curentul de joasa frecventa

ELECTROTERAPIA CU ELECTROTERAPIA CU CURENT ELECTRIC DE CURENT ELECTRIC DE JOASA FRECVENTA (CU JOASA FRECVENTA (CU

IMPULSURI)IMPULSURI)

DEFINITIEDEFINITIE

Curentii de joasa frecv au val Curentii de joasa frecv au val cuprinse:cuprinse:1-1000Hz1-1000Hz Curentul alternativCurentul alternativ Curentii periodici /cu impulsuriCurentii periodici /cu impulsuri

PROPRIETATI FIZICEPROPRIETATI FIZICE Fiecare impuls electric are capacitatea sa Fiecare impuls electric are capacitatea sa

genereze un PA, daca are o I suficienta.genereze un PA, daca are o I suficienta. C. cu imp. sunt caract de:C. cu imp. sunt caract de:

1. forma (generata de panta frontului ascendent 1. forma (generata de panta frontului ascendent si descendent),si descendent),

2. durata impulsului,2. durata impulsului, 3. amplitudine (intensitatea curentului),3. amplitudine (intensitatea curentului), 4. frecv cu care se succed impulsurile,4. frecv cu care se succed impulsurile, 5. durata pauzei5. durata pauzei

Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor → → ef ef

striomotostriomotorr; n. senzitiv → ef ; n. senzitiv → ef analgezicanalgezic

C. de joasa frecventa cu rol C. de joasa frecventa cu rol terapeuticterapeutic

Au diferite forme ale impulsului: Au diferite forme ale impulsului: sinusoidal, sinusoidal, rectangular, rectangular, trapezoidal, trapezoidal, triunghiular,triunghiular, exponentialexponential

Diferite frecventeDiferite frecvente Sunt modulati pe principalii parametri: ampl, Sunt modulati pe principalii parametri: ampl,

frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de impulsuri de impulsuri → → pt a se indeparta fenomenul dept a se indeparta fenomenul de acomodareacomodare

Cele mai folosite forme Cele mai folosite forme sunt:sunt:

11. C. rectangular de tip Leduc . C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului (durata impulsului 0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz)0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz)

2. 2. C. rectangular Trabert C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms, ( durata imp = 2 ms, durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz)durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz)

33. C. rectangular, TENS . C. rectangular, TENS (Transcutaneous (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation)Electrical Nerve Stimulation)

4. 4. CDD (Bernard) CDD (Bernard) – frecv 50 si 100 Hz– frecv 50 si 100 Hz 5. 5. C. cu imp triunghiulareC. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms; : durata = 1-1,6ms;

frecv = 100 Hzfrecv = 100 Hz 6. 6. C. exponential (Lapique): C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms; durata = 1,6 -60 ms;

frecv = 80-100Hz frecv = 80-100Hz

SCOPURISCOPURI

1. Antialgic1. Antialgic 2. De stimulare a contractiei 2. De stimulare a contractiei

musculare (excitomotor)musculare (excitomotor) 3. De inducere a unor modificari 3. De inducere a unor modificari

fizico - chimicefizico - chimice

ELECTROSTIMULAREA

NEUROMUSCULARA

Obiectivele Obiectivele electrostimularii electrostimularii neuromusculareneuromusculare 1. stimularea contractiei ms striate normal 1. stimularea contractiei ms striate normal

inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona, inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona, incontinenta sfincterianaincontinenta sfincteriana

2. stimul contr ms partial sau total denervate: 2. stimul contr ms partial sau total denervate: c. progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 c. progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 imp/sec; c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari imp/sec; c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul ascendent cu crestere progresiva; c. cu frontul ascendent cu crestere progresiva; c. exponentiali (stimul selectiv ms denervata)exponentiali (stimul selectiv ms denervata)

3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii 3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii spastice posttraum, cerebrale, spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza in placi, b. Parkinson. medulare,scleroza in placi, b. Parkinson.

Obiectivele Obiectivele electrostimulariielectrostimularii

4. stimularea electrica functionala 4. stimularea electrica functionala →→ b. neurologici: hemiplegici, b. neurologici: hemiplegici, paraplegiciparaplegici

5. stimularea contr musculaturii 5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea de impulsuri netede: aplicarea de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau exponentiale, impulsuri unice sau trenuri de impulsuri, cu durata trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza mare, frecventa mica mare, pauza mare, frecventa mica ( un impuls la 1 – 4 sec). ( un impuls la 1 – 4 sec).

Epilepsy control

Tremor control

Phrenic pacing

Control of reaching and grasping

Scoliosis control

Muscles exercise

Control of standing and walking

Spasticity reduction

Vision restoration

Cochlear implant

Cardiac pacing

Bowel emptying

Bladder empting and control of incontinence

Wound healing

Pain suppression

Aplicatiile electrostimulariiAplicatiile electrostimularii

ABC-ul contractiei ABC-ul contractiei musculare musculare

Sistem nervos centralSistem nervos central● ● sistem nervos central sistem nervos central

(activare)(activare)

● ● motoneuron motoneuron αα si axon si axon motor (conducere)motor (conducere)

● ● jonctiune jonctiune neuromusculara neuromusculara (acetilcolina)(acetilcolina)

ABC-ul contractiei ABC-ul contractiei muscularemusculare

Sistem muscularSistem muscular

● ● membrana musculara membrana musculara (depolarizare)(depolarizare)

