curs micoze final mg nov 2010
Post on 15-Dec-2014
123 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Micoze cutaneo-mucoase
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Etiologie
Definitie - manifestări produse de agenţi fungici (uneori sunt şi alţi
agenţi etiologici).
I. Dermatofiţii = ciuperci filamentoase, organul lor vegetativ =
hifă, suferă o segmentare = filament micelian;
• prin separarea fragmentelor respective şi rotunjirea lor rezultă artrospori (organ
de înmulţire);
• în culturi se formează şi organe genitale pentru înmulţirea asexuată a ciupercii:
aleurii şi fusuri;
• sunt ciuperci keratofile, parazitează părţile keratinizate ale tegumentului: păr,
unghii.
• Sunt trei genuri:
• Microsporum
• Trichophyton
• Epidermophyton
– Specii: antropofile, zoofile, geofile
Etiologie
II. Levuri = ciuperci unicelulare, se înmulţesc prin înmugurire; în condiţii de patogenitate formează pseudofilamente sau filamente veritabile;
- Genul Candida;
- Genul Torulopsis (nu formează filamente)
- Genul Pityrosporum
III. Actinomicete = agenţi microbieni cu morfologie: levurică şi filamentoasă;
Genul Actinomyces
IV. Fungi dimorfi = cu dublă morfologie: levurică şi filamentoasă;
Genul Sporotrichum
Genul Coccidioides
Clasificarea
I. Micoze cutaneo-mucoase superficiale:
Dermatofitoze:
Pilomicoze = dermatofitoze ale părului (foliculare)
Epidermomicoze nefoliculare = dermatofitozele pielii glabre
Onicomicoze dermatofitice
Keratomicoze:
Pitiriazis versicolor
Eritrasma
Candidoze cutaneo-mucoase
II. Micoze cutaneo-mucoase profunde (subcutanate)
Actinomicoza
Sporotrichoza
Micetomul
Pilomicoze
• Definitie = tinea capitis, micoze foliculare, dermatofitoze
ale scalpului şi bărbii;
• Manifestări clinice:
• tricofiţia uscată,
• microsporia,
• tricofiţia inflamatorie,
• favusul
Tricofiţia uscată
• aparţine genului Trichophyton, specii antropofile;
• afecţiune întâlnită la copil până la pubertate,
• atinge obişnuit zona păroasă a scalpului;
Tegumentul:
• leziuni cutanate sub forma unor plăci eritematoase, cu scuame foarte
fine pitiriaziforme, cu dimensiuni mici, cu diametrul de 1,5 – 2 cm,
neregulate, sunt foarte numeroase, pot conflua formând placarde.
Firul de păr:
• părul este fragil şi se rupe uşor, la nivele diferite faţă de emergenţa
lor din tegument;
• fire de păr foarte scurte, rupte chiar la emergenţă = puncte negre;
• fire de păr cu lungime de câţiva milimetri;
• îşi pierd tonicitatea şi se încurbează – pot lua aspect de Z, S, ?;
• sunt înglobate în scuame dând impresia unei alopecii.
Tricofiţie uscată
Tricofiţia uscată
Pielea glabră:
leziuni cu aspect de herpes circinat :
- plăci rotunde, circinate, bine delimitate, cu marginea
mai eritematoasă şi centrul mai palid;
- periferia prezintă mici vezicule sau pustule).
Unghia:
- onicomicoze dermatofitice cu debut la marginea liberă
a unghiei
Tricofiţia uscată
Formă clinică particulară: Tricofiţia cronică a adultului:
• uneori se vindecă spontan la pubertate, alteori
persistă şi după pubertate;
• leziunile de pe pielea scalpului au aspect cicatricial
sau alopecic;
• există atingeri unghiale – manifestări cu evoluţie
cronică.
Tricofiţia uscată
Diagnostic de laborator:
1.Examenul microscopic direct:
-recoltare de fire de păr scurte şi examen pe lamă
-tratarea preparatului: metoda cu KOH 40% prin încălzirea la flacără (fără fierbere);
-examinarea la MO - se pun în evidenţă artrosporii situaţi în interiorul firului de păr (ca nişte nuci într-un sac);
2.Cultura pe mediu Sabouraud specii antropofile;
3.Examenul cu lampa Wood este negativ.
