesareÎn continuare este prezentat un rezumat al unei estimări a resurselor financiare necesare pentru realizarea celor trei rezultate UNDAF. Detalii suplimentare sunt prezentate în Matricea rezultatelor din Anexa A. Contribuţiile includ resurse regulare și alte resurse ale tuturor fondurilor, programelor și agenţiilor specializate ale ONU ce realizează contribuţii pentru perioada 2007-2011. Angajamen-tul fiecărei agenţii va fi prezentat mai detaliat în Planurile lor de Acţiune ale Programului de Ţară sau în documente ale proiectelor potrivit procedurilor și mecanismelor aprobate ale fiecărei agenţii. Acţionând împreună cu Guvernul ţării, Echipa de Ţară a ONU va mobiliza, în măsura posibilă, alte resurse de la donatori multilaterali și bilaterali.
Tabelul 2: O estimare a resurselor necesare, 2007-2011 (USD)
Agenţia ONU
Rezultatul 1 UNDAF:
Guvernare și parti-
cipare
Rezultatul 2 UNDAF:
Acces la servicii de
calitate
Rezultatul 3 UNDAF:
Dezvoltare regiona-
lă și locală
TotalResurse
sistematice
Alte resurse ce
urmează a fi
mobilizate de la
donatori
PNUD 9,900,000 600,000 23,000,000 33,500,000
UNFPA 850,000 1,150,000 50,000 2,050,000
UNICEF 6,200,000 8,050,000 750,000 15,000,000
UNAIDS 0 380,000 200,000 580,000
IFAD 0 0 27,500,000 27,500,000
ILO/Migrant 235,000 30,000 20,000 285,000
OMS 60,000 235,000 0 295,000
UNESCO 0 450,000 50,000 500,000
OIM 1,150,000 2,200,000 60,000 3,410,000
UNHCR 1,480,000 90,000 0 1,570,000
UNEP 300,000 0 0 300,000
TOTAL 20,175,000 13,185,000 51,630,000 84,990,000
(1) Cifrele reprezintă sume estimate, care vor depinde de disponibilitatea resurselor de bază ale Agenţiilor ONU și a contribuţiilor cu scopuri specifice ale partenerilor de finanţare.
(2) Alte resurse vor fi colectate de către Agenţiile ONU de la reţelele lor de donatori și sunt prin urmare subiect de disponibilitate a fondurilor, condiţiilor donatorilor și surplusurilor.
19CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
4. ImplementareParteneriatul este esenţial pentru implementarea reușită a UNDAF și pentru asigurarea faptului că activităţile Sistemului ONU contribuie în mod strategic la obiectivele de dezvoltare ale ţării și la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului la nivel naţional. Prezentul UNDAF va fi im-plementat prin intermediul programelor și proiectelor de cooperare aprobate de Agenţiile respective ale ONU și de Guvernul Republicii Moldova. În calitatea sa de plan de afaceri global pentru Sistemul ONU în Moldova, UNDAF, în special Matricea rezultatelor, va indica direcţia generală a acestor pro-grame și proiecte de cooperare, ce va face referinţe explicite la rezultatele UNDAF. Se presupune ca, acolo unde este posibil, strategiile de asistenţă pentru ţară ale Băncii Mondiale și FMI să suplimen-teze sarcinile generale ale acestui UNDAF, iar Echipa de Ţară a Naţiunilor Unite (UNCT) va angaja instituţii de finanţare internaţionale într-un dialog continuu pentru obţinerea acestui rezultat.
Pe durata UNDAF (2007-2011), ciclurile de program ale PNUD, UNFPA și UNICEF au fost ar-monizate. Aceasta va crea oportunităţi pentru programe și proiecte comune, astfel încât energia și resursele combinate ale două sau mai multe agenţii vor putea realiza o eficacitate clară și un plus de eficienţă. Astfel, un program comun devine mult mai mare decât suma părţilor fiecărei agenţii, cu o acoperire mai largă pentru Sistemul ONU în cooperarea sa cu parteneri guvernamentali și alţi parteneri. Alte agenţii, inclusiv OMS, UNESCO, UNAIDS, ILO, UNHCR și IFAD, vor oferi asistenţă tehnică specializată și vor putea participa la programe și proiecte comune.
Coordonarea între Agenţiile ONU, Guvern și organizaţiile societăţii civile este esenţială. Cele trei (3) Grupuri Tematice UNDAF – unul pentru fiecare rezultat UNDAF – vor fi responsabile pentru monitorizarea și implementarea UNDAF. Grupurile Tematice vor fi compuse din personal relevant al programelor ONU, personal tehnic-cheie al ministerelor și departamentelor și reprezentanţi ai grupurilor societăţii civile. Sprijinul administrativ pentru Grupurile Tematice va fi asigurat de către coordonatorul grupului de agenţii. Grupurile Tematice vor prezenta către UNCT, la solicitare, ra-poarte asupra progreselor și constrângerilor privind implementarea, însă nu mai rar decât o dată în semestru. UNCT va trece în revistă și va aproba rapoarte anuale ale Grupurilor Tematice și acestea vor constitui miezul Raportului Anual al Coordonatorului Rezident. Va fi organizată o reuniune anuală de evaluare cu participarea unui grup larg de parteneri naţionali și internaţionali, inclusiv membri iniţiali ai Comitetului de Supraveghere al CCA/UNDAF.
Sub îndrumarea generală a UNCT, grupurile tematice pentru fiecare rezultat al UNDAF sunt res-ponsabile pentru:
• Monitorizarea procesului de implementare a rezultatelor convenite în Matricea rezultatelor UNDAF, în baza cadrului de monitorizare și evaluare;
• Actualizarea, în mod corespunzător, a Matricei rezultatelor UNDAF și a cadrului de monitori-zare și evaluare ;
• Contribuţii la toate studiile, evaluările și exerciţiile de colectare a datelor majore, așa cum sti-pulează Calendarul de monitorizare și evaluare;
• Prezentarea rapoartelor către UNCT privind realizările vis-à-vis de rezultatele prevăzute;• Evaluarea riscurilor și oricăror factori externi ce solicită o acţiune a Sistemului ONU; și• Contribuţii la pregătirea Raportului Anual al Coordonatorului Rezident și la Raportul Naţional
privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.
Există câteva aranjamente specifice de implementare și coordonare pentru fiecare rezultat UNDAF. Acestea sunt descrie în Matricea rezultatelor UNDAF, pentru fiecare rezultat, în secţiunea intitulată: Mecanisme de coordonare și modalităţi de planificare.
20
5. Monitorizare și evaluare
5.1 Monitorizare
Responsabilitatea pentru monitorizarea procesului de realizare a rezultatelor specifice UNDAF și a rezultatelor acestui cadru revine Grupurilor Tematice. Grupurile vor prezenta, cu regularitate, rapoarte către Echipa de Ţară a Naţiunilor Unite (UNCT). Matricea rezultatelor UNDAF din Ane-xa A descrie rezultatele așteptate ale cooperării Sistemului ONU în Moldova, rolul partenerilor și sarcinile pentru mobilizarea resurselor. După cum a fost notat anterior, Agenţiile ONU vor utiliza Matricea rezultatelor ca punct de pornire pentru elaborarea propriilor Planuri de Acţiune specifice ale Programelor de Ţară și documentelor de proiect. Indicatorii pentru fiecare rezultat, informaţia de bază și sarcinile pentru măsurarea succeselor, precum și principalele riscuri și presupuneri sunt prezentate în Cadrul de monitorizare și evaluare din Anexa B. Urmărirea progreselor privind imple-mentarea UNDAF va solicita mai multe activităţi de cercetare, monitorizare și evaluare. Acestea vor fi coordonate cu calendarul de monitorizare și evaluare, ce include:
• Cercetări și studii;• Evaluări anuale; și• Evaluări, inclusiv evaluarea finală a UNDAF ce se va desfășura în 2010.
Calendarul prezintă de asemenea sprijinul continuu al ONU pentru introducerea sau consolidarea sistemelor de monitorizare obișnuite. Vor fi depuse eforturi pentru stabilirea unor evaluări anuale și trimestriale ale programelor și proiectelor. Ministerele, departamentele sau agenţiile guvernamen-tale, menţionate în Matricea rezultatelor ca parteneri, vor beneficia de asistenţă pentru elaborarea unor rapoarte anuale de înaltă calitate asupra progreselor, cu folosirea unui format standardizat. Activităţile de monitorizare suplimentare vor include vizite comune în teren, observaţii și consul-tări comunitare. Proiectul comun al PNUD și UNICEF, derulat în prezent, va fi continuat pentru a sprijini instituirea DevInfo6 în calitate de sistem guvernamental principal pentru monitorizarea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și pentru pregătirea Rapoartelor Naţionale pri-vind ODM. Rapoartele Anuale ale Coordonatorului Rezident vor demonstra realizările cooperării Sistemului ONU și vor documenta practicile reușite și lecţiile însușite.
5.2 Evaluarea UNDAF O evaluare a UNDAF va avea loc în prima jumătate a anului 2010. Aceasta va fi o evaluare comună, realizată cu parteneri, pentru aprecierea rezultatelor generale UNDAF. Procesul de evaluare se va axa pe exerciţii de colectare a datelor principale, efectuate între 2007 și 2009. De asemenea, evalua-rea va stabili eficienţa UNDAF ca mecanism de atingere a obiectivelor de dezvoltare ale ţării și de fortificare a coordonării între agenţii și va reduce costurile de tranzacţionare ale programelor pentru parteneri.
6 DevInfo este un software ce combină date pentru monitorizarea obiectivelor dezvoltării sociale pe hărţi digitale. Acesta poate fi folosit în planificarea și monitorizarea dezvoltării naţionale și sprijină eforturile de pledoarie. DevInfo a fost recomandat ca instrument standard pentru monitorizarea OMD.
21CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
ANEXA AMATRICEA REZULTATELOR UNDAF 2007-2011
22
Do
men
iul d
e co
op
erar
e: G
uve
rnar
e și
par
tici
par
e
Pri
ori
tăţi
/Ob
iect
ive
naţ
ion
ale:
Ob
iect
ive
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niu
lui l
a n
ivel
naţ
ion
al
OD
M 1
: Era
dic
area
săr
ăcie
i ext
rem
e (s
arci
nile
1, 2
)O
DM
3: P
rom
ovar
ea e
galit
ăţii
gen
urilo
r și a
bili
tare
a fe
mei
lor (
sarc
ina
4)O
DM
7: A
sigu
rare
a un
ui m
ediu
dur
abil
(sar
cini
le 9
, 10)
OD
M 8
: Cre
area
unu
i par
tene
riat
glo
bal
pen
tru
dez
volt
are
(sar
cini
le 1
2, 1
4, 1
5)
SCER
S
Ob
iect
ive
de
dez
volt
are
pe
term
en lu
ng:
Dez
volt
area
dur
abilă
și s
ocia
l ori
enta
t ă (c
e d
eter
min
ă o
creș
tere
con
secv
entă
a s
tand
ard
elor
de
viaţ
ă p
entr
u ce
i mai
săr
aci;
com
pat
ibilă
cu
Ob
iect
ivel
e d
e D
ezvo
ltar
e al
e M
ileni
u-
lui).
Ob
iect
ive
pe
term
en m
ediu
:Re
duc
erea
săr
ăcie
i și i
nega
lităţ
ii și
ext
ind
erea
par
tici
păr
ii ce
lor s
ărac
i la
dez
volt
area
eco
nom
ică.
Sco
pul
: am
elio
rare
a co
ndiţ
iilor
de
viaţ
ă al
e să
raci
lor p
rint
r-o
dir
ecţi
onar
e m
ai b
ună
a p
rote
cţie
i soc
iale
, fac
ilita
rea
acce
sulu
i la
serv
icii
soci
ale
pen
tru
săra
ci, p
recu
m ș
i pri
n ac
ord
area
de
asis
tenţ
ă fa
mili
ilor
și p
erso
anel
or p
entr
u a
dim
inua
pro
pri
a să
răci
e p
rin
dez
-vo
ltar
ea m
icilo
r afa
ceri
, cre
area
locu
rilo
r de
mun
c ă s
uplim
enta
re ș
i aco
rdar
ea d
e sp
rijin
pen
tru
cate
gor
iile
vuln
erab
ile la
ocu
par
ea în
mun
că.
Prio
rită
ţi d
e p
olit
ici:
Ad
min
istr
a ţie
pub
lică;
Pro
tecţ
ia s
ocia
lă; A
sist
enţa
med
ical
ă, e
duc
aţia
și m
ediu
l.
Pla
nu
l de
Ac ţ
iun
i Un
iun
ea E
uro
pea
nă
– R
epu
blic
a M
old
ova
Dia
logu
l și r
efor
ma
pol
itic
ă (D
emoc
raţi
e și
sup
rem
aţia
legi
i; D
rep
turi
ale
om
ului
și l
iber
tăţi
fund
amen
tale
; Coo
per
are
în d
omen
iul p
olit
icii
exte
rne
și s
ecur
ităţ
ii, p
reve
nire
a co
nflic
-te
lor ș
i man
agem
entu
l cri
zelo
r).
Rez
ult
atu
l 1 U
ND
AF
Căt
re a
nul 2
011,
inst
ituţi
ile p
ublic
e, c
u sp
rijin
ul o
rgan
izaţ
iilor
soc
ietă
ţii c
ivile
(OSC
), vo
r dis
pun
e d
e ca
pac
ităţ
i mai
bun
e d
e as
igur
are
a b
unei
guv
ernă
ri,
sup
rem
aţie
i leg
ii, a
cces
ului
ega
l la
just
iţie
și p
rom
ovăr
ii dr
eptu
rilor
om
ului
.
Rez
ult
ate
ale
Pro
gra
mu
lui
de
Ţară
Pro
du
se a
le P
rog
ram
ulu
i de
Ţară
Ro
lul P
arte
ner
ilor
Sarc
ini p
entr
u m
o-
bili
zare
a re
surs
e-lo
r1.
1 Su
nt
form
ulat
e,
imp
lem
en-
tate
și
mon
itori
zate
, în
mod
tr
ansp
aren
t și
p
arti
cip
ativ
, p
olit
ici
în f
avoa
rea
săra
cilo
r ce
ab
ord
ează
pro
ble
me
de
pop
ulaţ
ie ș
i dez
volt
are.
1.1.
1 C
onso
lidar
ea c
apac
ităţ
ilor
inst
ituţ
iona
le a
le l
egi -
slat
ivul
ui ș
i exe
cuti
vulu
i pen
tru
ajus
tare
a le
gisl
aţie
i na
ţion
ale
la c
ea e
urop
eană
[PN
UD
]
1.1.
2 Re
vizu
irea
și a
just
area
cad
rulu
i nor
mat
iv c
u p
rivi
re
la s
ănăt
atea
și d
ezvo
ltar
ea t
iner
ilor
la s
tand
ard
ele
inte
rnaţ
iona
le [U
NIC
EF]
Cab
inet
ul P
rim
ulu
i-M
inis
tru
:•
Dis
cută
și a
pro
bă
pro
iect
ele
de
legi
înai
nte
de
pre
zent
area
lo
r în
Parl
amen
t;•
Mon
itori
zeaz
ă im
ple
men
tare
a le
gisl
aţie
i și r
egle
men
tări
lor
de
cătr
e in
stit
uţiil
e ad
min
istr
aţie
i cen
tral
e și
loca
le;
• St
abile
ște
pri
orit
ăţi î
n fo
rmul
area
pol
itic
ilor,
etc.
UN
ICEF
- $4
,525
,000
,000
PN
UD
- $3
,000
,000
UN
FPA
- $5
00,0
00
23CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
1.1.
3 El
abor
area
/rev
izui
rea
acte
lor
legi
slat
ive
și p
olit
ici-
lor
de
baz
ă cu
pri
vire
la s
itua
ţia
fem
eilo
r și
imp
le-
men
tare
a m
ecan
ism
elor
par
tici
pat
ive
de
aplic
are
a ac
esto
r ins
trum
ente
[UN
FPA
, ILO
/MIG
RAN
T]
1.1.
4 C
rear
ea u
nui
sist
em m
oder
niza
t d
e ad
min
istr
are
pub
lică
mai
efic
ient
și m
ai p
reg
ătit
pen
tru
dez
vol-
tare
a, im
ple
men
tare
a și
mon
itori
zare
a p
olit
icilo
r și
pro
gram
elor
de
lung
ă d
urat
ă co
rela
te c
u p
roce
sele
d
e p
lani
ficar
e a
bug
etul
ui n
aţio
nal [
PNU
D, O
IM]
1.1.
5 Îm
bun
ătăţ
irea
cap
acit
ăţilo
r m
inis
tere
lor
viza
te d
e a
real
iza
un p
rogr
es m
ai b
un în
pla
nific
area
st
ra-
tegi
că, e
lab
orar
ea b
uget
ului
și c
oord
onar
e p
entr
u co
pii,
tine
ret ș
i fam
ilii [
UN
ICEF
]
1.1.
6 Îm
bun
ătăţ
irea
cap
acit
ăţilo
r gu
vern
ului
de
coor
do
-na
re, m
onito
riza
re ș
i rap
orta
re c
u p
rivi
re la
resp
ec-
tare
a d
rep
turi
lor
omul
ui c
onfo
rm t
rata
telo
r O
NU
[P
NU
D, O
IM]
1.1.
7 Îm
bun
ătăţ
irea
cap
acit
ăţilo
r gu
vern
ului
de
coor
do
-na
re, m
onito
riza
re ș
i rap
orta
re c
u p
rivi
re la
resp
ec-
tare
a d
rep
turi
lor
cop
ilulu
i, co
nfor
m C
onve
nţie
i cu
pri
vire
la D
rep
turi
le C
opilu
lui î
n co
lab
orar
e cu
so
-ci
etat
ea c
ivilă
[UN
ICEF
]
1.1.
8 Re
vizu
irea
ins
titu
ţiei
Avo
catu
lui
Pop
orul
ui (
Om
-b
udsp
erso
n) ș
i sta
bili
rea
func
ţiilo
r Avo
catu
lui p
en-
tru
dre
ptu
rile
cop
ilulu
i [U
NIC
EF]
1.1.
9 D
isp
onib
ilita
tea,
cal
itat
ea ș
i ut
iliza
rea
dat
elor
sta
-ti
stic
e d
ezag
rega
te s
unt
îmb
unăt
ăţit
e (a
ccen
tul s
e p
une
pe
dez
agre
gare
a d
upă
zone
geo
graf
ice,
vâr
-st
ă, ș
i gen
) [PN
UD
, UN
ICEF
, UN
FPA
]
1.1.
10 C
onso
lidar
ea m
ecan
ism
ului
naţ
iona
l d
e as
iste
nţă
soci
ală
pen
tru
o id
enti
ficar
e m
ai b
ună
și a
sist
enţa
a
cop
iilor
exc
luși
[UN
ICEF
]
1.1.
11 C
rear
ea C
onsi
liulu
i naţ
iona
l al p
opul
aţie
i pen
tru
for-
mul
area
și
mon
itori
zare
a p
olit
icilo
r în
dom
eniu
l p
opul
aţie
i [U
NFP
A]
Par
lam
ent:
• El
abor
ează
/ap
rob
ă le
gi;
• Su
pra
vegh
ează
exe
cuta
rea
de
cătr
e G
uver
n a
legi
lor ș
i pol
i -ti
cilo
r ad
opta
teM
inis
teru
l Săn
ătăţ
ii și
Pro
tecţ
iei S
oci
ale,
Min
iste
rul E
con
o-
mie
i și C
om
erţu
lui,
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r:•
Stab
ilire
a p
olit
icilo
r și a
pro
bar
ea c
adru
lui l
egal
și r
egul
ator
;•
Asi
gura
rea
leg
ătur
ii în
tre
coor
don
area
asi
sten
ţei ș
i pla
nifi
-ca
rea
stra
tegi
că;
• M
onito
riza
rea
per
iod
ică;
• Ex
tind
erea
uno
r no
i p
rogr
ame/
serv
icii
crea
te c
u sp
rijin
ul
don
ator
ilor;
• Re
vizu
irea
mec
anis
mel
or d
e ac
red
itar
e/lic
enţi
ere
în c
onfo
r-m
itat
e cu
regl
emen
tări
le/s
tand
ard
ele
mod
ific
ate
Min
iste
rul A
face
rilo
r Ex
tern
e și
Inte
gră
rii E
uro
pen
e:•
Asi
gura
rea
coor
donă
rii in
tern
e și
ext
erne
în p
roce
sul d
e ra
-p
orta
re p
rivin
d tr
atat
ele
inte
rnaţ
iona
leA
voca
tul P
op
oru
lui (
Om
bu
dsm
an) (
și C
om
isia
par
lam
enta
-ră
pen
tru
Dre
ptu
rile
Om
ulu
i):
• M
onito
riza
rea
și r
apor
tare
a as
upra
sit
uaţi
ei p
rivi
nd d
rep
tu-
rile
om
ului
;•
Real
izar
ea u
nor a
cţiu
ni d
e ed
ucaţ
ie ș
i sen
sib
iliza
re în
dom
e-ni
ul d
rep
turi
lor o
mul
ui;
• Re
vizu
irea
legi
slaţ
iei
din
per
spec
tiva
drep
turil
or o
mul
ui ș
i fo
rmul
area
de
pro
pun
eri p
entr
u op
erar
ea a
men
dam
ente
lor;
• Pr
imir
ea re
clam
aţiil
or ș
i ofe
rire
a co
nsili
erii
juri
dic
e;•
Înai
ntar
ea d
emer
suri
lor c
ătre
Cur
tea
Con
stit
uţio
nală
pri
vind
ve
rific
area
con
stit
uţio
nalit
ăţii
legi
lor ș
i reg
lem
entă
rilo
rC
om
itet
ul d
e C
oo
rdo
nar
e p
entr
u Im
ple
men
tare
a P
lan
ulu
i N
aţio
nal
de
Acţ
iun
i în
do
men
iul D
rep
turi
lor
Om
ulu
i:•
Pled
oari
e și
sen
sib
iliza
re;
• D
eter
min
area
dom
eniil
or p
rior
itar
e p
entr
u in
terv
enţi
i;•
Mon
itori
zare
a și
eva
luar
ea im
ple
men
tări
i Pla
nulu
i Naţ
iona
l d
e A
cţiu
ni în
dom
eniu
l Dre
ptu
rilo
r Om
ului
(PN
AD
O)
Bir
ou
l Na ţ
ion
al d
e St
atis
tică
:•
Mon
itori
zare
a in
dic
ator
ilor r
elev
anţi
și o
feri
rea
de
info
rmaţ
ii p
entr
u p
lani
ficar
e și
luar
ea d
eciz
iilor
Bir
ou
l Naţ
ion
al p
entr
u M
igra
ţie
Ag
enţi
a N
aţio
nal
ă d
e D
ezvo
ltar
e R
egio
nal
ă:O
NG
-uri
: In
stit
utu
l de
Po
litic
i Pu
blic
e, A
soci
a ţia
Pri
mar
ilor,
A
cad
emia
de
Ad
min
istr
aţie
Pu
blic
ă, In
stit
utu
l de
Cer
cetă
ri
Stra
teg
ice,
Inst
itu
tul „
Viit
oru
l”, e
tc.,
OIM
– $
1,00
0,00
0 (v
a fi
divi
zat î
n-tr
e 1
.1.4
și 1
.1.6
)
ILO
/MIG
RA
NT
– $1
60,0
00
UN
HC
R –
$
200,
000
(vor
fi d
iviz
ate
într
e
1.1.
4; 1
.1.6
și 1
.1.9
)
24.1
.12
Cad
rul r
egul
ator
iu p
entr
u p
rote
cţia
mun
cito
rilo
r m
i-gr
anţi
(inc
lusi
v m
ecan
ism
e na
ţion
ale
de
pre
veni
re
a ex
plo
atăr
ii m
unci
i) es
te îm
bun
ătăţ
it ș
i ap
licat
în
pra
ctic
ă [IL
O/M
IGRA
NT]
1.1.
13 C
oord
onar
ea,
pla
nific
area
str
ateg
ică
și e
lab
orar
ea
bug
etul
ui în
dom
eniu
l mig
rări
i p
opul
aţie
i ap
te d
e m
uncă
sun
t îm
bun
ătăţ
ite
în c
adru
l min
iste
relo
r și
b
irou
rilo
r viz
ate
(pri
n su
sţin
erea
une
i com
isii
naţi
o-
nale
in d
omen
iul d
at) [
ILO
/MIG
RAN
T]
11.1
.14
Guv
ernu
l d
isp
une
de
cap
acit
ăţi
îmb
unăt
ăţit
e d
e co
ord
onar
e, m
onito
riza
re ș
i ra
por
tare
, în
col
abo
-ra
re c
u so
ciet
atea
civ
ilă, c
u p
rivi
re l
a re
spec
tare
a d
rep
turi
lor l
ucră
tori
lor m
igra
nţi,
conf
orm
pre
ved
e-ri
lor C
onve
nţie
i ILO
Nr.
97 p
rivi
nd lu
crăt
orii
mig
ran
-ţi
[ILO
/MIG
RAN
T]
• Pa
rtic
ipar
e la
for
mul
area
, im
ple
men
tare
a și
m
onito
rizar
ea
pol
itici
lor;
• Pl
edoa
rie,
lob
by,
sup
rave
gher
e;•
Prez
enta
rea
rap
oart
elor
alt
erna
tive
Do
nat
ori
: Ban
ca M
on
dia
lă, F
IDA
, EU
, SID
A ș
i alţ
i do
nat
ori
b
ilate
rali
:•
Asi
sten
ţă te
hnic
ă, e
xtin
der
e, m
obili
zare
com
unit
ară;
• A
cţiu
ni d
e lo
bb
y și
ple
doa
rie
pen
tru
intr
oduc
erea
uno
r pro
-gr
ame
și s
ervi
cii n
oi în
ben
efic
iul c
elor
mai
vul
nera
bili
1.2
Sist
emul
de
just
iţie
fun
cţio
-ne
ază
mai
tra
nsp
aren
t, re
s-p
onsa
bil
și in
dep
end
ent.
1.2.
1 El
abor
area
/rev
izui
rea
pro
pun
erilo
r p
entr
u re
for-
me-
chei
e și
co
nsol
idar
ea
cap
acit
ăţilo
r d
iferi
tor
stru
ctur
i al
e si
stem
ului
jud
icia
r p
entr
u a
asig
ura
adm
inis
trar
ea e
ficie
ntă
și a
cces
ul e
chit
abil
la ju
sti -
ţie,
incl
usiv
mec
anis
mel
e al
tern
ativ
e d
e so
luţi
ona -
re a
dife
rend
elor
[PN
UD
]
1.2.
2 Ju
dec
ător
ii, p
erso
nalu
l ju
dec
ător
iilor
, p
rocu
rori
i, av
ocaţ
ii și
col
abor
ator
ii or
gane
lor
de
dre
pt
dis
pun
d
e ca
pac
ităţ
i mai
bun
e d
e ad
min
istr
are
a ju
stiţ
iei
în c
onfo
rmit
ate
cu in
stru
men
tele
inte
rnaţ
iona
le în
d
omen
iul d
rep
turi
lor o
mul
ui [P
NU
D]
1.2.
3 U
n si
stem
fort
ific
at a
l jus
tiţi
ei ju
veni
le p
entr
u a
asi-
gura
pro
ced
uri f
avor
abile
cop
iilor
în c
onfo
rmit
ate
cu in
stru
men
tele
inte
rnaţ
iona
le în
dom
eniu
l dre
p-
turi
lor o
mul
ui [U
NIC
EF]
1.2.
4 U
n si
stem
juri
dic
de
pro
tecţ
ie p
erfe
cţio
nat
pen
tru
abor
dar
ea p
rob
lem
elor
ref
ugia
ţilo
r și
sol
icit
anţi
lor
de
azil
și o
legi
slaţ
ie m
odif
icat
ă în
con
form
itat
e cu
st
and
ard
ele
inte
rnaţ
iona
le [U
NH
CR,
OIM
]
1.2.
5 Pe
rfec
ţion
area
sis
tem
ului
naţ
iona
l de
pro
tecţ
ie ju
-ri
dic
ă a
lucr
ător
ilor m
igra
nţi c
onfo
rm s
tand
ard
elor
in
tern
aţio
nale
[ILO
/MIG
RAN
T]
Min
iste
rul J
ust
i ţie
i și M
inis
teru
l Afa
ceri
lor
Inte
rne:
• St
abili
rea
pol
itic
ilor ș
i sup
rave
gher
ea c
adru
lui l
egal
și r
egu
-la
tor;
• A
sigu
rare
a le
găt
urii
într
e co
ord
onar
ea a
sist
enţe
i și p
lani
fi-
care
a st
rate
gică
;•
Mon
itori
zare
per
iod
ică
Cu
rtea
Su
pre
mă
de
Just
iţie
:•
Ad
optă
dec
izii
exp
licat
ive
pri
vind
imp
lem
enta
rea
de
cătr
e cu
rţi a
dife
rite
lor l
egi ș
i reg
lem
entă
ri, p
recu
m ș
i a d
ocum
en-
telo
r int
erna
ţion
ale;
• Re
ved
e, d
in p
ersp
ecti
va d
rep
turi
lor
omul
ui, d
eciz
iile
adop
-ta
te d
e cu
rţi i
nfer
ioar
e îm
pot
riva
căr
ora
a fo
st fă
cut r
ecur
s;•
Ofe
ră c
omen
tari
i și e
valu
ări a
sup
ra u
nor
pro
iect
e d
e le
gi ș
i re
gula
men
te
Co
nsi
liul S
up
erio
r al
Mag
istr
atu
rii:
• A
dm
inis
trea
ză ș
i asi
gură
func
ţion
area
cor
ectă
a ju
stiţ
iei;
• Fo
rmul
ează
, coo
rdon
ează
și m
onito
rize
ază
pol
itic
ile ș
i pro
-ce
dur
ile în
sis
tem
ul d
e ju
stiţ
ieP
rocu
ratu
ra G
ener
ală:
• Pr
imeș
te re
clam
aţii
de
la p
erso
ane
inte
resa
te;
• M
onito
rize
ază
resp
ecta
rea
dre
ptu
rilo
r om
ului
în d
iver
se c
ir -cu
mst
anţe
(pol
iţie
, det
enţi
e et
c.)
Cen
tru
l de
Inst
ruir
e a
Jud
ecăt
ori
lor,
Cen
tru
l de
Inst
ruir
e a
Pro
curo
rilo
r și
Aca
dem
ia d
e P
oliţ
ie:
• A
sigu
ră in
stru
ire în
ser
vici
u p
entr
u p
rofe
sion
iștii
din
dom
e -ni
ul ju
stiţi
ei ș
i ord
inii
de
drep
t
PN
UD
- $3
,000
,000
UN
ICEF
- $6
00,0
00
IOM
– $
150,
000
ILO
/MIG
RA
NT
– $1
0,00
0
UN
HC
R –
$ 78
0,00
0
25CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Facu
ltăţ
ile d
e D
rep
t:•
Elab
orar
ea c
urri
cule
i rel
evan
te ș
i asi
gura
rea
imp
lem
entă
rii
aces
teia
;•
Real
izar
ea s
tud
iilor
și c
erce
tări
lor
Co
mit
etu
l Naţ
ion
al p
entr
u C
om
bat
erea
Tra
ficu
lui d
e Fi
inţe
U
man
e:•
Coo
rdon
ează
efo
rtur
ile a
nti-
traf
ic la
niv
el n
aţio
nal;
• El
abor
ează
pol
itic
i naţ
iona
le a
nti-
traf
ic;
• El
abor
ează
și m
onito
rizea
ză im
ple
men
tare
a Pl
anul
ui N
aţio
nal
de A
cţiu
ni p
entr
u Co
mb
ater
ea T
rafic
ului
de
Fiin
ţe U
man
e;•
Coo
rdon
ează
act
ivit
atea
com
itet
elor
loca
le a
nti-
traf
icCo
nsi
liul N
aţio
nal
pen
tru
Prot
ecţi
a D
rep
turi
lor C
opilu
lui,
Co-
mit
etu
l pen
tru
PNA
DO
ON
G-u
ri: T
ran
spar
ency
Inte
rnat
ion
al, C
entr
ul d
e St
ud
ii și
Po
-lit
ici J
uri
dic
e, In
stit
utu
l pen
tru
Ref
orm
e Pe
nal
e, F
un
daţ
ia S
o-
ros,
Inst
itu
tul d
e Po
litic
i Pu
blic
e, e
tc.
• A
cţiu
ni d
e se
nsib
iliza
re, p
led
oari
e și
lob
by;
• Pa
rtic
ipar
e la
for
mul
area
/rev
izui
rea
legi
slaţ
iei,
pol
itic
ilor
și
pro
ced
urilo
r;•
Mon
itori
zare
și c
erce
tări
Do
nat
ori
: U
niu
nea
Eu
rop
ean
ă, C
on
siliu
l Eu
rop
ei,
OSC
E,
SID
A,
Ban
ca M
on
dia
lă,
AB
A/C
EELI
, U
SAID
și
alţi
do
nat
ori
b
ilate
rali
1.3
Un
anga
jam
ent
mai
mar
e al
co
mun
ităţ
ilor
și o
rgan
izaţ
ii -lo
r soc
ietă
ţii c
ivile
de
par
tici
-p
are
în p
roce
sul n
aţio
nal d
e d
ezvo
ltar
e.
1.3.
1 M
ecan
ism
e d
e co
ord
onar
e m
ai e
ficie
nte
ce a
tri -
bui
e O
SC u
n ro
l mai
imp
orta
nt la
ela
bor
area
și i
m-
ple
men
tare
a st
rate
giilo
r d
e re
duc
ere
a să
răci
ei ș
i ra
por
tare
a p
rivi
nd im
ple
men
tare
a p
lanu
rilo
r na
ţi-
onal
e și
tra
tate
lor
în d
omen
iul d
rep
turi
lor
omul
ui
[PN
UD
, UN
ICEF
, UN
FPA
]
1.3.
2 El
abor
area
și a
plic
area
sta
ndar
del
or p
entr
u m
ass-
med
ia p
entr
u o
pro
mov
are
și r
apor
tare
mai
bun
ă p
rivi
nd d
rep
turi
le c
opilu
lui
și g
aran
tare
a sp
aţiu
-lu
i ad
ecva
t p
entr
u ex
pri
mar
ea o
pin
iilor
cop
iilor
[U
NIC
EF]
1.3.
3 El
abor
area
Str
ateg
iei N
aţio
nale
pen
tru
inte
grar
ea
loca
lă ș
i sp
orir
ea î
ncre
der
ii re
fugi
aţilo
r în
for
ţele
p
rop
rii [
UN
HC
R]
1.3.
4 M
ass-
med
ia,
ON
G-u
rile
și
par
tene
rii
soci
ali
viza
ţi
dis
pun
de
cap
acit
ăţi m
ai b
une
pen
tru
o p
rom
ovar
e și
o r
apor
tare
mai
efic
ient
ă p
rivi
nd p
rote
cţia
dre
p-
turi
lor l
ucră
tori
lor m
igra
nţi [
ILO
/MIG
RAN
T]
Par
lam
entu
l, G
uve
rnu
l, M
inis
teru
l Eco
no
mie
i și C
om
erţu
-lu
i, C
on
siliu
l Na ţ
ion
al p
entr
u P
rote
cţia
Dre
ptu
rilo
r C
op
ilu-
lui,
Min
iste
rul S
ănăt
ăţii
și P
rote
cţie
i So
cial
e:•
Cre
ează
op
ortu
nită
ţi p
entr
u p
arti
cip
area
com
unit
ăţilo
r și
O
CS
la p
roce
sele
de
dez
volt
are
naţi
onal
ăSi
nd
icat
ele,
Pat
ron
atu
l, U
niu
nile
pro
fesi
on
ale,
Aso
cia ţ
ia
Pri
mar
ilor,
re ţ
eau
a O
NG
-uri
lor
loca
le, c
om
un
itat
ea r
elig
i-o
asă,
etc
.•
Pled
oari
e p
entr
u un
ang
ajam
ent m
ai m
are;
•
Uti
lizar
ea o
por
tuni
tăţi
lor/
mec
anis
mel
or d
e p
arti
cip
are
de
o m
anie
ră p
rofe
sion
ală,
efic
ient
ă și
resp
onsa
bilă
Facu
ltăţ
ile
de
Jurn
alis
m,
aso
cia ţ
iile
pro
fesi
on
ale
ale
jurn
aliș
tilo
r, C
entr
ul I
nd
epen
den
t de
Jurn
alis
m:
• O
feră
ins
trui
re î
n d
omen
iul
rela
tări
lor
mas
s-m
edia
și
etic
ii m
ass-
med
ia;
• Pa
rtic
ipă
la fo
rmul
area
, rev
izui
rea
legi
slaţ
iei m
edia
și c
odur
i -lo
r de
etic
ă p
rofe
sion
ală;
• Re
aliz
ează
mon
itori
zări
ale
mas
s-m
edia
UN
ICEF
–
$1,0
25,0
00,0
00
PN
UD
- $7
00,0
00
UN
FPA
– $
250,
000
ILO
/MIG
RA
NT
– $6
5,00
0
UN
HC
R -
$ 50
0,00
0
26
1.4
Îmb
unăt
ăţir
ea m
anag
emen
-tu
lui
resu
rsel
or d
e m
ediu
și
natu
rale
, efe
ctua
t în
con
for-
mit
ate
cu s
tand
ard
ele
inte
r-na
ţion
ale/
UE.
1.4.
1 A
ctua
lizar
ea ș
i ut
iliza
rea
efic
ient
ă a
sist
emel
or ș
i in
stru
men
telo
r d
e in
form
are
și m
onito
riza
re a
me -
diu
lui [
PNU
D]
1.4.
2 Ex
iste
nţa
mec
anis
mel
or fu
ncţi
onal
e d
e ev
alua
re a
im
pac
tulu
i asu
pra
med
iulu
i, ad
min
istr
ate
de
inst
i-tu
ţii p
ublic
e cu
ap
ortu
l OSC
[PN
UD
]
1.4.
3 So
ciet
atea
civ
ilă a
re c
apac
ităţ
i mai
bun
e p
entr
u a
par
tici
pa
la fo
rmul
area
și m
onito
riza
rea
pol
itic
ii d
e m
ediu
[PN
UD
]
1.4.
4 Re
vizu
irea
sta
ndar
del
or d
e se
curi
tate
alim
enta
ră
și d
e ca
litat
e a
apei
în c
onfo
rmit
ate
cu s
tand
ard
ele
inte
rnaţ
iona
le/U
E [P
NU
D, O
MS]
1.4.