● ● tubi transversi tubi transversi

(pompa Na-K)(pompa Na-K)

● ● reticul sarcoplasmatic reticul sarcoplasmatic (eliberarea Ca)(eliberarea Ca)

● ● proteine contractileproteine contractile

(cuplarea excitatie-(cuplarea excitatie-contractie)contractie)

● ● reticul sarcoplasmatic reticul sarcoplasmatic (recaptarea Ca)(recaptarea Ca)

ABC-ul contractiei ABC-ul contractiei muscularemusculare

Unitate motorieUnitate motorie● ● motoneuron motoneuron αα

● ● fibrele musculare inervatefibrele musculare inervate

● ● Rata de inervatie = nr fibre Rata de inervatie = nr fibre musculare inervate de un musculare inervate de un motoneuron motoneuron

● ● Muschii cu motilitate fina si Muschii cu motilitate fina si discriminativa au unitati discriminativa au unitati motorii cu 10-100 fibre motorii cu 10-100 fibre musculare pentru fiecare musculare pentru fiecare axon, iar muschii mari 600-axon, iar muschii mari 600-1000 fibre musculare pe axon1000 fibre musculare pe axon

ABC-ul contractiei ABC-ul contractiei muscularemusculare

Doua modalitati de recrutare a unitatilor motorii

Recrutare spatiala

Recrutare temporala

ABC-ul electrostimulariiABC-ul electrostimularii

● Generatorul

● Curentul electric Intensitate Frecventa

● Electrozii si pozitionarea lor

ABC-ul electrostimulariiABC-ul electrostimularii

ElectrostimulatoareElectrostimulatoare

◊◊ fixe vs portabilefixe vs portabile

◊◊ curent continuu vs curent continuu vs

curent cu impulsuricurent cu impulsuri

▪▪ monofazicmonofazic

▪▪ bifazicbifazic

ABC-ul electrostimulariiABC-ul electrostimularii

t tpT

II = amplitudinea impulsuluit = durata impulsuluitp = durata pauzei T = (t+tp) = durata intregii perioade

Curenti de joasa frecventa cu impulsuri (0-1000 cicli/secunda) au capacitatea de excitare asupra tesuturilor musculare si a fibrelor nervoase (efect excitomotor)

Forma impulsului determina forma curentului :

trapezoidal triunghiular exponential

ABC-ul electrostimulariiABC-ul electrostimularii

Legea lui Weiss : relatie aproximativa intre I si t Legea lui Weiss : relatie aproximativa intre I si t a stimulilor care produc raspunsul minima stimulilor care produc raspunsul minim

IISS = I = Ibb + q/t + q/tI mA

T ms

Reobaza

Cronaxia

2 R

Reobaza = intensitatea necesara unui curent pentru a produce o contractie minima

Cronaxia = durata impulsului de curent dreptunghiular, cu amplitudine egala cu dublul reobazei, care produce o contractie minima

► Intensitate si durata Frecventa

ABC-ul electrostimulariiABC-ul electrostimularii

Secusa Tetanos imperfect (10 Hz)Contractie tetanica (50 Hz)Contractie tetanica (100 Hz)

Intensitate si durata► Frecventa

Tipuri de electroziTipuri de electrozi

Electrozi de suprafata Configuratie monopolara = mai multi electrozi activi amplasati in vecinatatea structurilor muschi-nerv care urmeaza a fi stimulate si un singur electrod comun la distanta de acestia pe traiectul nervos Configuratie bipolara = pentru

fiecare canal de stimulare se utilizeaza cate doi electrozi plasati in vecinatatea structurilor care urmeaza a fi stimulate, circuitul inchizandu-se intre cei doi electrozi Pentru lojele musculare de dimensiuni mari (cvadriceps) se pot aplica mai multi electrozi, unul central-anod si ceilalti distal si proximal- catozi. Se obtine o stimulare secventiala a catozilor ―› recrutare asincrona a unitatilor motorii

Electrozi implantabili

Intramuscular stimulating electrode

Conectati la nerv In muschi in apropierea punctului motor

Electrozi implantabiliElectrozi implantabili

Avantaje ► selectivitate mai buna ► pozitionare permanenta ► repetabilitate a intensitatii contractiei ► senzatia produsa de stimulul electric mult mai confortabila pentru utilizator (electrozi implantati la distanta fata de receptorii durerii si amplitudine mai mica pentru un stimul care produce contractie de aceeasi intensitate)

Dezavantaje ► tehnica invaziva

► risc de infectii ► deterioararea in timp a electrodului care impune o noua interventie chirurgicala

Electrozii BION► implantati fara interventie chirurgicala cu

ajutorul unui ac hipodermic

► pozitionati in apropierea punctului motor

al muschiului

► controlati si alimentati in intregime prin

unde radio de catre un dispozitiv extern

Parametrii prescriptiei de Parametrii prescriptiei de electrostimulareelectrostimulare

Tipul de curentTipul de curent Frecventa impulsurilor/grupurilor de Frecventa impulsurilor/grupurilor de

impulsuriimpulsuri Durata impulsuluiDurata impulsului PauzaPauza Durata seriei de impulsuriDurata seriei de impulsuri Pauza intre grupurile de impulsuriPauza intre grupurile de impulsuri Durata totala a stimularii/nr de sedinte Durata totala a stimularii/nr de sedinte

zilnicezilnice Localizarea electrozilorLocalizarea electrozilor

Electrostimularea Electrostimularea muscularamusculara

I. Stimularea musculaturii normal I. Stimularea musculaturii normal inervateinervate

(cuplu nerv-muschi (cuplu nerv-muschi intact)intact)

