curs amtu ii 3 tip prototip

U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.

CURSCURSMORFOLOGIE URBANAMORFOLOGIE URBANAANALIZA MORFO- TIPOLOGICA ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANAURBANA20120144-201-20155

ANUL II - A/U/PANUL II - A/U/P

CURS 2

Forme şi perioade morfologice Perioade morfologice în evoluţia Bucureştiului Tip-arhetip-prototip

Conf.dr.arh. ANGELICA STANConf.dr.arh. ANGELICA STAN

„faze ale istoriei culturale şi sociale care crează formemateriale distincte” (M.R. Conzen, 1981), - ţesuturile urbane victoriene- ţesutul haussmannian- suburbiile americane- zonele centrale ale oraselor vesteuropene

Perioadele morfologice

“Macroforma” urbana- expresie a ciclurilor de crestere/ stagnare/ descrestere ale oraselor

•Fluctuatii in timp indelungat > 15-30 ani•Fluctuatii in timp scurt ~5-10 ani

CentralizareConcentrare

DeconcentrareExplozie

DescentralizareDifuzie

Re-concentrareSatelizare

Model generic de crestere urbana (oras cu structura radial concentrica)

1. Ţesut urban tipic perioadei haussmanniene

Trasaturi:- Autoritarism inplanificare- Centralizare+ axialitate- Locuirea colectiva dominanta

Tipuri de tesut asociate unor perioade morfologice distincte

2. Tesut urban tipic perioadei victorieneTraditie in locuirea individualaExpansiune orizontalaConcentrare liniaraDeconcentrare la scara orasului

Tipuri de tesut asociate unor perioade morfologice distincte

> Aplicatie: PERIOADELE MORFOLOGICE in dezvoltarea BUCURESTIULUI

1- Perioada pre-modernă < 1831. morfologie bazată pe unităţi parohialediscontinuitatea structurii urbane

•fig. 3 Harhoiu,D., Bucureşti între Orient şi Occident, 2001, p 36 , casa 1841| sursa: Iorga, N.,2008, Istoria•Bucureştilor, p207

2- Perioada modernă de dezvoltare a oraşului 1831 – 1950: 3 sub-etape

a. 1831 - 1880

•marele foc din 1847•mutarea capitalei la Bucureşti•construirea retelei de cale ferată (construcţia gării Filaret, Gara de Nord)

•dinamica urbana accentuata• progres morfo-spatial rapid

•Planul Boroczyn, 1852

•Tipul “casei cu gradina”•Tipul casei de targoveti (lipscania)

b. 1880 - 1920; controlul politicnevoia de reprezentativitate a casei regalereglementari urbanistice complexeMarile bulevarde / Influenta urbanimului haussmannianInstitutii publice reprezentative

•fig. 5 Bulevardul Carol I şi proiectul bulevardului Dinicu Golescu – modificarea traseului 1910 | sursa: Lascu, N.•2011, Bulevarde Bucureştene _p161 şi p47

c. 1920 – 1950(perioada interbelica)

•Evoluţia bulevardului Brătianu; porţiunea dintre străzile C.A. Rosetti şi Pictor Verona, anii ’30

Crestere economicaPolitici urbane de anverguraSincronizare arhitecturala cu EuropaNoi planuri de sistematizare (1920, 1926)

3- Perioada postbelică: 1950 – 1989Locuirea colectiva (expresie a boom-ului demografic si a industrializarii pe plan mondial) > noile ansambluri de locuinţe colective= tip nou de forma urbana

a.1950-1965

•funcţionalitate, standardizare şi prefabricare •factori economici •factori politico-ideologici (Discursul lui Hrusciov de la Conferinţa Constructorilor, Arhitecţilor, 7 dec. 1954)

•fig. 7 cartierul Floreasca (1956-1958) | sursa: revista Arhitectura , 6/1964

b. 1965-1975- Constitutia din 1965> instaurarea partidului unic comunist- Nationalizarea (trecerea in “proprietatea Statului” > disolutia proprietatii private)- Influenta franceza -Influenta principiilor urbanismului liber / Carta la Athena