5 Si
stem
e d
e m
anag
emen
t d
e m
ediu
sta
bili
te la
ni -
vele
loc
al ș
i ce
ntra
l p
entr
u a
răsp
und
e ce
rinţ
elor
A
cord
urilo
r Mul
tila
tera
le d
e M
ediu
[UN
EP]
Min
iste
rul E
colo
gie
i și R
esu
rsel
or
Nat
ura
le, M
inis
teru
l Să-
năt
ăţii
și P
rote
cţie
i So
cial
e, M
inis
teru
l Ag
ricu
ltu
rii ș
i In
du
-st
riei
Alim
enta
re, M
inis
teru
l In
du
stri
ei:
• St
abili
rea
și p
rom
ovar
ea p
olit
icilo
r pen
tru
apro
bar
ea c
adru
-lu
i leg
al ș
i reg
ulat
or;
• A
sigu
rare
a le
găt
urii
într
e co
ord
onar
ea a
sist
enţe
i și p
lani
fi-
care
a st
rate
gică
;•
Sup
rave
gher
ea d
ocum
ente
lor l
egal
e și
regu
lato
rii re
leva
nte;
• A
sigu
rare
a ca
ract
erul
ui d
urab
il și
ext
ind
erea
pro
gram
elor
el
abor
ate
cu s
pri
jinul
don
ator
ilor;
• M
onito
riza
re p
erio
dic
ăC
on
cern
ul d
e St
at „
Ap
ele
Mo
ldov
ei”:
• Pa
rtic
ipar
e la
ela
bor
area
sau
rev
izui
rea
stan
dar
del
or ș
i re
-gl
emen
tări
lor d
e m
ediu
;•
Inte
rven
ţii p
ilot ș
i eva
luar
ea e
ficie
nţei
și e
ficac
ităţ
ii lo
rIn
stit
utu
l Naţ
ion
al d
e Ec
olo
gie
, Cen
tru
l Naţ
ion
al d
e M
edi-
cin
ă P
reve
nti
vă:
• Pa
rtic
ipar
e la
ela
bor
area
sau
rev
izui
rea
stan
dar
del
or ș
i re
-gl
emen
tări
lor d
e m
ediu
;•
Inst
ruir
ea ș
i rec
icla
rea
pro
fesi
oniș
tilo
r, A
PL;
• St
udii
și c
erce
tări
;•
Inte
rven
ţii p
ilot ș
i eva
luar
ea e
ficie
nţei
și e
ficac
ităţ
ii lo
r A
PL:
• C
oop
erar
e cu
ins
titu
ţii
spec
ializ
ate
la i
mp
lem
enta
rea
pro
-gr
amel
or d
e m
ediu
;•
Coo
per
are
cu O
NG
-uri
le d
e m
ediu
Ag
enţi
a N
aţio
nal
ă d
e M
etro
log
ie ș
i Sta
nd
ard
izar
e, A
gen
ţia
Na ţ
ion
ală
a D
ezvo
ltăr
ii R
egio
nal
eB
anca
Mo
nd
ială
, SID
A, T
AC
IS:
• A
sist
enţă
teh
nică
și s
pri
jin p
entr
u im
ple
men
tare
a st
and
ar-
del
or d
e ca
litat
e a
med
iulu
i;•
Acţ
iuni
de
lob
by
și p
led
oari
e p
entr
u ar
mon
izar
ea s
tand
ar-
del
or n
aţio
nale
de
med
iu c
u st
and
ard
ele
inte
rnaţ
iona
le/U
EFI
DA
: •
Prom
ovar
ea s
tand
ard
elor
de
calit
ate
în c
adru
l acc
esul
ui d
e d
ezvo
ltar
e la
pie
ţe in
tern
aţio
nale
pen
tru
într
epri
nder
ile d
in
Mol
dov
a
PN
UD
- $3
,000
,000
OM
S - $
60,0
00
UN
EP -
300,
000
27CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Pro
gra
m p
entr
u M
ediu
al N
aţiu
nilo
r U
nit
e (U
NEP
)O
NG
-uri
le d
e m
ediu
:•
Part
icip
are
la e
valu
ările
păr
ţilo
r im
plic
ate;
• Pa
rtic
ipar
e la
eva
luar
ea im
pac
tulu
i și l
a m
onito
riza
re ș
i eva
-lu
are;
• A
ctiv
ităţ
i de
pilo
tare
, im
ple
men
tare
, lob
by
și p
led
oari
e p
en-
tru
eval
uare
a im
pac
tulu
i as
upra
med
iulu
i și
pro
mov
area
st
and
ard
elor
de
calit
ate
a m
ediu
lui
REC
Mo
ldov
a:•
Faci
litar
ea a
cces
ului
la
info
rmaţ
ie d
e m
ediu
; co
nsol
idar
ea
cap
acit
ăţii
ON
G-u
rilo
r d
e p
led
oari
e și
par
tici
par
e la
pro
gra-
me
de
med
iu; p
arti
cip
are
la e
valu
area
imp
actu
lui ș
i la
mon
i-to
riza
re ș
i eva
luar
e1.
5 O
pre
găti
re m
ai b
ună
pen
tru
a p
reve
ni ș
i d
imin
ua d
eza -
stre
le ș
i cri
zele
pro
voca
te d
e om
și d
e na
tură
.
1.5.
1 U
n p
lan
cup
rinz
ător
cu
pri
vire
la s
itua
ţiile
exc
epţi
-on
ale,
ela
bor
at p
entr
u a
form
ula
un r
ăsp
uns
uma-
nita
r co
eren
t la
sit
uaţi
i d
e ur
gen
ţă,
cu o
ate
nţie
sp
ecia
lă a
cord
ată
pro
ble
mel
or d
e vâ
rstă
și d
e g
en
[UN
ICEF
, PN
UD
, UN
FPA
]
Dep
arta
men
tul
pen
tru
Sit
ua ţ
ii Ex
cep
ţio
nal
e, M
inis
teru
l A
face
rilo
r In
tern
e, M
inis
teru
l Ec
olo
gie
i și
Res
urs
elo
r N
a-tu
rale
, M
inis
teru
l A
păr
ării,
Min
iste
rul
Săn
ătăţ
ii și
Pro
tec-
ţiei
So
cial
e, M
inis
teru
l Ed
uca
ţiei
, Tin
eret
ulu
i și S
po
rtu
lui,
Ag
enţi
a p
entr
u R
ezer
ve M
ater
iale
, D
epar
tam
entu
l Pro
tec-
ţie
Civ
ilă, C
ruce
a R
oși
e, O
NG
-uri
um
anit
are,
reţ
eau
a co
mu
-n
ităţ
ilor
relig
ioas
e, e
tc.
PN
UD
- $2
00,0
00
UN
FPA
- $1
00,0
00
UN
ICEF
- $5
0,00
0
Mec
anis
me
de
coo
rdo
nar
e și
mo
dal
ităţ
i de
pla
nif
icar
e:
- UN
CT
– co
ord
onar
e și
ghi
dar
e g
ener
ală;
- Com
itet
ul d
e C
oord
onar
e p
entr
u Im
ple
men
tare
a Pl
anul
ui N
aţio
nal d
e A
cţiu
ni în
dom
eniu
l Dre
ptu
rilo
r O
mul
ui: s
e re
uneș
te în
fie
care
tri
mes
tru
și r
ealiz
ează
rap
oart
e și
eva
luăr
i an
uale
;
- Com
itet
ul N
aţio
nal p
entr
u p
reze
ntar
ea ra
poa
rtel
or p
rivi
nd T
rata
tele
Inte
rnaţ
iona
le: c
onst
itui
e gr
upur
i de
lucr
u p
entr
u re
dac
tare
a ra
poa
rtel
or p
rivi
nd tr
atat
ele
inte
rnaţ
iona
le, e
la-
bor
ează
și î
nain
teaz
ă M
inis
teru
lui A
face
rilo
r Ext
erne
rap
oart
e p
rivi
nd tr
atat
ele
inte
rnaţ
iona
le;
- Reu
niun
i anu
ale
UN
DA
F.
28D
om
eniu
l de
coo
per
are:
Acc
es la
ser
vici
i de
calit
ate
Pri
ori
tăţi
/Ob
iect
ive
naţ
ion
ale:
Ob
iect
ive
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niu
lui l
a n
ivel
na ţ
ion
alO
DM
2: A
sigu
rare
a ac
cesu
lui u
nive
rsal
la e
duc
a ţie
sec
und
ară
(Sar
cina
3)
OD
M 3
: Pro
mov
area
ega
lităţ
ii g
enur
ilor ș
i ab
ilita
rea
fem
eilo
r (Sa
rcin
a 4)
OD
M 4
: Red
ucer
ea m
orta
lităţ
ii co
piil
or (S
arci
na 5
)O
DM
5: A
mel
iora
rea
s ănă
tăţi
i mat
erne
(Sar
cina
6)
OD
M 6
: Com
bat
erea
HIV
/SID
A, t
uber
culo
zei ș
i alt
or m
alad
ii (S
arci
nile
7, 8
)
SCER
SO
bie
ctiv
e d
e d
ezvo
ltar
e p
e te
rmen
lung
:D
ezvo
ltar
ea d
urab
il ă ș
i soc
ial o
rien
tată
(ce
det
erm
ină
o cr
ește
re c
onse
cven
tă a
sta
ndar
del
or d
e vi
aţă
pen
tru
săra
ci; c
omp
atib
ilă c
u O
bie
ctiv
ele
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niul
ui).
Prio
rită
ţi p
e te
rmen
med
iu:
Red
ucer
ea s
ărăc
iei ș
i ine
galit
ăţii
și e
xtin
der
ea p
arti
cip
ării
celo
r săr
aci l
a d
ezvo
ltar
ea e
cono
mic
ă. S
cop
ul: a
mel
iora
rea
cond
iţiil
or d
e vi
aţă
ale
săra
cilo
r pri
ntr-
o d
irec
ţion
are
mai
bun
ă a
pro
tec ţ
iei s
ocia
le, f
acili
tare
a ac
cesu
lui l
a se
rvic
ii so
cial
e p
entr
u să
raci
, pre
cum
și p
rin
acor
dar
ea d
e as
iste
nţă
fam
iliilo
r și p
erso
anel
or p
entr
u a
dim
inua
pro
pri
a să
răci
e p
rin
dez
-vo
ltar
ea m
icilo
r afa
ceri
, cre
area
locu
rilo
r de
mun
c ă s
uplim
enta
re ș
i aco
rdar
ea d
e sp
rijin
pen
tru
cate
gor
iile
vuln
erab
ile la
ocu
par
ea în
mun
că.
Dez
volt
area
res
urse
lor
uman
e. S
e p
resu
pun
e c ă
va
exis
ta o
am
elio
rare
con
sid
erab
ilă a
cal
ităţ
ii se
rvic
iilor
med
ical
e și
ed
ucaţ
iona
le, p
recu
m ș
i o e
xtin
der
e a
acce
sulu
i săr
acilo
r la
ac
este
ser
vici
i.
Prio
rită
ţi d
e p
olit
ici:
Prot
ecţi
a –
asig
urar
ea s
ocia
lă (3
), as
iste
nţa
(1,2
,3);
Asi
sten
ţă m
edic
ală
și e
duc
aţia
– a
sist
enţa
med
ical
ă (t
oate
), ed
ucaţ
ie (t
oate
); A
dm
inis
traţ
ie p
ublic
ă (2
,4)
Pla
nu
l de
Ac ţ
iun
i Un
iun
ea E
uro
pea
nă
– R
epu
blic
a M
old
ova
Dre
ptu
rile
om
ului
și l
iber
tăţi
le fu
ndam
enta
leD
ezvo
ltar
ea ș
i ref
orm
a so
cial
-eco
nom
ică
– am
elio
rare
a b
unăs
tări
i, oc
upăr
ii în
mun
că ș
i pol
itic
ii so
cial
eC
onta
cte
inte
r-p
erso
nale
– s
ănăt
ate
pub
lică
Asi
gura
rea
unui
niv
el m
ai în
alt d
e si
gura
nţă
med
ical
ă și
ep
idem
iolo
gică
Rez
ult
atu
l 2 U
ND
AF
Cat
egor
iile
vuln
erab
ile b
enef
icia
z ă d
e un
acc
es e
xtin
s, e
chit
abil
și g
aran
tat l
a se
rvic
ii d
e b
ază
de
calit
ate
furn
izat
e d
e st
at c
u sp
rijin
ul s
ocie
tăţi
i civ
ile
Rez
ult
ate
ale
Pro
gra
mu
lui
de
Ţară
Pro
du
se a
le P
rog
ram
ulu
i de
Ţară
Ro
lul p
arte
ner
ilor
Sarc
ini
pen
tru
mo
-b
iliza
rea
resu
rsel
or
2.1
Toţi
cop
iii, î
n sp
ecia
l cei
mai
d
ezav
anta
jaţi
, b
enef
icia
ză
de
acce
s la
pro
gram
e d
e în
-gr
ijire
și d
ezvo
ltar
e ti
mp
urie
și
ed
ucaţ
ie d
e b
ază
de
cali-
tate
.
2.1.
1 St
and
ard
e d
e ed
ucaţ
ie, p
lanu
l de
învă
ţăm
înt ș
i ma-
teri
alel
e in
clud
și g
rup
urile
mar
gina
lizat
e –
cop
iii
cu n
eces
ităţ
i sp
ecia
le d
e ed
ucaţ
ie, c
opiii
afe
ctaţ
i d
e H
IV/S
IDA
, min
orit
ăţile
[UN
ESCO
, ILO
/IPE
C]
Min
iste
rul E
du
caţi
ei, T
iner
etu
lui ș
i Sp
ort
ulu
i: •
Stab
ilire
a și
pro
mov
area
pol
itic
ilor p
entr
u ap
rob
area
cad
ru-
lui l
egal
și r
egul
ator
;•
Asi
gura
rea
leg
ătur
ii în
tre
coor
don
area
asi
sten
ţei ș
i pla
nifi
-ca
rea
stra
tegi
că;
• M
onito
riza
re p
erio
dic
ă;•
Exti
nder
ea u
nor
noi
pro
gram
e/se
rvic
ii cr
eate
cu
spri
jinul
d
onat
orilo
r;
UN
ICEF
– $
2,25
0,00
0
UN
FPA
– $
150,
000
29CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE2.
1.2
Educ
aţia
în
baz
a D
epri
nder
ilor
de
Via
ţă,
pro
mo
-va
tă în
cad
rul p
lanu
lui d
e în
văţă
mîn
t șc
olar
și p
rin
inte
rmed
iul p
rogr
amel
or n
eofic
iale
, îm
bun
ătăţ
ită
și e
xtin
să p
entr
u a
ajun
ge
și la
cei
mai
vul
nera
bili
[U
NIC
EF, U
NFP
A]
2.1.
3 El
abor
area
Con
cep
ţiei
Naţ
iona
le d
e Șc
oală
- P
rie-
ten
al C
opilu
lui ș
i ap
licar
ea s
tand
ard
elor
de
edu
-ca
ţie
în
baz
a C
once
pţi
ei
Prie
teno
ase
Cop
ilulu
i [U
NIC
EF]
2.1.
4 Ex
istă
un
si
stem
p
erfe
cţio
nat
de
mon
itori
zare
p
entr
u a
asig
ura
dis
pon
ibili
tate
a și
cal
itat
ea a
na-
lizei
dat
elor
dez
agre
gate
și d
ecal
ajul
ui p
entr
u re
a-liz
ările
ce
se re
feră
la a
cces
, com
ple
tare
și î
nvăţ
are
[UN
ICEF
]
2.1.
5 Se
ela
bore
ază
mec
anis
me
pent
ru a
asi
gura
par
ticip
a-re
a co
piilo
r de
vîrs
tă ș
cola
ră, p
ărin
ţilor
lor ș
i com
uni-
tăţii
la g
uver
nare
a și
man
agem
entu
l șco
lii [U
NIC
EF]
2.1.
6 N
oul p
lan
de
învă
ţăm
înt p
re-ș
cola
r, re
gula
men
tele
și
sta
ndar
del
e na
ţion
ale
ale
dez
volt
ării
pro
gram
u-
lui
de
învă
ţăm
ânt
se e
lab
orea
ză ș
i se
im
ple
men
-te
ază
la s
cară
naţ
iona
lă [U
NIC
EF]
2.1.
7 Pr
ogra
mel
e d
e în
griji
re a
cop
iilor
sun
t el
abor
ate
și in
corp
orat
e în
sis
tem
ele
de
sănă
tate
și e
duc
aţie
p
entr
u a
spri
jini
sup
ravi
eţui
rea,
cre
șter
ea ș
i d
ez-
volt
area
cop
iilor
mic
i [U
NIC
EF]
• Re
vizu
irea
mec
anis
mel
or d
e ac
red
itar
e/lic
enţi
ere
în c
onfo
r -m
itat
e cu
regl
emen
tări
le/s
tand
ard
ele
mod
ific
ate
Min
iste
rul E
con
om
iei ș
i Co
mer
ţulu
i•
Det
erm
inar
ea p
lanu
rilo
r/lim
itel
or d
e ad
mit
ere
pen
tru
inst
i -tu
ţiile
de
învă
ţăm
ânt s
uper
ior
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r•
Alo
care
a re
surs
elor
fina
ncia
re p
entr
u ed
ucaţ
ieIn
stit
utu
l Naţ
ion
al d
e Șt
iinţe
Ped
ago
gic
e, U
niv
ersi
tăţi
le ș
i co
leg
iile
ped
ago
gic
e:
• El
abor
area
sau
revi
zuir
ea s
tand
ard
elor
și r
egle
men
tări
lor d
e ed
ucaţ
ie/p
red
are
și e
lab
orar
ea c
urri
cule
i;•
Inst
ruir
ea ș
i rec
icla
rea
pro
fesi
oniș
tilo
r;•
Stud
ii și
cer
cetă
ri în
dom
eniu
l ed
ucaţ
iei;
• In
terv
enţi
i pilo
t și e
valu
area
efic
ienţ
ei ș
i efic
acit
ăţii
exti
nde-
rii l
orO
NG
-uri
:•
Part
icip
are
la p
roce
sul d
e el
abor
are,
mon
itori
zare
și e
valu
a-re
a s
tand
ard
elor
/reg
lem
entă
rilo
r/cu
rric
ulei
;•
Act
ivit
ăţi d
e p
ilota
re, i
mp
lem
enta
re, l
obb
y și
ple
doa
rie
în fa
-vo
area
uno
r mod
ele
alte
rnat
ive
de
pro
gram
e d
e ed
ucaţ
ie ș
i se
rvic
ii no
iB
iro
ul N
aţio
nal
de
Stat
isti
că:
• M
onito
riza
rea
ind
icat
orilo
r rel
evan
ţi ș
i ofe
rire
a d
e in
form
aţii
pen
tru
adop
tare
a d
eciz
iilor
și p
lani
ficar
eB
anca
Mo
nd
ial ă
(Ed
uca
ţie
rura
lă, F
TI/E
FA):
• A
sist
enţă
tehn
ică
și sp
rijin
pen
tru
elab
orar
ea și
ext
inde
rea
unor
pr
ogra
me
și e
duca
ţiei d
e ca
litat
e pe
ntru
cop
ii la
vâr
sta
timpu
-rie
din
cat
egor
ii vu
lner
abile
(de
exem
plu,
din
spa
ţiul r
ural
);•
Acţ
iuni
de
lob
by
și p
led
oari
e p
entr
u in
trod
ucer
ea d
e no
i p
rogr
ame
și s
ervi
cii î
n b
enef
iciu
l cel
or m
ai v
ulne
rab
ili
UN
AID
S/U
NES
CO
–
$350
,000
UN
ESC
O –
$45
0,00
0
UN
HC
R –
$60
,000
2.2.
Pe
rsoa
ne d
e vâ
rstă
rep
ro-
duct
ivă
adop
tă
com
por
ta-
men
te s
igur
e și
sol
icit
ă p
ro-
duse
și
info
rmaţ
ii în
dom
e-ni
ul H
IV/S
IDA
/ITS
și s
ănăt
ăţii
rep
rodu
ctiv
e.
2.2.
1 A
pro
bar
ea ș
i ap
licar
ea la
sca
ră n
aţio
nală
a c
adru
lui
juri
dic
și n
orm
ativ
cu
pri
vire
la s
ervi
cii d
e să
năta
-te
pri
eten
oase
tine
rilo
r (YF
HS)
(con
cep
ţia
naţi
ona -
lă c
u p
rivi
re la
YFH
S, d
irec
tive
și s
tand
ard
e p
entr
u fu
ncţi
onar
ea Y
FHS,
sis
tem
de
acre
dit
are,
mec
anis
-m
e fin
anci
are)
[UN
ICEF
]
2.2.
2 Ex
iste
nţa
unui
cad
ru p
otri
vit
de
pol
itic
i și a
fun
c-ţi
onăr
ii si
stem
ul in
form
aţio
nal a
l man
agem
entu
lui
logi
stic
ii p
entr
u a
asig
ura
secu
rita
tea
Sănă
tăţi
i Re-
pro
duc
tive
[UN
FPA
, OM
S]
2.2.
3 Pr
ogra
me
de p
reve
nire
și
îngr
ijire
HIV
/SID
A s
unt
pus
e la
dis
poz
iţia
grup
urilo
r cu
un
nive
l sp
orit
al
riscu
lui ș
i în
spec
ial g
rup
urilo
r vu
lner
abile
, inc
lusi
v co
nsum
ator
ii de
dro
guri
intr
aven
oase
, pra
ctic
ante
al
e se
xulu
i com
erci
al, b
ărb
aţii
care
pra
ctic
ă se
x cu
b
ărb
aţi,
mili
tarii
și re
crut
ii, p
opul
aţii
mob
ile, c
opii
in-
stitu
ţiona
lizaţ
i [U
NA
IDS,
PN
UD
, UN
ICEF
, OM
S, O
IM]
Min
iste
rul S
ănăt
ăţii
și P
rote
cţie
i So
cial
e:•
Asi
gura
rea
leg
ătur
ii în
tre
coor
don
area
asi
sten
ţei ș
i pla
nifi
-ca
rea
stra
tegi
că;
• Pr
omov
are
pen
tru
apro
bar
ea u
nor
doc
umen
te le
gale
și r
e -gu
lato
rii r
elev
ante
; •
Mon
itori
zare
a p
erio
dic
ă;•
Intr
area
în fu
ncţi
e gr
adua
lă a
furn
izăr
ii d
e p
rod
use
și m
ate -
rial
e d
e in
form
aţie
;•
Exti
nder
ea u
nor n
oi s
ervi
cii c
reat
e cu
sp
rijin
ul d
onat
orilo
rM
inis
teru
l Ed
uca
ţiei
, Tin
eret
ulu
i și S
po
rtu
lui:
• A
sigu
rare
a le
găt
urii
într
e co
ord
onar
ea a
sist
enţe
i și p
lani
fi-
care
a st
rate
gică
;•
Prom
ovar
e p
entr
u ap
rob
area
uno
r d
ocum
ente
lega
le ș
i re -
gula
tori
i rel
evan
te;
• Ex
tind
erea
și a
sigu
rare
a ca
ract
erul
ui d
urab
il al
uno
r noi
pro
-gr
ame/
serv
icii
crea
te c
u sp
rijin
ul d
onat
orilo
r
UN
FPA
– $
550,
000
OM
S –
$70,
000
UN
ICEF
– $
50,0
00
UN
DP
– $
500,
000
OIM
– $
200,
000
UN
AID
S –
$30,
000
ILO
/MIG
RA
NT
– $1
0,00
0
302.
2.3
Prog
ram
e d
e p
reve
nire
și
îngr
ijire
HIV
/SID
A s
unt
pus
e la
dis
poz
iţia
gru
pur
ilor
cu u
n ni
vel s
por
it a
l ri
scul
ui ș
i în
sp
ecia
l gr
upur
ilor
vuln
erab
ile, i
nclu
-si
v co
nsum
ator
ii d
e d
rogu
ri i
ntra
veno
ase,
pra
cti -
cant
e al
e se
xulu
i com
erci
al, b
ărb
aţii
care
pra
ctic
ă se
x cu
băr
baţ
i, m
ilita
rii ș
i rec
ruti
i, p
opul
aţii
mob
i-le
, cop
ii in
stit
uţio
naliz
aţi [
UN
AID
S, P
NU
D, U
NIC
EF,
OM
S, O
IM]
2.2.
4 Si
ndic
atel
e și
cei
mai
mar
i ang
ajat
ori p
ot m
ai b
ine
să p
rom
ovez
e p
olit
ici
cup
rinz
ătoa
re l
a lo
cul
de
mun
că d
rep
t ră
spun
s la
HIV
/SID
A,
cu a
ccen
t p
e p
rote
jare
a co
ntra
dis
crim
inăr
ii la
loc
ul d
e m
uncă
[IL
O/I
PEC
, UN
AID
S, IL
O/M
IGRA
NT]
2.2.
5 Se
rvic
ii de
con
sulta
nţă
și in
form
are
cu p
rivire
la s
ă-nă
tate
a se
xual
ă și
rep
rodu
ctiv
ă și
pre
veni
rea
HIV
/SI
DA
/ITS
pen
tru
tiner
i sun
t ext
inse
la n
ivel
naţ
iona
l [U
NFP
A]
Inst
itu
ţii N
aţio
nal
e Șt
iinţi
fice
și P
ract
ice:
(Cen
trul
Naţ
iona
l de
Sănă
tate
Pub
lică
și M
anag
emen
t, C
entr
ul
Naţ
iona
l de
Med
icin
ă Pr
even
tivă
, Cen
trul
Naţ
iona
l de
Sănă
tate
Re
pro
duc
tivă
, Gen
etic
ă M
edic
ală
și P
lani
ficar
e a
Fam
iliei
, Cen
-tr
ul N
aţio
nal d
e să
năta
te a
Mam
ei ș
i Cop
ilulu
i, C
entr
ul N
aţio
nal
anti
-SID
A, D
isp
ensa
rul D
erm
ato
-Ven
erol
ogic
, Ins
titu
tul N
aţio
-na
l de
Știin
ţe P
edag
ogic
e).
Inst
itu
ţii d
e în
văţă
mân
t su
per
ior:
• El
abor
area
/rev
izui
rea
unor
noi
sta
ndar
de
regl
emen
tări
și
curr
icul
e;•
Inst
ruir
e și
rec
icla
re a
pro
fesi
oniș
tilo
r în
con
form
itat
e cu
re-
glem
entă
rile
și c
urri
cula
revi
zuit
e;•
Stud
ii și
cer
cetă
ri în
dom
enii
asoc
iate
;•
Inte
rven
ţii
pilo
t și
eva
luar
ea e
ficie
nţei
și
efic
acit
ăţii
lor
de
exti
nder
eB
iro
ul N
aţio
nal
de
Stat
isti
că:
2.3
Toţi
cet
ăţen
ii, î
n sp
ecia
l ce
i vu
lner
abili
, b
enef
icia
ză
de
un a
cces
ext
ins
la a
sist
enţă
m
edic
ală
de
baz
ă d
e b
ună
calit
ate.
Not
ă: C
ateg
oriil
e vu
lner
abile
incl
ud:
copi
i, fe
mei
, s ă
raci
, re
fugi
aţi,
pers
oane
inf
ecta
te ș
i af
ecta
-te
de
HIV
/SID
A ș
i tu
berc
ulo-
ză, p
erso
ane
afec
tate
de
cele
m
ai
r ăsp
ândi
te
mal
adii
ne-
infe
c ţio
ase
(de
ex.,
afec
ţiuni
le
men
tale
, ca
ncer
ul c
ervi
cal
și
mam
ar),
cu o
ate
n ţie
spe
cial
ă ac
orda
tă c
elor
car
e lo
cuie
sc în
re
giun
i rur
ale
și o
rașe
mic
i.
2.3.
1 In
stru
men
te ș
i pro
cese
efic
ient
e d
e b
uget
are
sunt
el
abor
ate
pen
tru
pac
hetu
l d
e Ba
ză d
e Be
nefic
ii cu
pri
vire
la s
ervi
ciile
med
ical
e p
rim
are
și p
rogr
a -m
ele
în d
omen
iul
sănă
tăţi
i m
amei
și
a co
pilu
lui
[UN
ICEF
]
2.3.
2 Si
stem
e ad
iţio
nale
d
e su
pra
vegh
ere
a ÎM
MC
/PH
C s
e ap
lică
în v
eder
ea s
por
irii
efic
acit
ăţii
ser-
vici
ilor
inte
grat
e d
e în
griji
re p
entr
u co
pii
și f
emei
[U
NIC
EF]
2.3.
3 Se
for
mul
ează
și s
e p
un în
op
erar
e p
olit
ici b
aza-
te p
e p
rob
e, in
clus
iv s
tand
ard
e d
e în
griji
re, p
entr
u În
griji
rea
med
ical
ă a
Mam
ei ș
i Cop
ilulu
i , c
elor
mai
ră
spîn
dit
e b
oli n
econ
tagi
oase
, TB
[OM
S]
2.3.
4 Lu
crăt
orii
din
sis
tem
ul d
e în
griji
re m
edic
ală
pri
-m
ară
și-a
u p
erfe
cţio
nat
apti
tud
inile
pen
tru
a p
u-
tea
ofer
i ser
vici
i int
egra
te d
e ca
litat
e fe
mei
lor
în-
sărc
inat
e, c
opiil
or ș
i ad
oles
cenţ
ilor,
incl
usiv
con
si-
liere
[UN
ICEF
]
2.3.
5 Se
pun
e la
dis
poz
iţie
, la
scar
ă na
ţion
ală,
pre
veni
-re
a tr
ansm
iter
ii H
IV/S
IDA
de
la m
amă
la f
ăt ș
i în
-gr
ijire
a g
ener
ală,
sp
rijin
ul ș
i tra
tam
entu
l cop
iilor
și
mam
elor
infe
ctat
e cu
HIV
[UN
ICEF
, OM
S]
2.3.
6 Tr
atam
ent
gen
eral
, îng
rijir
e și
sp
rijin
pen
tru
per
-so
anel
e in
fect
ate
cu H
IV/S
IDA
și T
B [O
MS,
UN
AID
S]
Min
iste
rul S
ănăt
ăţii
și P
rote
cţie
i So
cial
e:•
Asi
gura
rea
leg
ătur
ii în
tre
coor
don
area
asi
sten
ţei ș
i pla
nifi
-ca
rea
stra
tegi
că;
• M
onito
riza
re p
erio
dic
ă;•
Prom
ovar
e p
entr
u ap
rob
area
uno
r d
ocum
ente
lega
le ș
i re -
gula
tori
i rel
evan
te;
• In
trar
ea în
func
ţie
grad
uală
a fu
rniz
ării
de
pro
duse
, tra
tam
ent
antir
etro
vira
l, va
ccin
uri,
med
icam
ente
ese
nţia
le,
mat
eria
le
info
rmat
ive
și e
xtin
der
ea u
nor p
rogr
ame
și v
acci
nuri
noi;
• A
loca
rea
de
resu
rse;
• Re
vizu
irea
mec
anis
mel
or d
e ac
red
itar
e / l
icen
ţier
e In
stit
uţi
i Naţ
ion
ale
știin
ţifi
co-p
ract
ice:
(Cen
trul
Naţ
iona
l de
Sănă
tate
Pub
lică
și M
anag
emen
t, C
entr
ul
Naţ
iona
l de
Med
icin
ă Pr
even
tivă,
Cen
trul
Naţ
iona
l de
Sănă
tate
Re
pro
duct
ivă,
Gen
etic
ă M
edic
ală
și P
lani
ficar
e a
Fam
iliei
, Cen
-tr
ul N
aţio
nal d
e Să
năta
te a
Mam
ei ș
i Cop
ilulu
i, C
entr
ul N
aţio
nal
anti
-SID
A,
Dis
pen
saru
l D
erm
ato
-Ven
erol
ogic
, In
stitu
tul
Naţ
io-
nal d
e Șt
iinţe
Ped
agog
ice)
.In
stit
uţi
i de
învă
ţăm
ânt s
up
erio
r:
• El
abor
area
/ r
eviz
uire
a un
or n
oi s
tand
ard
e, r
egle
men
tări
și
curr
icul
e;•
Inst
ruir
e și
rec
icla
re a
pro
fesi
oniș
tilo
r în
con
form
itat
e cu
re -
glem
entă
rile
și c
urri
cula
revi
zuit
e;•
Stud
ii și
cer
cetă
ri în
dom
enii
asoc
iate
;•
Inte
rven
ţii
pilo
t și
eva
luar
ea e
ficie
nţei
și
efic
acit
ăţii
lor
de
exti
nder
eB
iro
ul N
a ţio
nal
de
Stat
isti
că:
UN
ICEF
–
$2,6
00,0
00
UN
FPA
– $
200,
000
OM
S –
$165
,000
31CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE2.
3.7
Serv
icii
cup
rinz
ătoa
re r
epro
duc
tive
, sta
ndar
de
și
mec
anis
me
de
sup
rave
gher
e su
nt in
tegr
ate
în s
is-
tem
ul d
e as
iste
nţă
med
ical
ă p
rim
ară
și m
ater
ni-
tăţi
, in
clus
iv s
ervi
ciile
pre
stat
e d
e se
ctor
ul p
riva
t [U
NFP
A]
2.3.
8 M
inis
teru
l Săn
ătăţ
ii și
Pro
tecţ
iei S
ocia
le e
fect
uea-
ză p
lani
ficăr
i str
ateg
ice
mai
bun
e și
imp
lem
ente
a-ză
mai
bin
e p
rogr
amel
e in
ters
ecto
rial
e d
e co
ntro
l al
def
icie
nţel
or m
icro
nutr
itiv
e [U
NIC
EF]
• M
onito
riza
rea
ind
icat
orilo
r rel
evan
ţi ș
i ofe
rire
a d
e in
form
aţii
pen
tru
pla
nific
are
și lu
area
dec
iziil
or.
Mec
anis
mu
l d
e C
oo
rdo
nar
e p
e Ţa
ră (
CC
M)
în d
om
eniu
l H
IV/S
IDA
/ITS
/TB
:•
Coo
rdon
area
Pro
gram
ului
Naţ
iona
l ant
i-SID
AO
NG
-uri
:•
Part
icip
are
la p
roce
sul d
e el
abor
are,
mon
itoriz
are
și ev
alua
re a
st
anda
rdel
or/r
egle
men
tăril
or/ c
urric
ulei
;•
Act
ivită
ţi de
pilo
tare
, impl
emen
tare
, lobb
y și
pled
oarie
în fa
voar
ea
unor
mod
ele
alte
rnat
ive
de p
rogr
ame
de e
duca
ţie și
serv
icii
noi
Ban
ca M
on
dia
lă ș
i do
nat
ori
bila
tera
li:
• A
sist
enţă
tehn
ică
și s
pri
jin p
entr
u: d
ezvo
ltar
ea ș
i ext
ind
erea
in
fras
truc
turi
i și m
obili
zare
com
unit
ară;
• A
cţiu
ni d
e lo
bb
y și
ple
doa
rie
pen
tru
intr
oduc
erea
de
noi
pro
gram
e și
ser
vici
i în
ben
efic
iul c
elor
mai
vul
nera
bili
2.4
Cat
egor
iile
vuln
erab
ile
be-
nefic
iază
d
e un
ac
ces
mai
la
rg l
a se
rvic
ii d
e p
rote
cţie
so
cial
ă d
e ca
litat
e, i
nclu
siv
sist
eme
de
abor
dar
e și
răs
-p
uns
la v
iole
nţă,
ab
uz,
ex-
plo
atar
e și
dis
crim
inar
e.
2.4.
1 A
utor
ităţ
ile lo
cale
și s
pec
ialiș
tii,
în s
pec
ial c
ei d
in
dom
eniu
l pro
tecţ
iei s
ocia
le ș
i men
ţine
rii o
rdin
ii d
e d
rep
t, p
osed
ă cu
noșt
inţe
și a
bili
tăţi
îmb
unăt
ăţit
e d
e id
enti
ficar
e, p
reve
nire
și r
ăsp
uns
a ca
zuri
lor
de
mun
că, e
xplo
atar
e și
tra
ficul
ui d
e co
pii
[ILO
/IPE
C,
OIM
, UN
HC
R, IL
O/M
IGRA
NT]
2.4.
2 St
abili
rea
mec
anis
mel
or d
e p
reve
nire
și p
rote
cţie
p
entr
u re
duc
erea
vio
lenţ
ei p
e m
otiv
e d
e ap
arte
-ne
nţă
la g
en. [
UN
FPA
, ILO
/MIG
RAN
T]
2.4.
3 C
apac
itat
e in
stit
uţio
nală
îmb
unăt
ăţit
ă la
niv
el n
a-ţi
onal
și d
e ra
ion
(de
a g
esti
ona
și a
des
fășu
ra p
ro-
cesu
l de
refo
rmă
a se
ctor
ului
soc
ial ș
i) d
e a
dez
vol -
ta s
ervi
ciile
soc
iale
pen
tru
cop
ii [U
NIC
EF, P
NU
D]
2.4.
4 U
n ca
dru
jur
idic
și
norm
ativ
îm
bun
ătăţ
it p
entr
u p
rest
area
sp
rijin
ului
fam
ilial
și s
ervi
ciilo
r so
cial
e la
ni
vel d
e co
mun
itat
e p
entr
u co
pii
[UN
ICEF
]
2.4.
5 M
ecan
ism
ele
finan
ciar
e d
e p
rest
are
a se
rvic
ii-lo
r so
cial
e co
piil
or î
ncur
ajea
ză t
rim
iter
ea l
a sp
ri-
jinul
fam
ilial
și
serv
iciil
e la
niv
el d
e co
mun
itat
e [U
NIC
EF]
2.4.
6 Pr
oced
uri/
mec
anis
me
de
mon
itori
zare
în v
eder
ea
pre
veni
rii s
epar
ării
cop
iilor
de
med
iul f
amili
al ș
i vi-
olen
ţei î
mp
otri
va c
opiil
or, e
xist
ente
la n
ivel
de
co-
mun
itat
e [U
NIC
EF]
2.4.
7 Sp
ecia
liști
i în
dom
eniu
l p
rote
cţie
i co
pilu
lui
și l
u-
crăt
orii
soci
ali
au d
epri
nder
i p
erfe
cţio
nate
de
a p
reve
ni s
epar
area
cop
iilor
de
fam
iliile
lor
și a
rei
n-
tegr
a co
piii
inst
ituţ
iona
lizaţ
i în
fam
ilii ș
i în
com
uni-
tate
[UN
ICEF
]
Min
iste
rul S
ănăt
ăţii
și P
rote
cţie
i So
cial
e:•
Asi
gura
rea
leg
ătur
ii în
tre
coor
don
area
asi
sten
ţei ș
i pla
nifi
-ca
rea
stra
tegi
că;
• Pr
omov
are
pen
tru
apro
bar
ea u
nor
doc
umen
te l
egal
e, d
e p
olit
ici ș
i reg
ulat
orii
rele
vant
e;•
Intr
area
în fu
ncţi
e și
ext
ind
erea
gra
dua
lă a
mod
elel
or s
usţi
-nu
te d
e d
onat
ori;
• A
loca
re d
e re
surs
e;•
Revi
zuir
ea m
ecan
ism
elor
de
acre
dit
are
/lic
enţi
ere
Min
iste
rul A
face
rilo
r Ex
tern
e și
Inte
gră
rii E
uro
pen
e, D
epar
-ta
men
tul C
on
sula
r•
Prot
ecţi
a so
cial
ă a
cetă
ţeni
lor
din
Rep
ublic
a M
old
ova
afla
ţi
pes
te h
otar
e In
stit
uţi
i Naţ
ion
ale
știin
ţifi
co-p
ract
ice,
Inst
itu
ţii d
e în
văţă
-m
ânt s
up
erio
r:•
Elab
orar
ea /
rev
izui
rea
unor
noi
sta
ndar
de,
reg
lem
entă
ri ș
i cu
rric
ule;
• In
stru
irea
și r
ecic
lare
a p
rofe
sion
iști
lor î
n co
nfor
mit
ate
cu re
-gl
emen
tări
le ș
i cur
ricu
la re
vizu
ite;
• St
udii
și c
erce
tări
în d
omen
ii as
ocia
te;
• In
terv
enţi
i pilo
t și
eva
luar
ea e
ficie
nţei
și e
ficac
ităţ
ii lo
r pen
-tr
u a
fi ex
tins
eB
iro
ul N
aţio
nal
de
Stat
isti
că:
• M
onito
riza
rea
ind
icat
orilo
r rel
evan
ţi ș
i ofe
rire
a d
e in
form
aţii
pen
tru
adop
tare
a d
eciz
iilor
și p
lani
ficar
e
UN
ICEF
–
$3,1
50,0
00
UN
FPA
– $
250,
000
UN
DP
– $
100,
000
OIM
– $
2,0
00,0
00(v
or fi
div
izat
e în
tre
2.
