curs 12 - mgsii.files. · pdf filetensiunea arteriala cuprins 1. definitie 2. factori...

CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA

PULSUL ARTERIAL

TENSIUNEA ARTERIALA

CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii

1. DEFINITIE

• PRESIUNE SANGVINA- forta exercitata de coloana de sange pe unitatea de suprafata a peretilor arteriali

- masurare directa TENSIUNE ARTERIALA- fenomen parietal - tensiunea dezvoltata in peretii arteriali impotriva PS - masurare indirecta - PS scade- direct proportional cu rezistenta vasculara

- GRADIENT DE PRESIUNE- diferentele de PS- determina

forta ce mentine circulatia sangvina din zona cu presiune superioara inspre cea cu presiune inferioara

TA PA

GRADIENT DE PRESIUNE

Presiunea:↓↓progresiv-PAo(100 mmHg)→PVC(0-3 mmHg)

- în artere- pulsatila PAo: Psistolică=120 mmHg Pdiastolică=70-80 mmHg Pdiferenţială=40-50 mmHg Parteriole: scade progresiv 85mmHg-30/35 mmHg P arterială medie=100 mmHg

GRADIENT DE PRESIUNE

• în capilare: scade progresiv- Filtrare- Reabsorbţie

• P= de la 30 la 15 mmHg

• Fara pulsaţii

• vene: P progresiv↓↓:

• Venule P= 15 mmHg

• Venele: presiunea scade pana la val 0

• Adr= -2 mmHg

2. Factorii de care depinde PA

P=D X R

• DEBIT CIRCULATOR- 2/3 destinde arterele si creste PA

• REZISTENTA PERIFERICA- calibru vase mici, vascozitatea sangelui

- rezistenta maxima- teritoriu abdominal si musculatura scheletica

• ELASTICITATEA VASELOR MARI – curgerea intermitenta- curgere pulsatila

• VOLUM SANGVIN

2. Factorii de care depinde PA

REZISTENTA PERIFERICA – rezistenţa opusă de pereţii vasculari circulaţiei sanguine

- RAZA – - VASCOZITATEA -LUNGIME

2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT)

• Legea Ohm: Flux= ΔP/R

• Ec. Poiseuille Flux= ΔPπr 4/8ŋl

• RPT variază invers proporţional cu raza- (legea puterii a patra)

• mici modificări ale razei vasului- ↑↑modificări ale RPT

• Ex: Dacă raza se dublează (2x)- R scade de 16

2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT)

• Factorii care determină RPT:

- arterele mici (posedă musculatură netedă) (2/3 RPT),

- arterele mari şi capilarele,

- venele (cea mai mică RPT).

2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT)

• Factorii care influenţează RPT: vasomotricitate: Vasoconstr- ↑RPT (SNS, Catecolamine, TxA2,

AgII) Vasodil- ↓RPT (SNS-β2rec., SNP, Serotonina,

Histamina elasticitatea: - ↓elasticitatea (ateroscleroză) ↑RPT - ↑elasticitatea (tineri) ↓RPT vascozitatea - creste(poliglobulie) ↑RPT - scade (anemie) ↓RPT.

Rezistenţa vasculară periferică ( RPT)

• Patologic:

↑RPT- ↑TA (HTA) ↑postsarcina- ↑Tintramurală Ventricul Stg.- ↑consumul de O2

- compensator: inima răspunde prin creşterea grosimii miocardului - hipertrofia concentrică (noi sarcomereîn paralel) ↓Tintramurală- ↓MVO2;

- în timp ↑↑↑h - ↓complianţa cardiaca-

- ↑riscul edemului pulmonar;

- dezechilibru ↑necesarul O2/↓oferta O2 cardiopatie ischemică.

Fox I, Human Physiology, 2012

3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE

MASURATI • TA SISTOLICA - MAXIMA 120 mmHg - depinde de debitul cardiac si complianta arteriala

(exprimă modificarea de volum corespunzătoare unei modificări de presiune)

- se inregistreaza in sistola • TA DIASTOLICA – MINIMA 80 mmHg - depinde de – rezistenta periferica - elasticitatea arterelor mari (elastice) - se inregistreza in diastola ventriculara

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE

CALCULATI • TA DIFERENTIALA= Pulsul presiunii ΔTA= TA max-TA min - depinde de – volumul sistolic, calibrul arterelor • TA MEDIE= presiunea medie in timpul ciclului cardiac - presiunea la care sangele ar circula in flux

constant - ΔTA/3+TA diastolica (100 mmHg)

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

Fox I, Human Physiology, 2012

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

4. REGLARE

Pe termen scurt - NERVOS- reflexele de la baro si chemotreceptori

- HORMONAL-

- modifica rezistenta periferica si debitul cardiac

Pe termen lung- modifica vol sangvin prin interventia rinichilor-

HORMONAL

ACTIUNE PARACRINA!!!!