II. Stimularea musculaturii denervateII. Stimularea musculaturii denervate III. Stimularea musculaturii III. Stimularea musculaturii

descentralizatedescentralizate IV. Stimularea musculaturii netedeIV. Stimularea musculaturii netede

I. Stimularea musculaturii normal inervateI. Stimularea musculaturii normal inervate

Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapidaImpulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ, (40-80 HZ, domeniul curentilor tetanizanti – contractii lungi care se mentin cat timp se domeniul curentilor tetanizanti – contractii lungi care se mentin cat timp se aplica curentul)aplica curentul)

Curenti dreptunghiulariCurenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate) (forma tipica de stimulare a ms striate)

Curenti modulatiCurenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile (evitarea oboselii si durerii date de contractiile tetanizante)tetanizante)

Curenti neofaradiciCurenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei T = 20 ms) T = 20 ms) ― receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a ― receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a fibrelor musculare si a placilor neuromotoriifibrelor musculare si a placilor neuromotorii

Indicatii – electrogimnastica muscularaIndicatii – electrogimnastica musculara Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar

normoinervatenormoinervate ►► imobilizari prelungite la pat imobilizari prelungite la pat

► ► hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articularehipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare

Antrenamentul muscular al unor grupe musculare Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotonehipotone

► ► musculatura hipotona a spatelui (scolioze)musculatura hipotona a spatelui (scolioze)

► ► musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat)musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat)

► ► prevenirea aderentelor intra/intermusculareprevenirea aderentelor intra/intermusculare

Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatoriiProfilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect

analgetic, vasomotor, trofic) analgetic, vasomotor, trofic) Completeaza si faciliteaza programul de Completeaza si faciliteaza programul de

kinetoterapie activakinetoterapie activa

II. Stimularea musculaturii denervateII. Stimularea musculaturii denervate

Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita intensitate ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de acomodarecapacitatii de acomodare

Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiuluipierderea capacitatii de acomodare a muschiului

Electrodiagnostic Electrodiagnostic Recastigarea contractiei Recastigarea contractiei

(curba I/t) musculaturii denervate (curba I/t) musculaturii denervate

Electrodiagnostic Electrodiagnostic Curba I/tCurba I/t ►►aprecieri cantitative ale proceselor de denervare si aprecieri cantitative ale proceselor de denervare si

reinervarereinervare

► ►stabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulare stabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulare

utilizate pentru tratarea paraliziilor flasteutilizate pentru tratarea paraliziilor flaste

I (mA)

t (ms)

3

CIT

CID

1000

3,22

500200100502010510,50,180,020

66,4

Reobaza = 3,2 mACronaxie = 0,18 ms

Coeficient α = ─ = 516 163,2

Coeficient α =Itr (1000 ms)

Itr (1000 ms)

Semnele de lezare a nervului Semnele de lezare a nervului perifericperiferic

Inversarea raspunsului muscular la excitatia Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica (contractie la polul pozitiv)electrica (contractie la polul pozitiv)

Reobaza crescutaReobaza crescuta Cronaxia crescutaCronaxia crescuta Coeficientul de acomodare Coeficientul de acomodare αα al muschiului al muschiului

lezat aproape de 1 sau sub 1lezat aproape de 1 sau sub 1 Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza

spre dreapta si in susspre dreapta si in sus Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in

treptetrepte

(unitati musculare cu fibre neuromotorii (unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform) lezate neuniform)

Semnele de lezare a nervului Semnele de lezare a nervului perifericperiferic

A

BC

D

A = curba I/t pentru un muschi total denervat coeficient α < 1

B, C = curba I/t pentru un muschi partial denervat coeficient α intre 1 si 2

D = curba I/t pentru un muschi normal inervat coeficient α intre 2,5 si 6

t ms

I mA

Recastigarea contractiei musculaturii Recastigarea contractiei musculaturii denervatedenervate

Stimularea cu impulsuri Stimularea cu impulsuri exponentiale previne/incetineste exponentiale previne/incetineste instalarea atrofiei musculaturii instalarea atrofiei musculaturii denervatedenervate

Instituirea terapiei trebuie facuta cat Instituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce dupa lezarea neuronului mai precoce dupa lezarea neuronului motor periferic (max 7-10 zile)motor periferic (max 7-10 zile)

Pregateste initierea kinetoterapiei Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatoriirecuperatorii

III. Stimularea musculaturii III. Stimularea musculaturii descentralizatedescentralizate

Muschi “descentralizat” = muschi ce a Muschi “descentralizat” = muschi ce a pierdut comanda centrala (leziune de pierdut comanda centrala (leziune de neuron motor central)neuron motor central)

MetodeMetode

►► Huffschmidt = 2 circute separate de Huffschmidt = 2 circute separate de joasa joasa

frecventa ce determina excitatie frecventa ce determina excitatie electrica electrica

alternativa pe grupele musculare alternativa pe grupele musculare

agoniste-antagonisteagoniste-antagoniste ► ► Stimulare electrica functionalaStimulare electrica functionala (FES) (FES)