4.0,
2.4
.4 &
3.3
.2)
ILO
/MIG
RA
NT
– $
20,0
00
UN
HC
R –
$30
,000
322.
4.8
Cap
acit
atea
îmb
unăt
ăţit
ă a
inst
ituţ
iilor
aca
dem
ice
în p
red
area
lucr
ului
soc
ial [
UN
ICEF
]
2.4.
9 A
utor
ităţ
ile n
aţio
nale
și l
ocal
e p
ot s
ă m
onito
rize
ze
și s
ă an
aliz
eze
mai
bin
e si
tuaţ
ia c
opiil
or e
xpuș
i ris
-cu
lui,
să s
tab
ileas
că p
rior
ităţ
i și s
ă fa
că p
lanu
ri p
e b
ază
de
pro
be
[UN
ICEF
]
2.4.
10
Fam
iliile
și c
omun
ităţ
ile c
unos
c m
ai b
ine,
atî
t teo
-re
tic
cît
și p
ract
ic, m
odul
de
a p
reve
ni s
epar
area
co
piil
or d
e m
ediu
l fam
ilial
[UN
ICEF
]
2.4.
11 U
n ca
dru
juri
dic
, de
pol
itic
i și n
orm
ativ
îmb
unăt
ăţit
p
entr
u in
terz
icer
ea o
rică
rei f
orm
e d
e vi
olen
ţă îm
-p
otri
va c
opiil
or, î
n sp
ecia
l, vi
olen
ţa în
fam
ilie
[UN
I-C
EF, P
NU
D]
2.4.
12 P
roce
durie
de
inve
stig
are
în se
ctoa
rele
pun
erii
în a
pli-
care
a le
gisl
aţie
i, ju
dici
ar, (
med
ical
) și s
ocia
l res
pec
tă
drep
turil
e co
piilo
r vic
time
ale
viol
enţe
i [U
NIC
EF]
2.4.
13
Au
tori
tăţi
le n
aţio
nal
e și
lo
cale
pot
să
dep
iste
ze,
mo
nit
ori
zeze
și s
ă ra
po
rtez
e m
ai b
ine
cazu
rile
de
vio
lenţ
ă îm
pot
riva
co
piil
or,
incl
usiv
de
tra
fic
de
cop
ii [U
NIC
EF]
2.4.
14 S
pec
ialiș
tii î
n d
omen
iul d
e ap
licar
e a
norm
elor
de
dre
pt
și în
dom
eniu
l soc
ial a
u d
epri
nder
i îm
bun
ă-tă
ţite
de
pre
veni
re, d
epis
tare
, id
enti
ficar
e și
rip
os-
tare
la
viol
enţa
îm
pot
riva
cop
iilor
, în
spec
ial
vio
-le
nţa
în fa
mili
e [U
NIC
EF]
2.4.
15
Serv
icii
spec
ializ
ate
pen
tru
pro
tecţ
ia ș
i rec
uper
a-re
a co
piil
or v
icti
me
ale
viol
enţe
i su
nt e
lab
orat
e/im
ple
men
tate
[UN
ICEF
]
2.4.
16
Fam
iliile
și c
omun
ităţ
ile a
u ob
ţinu
t cu
noșt
inţe
și
pra
ctic
i mai
bun
e d
e p
reve
nire
a v
iole
nţei
împ
otri
-va
cop
iilor
, în
spec
ial,
viol
enţa
în fa
mili
e [U
NIC
EF]
ON
G-u
ri:
• Pa
rtic
ipar
e la
pro
cesu
l de
elab
orar
e, m
onito
riza
re ș
i eva
lua-
re a
sta
ndar
del
or /
regl
emen
tări
lor /
cur
ricu
lei;
• A
ctiv
ităţi
de p
ilota
re, i
mp
lem
enta
re, l
obby
și p
ledo
arie
în fa
-vo
area
uno
r m
odel
e al
tern
ativ
e de
pro
gram
e de
edu
caţie
și
serv
icii
noi
Ban
ca M
on
dia
lă ș
i do
nat
ori
bila
tera
li, in
clu
siv
FID
A:
• A
sist
enţă
tehn
ică
și s
pri
jin p
entr
u: d
ezvo
ltar
ea ș
i ext
ind
erea
in
fras
truc
turi
i și m
obili
zare
com
unit
ară;
• A
cţiu
ni d
e lo
bb
y și
ple
doa
rie
pen
tru
intr
oduc
erea
de
noi
pro
gram
e și
ser
vici
i în
ben
efic
iul c
elor
mai
vul
nera
bili
Bir
ou
l Naţ
ion
al p
entr
u M
igra
ţiu
ne:
• St
abili
rea
pol
itic
ilor;
• Ro
l nor
mat
iv ș
i de
coor
don
are
Mec
anis
me
de
coo
rdo
nar
e și
mo
dal
ităţ
i de
pla
nif
icar
e:
- UN
CT
va a
sigu
ra c
oord
onar
ea ș
i ghi
dar
ea g
ener
ală
- Des
emna
rea
unit
ăţii
de
refe
rinţ
ă (a
sist
ent /
sec
reta
r pen
tru
fieca
re m
ecan
ism
de
coor
don
are)
, inf
orm
area
des
pre
frec
ven ţ
a re
uniu
nilo
r, lis
tele
de
adre
se- D
istr
ibui
rea
cu re
gula
rita
te a
info
rma ţ
iilor
(cu
o fr
ecve
nţă
stab
ilită
) - C
omp
onen
ţa g
rup
urilo
r tem
atic
e ar
treb
ui s
ă-i c
upri
ndă
pe
toţi
– G
uver
n, s
ocie
tate
a ci
vilă
, don
ator
i- U
nita
te te
hnic
ă p
entr
u a
acor
da
asis
tenţ
ă d
e cr
eare
a c
apac
ităţ
ilor p
arte
neri
lor
33CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Do
men
iul d
e co
op
erar
e: D
ezvo
ltar
e re
gio
nal
ă și
loca
lă
Pri
ori
tăţi
/Ob
iect
ive
naţ
ion
ale:
Ob
iect
ive
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niu
lui l
a n
ivel
naţ
ion
al
OD
M 1
: Era
dic
area
săr
ăcie
i ext
rem
e (S
arci
na 1
)O
DM
3: P
rom
ovar
ea e
galit
ăţii
gen
urilo
r și a
bili
tare
a fe
mei
lor (
Sarc
ina
4)O
DM
8: C
rear
ea u
nui p
arte
neri
at g
lob
al p
entr
u d
ezvo
ltar
e (S
arci
nile
15,
17)
SCER
S
Ob
iect
ive
pe
term
en lu
ng:
Dez
volt
area
dur
abil ă
și s
ocia
l ori
enta
tă
Ob
iect
ive
pe
term
en m
ediu
:Re
duc
erea
săr
ăcie
i și i
nega
lităţ
ii și
o p
arti
cip
are
mai
mar
e a
celo
r săr
aci l
a d
ezvo
ltar
ea e
cono
mic
ă
Prio
rită
ţi d
e p
olit
ici:
Dez
volt
area
regi
onal
ă, S
ecto
rul p
riva
t (D
ezvo
ltar
ea IM
M, M
ediu
l de
inve
stiţ
ii), I
nfra
stru
ctur
a (E
nerg
etic
a, A
pro
vizi
onar
ea c
u ap
ă și
can
aliz
area
)
Pla
nu
l de
Acţ
iun
i Un
iun
ea E
uro
pea
nă
– R
epu
blic
a M
old
ova
Dez
volt
area
și r
efor
ma
soci
ală
și e
cono
mic
ă, A
mel
iora
rea
bun
ăstă
rii (
Dez
volt
area
regi
onal
ă și
loca
lă)
Rez
ult
atu
l 3 U
ND
AF
Căt
re a
nul 2
011,
cat
egor
iile
vuln
erab
ile d
in re
giun
ile s
ărac
e ru
rale
și u
rban
e vo
r ben
efic
ia d
e op
ortu
nită
ţile
une
i dez
volt
ări
soci
al-e
cono
mic
e du
rab
ile d
ator
ită
unor
pol
itici
regi
onal
e și
loca
le a
dec
vate
, im
ple
men
tate
de
Adm
inis
traţ
iile
Pub
lice
Loca
le (A
PL) ș
i par
tene
ri
Rez
ult
ate
ale
Pro
gra
mu
lui
de
Ţară
Pro
du
se a
le P
rog
ram
ulu
i de
Ţară
Ro
lul p
arte
ner
ilor
Sarc
ini
pen
tru
mo
-b
iliza
rea
resu
rsel
or
3.1
APL
act
ivea
ză m
ai e
ficie
nt ș
i m
ai tr
ansp
aren
t.3.
1.1
Cad
rul j
urid
ic ș
i nor
mat
iv, p
roce
dur
ile ș
i sis
tem
ele
adm
inis
trat
ive
sunt
îmb
unăt
ăţit
e cu
acc
ent
spec
i -fic
pe:
(1) d
eleg
area
aut
orit
ăţii,
(2) d
esce
ntra
lizar
ea
serv
iciil
or ș
i res
urse
lor,
(3) u
n ni
vel s
por
it d
e re
pre
-ze
ntar
e a
fem
eilo
r în
func
ţiile
de
luar
e a
dec
iziil
or,
(4) o
feri
rea
sim
plif
icat
ă și
dir
ecţi
onat
ă a
serv
iciil
or
[PN
UD
]
3.1.
2 Si
stem
loca
l de
refe
rinţ
ă p
rivi
tor
la s
ervi
cii s
ocia
le
crea
te/î
mb
unăt
ăţit
e și
func
ţion
ale
[UN
ICEF
]
3.1.
3 C
apac
ităţ
ile A
PL s
unt î
mb
unăt
ăţit
e p
entr
u a
pla
ni-
fica,
imp
lem
enta
și m
onito
riza
într
-un
mod
par
ti-
cip
ator
iu (S
ubie
cte
esen
ţiale
cu
refe
rire
la c
opii,
tine
-ri,
fem
ei ș
i per
soan
e in
fect
ate
cu v
irusu
l HIV
/SID
A ș
i su
biec
te p
rivito
r la
pop
ulaţ
ie ș
i mig
raţiu
ne.)
[PN
UD
, U
NA
IDS,
OIM
]
Min
iste
rul E
con
om
iei ș
i Co
mer
ţulu
i:•
Plan
ific
area
str
ateg
ică
econ
omic
ă;•
Mon
itori
zare
a im
ple
men
tări
i pol
itic
ilor;
• Fu
rniz
area
info
rmaţ
iei î
n d
omen
iile
viza
te (a
șeză
ri s
ărac
e);
• Sp
rijin
con
stan
t pen
tru
pro
cesu
l de
mon
itori
zare
pri
n in
ter -
med
iul r
apor
tări
iA
gen
ţia
pen
tru
Dez
volt
are
Reg
ion
ală:
• El
abor
area
pol
itic
ilor d
e d
ezvo
ltar
e re
gion
ală,
imp
lem
enta
-re
a și
mon
itori
zare
a lo
r;•
Coo
rdon
area
iniţ
iati
velo
r de
dez
volt
are
la n
ivel
regi
onal
;•
Act
ivit
ăţi î
n ca
litat
e d
e un
itat
e d
e re
feri
nţă
pen
tru
div
erși
ac
tori
ai d
ezvo
ltăr
iiM
inis
teru
l Fin
anţe
lor:
•
Elab
orar
ea,
imp
lem
enta
rea
și m
onito
rizar
ea p
oliti
cilo
r și
p
roce
selo
r de
des
cent
raliz
are;
•
Resp
onsa
bil
pen
tru
pro
cesu
l de
bud
get
are
PN
UD
– $
5,00
0,00
0
IFA
D –
$27
.5,0
00,0
00
(pen
tru
a fi
împă
r-ţit
e în
tre
Rezu
lta-
tele
3.1
și 3
.2)
UN
ICEF
– $
450,
000
UN
AID
S –
$50,
000
OIM
– $
10,0
00
34B
iro
ul N
aţio
nal
de
Stat
isti
că:
• C
olec
tare
a d
atel
or;
• D
isem
inar
ea d
atel
or
Ban
ca M
on
dia
l ă: a
sigu
rare
a sp
rijin
ului
bug
etar
și a
asi
sten
ţei
tehn
ice
pen
tru
refo
rma
regu
lato
rie
Fon
du
l In
tern
aţio
nal
pen
tru
Dez
volt
area
Ag
ricu
ltu
rii s
us-
ţin
e:
• Pr
oiec
te d
e in
vest
iţii;
•
Dez
volt
area
une
i in
fras
truc
turi
rur
ale,
der
ivat
ă d
in p
unct
d
e ve
der
e ec
onom
icD
epar
tam
entu
l p
entr
u D
ezvo
ltar
e In
tern
aţio
nal
ă (D
fID
):
asis
tenţ
ă te
hnic
ă p
entr
u p
erfe
cţio
nare
a ca
pac
ităţ
ii A
PL în
do
-m
eniu
l dez
volt
ării
regi
onal
e A
uto
rită
ţile
pu
blic
e lo
cale
: •
Elab
orar
ea, i
mp
lem
enta
rea
și m
onito
riza
rea
pla
nuri
lor
de
dez
volt
are
loca
lă;
• C
oord
onar
ea in
iţia
tive
lor d
e d
ezvo
ltar
e la
niv
el lo
cal
3.2
Noi
afa
ceri
și l
ocur
i de
mun
că
sunt
cre
ate
în r
egiu
nile
săr
a-ce
viz
ate
din
regi
unile
rur
ale
și u
rban
e.
3.2.
1 Se
per
fecţ
ione
ază
/ el
abor
ează
pol
itic
i și
mec
a-ni
sme
pen
tru
a st
imul
a d
ezvo
ltar
ea r
egio
nală
, cu
acce
ntul
pe
(1)
creș
tere
a in
vest
iţiil
or ș
i co
mer
ţu-
lui,
(2) d
ezvo
ltar
ea s
ecto
rulu
i pri
vat,
și (3
) pilo
tare
a fo
ndur
ilor p
entr
u d
ezvo
ltar
e lo
cală
[FID
A, P
NU
D]
3.2.
2 O
por
tuni
tăţi
de
afac
eri m
ai b
une
se p
un la
dis
po
-zi
ţie
pri
n: (
1) u
n ca
dru
de
pol
itic
i și s
ervi
cii d
e af
a-ce
ri p
erfe
cţio
nat,
(2)
ofer
irea
de
cătr
e se
ctor
ul f
i -na
ncia
r a
pro
dus
elor
ino
vati
ve d
e in
tere
s p
entr
u ÎM
M ș
i cei
săr
aci,
și (3
) in
fras
truc
tură
per
fecţ
iona
tă
la n
ivel
loca
l [FI
DA
, PN
UD
]
3.2.
3 Pa
rten
eria
te p
ublic
e p
riva
te (
PPP)
sun
t cr
eate
în
zone
le r
ural
e și
urb
ane
săra
ce în
ved
erea
dez
vol -
tări
i inf
rast
ruct
urii
și p
rest
ării
serv
iciil
or [P
NU
D]
3.2.
4 In
stit
uţiil
e na
ţion
ale
de
mic
rofin
anţa
re s
unt
con
-so
lidat
e și
via
bile
din
pun
ct d
e ve
der
e fin
anci
ar
[FID
A, P
NU
D, I
LO/M
IGRA
NT]
3.2.
5 Ti
neri
i dez
avan
taja
ţi a
u un
acc
es m
ai b
un la
pro
-gr
ame
de
inst
ruir
e p
rofe
sion
ală
calit
ativ
ă ce
co
-re
spun
d ce
reri
i p
e p
iaţa
de
lucr
u [U
NA
IDS,
OIM
, U
NES
CO, I
LO/M
IGRA
NT]
Min
iste
rul E
con
om
iei ș
i Co
mer
ţulu
i (i
ncl
. Dep
arta
men
tul
pen
tru
Dez
volt
area
Bu
sin
essu
lui M
ic):
•
Form
ula
rea
po
litic
ilor
de
susţ
iner
e a
dez
volt
ării
bus
ines
-su
lui,
• Su
sţin
erea
act
ivit
ăţilo
r de
coor
don
are
cu b
usin
esse
sul l
ocal
p
rin
inte
rmed
iul a
utor
ităţ
ilor l
ocal
e;•
Spri
jinir
ea ș
i p
rom
ovar
ea i
niţi
ativ
elor
de
amel
iora
re a
ca -
dru
lui l
egal
și i
nsti
tuţi
onal
în d
omen
iul a
ntre
pre
nori
atul
ui;
• O
feri
rea
de
exp
erti
ză la
ela
bor
area
și i
mp
lem
enta
rea
pro
-ie
ctel
or (
pri
n in
term
ediu
l uno
r m
ecan
ism
e p
recu
m C
omi -
tete
de
Sup
rave
gher
e, C
onsi
lii C
onsu
ltat
ive
etc.
);•
Furn
izar
ea in
form
aţie
i pri
vind
regi
unile
viz
ate
(loca
lităţ
i să-
race
); •
Aco
rdar
ea d
e su
por
t con
stan
t pen
tru
pro
cesu
l de
mon
itori
-za
re p
rin
inte
rmed
iul r
apor
tări
i;•
Revi
zuir
e p
erm
anen
tă a
cad
rulu
i reg
ulat
or p
entr
u as
igur
a -re
a d
ezvo
ltăr
ii ef
ecti
ve a
IMM
, pre
cum
și p
entr
u in
trod
uce-
rea
unor
noi
inst
rum
ente
fina
ncia
re;
• Pr
omov
area
cul
turi
i an
trep
reno
riat
ului
pri
n si
stem
ul d
e ed
ucaţ
ie g
ener
ală
și p
rin
inst
ruir
ea p
rofe
sion
ală;
Ag
enţi
a p
entr
u D
ezvo
ltar
e R
egio
nal
ă:•
Plan
ifica
re, m
obili
zare
și a
dmin
istr
are
a fo
ndur
ilor r
egio
nale
;•
Part
icip
are
(co-
finan
ţare
) în
part
ener
iate
pub
lic-p
rivat
;•
Sup
ort p
entr
u id
enti
ficar
ea re
giun
ilor v
izat
eB
iro
ul N
aţio
nal
de
Stat
isti
că:
• co
lect
area
dat
elor
;•
dis
emin
area
dat
elor
PN
UD
– $
15,0
00,0
00
IFA
D –
$27
.5,0
00,0
00
(pen
tru
a fi
împă
r-ţit
e în
tre
Rezu
lta-
tele
3.1
și 3
.2)
OIM
– $
50,0
00
UN
AID
S –
$100
,000
UN
ESC
O –
$50
,000
ILO
/MIG
RA
NT
– $
20,0
00
35CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Ban
ca M
on
dia
lă a
sigu
ră:
• Sp
rijin
bug
etar
și a
sist
enţă
teh
nică
pen
tru
refo
rma
regu
la-
tori
e;•
Proi
ecte
de
inve
stiţ
ii;•
Con
solid
area
inst
ituţ
iona
lă
Fon
du
l In
tern
aţio
nal
pen
tru
Dez
volt
area
Ag
ricu
ltu
rii s
us-
ţine
: •
Dia
logu
l asu
pra
pol
itic
ilor c
u p
rivi
re la
un
cad
ru re
gula
tor ș
i un
clim
at in
vest
iţio
nal m
ai b
une;
• Pr
oiec
te d
e in
vest
iţii;
•
Asi
sten
ţa te
hnic
ă p
entr
u IM
M;
• D
ezvo
ltar
ea u
nei
infr
astr
uctu
ri r
ural
e, d
eriv
ată
din
pun
ct
de
ved
ere
econ
omic
BER
D o
feră
:•
Fond
uri d
e in
vest
iţii
pen
tru
dez
volt
area
IMM
;•
Asi
sten
ţă te
hnic
ă p
entr
u IM
M;
• Su
port
inst
ituţio
nal p
entr
u Ba
nca
Naţ
iona
lă ș
i sec
toru
l fin
an-
ciar
form
alU
SAID
: sus
ţine
sp
orir
ea c
omp
etit
ivit
ăţii
într
epri
nder
ilor
DFI
D: a
cord
ă su
por
t pen
tru
pro
iect
e d
e d
ezvo
ltar
e re
gion
ală
Min
iste
rul
Cu
ltu
rii
și T
uri
smu
lui
+ O
rgan
izaţ
ia M
on
dia
lă
a Tu
rism
ulu
i: su
sţin
erea
și p
rom
ovar
ea d
ezvo
ltăr
ii tu
rism
ului
ru
ral/
ecol
ogic
Co
mis
ia E
uro
pea
nă:
•
Sprij
ină
proi
ecte
de
dezv
olta
re r
egio
nală
prin
int
erm
ediu
l A
genţ
iei D
ezvo
ltării
Reg
iona
le;
• O
feră
sup
ort p
entr
u d
ezvo
ltar
ea IM
MM
inis
teru
l Ed
uca
ţiei
, Ti
ner
etu
lui
și S
po
rtu
lui:
elab
orar
ea
curr
icul
ei d
e in
stru
ire
pro
fesi
onal
ă și
sp
rijin
pen
tru
imp
le-
men
tare
a ac
este
ia p
rin
inte
rmed
iul r
epre
zent
anţi
lor r
egio
-na
li (c
onsi
liilo
r)SI
DA
: asi
gură
asi
sten
ţă t
ehni
că p
entr
u fo
rtif
icar
ea s
iste
mul
ui
de
inst
ruir
e p
rofe
sion
ală
3.3
Com
unit
ăţi ș
i org
aniz
aţii
ale
so-
ciet
ăţii
civi
le a
bili
tate
să
par
-ti
cip
e la
pro
cese
le d
e p
lani
fi-
care
, im
ple
men
tare
și
mon
i -to
riza
re a
dez
volt
ării
loca
le.
3.3.
1 Se
ela
bor
ează
mec
anis
me
și f
orum
uri l
a ni
vel l
o-
cal p
entr
u a
imp
lica
mai
bin
e co
piii
și t
iner
ii în
ela
-b
orar
ea d
e p
olit
ici ș
i im
ple
men
tare
a p
rogr
amel
or
[UN
ICEF
]
3.3.
2 C
apac
ităţ
ile O
NG
-uri
lor
loca
le î
n zo
ne ţ
intă
sun
t co
nsol
idat
e p
entr
u a
put
ea in
fluen
ţa lu
area
dec
i-zi
ilor
la n
ivel
loca
l, a
imp
lem
enta
și m
onito
riza
ac-
tivi
tăţi
le d
e d
ezvo
ltar
e [P
NU
D, O
IM]
Min
iste
rul J
ust
i ţie
i: •
Asi
gura
rea
cad
rulu
i leg
al /
crea
rea
med
iulu
i pen
tru
OSC
;•
Prom
ovar
ea m
odif
icăr
ilor p
rop
use
ale
cad
rulu
i leg
al;
• El
abor
area
une
i reg
lem
entă
ri m
ai p
otri
vite
pen
tru
Com
isia
d
e C
erti
ficar
e;•
Coo
rdon
area
act
ivit
ăţii
Com
isie
i de
Cer
tific
are;
• Ce
rtifi
care
a or
gani
zaţii
lor c
are
lucr
ează
în b
enef
iciu
l pub
lic ș
i m
onito
rizar
ea a
ctiv
ităţii
lor
PN
UD
– $
3,00
0,00
0
UN
FPA
– $
50,0
00
UN
AID
S –
$50,
000
36
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r:
• C
rear
ea u
nui m
ediu
fis
cal f
avor
abil
pen
tru
OSC
și c
ele
care
lu
crea
ză în
ben
efic
iul p
ublic
Au
tori
tăţi
le p
ub
lice
loca
le:
• C
rear
ea u
nui m
ediu
favo
rab
il p
entr
u O
SC în
dom
eniu
l dez
-vo
ltăr
ii; im
ple
men
tare
a și
mon
itori
zare
a p
lanu
rilo
r d
e d
ez-
volt
are
loca
lăR
eţel
ele
de
ON
G-u
ri:
• M
obili
zare
a re
surs
elor
și c
omun
ităţ
ii;•
Mon
itori
zare
a ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
soc
iale
, în
spec
ial p
entr
u co
pii,
tine
ri, f
emei
, per
soan
e ca
re tr
ăies
c cu
HIV
/SID
A;
• In
fluen
ţare
a p
roce
sulu
i de
form
ular
e a
pol
itic
ilor;
• Pl
edoa
rie
și p
arti
cip
are
la e
lab
orar
ea ș
i im
ple
men
tare
a p
o-
litic
ilor;
• Fu
rniz
area
ser
vici
ilor d
e ca
litat
e;•
Ad
min
istr
area
fond
urilo
r pro
pri
i (și
ob
ţine
rea
unui
car
acte
r d
urab
il d
in p
unct
de
ved
ere
finan
ciar
) de
o m
anie
ră t
rans
-p
aren
tă;
• In
tegr
area
cat
egor
iilor
mar
gina
lizat
e SI
DA
: sp
rijin
pen
tru
dez
volt
area
soc
ietă
ţii c
ivile
DfI
D: s
pri
jin p
entr
u d
ezvo
ltar
ea s
ocie
tăţi
i civ
ileC
om
isia
Eu
rop
ean
ă: s
upor
t p
entr
u d
ezvo
ltar
ea s
ocie
tăţi
i ci-
vile
USA
ID: s
pri
jin p
entr
u d
ezvo
ltar
ea s
ocie
tăţi
i civ
ile
OIM
$ –
2,0
00,0
00(v
or fi
div
izat
e în
tre
2.
4.1,
2.4
.3 &
3.3
.2)
UN
ICEF
– $
300,
000
Mec
anis
me
de
coo
rdo
nar
e și
mo
dal
ităţ
i de
pla
nif
icar
e:G
rup
ul T
emat
ic p
entr
u D
ezvo
ltar
e Lo
cală
și R
egio
nală
pre
zid
at d
e PN
UD
se
va re
uni t
rim
estr
ial p
entr
u a
mon
itori
za p
rogr
esul
pro
dus
elor
faţă
de
rezu
ltat
ele
Prog
ram
ului
de
Ţară
și
faţă
de
rezu
ltat
ul U
ND
AF
odat
ă cu
trec
erea
în re
vist
ă a
pla
nuri
lor d
e lu
cru,
a p
lanu
rilo
r de
mon
itori
zare
și e
valu
are
și c
u as
igur
area
sch
imb
ului
de
info
rmaţ
ie. G
rup
ul T
emat
ic v
a co
or-
don
a ef
ortu
rile
par
tene
rilo
r în
aces
t dom
eniu
și v
a ra
por
ta c
ătre
UN
CT.
Gru
pul
Tem
atic
va
coop
era
strâ
ns c
u to
ate
Gru
pur
ile T
emat
ice
pri
ntr-
un s
chim
b p
erm
anen
t de
info
rmaţ
ii, în
tre
alte
le, ș
i va
pre
zent
a re
zult
atel
e re
spec
tive
la re
uniu
nile
de
eval
uare
anu
ale.
Gru
pul
Tem
atic
ar p
utea
fi îm
păr
ţit î
n 3
sub
-gru
pur
i.
37CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
ANEXA BCADRUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
38D
omen
iul d
e co
oper
are:
Guv
erna
re ș
i par
tici
par
e
Rez
ult
ate
Ind
icat
ori
și n
ivel
ul i
niţ
ial
Surs
e d
e ve
rifi
care
Ris
curi
și p
resu
pu
ner
i
Rez
ult
atu
l 1 U
ND
AF
Căt
re a
nu
l 20
11,
inst
itu
ţiile
pu
bli
-ce
, cu
sp
riji
nu
l o
rgan
iza ţ
iilo
r so
ci-
etăţ
ii ci
vile
(O
SC),
vo
r d
isp
un
e d
e ca
pac
ităţ
i m
ai b
un
e d
e as
igu
rare
a
sup
rem
aţie
i le
gii,
acc
esu
lui
egal
la
just
iţie
și
pro
mov
area
dre
ptu
rilo
r o
mu
lui.
• In
dic
ator
ul o
pin
iei ș
i res
pon
sab
ilită
ţii
Situ
aţia
la m
omen
t: -0
.47
Sarc
ina:
Asi
gura
rea
unui
înal
t gra
d d
e p
arti
cip
a -re
a c
etăţ
enilo
r la
aleg
eri
• In
dic
ator
ul e
ficac
ităţ
ii G
uver
nulu
i Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
-0.7
3 (C
hest
iuni
de
guve
rna-
re, K
aufm
an, 2
004)
Sarc
ina:
Îm
bun
ătăţ
irea
cal
ităţ
ii p
roce
sulu
i d
e el
abor
are
și re
aliz
are
a p
olit
icii
•
Ind
icat
orul
pen
tru
regl
emen
tare
a ca
lităţ
ii Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
-0.4
9 (C
hest
iuni
de
guve
r-na
re, K
aufm
an, 2
004)
Sarc
ina:
Îm
bun
ătăţ
irea
cal
ităţ
ii p
olit
icii
imp
le-
men
tate
• In
dic
ator
ul s
upre
maţ
iei l
egii
Situ
aţia
la m
omen
t: -0
.65
(Che
stiu
ni d
e gu
ver-
nare
, Kau
fman
, 200
4)Sa
rcin
a: C
onso
lidar
ea r
esp
ectă
rii l
egilo
r d
e că
-tr
e ce
tăţe
ni ș
i sta
t •
Ind
icat
orul
sta
bili
tăţi
i pol
itic
e Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
-0.6
2Sa
rcin
a: A
sigu
rare
a un
ei p
rob
abili
tăţi
red
use
de
răst
urna
re a
put
erii
și d
esta
bili
zare
, dre
pt r
e -zu
ltat
al u
nor a
cţiu
ni n
econ
stit
uţio
nale
•
Ind
icat
orul
de
rece
pţi
onar
e a
coru
pţi
eiSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
2.3
(200
4)Sa
rcin
a: R
educ
erea
cor
upţi
ei în
org
anel
e ad
mi-
nist
raţi
ei p
ublic
e
„Gov
erna
nce
Mat
ters
” Ind
icat
ori a
i gu
vern
ării
de D
. Kau
fman
n / B
Mht
tp://
ww
w.w
orld
ban
k.or
g/w
bi/
gov
erna
nce/
wp
-gov
erna
nce.
htm
l
- Tr
ansp
aren
cy In
tern
atio
nal
Pres
upun
eri:
• Ex
istă
o s
trat
egie
bin
e gâ
ndit
ă p
entr
u re
form
a ad
-m
inis
traţ
iei p
ublic
e (r
efor
ma
adm
inis
trat
ivă)
• O
rgan
ele
adm
inis
traţ
iei p
ublic
e im
ple
men
teaz
ă cu
su
cces
refo
rma
adm
inis
trat
ivă
• Ex
istă
un
sist
em p
entr
u m
onito
riza
rea
și a
pre
cier
ea
rezu
ltat
elor
refo
rmei
ad
min
istr
ativ
e•
ON
G-u
rile
par
tici
pă
la p
roce
sul d
e m
onito
riza
re ș
i ap
reci
ere
a re
zult
atel
or re
form
ei a
dm
inis
trat
ive
Risc
uri:
• N
u se
im
ple
men
teaz
ă co
mp
let
pla
nul
de
acţi
uni
pen
tru
imp
lem
enta
rea
refo
rmei
ad
min
istr
ativ
e •
Lip
seșt
e un
sis
tem
cal
itat
iv p
entr
u m
onito
riza
rea
și
apre
cier
ea re
zult
atel
or re
form
ei a
dm
inis
trat
ive
ON
G-u
rile
nu
par
tici
pă
la p
roce
sul d
e m
onito
riza
re ș
i ap
reci
ere
a re
zult
atel
or re
form
ei a
dm
inis
trat
ive
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 1
.1Fo
rmul
area
, im
ple
men
tare
a și
mon
i-to
riza
rea
mai
tra
nsp
aren
tă ș
i p
arti
ci-
pat
ivă
a p
olit
icilo
r or
ient
ate
spre
cei
să
raci
ce
abor
dea
ză in
clus
iv p
rob
lem
e d
e p
opul
aţie
și d
ezvo
ltar
e.
Încr
eder
ea p
ublic
ă în
inst
ituţ
iile
pub
lice
(IPP)
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: C
onso
lidar
ea î
ncre
der
ii ce
tăţe
nilo
r și
st
atul
ui în
inst
ituţ
iile
care
le r
egle
men
teaz
ă re
laţi
ile re
cip
roce
• N
umăr
ul ș
i tip
ul d
e p
olit
ici î
n fa
voar
ea s
ăra -
cilo
r, ce
ab
ord
ează
incl
usiv
pro
ble
me
de
po
-p
ulaţ
ie ș
i de
dez
volt
are,
ela
bor
ate
cu s
upor
-tu
l ag
enţi
ilor s
pec
ializ
ate
ale
ON
U
- “G
over
nanc
e M
atte
rs”
Ind
ica -
tori
i G
uver
nări
i –
Rap
oart
ele
Guv
ernu
lui;
- ra
poa
rtel
e IP
P -
Ana
liza
ind
epen
den
tă a
ra -
poa
rtel
or m
inis
teri
ale
Pres
upun
eri:
• In
stit
uţiil
e p
ublic
e su
sţin
dia
logu
l so
cial
• N
eces
ităţ
ile c
elor
săr
aci s
unt i
nclu
se la
max
imum
în
pri
orit
ăţile
pol
itic
ii
• A
gen
ţiile
spec
ializ
ate
ON
U d
au p
rop
uner
i con
stru
c -ti
ve p
entr
u p
rote
jare
a in
tere
selo
r cel
or s
ărac
iRi
scur
i:•
Inst
ituţii
le p
ublic
e nu
func
ţione
ază
sufic
ient
de
tran
s -pa
rent
, lip
seșt
e un
dia
log
cont
inuu
cu
ON
G-u
rile
39CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Situ
aţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: S
por
irea
con
trib
uţie
i ag
enţi
ilor
spec
ia-
lizat
e O
NU
în p
roce
sul d
e el
abor
are
a p
olit
i-ci
lor o
rien
tate
sp
re n
eces
ităţ
ile c
elor
săr
aci
• N
umăr
ul și
tipu
l pol
itici
lor o
rient
ate
spre
nec
e-si
tăţil
e ce
lor
săra
ci, e
labo
rate
/ im
plem
enta
te
/mon
itoriz
ate
într
-o m
odal
itate
par
ticip
ativ
ăSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Nec
esit
ăţile
cel
or s
ărac
i su
nt l
uate
în
cons
ider
are
la m
axim
um în
pol
itic
ile im
ple
-m
enta
te
• In
tere
sele
cel
or s
ărac
i se
iau
în c
onsi
der
are
la e
lab
o-
rare
a p
olit
icilo
r în
mod
frag
men
tar
Pro
du
se:
1.1.
1 C
onso
lidar
ea
cap
acit
ăţilo
r in
sti-
tuţi
onal
e al
e le
gisl
ativ
ului
și e
xe-
cuti
vulu
i pen
tru
ajus
tare
a le
gisl
a-ţi
ei n
aţio
nale
la
cea
euro
pea
nă.
[PN
UD
]
• C
adru
l leg
al c
ores
pun
de
stan
dar
del
or in
ter -
naţi
onal
e ce
ţin
de
apăr
area
inte
rese
lor g
ru-
pur
ilor s
ocia
l-vu
lner
abile
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Măr
irea
num
ărul
ui a
ctel
or n
orm
ativ
e,
care
cor
esp
und
norm
elor
inte
rnaţ
iona
le r
e -fe
rito
r la
ap
ărar
ea in
tere
selo
r gr
upur
ilor
so-
cial
-vul
nera
bile
•
Num
ărul
și
tip
ul l
egilo
r r
eviz
uite
și
mec
a -ni
smel
or d
e ex
ecut
are
elab
orat
e, m
enit
e să
re
glem
ente
ze s
itua
ţia
celo
r m
ai v
ulne
rab
ile
grup
uri
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: M
ărir
ea
num
ărul
ui
acte
lor
norm
ati-
ve r
eviz
uite
și i
mp
lem
enta
te, o
rien
tate
sp
re
apăr
area
inte
rese
lor g
rup
urilo
r soc
ial-
vuln
e-ra
bile
- Ra
poa
rte
par
lam
enta
re-
Eval
uare
a so
ndaj
elor
Pres
upun
eri:
• A
utor
ităţ
ile p
ublic
e se
ori
ente
ază
spre
imp
lem
en-
tare
a p
ract
ică
a no
rmel
or in
tern
aţio
nale
ce
ţin
de
apăr
area
inte
rese
lor g
rup
urilo
r soc
ial-
vuln
erab
ile•
Nor
mel
e in
tern
aţio
nale
ce
ţin
de
apăr
area
inte
rese
-lo
r gr
upur
ilor
soci
al-v
ulne
rab
ile s
unt
tran
spus
e în
în
treg
ime
în le
gisl
aţia
inte
rnă
• N
orm
ele
inte
rnaţ
iona
le c
e ţi
n d
e ap
ărar
ea i
nter
e -se
lor
grup
urilo
r so
cial
-vul
nera
bile
sun
t i
ntro
dus
e co
nsec
utiv
în le
gisl
aţie
Ri
scur
i:•
Con
venţ
iile/
acor
dur
ile in
tern
aţio
nale
sem
nate
/ra
-ti
ficat
e , o
rien
tate
sp
re a
păr
area
inte
rese
lor
păt
uri -
lor
soci
al-v
ulne
rab
ile n
u se
imp
lem
ente
ază
sau
se
imp
lem
ente
ază
doa
r par
ţial
• A
spec
tele
ref
orm
ei s
iste
mul
ui p
rote
cţie
i so
cial
e a
dife
rito
r gr
upur
i ale
pop
ulaţ
iei,
incl
usiv
a c
opiil
or,
nu s
unt
com
ple
t lua
te în
con
sid
erar
e în
pro
gram
e -le
guv
erna
men
tale
1.1.
