curs 10 - functii ssg

Funcţiile sistemului stomatognat

I. Funcţia masticatorie• Masticaţia este un act reflex, cu

control voluntar, de pregătire a alimentelor pentru digestie

• Procesul se realizează în doi timpi: mecanic şi fizico-chimic

• La procesul de masticaţie participă ATM, muşchii mobilizatori (pterigoidienii, digastricii, maseterul), muşchii limbii, buzelor şi obrajilor, limba, palatul dur, dinţii şi glandele salivare.

• Eficienţa masticatorie este dependentă de starea de sănătate a elementelor SSG

• Numărul mişcărilor masticatorii este variabil de la individ la individ

I. Funcţia masticatorie

I. Funcţia masticatorie- timpul mecanic

• Constă în triturarea alimentelor pe feţele active ale celor două arcade.

• Prima etapă este prehensiunea alimentelor cu ajutorul buzelor şi marginii incizale a incisivilor, urmată de ridicarea mandibulei şi secţionarea alimentelor

• Următoarea etapă este de dirijare a fragmentelor alimentare, cu ajutorul musculaturii limbii, pe feţele ocluzale ale dinţilor laterali

• Contracţia muşchilor limbii, asociată cu contracţia buccinatorilor, creează un culoar în care alimentele sunt triturate de dinţii celor două arcade

• După terminarea fragmentării alimentelor, limba se desprinde de pe feţele orale ale dinţilor, permiţând alimentelor să cadă în cavitatea orală; muşchii buccinatori se relaxează, şi se încheie timpul mecanic al masticaţiei

I. Funcţia masticatorie- stereotipuri dinamice de masticaţie

• Stereotip masticator- repetarea mişcărilor de ridicare- coborâre şi de deplasare lateral şi antero-posterior a mandibulei

• În funcţie de tipul de mişcări predominante în timpul masticaţei deosebim trei stereotipuri de masticaţie:

- tocător - frecător - mixt

Stereotip tocător- elemente morfologice ale SSG

• Predomină mişcările verticale în actul masticator

• Cuspizi înalţi• Panta condilului temporal înclinată• Unghiul mandibulei mai deschis• Curba sagitală accentuat convexă• Supraocluzie frontală

Stereotip frecător- elemente morfologice ale SSG

• Predomină mişcările de lateralitate în actul masticator

• Cuspizi mai atenuaţi• Panta condilului temporal mai puţin înclinată• Unghiul mandibulei mai închis• Curba sagitală atenuată• Supraocluzie frontală redusă

I. Funcţia masticatorie- timpul fizico-chimic

* Este procesul de insalivare a fragmentelor alimentare şi formare a bolului alimentar* Saliva are rol în lubrefierea mucoasei şi, prin enzimele conţinute, în digestia alimentelor* La stimularea secreţei salivare contribuie şi compresiunea directă a muşchilor pe glandele salivare

Efectele masticaţiei asupra elementelor SSG

• Modelarea cuspizilor în vederea realizării unor rapoarte cu şanţurile şi fosetele antagoniste

• Stimularea circulaţiei sangvine în zonele de inserţie musculară, stimulând astfel zonele osteogenetice de creştere

• Presiunile masticatorii, transformându-se în forţe de tracţiune la nivelul parodonţiului, structurează continuu pereţii alveolelor şi oasele maxilare

• Favorizarea cheratinizării şi multiplicării celulelor stratului bazal al mucoasei gingivale, crescând capacitatea de apărare a parodonţiului

II. Deglutiţia

• Este un act reflex prin care bolul alimentar este propulsat din cavitatea orală în faringe, esofag şi stomac.

• Timpii deglutiţie sunt:- Timpul bucal- Timpul faringian- Timpul esofagian

II. Deglutiţia- timpul bucal• Oprirea respiraţiei• Contactul buzelor • Ridicarea palatului moale• Contracţia muşchilor limbii• Contracţii ale muşchilor maseteri şi

temporali• Contact ocluzal în OC• Ridicarea osului hioid

III. Funcţia fizionomică• Forma şi poziţia

dinţilor frontali• Alinierea dinţilor• Curbura frontală• Curbura incizală• Gradul de vizibilitate

a dinţilor • Culoarea

III. Funcţia fizionomică

Etajele figurii-feteietaj inferior Gnathion-Subnasaleetaj mijlociu Subnasale-Ophrionetaj superior Ophrion-TrichionTipuri constitutionale-muscular figura dreptunghiulara,fata patrata,etaje egale-tip respirator,figura ovala,predomina etajul mijlociu-tip digestiv,figura,fata trapezoidale,baza mare inferior predomina etajul inferior-tip cerebral, figura,fata trapezoidale,baza mare superior predomina etajul superior

Indici facialiInaltimea totala a fetei-figuriiLatimea maxima a fetei-distanta bizigomatica125-130 mmIndice facial total ift-97-104Tipuri faciale leptoprosop ift >104 mezoprosop ift =97-104Euriprosop ift<97

IV. Funcţia fonetică

• La realizarea acestei funcţii participă plămânii, laringele, faringele, sinusurile maxilare, cavităţile nazale şi elemente ale sistemului stomatognat: muşchii, limba, arcadele dentare, glandele salivare

IV. Funcţia fonetică- timpul 1

• Aerul din plămâni iese sub presiune şi ajunge în laringe, în dreptul corzilor vocale inferioare

- Este emis sunetul fundamental, numit şi sunet glotic

IV. Funcţia fonetică- timpul 2

• Coloana de aer, în vibraţie, traversează laringele, ajungând la nivelul corzilor vocale superioare

• În cavitatea buco-faringiană aerul este comprimat prin acţiunea muşchilor buccinatori şi orbiculari ai buzelor

IV. Funcţia fonetică- timpul 3

• Limba şi buzele se aplică pe palatul dur şi arcadele dentare, modulând sunetul

• În articularea unui sunet între cele două arcade dentare se creează un spaţiu- spaţiu de vorbire

• La pronunţarea vocalei A- spaţiu maxim = 5-10 mm• La pronunţarea consoanei S- spaţiu minim de

vorbire

IV. Funcţia fonetică1. Vocalele se produc la nivelul laringelui şi se

deosebesc prin lungimea vibraţiilor:- Vibraţii lungi – U, O- Vibraţii scurte- I, E- Vibraţii medii – A

2. Consoanele sunt de mai multe tipuri:- Labiale- M, B, P- Linguo-dentare – D, L, T, N, J- Guturale – G, K

IV. Funcţia fonetică

• La emiterea corectă a sunetelor contribuierezonatorul bucal (arcadele dentare şi bolta palatină) şi zonele de articulare fonetică ( feţele orale ale dinţilor frontali, rugi palatine şi papila retroincisivă)

V. Funcţia homeostazică -automenţinerea

• Factorii de reglare acţionează atât la pacienţii sănătoşi, cât şi la cei la care apar tulburări la nivelul elementelor SSG.

• Prin realizarea substitutelor artificiale trebuie limitate modificările patologice şi stimulate mecanismele compensatorii