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen scurt - calea NERVOASA-

• 1. ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR

• 2. REFLEXE BARORECEPTOARE

• 3. REFLEXE CHEMORECEPTOARE

ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR

Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12th edition, 2009

Reflexele baroreceptoare - sunt de scurta durata - sunt mai sensibile la scaderi ale TA decat la cresteri ale acesteia - sunt sensibile mai degraba la modificari bruste decat graduale ale TA exemplu a importantei reflexelor baroreceptoare- modificarea pozitiei din clino- in ortostatism

Fox I, Human Physiology, 2012

↑TA ↑frecventa potentialelor de actiune de la nivelul Baroreceptorilor din crosa aortica si

sinusul carotidian

Nv vag si glosofaringian

Centrii vasomotori din trunchi Centrii cardioinhibitori

Scadere a frecventei cardiace Hipotensiune arteriala vasodilatatie

Fox I, Human Physiology, 2012

Trecerea din clino In ortostatism Scaderea intoarcerii venoase

↓ volumului diastolic FINAL

↓ volumului sistolic

↓ debitului cardiac

↓TA Stimularea

barorec

Trunchiul cerebral

vasoconstrictie

↑ rezistenta periferica

↑frecv cardiace

↑ debit cardiac

↑ TA

Fox I, Human Physiology, 2012

Fox I, Human Physiology, 2012

chemoreceptori

↓conc O2

↑conc CO2 Tahicardie Vasoconstrictie HTA

TA<80mmHg

Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA-

• HORMONII- pe termen scurt- si pe termen lung

• Substante locale cu actiune PARACRINA!!!!

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA-

• 1. SUPRARENALA- ADR SI NORADR- cresc DC si det vasoconstrictie

• Angiotensina II.- ELIBERARE DE RENINA- rinichi- cand

PA scade renina- enzima →angiotensina II→ vasoconstrictie

si creste PA → eliberare de

Aldosteron si ADH- reglare pe termen lung a PA prin cresterea vol sangvin

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA-

• 3. PEPTID NATRIURETIC ATRIAL- NATRIUREZA- reducerea vol sangvin si a PA

- determina si vasodilatatie generalizata

• 4. ADH- hormon antidiuretic- vasopresina- actioneaza la nivel renal

• Nu are rol esentual in reglarea de scurta durata- DAR- in hemoragii severe- eliberarea ADH si restaureaza PA prin inducerea vasoconstrictiei intense

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale

• Modifica vol sangvin

• Mecanisme renale

• !!!!Baroreceptorii- se adapteaza la epioadele prelungite/cronice de PA crescuta sau scazuta

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale

• VOL SG- determinant major al DC- (intoarcere venoasa vol diastolic final, vol bataie)

• Vol sg-PA

• Cresterea Vol sg- creste PA- stimularea R pentru a elimina apa Increases

• Reducerea vol sg- mecanisme renale- de crestere a vol sangvin si a PA

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale

• MECANISME RENALE DIRECTE

• Modifica vol sangvin independent de hormoni

• Daca vol sg/PA cresc- rata de filtrare glomerulara creste- creste diureza- scade vol sg si PA

• Daca vol sg/PA scad- conservarea apei in organism

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Reglare pe termen lung- mecanisme renale

MECANISME RENALE INDIRECTE • renina-angiotensina-aldosteron- reducerea PA- determina eliberare

de renina- (rinichi) angiotensinogen- angiotensina I- enzime de conversie- angiotensina II

• Angiotensina II: 1. stimuleaza productia de aldosteron- reabsorbtia de sodiu si

stimuleaza direct reabsorbtia renala de sodiu 2. determina eliberarea de ADH- reabsorbtia renala de apa 3. induce senzatia de sete- activarea centrului hipotalamic al

setei 4. este un vasocnstrictor puternic- creste PA prin cresterea

rezistentei periferice Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

↓TA SI FLUXULUI SANGVIN RENAL

RENINA- APARAT JUXTAGLOMERULAR

ANGIOTENSINOGEN ANGIOTENSINA I

ANGIOTENSINA II

ALDOSTERON VASOCONSTRICTIE

RETENTIE DE SARE SI APA

↑TA

ADH SETE

Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12th edition, 2009

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

5.VALORI NORMALE

Fox I, Human Physiology, 2012

VARIATII FIZIOLOGICE

Cresteri ale TA 1. Sex: - barbati: TA max - 110 -130 mmHg; TA min – 60-80 mmHg; - femei: TA max - 100 -120 mmHg; TA min – 60-70 mmHg; 2. Varsta- creste odata cu varsta - la pubertate= valorile adultului 3. Digestie 4. Ortostatism- presiunea diastolica este mai mare fata de pozitia