2 Re
vizu
irea
și
aj
usta
rea
cad
ru-
lui
norm
ativ
cu
pri
vire
la
sănă
ta-
tea
pen
tru
tine
ri î
n co
ncor
dan
-ţă
cu
stan
dar
del
e in
tern
aţio
nale
. [U
NIC
EF]
• Exi
sten
ţa le
gilo
r car
e în
corp
orea
ză p
rob
lem
e -le
tine
retu
lui
Situ
a ţia
la
mom
ent:
Lip
sa u
nei
astf
el d
e le
gi
(200
5)Sa
rcin
a: E
lab
orar
ea ș
i ad
opta
rea
aces
tei l
egi
- Pa
rlam
ent
Pres
upun
ere:
• Pr
oiec
tul d
e le
ge
elab
orat
de
Min
iste
rul E
duc
aţie
i, Ti
nere
tulu
i, și
Sp
ortu
lui
Risc
:•
Op
oziţ
ie p
uter
nică
din
par
tea
grup
urile
act
ive,
pre
-cu
m a
r fi c
ele
relig
ioas
e. A
soci
aţiil
e d
e p
ărin
ţi.
401.
1.3
Elab
orar
ea
/rev
izui
rea
acte
-lo
r le
gisl
ativ
e și
p
olit
icilo
r d
e b
ază
cu p
rivi
re l
a si
tuaţ
ia f
emei
-lo
r și
im
ple
men
tare
a m
ecan
is-
mel
or
par
tici
pat
ive
de
aplic
are
a ac
esto
r in
stru
men
te.
[UN
FPA
, IL
O/M
IGRA
NT]
• N
umăr
ul d
e in
stit
uţii
guve
rnam
enta
le c
u un
Pu
nct f
ocal
în d
omen
iul g
end
er;
Situ
aţia
la m
omen
t: 22
Sarc
ina:
Toa
te m
inis
tere
le ș
i Bir
ouri
le•
Num
ărul
de
legi
și p
olit
ici r
eviz
uite
pen
tru
a ex
clud
e el
emen
te d
icri
min
ator
ii; i
nlus
iv, l
e-gi
slaţ
ia a
sup
ra lu
crăt
orilo
r mig
ranţ
i•
Fem
ei d
eput
aţi:
Situ
aţia
la m
omen
t: 22
Sarc
ina:
30%
• Vo
lum
ul d
e m
ater
iale
info
rmat
ive
dis
trib
ui-
te fe
mei
lor
Rezu
ltat
e și
re
com
and
aţii
ale
Sond
ajul
ui S
ocia
l
1.1.
4 C
rear
ea u
nui
sist
em m
oder
niza
t d
e ad
min
istr
are
pub
lică
mai
efic
i-en
t și
mai
pre
găt
it p
entr
u el
abo
-ra
rea,
im
ple
men
tare
a și
mon
ito-
riza
rea
pol
itic
ilor
și p
rogr
amel
or
de
lung
ă d
urat
ă co
rela
te c
u p
ro-
cese
le d
e p
lani
ficar
e a
bug
etul
ui
naţi
onal
. [PN
UD
, OIM
]
• Num
ărul
pro
gram
elor
naţ
iona
le d
e d
ezvo
ltar
e p
e te
rmen
lun
g, c
are
au p
rim
it o
ap
reci
ere
poz
itiv
ă d
in p
arte
a O
NG
-uri
lor
loca
le, o
rga-
niza
ţiilo
r int
erna
ţion
ale
și d
onat
orilo
rSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Sp
orir
ea c
ores
pun
der
ii p
rogr
amel
or d
e d
ezvo
ltar
e d
e te
rmen
lung
cu
inte
rese
le s
o-
ciet
ăţii
și n
orm
ele
inte
rnaţ
iona
le
- St
udiil
e U
tiliz
ator
ilor S
ervi
ciilo
r-
Eval
uări
le
Min
iste
rulu
i Ec
o-
nom
iei,
FMI ș
i BM
(PER
, CFA
A,
ROSC
, Stu
diil
e ri
scul
ui F
iduc
i-ar
, ind
icat
orii
PEFA
)-
Rap
oart
e re
feri
toar
e la
imp
le-
men
tare
a co
nven
ţiilo
r in
ter-
naţi
onal
e ra
tific
ate,
tran
smis
e or
gane
lor t
rata
telo
r -
Rap
ortu
l OD
M-
rap
ortu
l asu
pra
imp
lem
entă
-ri
i pla
nulu
i de
acţi
uni U
E -
Min
iste
rul
Econ
omie
i și
Co
-m
erţu
lui
Pres
upun
eri:
• Pr
ogra
mel
e d
e d
ezvo
ltar
e p
e te
rmen
lung
se
ela -
bor
ează
în c
onfo
rmit
ate
cu n
eces
ităţ
ile in
tern
e ac
-tu
ale
și s
tand
ard
ele
inte
rnaţ
iona
leRi
scur
i:•
Ad
min
istr
aţia
pub
lică
nu im
ple
men
teaz
ă m
etod
ele
mod
erne
de
elab
orar
e și
mon
itori
zare
a p
rogr
ame-
lor d
e d
ezvo
ltar
e p
e te
rmen
lung
• A
dm
inis
traţ
ia p
ublic
ă nu
înt
rep
rind
e m
ăsur
i ef
ici -
ente
pen
tru
com
bat
erea
cor
upţi
ei
1.1.
5 D
ezvo
ltar
ea
cap
acit
ăţilo
r m
inis
-te
relo
r vi
zate
de
per
fecţ
iona
re a
p
lanu
rilor
st
rate
gice
, el
abor
ării
bug
etul
ui ș
i co
ord
onăr
ii p
entr
u co
pii,
tine
ri și
fam
ilii.
[UN
ICEF
]
• C
helt
uiel
ile p
ublic
e so
cial
e în
dom
eniil
e so
-ci
ale
(Ed
ucaţ
ie, S
ănăt
ate,
Bun
ăsta
re s
ocia
lă)
ca %
din
tot
alul
che
ltui
elilo
r b
uget
ului
con
-so
lidat
Situ
aţia
la m
omen
t: 56
,4%
(200
4) S
arci
na: M
enţi
nere
a un
ei f
inan
ţări
ad
ecva
te a
p
rogr
amel
or s
ocia
le
- M
inis
teru
l Fin
anţe
lor
Pres
upun
eri:
• M
inis
tere
le e
lab
orea
ză p
rogr
ame
soci
ale
calit
ativ
e și
le im
ple
men
teaz
ă cu
suc
ces
• G
uver
nul f
inan
ţeaz
ă la
max
imum
pro
gram
ele
soci
ale
Risc
uri:
• M
inis
tere
le n
u au
cap
acit
ăţile
nec
esar
e p
entr
u el
a -b
orar
ea p
rogr
amel
or s
ocia
le ș
i fin
anţa
rea
aces
tora
1.1.
6 Pe
rfec
ţion
area
ca
pac
ităţ
ilor
gu-
vern
ului
de
coor
don
are,
mon
ito-
riza
re ș
i rap
orta
re c
u p
rivi
re la
res-
pec
tare
a d
rep
turi
lor
omul
ui c
on-
form
trat
atel
or O
NU
. [PN
UD
, OIM
]
• A
fost
intr
odus
un
sist
em d
e m
otiv
are
îmb
u-
nătă
ţit
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: Î
nţel
eger
ea c
onso
lidat
ă a
nece
sită
ţii
resp
ectă
rii d
rep
turi
lor o
mul
ui
• A
u fo
st i
ntro
dus
e p
ract
ici
îmb
unăt
ăţit
e cu
p
rivi
re la
resu
rsel
e um
ane
Situ
aţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: In
trod
ucer
ea u
nor
pra
ctic
i îm
bun
ătăţ
i -te
de
apăr
are
a d
rep
turi
lor o
mul
ui
- A
par
atul
Pri
mul
ui M
inis
tru
Pres
upun
eri:
• Fu
ncţi
onar
ii p
ublic
i în
ţele
g b
ine
nece
sita
tea
res -
pec
tări
i dre
ptu
rilo
r om
ului
Risc
uri:
• La
imp
lem
enta
rea
pol
itic
ilor,
Guv
ernu
l nu
resp
ectă
su
ficie
nt p
rinc
ipiu
l res
pec
tări
i dre
ptu
rilo
r om
ului
41CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE1.
1.7
Perf
ecţi
onar
ea
cap
acit
ăţilo
r gu
-ve
rnul
ui
de
coor
don
are,
m
oni-
tori
zare
și
rap
orta
re c
u p
rivi
re l
a re
spec
tare
a d
rep
turi
lor
cop
ilulu
i, co
nfor
m C
onve
nţie
i cu
pri
vire
la
Dre
ptu
rile
Cop
ilulu
i, în
con
sult
are
cu s
ocie
tate
a ci
vilă
. [U
NIC
EF]
• Ex
pun
erea
reco
man
daţ
iilor
fina
leSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
23 (2
002)
Sarc
ina:
Toa
te re
com
anda
ţiile
sun
t im
plem
enta
te•
Num
ărul
de
rap
oart
e al
e G
uver
nulu
i fin
isat
e în
term
enii
limit
ăSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
pro
pun
erea
rap
ortu
lui s
pre
ex
amin
are
în 2
010
Sarc
ina:
rap
ortu
l a f
ost
pro
pus
sp
re e
xam
inar
e în
201
0
- C
onsi
liul
Naţ
iona
l d
e Pr
otec
-ţi
e So
cial
ă-
Min
iste
rul A
face
rilo
r Ext
erne
Pres
upun
ere:
• C
onsi
ulul
naţ
iona
l pre
ia in
iţia
tiva
și p
reg
ăteș
te r
a-p
ortu
l pri
n in
term
ediu
l unu
i pro
ces
par
tici
pat
iv c
u or
gani
zaţi
ile s
ocie
tăţi
i civ
ile
1.1.
8.
Revi
zuir
ea i
nsti
tuţi
ei A
voca
tulu
i Po
por
ului
(Om
bud
sper
son)
și s
ta-
bili
rea
func
ţiilo
r A
voca
tulu
i p
en-
tru
dre
ptu
rile
cop
ilulu
i [U
NIC
EF]
• N
umăr
ul c
azur
ilor
exam
inat
e de
căt
re O
m-
bud
sman
-ul s
pec
ializ
at în
dre
ptur
ile c
opiil
orSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
ecis
ăSa
rcin
a: A
sigu
rare
a ex
amin
ării
la t
imp
de c
ătre
av
ocaţ
ii pa
rlam
enta
ri a
adre
săril
or c
etăţ
enilo
r •
Num
ărul
de
cazu
ri d
e vi
olar
e a
dre
ptu
rilo
r, re
cep
ţion
ate
și e
xam
inat
e d
e că
tre
ofic
iul
omb
udsm
anul
ui
Situ
aţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: L
uare
a d
e că
tre
avoc
aţii
par
lam
enta
ri a
dec
iziil
or p
e to
ate
cazu
rile
de
încă
lcar
e a
drep
turil
or o
mul
ui
- Pa
rlam
entu
l-
Ofic
iul O
mb
udsm
an-u
lui
Pres
upun
eri:
• In
stit
utul
avo
caţi
lor
par
lam
enta
ri e
ste
cap
abil
să
aper
e ef
icie
nt in
tere
sele
fem
eilo
r și c
opiil
or
• In
stit
utel
e p
entr
u ap
ărar
ea
dre
ptu
rilo
r co
piil
or
func
ţion
ează
la n
ivel
loca
lRi
scur
i:•
Act
ivit
atea
ins
titu
tulu
i av
ocaţ
ilor
par
lam
enta
ri n
u a
fost
per
fecţ
iona
tă în
con
form
itat
e cu
nec
esit
ăţi-
le p
opul
aţie
i și c
onve
nţiil
e și
pri
ncip
iile
inte
rnaţ
io-
nale
•
Pop
ulaţ
ia e
ste
pro
st in
form
ată
cu p
rivi
re la
inst
itu
-ţi
ile d
e p
rote
jare
a d
rep
turi
lor o
mul
ui
1.1.
9 Pe
rfec
ţion
area
d
isp
onib
ilită
ţii,
calit
ăţii
și u
tiliz
ării
dat
elor
sta
tis -
tice
dez
agre
gate
(ax
ată
pe
dez
-ag
rega
rea
dup
ă zo
ne g
eogr
afi -
ce, v
ârst
ă, ș
i gen
). [P
NU
D, U
NIC
EF,
UN
FPA
]
• In
stau
rare
a un
ui m
ecan
ism
inte
grat
și c
uprin
-ză
tor
de
rap
orta
re (U
E, S
CER
S, e
tc.),
ap
rob
at
în b
aza
cons
ensu
lui c
u so
ciet
atea
civ
ilăSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Ati
nger
ea u
nui n
ivel
ad
ecva
t al i
ndic
a-to
rilo
r so
cial
i sco
pur
ilor
pol
itic
ii și
inte
rese
-lo
r soc
ietă
ţii c
ivile
- Ra
poa
rtel
e M
inis
teru
lui
Eco
-no
mie
i si C
omer
ţulu
i-
Stud
iile
asup
ra g
osp
odăr
iilor
ca
snic
e-
rap
oart
ele
regu
lare
re
aliz
a -te
de
cătr
e Bi
roul
Naţ
iona
l de
Stat
isti
că ș
i min
iste
re•
Num
ărul
de
cone
ctăr
i la
baz
a de
dat
e D
evin
fo
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: M
ărir
ea
num
ărul
ui
de
cone
ctăr
i la
baz
a d
e d
ate
De -
vinf
o•
Volu
mul
dat
elor
dez
agre
gate
, ex
iste
nte
la m
omen
t, re
feri
tor
la i
ndic
ator
ii ch
eie
de
ţin
de
apăr
area
dre
ptu
rilo
r cop
iilor
Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Măr
irea
num
ărul
ui i
ndi -
cato
rilo
r so
cial
i d
ezag
rega
ţi,
care
ca
ract
eriz
ează
si
tuaţ
ia
cop
iilor
Pres
upun
eri:
• C
olec
tare
a și
pre
lucr
area
dat
elor
per
mit
ob
ţine
rea
ind
icat
orilo
r dez
agre
gaţi
de
dez
volt
are
soci
ală
• In
dic
ator
ii d
ezag
rega
ţi a
i st
atis
tici
i so
cial
e se
fo
-lo
sesc
la
max
imum
pen
tru
elab
orar
ea p
rogr
ame-
lor
naţi
onal
e d
e d
ezvo
ltar
e și
pro
gram
elor
soc
iale
p
entr
u su
sţin
erea
fem
eilo
r, co
piil
or ș
i fam
iliei
Ri
scur
i:•
Guv
ernu
l nu
este
des
tul d
e co
inte
resa
t în
folo
sire
a in
dic
ator
ilor
dez
agre
gaţi
pen
tru
elab
orar
ea ș
i mo
-ni
tori
zare
a p
rogr
amel
or n
aţio
nale
de
dez
volt
are
și
pro
gram
elor
soc
iale
421.
1.10
Co
nsol
idar
ea m
ecan
ism
ului
naţ
i-on
al d
e as
iste
nţă
soci
ală
pen
tru
o id
entif
icar
e și
asi
sten
ţă m
ai b
ună
a co
piil
or e
xclu
și. [
UN
ICEF
]
• Pr
opor
ţia
cele
i mai
săr
ace
qui
ntile
a c
onsu
-m
ului
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
iscu
tată
în
2006
Sarc
ina:
mic
șora
rea
pro
por
ţiei
cel
ei m
ai s
ărac
e q
uint
ile în
con
sum
ul n
aţio
nal
• N
umăr
ul d
e m
unic
ipii
care
au
înre
gist
rat p
o-
ziţi
a d
e as
iste
nt/l
ucră
tor s
ocia
l Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
0Sa
rcin
a: to
ate
mun
icip
iile
deţ
in c
el p
uţin
un
lu-
crăt
or s
ocia
l
- St
udii
anua
le a
sup
ra g
osp
o-
dăr
iilor
cas
nice
efe
ctua
te d
e că
tre
Min
iste
rul
Econ
omie
i și
C
omer
ţulu
i și
Bir
oul
Naţ
iona
l d
e St
atis
tică
Pres
upen
eri:
• St
udiu
l est
e ef
ectu
at a
nual
Risc
:•
Met
odol
ogia
a fo
st s
chim
bat
ă și
nu
per
mit
e un
stu
-d
iu c
omp
arat
iv
1.1.
11
Cre
area
Con
siliu
lui n
aţio
nal p
en-
tru
pop
ulaţ
ie î
n ve
dere
a fo
rmu-
lării
și m
onito
rizăr
ii p
oliti
cilo
r p
ri-
vind
pop
ulaţ
ia. [
UN
FPA
]
• C
rear
ea C
onsi
liulu
i (D
a/N
u)Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
nu e
xist
aSa
rcin
a: C
rear
ea in
stit
utel
or c
are
ar a
sigu
ra p
ar-
tici
par
ea e
ficie
ntă
a ce
tăţe
nilo
r în
pro
cesu
l d
e el
abor
are
și m
onito
riza
re a
pol
itic
ii •
Num
ărul
/cal
itate
a po
litic
ilor p
opul
aţie
i ini
ţiate
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Con
trib
uţia
act
ivă
a ce
tăţe
nilo
r în
pro
-ce
sul d
e el
abor
are
a p
olit
icilo
r
- O
NG
-uri
1.1.
12
Perf
ecţi
onar
ea
și
aplic
area
în
p
ract
ică
a ca
dru
lui
regu
lato
riu
pen
tru
pro
tecţ
ia
mun
cito
rilo
r ca
re l
ucre
ază
în s
trăi
năta
te (
in-
clus
iv m
ecan
ism
e na
ţion
ale
de
pre
veni
re a
exp
loat
ării
mun
cii).
[IL
O/M
IGRA
NT]
• El
abor
area
legi
lor p
rivi
nd m
unci
tori
i car
e lu
-cr
ează
în
stră
inăt
ate,
car
e su
nt a
pro
bat
e și
ap
licat
e în
pra
ctic
ă.
Pres
upun
ere:
• A
ngaj
amen
tul G
uver
nulu
i•
Proi
ectu
l de
leg
e es
te e
lab
orat
și f
inal
izat
Risc
:•
Inte
resu
l p
rinci
pal
elor
ins
tituţ
ii d
e st
at ș
i a
Parla
-m
entu
lui p
rivi
nd a
dop
tare
a și
imp
lem
enta
rea
legi
i
1.1.
13
Coo
rdon
area
, p
lani
ficar
ea s
tra -
tegi
că
și
elab
orar
ea
bug
etul
ui
în d
omen
iul
mig
raţi
ei
forţ
ei d
e m
uncă
a
fost
îm
bun
ătăţ
ită
în
cad
rul
min
iste
relo
r și
b
irou
ri-
lor
viza
te (
pri
n su
sţin
erea
une
i co
mis
ii na
ţion
ale
în d
omen
iu).
[ILO
/MIG
RAN
T]
• In
stit
uire
a un
ui C
omit
et d
e C
onsu
ltan
ţă ș
i Se
cret
aria
t.Sa
rcin
a: C
oop
erar
ea în
tre
agen
ţii s
ă fie
per
fec-
ţion
ată.
Cre
șter
ea n
ivel
ului
de
imp
licar
e a
par
tene
rilo
r pri
ncip
ali î
n m
anag
emen
tul m
i-gr
aţie
i
- C
omit
et
de
Con
sult
anţă
în
d
omen
iul
mig
raţi
ei (
pro
cese
ve
rbal
e)
[ILO
/Mig
rant
, O
IM,
PNU
D]
Pres
upun
eri:
Inte
resu
l și c
oop
erar
ea în
tre
ILO
Mig
rant
, OIM
și P
NU
D
1.1.
14
Guv
ernu
l a
îmb
unăt
ăţit
cap
aci -
tăţi
le d
e a
coor
don
a, m
onito
riza
și
rap
orta
, în
con
sult
are
cu s
o-
ciet
atea
civ
ilă,
cu p
rivi
re l
a re
s-p
ecta
rea
dre
ptu
rilo
r lu
crăt
orilo
r m
igra
nţi,
conf
orm
p
reve
der
ilor
Con
venţ
iei I
LO d
in 9
7 p
rivi
nd lu
-cr
ător
ii m
igra
nţi.
[ILO
/MIG
RAN
T]
• In
trod
ucer
ea u
nor
pra
ctic
i per
fecţ
iona
te r
e-fe
rito
r la
resu
rsel
e um
ane
Sarc
ina:
Imp
lem
enta
rea
pra
ctic
ilor
bun
e în
do
-m
eniu
l pro
tecţ
iei d
rep
turi
lor l
ucră
tori
lor m
i-gr
anţi
- Ra
poar
te p
regă
tite
de c
ătre
Bi -
roul
Naţ
iona
l pen
tru
Mig
raţie
Pres
upun
eri:
• Fu
ncţi
onar
ii p
ublic
i înţ
eleg
imp
orta
nţa
resp
ectă
rii
dre
ptu
rilo
r mig
ranţ
ilor
Risc
uri:
• G
uver
nul n
u ia
în c
onsi
der
aţie
pre
ved
erile
Con
ven
-ţi
ei 9
7 în
form
ular
ea p
olit
icilo
r.
43CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 1
.2Si
stem
ul d
e ju
stiţ
ie f
uncţ
ione
ază
mai
tr
ansp
aren
t, re
spon
sab
il și
ind
epen
-d
ent.
• C
alit
atea
ind
icat
orilo
r guv
ernă
rii (
just
iţia
) Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
In
trod
ucer
ea
ind
icat
orilo
r ca
litat
ivi
pen
tru
apre
cier
ea s
iste
mul
ui d
e ju
stiţ
ie
• N
ivel
ul în
cred
erii
pub
lice
în s
iste
mul
și p
ro-
ced
urile
de
just
iţie
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Cre
șter
ea în
cred
erii
cetă
ţeni
lor î
n si
ste-
mul
de
just
iţie
- “G
over
nanc
e M
atte
rs”
Ind
ica -
tori
i guv
ernă
rii
- Ra
poa
rtel
e IP
P-
Ana
liza
Ind
epen
den
tă-
Rap
oart
ele
min
iste
rial
e
Pres
upun
eri:
• G
uver
nul a
ela
bor
at ș
i im
ple
men
teaz
ă cu
suc
ces
re-
form
a si
stem
ului
just
iţie
i •
Guv
ernu
l pos
edă
bun
e ca
pac
ităţ
i de
mon
itori
zare
, ap
reci
ere
și c
ontr
ol a
l im
ple
men
tări
i ref
orm
ei j
us-
tiţi
ei
Risc
uri:
• G
uver
nul
nu p
osed
ă ca
pac
ităţ
i su
ficie
nte
pen
tru
mon
itori
zare
a, a
pre
cier
ea ș
i con
trol
ul im
ple
men
tă-
rii r
efor
mei
just
iţie
i
Pro
du
se:
1.2.
1 El
abor
area
/rev
izui
rea
pro
pun
eri-
lor
pen
tru
refo
rme-
chei
e el
abo
-ra
te ș
i co
nsol
idar
ea c
apac
ităţ
ilor
dife
rito
r st
ruct
uri
ale
sist
emul
ui
jud
icia
r p
entr
u a
asig
ura
adm
ini-
stra
rea
efic
ient
ă și
acc
esul
ech
ita-
bil
la ju
stiţ
ie, i
nclu
siv
mec
anis
me-
le a
lter
nati
ve d
e so
luţi
onar
e a
di -
fere
ndel
or. [
PNU
D]
• N
umăr
ul p
roie
ctel
or d
e re
form
e el
abor
ate
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: P
rinc
ipal
ele
dir
ecţi
i ale
ref
orm
ei s
iste
-m
ului
just
iţie
i sun
t su
sţin
ute
de
pro
iect
e d
e im
ple
men
tare
con
cret
e
- Ra
por
tul M
inis
teru
lui J
usti
ţiei
- Ra
por
tul C
urţi
i Sup
rem
e -
Rap
oart
ele
Cen
trel
or d
e Pe
r-fe
cţio
nare
a J
udec
ător
ilor
Pres
upun
eri:
• N
orm
ele
cod
urilo
r p
rofe
sion
ale
core
spun
d st
an-
dar
del
or i
nter
naţi
onal
e ia
r p
arti
cip
anţi
i sis
tem
ului
d
e ju
stiţ
ie s
unt b
ine
mot
ivaţ
i pen
tru
exec
utar
ea lo
r Ri
scur
i:•
Lip
seșt
e un
sis
tem
efic
ient
de
mon
itori
zare
și a
pre
-ci
ere
a re
zult
atel
or s
iste
mul
ui ju
stiţ
iei
• Pa
rtic
ipan
ţii s
iste
mul
ui ju
stiţ
iei s
unt
pro
st m
otiv
aţi
pen
tru
resp
ecta
rea
cod
urilo
r pro
fesi
onal
e
1.2.
2 Ju
dec
ător
ii,
per
sona
lul
jud
ecă -
tori
ilor,
pro
curo
rii,
avoc
aţii
și c
o-
lab
orat
orii
orga
nelo
r d
e d
rep
t d
isp
un d
e ca
pac
ităţ
i m
ai b
une
de
adm
inis
trar
e a
just
iţie
i în
con
-fo
rmit
ate
cu in
stru
men
tele
inte
r-na
ţion
ale
aplic
abile
în
dom
eniu
l d
rep
turi
lor o
mul
ui. [
PNU
D]
• N
umăr
ul d
e p
rop
uner
i de
refo
rmar
e a
jud
e-că
tori
ilor,
imp
lem
enta
te c
u su
cces
Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Măr
irea
num
ărul
ui d
e p
rop
uner
i de
re-
form
are,
imp
lem
enta
te c
u su
cces
•
Num
ărul
de
dec
izii
de
adm
isib
ilita
te fo
rmu
-la
te d
e C
EDO
împ
otri
va R
epub
licii
Mol
dov
aSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Mic
șora
rea
num
ărul
ui d
e ce
reri
ale
ce-
tăţe
nilo
r Rep
ublic
ii M
old
ova
la C
EDO
- Ra
por
tul M
inis
teru
lui J
usti
ţiei
- St
udii
ind
epen
den
tePr
esup
uner
i:•
Sist
emul
naţ
iona
l de
just
iţie
im
ple
men
teaz
ă tr
ep-
tat s
tand
ard
ele
inte
rnaţ
iona
le d
e ap
ărar
e a
dre
ptu
-ri
lor o
mul
ui
Risc
uri:
• Re
form
a si
stem
ului
de
just
iţie
are
loc
lent
și i
ncon
-se
cven
t
1.2.
3 U
n si
stem
for
tific
at a
l ju
stiţi
ei j
u -ve
nile
pen
tru
a as
igur
a p
roce
duri
prie
teno
ase
cop
iilor
în
conf
orm
i -ta
te c
u in
stru
men
tele
int
erna
ţio-
nale
ap
licat
e în
dom
eniu
l dre
ptu-
rilor
om
ului
. [U
NIC
EF]
• N
umăr
ul c
opiil
or p
riva
ţi d
e lib
erta
teSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
(200
5)Sa
rcin
a: R
educ
erea
del
icve
nţei
juve
nile
• Ti
mp
ul m
ediu
pet
recu
t în
det
enţi
e d
e că
tre
cop
ii ca
re s
unt î
n co
nflic
t cu
leg
ea
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: re
duc
erea
term
enul
ui m
ediu
de
det
en-
ţie
pen
tru
cop
ii
- Ra
por
tul M
inis
teru
lui J
usti
ţiei
- M
inis
teru
l Afa
ceri
lor I
nter
nePr
esup
uner
i:•
Proc
edur
ile
și
norm
ele
inte
rnaţ
iona
le,
orie
ntat
e sp
re a
sigu
rare
a d
rep
turi
lor c
opiil
or ș
i red
ucer
ea d
e-lic
venţ
ei ju
veni
le s
unt
imp
lem
enta
te t
rep
tat
în s
is-
tem
ul n
aţio
nal j
udic
iar
Risc
uri:
• Pa
rtic
ipan
ţii s
iste
mul
ui ju
dic
iar s
unt p
rost
info
rmaţ
i cu
pri
vire
la n
orm
ele
inte
rnaţ
iona
le p
entr
u ap
ăra -
rea
dre
ptu
rilo
r cop
iilor
și s
unt p
rost
mot
ivaţ
i pen
tru
red
ucer
ea d
elic
venţ
ei ju
veni
le
441.
2.4
Un
sist
em d
e p
rote
cţie
îm
bun
ă-tă
ţit
pen
tru
solu
ţion
area
pro
ble
-m
elor
ref
ugia
ţilo
r și
sol
icit
anţi
lor
de
azil
și o
legi
slaţ
ie m
odifi
cată
în
conf
orm
itat
e cu
sta
ndar
del
e in
-te
rnaţ
iona
le.
[U
NH
CR,
OIM
]
1.2.
5 Pe
rfec
ţion
area
sis
tem
ului
naţ
io-
nal d
e p
rote
cţie
juri
dic
ă a
lucr
ăto
-ri
lor m
igra
nţi c
onfo
rm s
tand
ard
e-lo
r int
erna
ţion
ale.
[ILO
/MIG
RAN
T]
• D
ovez
i ref
erito
r la
pro
tecţ
ia lu
crăt
orilo
r m
i-gr
anţi
pe
dura
ta în
treg
ului
pro
ces
de m
igra
reSa
rcin
a: M
icșo
rare
a nu
măr
ului
de
mig
ranţ
i car
e su
nt e
xplo
taţi
și
lucr
ează
făr
ă co
ntra
ct d
e m
uncă
în ţ
ara
de
des
tina
ţie.
Per
fecţ
iona
rea
cap
acit
ăţilo
r a
pri
ncip
alel
or in
stit
uţii
de
stat
d
e p
rote
cţie
a d
rep
urilo
r m
igra
nţilo
r, in
clu
-si
v și
a m
isiu
nilo
r d
iplo
mat
ice
în M
old
ova
și
pes
te h
otar
e•
Proc
esul
de
înro
lare
est
e b
ine
adm
inis
trat
Sarc
ina:
act
ivit
atea
ag
enţi
ilor
par
ticu
lare
d
e p
lasa
re în
cîm
pul
mun
cii s
înt r
egul
ate
și m
o-
nito
riza
te
- Bi
roul
Naţ
iona
l pen
tru
Mig
ra-
ţie,
Min
iste
rul
Afa
ceri
lor
Ex-
tern
e și
Inte
grar
e Eu
rop
eană
- In
spec
tora
tele
mun
cii
Pres
upun
eri:
• Im
plic
area
și a
ngaj
amen
tul i
nsti
tuţi
ilor d
e st
at re
fe-
rito
r la
pro
tecţ
ia d
rep
turi
lor l
ucră
tori
lor m
igra
nţi
Risc
uri:
• A
bro
gare
a un
ui c
adru
legi
slat
iv n
ou;
• Li
psa
de
inte
res
a in
stit
uţiil
or d
e st
at;
• Pa
sivi
tate
a ag
enţi
ilor
pri
vate
de
pla
sare
în c
împ
ul
mun
cii
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 1
.3U
n an
gaja
men
t m
ai m
are
al m
ijloa
ce-
lor
de
info
rmar
e în
mas
ă și
org
aniz
a-ţi
ilor
soci
etăţ
ii ci
vile
de
par
tici
par
e în
p
roce
sul n
aţio
nal d
e d
ezvo
ltar
e.
• O
SC ș
i ON
G m
anife
stă
opor
tuni
tăţi
mai
sem
-ni
ficat
ive
pen
tru
influ
enţa
rea
pol
itic
ilor
și
pro
gram
elor
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: L
ărgi
rea
par
tici
păr
ii O
NG
-uri
lor î
n p
oli-
tică
și p
rogr
ame
• N
umăr
ul m
ecan
ism
elor
inst
aura
te ș
i fun
cţi -
onab
ile, e
xist
ente
într
e G
uver
n și
OSC
, ce
ţin
de
refo
rme
și p
rogr
ame
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: In
trod
ucer
ea u
nei g
ame
div
erse
de
me -
cani
sme
noi
de
inte
racţ
iune
înt
re p
uter
ea
pub
lică
și s
ocie
tate
a ci
vilă
- Ra
poa
rtel
e O
SC ș
i ON
GPr
esup
uner
i:•
Org
anel
e ad
min
istr
aţie
i p
ublic
e su
nt c
oint
eres
ate
în a
pro
fund
area
dia
logu
lui s
ocia
lRi
scur
i:•
Org
anel
e ad
min
istr
aţie
i p
ublic
e ș
i O
NG
-uri
le n
u g
ăses
c m
ecan
ism
e d
e in
tera
cţiu
ne e
ficie
ntă
Pro
du
se:
1.3.
1 M
ecan
ism
e d
e co
ord
onar
e m
ai
efic
ient
e ce
atr
ibui
e O
SC u
n ro
l ef
ecti
v în
el
abor
area
și
im
ple
-m
enta
rea
stra
tegi
ilor
de
red
uce -
re a
săr
ăcie
i și r
apor
tare
a as
upra
im
ple
men
tări
i pla
nuri
lor n
aţio
na-
le p
rivi
nd t
rata
tele
în
dom
eniu
l d
rep
turi
lor o
mul
ui.
[P
NU
D, U
NIC
EF, U
NFP
A]
• N
umăr
ul c
oaliţ
iilor
/reţ
elel
or fo
rmat
e cu
sco
-p
ul d
e a
ple
da
pro
ble
me
(pol
itic
i) d
e r
edu
-ce
rea
a să
răci
eiSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Con
solid
area
coa
liţiil
or O
NG
-uri
lor c
are
pro
mov
ează
inte
rese
le c
elor
săr
aci
• N
umăr
ul r
eţel
elor
ON
G-u
rilo
r co
mp
let
func
-ţi
onab
ileSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Dez
volt
area
un
or
reţe
le
viab
ile
ale
ON
G-u
rilo
r
Pres
upun
eri:
• O
NG
-uri
le s
unt c
oint
eres
ate
și c
apab
ile s
ă d
ezvo
lte
mec
anis
me
de
inte
racţ
iune
pen
tru
apăr
area
inte
re-
selo
r gru
pur
ilor s
ocia
l-vu
lner
abile
•
Mas
s-m
edia
est
e ca
pab
ilă s
ă ilu
stre
ze p
rofe
sion
al
pro
ble
mel
e d
ezvo
ltăr
ii so
cial
e•
Guv
ernu
l p
erm
ite
revi
zuir
ea ș
i ap
licar
ea a
cest
or
norm
e și
ag
enţi
ilor
de
pre
să a
u re
surs
e ad
ecva
te
pen
tru
a of
eri s
paţ
iu p
entr
u ex
pri
mar
ea o
pin
iilor
Ri
scur
i:•
ON
G-u
rile
acţ
ione
ază
dis
per
sat
45CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE1.
3.2
Elab
orar
ea ș
i ap
licar
ea s
tand
ar-
del
or
pen
tru
mas
s-m
edia
p
en-
tru
o p
rom
ovar
e și
rap
orta
re m
ai
bun
ă p
rivi
nd d
rep
turi
le c
opilu
lui
și g
aran
tare
a sp
aţiil
or a
dec
vate
p
entr
u ex
pri
mar
ea o
pin
iilor
co
-p
iilor
. [U
NIC
EF]
• C
odul
pri
ncip
iilor
de
etic
ă p
rofe
sion
ală
al
jurn
alis
tulu
i din
Mol
dov
aSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Cod
ul d
at n
u in
clud
e an
u-
mit
e p
reve
der
i sp
ecif
ice
pri
vind
rap
orta
rea
asup
ra c
opiil
orSa
rcin
a: C
odul
pri
ncip
iilor
de
etic
ă p
rofe
sion
ală
al ju
rnal
istu
lui d
in M
old
ova
treb
uie
revă
zut
pen
tru
a in
clud
e p
reve
der
ile s
pec
ific
e p
ri-
vind
dre
ptu
rile
cop
iilor
• Pr
ocen
tul r
epor
taje
lor p
rivi
nd c
opiii
, din
nu
-m
ărul
tota
l al r
epor
taje
lor,
în p
resă
Situ
aţia
la m
omen
t: 20
03 –
6,2
1% în
zec
e zi
are
Sarc
ina:
10%
din
cel
e m
ai im
por
tant
e zi
are
- A
soci
aţia
Naţ
iona
lă a
Jur
na-
liști
lor
- M
inis
teru
l d
e A
face
ri I
nter
ne
și M
inis
teru
l Jus
tiţi
ei
• M
ass-
med
ia n
u se
ori
ente
ază
sufic
ient
sp
re a
tra -
ger
ea a
tenţ
iei o
pin
iei p
ublic
e p
entr
u so
luţi
onar
ea
pro
ble
mel
or s
ocia
le
1.3.
3 El
abor
area
St
rate
giei
N
aţio
nale
p
entr
u in
tegr
area
loc
ală
și s
por
i -re
a în
cred
erii
refu
giaţ
ilor î
n fo
rţe-
le p
rop
rii.
[UN
HC
R]
1.3.
4 Îm
bun
ătăţ
irea
cap
acit
ăţii
mijl
oa-
celo
r de
info
rmar
e în
mas
ă, O
NG
-ur
ilor
și p
arte
neri
lor
soci
ali v
izaţ
i d
e a
pro
mov
a și
o ra
por
ta m
ai e
fi-
cien
t pri
vind
pro
tecţ
ia d
rep
turi
lor
lucr
ător
ilor m
igra
nţi.
[IL
O/M
IGRA
NT]
• N
umăr
ul ș
i ca
litat
ea r
apoa
rtel
or m
ass-
med
ia
asup
ra d
rep
turi
lor m
igra
nţilo
rSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Întă
rire
a p
rofe
sion
alis
mul
ui m
ass-
me-
dia
pen
tru
ilust
rare
a p
rob
lem
elor
de
ord
in
soci
al
- Re
por
taje
/art
icol
e în
m
ass-
med
iaPr
esup
uner
i:•
Jurn
aliș
tii s
unt
inte
resa
ţi s
ă re
flec
te s
itua
ţia
refe
ri-
tor l
a d
omen
iul m
igra
ţiei
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 1
.4U
n m
anag
emen
t mai
bun
al r
esur
selo
r d
e m
ediu
și n
atur
ale,
asi
gura
t în
con
-fo
rmit
ate
cu s
tand
ard
ele
inte
rnaţ
io-
nale
/UE.
• N
umăr
ul a
cord
urilo
r in
tern
aţio
nale
de
me -
diu
uti
lizat
e p
e p
arcu
rsul
dis
cuţi
ilor
de
ela-
bor
are
a p
olit
icilo
r (d
a/nu
)Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Măr
irea
num
ărul
ui d
e ac
ord
urilo
r in
-te
rnaţ
iona
le d
e m
ediu
uti
lizat
e p
e p
arcu
rsul
d
iscu
ţiilo
r de
elab
orar
e a
pol
itic
ilor
• N
umăr
ul
cons
ultă
rilo
r p
ublic
e re
feri
toar
e la
pol
itic
i de
med
iu s
au in
iţia
tive
maj
ore
de
dez
volt
are
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: M
ărir
ea c
oint
eres
ării
și c
ontr
ibuţ
iei s
o-
ciet
ăţii
civi
le p
entr
u as
igur
area
sec
urit
ăţii
ecol
ogic
e
- Ra
poa
rtel
e M
inis
teru
lui
Eco
-lo
giei
și R
esur
selo
r Nat
ural
e-
Rap
oart
ele
REC
Mol
dov
a
Pres
upun
eri:
• G
uver
nul d
oreș
te s
ă ut
ilize
ze a
cord
urile
inte
rnaţ
io-
nale
de
med
iu d
rep
t par
te c
omp
onen
tă a
pol
itic
ilor
de
dez
volt
are
și fo
rmul
are
a st
rate
giilo
r și
a p
roce
-su
lui d
e ap
rob
are
•
Este
cre
at u
n no
uă i
nsti
tuţi
e d
e ce
rcet
are
(thi
nk-
tank
) ca
pab
il d
e a
ofer
i ind
epen
den
t ex
per
tiză
de
med
iu p
entr
u p
olit
icile
de
dez
volt
are
și s
trat
egii
• G
uver
nul s
usţi
ne a
ctiv
pro
cesu
l de
conv
erg
enţă
la
stan
dar
del
e U
ERi
sc:
• G
uver
nul n
u re
ușeș
te s
ă of
ere
la ti
mp
info
rmaţ
ie d
e ca
litat
ea n
eces
ară
dat
orit
ă ca
ntit
ăţii
limit
ate
de
re-
surs
e um
ane
dis
pon
ibile
Pro
du
se:
1.4.