Stimularea electrica Stimularea electrica functionalafunctionala

Producerea contractiilor muschilor Producerea contractiilor muschilor paralizati prin intermediul stimularii paralizati prin intermediul stimularii electrice a nervilor cu electrozi de electrice a nervilor cu electrozi de suprafata sau implantatisuprafata sau implantati

Conditii esentiale • integritatea neuronului motor periferic• integritatea efectorilor periferici (muschi, jonctiune neuromusculara)

Stimularea electrica Stimularea electrica functionalafunctionala

Liberson 1961 : ― plasarea unor electrozi de suprafata in vecinatatea nervului sciatic popliteu extern ―› activarea flexiei dorsale a piciorului la pacientul hemiplegic pe parcursul fazei de oscilatie a mersului ― activarea stimulului electric de catre un comutator plat plasat sub calcai

Aplicatiile FESAplicatiile FES

Accident vascular cerebralAccident vascular cerebral Leziuni medulareLeziuni medulare Scleroza multipla Scleroza multipla Boala ParkinsonBoala Parkinson Paralizii cerebraleParalizii cerebrale

Membrul superiorMembrul superior

• Imbunatatirea prehensiunii de forta si finete

• Imbunatatirea orientarii membrului superior (pumn, umar, cot)

Membrul inferiorMembrul inferior• Imbunatatirea dorsiflexiei plantare

• Imbunatatirea ortostatismului

• Imbunatatirea functiei intregului membru inferior (mers, ciclism, ortostatism)

Leziuni medulareLeziuni medulare

Imbunatatirea ortostatismuluiprin stimulare nervoasa femurala si glutealabilateralala un pacient cu leziune T5si paraplegie

IV. Stimularea musculaturii IV. Stimularea musculaturii netedenetede

• Imbunatatirea controlului vezicii urinare prin implantarea electrozilor in peretii vezicii urinare, nervi splanhnici, radacinile anterioare sacrate si conul medular

VA MULTUMESC

APLICATII CU SCOP APLICATII CU SCOP ANALGETIC ALE ANALGETIC ALE

CURENTILOR DE JOASA CURENTILOR DE JOASA FRECVENTAFRECVENTA

Sensibilitatea dureroasaSensibilitatea dureroasa Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor

neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv cutanat (nociceptori).cutanat (nociceptori).

Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit:Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit: Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei

tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare; tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare; Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii

scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent conducatoare;conducatoare;

Fbr C Fbr C →→ durerea intensa si difuza; sarace in durerea intensa si difuza; sarace in mielina, lent conducatoare ale informatiilor mielina, lent conducatoare ale informatiilor nociceptive.nociceptive.

DUREREA. NOCICEPŢIADUREREA. NOCICEPŢIA NOCICEPŢIANOCICEPŢIA::

reprezintă latura senzorială adureriireprezintă latura senzorială adurerii cuprinde: cuprinde:

fenomenele legate de transducţia stimulilor dureroşi la fenomenele legate de transducţia stimulilor dureroşi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori)nivelul receptorilor periferici (nociceptori)

transmiterea potenţialelor de acţiune pe calea ascendentă transmiterea potenţialelor de acţiune pe calea ascendentă senzitivă senzitivă

proiecţia corticală a acestoraproiecţia corticală a acestora apariţia percepţiei stimulului dureros apariţia percepţiei stimulului dureros

ModulareaModularea:: modificarea pragului receptorilor şi a intensităţii modificarea pragului receptorilor şi a intensităţii

senzaţiilor, în funcţie de starea sistemului nervos şi a senzaţiilor, în funcţie de starea sistemului nervos şi a organismuluiorganismului

sse produce la toate nivelurile căii de conducere e produce la toate nivelurile căii de conducere nociceptive, determinând fie reducerea, fie amplificarea nociceptive, determinând fie reducerea, fie amplificarea senzaţieisenzaţiei

AnalgeziaAnalgezia – neperceperea unui stimul dureros asocia– neperceperea unui stimul dureros asociatt cu un stres cu un stres HiperalgeziHiperalgeziaa - - stimuli care în mod normal sunt indiferenţi (ex. stimuli care în mod normal sunt indiferenţi (ex. stimulistimuli tactili) pot produce dureretactili) pot produce durere

DUREREA. NOCICEPŢIADUREREA. NOCICEPŢIA

EXPERIENŢA SENZORIALĂ NOCICEPTIVĂ EXPERIENŢA SENZORIALĂ NOCICEPTIVĂ se însoţeşte:se însoţeşte:

întotdeauna de manifestări afective, emoţionaleîntotdeauna de manifestări afective, emoţionale → → sunt sunt în majoritatea cazurilor negativeîn majoritatea cazurilor negative durerea este o durerea este o senzaţie neplăcutăsenzaţie neplăcută trebuie evitată trebuie evitată

în majoritatea cazurilor, de apariţia unor reacţii în majoritatea cazurilor, de apariţia unor reacţii vegetativevegetative

− tahicardietahicardie− creşterea tensiunii arterialecreşterea tensiunii arteriale− creşterea secreţiei sudoralecreşterea secreţiei sudorale− modificarea respiraţieimodificarea respiraţiei

fenomene motorii somatice:fenomene motorii somatice:− reflexe de apărarereflexe de apărare− adoptarea unor poziţii antalgiceadoptarea unor poziţii antalgice → → evitarea evitarea

amplificării stimulului dureros.amplificării stimulului dureros.