•Microraionul = unitatea morfologică majoră caracteristică noilor zone de locuit. (500m-distanţă de utilizare, ~10.000 de locuitori)•Cartierele – dormitor~150 000-200 000 locuitori

•fig. 8 microraioane cartierul Drumul Taberei | sursa: Lăzărescu, C, Urbanismul în România, p.62

c. 1975- 1989

•Acutizarea regimului comunist•Influente din China si Coreea de Nord

>Tipul pietei civice ample, pentru manifstatiile poporului>Tipul “placarii” ( front inchis/ “cortina”) la marile bulevarde> Marile demolari

4. Perioada postdecembrista: 1989-2008

InstabilitateRestructurare profunda Interese privatePrivatizarile

NON- FORMA URBANA•Fragmentare•Expansiune•Ocupare haotica

•fig. 12 Imagine satelit a zonei Iancu Nicolae, apartinand comunei Voluntari- satul Pipera, 2007; “Non- forma urbana” exprimand deruta statului şi a societatii în egala masura.

? TIPUL

= retine = retine trasaturile esentiale trasaturile esentiale ale unei grupe de obiecteale unei grupe de obiecte

•Typus(lat.)= model, simbol; Tupos(gr.) = amprenta, marca.

(“abstractizarea raţională”)= matricea necesară reproducerii unor amprente(mărci) similare; = “amprenta” sau “reflexul” unui concept.

Element de referinta ce trebuie extras din analiza la o scara largaElement de referinta ce trebuie extras din analiza la o scara larga

Element mediator între “cultura” locului (obişnuinţele şi aşteptările locuitorului) şi “cultura” proiectantului

Element constitutiv al modelelor culturale

FIECARE PERIOADA MORFOLOGICA

>> FACTORI INTERNI (politici, economici, sociali)

>> INFLUENTE EXTERNE

>> TIPARE SPECIFICE

>> TIPOLOGII URBANE PARTICULARE

•Niciun tip nu poate fi identificat cu o singură formă, chiar dacă toate formele arhitecturale sunt reductibile la tipuri (Aldo Rossi).

•Sensul pe care îl atribuim formelor generate de tip conţine sistemul nostru de semnificare, clădit pe tradiţie (Colquhoun, 1996[1967],:255).

TIPULin cadrul formei urbane

teoretic

concret

•Ex. Locuinta cuplataEx. Locuinta cuplata

•Ex. Locuinta “alipita”Ex. Locuinta “alipita”

RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI CONCRETE

EXTRAGEREA SI CLASIFICAREA TIPURILOR TEORETICE

Tipuri de orase cu structura urbana radio-concentrica (evolutii si scari diferite)

Analiza tipurilor concrete >>>tipul teoretic / schematic

Tipologii FORMALETipologii FORMALE

•Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925Plan Voisin - Paris, Le Corbusier, 1925

Theo van Doesburg (1918) si plan pentru Barcelona Pavilion - Mies van der Rohe (1927):

Tipologii COMPOZITIONALETipologii COMPOZITIONALE

Tipologii DE ORGANIZARE SPATIAL-FUNCTIONALATipologii DE ORGANIZARE SPATIAL-FUNCTIONALA

•Insular ordonatInsular ordonat •Linear directionatLinear directionat •Alveolar deschisAlveolar deschis

•Alveolar deschis- multipluAlveolar deschis- multiplu •Alveolar inchisAlveolar inchis •Alveolar dinamicAlveolar dinamic

•Parcelar urban - traditional- organic

•Parcelar urban de interventie/proiectat (industrii, lotizari noi, blocuri)

•Parcelar urban periferic (fost agricol, recent intrat in intravilan)

•Parcelar rural

•Parcelar agricol- in extravilan

•Tipologii PARCELARE

? PROTOTIPUL - tipul original, primul dintr-o serie

•Defineste un Defineste un model de evolutiemodel de evolutie

•Se impune prin Se impune prin reprezentativitate, reprezentativitate, valori, calitatevalori, calitate

•Este recunocut Este recunocut pe scara largape scara larga

? ARHETIPUL - tipul ideal la care se raporteaza restul seriei

Garden – City - Ebenezer Howard

•IDEAL:

•Social•Politico-economic•Spatial•Cultural

>> Utopii (u-topos: fara loc)

•Cuvântul arhetip deriva din:

•< latinescul archetypum, grecescul arkhetypon - ce înseamnă primul format, modelul.