1 Si
stem
e și
ins
trum
ente
de
info
r-m
are
și m
onito
riza
re a
med
iulu
i ac
tual
izat
e și
ut
iliza
te
efic
ient
. [P
NU
D]
• C
alit
atea
și o
por
tuni
tate
a ra
poa
rtel
or r
egu
-la
re ș
i exi
sten
ţa b
azel
or d
e d
ate
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: R
idic
area
cal
ităţ
ii m
onito
riză
rii m
ediu
-lu
i înc
onju
răto
r
- Pa
gina
web
a M
ERN
- Ra
poa
rte
refe
rito
are
la î
nde-
plin
irea
ob
ligaţ
iuni
lor a
sum
a -te
pri
n co
nven
ţiile
int
erna
ţio
-na
le p
rivi
nd m
ediu
l (C
IM)
- St
udiil
e A
IM/S
EA
• N
oul S
iste
m p
entr
u C
alit
atea
Ap
ei în
tâm
pin
ă re
zis-
tenţ
ă d
in p
arte
a d
iferi
tor p
arte
neri
46
1.4.
2 M
ecan
ism
e fu
ncţi
onal
e d
e ev
a-lu
are
a im
pac
tulu
i as
upra
m
e-d
iulu
i ca
re s
unt
adm
inis
trat
e d
e in
stit
uţii
pub
lice
cu a
por
tul
OSC
. [P
NU
D]
• N
umăr
ul d
e A
IM/S
EA d
esfă
șura
teSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
M
ărir
ea
num
ărul
ui
de
AIM
/SEA
d
esfă
șura
te
1.4.
3 O
so
ciet
ate
civi
lă
cu
cap
acit
ă -ţi
mai
bun
e p
entr
u a
par
tici
pa
la
form
ular
ea ș
i mon
itori
zare
a p
oli-
tici
i de
med
iu. [
PNU
D]
• N
umăr
ul
inst
ituţ
iilor
d
e ce
rcet
ări
(Thi
nk-
Tank
s) p
arte
nere
ale
Guv
ernu
lui î
n p
roce
sul
de
imp
lem
enta
re a
pol
itic
ilor
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: U
tiliz
area
lărg
ită
a ex
per
tize
i med
iulu
i în
conj
urăt
or în
ela
bor
area
pol
itic
ii
1.4.
4 St
and
ard
e d
e se
curi
tate
alim
en-
tară
și d
e ca
litat
e a
apei
rev
izui
te
în
conf
orm
itat
e cu
st
and
ard
ele
inte
rnaţ
iona
le/U
E. [P
NU
D, O
MS]
• El
abor
area
sta
ndar
del
or re
vizu
ite
pen
tru
ca-
litat
ea a
pei
Situ
aţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: C
ores
pun
der
ea s
tand
ard
elor
naţ
iona
le
de
calit
ate
a ap
ei c
u ce
le in
tern
aţio
nale
1.4.
5 St
abili
rea
sist
emel
or
de
man
a -g
emen
t d
e m
ediu
la n
ivel
loca
l și
cent
ral
pen
tru
a ră
spun
de
Aco
r-d
urilo
r M
ulti
late
rale
d
e M
ediu
. [U
NEP
]
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 1
.5O
pre
găt
ire
mai
bun
ă p
entr
u a
pre
veni
și
dim
inua
dez
astr
ele
și c
rize
le p
rovo
-ca
te d
e om
și d
e na
tură
.
• A
pre
cier
ea g
uver
nam
enta
lă ș
i ind
epen
den
-tă
a n
ivel
ului
de
pre
găt
ire
Situ
a ţia
la m
omen
t:Sa
rcin
a: I
mp
lem
enta
rea
met
odel
or
mod
erne
d
e ev
alua
re•
Exis
tenţ
a un
ui p
lan
de
urg
enţă
și r
eacţ
iiSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Exi
sten
ţa u
nui p
lan
de
acţi
uni e
ficie
nt
pen
tru
situ
aţii
exce
pţi
onal
e
Pres
upun
eri:
• G
uver
nul
are
o st
rate
gie
efic
ient
ă și
un
pla
n d
e ac
ţiun
i p
entr
u si
tuaţ
ii ex
trao
rdin
are,
car
e p
revă
d d
esfă
șura
rea
unor
măs
uri s
pec
iale
pen
tru
apăr
area
co
piil
or ș
i alt
or c
ateg
orii
a p
opul
aţie
i Ri
scur
i:•
Guv
ernu
l nu
este
gat
a să
într
epri
ndă
acţi
uni e
fici -
ente
în s
itua
ţii e
xtra
ord
inar
e
Pro
du
se:
1.5.
1 U
n p
lan
cup
rinz
ător
cu
p
rivi
re
la s
itua
ţiile
exc
epţi
onal
e, e
lab
o-
rat
pen
tru
a fo
rmul
a un
răs
pun
s um
anit
ar c
oere
nt la
sit
uaţi
i de
ur-
gen
ţă,
cu a
tenţ
ie s
pec
ială
aco
r -d
ată
pro
ble
mel
or d
e vâ
rstă
și d
e g
en. [
UN
ICEF
, PN
UD
, UN
FPA
]
• St
rate
gii e
lab
orat
eSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ina:
Exi
sten
ţa s
trat
egiil
or ș
i a p
lanu
rilo
r d
e ac
ţiuni
, car
e p
revă
d d
esfă
șura
rea
unor
măs
u-
ri sp
ecia
le p
entr
u ap
ărar
ea c
opiil
or și
alto
r ca -
tego
rii a
pop
ulaţ
iei î
n si
tuaţ
ii ex
trao
rdin
are
- Se
rvic
ii d
e m
anag
emen
t al
e d
ezas
trel
or n
atur
ale
47CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
D
omen
iul d
e co
oper
are:
Acc
es la
ser
vici
i de
calit
ate
Rez
ult
ate
Ind
icat
ori
și n
ivel
ul i
niţ
ial
Surs
e d
e ve
rifi
care
R
iscu
ri ș
i pre
sup
un
eri
Rez
ult
atu
l 2 U
ND
AF:
C
ătre
an
ul
2011
, cat
ego
riile
vu
lne-
rab
ile b
enef
icia
ză d
e u
n a
cces
ex-
tin
s, e
chit
abil
și g
aran
tat
la s
ervi
-ci
ile d
e b
ază
furn
izat
e d
e st
at c
u
spri
jin
ul s
oci
etăţ
ii ci
vile
.
• Ra
ta n
etă
de
înro
lare
pen
tru
: șco
li p
rim
are
și s
ecun
-d
are,
con
form
urm
ător
ilor
ind
icat
ori:
sex,
reg
iune
ur
ban
ă/ru
rală
, sta
tut s
ocio
-eco
nom
ic (S
SE);
Situ
aţia
la m
omen
t: C
iclu
l pre
școl
ar <
40%
Stud
ii p
rim
are
- > 9
0%Sa
rcin
a: C
iclu
l pre
școl
ar –
pes
te 8
0%St
udii
pri
mar
e –
pes
te 9
0%•
Rata
ști
inţe
i de
cart
e p
entr
u vâ
rsta
15-
24 a
ni, c
on-
form
urm
ător
ilor i
ndic
ator
i: se
x, re
giun
e ur
ban
ă/ru
-ra
lă, S
SE•
Rata
mor
talit
ăţii
infa
ntile
Niv
elul
de
baz
ă : 1
2 /1
.000
naș
teri
vii
Ţint
a: R
educ
erea
cu
25 %
•
Rate
le d
e ac
oper
ire
cu s
ervi
cii d
upă
sex
(dac
ă e
ca-
zul),
med
iu ru
rală
/urb
ană,
SSE
Niv
elul
de
baz
ă: V
a fi
det
erm
inat
în 2
006
Ţint
a: V
a fi
det
erm
inat
în 2
006
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
relo
r Ed
ucaţ
iei,
Tine
retu
lui ș
i Sp
ortu
lui;
Să-
nătă
ţii ș
i Pro
tecţ
iei S
ocia
le;
- D
ate
stat
isti
ce o
ficia
le d
e la
Bir
oul N
a-ţi
onal
de
Stat
isti
că;
C
erce
tare
a G
osp
odăr
iilor
Cas
nice
efe
c-tu
ată
de
Biro
ul N
aţio
nal d
e St
atis
tică
;-
Stud
iu p
rivi
nd s
ănăt
atea
și
pro
ble
-m
ele
dem
ogra
fice
(200
5, 2
010)
; St
u-
diu
l d
e in
dic
ator
i m
ulti
pli
în c
uib
uri
(MIC
S), s
au S
tud
iul p
rivi
nd S
ănăt
atea
Re
pro
duc
tivă
(201
0)
Pres
upun
eri:
• St
atul
și
soci
etat
ea c
ivilă
dis
pun
de
cap
acit
ăţi î
n ve
der
ea a
cord
ării
serv
i-ci
ilor s
usm
enţi
onat
e•
Gru
pur
ile v
ulne
rab
ile n
eces
ită
acce
s sp
orit
la s
ervi
cii d
e b
ază
(con
tra
ser-
vici
ilor s
ofis
tica
te ș
i sp
ecif
ice)
Risc
uri:
• Es
te d
ific
il d
e a
det
erm
ina
și s
tab
i-li
grup
urile
vul
nera
bile
din
Mol
dov
a d
in c
auza
dis
crim
inăr
ii, m
igra
ţiun
ii și
lip
sei d
atel
or d
ezag
rega
te•
Guv
ernu
l și s
ocie
tate
a ci
vilă
pot
să
fie
limit
aţi î
n ca
pac
itat
ea s
a d
e a
asig
ura
acce
s sp
orit
la s
ervi
cii d
e b
ază
pen
tru
toat
e gr
upur
ile v
ulne
rab
ile
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 2
.1
Toţi
cop
iii, î
n sp
ecia
l cei
mai
vul
nera
-b
ili, b
enef
icia
ză d
e ac
ces
la p
rogr
ame
de
îngr
ijire
și
dez
volt
are
tim
pur
ie ș
i ed
ucaţ
ie d
e b
ază
de
calit
ate.
• Pr
opor
ţia
cop
iilor
car
e, fi
ind
însc
riși
în c
lasa
a ș
asea
, ab
solv
esc
clas
a a
noua
, dup
ă: s
ex, r
ural
/urb
an, S
SE
(în m
ăsur
a p
osib
ilită
ţilo
r);
• Ra
ta a
ban
don
ului
șco
lar
la n
ivel
ul d
e ed
ucaţ
ie s
e -cu
ndar
ă, d
upă:
cla
se, s
ex, u
rban
/rur
al, S
SE (î
n m
ăsu
-ra
pos
ibili
tăţi
lor)
;
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
relo
r Ed
ucaţ
iei,
Tine
retu
lui ș
i Sp
ortu
lui;
Să-
nătă
ţii ș
i Pro
tecţ
iei S
ocia
le; D
ate
sta-
tist
ice
ofic
iale
de
la B
irou
l Naţ
iona
l de
Stat
isti
că;
C
erce
tare
a G
osp
odăr
iilor
Cas
nice
efe
c -tu
ată
de
Biro
ul N
aţio
nal d
e St
atis
tică
;-
Stud
iu p
rivi
nd s
ănăt
atea
și p
rob
lem
e -le
dem
ogra
fice
(200
5, 2
010)
; sau
Stu
-d
iul
de
ind
icat
ori
mul
tip
li în
cui
bur
i (M
ICS)
.
Risc
uri:
• Es
te d
ific
ilă id
enti
ficar
ea ș
i eva
luar
ea
num
ărul
ui ș
i ca
teg
orie
i co
piil
or v
ul-
nera
bili
din
ţară
• Es
te d
ifici
l și
cos
tisito
r su
b as
pec
tul
ban
ilor ș
i tim
pul
ui d
e a
măs
ura
cap
a -ci
tăţi
le p
erso
anel
or,
care
iau
dec
izii,
d
e a
răsp
und
e ne
cesi
tăţi
lor
cop
iilor
vu
lner
abili
, p
recu
m
și
cuno
știn
ţele
și
ab
ilită
ţile
îng
rijito
rilor
și
păr
inţi
lor
dea
îngr
iji c
opiii
vul
nera
bili
Pro
du
se:
2.1.
1 St
anda
rdel
e ed
ucaţ
iona
le,
pla
nul
de î
nvăţ
ămân
t și
mat
eria
lele
di -
dact
ice
incl
ud ș
i cat
egor
iile
mar
-gi
naliz
ate
– co
piii
cu
nece
sită
ţi ed
ucaţ
iona
le
spec
iale
, co
piii
af
ecta
ţi de
HIV
/SID
A, m
inor
ităţi
-le
. [U
NES
CO, I
LO/I
PEC
]
• N
r. și
car
acte
rul m
odif
icăr
ilor o
per
ate
în s
tand
ard
e-le
, cur
ricu
la ș
i mat
eria
lele
ed
ucaţ
iona
le;
• N
umăr
ul u
nive
rsit
ăţilo
r și
col
egiil
or p
edag
ogic
e ca
re a
u in
trod
us c
ursu
l de
educ
aţie
pen
tru
dep
rin
-d
eri d
e vi
aţă
în ș
i pro
gram
ele
de
inst
ruir
e co
ntin
uă
a p
rofe
sori
lor;
• Pr
opor
ţia
școl
ilor
ce d
isp
un d
e m
ecan
ism
e ce
per
-m
it p
arti
cip
area
ele
vilo
r, p
ărin
ţilo
r ac
esto
ra e
tc. î
n p
roce
se d
e lu
are
a d
eciz
iilor
; •
Alo
cări
le p
entr
u p
rogr
ame
de
îngr
ijire
și d
ezvo
ltar
e ti
mp
urie
a c
opiil
or ș
i ed
ucaţ
ie d
e b
ază
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
rulu
i Ed
ucaţ
iei,
Tine
retu
lui ș
i Sp
ortu
lui;
O
poz
iţia
pot
enţi
ală
a b
iser
icii
faţă
de
educ
aţia
pen
tru
form
area
dep
rind
e -ri
lor d
e vi
aţă
• Pr
esup
uner
i:•
Cop
iii,
în s
pec
ial
cei
vuln
erab
ili,
nu
Cop
ii, î
n sp
ecia
l ce
i m
ai v
ulne
rab
i -li,
nu
ben
efic
iază
de
acce
s ad
ecva
t la
pro
gram
e d
e în
griji
re ș
i dez
volt
a-re
tim
pur
ie a
cop
iilor
și e
duc
aţie
de
baz
ă d
e ca
litat
e
48
2.1.
2 Ed
ucaţ
ia
pen
tru
form
area
d
e-p
rind
erilo
r d
e vi
aţă,
pro
mov
ată
în c
adru
l pla
nulu
i de
învă
ţăm
ânt
școl
ar ș
i p
rin
inte
rmed
iul
pro
-gr
amel
or n
eofic
iale
, îm
bun
ătă -
ţită
și e
xtin
să p
entr
u a
cup
rind
e ca
teg
oriil
e ce
le m
ai v
ulne
rab
ile.
[UN
ICEF
, UN
FPA
]
• %
șco
lilor
und
e ce
l puţ
in u
n p
rofe
sor
a fo
st in
stru
it
în E
FDV
și c
are
a p
red
at a
cest
sub
iect
în a
nul a
cad
e-m
ic p
rece
den
t;Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
2,3%
în 2
006
Sarc
ina:
100
șco
li•
% d
e co
pii
și ti
nere
t ins
trui
ţi în
EFD
V, în
șco
ală
și în
-af
ara
ei: r
egiu
nile
rura
le/u
rban
eSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
7,72
0 în
200
5Sa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dis
cuta
t
- Ev
alua
rea
imp
lem
entă
rii
„Ed
ucaţ
ie
pen
tru
form
area
dep
rind
erilo
r de
via -
ţă”
(200
8);
- Ra
poa
rte
de
eval
uare
a p
rogr
esel
or
real
izat
e d
e M
inis
teru
l Ed
ucaţ
iei,
Ti-
nere
tulu
i și S
por
tulu
i și p
roie
cte
rele
-va
nte
• A
ctua
lul p
lan
de
învă
ţăm
ânt
educ
a-ţi
onal
nu
abor
dea
ză n
eces
ităţ
ile t
u-
turo
r cop
iilor
• Ex
istă
o p
rop
orţi
e im
por
tant
ă a
co-
piil
or v
ulne
rab
ili în
ţară
• Fa
mili
ile
și
îngr
ijito
rii
dis
pun
d
e cu
noșt
inţe
și
ab
ilită
ţi
insu
ficie
nte
în d
omen
iul
pro
gram
elor
ad
ecva
te
pen
tru
păr
inţi
2.1.
3 Es
te e
lab
orat
ă C
once
pţi
a N
aţio
-na
lă d
e Șc
oală
– P
riet
en a
l C
o-
pilu
lui
și s
e ap
lică
stan
dar
del
e ed
ucaţ
iona
le p
e b
aza
Con
cep
-ţi
ei P
riet
enoa
se C
opilu
lui.
[U
NIC
EF]
• A
dop
tare
a și
imp
lem
enta
rea
Con
cep
ţiei
Naţ
iona
le
de
Școa
lă –
Pri
eten
al C
opiil
or
Situ
aţia
la m
omen
t: nu
exi
stă
Obi
ectiv
: Con
cepţ
ia e
lab
orat
ă și
ado
ptat
ă
- M
inis
teru
l Ed
ucaţ
iei,
Tine
retu
lui
și
Spor
tulu
i, M
inis
teru
l Să
nătă
ţii
și P
ro-
tecţ
iei S
ocia
le
• A
cces
ul m
ai la
rg la
îngr
ijire
tim
pur
ie
va a
mel
iora
sta
tutu
l cop
iilor
și s
iste
-m
ul d
e as
iste
nţă
de
sănă
tate
2.1.
4 Ex
istă
un
sist
em p
erfe
cţio
nat
de
mon
itori
zare
p
entr
u a
asig
ura
dis
pon
ibili
tate
a și
cal
itat
ea a
na-
lizei
dat
elor
dez
agre
gate
și
de-
cala
jelo
r pen
tru
asig
urar
ea re
ali-
zări
lor c
u p
rivi
re la
acc
es, f
inis
are
și în
suși
re.[U
NIC
EF]
• Ra
ta d
e fin
isar
e a
rap
oart
elor
de
mon
itori
zare
Situ
a ţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
100
(od
ată
ce p
erio
dici
tate
a și
nor
mel
e vo
r fi
det
erm
inat
e)
- Si
stem
ul d
e m
onito
riza
re a
l M
inis
te-
rulu
i Ed
ucaţ
iei,
Tine
retu
lui ș
i Sp
ortu
lui
2.1.
5 Se
ela
bor
ează
mec
anis
me
pen
tru
a as
igur
a p
arti
cip
area
șco
lari
lor,
păr
inţi
lor
lor
și
com
unit
ăţii
la
pro
cesu
l de
adm
inis
trar
e și
ma -
nag
emen
t al ș
colii
. [U
NIC
EF]
• Pr
opor
ţia
mec
anis
mel
or s
tab
ilite
în
școl
i (a
soci
aţii
de
păr
inţi
, con
silii
, etc
.) ca
re o
feră
pos
ibili
tate
a p
arti
-ci
păr
ii p
ărin
ţilo
r și c
opiil
or în
pro
cesu
l de
luar
e a
de -
cizi
ilor;
• Pr
ocen
tul c
ontr
ibuţ
iilor
în b
uget
ul ș
colii
ale
aso
cia-
ţiilo
r de
păr
inţi
Situ
a ţia
la m
omen
t: ur
mea
ză s
ă fie
det
erm
inat
ăSa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
det
erm
inat
2.
1.6
Se e
lab
orea
ză ș
i se
imp
lem
ente
a -ză
la s
cară
naţ
iona
lă p
lanu
ri n
oi
de
învă
ţăm
ânt p
reșc
olar
, reg
ula-
men
te ș
i st
and
ard
ele
naţi
onal
e al
e D
TC. [
UN
ICEF
]
• %
de
grăd
iniţ
e ca
re i
mp
lem
ente
ază
curr
icul
um
DTC
, reg
ulam
ente
și s
tand
ard
e Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
0Sa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is•
% d
e co
pii
la v
îrst
a d
e 3-
5 an
i car
e ur
mea
ză p
rogr
a -m
ul d
e în
văţă
mîn
t D
TC: d
ezag
rega
tă p
e se
x, r
ural
/ur
ban
, (în
măs
ura
pos
ibili
tăţi
lor)
Situ
a ţia
la m
omen
t: ur
mea
ză s
ă fie
dec
isSa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is
- Ev
aluă
ri e
fect
uate
de
cătr
e M
inis
te-
rul
Educ
aţie
i, Ti
nere
tulu
i, și
Sp
ortu
lui
și M
inis
teru
l Săn
ătăţ
ii și
Pro
tecţ
iei S
o-
cial
e-
Rap
oart
e an
uale
și r
apoa
rte
stat
isti
ce
anua
le e
lab
orat
e d
e că
tre
Min
iste
rul
Educ
aţie
i, Ti
nere
tulu
i și S
por
tulu
i
49CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
2.1.
7 Pr
ogra
mel
e p
erfe
cţio
nate
d
e ed
ucaţ
ie a
păr
inţi
lor
sunt
ela
bo
-ra
te ș
i in
corp
orat
e în
sis
tem
ele
de
sănă
tate
și
educ
aţie
pen
tru
a sp
rijin
i pra
ctic
ile –
che
ie d
e în
-gr
ijire
a c
opiil
or. [
UN
ICEF
]
• %
păr
inţi
lor
care
ben
efic
iază
de
pro
gram
e d
e ed
u-
caţi
e a
păr
inţi
lor
Situ
aţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
ecis
(25%
)•
Num
ărul
de
inst
ituţ
ii ed
ucaţ
iona
le c
are
ofer
ă p
ro-
gram
e d
e ed
ucaţ
ie a
păr
inţi
lor
Situ
aţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
iscu
tat
• Pr
opor
ţia
univ
ersi
tăţi
lor
ped
agog
ice
și a
col
egiil
or
care
au
intr
odus
pro
gram
e p
erfe
cţio
nate
de
educ
a-ţi
e a
păr
inţi
lor
și p
rogr
ame
de
inst
ruir
e ac
adem
ică
cont
inuă
a p
rofe
sori
lor
Situ
aţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
100
%
- Ev
alua
rea
pro
gram
elor
per
fecţ
iona
te
de
educ
aţie
a p
ărin
ţilo
r (20
09)
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 2
.2
Pers
oane
le
de
vârs
tă
rep
rod
ucti
vă
adop
tă c
omp
orta
men
te s
igur
e și
sol
i -ci
tă p
rod
use
de
sănă
tate
și i
nfor
maţ
ii în
dom
eniu
l HIV
/SID
A/I
TS ș
i săn
ătăţ
ii re
pro
duc
tive
.
• Pr
eval
enţa
con
trac
epti
velo
r a
cres
cut
cu 1
0%, c
on-
form
urm
ător
ilor
ind
icat
ori:
regi
une
rura
lă/u
rban
ă,
SSE
(în m
ăsur
a p
osib
ilită
ţilo
r);
Situ
a ţia
la m
omen
t: Se
afl
ă su
b s
upra
vegh
ere
la f
inel
e an
ului
200
4,
fem
ei:
- cu
ste
rile
te in
trau
teri
ne –
204
,066
-
folo
sesc
con
trac
epti
ve h
orm
onal
e –
72,6
12C
ontr
acep
tive
le h
orm
onal
e și
pre
zerv
ativ
ele
sunt
dis
-p
onib
ile î
n 90
% d
in i
nsti
tuţi
ile m
edic
ale
urb
ane,
co
mp
arat
iv c
u 24
% d
in in
stit
uţiil
e m
edic
ale
rura
le
(200
4)Sa
rcin
a: C
reșt
erea
rat
ei d
e p
reva
lenţ
ă a
cont
race
pti
ve-
lor c
u 10
%•
Prop
orţi
a p
erso
anel
or d
e vâ
rsta
15-
24 a
ni, c
apab
i-le
să
iden
tific
e co
rect
căi
le d
e tr
ansm
isie
a v
irus
ului
H
IV ș
i să
resp
ing
ă co
ncep
ţiile
gre
șite
, con
form
ur -
măt
orilo
r in
dic
ator
i: re
giun
e ru
rală
/urb
ană,
SSE
(în
m
ăsur
a p
osib
ilită
ţilo
r);
Situ
a ţia
la m
omen
t: 29
,1%
Sarc
ina:
90%
• Pr
opor
ţia
tine
rilo
r de
vârs
ta 1
5-24
ani
car
e au
anu
n-
ţat c
ă au
uti
lizat
pre
zerv
ativ
e în
tim
pul
ult
imei
rela
-ţi
i sex
uale
Situ
aţia
la m
omen
t: 71
%Sa
rcin
a: 9
0%
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
relo
r Ed
ucaţ
iei,
Tine
retu
lui ș
i Sp
ortu
lui;
Să-
nătă
ţii ș
i Pro
tecţ
iei S
ocia
le;
- St
atis
tici
ofic
iale
ale
Bir
oulu
i Naţ
iona
l d
e St
atis
tică
;-
Stud
iu p
rivi
nd s
ănăt
atea
și p
rob
lem
e -le
dem
ogra
fice
(200
5, 2
010)
; sau
Stu
-d
iul
de
ind
icat
ori
mul
tip
li în
cui
bur
i (M
ICS)
, sau
CBG
C (2
010)
- Ra
poar
te a
supr
a pr
ogre
selo
r rel
evan
te;
- Ev
aluă
ri re
leva
nte.
Risc
uri:
• D
ific
ulta
tea
de
a p
rezi
ce c
omp
orta
-m
entu
l un
or a
num
ite
cate
gor
ii, d
in
cauz
a ra
tei î
nalt
e a
mig
raţi
ei în
str
ăi-
năta
te•
Dif
icul
tate
a d
e a
cup
rind
e ti
neri
i car
e co
nsum
ă su
bst
anţe
• Cu
noaș
tere
a m
otiv
elor
de
utili
zare
a
pre
zerv
ativ
elor
în
tim
pul
act
ului
se-
xual
nu
înse
amnă
fol
osir
ea n
eces
ară
a ac
esto
ra (a
cun
oașt
e ≠
a fa
ce).
Pres
upun
eri:
• Pe
rsoa
nele
de
vârs
tă r
epro
duc
tivă
nu
au,
în p
reze
nt, c
omp
orta
men
te s
i-gu
re și
nu
solic
ită
pro
dus
e și
info
rma-
ţie
de
sănă
tate
suf
icie
nte
• N
u ex
istă
suf
icie
nte
serv
icii
pri
ete-
noas
e ti
neri
lor (
incl
. Ser
vici
i de
cons
i -lie
re ș
i tes
tare
con
fiden
ţial
ă vo
lunt
a-ră
pen
tru
HIV
/SID
A/I
TS) î
n ţa
ră•
Nu
exis
tă u
n si
stem
fun
cţio
nal p
en-
tru
logi
stic
ă și
mon
itori
zare
a p
rod
u-
selo
r de
sănă
tate
;
50
• Pr
edom
inar
ea/i
ncid
enţa
fum
ător
ilor,
conf
orm
ur-
măt
orilo
r in
dic
ator
i: vâ
rstă
, sex
, reg
iune
rur
ală/
ur-
ban
ă;Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
Mai
mul
t de
10%
de
tine
ri fu
mea
ză
și c
onsu
mă
alco
ol d
e 2-
3 or
i pe
săp
tăm
ână.
48,6
% b
ărb
aţi ș
i 3,1
% fe
mei
în g
rup
ul d
e vî
rsta
25-
44
ani f
umea
ză
18,9
% b
ărb
aţi ș
i 2,2
% f
emei
în g
rup
ul d
e vî
rstă
16-
24 fu
mea
zăSa
rcin
a: m
icșo
rare
a p
roce
ntul
ui d
e fu
măt
ori
• N
umăr
ul u
tiliz
ator
ilor
de
dro
guri
, con
form
vâr
stei
, se
xulu
i, re
giun
ii ru
rale
/urb
ane,
SSE
(în
măs
ura
po
-si
bili
tăţi
lor)
;•
Prop
orţi
a ut
iliza
tori
lor d
e al
cool
con
form
vîr
stei
, se-
xulu
i, re
giun
ii ru
rale
/urb
ane;
Situ
aţia
la m
omen
t: 78
,4%
a ti
neri
lor a
u m
ărtu
risi
t că
au
utili
zat a
lcoo
l cel
puţ
in o
dat
aSa
rcin
a: re
duc
erea
în ju
măt
ate
• G
rup
urile
de
risc
îna
lt d
e H
IV/S
IDA
d
isp
un d
e ac
ces
limit
at la
pro
gram
e d
e p
reve
nţie
și a
sist
enţă
• Ex
istă
o d
iscr
imin
are
a p
erso
anel
or
care
tră
iesc
cu
HIV
/SID
A l
a lo
cul
de
mun
că.
Pro
du
se2.
2.1
Ap
rob
area
și
aplic
area
la
scar
ă na
ţion
ală
a ca
dru
lui j
urid
ic ș
i re -
gula
tor c
u p
rivi
re la
YFH
S [S
ervi
-ci
i de
sănă
tate
pri
eten
oase
tin
e -ri
lor]
(con
cep
ţia
naţi
onal
ă cu
pri
-vi
re la
YFH
S, d
irec
tive
și s
tand
ar-
de
pen
tru
func
ţion
area
YF
HS,
si
stem
de
acre
dit
are,
mec
anis
-m
e fin
anci
are)
. [U
NIC
EF]
• N
umăr
ul fa
cilit
ăţilo
r ca
re o
feră
ser
vici
ile p
riet
enoa
se
tine
rilo
r;Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
12 C
entr
e d
e Să
năta
te P
riet
enoa
se
Tine
rilo
r Sa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is•
Prop
orţi
a ti
neri
lor,
în s
pec
ial c
elor
mai
vul
nera
bili
, ca
re u
tiliz
ează
ser
vici
i d
e să
năta
te, p
riet
enoa
se t
i -ne
rilo
r (p
entr
u p
rim
a d
ată
și d
e re
pet
ate
ori);
Situ
aţia
la m
omen
t: ur
mea
ză s
ă fie
dec
isSa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is•
Cad
rul
lega
l și
reg
ulat
or,
pri
vind
ser
vici
ile p
rie-
teno
ase
tine
rilo
r, es
te
adop
tat
și
imp
lem
enta
t (D
a/N
u)
2.2.
2 Ex
iste
nţa
unui
cad
ru p
otri
vit
de
pol
itic
i și a
func
ţion
ării
LMIS
[sis
-te
m i
nfor
maţ
iona
l d
e m
anag
e -m
entu
l log
isti
cii]
pen
tru
a as
igu
-ra
sec
urit
atea
Săn
ătăţ
ii Re
pro
-d
ucti
ve. [
UN
FPA
, OM
S]
• U
n si
stem
de
logi
stic
ă și
mon
itori
zare
a b
unur
ilor
med
ical
e op
eraţ
iona
le (D
a/N
u);
Situ
a ţia
la m
omen
t: nu
exi
stă
• Ex
iste
nţa
stra
tegi
ei R
HC
S [S
ecur
itat
ea s
ănăt
ăţii
re-
pro
duc
tive
] (D
a/N
u)Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Nu
51CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
2.2.
3 Pr
ogra
me
de
pre
veni
re ș
i tra
tare
a
HIV
/SID
A s
unt
pus
e la
dis
poz
i-ţi
a gr
upur
ilor
cu r
isc
spor
it ș
i în
spec
ial
grup
urilo
r vu
lner
abile
, in
clus
iv c
onsu
mat
orii
de
dro
gu-
ri i
ntra
veno
ase,
pra
ctic
ante
ale
se
xulu
i co
mer
cial
, b
ărb
aţii
care
p
ract
ică
sex
cu b
ărb
aţi,
mili
ta-
rii
și r
ecru
tii,
pop
ulaţ
ii m
obile
, co
pii
inst
ituţ
iona
lizaţ
i [U
NA
IDS,
PN
UD
, UN
ICEF
, OM
S, O
IM]
• Pr
opor
ţia
utili
zato
rilo
r d
e d
rogu
ri in
ject
abile
, car
e su
nt e
ligib
ili p
entr
u ut
iliza
rea
met
adon
ei;
• N
umăr
ul p
rogr
amel
or m
edic
ale
de
pro
filax
ie ș
i în
-gr
ijire
dir
ecţi
onat
e că
tre
grup
urile
de
risc
înal
t
2.2.
4 Si
ndic
atel
e și
cei
mai
mar
i ang
a -ja
tori
au
cap
acit
ăţi m
ai b
une
de
a p
rom
ova
pol
itic
ile c
upri
nză-
toar
e la
loc
ul d
e m
uncă
dre
pt
răsp
uns
la H
IV/S
IDA
axâ
ndu
-se
pe
pro
tecţ
ia c
ontr
a d
iscr
imin
ării
la l
ocul
de
mun
că.
[ILO
/IPE
C,U
-N
AID
S, IL
O/M
IGRA
NT]
• Pr
opor
ţia
într
epri
nder
ilor/
orga
niza
ţiilo
r ca
re
au
adop
tat p
rogr
ame/
met
ode
de
pre
veni
re a
HIV
/SID
A
în p
roto
coal
ele
de
la lo
cul d
e m
uncă
; •
Prop
orţi
a ad
oles
cenţ
ilor î
n gr
upur
ile d
e ri
sc c
are
au
par
tici
pat
în c
amp
aniil
e d
e p
reve
nire
a H
IV/S
IDA
și
pro
gram
e d
e să
năta
te•
Situ
aţia
la m
omen
t: ur
mea
ză s
ă fie
dec
isă
în 2
006
• O
bie
ctiv
ul:
2.2.
5 Se
rvic
ii d
e co
nsili
ere
și in
form
are
cu p
rivi
re la
săn
ătat
ea s
exua
lă ș
i re
pro
duc
tivă
și
pre
veni
rea
HIV
/SI
DA
/ITS
pen
tru
tine
ri s
unt
ex-
tins
e la
niv
el n
aţio
nal.
[UN
FPA
]
• Rat
a in
cid
enţe
i con
trac
epti
velo
rSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
68%
Sarc
ina:
78%
• Pr
eval
enţa
pre
zerv
ativ
elor
în g
rup
ul d
e vâ
rstă
15-
24
ani,
ulti
ma
rela
ţie
sexu
ală
fiind
cu
un p
arte
ner
care
nu
est
e p
erm
anen
t;Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
71%
Sarc
ina:
90%
• %
per
soan
elor
tin
ere
într
e 15
-24
ani,
cap
abile
să
iden
tific
e co
rect
căi
le d
e p
reve
nire
a t
rans
mis
iei v
i -ru
sulu
i HIV
pe
cale
sex
uală
și s
ă re
spin
gă c
ele
mai
la
rg r
ăsp
ând
ite
conc
epţi
i gre
șite
pri
vind
tra
nsm
isia
vi
rusu
lui H
IVSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
29,1
%Sa
rcin
a: 9
0%
52R
ezu
ltat
ul P
rog
ram
ulu
i de
Ţară
2.3
To
ţi c
etăţ
enii,
în
spec
ial
cei
vuln
era -
bili
, ben
efic
iază
de
un a
cces
ext
ins
la
asis
tenţ
ă m
edic
ală
de
baz
ă d
e b
ună
calit
ate.
* Ca
tego
riile
vul
nera
bile
inc
lud:
cop
ii,
fem
ei, s
ărac
i, re
fugi
aţi,
pers
oane
infe
c-ta
te ș
i afe
ctat
e de
HIV
/SID
A ș
i tub
ercu
-lo
ză, p
erso
ane
afec
tate
de
cele
mai
răs-
pând
ite m
alad
ii ne
infe
cţio
ase
(de
ex.,
afec
ţiuni
le m
enta
le, c
ance
rul c
ervi
cal ș
i m
amar
), cu
o a
tenţ
ie s
peci
ală
acor
da-
tă c
elor
car
e lo
cuie
sc în
regi
uni r
ural
e și
or
așe
mic
i.
• Ra
tele
de
acop
erir
e cu
ser
vici
ile m
edic
ale
de
baz
ă:
-
îngr
ijire
a an
tena
tală
,
- im
uniz
area
,
- p
erso
nal m
edic
al c
alif
icat
la n
aște
re,
-
cont
race
pti
ve,
-
cons
ilier
e si
test
are
volu
ntar
ă p
entr
u H
IV/S
IDA
,
- Se
rvic
ii p
riet
enoa
se ti
neri
lor
dup
ă: s
ex (d
acă
e ca
zul),
rura
l/ur
ban
,SS
E (în
măs
ura
pos
ibili
tăţi
lor)
Situ
aţia
la m
omen
t:
- în
griji
rea
ante
nata
lă:
• D
in n
umăr
ul t
otal
de
grav
ide,
car
e au
înt
reru
pt
grav
idit
atea
сon
sult
ate
de
gine
colo
g –
34,7
70 s
au
99,3
%•
Din
num
ăr g
ravi
de,
car
e au
înt
reru
pt
grav
idit
atea
au
fost
exa
min
ate
eco
graf
ic în
term
en 1
8-21
săp
tă-
mân
i ale
sar
cini
i - 2
9,17
8 sa
u 86
,0%
-
Imun
izar
ea:
• A
cop
erir
ea c
opiil
or c
u va
ccin
ări î
mp
otri
va d
ifte
riei
și
teta
nosu
lui c
opii
pân
ă la
1 a
n •
Vacc
inar
ea 3
3,26
7 co
pii
sau
96,1
%
împ
otri
va tu
sei c
onvu
lsiv
e co
pii
pân
ă la
1 a
n •
Vacc
inar
ea 3
3206
cop
ii sa
u 95
,9%
îm
pot
riva
hep
atit
ei v
iral
e B
cop
ii p
ână
la 1
an
• Va
ccin
area
34,
284
cop
ii sa
u 99
,0%
îm
pot
riva
pol
iom
ielit
ei c
opii
pân
ă la
1 a
n •
Vacc
inar
ea 3
3,27
0 co
pii
sau
96,1
%
împ
otri
va r
ujeo
lei,
orei
onul
ui,
rub
eole
i co
pii
pân
ă la
1 a
n •
Vacc
inar
ea 3
3,42
4 co
pii
sau
96,6
%
împ
otri
va tu
ber
culo
zei (
BCG
) cop
ii 0-
12 lu
ni
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
rulu
i Să
nătă
ţii ș
i Pro
tecţ
iei S
ocia
le;
- St
atis
tici
ofic
iale
ale
Bir
oulu
i Naţ
iona
l d
e St
atis
tică
;-
Stud
iu a
sup
ra s
ănăt
ăţii
și p
rob
lem
elor
d
emog
rafic
e (2
005,
201
0); s
au S
tud
iul
de
ind
icat
ori m
ulti
pli
în c
uib
uri (
MIC
S),
sau
CBG
C (2
010)
- D
ate
gen
erat
e d
e Si
stem
ul d
e su
pra
ve-
gher
e H
IV/S
IDA
de
gen
eraţ
ia a
dou
a;-
Rap
oart
e a
sup
ra p
rogr
esul
ui p
rob
le-
mel
or re
leva
nte;
- Ev
aluă
ri re
leva
nte;
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
rulu
i d
e Fi
nanţ
e-
Dat
e ad
min
istr
ativ
e a
com
pan
iei
de
asig
urăr
i med
ical
e
Risc
uri:
• Sc
him
bar
ea p
erso
anel
or n
umit
e în
fu
ncţi
i d
e d
eciz
ie l
a ni
vel
naţi
onal
/lo
cal
(mod
ific
area
pri
orit
ăţilo
r, ne
-ce
sita
tea
de
noi i
nstr
uiri
și a
cţiu
ni d
e lo
bb
y et
c.)