NOCICEPTORIINOCICEPTORII

terminaţii nervoase libere, răspândite în toate terminaţii nervoase libere, răspândite în toate structurile corpului structurile corpului

nneuronii primari senzitivieuronii primari senzitivi corpul celular situat în ganglionii spinali ai corpul celular situat în ganglionii spinali ai

rădăcinii posterioare a nervilor spinalirădăcinii posterioare a nervilor spinali ddendritele acestor neuroni formează receptorii endritele acestor neuroni formează receptorii

senzoriali perifericisenzoriali periferici = = nociceptori nociceptori

îîn fn fcţ.cţ. de gradul de mielinizare al neuronilor primari de gradul de mielinizare al neuronilor primari →→ pot avea pot avea:: fibre Aδfibre Aδ - - mielinizate mielinizate fibre Cfibre C - - amielinice amielinice

NOCICEPTORIINOCICEPTORII

Fibrele AδFibrele Aδ transmit senzaţia de durere ascuţită, acută, bine transmit senzaţia de durere ascuţită, acută, bine

localizată, care apare imediat după acţiunea stimululuilocalizată, care apare imediat după acţiunea stimulului InformaţiInformaţia -a - este transmisă rapid este transmisă rapid - - serveşte laserveşte la - - localizarea stimulului localizarea stimulului - - declanşarea reflexelor de declanşarea reflexelor de

apărareapărare se găsescse găsesc: -: - la nivelul tegumentului la nivelul tegumentului - - în toate structurile aparatului locomotorîn toate structurile aparatului locomotor

Fibrele CFibrele C transmit senzaţia de durere surdă, difuză, care apare la transmit senzaţia de durere surdă, difuză, care apare la

câteva secunde după acţiunea stimululuicâteva secunde după acţiunea stimulului informaţiinformaţiaa este transmisă şi structurilor implicate în este transmisă şi structurilor implicate în

viaţa afectivăviaţa afectivă instalarea caracterului neplăcut al instalarea caracterului neplăcut al dureriidurerii

se găsesc înse găsesc în: -: - tegument tegument - - aparatul locomotor aparatul locomotor - - viscereviscere

NOCICEPTORIINOCICEPTORII STIMULIISTIMULII -- mecanici mecanici - - termici termici - - chimicichimici

ccea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate ea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimulicategoriile de stimuli = = receptori polimodal receptori polimodalii

rrestul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecaniciestul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau sau termici termici

TRANSDUCŢIATRANSDUCŢIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale: are loc prin depolarizarea membranei neuronale: stimulii mecanici stimulii mecanici → → activează canale membranare de Naactivează canale membranare de Na++

sstimulii termici (cald) timulii termici (cald) →→ activează un canal neselectiv pentru activează un canal neselectiv pentru cationi (în special Cacationi (în special Ca2+2+ şi Na şi Na++)) stimulii chimici stimulii chimici →→ acţionează prin mai multe mecanisme (canale acţionează prin mai multe mecanisme (canale ionice operate de ligand, activare prin ionice operate de ligand, activare prin mesager secund), specifice pmesager secund), specifice pt.t. fiecare subst fiecare subst.. stimularea nociceptorilor stimularea nociceptorilor →→ este produsă de bradikinină, H este produsă de bradikinină, H++, K, K++

REFLEXUL DE AXONREFLEXUL DE AXON

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI: este reacţia locală cutanată la un stimul dureros, punctiformeste reacţia locală cutanată la un stimul dureros, punctiform sse desfăşoară în trei etape: e desfăşoară în trei etape: - - eritem localeritem local - - edem local edem local - - eritem inconjurătoreritem inconjurător fenfen.. nu implică axonii, ci dendritele neuronilor primari nu implică axonii, ci dendritele neuronilor primari

nociceptivinociceptivi MECANISM:MECANISM:

stimulstimulul →ul → acţionează asupra unei dendrite acţionează asupra unei dendrite:: este transmis spre corpul celular al neuronuluieste transmis spre corpul celular al neuronului se propagă şi la celelalte dendritese propagă şi la celelalte dendrite elibelib.. de de neuromediatori: neuromediatori:

substanţa P (SP) substanţa P (SP) - vasodilataţie - vasodilataţie neurokinina A (NKA) neurokinina A (NKA) - - ↑ permeab. endot. vasc.↑ permeab. endot. vasc. - degran. mastocitelor - degran. mastocitelor - elib. de histamină- elib. de histamină CGRP (calcitonin gene-related peptide –CGRP (calcitonin gene-related peptide – peptidul legat peptidul legat

genetic de calcitonină)genetic de calcitonină)↑↑NO elib. de endot. vasc. NO elib. de endot. vasc. vasodil.vasodil.

ATPATP glutamatglutamat

REFLEXUL DE AXONREFLEXUL DE AXON

FUNCŢIILE REFLEXULUI DE AXONFUNCŢIILE REFLEXULUI DE AXON funcţie trofică: funcţie trofică:

în condiţii normale stimulii nedureroşi care ajung la fibrele Cîn condiţii normale stimulii nedureroşi care ajung la fibrele C:: nu determină apariţia unei senzaţii de durerenu determină apariţia unei senzaţii de durere produc eliberarea unor cantităţi mici de neuropeptideproduc eliberarea unor cantităţi mici de neuropeptide

vasodilataţie localăvasodilataţie locală → → rol trofic pentru ţesuturi rol trofic pentru ţesuturi

un efect de stimulare de către neuropeptide a proliferării un efect de stimulare de către neuropeptide a proliferării

fibroblaştilor şi a angiogenezeifibroblaştilor şi a angiogenezei modularea periferică a nocicepţiei prin neuropeptidele eliberatemodularea periferică a nocicepţiei prin neuropeptidele eliberate participă la declanşarea şi întreţinerea inflamaţiei, dependent de participă la declanşarea şi întreţinerea inflamaţiei, dependent de

măsura în care sunt stimulate fibrele Cmăsura în care sunt stimulate fibrele C

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVENOCICEPTIVE

NEURONII PRIMARI SENZITIVINEURONII PRIMARI SENZITIVI

pătrund în măduvă prin rădăcina posterioară a nervilor pătrund în măduvă prin rădăcina posterioară a nervilor spinali spinali

se distribuie în laminele I, II şi V ale cornului posteriorse distribuie în laminele I, II şi V ale cornului posterior fac sinapsă cu : fac sinapsă cu :

neuroni secundari nociceptivi specificineuroni secundari nociceptivi specifici

((fac sinapsă numai cu fibre provenind de la nociceptorifac sinapsă numai cu fibre provenind de la nociceptori)) neuroni secunneuroni secund.d. cu răsp cu răsp.. dinamic larg (wide dynamic dinamic larg (wide dynamic

range, WDR)range, WDR) primesc aferenţe de la nociceptorii cutanaţi, viscerali primesc aferenţe de la nociceptorii cutanaţi, viscerali

şi de la mecanoreceptori care nu au legătură cu şi de la mecanoreceptori care nu au legătură cu nocicepţia (fibre Aβ)nocicepţia (fibre Aβ)

importantă convergenţă a aferenţelor importantă convergenţă a aferenţelor integrarea câmpurilor receptoare ale receptorilor, integrarea câmpurilor receptoare ale receptorilor,

într-un câmp receptor comun, mai întins;într-un câmp receptor comun, mai întins; numeronumeroşi şi neuroni intercalarineuroni intercalari

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVENOCICEPTIVE

NEURONINEURONIII SECUNDARI SECUNDARI trec în cordoanele anterioare de partea opusă trec în cordoanele anterioare de partea opusă tractul spinotalamic tractul spinotalamic::

tractul neospinotalamic tractul neospinotalamic cconduce informaţii de la fonduce informaţii de la fb.b. Aδ şi câteva din f Aδ şi câteva din fb.b. C, la talamusul C, la talamusul

latlat..→→porneşte fasciculul talamocorticalporneşte fasciculul talamocortical → → se proiectează la nivelul se proiectează la nivelul

ariilor somestezice corticale primare şi secariilor somestezice corticale primare şi secund.und. IInformaţiile ce provin de la fnformaţiile ce provin de la fb.b. rapide Aδ rapide Aδ apariţia imediată a apariţia imediată a

senzaţiei de dureresenzaţiei de durere împreună cu informaţiile de la ceilalţi receptori cutanaţi, ce se împreună cu informaţiile de la ceilalţi receptori cutanaţi, ce se

proiectează în aceeaşi zonă, contribuie la localizarea şi proiectează în aceeaşi zonă, contribuie la localizarea şi caracterizarea senzorială a stimulului dureroscaracterizarea senzorială a stimulului dureros

tractul paleospinotalamic tractul paleospinotalamic conduce infconduce inf.. de la f de la fb.b. C la talamusul med C la talamusul med.. şi formaţiunea şi formaţiunea

reticulatăreticulată ddin talamusul medial pornesc proiecţii difuze spre arii corticale in talamusul medial pornesc proiecţii difuze spre arii corticale

extinseextinse şi şi spre structspre struct.. subcorticale (sist subcorticale (sist.. limbic, subst limbic, subst.. reticulată) reticulată) iinformaţiile transmise pe această cale au funcţie senzorială nformaţiile transmise pe această cale au funcţie senzorială

redusă, dar determină apariţia modificărilor emoţionale şi a redusă, dar determină apariţia modificărilor emoţionale şi a fenomenelor vegetative ce însoţesc nocicepţia, pentru a produce fenomenelor vegetative ce însoţesc nocicepţia, pentru a produce senzaţia complexă de dureresenzaţia complexă de durere

PROIECŢIA CORTICALĂ PROIECŢIA CORTICALĂ A INFORMAŢIILOR A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVENOCICEPTIVE

PROIECŢIA CORTICALĂ PROIECŢIA CORTICALĂ lobul temporallobul temporal lobul frontallobul frontal ariile asociative ariile asociative ariile integrative din rinencefal şi hipotalamusariile integrative din rinencefal şi hipotalamus

percepţia dureroasă percepţia dureroasă dependentă de personalitatea dependentă de personalitatea individuluiindividului

componenta afectivă şi emoţională a dureriicomponenta afectivă şi emoţională a durerii

INTEGRAREA CORTICALĂINTEGRAREA CORTICALĂ − capacitatea de evaluare cantitativă a senzaţiei dureroase capacitatea de evaluare cantitativă a senzaţiei dureroase

(aspectul cognitiv al durerii)(aspectul cognitiv al durerii)− reacţia motivaţional-afectivă, realizată prin conexiunile reacţia motivaţional-afectivă, realizată prin conexiunile

cortexului cu rinencefalul şi hipotalamusulcortexului cu rinencefalul şi hipotalamusul− modificările vegetative asociate durerii (la care participă modificările vegetative asociate durerii (la care participă

nuclei din hipotalamus şi substanţa reticulată a nuclei din hipotalamus şi substanţa reticulată a trunchiului cerebral).trunchiului cerebral).