Microsporia
• dermatoză foliculară tondantă (rupe firul de păr);
• afecţiune întâlnită la copil, până la pubertate, când se vindecă spontan;
• leziuni cutanate:
– plăci discret eritematoase, cu scuame foarte fine, cu dimensiuni mari (până la câţiva cm), rotunde, sunt puţine ca număr (1 până la 5 – 6 plăci), pe scalp;
– uneori există un aspect atipic: plăci numeroase neregulate;
• modificările firului de păr :
- firul se rupe la nivelul emergenţei,
- parul îşi păstrează tonicitatea – la atingere dă senzaţie de perie,
- parul este colorat alb-cenuşiu = decolorare deoarece părul este înconjurat de microspori;
Microsporie
Microsporia
• pielea glabra = aspect de herpes circinat, palid,
discret (trebuie diferenţiat de herpesul circinat dat de
trichophyton);
• atingeri unghiale = nu sunt prezente;
• posibil cu atingeri sprâncenare;
• atingeri ale bărbii (excepţional, la adult);
Microsporia
Diagnostic de laborator:
• examen MO direct al firelor de păr scurte: pune în evidenţă sporii agentului micotic, situaţi ca un manşon gros în jurul firului de păr = ectotrix (care pare decolorat); în interiorul firului de păr se evidenţiază filamente miceliene;
• cultura pe mediu Sabouraud – arată specia (2 specii: zoofilă şi antropofilă);
• ex. cu lampa Wood – firele de păr parazitate sunt fluorescente verde strălucitor
Evoluţia:
• spre vindecare spontană la pubertate, la adult sunt cazuri rare – ţin de starea de imunodeficienţă şi de tipul de agent etiologic (specia)
Tricofiţia inflamatorie
• micoză a scalpului la copil, până la pubertate; după
pubertate contaminarea la adult apare pe alte zone
păroase (la bărbaţi: barba şi mustaţa);
• initial apare la ostiumul folicular o pustulă înconjurată
de un discret eritem (proces inflamator), care
progresează în profunzimea foliculului şi formează un
nodul inflamator dur, relativ dureros
• nodulii inflamatori confluează cu timpul şi rezultă o
formaţiune cu diametrul de câţiva cm, rotundă sau
ovalară, congestivă, proeminentă şi cu suprafaţa
acoperită de pustule foliculare. La început formaţiunea
este dură, relativ dureroasă, dar în evoluţie se produce
ramolirea (abcedare);
Tricofiţia inflamatorie
• părul – firele de păr parazitate, cad cu timpul; firele
de păr care nu au rădăcina complet distrusă pot fi
epilate cu uşurinţă (fără durere) = semn important de
diagnostic;
• poate fi o singură formaţiune, rezultată prin confluare
= kerion (supuraţie profundă, gravă) sau pot fi mai
multe formaţiuni.
Tricofiţie inflamatorie
Kerion celsi mustata si barba
Sicozis tricofitic al barbii si mustatii
Tricofiţia inflamatorie
Diagnostic de laborator:
• a) ex. MO direct al firelor de păr:
şiraguri de spori în afara firului de păr = ectotrix
sau
filamente în interiorul firului de păr + şiraguri de
spori la exterior = endo-ectotrix
• b) cultura pe mediu Sabouraud – indică specia:
agenţi zoofili sau agenţi geofili
• c) examenul cu lampa Wood este negativ.
Tricofiţia inflamatorie
Evoluţia este spre supuraţie, cu căderea
părului şi vindecare cu cicatrici cu alopecie.
• după pubertate, afecţiunea nu mai este întâlnită pe
zona scalpului;
• atingeri la bărbatul adult : barba şi mustaţa – kerion
sau leziuni mai separate, cu oarecare tendinţă de
confluare – sicozis trichofitic.
Tricofiţia inflamatorie
Alte atingeri
• herpes circinat subinflamator : plăci rotunjite, bine delimitate, eritematoase, toată suprafaţa este acoperită de pustule – pustulele se dezvoltă pe firele de păr de tip velus de pe suprafaţa glabră
• atingeri unghiale nu sunt remarcate.