• D
ific
ulta
tea
de
a cu
pri
nde
cate
gor
ii-le
vul
nera
bile
(mig
raţi
e în
altă
, mun
-ci
în s
trăi
năta
te)
• C
arac
teru
l d
urab
il al
fin
anţă
rii p
en-
tru
tera
pii
spec
ific
e (s
uper
viza
rea
di-
rect
ă a
adm
inis
trăr
ii te
rap
iei
(DO
T),
tera
pie
ant
iret
rovi
rală
) în
viito
r, at
un-
ci c
ând
don
ator
ii se
vor
retr
age
• Es
te d
ific
il și
cos
tisi
tor
sub
asp
ectu
l b
anilo
r și t
imp
ului
de
a m
ăsur
a ca
pa-
cita
tea
per
soan
elor
car
e ia
u d
eciz
ii d
e a
adm
inis
tra
pro
gram
e in
ter-
sec-
tori
ale
de
cont
rol a
def
icie
nţel
or d
e m
icro
nutr
ienţ
iPr
esup
uner
i:•
Exis
tă p
erso
ane,
în s
pec
ial c
ele
mai
vu
lner
abile
, ca
re n
u b
enef
icia
ză d
e ac
ces
exti
ns l
a se
rvic
ii d
e să
năta
te
de
baz
ă d
e b
ună
calit
ate
• Su
nt n
eces
are
trat
amen
te a
ntir
etro
-vi
rale
și t
erap
ie D
OTS
pen
tru
per
soa -
nele
car
e tr
ăies
c cu
HIV
/SID
A ș
i pac
i-en
ţi T
B•
Este
nec
esar
ă ex
tind
erea
în v
iitor
la
scar
a ţă
rii a
pre
veni
rii t
rans
mit
erii
de
la m
amă
la c
opii
• Ex
istă
puţ
ine
serv
icii
inte
grat
e d
e ca
litat
e p
entr
u fe
mei
în
sărc
inat
e,
nou
-năs
cuţi
și c
opii
mic
i, in
clus
iv d
e ed
ucaţ
ie a
păr
inţi
lor
și m
obili
zare
co
mun
itar
ă
Pro
du
se:
2.3.
1 In
stru
men
te ș
i p
roce
se e
ficie
nte
de
bug
etar
e su
nt e
lab
orat
e p
en-
tru
pac
hetu
l de
baz
ă d
e b
enef
icii
cu p
rivi
re l
a se
rvic
iile
med
ical
e p
rim
are
și p
rogr
amel
e în
dom
e -ni
ul s
ănăt
ăţii
mam
ei ș
i cop
ilulu
i . [U
NIC
EF]
• %
de
aloc
aţii
/che
ltui
eli d
in p
arte
a st
atul
ui în
do
-m
eniu
săn
ătăţ
ii m
amei
și a
cop
ilulu
i:
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
ecis
• M
etod
e d
e b
uget
are
pen
tru
pro
gram
ele
în d
ome-
niul
săn
ătăţ
ii m
amei
și a
cop
ilulu
i (im
uniz
area
, nu
-tr
iţia
, etc
.) el
abor
ate
și f
olos
ite
pen
tru
a în
regi
stra
p
rogr
esul
Situ
a ţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
ecis
53CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
2.3.
2 Si
stem
e ad
iţio
nale
de
sup
rave
-gh
ere
a să
nătă
ţii m
amei
și c
opi-
lulu
i/as
iste
nţei
med
ical
e p
rim
a-re
, se
pun
în f
uncţ
iune
în v
ede -
rea
spor
irii
efic
acit
ăţii
serv
iciil
or
inte
grat
e d
e în
griji
re p
entr
u co
-p
ii și
fem
ei. [
UN
ICEF
]
• In
dic
ator
ii d
e p
erfo
rman
ţă s
unt s
tab
iliţi
și c
ostu
rile
d
e su
pra
vegh
ere
det
erm
inat
e (D
a/N
u)
Situ
aţia
la m
omen
t: nu
exi
stSa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is•
% d
e se
rvic
ii d
e su
pra
vegh
ere
elab
orat
e și
dir
ecţi
o-
nate
în s
iste
mel
e ex
iste
nte
de
mon
itori
zare
a c
alit
ă-ţi
i (as
igur
are,
acr
edit
are,
lice
nţie
re)
Situ
aţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
ecis
2.3.
3 Se
form
ulea
ză ș
i se
pun
în o
per
a -re
pol
itic
i baz
ate
pe
dat
e, in
clu
-si
v st
and
ard
ele
de
îngr
ijire
, pen
-tr
u as
iste
nţă
med
ical
ă a
Mam
ei
și C
opilu
lui,
celo
r mai
răsp
ând
ite
bol
i nec
onta
gioa
se, ș
i TB.
[OM
S]
• Pr
opor
ţia
pre
stat
orilo
r se
rvic
iilor
de
sănă
tate
, car
e im
ple
men
teaz
ă in
terv
enţi
i ef
icie
nte
din
pun
ct d
e ve
der
e al
cos
tulu
i și b
azat
e p
e d
ovez
i, în
leg
ătur
ă cu
se
rvic
iile
ce ţi
n d
e să
năta
tea
mam
ei ș
i a c
opilu
lui;
2.3.
4 Lu
crăt
orii
din
sis
tem
ul d
e as
is-
tenţ
ă m
edic
ală
pri
mar
ă și
-au
per
fecţ
iona
t ap
titu
din
ile p
entr
u a
put
ea o
feri
ser
vici
i int
egra
te d
e ca
litat
e fe
mei
lor
însă
rcin
ate,
co
-p
iilor
și
adol
esce
nţilo
r, in
clus
iv
cons
ilier
e . [U
NIC
EF]
• %
pre
stat
orilo
r d
e se
rvic
ii d
e să
năta
te c
are
ofer
ă se
rvic
ii in
tegr
ate
de
calit
ate,
incl
usiv
ser
vici
i de
con
-si
liere
, fem
eilo
r îns
ărci
nate
în d
omen
iile-
chei
eSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
iscu
tat î
n 20
06Sa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is în
200
6
2.3.
5 Se
pun
la d
isp
oziţ
ie p
e sc
ară
na-
ţion
ală
pro
gram
e d
e p
reve
ni-
re a
tra
nsm
iter
ii H
IV/S
IDA
de
la
mam
ă la
făt
și î
ngri
jire
gen
eral
ă,
spri
jinul
și t
rata
men
tul c
opiil
or ș
i m
amel
or in
fect
ate
cu H
IV.
[U
NIC
EF, O
MS]
• N
umăr
ul c
opiil
or o
rfan
i și
vul
nera
bili
în
faţa
HIV
/SI
DA
, car
e p
rim
esc
susţ
iner
e d
e b
ază
grat
uită
din
m
ediu
l ext
ern
;Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
ecis
în 2
006
Sarc
ina:
cel
puţ
in 8
0%•
Prop
orţi
a co
piil
or in
fect
aţi d
e vi
rusu
l HIV
, car
e p
ri-
mes
c te
rap
ie a
ntir
etro
vira
lă;
Situ
a ţia
la m
omen
t: 10
0%Sa
rcin
a: 1
00%
• Po
nder
ea f
emei
lor
infe
ctat
e cu
vir
usul
HIV
car
e se
hr
ănes
c ar
tific
ial
Situ
a ţia
la m
omen
t: 10
0%Sa
rcin
a: 1
00%
•
Num
ărul
/pro
por
ţia
faci
lităţ
ilor
de
sănă
tate
ca
re
ofer
ă C
TVC
pen
tru
serv
iciil
e ce
ţin
de
HIV
/SID
A c
a p
arte
a în
griji
rii a
nten
atal
eSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
eter
min
atO
biec
tiv: 1
00%
54
2.3.
6 Tr
atam
ent
cup
rinz
ător
, în
griji
re
și s
usţi
nere
pen
tru
toat
e p
erso
a-ne
le c
are
trăi
esc
cu H
IV/S
IDA
și
TB. [
OM
S, U
NA
IDS]
• N
r. și
tip
ul f
acili
tăţi
lor
/ p
rogr
amel
or/
serv
iciil
or,
ofer
ite
per
soan
elor
car
e tr
ăies
c cu
HIV
/SID
A;
• N
r. p
erso
anel
or i
nfec
tate
și
afec
tate
de
HIV
/SID
A,
care
ben
efic
iază
de
serv
icii
de
îngr
ijire
și s
usţi
nere
(c
onfo
rm ti
pul
ui s
ervi
ciul
ui d
e su
sţin
ere)
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
esti
mat
iv 1
000
• N
umăr
ul/p
rop
orţi
a p
erso
anel
or H
IV p
ozit
ive,
elig
i-b
ile la
tra
tam
entu
l ant
iret
rovi
ral (
conf
orm
urm
ăto
-ri
lor i
ndic
ator
i: se
x, re
giun
e ur
ban
ă/ru
rală
);•
Num
ărul
cop
iilor
răm
ași
orfa
ni ș
i af
ecta
ţi d
e H
IV/
SID
A c
are
pri
mes
c su
sţin
ere
din
ext
erio
r;•
Pond
erea
cop
iilor
infe
ctaţ
i cu
viru
sul H
IV c
are
pri
-m
esc
tera
pie
ant
iret
rovi
rală
2.3.
7 Se
rvic
ii re
pro
duc
tive
cu
pri
nză -
toar
e, s
tand
ard
e și
mec
anis
me
de
sup
rave
gher
e su
nt i
nteg
rate
în
sis
tem
ul d
e as
iste
nţă
med
ica-
lă p
rim
ară
și m
ater
nită
ţi,
incl
u-
siv
serv
iciil
e p
rest
ate
de
sect
orul
p
riva
t. [U
NFP
A]
• N
r. un
ităţ
ilor d
e ac
ord
are
a se
rvic
iilor
med
ical
e p
ri-
mar
e, c
e of
eră
serv
icii
calit
ativ
e ce
ţin
de
sănă
tate
a re
pro
duc
erii
Situ
aţia
la m
omen
t: 20
04 -
47•
Prop
orţi
a m
edic
ilor d
e fa
mili
e ca
re o
feră
ser
vici
i de
cons
ilier
e, d
iagn
osti
c și
fac
trim
iter
i la
sănă
tate
a re
-p
rod
ucer
ii și
pla
nific
area
fam
iliei
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
2004
- 85
02.
3.8
Min
iste
rul
Sănă
tăţi
i și
Pro
tecţ
iei
Soci
ale
are
cap
acit
ăţi
mai
bun
e p
entr
u el
abor
area
p
lanu
rilo
r st
rate
gice
și i
mp
lem
enta
rea
pro
-gr
amel
or in
ters
ecto
rial
e d
e co
n-
trol
al
def
icit
ului
de
sub
stan
ţe
mic
ronu
trit
ive.
[UN
ICEF
]
• Pl
anul
de
îmb
ogăţ
ire
a fă
inei
cu
fier ș
i aci
d fo
lic;
Situ
a ţia
la m
omen
t: 0
Sarc
ina:
ad
opta
rea
pla
nulu
i•
% d
inam
icii
a al
ocaţ
iilor
/che
ltui
elilo
r st
atul
ui p
en-
tru
pro
gram
ele
de
cont
rol a
l def
icit
ului
de
sub
stan
-ţe
mic
ronu
trit
ive
Situ
aţia
la m
omen
t: ur
mea
ză s
ă fie
dec
isSa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is•
Prop
orţi
a fa
mili
ilor c
are
cons
umă
sare
a ad
ecva
t io
-d
ată;
Situ
aţia
la m
omen
t: 59
%; l
ocal
ităţ
ile r
ural
e (4
8%) ș
i ur-
ban
e (7
6%)
Sarc
ina:
90%
55CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 2
.4
C
ateg
oriil
e vu
lner
abile
ben
efic
iază
de
un a
cces
mai
larg
la s
ervi
cii c
alit
ativ
e d
e p
rote
cţie
soc
ială
, in
clus
iv s
iste
me
de
solu
ţion
are
și r
ăsp
uns
la c
azur
i de
viol
enţă
, ab
uz, e
xplo
atar
e și
dis
crim
i-na
re.
• Ex
iste
nţa
unui
sis
tem
reg
ulat
oriu
pen
tru
asi
gura
-re
a se
rvic
iilor
de
pro
tecţ
ie ș
i răs
pun
s la
pro
ble
mel
e d
e vi
olen
ţă, a
buz
, exp
loat
are
și d
iscr
imin
are;
• N
umăr
ul ș
i car
acte
rul n
oilo
r pro
gram
e și
faci
lităţ
i ce
ofer
ă se
rvic
ii d
e p
rote
cţie
și r
ăsp
uns
la p
rob
lem
ele
de
viol
enţă
, ab
uz, e
xplo
atar
e și
dis
crim
inar
e;
- D
ate
adm
inis
trat
ive
ale
Min
iste
ru-
lui S
ănăt
ăţii
și P
rote
cţie
i Soc
iale
;-
Stat
isti
ci o
ficia
le a
le B
irou
lui N
aţi-
onal
de
Stat
isti
că;
- St
udiu
pri
vind
sănă
tate
a și
pro
ble
-m
ele
dem
ogra
fice
(200
5,
2010
); sa
u St
udiu
l d
e in
dic
ator
i m
ulti
pli
în c
uib
uri (
MIC
S) (2
010)
;-
Stud
ii și
cer
cetă
ri s
pec
ific
e;-
Rap
oart
e as
upra
pro
gres
elor
rele
-va
nte;
- Ev
aluă
ri re
leva
nte;
- D
ate
adm
inis
trat
ive
elab
orat
e d
e că
tre
Poliţ
ie, M
inis
teru
l de
Inte
rne,
M
inis
teru
l Să
nătă
ţii
și P
rote
cţie
i So
cial
e, M
inis
teru
l Jus
tiţi
ei
Risc
uri:
• Es
te d
ific
il și
cos
tisi
tor
de
a m
ăsur
a cu
noșt
inţe
le ș
i dep
rind
erile
oam
enilo
r•
Mai
mul
ţi a
ctor
i re
leva
nţi
imp
licaţ
i în
p
rote
cţia
soc
ială
– o
coo
rdon
are
slab
ă în
tre
ei ș
i înt
re d
iver
se s
ecto
are
• D
ific
ulta
tea
de
a id
enti
fica
și d
efin
i cla
r to
ate
per
soan
ele
și c
ateg
oriil
e vu
lner
a-b
ile, d
ator
ită
mig
raţi
ei, d
iscr
imin
ării
etc.
• S
olic
ită
tim
p ș
i ad
esea
est
e d
ific
il d
e a
mod
ific
a ca
dru
l leg
al în
tr-u
n d
omen
iu•
Este
nev
oie
de
rela
tiv
mul
t ti
mp
pen
tru
a ob
serv
a o
schi
mb
are
de
com
por
ta-
men
t p
e un
eșa
ntio
n re
pre
zent
ativ
de
pop
ulaţ
iePr
esup
uner
i:•
Cat
egor
iile
vuln
erab
ile d
isp
un d
e ac
ces
limit
at la
ser
vici
i de
pro
tecţ
ie s
ocia
lă d
e ca
litat
e•
Legi
slaţ
ia ș
i re
glem
entă
rile
loc
ale
nu
sunt
suf
icie
nt d
e b
une
pen
tru
a so
luţi
o-
na a
dec
vat m
ajor
itat
ea p
rob
lem
elor
so
-ci
ale
și a
răsp
und
e fo
rmel
or d
e ab
uz•
Aut
orit
ăţile
și
spec
ialiș
tii
loca
li d
isp
un
de
cuno
știn
ţe ș
i ab
ilită
ţi r
elat
iv s
lab
e p
entr
u id
enti
ficar
ea, p
reve
nire
a și
com
-b
ater
ea t
utur
or f
orm
elor
de
viol
enţă
, ab
uz, e
xplo
atar
e și
dis
crim
inar
e•
Serv
iciil
e d
e p
rote
cţie
soc
ială
ar
put
ea
solu
ţion
a, în
com
ple
x,
pro
ble
mel
e ab
uzul
ui, d
iscr
imin
ării,
vio
len
-ţe
i etc
.
Pro
du
se:
2.4.
1 A
utor
ităţ
ile l
ocal
e și
sp
ecia
liști
i, în
sp
ecia
l cei
din
dom
eniu
l pro
-te
cţie
i soc
iale
și m
enţi
neri
i ord
i-ni
i d
e d
rep
t, p
osed
ă cu
noșt
inţe
și
ab
ilită
ţi m
ai b
une
de
iden
tifi
-ca
re, p
reve
nire
și
răsp
uns
în c
a-zu
l m
unci
i și
exp
loat
ării
cop
iilor
și
tra
ficul
ui d
e co
pii.
(IL
O/
IPEC
, O
IM, U
NH
CR,
ILO
/MIG
RAN
T)
• N
r. și
tip
ul p
rofe
sion
iști
lor c
e of
eră
serv
icii
de
reab
i-lit
are
și re
inte
grar
e p
entr
u vi
ctim
ele
abuz
ului
, neg
li-je
nţei
și e
xplo
atăr
ii;
• N
r. ca
teg
oriil
or a
fect
ate
(vic
tim
e al
e ab
uzul
ui, n
e-gl
ijenţ
ei ș
i ex
plo
atăr
ii) r
eab
ilita
te ș
i re
inte
grat
e cu
su
cces
; •
Nr.
traf
ican
ţilo
r con
dam
naţi
;•
Nr.
și t
ipul
pro
fesi
oniș
tilo
r ce
pos
edă
cuno
știn
ţe ș
i ab
ilită
ţi p
entr
u a
pre
veni
și a
bor
da
aban
don
ul c
o-
pilu
lui;
• N
r. co
piil
or î
n co
nflic
t cu
leg
ea c
e b
enef
icia
ză d
e m
ăsur
i alt
erna
tive
;•
Nr.
și c
upri
nder
ea c
u se
rvic
ii d
isp
onib
ile v
icti
mel
or
viol
enţe
i baz
ate
pe
gen
•
Nr.
refu
giaţ
ilor ș
i sol
icit
anţi
lor d
e az
il ca
re b
enef
icia
-ză
de
o le
gisl
aţie
am
elio
rată
2.4.
2 S
tab
ilire
a m
ecan
ism
elor
de
pre
-ve
nire
și
p
rote
cţie
p
entr
u re
-d
ucer
ea v
iole
nţei
pe
mot
ive
de
apar
tene
nţă
la g
en. [
UN
FPA
, ILO
/M
IGRA
NT]
• Se
rvic
ii d
e p
rote
cţie
pen
tru
red
ucer
ea v
iole
nţei
în
baz
ă d
e g
en s
unt
incl
use
în p
ache
tul
de
ben
efic
ii of
erit
e p
rin
inte
rmed
iul a
sigu
rări
i med
ical
e (D
a/N
u)Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Nu
• Re
duc
erea
caz
urilo
r de
viol
enţă
dom
esti
căSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
ecis
Sarc
ina:
red
ucer
ea c
u 10
%
2.4.
3 C
apac
itat
e in
stit
uţio
nală
per
fecţ
i -on
ată
la n
ivel
naţ
iona
l și d
e ra
ion
(de
a g
esti
ona
și d
esfă
șura
pro
ce-
sul d
e re
form
ă a
sect
orul
ui s
ocia
l și
) de
a d
ezvo
lta
serv
iciil
e so
cial
e p
entr
u co
pii .
[UN
ICEF
, PN
UD
]
• U
n nu
măr
de
serv
icii
soci
ale
pre
stat
e co
piil
or s
ă fu
ncţi
onez
e la
niv
el lo
cal ș
i naţ
iona
l Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
lipsa
ser
vici
ilor p
entr
u co
pii
la s
cară
na
ţion
ală
Sarc
ina:
va
fi d
eter
min
at în
200
6•
Un
șir
de
lucr
ător
i soc
iali
să f
ie a
ngaj
aţi l
a ni
vel d
e ra
ion
și s
ate
Situ
aţia
la m
omen
t: lip
sa lu
crăt
orilo
r so
cial
i ce
ar lu
cra
cu c
opiii
și f
amili
ile a
cest
ora
la s
cară
naţ
iona
lă
Sarc
ina:
va
fi d
eter
min
at în
200
6
562.
4.4
Un
cad
ru ju
rid
ic ș
i reg
ulat
or p
er-
fecţ
iona
t p
entr
u p
rest
area
sp
riji-
nulu
i fam
ilial
și s
ervi
ciilo
r so
cial
e p
entr
u co
pii
la n
ivel
de
com
uni-
tate
. [U
NIC
EF]
• Să
fie
amen
dat
e o
seri
e d
e le
gi ș
i reg
ulam
ente
; Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
lipsa
pre
ved
erilo
r ju
rid
ice
și n
or-
mat
ive
pri
vind
sp
rijin
ul f
amili
al ș
i ser
vici
ile s
ocia
le
baz
ate
pe
com
unit
ate
pre
stat
e co
piil
or
Sarc
ina:
va
fi d
eter
min
at în
200
6•
Prop
orţi
a p
rest
ator
ilor
de
serv
icii
ce v
or p
une
în
aplic
are
pre
ved
erile
mod
ific
ate
Situ
aţia
la m
omen
t Sp
ecia
liști
i ce
pre
stea
ză s
ervi
cii s
o-
cial
e p
entr
u co
pii
lucr
ează
făr
ă a
avea
pre
ved
erile
m
odif
icat
e Sa
rcin
a: P
reve
der
ile m
odif
icat
e să
fie
aplic
ate
de
cătr
e to
ate
cate
gor
iile
de
spec
ialiș
ti c
e p
rest
ează
ser
vici
i so
cial
e co
piil
or; p
erso
nalu
l ce
acti
veaz
ă în
dom
eni-
ul p
rest
ării
serv
iciil
or p
entr
u co
pii
să p
oată
să
aplic
e p
reve
der
ile m
odif
icat
e2.
4.5
Mec
anis
mel
e fin
anci
are
de
pre
s -ta
re a
ser
vici
ilor
soci
ale
cop
iilor
în
cura
jeaz
ă tr
imit
erea
la s
pri
jinul
fa
mili
al ș
i ser
vici
ile la
niv
el d
e co
-m
unit
ate .
[UN
ICEF
]
• Ra
por
tul
finan
ciar
înt
re î
ngri
jirea
rez
iden
ţial
ă și
sp
rijin
ul fa
mili
al /s
ervi
ciile
baz
ate
pe
com
unit
ate
Situ
aţia
la m
omen
t: va
fi d
eter
min
at în
200
6Sa
rcin
a: v
a fi
det
erm
inat
în 2
006
2.4.
6 Pr
oced
uri/
mec
anis
me
de
mon
i-to
riza
rea
în
ved
erea
p
reve
niri
i se
par
ării
cop
iilor
de
med
iul f
ami -
lial ș
i vio
lenţ
ei îm
pot
riva
cop
iilor
ex
iste
nte
la n
ivel
de
com
unit
ăţi.
[UN
ICEF
]
• Ra
por
tul
într
e as
iste
nţa
med
ical
ă la
dom
icili
u și
se
rvic
ii d
e să
năta
te la
niv
el d
e co
mun
itat
e, in
clus
iv
și s
usţi
nere
a fa
mili
eiSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să
fie d
ecis
in 2
006
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
ecis
in 2
006
• N
umăr
ul c
azur
ilor î
nreg
istr
ate
de
viol
enţă
împ
otri
-va
cop
iilor
Situ
a ţia
la m
omen
t: ur
mea
ză s
ă fie
dec
is in
200
6Sa
rcin
a: u
rmea
ză s
ă fie
dec
is in
200
62.
4.7
Spec
ialiș
tii
în
dom
eniu
l p
rote
c -ţi
ei c
opilu
lui
și l
ucră
tori
i so
cial
i au
dep
rind
eri p
erfe
cţio
nate
de
a p
reve
ni s
epar
area
cop
iilor
de
fa-
mili
ile lo
r și
a r
eint
egra
cop
iii in
-st
ituţ
iona
lizaţ
i în
fam
ilii
și î
n co
-m
unit
ate.
[UN
ICEF
]
• Pr
opor
ţia
spec
ialiș
tilo
r în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei c
opi-
lulu
i în
star
e să
pre
vină
sep
arar
ea c
opiil
or d
e fa
mili
i-le
lor ș
i să-
i re
inte
grez
e în
com
unit
ate
Situ
aţia
la m
omen
t: sp
ecia
liști
i în
dom
eniu
l pro
tecţ
iei
cop
ilulu
i nu
pos
edă
cap
acit
ăţile
nec
esar
e d
e p
reve
-ni
re s
i rei
nteg
rare
Sarc
ina:
spec
ialiș
tii î
n d
omen
iul p
rote
cţie
i cop
ilulu
i pot
să
pre
stez
e se
rvic
ii ad
ecva
te fa
mili
ilor n
evoi
așe
2.4.
8 C
apac
itat
e m
ai b
ună
a in
stit
uţiil
or
acad
emic
e d
e p
red
are
a d
isci
pli -
nei l
ucru
lui s
ocia
l . [U
NIC
EF]
• Ex
istă
un
num
ăr s
ufic
ient
de
resu
rse
uman
e și
pla
-nu
rile
de
învă
ţăm
ânt
univ
ersi
tar
acop
ă su
bie
cte
re-
feri
toar
e la
pro
tecţ
ia c
opilu
lui ș
i fam
iliei
Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
urm
ează
să fi
e de
cis
Sarc
ina:
urm
ează
să
fie d
ecis
57CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
2.4.
9 A
utor
ităţ
ile n
aţio
nale
și l
ocal
e p
ot
să m
onito
rize
ze ș
i să
ana
lizez
e m
ai b
ine
situ
aţia
cop
iilor
exp
uși
risc
ului
, să
stab
ileas
că p
rior
ităţ
i și
să f
acă
pla
nuri
pe
baz
ă d
e d
ate.
[U
NIC
EF]
• Pr
opor
ţia
per
sona
lulu
i ce
ar p
utea
să
mon
itori
ze-
ze ș
i să
anal
izez
e si
tuaţ
ia c
opiil
or e
xpuș
i ris
culu
i, să
st
abile
ască
pri
orit
ăţi ș
i să
facă
pla
nuri
pe
baz
ă d
e d
ate
în c
onfo
rmit
ate
cu p
roce
dur
a st
and
ard
Situ
aţia
la m
omen
t: lip
sa p
roce
dur
ii st
and
ard
pen
tru
eval
uare
a și
mon
itori
zare
a si
tuaţ
iilor
cop
iilor
și f
a-m
iliilo
r; lip
sa u
nui
orga
n ce
ntra
l ce
ar
mon
itori
za
func
ţion
area
pre
stat
orilo
r de
serv
icii
Sarc
ina:
ser
vici
ile s
ocia
le p
entr
u co
pii
să f
ie m
onito
ri-
zate
cor
esp
unză
tor
în b
aza
pro
ced
urilo
r st
and
ard
exis
tent
e 2.
4.10
Fam
iliile
și
com
unit
ăţile
cun
osc
mai
bin
e, a
tât t
eore
tic
cât ș
i pra
c -ti
c, m
odul
de
a p
reve
ni s
epar
area
co
piil
or d
e m
ediu
l fam
ilial
.
[UN
ICEF
]
• Ra
por
tul î
ntre
îngr
ijire
a d
e ti
p re
zid
enţi
al ș
i la
nive
l d
e co
mun
itat
e, in
clus
iv s
pri
jinul
fam
ilial
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
va fi
det
erm
inat
Sarc
ina:
va
fi d
eter
min
at
2.4.
11
Un
cad
ru ju
rid
ic, d
e p
olit
ici ș
i re-
gula
tor
îmb
unăt
ăţit
pen
tru
a in
-te
rzic
e or
ice
form
ă d
e vi
olen
ţă
împ
otri
va c
opiil
or, î
n sp
ecia
l vio
-le
nţa
în fa
mili
e. [U
NIC
EF, P
NU
D]
• U
n și
r de
legi
, pol
itici
și r
egul
amen
te m
odifi
cate
; Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
lipsa
pol
itic
ilor ș
i pre
ved
erilo
r jur
i-d
ice
cu p
rivi
re la
măs
urile
de
inte
rdic
ţie
și p
uner
e în
ap
licar
e în
caz
uri d
e vi
olen
ţă îm
pot
riva
cop
iilor
, în
spec
ial v
iole
nţa
în fa
mili
e Sa
rcin
a: v
a fi
det
erm
inat
în 2
006
• Pr
opor
ţia
spec
ialiș
tilo
r p
entr
u p
uner
ea în
ap
licar
e a
norm
elor
de
dre
pt
și a
cel
or d
in d
omen
iul s
ocia
l ca
re a
plic
ă p
reve
der
ile m
odif
icat
e Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Spec
ialiș
tii c
e lu
crea
ză c
u co
piii
și
fam
iliile
exp
use
risc
ului
nu
au n
iște
pre
ved
eri s
pe -
cific
e d
upă
care
s-a
r co
nduc
e p
rivi
nd i
nter
zice
rea
și p
enal
izar
ea v
iole
nţei
împ
otri
va c
opiil
or în
sân
ul
fam
iliei
Sa
rcin
a: P
reve
deril
e m
odifi
cate
sun
t ap
licat
e de
căt
re
toat
e ca
tego
riile
de
spec
ialiș
ti ce
lucr
ează
cu
cop
iii
și f
amili
ile e
xpus
e ris
culu
i; sp
ecia
liști
i ști
u să
ap
lice
pre
ved
erile
mod
ific
ate
2.4.
12
Proc
edur
ile d
e in
vest
igar
e în
sec
-to
arel
e d
e m
enţi
nere
a o
rdin
ii d
e d
rep
t, ju
dic
iar,
(med
ical
) și
soc
ial
resp
ectă
dre
ptu
rile
cop
iilor
vic
ti-
me
ale
viol
enţe
i . [U
NIC
EF]
• Sp
ecia
liștii
sunt
inst
ruiţi
să
se o
cupe
de
cazu
rile
copi
i-lo
r vic
time
ale
viol
enţe
i res
pect
ându
-le d
rept
urile
Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
lipsa
ins
trui
rilo
r sp
ecif
ice
pen
tru
spec
ialiș
tii c
e se
ocu
pă
de
cazu
rile
cop
iilor
vic
tim
e al
e vi
olen
ţei
58Sa
rcin
a: v
a fi
det
erm
inat
• Le
gile
și r
egul
amen
tele
să
conţ
ină
nișt
e p
roce
du
-ri
/măs
uri
spec
ific
e p
entr
u sp
ecia
liști
i în
dom
eniu
l p
uner
ii în
ap
licar
e a
legi
slaţ
iei,
jud
icia
r, m
edic
al ș
i so
cial
cu
pri
vire
la m
odul
în c
are
ei tr
ebui
e să
trat
e-ze
cop
iii v
icti
me
ale
viol
enţe
i Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
lipsa
uno
r p
reve
der
i sp
ecif
ice
cu
refe
rire
trat
area
cop
iilor
vic
tim
e al
e vi
olen
ţei
Sarc
ina:
va
fi d
eter
min
at2.
4.13
A
utor
ităţ
ile
naţi
onal
e și
lo
cale
p
ot s
ă d
epis
teze
, mon
itori
zeze
și
să ra
por
teze
mai
bin
e ca
zuri
le d
e vi
olen
ţă îm
pot
riva
cop
iilor
, inc
lu-
siv
de
traf
ic d
e co
pii.
[UN
ICEF
]
• Pr
opor
ţia
per
sona
lulu
i ce
pot
să
dep
iste
ze, m
oni-
tori
zeze
și s
ă ra
por
teze
cu
pri
vire
la c
azur
ile d
e vi
o-
lenţ
ă îm
pot
riva
cop
iilor
, inc
lusi
v d
e tr
afic
de
cop
ii Si
tuaţ
ia l
a m
omen
t: lip
sa p
roce
dur
ilor
de
dep
ista
re,
mon
itori
zare
și r
apor
tare
cu
pri
vire
la c
azur
ile d
e vi
-ol
enţă
împ
otri
va c
opiil
or, i
nclu
siv
de
traf
ic d
e co
pii
Sarc
ina:
caz
urile
de
viol
enţă
împ
otri
va c
opiil
or, i
nclu
-si
v tr
afic
de
cop
ii, s
ă fie
dep
ista
te, m
onito
riza
te ș
i ra
por
tate
de
cătr
e au
tori
tăţi
într
-un
mod
cor
esp
un-
zăto
r 2.
4.14
Sp
ecia
liști
i în
dom
eniu
l m
enţi
-ne
rii o
rdin
ii d
e d
rep
t și
cei
soc
iali
au p
erfe
cţio
nat d
epri
nder
ile d
e a
pre
veni
, d
epis
ta,
iden
tific
a și
ri -
pos
ta la
vio
lenţ
a îm
pot
riva
cop
ii-lo
r, în
sp
ecia
l vio
lenţ
a în
fam
ilie .
[U
NIC
EF]
• %
de
com
unit
ăţi s
ă ai
bă
per
sona
l cal
ific
at c
e ar
ști
să
luc
reze
cu
fam
iliile
vul
nera
bile
și
să a
bor
dez
e p
rob
lem
a vi
olen
ţei î
n fa
mili
e Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
lipsa
uno
r ser
vici
i sp
ecia
lizat
e p
en-
tru
a ab
ord
a p
rob
lem
ele
viol
enţe
i, ab
uzul
ui îm
po
-tr
iva
cop
iilor
, în
spec
ial î
n fa
mili
e Sa
rcin
a: a
utor
ităţ
ile lo
cale
la n
ivel
de
sate
să
aib
ă lu
-cr
ător
i soc
iali/
spec
ialiș
ti în
pro
tecţ
ia c
opilu
lui c
e ar
lu
cra
cu c
ateg
oriil
e d
e fa
mili
i și c
opii
care
au
nevo
ie
de
pro
tecţ
ie c
ontr
a vi
olen
ţei ș
i neg
lijăr
ii N
umăr
ul d
e ca
zuri
înr
egis
trat
e/ra
por
tate
/sol
uţio
nate
d
e vi
olen
ţă în
cad
rul s
iste
mul
ui
2.4.
15
Elab
orar
ea/p
uner
ea în
func
ţiun
e a
serv
iciil
or s
pec
ializ
ate
pen
tru
pro
tecţ
ia ș
i re
abili
tare
a co
piil
or
vict
ime
ale
viol
enţe
i . [U
NIC
EF]
• Să
fie
sta
bili
tă p
rop
orţi
a se
rvic
iilor
sp
ecia
lizat
e p
entr
u p
rote
cţia
și r
ecup
erar
ea c
opiil
or v
icti
me
ale
viol
enţe
i Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
lipsa
ser
vici
ilor s
pec
ializ
ate
pen
tru
pro
tecţ
ia ș
i rec
uper
area
pe
într
eg te
rito
riu
al ţ
ării
a co
piil
or v
icti
me
ale
viol
enţe
i Sa
rcin
a: v
a fi
det
erm
inat
2.4.
16
Fam
iliile
și c
omun
ităţ
ile c
unos
c m
ai b
ine
și a
u și
pra
ctic
i m
ai
bun
e d
e a
pre
veni
vio
lenţ
a îm
po
-tr
iva
cop
iilor
, în
sp
ecia
l vi
olen
ţa
în fa
mili
e . [U
NIC
EF]
• Im
ple
men
tare
a un
ui ș
ir de
cam
pan
ii de
com
unic
are
Situ
aţia
la
mom
ent:
viol
enţa
tra
diţ
iona
l ac
cep
tată
în
fam
ilii c
a m
ăsur
ă d
e ed
ucar
e Sa
rcin
a: v
iole
nţa
să f
ie s
upus
ă cr
itic
ii în
soc
ieta
te, a
ti-
tud
ini s
chim
bat
e
59CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Dom
eniu
l de
coop
erar
e: D
ezvo
ltar
e re
gion
ală
și lo
cală
Rez
ult
ate
Ind
icat
ori ș
i niv
elul
iniţ
ial
Surs
e d
e ve
rific
are
Risc
uri ș
i pre
sup
uner
i
Rez
ult
atu
l 3 U
ND
AF
Căt
re a
nu
l 20
11,
cate
go
riile
vu
lne-
rab
ile d
in lo
calit
ăţile
săr
ace
rura
le ș
i u
rban
e vo
r re
sim
ţi b
enef
iciu
l op
or-
tun
ităţ
ilor
un
ei
dez
volt
ări
soci
al-
eco
no
mic
e d
ura
bile
dat
ori
tă u
no
r p
olit
ici
reg
ion
ale
și l
oca
le a
dec
va-
te,
imp
lem
enta
te d
e A
dm
inis
traţ
ii-
le P
ub
lice
Loca
le (A
PL)
și p
arte
ner
i.
• Niv
elul
săr
ăcie
i ab
solu
te ș
i ext
rem
e:•
la n
ivel
naţ
iona
l•
în m
ediu
l rur
al•
în o
rașe
mic
i•
în o
rașe
• C
oefic
ient
ul G
ini,
baz
at p
e co
nsum
pe
cap
de
locu
i -to
r (re
lati
v)Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
(200
4)N
ivel
ul s
ărăc
iei a
bso
lute
și e
xtre
me:
•
la n
ivel
naţ
iona
l – 2
6,5%
și
14,7
%•
în m
ediu
l rur
al –
31,
2% ș
i 18,
0%•
în o
rașe
mic
i – 3
4,9%
și 1
7,5%
• în
ora
șe –
6,9
% ș
i 2,9
%•
Coe
ficie
ntul
Gin
i, b
azat
pe
cons
um p
e ca
p d
e lo
cui-
tor (
rela
tiv)
– 0
,361
Sarc
ini:
• re
duc
erea
niv
elul
ui d
e să
răci
e, î
n p
rim
ul r
ând
, în
m
ediu
l rur
al ș
i în
oraș
ele
mic
i•
red
ucer
ea in
egal
ităţ
ii
- In
form
aţie
Dev
Info
- Re
poa
rte
ale
Min
iste
rulu
i Ec
o-
nom
iei
și C
omer
ţulu
i, in
clus
iv r
a-p
oart
e p
rivi
nd s
ărăc
ia
Pres
upun
eri:
• St
abili
tate
a m
acro
econ
omic
ă es
te m
en-
ţinu
tă,
iar
creș
tere
a ec
onom
ică
este
co
ntin
uată
• Re
form
ele
stru
ctur
ale
în s
ecto
rul
so-
cial
și
pub
lic ș
i în
sec
toru
l d
ezvo
ltăr
ii re
gion
ale
cont
inuă
, în
conf
orm
itat
e cu
SC
ERS
Risc
uri:
• În
ceta
rea
creș
teri
i eco
nom
ice
și, î
n co
n-
seci
nţă,
lip
sa r
esur
selo
r p
entr
u im
ple
-m
enta
rea
pro
gram
elor
bug
etar
e.