Arkhe = prim, original + typos = model, tipologie

•Caracter universal •Caracter inconstient si colectiv (dupa Carl Jung - “imagini arhetipale tematice”, “patterns of behaviour”)

•Caracter modelator (creeaza modelul)

?FORME URBANE ARHETIPALE

•“Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva decît o posibilitate de performare” (C. Jung)

•FUNCTIA IMAGOLOGICA A ARHETIPULUI•REPREZENTARI ARHETIPALE•SIMBOLURI ARHETIPALE•IMAGINI ARHETIPALE•FORME ARHETIPALE

•LABIRINTUL*LABIRINTUL*

•CRUCEACRUCEA

•ZIGURATUL* > TURNULZIGURATUL* > TURNUL

•ARCA* > ARCUL >ARCA* > ARCUL >

•>PUZZLE-UL >PUZZLE-UL

•RIZOMULRIZOMUL

•ARBORELEARBORELE

•ca modele arhetipale ale ca modele arhetipale ale cresterii urbanecresterii urbane

Teofil Mihailescu - “Orasul Posibil”, ed. UAUIM, 2001

•OGIVA > CUPOLA OGIVA > CUPOLA

•> RETEAUA> RETEAUA

•ARHETIPURI URBANE•FORME ANCESTRALE CARE AU CREAT MODELE EVOLUTIVE DE ORGANIZARE A ASEZARILOR UMANE.

•Derivate •din arhetipurile •originale

•>MELCUL, SPIRALA >MELCUL, SPIRALA

•SISTEMUL TRILITICSISTEMUL TRILITIC

•- “axele primordiale” ale urbanismului roman•CARDO SI DECUMANUS

•MODELUL HIPODAMIC DE ORGANIZARE PLANIMETRICA

•VIA PRETORIA – in fata taberei/fortului•VIA DECUMANA – in spatele fortului

•Arhetipul CRUCII (IN PLANUL MORFOLOGIEI URBANE)

•LABIRINTUL•din labra, laura (asir.) = piatra, caverna, pestera, grota

•Tesut urban vernacularTesut urban vernacular•Forma urbana initiatica Forma urbana initiatica ( … necesitatea gasirii unei cai/ fir de iesire)( … necesitatea gasirii unei cai/ fir de iesire)

•Labirint – reteaLabirint – retea•Existenta unui centru / a unei Existenta unui centru / a unei origini origini

•In literatura > Proust, Kafka,

labirintul-peisajlabirintul-peisaj •Baudelaire, Walter Benjamin, Konrad Lorentz> labirintul -text•In arta > labirintul - motiv decorativ > gradinile sec. XV•Labirintul -simbol religios(al cautarii caii spre mantuire)

•Arhetipul LABIRINTULUI (in planul morfologiei urbane)

•Aceeasi TIPOLOGIE prezenta si manifestain diferite domenii

•informatica

•biologie

•ARHETIPUL - PROCES

REPREZENTAREA UNUI ACELASI PROCES DE CRESTERE SI COMUNICARE

RETEA/ RIZOM

•Turnul -bastion de aparare•Turnul Babel

Turnul catedralei gotice Turnul de afaceri

•Arhetipul TURNULUI

•ARHETIPUL DRUMULUI

•RED RIBBON PARK (China)

•ARHETIPUL CRUCII/ STEAUA LUI DAVID

•DANIEL LIBESKIND, JEWISH MUSEUM, Berlin