Stare de sensibilizare a organismului gazdă = trichophitide, cu aspect de erupţie lichenoidă = lichen trichophitic: (erupţie pe faţă, membre)
Favusul
Clinic:
• forma obişnuită = favus cu godeuri – pe firele de păr parazitate apar iniţial pustule, la ostiumurile foliculare, care se usucă rapid;
• in jurul firelor de păr parazitate se constituie plăcuţe deprimate în centru, cu diametrul de câţiva mm, formate din filamente miceliene = godeu favic (galben ca sulful) ;
• firul de păr parazitat persistă lung, decolorat (alb-cenuşiu), fără luciu (ca un păr de porc);
• după ani de zile părul cade, lăsând cicatrici de alopecie definitivă;
• la periferie rămâne o coroană de păr sănătos, care nu va fi niciodată interesat =coroana favic;
• leziunile degajă un miros neplăcut (cuib de şoareci).
Favusul
Forme atipice :
• pitiriaziformă: lipsesc godeurile; firele de păr sunt
modificate de tip favic
• impetigoidă: leziuni tegumentare crustoase (gălbui),
păr modificat
• cicatricială: formă evolutivă, cu cicatrici întinse şi
alopecice
Favus cu godeuri
Favus pitiriaziform
Favus
Alte atingeri:
• pielea glabră: herpes circinat; mai rar pot fi văzute godeuri
favice = scutulă
• ganglionii regionali, în special cei suboccipitali şi
laterocervicali
• unghiale: aspectul unei onicomicoze dermatofitice
Evoluţie: afecţiune întâlnită la orice vârstă, contaminarea în
copilărie duce la evoluţia bolii după vârsta pubertăţii.
Favusul
Diagnostic de laborator:
• ex. MO direct al firelor de păr poate pune în evidenţă agentul micotic, sub forma unor filamente scurte = endotrix, formate din nişte segmente dreptunghiulare. Sporii pot lipsi sau pot apare sub forma unor grămezi mici, ca oasele tarsului = tarse favice. În interiorul firului de păr se mai găsesc bule de aer, care rezultă din metabolismul parazitului.
• cultura pe mediu Sabouraud indică specia: Trichophiton: zoofil şi antropofil
• ex. cu lampa Wood - (fluorescenţă verde închis)
• Pot aparea manifestări alergice la distanţă: trichophitide => IDR pozitiv în special în cazul agenţilor zoofili.
Pilomicozele
Epidemiologie pilomicoze:
• Microsporia: este cea mai contagioasă.
• Trichophiţia uscată: este mai puţin contagioasă
(frecvenţa scade foarte mult).
• Favusul: este mai puţin contagios – contact mai
strâns – familial.
• Trichophiţia inflamatorie: se transmite de la animalele
bolnave, cel mai adesea indirect (bovidee, cabaline).
Frecvenţa pilomicozelor a scăzut.
PilomicozeleDiagnosticul diferenţial al pilomicozelor:
• cele două tondante: Trichophiţia uscată şi Microsporia:
• alte manifestări eritemato-scuamoase ale pielii scalpului:
– Pitiriazis simplu (descuamare a pielii scalpului – mătreaţa)
– Eczematide ale scalpului (firele de păr sunt normale)
– Psoriazis al scalpului
• manifestări de tip alopecii: pelada = alopecia areata (alopecie necicatricială, în arii rotunjite), alopecia traumatică, trichotilomanie (afecţiune psihiatrică = părul este rupt la nivele diferite)
• diferenţierea tricofiţiei inflamatorii de alte foliculite:
– furunculul: - perifoliculită produsă de stafilococ; sunt prinse 2 – 3 fire de păr, inflamaţia este mult mai intensă – nodul dur, profund, foarte dureros, cu evoluţie spre ramolire, deschidere la exterior şi vindecare fără alopecie)
– sicozis trichophitic diferenţiat de sicozis stafilococic: inflamaţie a foliculilor piloşi din barbă şi mustaţă – leziunile nu au tendinţă la confluare, sunt diseminate, firul de păr nu cade; există o formă aparte în care firul de păr cade = sicozis lupoid
• favusul trebuie diferenţiat de alte manifestări:
– pitiriazisul simplu – favusul pitiriaziform
– impetigo – favusul impetigoid
– favusul trebuie diferenţiat de afecţiunile caracterizate de alopecie cicatricială a pielii capului = pseudopeladă
– favusul – diagnostic diferenţial cu LE – cu timpul apar leziuni cicatriciale.