• Re
form
ele
sunt
rea
lizat
e fo
arte
înce
t și
in
efic
ient
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 3
.1
APL
act
ivea
ză m
ai e
ficie
nt ș
i mai
tran
s-p
aren
t.
• Ri
tmur
ile d
e cr
ește
re a
ven
itur
ilor
bug
etel
or l
ocal
e (f
ără
gran
turi
sau
alo
cări
de
la b
uget
ul d
e st
at);
• Vo
lum
ul re
surs
elor
, mob
iliza
te d
e A
PL d
in s
urse
ne-
bug
etar
e p
entr
u fin
anţa
rea
pro
gram
elor
și p
roie
c -te
lor l
ocal
e;•
Cre
șter
ea n
ivel
ului
de
sati
sfac
ţie
a co
nsum
ator
ilor
Situ
aţia
la m
omen
t: ri
tmur
ile d
e cr
ește
re a
ven
itur
ilor
bug
etel
or lo
cale
(făr
ă gr
antu
ri s
au a
locă
ri d
e la
bu
-g
etul
de
stat
) – m
inus
3,3
% în
200
4, în
com
par
aţie
cu
200
3O
bie
ctiv
e:•
spor
irea
ind
epen
den
ţei f
inan
ciar
e a
APL
• ex
tind
erea
pos
ibili
tăţi
lor
de
atra
ger
e a
resu
rsel
or
finan
ciar
e ne
bug
etar
e p
entr
u so
luţi
onar
ea p
rob
le-
mel
or d
ezvo
ltăr
ii lo
cale
• cr
ește
rea
sati
sfac
ţiei
pop
ulaţ
iei
cu r
esp
ect
pen
tru
func
ţion
area
APL
- M
inis
teru
l Fi
nanţ
elor
– R
apoa
rte
bug
etar
e A
PL-
Dat
e d
e la
aut
orit
ăţile
ad
min
istr
a -ţi
ei p
ublic
e lo
cale
(d
epar
tam
ente
ec
onom
ice
ale
mun
icip
alit
ăţilo
r, ra
ioan
elor
, UTA
Găg
ăuzi
a)-
Sond
aje
ale
sati
sfac
ţiei
con
sum
a -to
rilo
r-
Rap
ort a
sup
ra a
leg
erilo
r loc
ale
Pres
upun
eri:
• Se
d
esfă
șoar
ă re
form
a ad
min
istr
aţie
i p
ublic
e•
Refo
rma
rela
ţiilo
r in
tra-
bud
get
are,
ce
urm
ăreș
te a
sigu
rare
a d
urab
ilită
ţii f
inan
-ci
are
a b
uget
elor
loca
le, e
ste
înch
eiat
ă•
Sunt
org
aniz
ate
inst
ruir
i p
entr
u fu
nc-
ţion
arii
adm
inis
traţ
iilor
pub
lice
loca
le.
De
asem
enea
, sun
t d
esfă
șura
te c
ursu
ri
pri
vind
met
odel
e no
i de
pla
nific
are
bu
-g
etar
ă, in
clus
iv in
trod
ucer
ea u
nor t
ipur
i no
i de
serv
icii
soci
ale
etc.
•
Inst
ituţ
iile
loca
le a
le a
dm
inis
traţ
iei p
u-
blic
e su
nt i
nfor
mat
e ad
ecva
t p
rivi
nd
obie
ctiv
ele
și p
rior
ităţ
ile d
ezvo
ltăr
ii ţă
-ri
i, fo
rmul
ate
de
SCER
S, O
bie
ctiv
ele
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niul
ui ș
i Pl
anul
de
Acţ
iuni
UE
– Re
pub
lica
Mol
dov
a
60
Pro
du
se:
3.1.
1 C
adru
l jur
idic
și r
egul
ator
și p
roce
-d
urile
și s
iste
mel
e ad
min
istr
ativ
e se
per
fecţ
ione
ază
cu a
ccen
t sp
e-ci
fic p
e: (
1) d
eleg
area
aut
orit
ăţii,
(2
) d
esce
ntra
lizar
ea s
ervi
ciilo
r și
re
surs
elor
, (3
) un
niv
el s
por
it d
e re
pre
zent
are
a fe
mei
lor
în f
unc-
ţiile
de
luar
e a
dec
iziil
or, (
4) o
fe-
rire
a si
mp
lific
ată
și d
irec
ţion
ată
a se
rvic
iilor
. [PN
UD
]
• % fe
mei
lor c
are
lucr
ează
în c
adru
l APL
Situ
a ţia
la m
omen
t: 37
.4%
în 2
003
Sarc
ină:
ext
ind
erea
rep
reze
ntăr
ii fe
mei
lor î
n A
PL•
Num
ărul
pro
gram
elor
/pro
iect
elor
de
dez
volt
are
loca
lă, i
niţi
ate
și im
ple
men
tate
de
APL
(sau
cu
par
-ti
cip
area
lor)
Situ
aţia
la m
omen
t: Sa
rcin
ă: e
xtin
der
ea i
niţi
ativ
ei A
PL,
dir
ecţi
onat
ă sp
re
per
form
anţa
aut
orit
ăţilo
r del
egat
e•
% v
enit
urilo
r b
uget
elor
loc
ale
(făr
ă gr
antu
ri s
au
aloc
ări d
e la
bug
etul
de
stat
) în
veni
turi
le b
uget
ului
co
nsol
idat
Situ
aţia
la m
omen
t: 27
.8%
în 2
003
Sarc
ină:
sp
orir
ea d
esce
ntra
lizăr
ii re
surs
elor
bug
etar
e ca
con
diţ
ie p
entr
u d
esce
ntra
lizar
ea s
ervi
ciilo
r APL
• C
helt
uiel
i al
e b
uget
elor
loc
ale
pen
tru
asis
tenţ
ă și
p
rote
cţie
soc
ială
Situ
aţia
la m
omen
t: 61
,7 m
ln. L
ei în
200
3Sa
rcin
ă: m
ajor
area
con
trib
uţie
i au
tori
tăţi
lor
loca
le î
n ce
ea c
e p
rive
ște
ofer
irea
sup
ortu
lui
soci
al p
entr
u p
opul
aţie
- Bi
roul
Naţ
iona
l de
Stat
isti
că-
Ocu
par
ea fo
rţei
de
mun
că în
Mol
-d
ova
(cul
eger
e d
e d
ate
stat
isti
ce)
- Ra
por
tul
stat
isti
c „F
emei
le ș
i b
ăr-
baţ
ii M
old
ovei
” -
Rap
oart
e O
DM
- d
ate
de
la a
utor
ităţ
ile a
dm
inis
tra-
ţiei
pub
lice
loca
le (
dep
arta
men
te
econ
omic
e al
e m
unic
ipal
ităţ
ilor,
raio
anel
or, U
TA G
ăgău
zia)
- M
inis
teru
l Fi
nanţ
elor
– C
adru
l d
e C
helt
uiel
i pe
Term
en M
ediu
Risc
uri:
• Îm
put
erni
ciri
le a
utor
ităţ
ilor
pub
lice
și
resu
rsel
e b
uget
are
sunt
d
eoca
md
ată
foar
te în
alte
.•
Cal
ific
area
pro
fesi
onal
ă a
func
ţion
ari-
lor
adm
inis
traţ
iei
loca
le n
u es
te î
nalt
ă și
lip
seșt
e un
sis
tem
efic
ient
de
inst
ruir
e co
ntin
uă a
ace
stor
a.
•
APL
dez
volt
ă in
efic
ient
mec
anis
me
de
coop
erar
e cu
ON
G-u
ri/O
SC ș
i don
ator
i.
3.1.
2 C
onso
lidar
ea/c
rear
ea
și
func
ţio
-na
rea
sist
emul
ui lo
cal d
e re
feri
n-
ţă la
ser
vici
ile s
ocia
le. [
UN
ICEF
]
• N
oi m
odal
ităţ
i im
ple
men
tate
pen
tru
furn
izar
ea s
er-
vici
ilor s
ocia
le
Situ
a ţia
la m
omen
t: Sa
rcin
ă: im
ple
men
tare
a un
or m
odal
ităţ
i noi
/alt
erna
ti-
ve d
e se
rvic
ii so
cial
e•
Num
ărul
de
sem
inar
e în
dom
eniu
l ad
min
istr
ării
și
pla
nific
ării
bug
etar
e, o
rgan
izat
e d
e an
gaja
ţii a
dm
i -ni
stra
ţiilo
r loc
ale
Situ
a ţia
la m
omen
t:
Sarc
ină:
ang
ajaţ
ii au
tori
tăţi
lor
loca
le p
osed
ă și
ap
lică
met
ode
pro
gres
ive
în d
omen
iul a
dm
inis
trăr
ii și
pla
-ni
ficăr
ii b
uget
are
- d
ate
de
la a
utor
ităţ
ile a
dm
inis
tra-
ţiei
pub
lice
loca
le (
dep
arta
men
te
econ
omic
e al
e m
unic
ipal
ităţ
ilor,
raio
anel
or, U
TA G
ăgău
zia)
- Ra
po
arte
So
cial
e an
ual
e al
e M
i -n
iste
rulu
i Să
năt
ăţii
și
Prot
ecţi
ei
Soci
ale
3.1.
3 C
apac
ităţ
ile A
PL v
izat
e se
per
fec -
ţion
ează
pen
tru
a pla
nific
a, im
ple
-m
enta
și m
onito
riza
într
-un
mod
p
arti
cip
ativ
. [P
NU
D,
UN
AID
S,
OIM
]
(Sub
iect
e es
enţia
le c
u re
ferir
e la
co
pii,
tiner
i, fe
mei
și p
erso
ane
care
su
nt in
fect
ate
cu H
IV/S
IDA
, și s
ub-
iect
e pr
ivito
r la
popu
laţie
și m
igra
-ţiu
ne.)
• N
umăr
ul c
onsu
ltăr
ilor
pub
lice
des
fășu
rate
(re
uniu
ni
cu p
arti
cip
area
aso
ciaţ
iilor
pub
lice/
ON
G/O
SC c
e p
rote
jeaz
ă d
rep
turi
le c
opiil
or,
tine
rilo
r, fe
mei
lor,
per
soan
elor
car
e tr
ăies
c cu
HIV
/SID
A e
tc.),
în c
adru
l p
roce
dur
ilor d
e p
lani
ficar
e b
uget
ară
loca
lăSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ină:
ext
ind
erea
par
tici
păr
ii as
ocia
ţiilo
r p
ublic
e/O
NG
/OSC
la p
lani
ficar
ea b
uget
ară
loca
lă•
Num
ărul
de
pro
pun
eri,
pri
mit
e d
e la
ON
G-u
ri în
ca-
dru
l con
sult
ărilo
r în
pro
ble
mel
e p
lani
ficăr
ii b
uge -
tare
loca
leSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ină:
ex
tind
erea
im
plic
ării
asoc
iaţi
ilor
pub
lice/
ON
G/O
SC în
pro
cesu
l de
pla
nific
are
bug
etar
ă și
a
pol
itic
ii b
uget
are
- M
inis
teru
l Fi
nanţ
elor
–
rap
oart
e b
uget
are
ale
APL
- d
ate
de
la a
utor
ităţ
ile a
dm
inis
tra -
ţiei
pub
lice
loca
le (
dep
arta
men
te
econ
omic
e al
e m
unic
ipal
ităţ
ilor,
raio
anel
or, U
TA G
ăgău
zia)
61CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 3
.2N
oi a
face
ri ș
i lo
curi
de
mun
că s
unt
crea
te în
loca
lităţ
ile s
ărac
e vi
zate
sit
u-
ate
în m
ediu
l rur
al ș
i urb
an.
• N
umăr
ul în
trep
rind
erilo
r mic
i car
e fu
ncţi
onea
zăSi
tua ţ
ia l
a m
omen
t: 22
,928
p
otri
vit
dat
elor
d
e la
1.
01.2
004
Sarc
ină:
sp
orir
ea n
umăr
ului
de
într
epri
nder
i mic
i dre
pt
un fa
ctor
pen
tru
red
ucer
ea n
ivel
ului
de
sără
cie
• N
umăr
ul ș
omer
ilor,
ocup
aţi
în m
uncă
(p
rin
inte
r-m
ediu
l ag
enţi
ilor f
orţe
i de
mun
că)
Situ
aţia
la m
omen
t: N
umăr
ul șo
mer
ilor î
nreg
istr
aţi p
en-
tru
inst
ruir
ea p
rofe
sion
ală
5,26
9 p
erso
ane,
din
car
e 4,
628
per
soan
e au
fini
sat t
rain
ingu
l și 3
,119
per
soa-
ne a
u fo
st a
ngaj
ate
în c
împ
ul m
unci
i (20
04)
Sarc
ină:
sp
orir
ea n
umăr
ul p
erso
anel
or ș
omer
e ca
re a
u fo
st a
ngaj
ate
în m
uncă
și r
educ
erea
șom
ajul
ui
- A
gen
ţia
Naţ
iona
lă d
e Pl
asar
e în
C
împ
ul M
unci
i (M
inis
teru
l Eco
no-
mie
i și C
omer
ţulu
i)-
Rap
oart
e So
cial
e an
uale
ale
Min
is-
teru
lui
Sănă
tăţi
i și
Pro
tecţ
iei
So-
cial
e
Pres
upun
eri:
• Su
nt e
lab
orat
e și
imp
lem
enta
te p
lanu
-ri
/str
ateg
ii d
e d
ezvo
ltar
e re
gion
ală
la
nive
l loc
al;
• In
fras
truc
tura
nec
esar
ă p
entr
u su
sţin
e-re
a b
usin
essu
lui m
ic, d
ezvo
ltar
ea a
ntre
-p
reno
riat
ului
și a
trag
erea
inve
stiţ
iilor
la
nive
l loc
al e
ste
crea
tă;
• In
stit
uţiil
e d
e m
icro
finan
ţare
se
dez
vol-
tă e
ficie
nt.
Risc
uri:
• In
stit
uţiil
e lo
cale
ale
ad
min
istr
aţie
i pu
-b
lice
nu s
unt c
apab
ile s
ă el
abor
eze
pla
-nu
ri/s
trat
egii
calit
ativ
e p
entr
u d
ezvo
l-ta
rea
regi
onal
ă;
• Re
surs
ele
bug
etar
e lo
cale
nu
sunt
suf
i-ci
ente
pen
tru
crea
rea
fond
urilo
r și i
nsti
-tu
ţiilo
r d
e su
sţin
ere
a an
trep
reno
riat
u-
lui ș
i mic
ului
bus
ines
s;
• La
niv
el n
aţio
nal,
nu s
unt i
mp
lem
enta
te
mec
anis
me
efic
ient
e d
e st
imul
are
a cr
e -d
itel
or b
anca
re p
entr
u m
icul
bus
ines
s și
d
e d
ezvo
ltar
e a
mic
rofin
anţă
rii
Pro
du
se3.
2.1
Îmb
unăt
ăţir
ea/e
lab
orar
ea d
e p
o-
litic
i și m
ecan
ism
e d
e su
sţin
ere
a d
ezvo
ltăr
ii re
gion
ale,
cu
acce
ntul
p
e: (1
) sp
orir
ea in
vest
iţiil
or ș
i co
-m
erţu
lui
(2)
dez
volt
area
sec
to-
rulu
i p
riva
t, și
(3)
pilo
tare
a fo
n-
dur
ilor
pen
tru
dez
volt
are
loca
lă.
[IFA
D, U
ND
P]
• N
umăr
ul f
ond
urilo
r lo
cale
, cre
ate
pen
tru
a su
sţin
e d
ezvo
ltar
ea a
ntre
pre
nori
atul
uiSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ină:
dez
volt
area
fon
dur
ilor
loca
le p
entr
u su
sţin
e-re
a în
trep
rind
erilo
r bus
ines
sulu
i pri
vat
• Vo
lum
ul r
esur
selo
r fin
anci
are,
mob
iliza
te p
entr
u d
ezvo
ltar
ea în
trep
rind
erilo
r bus
ines
sulu
i pri
vat
Situ
a ţia
la m
omen
t:
Sarc
ină:
maj
orar
ea re
surs
elor
fina
ncia
re lo
cale
, alo
cate
p
entr
u su
sţin
erea
dez
volt
ării
într
epri
nder
ilor
bus
i -ne
ssul
ui p
riva
t
- d
ate
de
la a
utor
ităţ
ile a
dm
inis
tra-
ţiei
pub
lice
loca
le (
dep
arta
men
te
econ
omic
e al
e m
unic
ipal
ităţ
ilor,
raio
anel
or, U
TA G
ăgău
zia)
- Ra
poa
rte
bug
etar
e al
e A
PL
3.2.
2 O
por
tuni
tăţi
de
afac
eri m
ai b
une
se p
un l
a d
isp
oziţ
ie p
rin
: (1
) ca
-d
rul d
e p
olit
ici ș
i ser
vici
i de
afa -
ceri
per
fecţ
iona
t, (2
) of
erir
ea d
e că
tre
sect
orul
fin
anci
ar
a p
ro-
dus
elor
ino
vaţi
onal
e d
e in
tere
s p
entr
u ÎM
M ș
i cei
săr
aci,
și (3
) in
-fr
astr
uctu
ră p
erfe
cţio
nată
la
ni-
vel l
ocal
. [IF
AD
, PN
UD
]
• N
umăr
ul d
e ce
ntre
ce
acor
dă
asis
tenţ
ă p
entr
u d
ez-
volt
area
bus
ines
sulu
i Si
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ină:
dez
volt
area
une
i inf
rast
ruct
uri d
e su
sţin
ere
a b
usin
essu
lui
• Vo
lum
ul îm
pru
mut
urilo
r/cr
edit
elor
ofe
rite
de
băn
ci
mic
ului
bus
ines
sSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
912,
6 m
ln. L
ei în
200
4Sa
rcin
ă: m
ajor
area
num
ărul
ui d
e îm
pru
mut
uri o
feri
te
de
băn
ci m
icul
ui b
usin
ess
- d
ate
de
la a
utor
ităţ
ile a
dm
inis
tra -
ţiei
pub
lice
loca
le (
dep
arta
men
te
econ
omic
e al
e m
unic
ipal
ităţ
ilor,
raio
anel
or, U
TA G
ăgău
zia)
- M
inis
teru
l Eco
nom
iei ș
i Com
erţu
-lu
i – ra
por
t pri
vind
real
izar
ea C
api-
tolu
lui E
urop
ean
pen
tru
Într
epri
n-
der
ile M
ici
3.2.
3 Pa
rten
eria
te p
ublic
e p
riva
te (P
PP)
sunt
cre
ate
în z
onel
e ru
rale
și u
r -b
ane
săra
ce în
ved
erea
dez
volt
ă-ri
i inf
rast
ruct
urii
și p
rest
ării
serv
i -ci
ilor.
[PN
UD
]
• N
umăr
ul c
onsi
liilo
r (c
omis
ii, c
omit
ete
etc.
), ai
căr
or
mem
bri
per
man
enţi
sun
t re
pre
zent
anţi
ai a
dm
ini -
stra
ţiilo
r loc
ale
și O
NG
-uri
lor
Situ
aţia
la m
omen
t:Sa
rcin
ă: s
por
irea
num
ărul
ui d
e p
arte
neria
te p
ublic
-pri
-va
t (PP
P) în
dom
eniu
l adm
inis
trăr
ii de
zvol
tării
loca
le
- d
ate
de
la a
utor
ităţ
ile a
dm
inis
tra -
ţiei
pub
lice
loca
le
62
Rez
ult
atu
l Pro
gra
mu
lui d
e Ţa
ră 3
.3C
omun
ităţ
i și o
rgan
izaţ
ii al
e so
ciet
ă-ţi
i civ
ile a
bili
tate
să
par
tici
pe
la p
ro-
cese
le d
e p
lani
ficar
e, i
mp
lem
enta
re
și m
onito
riza
re a
dez
volt
ării
loca
le.
• N
umăr
ul O
SC,
care
par
tici
pă
la p
lani
ficar
ea,
im-
ple
men
tare
a, m
onito
riza
rea
și e
valu
area
pla
nuri
-lo
r/p
rogr
amel
or/p
roie
ctel
or d
e d
ezvo
ltar
e re
gio
-na
lăSi
tuaţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ină:
ob
ţine
rea
unui
imp
act m
ai m
are
al O
SC lo
ca-
le a
sup
ra p
lani
ficăr
ii d
ezvo
ltăr
ii re
gion
ale
• N
umăr
ul O
SC, c
are
furn
izea
ză s
ervi
cii n
oi ș
i im
ple
-m
ente
ază
pro
iect
eSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sa
rcin
ă: o
bţi
nere
a un
ui i
mp
act
pra
ctic
mai
mar
e al
O
SC
loca
le
asup
ra
regl
emen
tări
i p
rob
lem
elor
d
ezvo
ltăr
ii re
gion
ale
- Ra
poa
rte
ale
APL
și O
SC-
Stud
iul C
ON
TAC
T-
Stud
iul
pri
vind
soc
ieta
tea
civi
lă
al P
NU
D
Pres
upun
eri:
• A
PL d
ezvo
ltă
efic
ient
o c
oop
erar
e cu
O
NG
-uri
le•
Cap
acit
ăţile
ON
G-u
rilo
r su
nt c
onso
li -d
ate
în m
ater
ie d
e ar
gum
enta
re/c
on-
ving
ere
și p
rote
cţie
a c
ateg
oriil
or s
oci-
al-v
ulne
rab
ile•
Cap
acit
ăţile
ON
G-u
rilo
r pri
vind
form
u-
lare
a un
or p
rop
uner
i b
ine
doc
umen
-ta
te p
entr
u im
ple
men
tare
a ef
icie
ntă
a p
olit
icii
regi
onal
e (p
entr
u el
abor
area
st
rate
giilo
r și p
rogr
amel
or d
e d
ezvo
lta -
re r
egio
nală
, pla
nific
are
bug
etar
ă et
c.)
sunt
fort
ific
ate
• O
NG
-uri
le c
oop
erea
ză e
ficie
nt c
u d
o-
nato
rii ș
i sun
t cap
abile
să
atra
gă
resu
rse
finan
ciar
e ex
tern
e p
entr
u so
luţi
onar
ea
pro
ble
mel
or lo
cale
.Ri
scur
i:•
Proc
esul
de
par
tici
par
e la
niv
el lo
cal n
u es
te d
ezvo
ltat
• O
NG
-uri
le n
u su
nt c
apab
ile s
ă fo
rmu
-le
ze p
rop
uner
i bin
e d
ocum
enta
te p
en-
tru
auto
rită
ţile
lo
cale
. O
NG
-uri
le
nu
sunt
ext
rem
de
atra
ctiv
e p
entr
u d
ona -
tori
.
Pro
du
se:
3.3.
1 Se
ela
bor
ează
mec
anis
me
și f
o-
rum
uri
la n
ivel
loc
al p
entr
u a
imp
lica
mai
bin
e co
piii
și t
iner
ii în
ela
bor
area
pol
itic
ilor
și i
m-
ple
men
tare
a p
rogr
amel
or.
[U
NIC
EF]
• Num
ărul
foru
mur
ilor r
egio
nale
, des
fășu
rate
cu
par
-ti
cip
area
OSC
Situ
a ţia
la m
omen
t: Sa
rcin
ă: s
tim
ular
ea a
ctiv
ităţ
ii O
SC în
ved
erea
ab
ord
ă-ri
i pro
ble
mel
or d
e d
ezvo
ltar
e lo
cală
• N
umăr
ul p
roie
ctel
or d
e d
ezvo
ltar
e lo
cală
, ela
bo
-ra
te d
e că
tre
ON
G-u
ri s
au c
u p
arti
cip
area
com
u-
nită
ţii
Situ
aţia
la m
omen
t: Sa
rcin
ă: e
xtin
der
ea p
arti
cip
ării
OSC
la in
iţie
rea
și im
-p
lem
enta
rea
pro
iect
elor
de
dez
volt
are
regi
onal
ă•
Num
ărul
org
aniz
aţiil
or p
ublic
e, c
are
par
tici
pă
la
elab
orar
ea p
lanu
rilo
r/st
rate
giilo
r d
e d
ezvo
ltar
e p
e te
rmen
med
iu ș
i lun
gSi
tua ţ
ia la
mom
ent:
Sarc
ină:
ext
ind
erea
im
plic
ării
asoc
iaţi
ilor
pub
lice
în
pro
cesu
l de
pla
nific
are
stra
tegi
că a
dez
volt
ării
re-
gion
ale
- ra
poa
rte
ale
cons
iliilo
r loc
ale;
ra-
poa
rte
de
pro
gram
- ra
poa
rte
de
pro
gram
, pre
zent
ate
de
cătr
e O
NG
-uri
3.2.
4 In
stit
uţiil
e na
ţion
ale
de
mic
rofi
-na
nţar
e su
nt c
onso
lidat
e și
via
bi-
le d
in p
unct
de
ved
ere
finan
ciar
. [IF
AD
, PN
UD
, ILO
/MIG
RAN
T]
• N
umăr
ul î
ntre
pri
nder
ilor,
cup
rins
e în
pro
cesu
l d
e m
icro
finan
ţare
Situ
a ţia
la m
omen
t: 53
8 în
200
5Sa
rcin
ă: e
xtin
der
ea a
cces
ului
la m
icro
-cre
dit
e
- M
inis
teru
l Eco
nom
iei ș
i Com
erţu
-lu
i – ra
por
t pri
vind
real
izar
ea C
api-
tolu
lui E
urop
ean
pen
tru
Într
epri
n-
der
ile M
ici
3.2.
5 Ti
neri
i d
ezav
anta
jaţi
au
un
ac
-ce
s m
ai b
un l
a p
rogr
ame
calit
a-ti
ve d
e in
stru
ire
pro
fesi
onal
ă în
b
aza
cere
rii p
ieţe
i. [U
NA
IDS,
OIM
, U
NES
CO, I
LO/M
IGRA
NT]
• N
umăr
ul ș
omer
ilor,
care
trec
pri
n in
stru
ire
pro
fesi
o-
nală
Si
tuaţ
ia la
mom
ent:
6,00
0 p
erso
ane
în 2
003
Sarc
ină:
maj
orar
ea a
sist
enţe
i pen
tru
inst
ruir
ea p
rofe
-si
onal
ă a
șom
erilo
r
- Ra
poa
rte
Soci
ale
anua
le a
le M
inis
-te
rulu
i Săn
ătăţ
ii și
Pro
tecţ
iei S
ocia
-le
-
Ag
enţi
a N
aţio
nală
de
Plas
are
în
Cîm
pul
Mun
cii
63CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Calendarul de monitorizare și evaluare: Introducere
Cadrul de rezultate UNDAF prezintă un rezumat al rezultatelor așteptate ale cooperării ONU cu Guvernul și societatea civilă, precum și indicatori și sarcini pentru măsurarea succesului. Urmărirea progresului UNDAF va solicita mai multe activităţi de cercetare, monitorizare și evaluare. Acestea vor oferi informaţii suplimentare despre eforturile Guvernului și ale ONU pentru atingerea sarcini-lor SCERS și Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Activităţile de colectare a principalelor date vor fi coordonate pe plan calendaristic. La rândul său, calendarul este racordat la cadrul de evaluare și monitorizare UNDAF, ce servește drept plan general pentru monitorizarea și evaluarea contribu-ţiilor efectuate de Sistemul ONU în Moldova.
Calendarul conţine activităţi de colectare și publicare a datelor majore:• Cercetări și studii;• Evaluări; și• Evaluări importante cum ar fi evaluarea finală a UNDAF (primul semestru al anului 2010) și evaluarea la sfârșit de ciclu al Programului de Ţară.
Calendarul prezintă de asemenea suportul curent al ONU pentru introducerea sau consolidarea sistemelor de monitorizare obișnuite. Ministerele, departamentele sau agenţiile guvernamentale, menţionate în Matricea rezultatelor ca parteneri, vor beneficia de asistenţă pentru elaborarea unor rapoarte anuale de înaltă calitate asupra progreselor, cu folosirea unui format standardizat.
Prezentul calendar a fost elaborat în timpul unui atelier de jumătate de zi în iulie 2005, cu participa-rea reprezentanţilor celor trei grupuri de lucru pentru fiecare rezultat UNDAF. Pe peretele sălii de conferinţe a fost plasat un calendar de format mare. Participanţilor li s-a solicitat să reflecteze asupra proiectului cadrului de evaluare și monitorizare. Acolo unde indicatorii sau sursele de informaţie re-clamau o activitate de colectare a datelor, pentru a fi sprijinită de fonduri ONU, aceasta era notată și inclusă în calendar. La următoarea etapă, au fost depuse eforturi de raţionalizare a acestor activităţi de colectare a datelor pentru a câștiga timp și a economisi mijloace. Calendarul de evaluare și moni-torizare obţinut oferă o viziune pe scurt a activităţilor de colectare a datelor principale, realizate de Agenţiile ONU, pe durata ciclului UNDAF.
64C
alen
daru
l de
mon
itoriz
are
și e
valu
are
– Pa
rtea
I: A
ctiv
ităţi
de c
olec
tare
a d
atel
or p
rinci
pal
e
Para
ntez
ele
din
cal
end
ar c
onţi
n o
refe
rinţ
ă la
un
rezu
ltat
sau
pro
dus
rel
evan
t al
Mat
rice
i rez
ulta
telo
r și C
adru
lui d
e m
onit
oriz
are
și
eval
uare
, pre
cum
și n
umel
e ag
enţi
ei c
e co
ntri
bui
e. S
imb
olul
A in
dic
ă o
acti
vita
te c
are
este
Anu
ală.
- Sis
tem
ul d
e su
pra
veg
her
e H
IV/S
IDA
de
gen
eraţ
ia a
dou
a A (p
reva
lenţ
ă, in
cid
enţă
, com
por
tam
ente
, ser
vici
i ref
erit
oare
la m
etad
onă
și p
reve
nire
a tr
ansm
iter
ii d
e la
mam
ă la
cop
il) (3
.2; 3
.3)
(UN
AID
S, O
MS,
UN
ICEF
, UN
FPA
, BM
) - S
iste
mul
de
cole
ctar
e a
dat
elor
ad
min
istr
ativ
e p
entr
u d
irec
ţion
area
și f
urni
zare
a Pr
ogra
mul
ui N
aţio
nal d
e A
sist
enţă
Soc
ială
A (3
.3) (
UN
ICEF
, UN
DP,
UN
FPA
, ILO
, BM
)- S
iste
mul
de
mon
itor
izar
e și
eva
luar
e a
sănă
tăţi
i și n
utri
ţiei
al M
inis
teru
lui S
ănăt
ăţii
și P
rote
cţie
i Soc
iale
A (3
.3) (
UN
ICEF
, OM
S)- S
iste
mul
Reg
istr
ului
de
Stat
al B
usin
essu
lui A
(1.2
) UN
DP)
- Sis
tem
ul d
e av
erti
zare
tim
pur
ie a
dez
astr
elor
A (2
.5) (
UN
ICEF
, UN
FPA
, IO
M)
- Sis
tem
ul d
e m
onit
oriz
are
a SC
ERS
și O
bie
ctiv
elor
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niul
ui la
niv
el n
aţio
nal A
(Dev
Info
) (1,
2,3)
(UN
DP,
UN
ICEF
)- N
BS S
urve
ys A
(Hou
seh
old
Bud
get
; Lab
our F
orce
; Ag
ricu
ltur
e) (1
,2,3
) (U
ND
P)
- Eva
luar
ea p
rog
ram
elor
de
edu
-ca
ţie
a p
ărin
ţilo
r im
ple
men
tate
d
e că
tre
MSP
S și
MEC
(3.
1; 3
.3)
(UN
ICEF
, UN
ESCO
)-
Eval
uare
a ef
icie
nţei
și c
arac
te-
rulu
i d
urab
il al
pro
gra
mul
ui d
e ed
ucaţ
ie p
entr
u fo
rmar
ea d
e-p
rin
der
ilor
de
viaţ
ă (E
FDV
) (3
.1)
(UN
ICEF
, UN
FPA
)
- Ev
alua
rea
Prog
ram
ului
N
aţio
nal
anti
-HIV
/SID
A (3
.3, 3
.4) (
UN
AID
S, U
NI-
CEF
, OM
S)- E
valu
area
pro
cesu
lui d
e d
ez-i
nsti
tu-
ţion
aliz
are
și p
reve
nire
a a
ban
don
ului
co
piil
or (3
.3, 3
.4) (
UN
ICEF
)- E
valu
area
rela
ţiei
inte
rven
ţiilo
r la
ni-
vel
naţi
onal
și
loca
l p
entr
u ex
tin
de-
rea
par
tici
păr
ii co
mun
ităţ
ilor
și O
SC
la p
lani
fica
rea
dez
volt
ării
(1.1
, 1.3
, 2.4
) (U
ND
P, U
NIC
EF, U
NFP
A)
- Ev
alua
rea
efic
ienţ
ei i
nter
venţ
iilor
d
e d
ezvo
ltar
e a
bus
ines
sulu
i în
me-
diil
e ur
ban
e și
rur
ale
cele
mai
săr
ace
(1.2
) (U
ND
P)
- Ev
alua
rea
fina
lă
a p
roie
ctel
or
refo
rmei
g
uver
nări
i și
ele
ctor
a-le
(B1.
1)-
Eval
uare
a si
stem
u-
lui
de
mon
itor
izar
e a
SCER
S (A
1.1.
2-3)
- St
udiu
l în
dom
eniu
l d
rep
turi
lor
omul
ui î
n re
laţi
e cu
fun
cţio
nare
a si
stem
ului
de
just
iţie
(ni
vel
iniţ
ial
pen
tru
2.1)
(UN
DP)
- St
udiu
l p
rivi
nd
cara
cter
ul ș
i st
a-tu
tul
dez
volt
ării
ON
G-u
rilo
r în
M
old
ova
(niv
el i
niţi
al p
entr
u 1.
3)
(UN
DP)
- Cer
ceta
re p
rivi
nd
sati
sfac
ţia
cetă
-ţe
nilo
r cu
ser
vici
i fur
niza
te d
e A
d-
min
istr
aţiil
e Pu
blic
e Lo
cale
(A
PL)
(niv
el in
iţia
l pen
tru
1.1)
(UN
DP)
- St
udiu
l ca
litat
iv
pri
vin
d re
gle
-m
entă
rile
și
pol
itic
ile e
duc
aţio
na-
le ș
i cu
ricu
la ș
cola
ră (
nive
l in
iţia
l p
entr
u 3.
1) (
UN
ICEF
, UN
ESCO
, ILO
, U
NFP
A)
2007
- St
udiu
l p
rivi
nd
cun
oști
nţel
e,
atit
udin
ile ș
i pra
ctic
ile f
amili
ilor
în d
omen
iul î
ng
rijir
ii și
ed
ucaţ
iei
cop
ilulu
i (3.
1; 3
.2) (
UN
ICEF
)
2008
- Cer
ceta
re a
bug
etel
or g
osp
od
ăriil
or
casn
ice
(CBG
C) /
Stu
diu
de
ind
icat
ori
mul
tip
li în
cui
bur
i (M
ICS)
(3.1
; 3.2
; 3.3
; 3.
4) (U
NIC
EF, U
NFP
A, O
MS)
- Cel
de-
al d
oile
a st
udiu
de
eval
uare
a
schi
mb
ărilo
r la
niv
elul
sat
isfa
ceri
i ce-
tăţe
nilo
r cu
ser
vici
i fur
niza
te d
e A
PL
(1.1
) (U
ND
P)-
Cel
de-
al d
oile
a st
udiu
pri
vin
d p
ro-
gre
sele
d
ezvo
ltăr
ii O
NG
-uri
lor
în
Mol
dov
a (1
.3) (
UN
DP)
- St
udiu
l să
nătă
ţii
rep
rod
ucti
ve
[UN
FPA
]
2010
- St
udiu
l d
e ev
alua
re
a d
imen
siun
ii, s
cop
ului
și
succ
esul
ui p
olit
icilo
r în
d
omen
iul
HIV
/SID
A
la
locu
l d
e m
uncă
în
Mol
-d
ova
(3.2
) (U
NA
IDS,
ILO
)
2011
Cercetări și studii Sisteme de monitorizare Evaluări
2009
- C
el d
e-al
doi
lea
stud
iu d
e ev
alua
re a
p
rog
rese
lor
dre
ptu
rilo
r om
ului
în
rela
-ţi
e cu
fun
cţio
nare
a si
stem
ului
de
just
i-ţi
e fa
ţă d
e an
ul 2
007
( 2.1
) (U
ND
P)-
Stud
iul
pri
vin
d cu
noș
tinţ
ele,
ati
tud
i-ni
le ș
i p
ract
icile
tin
erilo
r în
dom
eniu
l să
nătă
ţii ș
i dez
volt
ării
(3.2
) (U
NIC
EF)
- C
el d
e-al
doi
lea
stud
iu d
e ev
alua
re a
p
rog
rese
lor î
n d
omen
iul r
egle
men
tări
-lo
r și
pol
itic
ilor
educ
aţio
nale
și c
uric
u-
lei ș
cola
re (
3.1)
(U
NIC
EF, U
NES
CO, I
LO,
UN
FPA
)
65CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
Cal
enda
rul d
e m
onito
rizar
e și
eva
luar
e –
Part
ea II
: Ref
erin
ţe d
e p
lani
ficar
e
Para
ntez
ele
din
cal
end
ar c
onţi
n o
refe
rinţ
ă la
un
rezu
ltat
sau
pro
dus
rele
vant
al M
atri
cei r
ezul
tate
lor ş
i Cad
rulu
i de
mon
itor
izar
e şi
eva
luar
e, p
recu
m ş
i num
ele
agen
ţiei
ce
cont
rib
uie.
Sim
bol
ul A
in
dic
ă o
acti
vita
te c
are
este
Anu
ală.