SPINOTHALAMIC SPINOTHALAMIC TRACTSTRACTS

neospinothalamic tract for acute pain to midbrain, -VPL thalmus postcentral gyrus

paleospinothalamic tract for dull and burning pain to the reticular formation, limbic system & midbrain VM thalmus anterior cingulate gyrus

Ascending Pathways

Cortical RepresentationCortical Representation

Cortical RepresentationCortical Representation

PAIN GATE THEORYPAIN GATE THEORY

Melzack & Wall 1965Melzack & Wall 1965 proposed a balance of input by large proposed a balance of input by large

A-beta & A-delta A-beta & A-delta excitatory/excitatory and small C excitatory/excitatory and small C fibers excitatory/inhibitory fibers.fibers excitatory/inhibitory fibers.

Teoria controlului de Teoria controlului de poartapoarta

PAIN GATE THEORYPAIN GATE THEORY A-delta thinly myelinated fibers provide A-delta thinly myelinated fibers provide

rapid response with positive input to rapid response with positive input to stimulating and inhibiting areas in the stimulating and inhibiting areas in the dorsal horn. dorsal horn.

C fibers provide slower response with C fibers provide slower response with postive stimulation to activation areas postive stimulation to activation areas and negative input to inhibiting areas and negative input to inhibiting areas in the dorsal horn.in the dorsal horn.

A-beta are recruited after repeated A-beta are recruited after repeated stimulation.stimulation.

Curentii diadinamiciCurentii diadinamici: : efecte si mod de actiuneefecte si mod de actiune

Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen, Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen, determinate de: nivelul intensit, forma CDD, determinate de: nivelul intensit, forma CDD, modalitatea de aplicare a electrozilor.modalitatea de aplicare a electrozilor. Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se

senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase. senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase. Acomodarea se instaleaza repede, I↑in timpul Acomodarea se instaleaza repede, I↑in timpul

trat, sub pragul dureros.trat, sub pragul dureros. Pt obt contr ms I↑la pragul de contr, fara senz Pt obt contr ms I↑la pragul de contr, fara senz

de crampa ms (act dinamogena – la frecv = 50 de crampa ms (act dinamogena – la frecv = 50 Hz).Hz).

Formele clasice de CDD Formele clasice de CDD (Bernard)(Bernard)

1. monofazat fix1. monofazat fix: ef excitator,↑tonusul ms, prod : ef excitator,↑tonusul ms, prod vibratii ce act ca un masaj electric profund, vibratii ce act ca un masaj electric profund, tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare.tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare.

22. difazat fix. difazat fix: este cel mai : este cel mai analgezic, ridicand analgezic, ridicand pragul sensibilitatii la durere.pragul sensibilitatii la durere.

3. 3. perioada scurtaperioada scurta: ef excitator, tonicizant, : ef excitator, tonicizant, actionand ca un masaj profund intens.actionand ca un masaj profund intens.

4. 4. perioada lungaperioada lunga: ef analgetic si miorelaxant : ef analgetic si miorelaxant evident si persistent, anticogestiv.evident si persistent, anticogestiv.

5. 5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef ritm sincopat: cel mai pronuntat ef excitomotor, electrogimnastica ms.excitomotor, electrogimnastica ms.

Forme de CDDForme de CDD

CDD MF: 50 impulsuri/secCDD MF: 50 impulsuri/sec CDD DF: 100 impulsuri/secCDD DF: 100 impulsuri/sec CDD PL: alternanta de MF cu durata CDD PL: alternanta de MF cu durata

trenului de 4 sec, cu DF cu durata trenului de 4 sec, cu DF cu durata trenului de 8 sectrenului de 8 sec

CDD PS: alternanta de MF cu DF, CDD PS: alternanta de MF cu DF, timp de 1 sec, fara pauze.timp de 1 sec, fara pauze.

CDD RS: alternante de MF de 1 sec, CDD RS: alternante de MF de 1 sec, cu pauza de 1 sec.cu pauza de 1 sec.

Modalitati de aplicareModalitati de aplicare Depind de scopurile terapeutice urmarite.Depind de scopurile terapeutice urmarite.

Aplicatii pe pct dureroase circumscriseAplicatii pe pct dureroase circumscrise: : electrozi mici rotunzi de marime egala; polul (electrozi mici rotunzi de marime egala; polul (––) ) direct pe pct dureros, (direct pe pct dureros, (+)+) la 2-3 cm distanta. la 2-3 cm distanta.

Aplicatii transversaleAplicatii transversale: electozi plati de marime : electozi plati de marime corespunzatoare si egala asezati de o parte si corespunzatoare si egala asezati de o parte si de cealalta a regiunii dureroase.de cealalta a regiunii dureroase.

Aplicatii longitudinaleAplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv : de-a lungul unui nerv periferic, vas. Polul (periferic, vas. Polul (++), de regula mai mare, se ), de regula mai mare, se aseaza proximal pe zona de emergenta, polul aseaza proximal pe zona de emergenta, polul ((--), mai mic, distal pe zona afectata. ), mai mic, distal pe zona afectata.

Modalitati de aplicareModalitati de aplicare Aplicatii paravertebraleAplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de : cu electrozi plati de

marime adaptata de la caz la caz, transversal si marime adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col vertebral – catodul pe locul paralel cu col vertebral – catodul pe locul dureros, sau de-a lungul coloanei anodul – dureros, sau de-a lungul coloanei anodul – proximal, catodul – distal.proximal, catodul – distal.