Pilomicoze uscate: tondante + favus
Tratament general cu antimicotice:
• Griseofulvina – antimicotic p.o.: fungistatic: impregnează foliculul pilos din profunzime spre suprafaţă = baraj pentru agentul micotic
- durata tratamentului este de 4 – 6 – 8 săptămâni,
• Compuşi imidazolici:
– Ketoconazol: - acţiune asupra dermatofiţilor; fungistatic şi fungicid; se administrează p.o. timp de câteva săptămâni (3 – 4); are toxicitate hepatică (reacţie de tip idiosincrazic)
• Compuşi triazolici:
– Itraconazol: se administrează p.o.; este bine tolerat; fungistatic şi fungicid; se administrează timp de câteva săptămâni
– Fluconazol
• Alilamine: Terbinafina, Butenafina
Pilomicoze uscate: tondante + favus
Tratament topic: - pe durata tratamentului general:
• - prima manevră este raderea părului – la începutul şi
la sfârşitul tratamentului / din 10 în 10 zile – are ca
efect îndepărtarea mecanică a agentului; după
radere se spală cu apă şi săpun
- se aplică medicamentul antimicotic topic
= unguent Whitefield,
= alcool iodat1%
= medicaţie modernă: compuşi imidazolici,
triazolici, alilamine
Controlul vindecării: ex. MO al firelor de păr, ex. cu
lampa Wood (pentru microsporie)
Tricofiţia inflamatorie
Tratament general
# antimicotic:
Griseofulvina / alt compus
durata tratamentului: 10 – 14 zile (scurtă) –antimicoticele pătrund mai puţin bine din cauza supuraţiei şi pentru că părul este epilat;
# antimicrobian:
Peniciline de sinteză / semisinteză
# antiinflamatorii:
- corticoterapie generală (corticosteroizii favorizează dezvoltarea agentului micotic) – cură scurtă, doze moderate
Tricofiţia inflamatorie
Tratament local:
I. manevră – epilarea cu penseta a firelor de păr parazitate
II manevră – spălarea cu apă şi săpun a scalpului
III manevră – aplicarea medicamentelor topice antimicotice:
Clasic: soluţie Lugol (iodo-iodurată 1‰)
Modernă: imidazoli, alil amine – soluţie sau crčme
Profilaxia:
– tratament corect, izolarea bolnavului în spital / ambulator
– controlul în colectivităţi de copii (microsporii) şi în familii (favus)
– dezinfecţia lenjeriei şi îmbrăcăminţii – a căciulii cu formol
– antimicotice sub formă de spray sau pudre
≈50% din infecţiile cu Microsporum canis prezinta
fluorescenta – Lampa Wood
• Ectothrix - Microsporum canis
Microsporum
• Endothrix - Trichophyton tonsurans
Trichophyton schoenleinii
http://www.mycology.adelaide.edu.au/Fungal_Descriptions/Dermatophytes/Trichophyton/schoenlenii.html
• Endothrix - T. scoenleinii – bule de aer caracteristice
Ectothrix and Endothrix
Epidermophyton Microsporum Trichophyton
Dermatofitozele pielii glabre
HERPESUL CIRCINAT (Tinea corporis)
• dermatofitoză localizată oriunde pe suprafaţa glabră
Clinic:
• plăci rotunde / circinate / poliedrice, cu evoluţie excentrică; una sau multiple; marginile delimitate de tegument sănătos; marginea mai activă (mai eritematoasă) decât centrul plăcii¸ prezintă vezicule sau pustule; centrul este mai palid, scuamos
• Formă particulara : herpes circinat subinflamator (Foliculita conglomerată): plăci rotunjite, bine delimitate, eritematoase, toată suprafaţa este acoperită de pustule – pustulele se dezvoltă pe firele de păr de tip velus de pe suprafaţa glabră
Dermatofitozele pielii glabre
Diagnostic de laborator:
• examen MO direct al scuamelor, pustulelor – evidenţiază filamente miceliene
• cultura pe mediu Sabouraud – precizează genul şi specia de dermatofit (toate cele trei genuri pot fi implicate)
• IDR la trichophitină – pozitiv în herpes circinat subinflamator
Diagnostic diferenţial:
• eczema - plăci neregulate, fărâmiţate, eritematoase, toată suprafaţa acoperită cu vezicule;
• psoriazis – plăci eritemato-scuamoase, bine delimitate, fără margine activă;
• eczematide – leziuni eritemato-scuamoase, în plăci / placarde fărâmiţate, cu scuame subţiri / groase
• pitiriazis rozat – plăci eritemato-scuamoase (iniţial – o placă mare rotundă, ca un medalion, cu o scuamă fină la periferie)
Tinea faciei
Tinea corporis
Tinea cruris
Tinea cruris
EPIDERMOPHIŢIA EXTREMITĂŢILOR
(Tinea pedis, Tinea manum)
Forma intertriginoasă: spaţiul III – IV de la picior - in fundul pliului -macerare a tegumentelor, zonă rozie zemuindă; asociază prurit.