2007
2008
2009
2010
2011
Evaluări
- Eva
luăr
i tri
mes
tria
le P
lanu
lui a
nu-
al d
e lu
cru
A
- Eva
luăr
i anu
ale
ale
pro
gra
mul
ui /
p
roie
ctul
ui A
- R
apoa
rte
pri
vin
d p
rog
rese
le p
ro-
gra
mul
ui /
pro
iect
ului
A
Eval
uare
a la
sfâ
rşit
de
cicl
u al
Pr
ogra
mul
ui d
e Ţa
ră (a
gen
ţii-
le C
omit
etul
ui E
xecu
tiv)
- Eva
luar
ea fi
nală
UN
DA
F
Utilizarea informaţiei
- Rap
ortu
l OD
M-
Rap
ortu
l U
NG
ASS
pri
vin
d H
IV/
SID
A
- Ra
por
tul
asup
ra C
onve
nţie
i p
ri-
vin
d D
rep
turi
le C
opilu
lui (
CD
C)
- Eva
luăr
i anu
ale
şi p
reg
ătir
ea p
ro-
gra
mul
ui a
nual
de
lucr
u-
Dis
emin
area
p
rin
cip
alel
or
ra-
poa
rte
şi c
onst
atăr
i căt
re p
arte
ne-
ri, d
onat
ori ş
i mas
s-m
edia
A
- Rap
ortu
l OD
M
- C
PD E
xCom
al
agen
ţiilo
r şi
p
reg
ătir
ea C
PAP,
201
2-20
16
- Ra
por
tul
Dez
volt
ării
Um
ane
al R
epub
licii
Mol
-d
ova
- Pr
egăt
irea
Eva
luăr
ii C
o-
mun
e d
e Ţa
ră
(EC
T)
şi
UN
DA
F, 2
011-
2015
- Rap
ortu
l OD
M- R
apor
tul C
DC
- Rap
ortu
l CED
AW
- Ra
por
tul
Dez
volt
ă-ri
i U
man
e al
Rep
ublic
ii M
old
ova
Activităţi
- Ba
rom
etru
l op
inie
i pub
lice
al IP
P A (o
pin
iile
cetă
ţeni
lor v
izav
i de
mai
m
ulte
sub
iect
e p
rivi
nd
guv
erna
-re
a) (2
, 2.1
)- I
nd
icel
e d
e p
erce
per
e a
coru
pţi
ei
A, T
rans
par
ency
Inte
rnat
iona
l Mol
-d
ova
(2)
- In
dic
ele
dur
abili
tăţi
i ON
G-u
rilo
r A,
USA
ID (1
.3)
- Ev
alua
rea
UN
ECE
pri
vin
d M
ediu
l (2
.3)
- C
erce
tare
a Bă
nci
i M
ond
iale
p
rivi
nd
calit
atea
g
uver
nări
i “G
over
nan
ce M
atte
rs (2
)
- Cer
ceta
rea
Băn
cii M
on-
dia
le
pri
vin
d ca
litat
ea
guv
ernă
rii “
Gov
erna
nce
M
atte
rs”
(2)
BM ş
i FM
I-
REM
R,
CFA
A,
CPA
R,
ROSC
- In
dic
ator
i de
real
izar
e a
afac
erilo
r (1)
Crearea de capacităţi de monitorizareși
evaluare
- In
terv
enţi
i sin
gul
are
sau
com
une
ale
agen
ţiilo
r p
entr
u am
elio
rare
a p
erfo
rman
ţei ş
i rez
ulta
telo
r Bi
rou
-lu
i Naţ
iona
l de
Stat
isti
că, î
n sp
eci-
al p
entr
u d
ezag
reg
area
dat
elor
A
(1,2
,3) (
UN
DP,
UN
ICEF
, UN
FPA
)
66
Glosar de termeni:
Activităţi de colectare a datelor
• Cercetări și studii: Studiile recurg la o investigaţie a unei probleme sau fenomen cu intenţia de a identifica cauzele fundamentale. Acestea sunt folosite pentru a dezvolta sau îmbunătăţi strategia programului și/sau pentru a ajuta la stabilirea nivelului iniţial al indicatorilor uti-lizaţi. Cercetările reprezintă evaluări sau măsurări ale condiţiilor unei categorii specifice de populaţie sau a unor bunuri publice (de ex. servicii de sănătate, școli, sisteme de aprovizionare cu apă).
• Sisteme de monitorizare: Acestea se referă la sisteme de informaţie cu o raportare completă, corectă și cu regularitate a datelor cu privire la principalele produse și rezultate ale Programu-lui de Ţară ce contribuie la UNDAF. În mod obișnuit, acestea includ suport al Echipei de Ţară a Naţiunilor Unite pentru sistemele naţionale de informaţie, precum Sistemele de informaţie în domeniul sănătăţii sau Sisteme de avertizare timpurie.
• Evaluări: Acestea ar putea include analize ale importanţei strategice pentru evaluarea produ-selor și principalelor rezultate ale Programului de Ţară ale Agenţiilor, ce contribuie la UNDAF sau analize ale performanţei UNDAF în calitate de cadru de coordonare. O evaluare este o estimare ce încearcă să determine în mod sistematic și obiectiv valoarea sau semnificaţia unui program sau a unor activităţi și politici de dezvoltare. (Ref: Glosarul de evaluare OCED-DAC, aprilie 2001).
Referinţe de planificare
Această secţiune a calendarului include o serie de activităţi, evenimente sau repere pe care ONU ar trebui să le reţină:
• Evaluări: Acestea se referă la evaluări ale unei Agenţii ONU sau evaluări inter-agenţii. Proce-sul de evaluare este folosit în general ca sistem de monitorizare a performanţei agenţiilor sau partenerilor, precum și ca produs al studiilor / cercetărilor și evaluărilor.
• Crearea de capacităţi de monitorizare și evaluare: La momentul identificării lipsurilor de capacităţi naţionale în raport cu activităţile de monitorizare și evaluare anunţate, sunt plani-ficate o serie de activităţi de creare a capacităţilor.
• Utilizarea informaţiei: Aceasta vizează orice eveniment sau proces de luare a deciziilor care va conduce la formularea constatărilor, recomandărilor și lecţiilor însușite din activităţile de monitorizare și evoluare. Lista ar putea include, de exemplu, conferinţe naţionale sau interna-ţionale, rapoarte privind ODM, rapoarte naţionale privind implementarea convenţiilor în do-meniul drepturilor omului, pregătirea Evaluării Comune de Ţară, UNDAF sau a Programelor de Ţară ale fiecărei agenţii a Echipei de Ţară a Naţiunilor Unite.
• Activităţi ale partenerilor de evaluare și monitorizare: Acestea sunt folosite pentru a realiza exerciţii de colectare și analiză ale principalelor date provenind de la parteneri ce pot contri-bui la activităţi de monitorizare și evaluare ale ONU sau care ar putea asigura contribuţii (de exemplu, recensăminte naţionale, cercetări ale bugetelor gospodăriilor casnice). Acestea vor fi completate conform informaţiilor disponibile la momentul elaborării UNDAF și vor putea fi suplimentate cu altele mai detaliate prin intermediul mecanismelor de evaluare UNDAF.
67CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
ANEXA CTABELUL DE LEGĂTURĂ — PROBLEME ALE DEZVOLTĂRII UMANE, SCERS, ODM ȘI INSTRUMENTE RATIFICATE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI
68
PR
OB
LEM
ASt
rate
gia
de
Cre
șter
e Ec
on
om
ică
și R
edu
cere
a S
ărăc
iei (
SCER
S)
și P
rog
ram
e N
aţio
nal
eO
bie
ctiv
ele
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niu
lui
Pri
nci
pal
ele
inst
rum
ente
în
do
men
iul D
rep
turi
lor O
mu
lui
1. M
ediu
l d
e af
acer
i ne
favo
rab
il.
1. R
efor
ma
cadr
ului
regu
lato
r (O
biec
tiv, p
ara
287)
.2.
Sus
ţine
rea
și d
ezvo
ltar
ea î
ntre
pri
nder
ilor
mic
i și
mijl
ocii
(Ob
iect
iv,
par
a 28
7).
3. D
ezvo
ltar
ea ș
i pro
tecţ
ia c
omp
etit
ivit
ăţii
(Ob
iect
iv, p
ara
287)
.4.
Pro
mov
area
com
erţu
lui e
xter
n (O
bie
ctiv
, par
a 28
7).
5. R
educ
erea
infla
ţiei
pen
tru
pro
mov
area
uno
r co
ndiţ
ii fa
vora
bile
pen
-tr
u af
acer
i și i
nves
tiţi
i și p
entr
u ga
rant
area
ven
itur
ilor r
eale
ale
pop
u-
laţi
ei (O
bie
ctiv
, par
a 16
7).
1. R
educ
erea
în ju
măt
ate,
într
e 19
98 ș
i 201
5, a
num
ă-ru
lui d
e p
erso
ane
cu v
enit
sub
2.1
5 d
olar
i SU
A p
e zi
(la
PPC
) (O
bie
ctiv
ul 1
, Sar
cina
1).
2. D
ezvo
ltar
ea în
con
tinu
are
a un
ui s
iste
m t
rans
pa-
rent
din
pun
ct d
e ve
der
e fin
anci
ar ș
i non
-dis
cri-
min
ator
iu, b
azat
pe
regu
li, p
rin
inte
rmed
iul p
ro-
mov
ării
exp
ortu
rilo
r și a
trag
erii
inve
stiţ
iilor
(Ob
i-ec
tivu
l 8, S
arci
na 1
2).
2. E
limin
area
ine
ga-
lităţ
ilor
regi
onal
e d
e d
ezvo
ltar
e
1. D
ezvo
ltar
ea e
chili
bra
tă ș
i dur
abilă
la s
cara
într
egii
ţări
pri
n re
duc
erea
d
ifere
nţel
or în
dez
volt
area
soc
ial-
econ
omic
ă în
tre
regi
uni ș
i, în
sp
e-ci
al, î
ntre
cen
tru
și p
erife
rie
(Ob
iect
iv, p
ara
458)
.2.
Asi
gura
rea
asis
tenţ
ei p
entr
u ad
min
istr
aţiil
e lo
cale
în d
omen
iul d
ez-
volt
ării
soci
o-e
cono
mic
e a
teri
tori
ilor
și c
oord
onar
ea c
u p
rogr
amel
e na
ţion
ale,
sec
tori
ale
și te
rito
rial
e (O
bie
ctiv
, par
a 45
8).
3. P
olit
icile
în d
ome -
niul
ch
eltu
ielil
or
pub
lice
nu s
pri
jină
dez
volt
area
dur
a -b
ilă
și
red
ucer
ea
sără
ciei
1. A
sigu
rare
a st
abili
tăţi
i și
car
acte
rulu
i p
revi
zib
il p
entr
u ve
nitu
rile
pu
-b
lice,
în s
pec
ial c
olec
tare
a im
poz
itel
or p
entr
u ac
oper
irea
com
ple
tă a
ob
ligaţ
iilor
bug
etar
e (O
bie
ctiv
, par
a 18
7).
2. R
aţio
naliz
area
sis
tem
ului
de
educ
aţie
pen
tru
spor
irea
efic
ienţ
ei r
e -su
rsel
or u
tiliz
ate
pri
n al
ocaţ
ii su
plim
enta
re d
irec
te d
esti
nate
cre
șter
ii no
rmel
or a
limen
tare
în
inst
ituţ
iile
pre
școl
are
și ș
cola
re,
pre
cum
și
pen
tru
maj
orar
ea b
urse
lor
cu c
irca
20%
(M
ăsur
i p
e te
rmen
med
iu,
par
a 20
8).
3. A
sigu
rare
a un
ei d
irec
ţion
ări m
ai e
ficie
nte
a ch
eltu
ielil
or p
entr
u p
ro-
tecţ
ie s
ocia
lă (M
ăsur
i pe
term
en m
ediu
, par
a 20
8).
4. A
mel
iora
rea
efic
acit
ăţii
sist
emul
ui d
e al
ocaţ
ii so
cial
e p
rin
dir
ecţi
ona-
rea
aces
tora
căt
re p
erso
anel
e ce
le m
ai s
ărac
e și
focu
sare
a p
e gr
upur
i -le
soc
iale
afla
te în
sit
uaţi
i de
risc
(Ob
iect
iv, p
ara
552)
.
Rest
ruct
urar
ea ș
i ab
ord
area
com
ple
xă a
pro
ble
mei
d
ator
iei e
xter
ne (O
bie
ctiv
ul 8
, Sar
cina
14)
.Pa
ctul
In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le S
ocia
le,
Econ
omic
e și
Cul
tura
le (I
CES
CR)
4. S
ănăt
atea
și
mor
-ta
litat
ea c
opiil
or.
1. E
xtin
der
ea a
cces
ului
pop
ulaţ
iei,
în s
pec
ial a
cel
ei s
ărac
e, la
ser
vici
i de
sănă
tate
de
baz
ă p
rin
dez
volt
area
asi
sten
ţei m
edic
ale
pri
mar
e (O
bi-
ecti
v, p
ara
523)
.2.
Pro
gram
e d
e as
iste
nţă
med
ical
ă p
entr
u fe
mei
însă
rcin
ate
și c
opii
bol
-na
vi (S
CER
S, p
ara
530)
.3.
Ap
rovi
zion
area
cu
med
icam
ente
com
pen
sate
pen
tru
cop
ii m
ici ș
i fe -
mei
însă
rcin
ate
în c
ond
iţii
de
amb
ulat
oriu
(SC
ERS,
par
a 53
0).
4. P
rogr
ame
de
serv
icii
per
inat
ale
de
calit
ate
(SC
ERS,
par
a 52
9).
5. P
rogr
amul
Naţ
iona
l de
Imun
izar
e 20
01-2
005
(SC
ERS,
par
a 52
9).
6. L
egea
pri
vind
pro
dus
ele
alim
enta
re, 2
004.
7.
Pro
gram
ul N
aţio
nal „
Nut
riţi
a co
pilu
lui p
entr
u 19
98-2
003”
.
1. R
educ
erea
cu
dou
ă-tr
eim
i, p
ână
în a
nul
2015
, a
mor
talit
ăţii
cop
iilor
pân
ă la
cin
ci a
ni (
Ob
iect
ivul
4,
Sar
cina
5).
2. R
educ
erea
în ju
măt
ate,
într
e 19
98 ș
i 201
5, a
num
ă -ru
lui d
e p
erso
ane
care
suf
eră
de
foam
e (O
bie
cti-
vul 1
, Sar
cina
2, I
ndic
ator
ul „P
reva
lenţ
a co
piil
or în
vâ
rstă
pân
ă la
cin
ci a
ni c
u gr
euta
te s
ub c
ea n
or-
mal
ă”).
3. R
educ
erea
în
jum
ătat
e, p
ână
în a
nul
2015
, fă
ră
acce
s d
urab
il la
ap
ă p
otab
ilă s
igur
ă și
san
itaţ
ie
adec
vată
(Ob
iect
ivul
7, S
arci
na 1
0).
1. C
onve
nţia
cu
pri
vire
la D
rep
-tu
rile
Cop
ilulu
i (C
DC
).2.
Pro
gram
ul d
e A
cţiu
ni IC
PD.
3. P
rogr
amul
Naţ
iona
l d
e A
c -ţi
uni
în d
omen
iul
Dre
ptu
rilo
r O
mul
ui.
69CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTAREP
RO
BLE
MA
Stra
teg
ia d
e C
reșt
ere
Eco
no
mic
ă și
Red
uce
re a
Săr
ăcie
i (SC
ERS)
și
Pro
gra
me
Naţ
ion
ale
Ob
iect
ivel
e d
e D
ezvo
ltar
e al
e M
ilen
iulu
iP
rin
cip
alel
e in
stru
men
te în
d
om
eniu
l Dre
ptu
rilo
r Om
ulu
i
5. S
ănăt
atea
și
mor
-ta
litat
ea m
ater
nă.
1. E
xtin
der
ea a
cces
ului
pop
ulaţ
iei,
în s
pec
ial a
cel
ei s
ărac
e, la
ser
vici
i de
sănă
tate
de
baz
ă p
rin
dez
volt
area
asi
sten
ţei m
edic
ale
pri
mar
e (O
bi-
ecti
v, p
ara
523)
;2.
Pro
gram
e d
e as
iste
nţă
med
ical
ă p
entr
u fe
mei
însă
rcin
ate
și c
opii
bol
-na
vi (S
CER
S, p
ara
530)
.3.
Ap
rovi
zion
area
cu
med
icam
ente
com
pen
sate
pen
tru
cop
ii m
ici ș
i fe-
mei
însă
rcin
ate
în c
ond
iţii
de
amb
ulat
oriu
(SC
ERS,
par
a 53
0).
4. P
rogr
amul
de
serv
icii
per
inat
ale
de
calit
ate
(SC
ERS,
par
a 52
9).
5. P
rogr
amul
Naţ
iona
l de
Spri
jin p
entr
u Pl
anif
icar
ea F
amili
ei ș
i Pro
tecţ
ia
Sănă
tăţi
i Rep
rod
ucti
ve, 1
999-
2003
.6.
Leg
ea p
rivi
nd p
rod
usel
e al
imen
tare
, 200
4.7.
Pro
iect
ul S
trat
egie
i N
aţio
nale
în
dom
eniu
l Să
nătă
ţii
Rep
rod
ucti
ve
2005
- 201
5.8.
Pro
iect
ul L
egii
pri
vind
op
ortu
nită
ţi e
gale
pen
tru
fem
ei ș
i băr
baţ
i.9.
Pro
iect
ul L
egii
pri
vind
pre
veni
rea
și c
omb
ater
ea v
iole
nţei
dom
esti
ce.
Red
ucer
ea c
u tr
ei-p
ătri
mi,
pân
ă în
anu
l 201
5, a
rat
ei
mor
talit
ăţii
mat
erne
(Ob
iect
ivul
5, S
arci
na 6
).1.
Pro
gram
ul N
aţio
nal
de
Ac-
ţiun
i în
dom
eniu
l D
rep
turi
lor
Om
ului
.2.
Con
venţ
ia c
u p
rivi
re la
Elim
i-na
rea
Tutu
ror
Form
elor
de
Di-
scri
min
are
împ
otri
va F
emei
lor
(CED
AW
).3.
Pro
gram
ul d
e A
cţiu
ni IC
PD.
6. S
ănăt
atea
ado
les-
cenţ
ilor ș
i tin
erilo
r.1.
Ext
ind
erea
acc
esul
ui p
opul
aţie
i, în
sp
ecia
l a c
elei
săr
ace,
la s
ervi
cii d
e să
năta
te d
e b
ază
pri
n d
ezvo
ltar
ea a
sist
enţe
i med
ical
e p
rim
are
(Ob
i-ec
tiv,
par
a 52
3).
2. S
por
irea
acc
esul
ui la
ser
vici
i de
educ
aţie
și s
ănăt
ate,
pre
cum
și l
a ce
le
de
pro
mov
are
a m
odul
ui d
e vi
aţă
sănă
tos
și a
dez
volt
ării
per
sona
le
(Ob
iect
iv, p
ara
587)
.3.
Pro
iect
ul S
trat
egie
i N
aţio
nale
în
dom
eniu
l Să
nătă
ţii
Rep
rod
ucti
ve
2005
- 201
5.4.
Pro
iect
ul P
rogr
amul
ui N
aţio
nal d
e Pr
even
ire
și C
ontr
ol H
IV/S
IDA
și I
TS
2006
-201
0.
Elab
orar
ea ș
i im
ple
men
tare
a st
rate
giilo
r p
entr
u ti
-ne
ret (
Ob
iect
ivul
8, S
arci
na 1
5).
1. P
rogr
amul
de
Acţ
iuni
ICPD
.
7. H
IV/S
IDA
, ITS
și t
u-
ber
culo
za.
1. A
mel
iora
rea
măs
urilo
r de
pre
veni
re ș
i tra
tam
ent a
le m
alad
iilor
con
di-
ţion
ate
soci
al (O
bie
ctiv
, par
a 52
3).
2. P
rogr
amul
Naţ
iona
l de
Con
trol
TB,
200
1-20
05 (S
CER
S, p
ara
529)
.3.
Pro
gram
ul N
aţio
nal d
e Pr
even
ire
și T
rata
men
t HIV
/SID
A ș
i a In
fecţ
iilor
cu
Tra
nsm
iter
e Se
xual
ă, 2
001-
2005
(SC
ERS,
par
a 52
9).
4. P
roie
ctul
Str
ateg
iei
Naţ
iona
le î
n d
omen
iul
Sănă
tăţi
i Re
pro
duc
tive
20
05- 2
015.
5. P
roie
ctul
Pro
gram
ului
Naţ
iona
l de
Prev
enir
e și
Con
trol
HIV
/SID
A ș
i ITS
20
06-2
010.
1. S
top
area
, căt
re a
nul 2
015,
a r
ăsp
ând
irii
și în
cep
e -re
a p
roce
sulu
i de
red
ucer
e a
HIV
/SID
A (
Ob
iect
i -vu
l 6, S
arci
na 7
).2.
Sto
par
ea, c
ătre
anu
l 201
5, a
răs
pân
dir
ii și
înce
pe -
rea
pro
cesu
lui d
e re
duc
ere
a in
cid
enţe
i tub
ercu
-lo
zei ș
i mal
arie
i (O
bie
ctiv
ul 6
, Sar
cina
8).
1. P
rogr
amul
de
Acţ
iuni
ICPD
.
8. A
cces
ins
ufic
ient
la
ed
ucaţ
ie d
e ca
-lit
ate.
1. E
xtin
der
ea a
cces
ului
la s
ervi
cii d
e ed
ucaţ
ie, î
n sp
ecia
l pen
tru
cop
iii d
in
fam
iliile
vul
nera
bile
(Ob
iect
iv, p
ara
503)
.2.
Am
elio
rare
a si
stem
ică
a ca
lităţ
ii se
rvic
iilor
de
educ
aţie
ofe
rite
(Ob
iec-
tiv,
par
a 50
3).
3. A
ctua
lizar
ea si
stem
ului
de
inte
grar
e so
cial
ă a
cop
iilor
cu
nece
sită
ţi ed
u-
caţi
onal
e sp
ecia
le (N
ES) ș
i cop
iilor
vul
nera
bili
(Ob
iect
iv, p
ara
503)
.4.
Str
ateg
ia N
aţio
nală
Ed
ucaţ
ie p
entr
u To
ţi.
Asi
gura
rea
acce
sulu
i uni
vers
al p
entr
u to
ţi c
opiii
de
a fr
ecve
nta
gim
nazi
ul (O
bie
ctiv
ul 2
, Sar
cina
3).
1. P
actu
l In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le S
ocia
le,
Econ
omic
e și
Cul
tura
le (I
CES
CR)
.2.
Con
venţ
ia c
u p
rivi
re la
Dre
p-
turi
le C
opilu
lui (
CD
C).
3. P
rogr
amul
de
Acţ
iuni
ICPD
.
9. In
stru
ire
pro
fesi
o-
nală
inad
ecva
tă.
1. R
econ
sid
erar
ea lo
culu
i și r
olul
ui e
duc
aţie
i sec
und
are
pro
fesi
onal
e și
aj
usta
rea
ei la
sol
icit
ările
com
unit
ăţii,
od
ată
cu a
ctua
lizar
ea r
egis
tru
-lu
i de
pro
fesi
i ofe
rite
în c
onsu
ltar
e cu
par
tene
rii s
ocia
li (O
bie
ctiv
pe
term
en m
ediu
, par
a 50
7).
1. P
actu
l In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le S
ocia
le,
Econ
omic
e și
Cul
tura
le (I
CES
CR)
;2.
Pro
gram
ul d
e A
cţiu
ni IC
PD
70P
RO
BLE
MA
Stra
teg
ia d
e C
reșt
ere
Eco
no
mic
ă și
Red
uce
re a
Săr
ăcie
i (SC
ERS)
și
Pro
gra
me
Naţ
ion
ale
Ob
iect
ivel
e d
e D
ezvo
ltar
e al
e M
ilen
iulu
iP
rin
cip
alel
e in
stru
men
te în
d
om
eniu
l Dre
ptu
rilo
r Om
ulu
i
10.
Polu
area
ap
elor
d
e su
pra
faţă
și
su
bte
rane
.
Red
ucer
ea p
oluă
rii r
esur
selo
r de
apă
(Ob
iect
iv, p
ara
489)
.
Red
ucer
ea în
jum
ătat
e, p
ână
în a
nul 2
015,
a n
u-
măr
ului
de
per
soan
e fă
ră a
cces
dur
abil
la a
pă
po
-ta
bilă
sig
ură.
Pact
ul
Inte
rnaţ
iona
l p
rivi
nd
Dre
ptu
rile
Soc
iale
, Ec
onom
ice
și C
ultu
rale
(IC
ESC
R).
11.
Deg
rad
area
so
-lu
rilo
r.Re
duc
erea
acc
eler
ării
deg
rad
ării
solu
rilo
r (O
bie
ctiv
, par
a 48
9).
In
tegr
area
pri
ncip
iilor
dez
volt
ării
dur
abile
în p
ro-
gram
ele
și p
olit
icile
ţăr
ii și
red
ucer
ea p
ierd
erilo
r d
e re
surs
e al
e m
ediu
lui (
Ob
iect
ivul
7, S
arci
na 9
).
Pact
ul
Inte
rnaţ
iona
l p
rivi
nd
Dre
ptu
rile
Soc
iale
, Ec
onom
ice
și C
ultu
rale
(IC
ESC
R).
12. P
ierd
erea
bio
di -
vers
ităţ
ii.
1. P
rote
cţia
și e
xtin
der
ea fo
ndul
ui fo
rest
ier (
Ob
iect
iv, p
ara
489)
.
2. P
rote
cţia
și e
xtin
der
ea s
upra
feţe
lor
de
reze
rve
natu
rale
pro
teja
te d
e st
at (O
bie
ctiv
, par
a 48
9).
In
tegr
area
pri
ncip
iilor
dez
volt
ării
dur
abile
în p
ro-
gram
ele
și p
olit
icile
ţăr
ii și
red
ucer
ea p
ierd
erilo
r d
e re
surs
e al
e m
ediu
lui (
Ob
iect
ivul
7, S
arci
na 9
).
Pact
ul
Inte
rnaţ
iona
l p
rivi
nd
Dre
ptu
rile
Soc
iale
, Ec
onom
ice
și C
ultu
rale
(IC
ESC
R).
13.
Cop
iii î
n si
tuaţ
ii d
e ri
sc, î
n sp
ecia
l co
piii
sep
araţ
i de
fam
ilie.
1. E
lab
orar
ea ș
i im
ple
men
tare
a un
or p
rogr
ame
spec
ific
e, p
recu
m p
ro-
tecţ
ia c
opilu
lui ș
i fam
iliei
și p
rote
cţia
per
soan
elor
cu
diz
abili
tăţi
(Ob
i-ec
tiv,
par
a 55
2).
2. A
mel
iora
rea
efic
acit
ăţii
sist
emul
ui d
e al
ocaţ
ii so
cial
e p
rin
dir
ecţi
ona-
rea
aces
tora
căt
re p
erso
anel
e ce
le m
ai s
ărac
e și
focu
sare
a p
e gr
upur
i-le
soc
iale
afla
te în
sit
uaţi
i de
risc
(Ob
iect
iv, p
ara
552)
.3.
Dez
volt
area
sis
tem
ului
de
serv
icii
soci
ale
pri
n d
iver
sific
area
și a
mel
io-
rare
a ca
lităţ
ii ac
estu
ia ș
i fac
ilita
rea
unei
imp
licăr
i mai
act
ive
a so
ciet
ă-ţi
i civ
ile (O
bie
ctiv
, par
a 55
2).
4. A
ctua
lizar
ea s
iste
mul
ui d
e in
tegr
are
soci
ală
a co
piil
or c
u ne
cesi
tă-
ţi e
duc
aţio
nale
sp
ecia
le (
NES
) și
cop
iilor
vul
nera
bil
(Ob
iect
iv,
par
a 50
3).
1. R
educ
erea
în ju
măt
ate,
într
e 19
98 ș
i 201
5, a
num
ă-ru
lui d
e p
erso
ane
care
suf
eră
de
foam
e (O
bie
cti-
vul 1
, Sar
cina
2, I
ndic
ator
ul „P
reva
lenţ
a co
piil
or în
vâ
rstă
pân
ă la
cin
ci a
ni c
u gr
euta
te s
ub c
ea n
or-
mal
ă”).
2. R
educ
erea
cu
dou
ă-tr
eim
i, p
ână
în a
nul
2015
, a
mor
talit
ăţii
cop
iilor
pân
ă la
cin
ci a
ni (
Ob
iect
ivul
4)
.
1. P
rogr
amul
Naţ
iona
l d
e A
c-ţi
uni
în d
omen
iul
Dre
ptu
rilo
r O
mul
ui.
2. C
onve
nţia
cu
pri
vire
la D
rep
-tu
rile
Cop
ilulu
i (C
DC
).
14.
Vio
lenţ
a,
negl
i-ja
rea
și e
xplo
ata -
rea.
1. D
ezvo
ltar
ea s
iste
mul
ui d
e se
rvic
ii so
cial
e p
rin
div
ersi
ficar
ea ș
i am
elio
-ra
rea
calit
ăţii
aces
tuia
și f
acili
tare
a un
ei im
plic
ări m
ai a
ctiv
e a
soci
etă -
ţii c
ivile
(Ob
iect
iv, p
ara
552)
.2.
Pro
iect
ul L
egii
pri
vind
pre
veni
rea
și c
omb
ater
ea t
rafic
ului
de
fiinţ
e um
ane.
3. P
roie
ctul
Leg
ii p
rivi
nd o
por
tuni
tăţi
ega
le p
entr
u fe
mei
și b
ărb
aţi.
4. P
roie
ctul
Leg
ii p
rivi
nd p
reve
nire
a și
com
bat
erea
vio
lenţ
ei d
omes
tice
.
1. R
educ
erea
cu
dou
ă-tr
eim
i, p
ână
în a
nul
2015
, a
mor
talit
ăţii
cop
iilor
pân
ă la
cin
ci a
ni (
Ob
iect
ivul
4)
.2.
Red
ucer
ea c
u tr
ei-p
ătri
mi,
pân
ă în
anu
l 201
5, a
ra-
tei m
orta
lităţ
ii m
ater
ne (O
bie
ctiv
ul 5
).3.
Sto
par
ea, c
ătre
anu
l 201
5, a
răs
pân
dir
ii și
înce
pe-
rea
pro
cesu
lui d
e re
duc
ere
a H
IV/S
IDA
(O
bie
cti -
vul 6
, Sar
cina
7).
4. E
lab
orar
ea ș
i im
ple
men
tare
a st
rate
giilo
r p
entr
u ti
nere
t (O
bie
ctiv
ul 8
, Sar
cina
15)
.
1. C
onve
nţia
Inte
rnaţ
iona
lă îm
-p
otri
va T
ortu
rii
și a
ltor
For
me
de
Trat
amen
t sa
u Pe
dep
se I
n-
uman
e or
i Deg
rad
ante
(CAT
).2.
Con
venţ
ia c
u p
rivi
re la
Elim
i -na
rea
Tutu
ror
Form
elor
de
Di-
scri
min
are
împ
otri
va F
emei
lor
(CED
AW
). 3
. Pro
gram
ul d
e A
cţiu
ni IC
PD.
15.
Tine
rii
se
con
-fr
untă
cu
risc
uri.
1. A
mel
iora
rea
per
spec
tive
lor
de
ocup
are
și a
uto
-ocu
par
e în
mun
că
pen
tru
tine
ri (O
bie
ctiv
ul, p
ara
587)
.2.
Sp
orir
ea a
cces
ului
la s
ervi
cii d
e ed
ucaţ
ie ș
i săn
ătat
e, p
recu
m ș
i la
cele
d
e p
rom
ovar
e a
mod
ului
de
viaţ
ă să
năto
s și
a d
ezvo
ltăr
ii p
erso
nale
(O
bie
ctiv
, par
a 58
7).
3. S
tim
ular
ea im
plic
ării
tine
rilo
r în
pro
cesu
l de
luar
e a
dec
iziil
or în
do
-m
eniu
l dez
volt
ării
soci
ale,
eco
nom
ice,
cul
tura
le ș
i pol
itic
e a
ţări
i, p
rin
crea
rea
Con
silii
lor
Loca
le a
le T
iner
ilor
și a
lte
form
e d
e p
arti
cip
are
(Ob
iect
ivul
, par
a 58
7).
1. E
lab
orar
ea ș
i im
ple
men
tare
a st
rate
giilo
r pen
tru
ti-
nere
t (O
bie
ctiv
ul 8
, Sar
cina
15)
;2.
Asi
gura
rea
acce
sulu
i uni
vers
al p
entr
u to
ţi co
piii
de
a fr
ecve
nta
gim
nazi
ul (O
biec
tivul
2, S
arci
na 3
, Ind
i-ca
toru
l „Șt
iinţa
de
cart
e a
pers
oane
lor c
u vâ
rsta
de
15-2
4 an
i”).
1. P
actu
l In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le S
ocia
le,
Econ
omic
e și
Cul
tura
le (I
CES
CR)
.2.
Pro
gram
ul d
e A
cţiu
ni IC
PD.
71CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE
PR
OB
LEM
ASt
rate
gia
de
Cre
șter
e Ec
on
om
ică
și R
edu
cere
a S
ărăc
iei (
SCER
S)
și P
rog
ram
e N
aţio
nal
eO
bie
ctiv
ele
de
Dez
volt
are
ale
Mile
niu
lui
Pri
nci
pal
ele
inst
rum
ente
în
do
men
iul D
rep
turi
lor O
mu
lui
4. P
reve
nire
a șo
maj
ului
pri
ntre
tin
eri ș
i sus
ţine
rea
tine
rilo
r p
entr
u a
se
anga
ja în
mun
că (O
bie
ctiv
e p
e te
rmen
med
iu, p
ara
578)
.5.
Str
ateg
ia N
aţio
nală
pen
tru
Tine
ret.
6. P
roie
ctul
Leg
ii p
rivi
nd o
por
tuni
tăţi
ega
le p
entr
u fe
mei
și b
ărb
aţi.
16. P
erso
anel
e cu
di -
zab
ilită
ţi s
unt
ex-
clus
e d
in
soci
e-ta
te.
1. S
usţi
nere
a p
erso
anel
or c
u d
izab
ilită
ţi p
entr
u a
se a
ngaj
a în
mun
că
(Ob
iect
ive
pe
term
en m
ediu
, par
a 57
8);
2. D
iver
sific
area
și a
mel
iora
rea
calit
ăţii
serv
iciil
or d
e oc
upar
e în
mun
că
(Ob
iect
ive
pe
term
en m
ediu
, par
a 57
8);
3. E
lab
orar
ea ș
i im
ple
men
tare
a un
or p
rogr
ame
spec
ific
e, p
recu
m p
ro-
tecţ
ia c
opilu
lui ș
i fam
iliei
și p
rote
cţia
per
soan
elor
cu
diz
abili
tăţi
(Ob
i-ec
tiv,
par
a 55
2).
1. R
educ
erea
în ju
măt
ate,
într
e 19
98 ș
i 201
5, a
num
ă-ru
lui d
e p
erso
ane
cu v
enit
sub
2.1
5 d
olar
i SU
A
pe
zi (l
a PP
C) (
Ob
iect
ivul
1, S
arci
na 1
).
Pact
ul
Inte
rnaţ
iona
l p
rivi
nd
Dre
ptu
rile
Soc
iale
, Ec
onom
ice
și C
ultu
rale
(IC
ESC
R).
17. A
dm
inis
traţ
ia p
u-
blic
ă in
efic
ient
ă.1.
Sp
orir
ea e
ficie
nţei
sec
toru
lui
pub
lic l
a ni
vel
cent
ral
(Ob
iect
iv,
par
a 22
1).
2. A
mel
iora
rea
pro
cesu
lui d
e lu
are
a d
eciz
iilor
și a
ab
ord
ării
sale
str
ateg
i-ce
(Ob
iect
iv, p
ara
221)
.3.
Îmb
unăt
ăţir
ea in
tera
cţiu
nii d
intr
e ad
min
istr
aţia
pub
lică
și s
ocie
tate
a ci
vilă
(Ob
iect
iv, p
ara
221)
.4.
Sp
orir
ea e
ficie
nţei
pri
n d
ezvo
ltar
ea c
apac
ităţ
ii si
stem
ului
de
dez
volt
a -re
a re
surs
elor
inst
ituţ
iona
le ș
i um
ane
(Ob
iect
iv, p
ara
221)
.5.
Am
elio
rare
a le
gisl
aţie
i p
rivi
nd a
uton
omia
loc
ală
și a
uto
-guv
erna
re
(Ob
iect
iv, p
ara
222)
.5.
Def
inir
ea c
lară
a f
uncţ
iilor
și
resp
onsa
bili
tăţi
lor
într
e ad
min
istr
aţiil
e ce
ntra
le ș
i pub
lice
(Ob
iect
iv, p
ara
222)
.6.
Ext
ind
erea
ind
epen
den
ţei f
isca
le ș
i eco
nom
ice
a st
ruct
urilo
r ad
min
i -st
raţi
ei lo
cale
(Ob
iect
iv, p
ara
222)
.18
. Ins
tab
ilita
tea
po
-lit
ică
și
legi
slat
i -vă
.
1. A
mel
iora
rea
calit
ăţii
pro
iect
elor
legi
slat
ive
și a
ctel
or d
e su
por
t în
ge-
nera
l și,
în s
pec
ial,
a ce
lor
pri
vind
dez
volt
area
eco
nom
ică
(Ob
iect
iv,
par
a 26
1).
2. D
ezvo
ltar
ea s
iste
mul
ui e
duc
aţio
nal d
e d
rep
t (O
bie
ctiv
, par
a 26
1).
3. Îm
bun
ătăţ
irea
inte
racţ
iuni
i din
tre
adm
inis
traţ
ia p
ublic
ă și
soc
ieta
tea
civi
lă (O
bie
ctiv
, par
a 22
1).
1. P
actu
l In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le S
ocia
le,
Econ
omic
e și
Cul
tura
le (I
CES
CR)
.2.
Pa
ctul
In
tern
aţio
nală
p
ri-
vind
Dre
ptu
rile
Civ
ile ș
i Pol
itic
e (IC
CPR
).19
. Su
pre
maţ
ia l
egii
insu
ficie
ntă.
1. D
ezvo
ltar
ea p
ieţe
i d
e se
rvic
ii le
gale
și
resp
ecta
rea
dre
ptu
rilo
r co
n-
sum
ator
ilor
de
serv
icii
lega
le (
imp
lem
enta
rea
serv
iciil
or c
alit
ativ
e)
(Ob
iect
iv, p
ara
261)
.2.
Dez
volt
area
sis
tem
ului
ed
ucaţ
iona
l de
dre
pt (
Ob
iect
iv, p
ara
261)
.3.
Exe
cuta
rea
dec
iziil
or ju
dec
ător
ești
(Ob
iect
iv, p
ara
261)
.
1. P
actu
l In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le
Civ
ile
și
Polit
ice
(ICC
PR).
2. P
actu
l In
tern
aţio
nal
pri
vind
D
rep
turi
le S
ocia
le,
Econ
omic
e și
Cul
tura
le (I
CES
CR)
.20
. Li
psa
lib
ertă
ţii
pre
sei
și a
cces
u-
lui l
a in
form
aţie
D
ecla
raţi
a M
ileni
ului
.
72
Oficiul ONU în MoldovaStr. 31 August 131, Chișinău 2012, Moldovatel.: (373 22) 22 00 45fax.: (373 22) 22 00 41e-mail: registry. md@undp.orginternet: http: //www.un.md
Design: Lilia IxariPrepress: Editura CartierTipar: Tipografia “ Bons Offices”
.................................................................................................................................................................................................................................................................
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru dezvoltare: Republica Moldova. – Ch.: Cartier, 2006 (Tipogr. “ Bons Offices”) – 72 p.ISBN 978-9975-79-388-9500 ex.CZU 338(478)C512
ISBN 978-9975-79-388-9
top related