sezanda

VARIATII FIZIOLOGICE

5. Efort fizic: in timp efort - creste PA sistolica (la 150 mmHg) - scade presiunea diastolica (80 la 60 mmHg) In conditii normale- PA revine la valori normale la 1-5

min dupa effort 6. emotii- adrenalina- creste forta de contractie si

creste tonus vascular 7. frig

VARIATII FIZIOLOGICE

Scaderea TA

1. Temperatura ridicata

2. Clinostatism - Ortostatism

3. Somn linistit cu 15-30 mmHg- diminuarea centrilor vasomotori

VARIATII PATOLOGICE

1. Cresterea TA- HTA - cresterea rezistentei periferice

2. Scaderea TA- hipotensiune arteriala - TA max<100 mmHg

Fox I, Human Physiology, 2012

PULS ARTERIAL

• Sange propulsat in aorta- sistola- Unda de presiune- se deplaseaza pana in zona arteriole- rar pana la nivelul capilarelor

• Unda de presiune- det o expansiune a peretilor arteriali- palpabil prin comprimare vas pe un substrat rigid

!!!! Induratia pasagera a arterei produsa de unda de presiune= PULS ARTERIAL

PULS ARTERIAL

• EJECTIE RAPIDA- destinderea peretilor arteriali

• Doar O parte din vol sistolic poate fi transferat vaselor periferice- volumul suplimentar de sange din perioada de ejectie- mareste presiunea arteriala

• Restul ciclului cardiac- presiunea scade

PULS ARTERIAL

• Unda de presiune- valoare max si minima • Diferenta= pulsul presiunii

Amplitudinea puls arterial creste odata cu pulsul presiunii Pulsul presiunii- depinde de volum sistolic si de

complianta/distensibilitatea totala a arterelor - cresterea V sistolic- (ef fizic) creste puls presiune - vol sistolic scade- soc- puls scade - vase sclerozate- presiunea si pulsul presiunii cresc

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

PULS ARTERIAL

• INREGISTRARE- sfigmografe - sfigmograma - unda anacrota- sistola V - unda catacrota- incizura (sfarsitul SV) –

inchiderea valvei aortice si refluarea sangelui spre V - unda dicrota- sangele care a

izbit valva sigmioda destinde din nou peretele aortei !!! Vizibile pe graficele inregistrate pe vasele mari-

subclaviculara, umerala

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

PULS ARTERIAL

• TRANSMITERE PERIFERIE- sfigmograma se modifica-

1. atenuarea si disparitia componentelor de inalta frecventa a pulsului- incizura nu se transmite dincolo de a femurala

2. Portiunea sistolica a undei pulsului- mai

ampla la periferia aortei si in ramurile ei- rigiditate vase+ unda reflectata din zona de bifurcatie a vaselor

3. unda secundara- in portiunea diastolica a

pulsului – unda sistolica primara reflectata pentru a doua oara de la periferie

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

PULS ARTERIAL

• MODIFICARI DE CONTRUR A UNDEI PULS

- pronuntate la tineri

- scad la varstnici

VITEZA DE PROPAGARE PULS – tineri in aorta- 5m/s

femurala- 8 m/s

artere mici- 15 m/s

- este superioara vitezei de curgere sange

- depinde de distensibilitatatea vaselor, grosimea peretilor vasculari si raza

!!! Pereti rigizi si grosi, raza mica- viteza crescuta

• Vase mici- perete mai rigid vs aorta- viteza mare

• Ateroscleroza- viteza 8-10 m/s in aorta

PULS ARTERIAL

• Pulsul nu depaseste zona arteriolelor

• IN ANUMITE CONDITII- poate fi observat in zona capilare- daca DS creste si puls presiunii f mare (in insuficienta aortica)

• PULS CAPILAR- daca arterele mici si arteriolele sunt f dilatate –

PULS ARTERIAL

• PULS ARTERIAL- SEMN DE ACTIVITATE CARDIACA LA DISTANTA

• FRECVENTA

• RITM

• AMPLITUDINE

• DURITATE

• CELERITATE (ASCUTIME- viteza de crestere a presiunii)