Forma dishidroziformă: picior + mână – plăci eritematoase, acoperite de vezicule (în special la periferia plăcilor) sau pustule;
– la picior: părţile laterale ale degetelor şi plantar, partea dorsală a degetelor şi piciorului – plăci bine delimitate, cu marginile circinate;
– la mână: faţa laterală a degetelor, faţa dorsală a degetelor, faţa dorsală / palmară a mâinii – aspect circinat;
– se poate asocia prurit.
Forma hiperkeratozică: localizare de predilecţie în palmă / talpă –leziuni cu aspect eritemato-scuamos, cu scuame groase, uscate
Diagnostic de laborator:
• examen MO direct al scuamelor, pustulelor –
evidenţiază filamente miceliene
• cultura pe mediu Sabouraud – precizează genul şi
specia de dermatofit (toate cele trei genuri pot fi
implicate)
• IDR la trichophitină – pozitiv în herpes circinat
subinflamator
Tinea pedis intertriginoasă
Tinea pedis dishidroziformă
Tinea pedis keratozică
Tinea manum keratozică
Diagnostic diferenţial
Epidermophiţia extremităţilor:
• forma dishidroziformă – dishidrozis, eczemă
• forma intertriginoasă – intertrigo candidozic (macerare a
tegumentelor, în special la mână)
• – intertrigo microbian streptococic (zemuind şi crustos)
• – eczemă a pliurilor; psoriazis inversat
• forma hiperkeratozică – psoriazis palmar, eczemă palmară
/ plantară; keratodermie palmară / plantară
Tinea cruris:
• eritrasma – caracterizată prin plăci maronii, scuamoase;
psoriazis inversat; eczemă a pliurilor
TratamentTratament Topic (esenţial)
• Medicaţia clasică antimicotică:
– Alcool iodat 1% - badijonare
– Unguente cu acid salicilic şi acid benzoic:
• durata tratamentului este de câteva săptămâni funcţie de tipul clinic
– Coloranţi sub formă de soluţie apoasă:
• se folosesc în Intertrigo (Tinea pedis):
• Albastru de metilen 1%, Violet de genţiană 1%, Eosină 2%, Verde + Violet de metil 1%, Fenosept sub formă de soluţie sau cremă 1‰
– Compuşi imidazolici cu aplicaţie topică:
• CLOTRIMAZOL, ISOCONAZOL, ECONAZOL, KETOCONAZOL
– Compuşi triazolici:
• SAFERCONAZOL, ELECTRAZOL, TERCONAZOL
– Alilamine:
• NAFTIFINA, TERBINAFINA, BUTENAFINA
– Derivaţi de morolfine:
• AMOROLFINA
– CICLOPIROXOLAMINA cu acţiune asupra dermatofiţilor
– CILOFUNGIN
Tratament
Tratament General: este rezervat cazurilor severe, extinse ce nu răspund la medicaţia topică (ex: Tinea pedis hiperkeratozică)
Medicamente utilizate:
TERBINAFINA
ITRACONAZOL
FLUCONAZOL
GRISEOFULVINA
VIBRACONAZOL
durata tratamentului este de minim 5 – 6 săptămâni
Profilaxia:
• tratamentul corect pentru a preveni recidivele
• dezinfecţia lenjeriei, îmbrăcămintei (Actisept comprimate) şi încălţămintei(Scholl, Titania spray antimicotic pentru incaltaminte):
• fierbere şi călcare
• evitarea folosirii în comun a unor obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte
• controlul hiperhidrozei piciorului
• evitarea îmbrăcămintei şi a încălţămintei sintetice
Onicomicoze dermatofitice: TINEA UNGUIUM
ONICOMICOZA SUBUNGHIALĂ DISTALĂ – unghia prinsă de la extrem. liberă
• iniţial apare o hiperkeratoză pe patul unghiei, ca o reacţie la infecţiile dermatofitice – zona devine modificată de culoare: alb-gălbuie / cenuşiu-maroniu
• în continuare este prinsă lama unghiei de pe partea profundă a unghiei, care devine striată, boselată, friabilă; se ajunge la onicoliză; leziunile înaintează de la marginea liberă spre baza unghiei
• uneori avem onicoliză veritabilă, în formele severe
ONICOMICOZA ALBĂ SUPERFICIALĂ
• manifestările de debut pot fi oriunde pe suprafaţa unghiei
• este interesată unghia de la haluce
• debutul este sub forma unei pete albe cu tendinţă la extensie
• lama unghială este striată şi friabilă, putând duce la onicoliză
ONICOMICOZA SUBUNGHIALĂ PROXIMALĂ (rară)
• debutează la baza unghiei
• contaminarea se face din repliul periunghial
• modificări de culoare a lamei, cu striaţii – onicoliză
• leziunile progresează de la bază către extremitatea liberă
Onicomicoză subunghială distală
Onicomicoză albă
superficială
Onicomicoze dermatofiticeDiagnostic paraclinic:
1. ex. MO direct al fragmentelor din unghie : filamente miceliene,
culturi pe mediul Sabouraud – identifică genul şi specia
2. ex. histologic –biopsie unghială, care se supune unor coloraţii
speciale
Diagnostic diferenţial :
• onicomicoza candidozica (unghia este prinsă de la baza ei)
• onicomicoza produsă de mucegaiuri (coloraţie verde –
albastră)
• atingeri unghiale din dermatoze: Psoriazis, Eczema, Pelada
• onicopatii din afecţiuni generale
• onicopatii din genodermatoze
Onicomicoze dermatofitice
Tratamentul general:
Alilamine:
TERBINAFINA – 1 cp/zi, 2-3 luni;
Compuşi triazolici:
ITRACONAZOL: zilnic / discontinuu (1 săptămână pe
lună): 2 – 3 luni consecutiv
FLUCONAZOL câteva luni
KETOCONAZOL (fungicid) zilnic , timp de câteva luni
(3 – 4) , toxic hepatic
GRISEOFULVINA (fungistatic): durata tratamentului:
6 luni la mână, 12 luni la picior,apar efecte secundare
Onicomicoze dermatofitice
Tratament topic:
1. medicaţie keratolitică puternică – distruge
lama unghiei + fungii ( Duofilm sol.)
2. medicaţia topică antimicotică clasică /
modernă:
• actualmente: lacuri speciale pentru unghii (pot
rezolva uneori o onicomicoză):
Amorolfina, Ciclopiroxolamină (BATRAFEN): 1 –
2 ori/spt
• frecvent asociate cu medicaţie generală
Candidoze mucoase
1. Candidoza bucală:
• candidoza pseudomembranoasă acută (muguet)
• candidoza atrofică acută
• candidoza atrofică cronică
• candidoza cronică hiperplazică (leucoplazia candidozică)
• glosita romboidă mediană
• limba neagră piloasă
• cheilosis candidozic (cheilita angulară candidozică, perlèche
candidozic)
• cheilita candidozică
2. Candidoza genitală:
Candidoză bucală
Candidoză genitală
Atingeri cutanate localizate:
• Intertrigo candidozic
• Foliculita candidozică
• Otita externă candidozică
Atingeri cutanate diseminate
Onixis şi perionixis candidozic
Candidoze cutanate si unghiale
Intertrigo candidozic submamar
Onixis şi perionixis candidozic
Candidoza bucala
• MO – examen preparat KOH – hife si pseudohife
Candidoza bucala - hife
Infecţii produse de Pityrosporum
• Pitiriazis versicolor (Tinea versicolor, Tinea flavea)
• Foliculita pitirosporică
• Dermatita seboreică
Pitiriazis versicolor
Pitiriasis acromiant
Pitiriasis inversat
Pitiriasis versicolor
top related