Aplicatii gangliotropeAplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, : electrozi mici, rotunzi, cu catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cu catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cm distanta.cm distanta.

Aplicatii mioenergeticeAplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms : pt tonicizarea unor ms normoinervati.Polul (normoinervati.Polul (++), mai mare, ca electrod ), mai mare, ca electrod indiferent, la locul de emergenta al n. motori, indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul(polul(-)-) pe pct motorii ale ms interesati. pe pct motorii ale ms interesati.

Tehnica de aplicareTehnica de aplicare Marimea si forma electozilor – in fct de reg tratate, Marimea si forma electozilor – in fct de reg tratate,

trebuie sa acopere cat mai mult din reg dureroasa. trebuie sa acopere cat mai mult din reg dureroasa. Modalitatea de pozitionare si polaritea electrozilor Modalitatea de pozitionare si polaritea electrozilor

– in fct de scopul terapeutic.– in fct de scopul terapeutic. Pacientii se aseaza pe pat sau scaun.Pacientii se aseaza pe pat sau scaun. Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de

protectie hidrofile, bine umezite si fixati cu ajutorul protectie hidrofile, bine umezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip.benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip.

Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul terapeutic .terapeutic .

Tehnica de aplicareTehnica de aplicare Intensitatea se regl prin crestere progresiva la o Intensitatea se regl prin crestere progresiva la o

doza corespunzatoare efectului urmarit: doza corespunzatoare efectului urmarit: analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul sensibilitatii dureroase. In cursul sedintei I sensibilitatii dureroase. In cursul sedintei I trebuie ↑ pt mentinerea senzatiilor de vibratie trebuie ↑ pt mentinerea senzatiilor de vibratie nedureroasa.nedureroasa.

Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeutic Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeutic Durata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min.Durata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min. In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop, In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop,

durata sedintei = 20-30 min.durata sedintei = 20-30 min. Polul activ este intotdeauna polul negativPolul activ este intotdeauna polul negativ..

Tehnica de aplicareTehnica de aplicare

Ritmul sedintelor este in fct de Ritmul sedintelor este in fct de stadiul afect tratate:stadiul afect tratate: Std ac – de 2 ori/ziStd ac – de 2 ori/zi

Nr sed: in fct de ef obtinuteNr sed: in fct de ef obtinute Scop antalgic: 6 – 8 sedinteScop antalgic: 6 – 8 sedinte Scop dinamogen sau hiperemiant:> 10 Scop dinamogen sau hiperemiant:> 10

sedinte. sedinte.

Indicatiile CDDIndicatiile CDD

Stari posttraumatice: contuzii, Stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii, intinderi ms, redori entorse, luxatii, intinderi ms, redori articulare;articulare;

Afect reumatismale: artroze, artrite, Afect reumatismale: artroze, artrite, reum abarticular;reum abarticular;

Tulb circulat perif: B. Raynaud, Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b. varicoasa, acrocianoza, b. varicoasa, arteriopatii periferice obliterante.arteriopatii periferice obliterante.

Curentii TrabertCurentii Trabert Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si

hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms, frecv hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms, frecv 140 Hz).140 Hz).

Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se aplica cu strat hidrofil de protectie f gros.aplica cu strat hidrofil de protectie f gros.

Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros, iar Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros, iar cel (+), de obicei proximal de catod, la numai 3-5 cel (+), de obicei proximal de catod, la numai 3-5 cm distanta.cm distanta.

Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm.Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm. I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie, I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie,

timp de 10 min. timp de 10 min.

Curentii stohasticiCurentii stohastici

Sunt curenti cu stimuli aperiodici, Sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea ce reduce reactiile neregulati, cea ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef analgetic de adaptare, crescand ef analgetic prin ridicarea mai pronuntata a prin ridicarea mai pronuntata a pragului la durere, precum si durata pragului la durere, precum si durata acestui efect.acestui efect.

Frecv = 5-30 Hz.Frecv = 5-30 Hz.

Stimularea nervoasa Stimularea nervoasa electrica transcutanata -electrica transcutanata -

TENSTENS Tehnica non-invazivaTehnica non-invaziva C de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulareC de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulare

Frecv pana la 100 HzFrecv pana la 100 Hz Durata impulsului 0,004 – 0,25msDurata impulsului 0,004 – 0,25ms

Mec de act:Mec de act: Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl

medular)medular) Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfineEliberare de endorfine, enkefaline, dinorfine

Inhibarea directa a nervului excitat anormalInhibarea directa a nervului excitat anormal

Aplicatii de TENSAplicatii de TENS 11. TENS conventional (constant, de . TENS conventional (constant, de

frecventa inalta, normal):frecventa inalta, normal): frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta

0,04 – 0,1 ms, I=10-40 mA,0,04 – 0,1 ms, I=10-40 mA, electrozii se aplica pe zona dureroasa,electrozii se aplica pe zona dureroasa, I se stabileste la senzatia de furnicatura I se stabileste la senzatia de furnicatura

confortabila, ef se instaleaza rapid 10-15 min si confortabila, ef se instaleaza rapid 10-15 min si dureaza cateva ore 3 – 4 ore,dureaza cateva ore 3 – 4 ore,

durata sed 15min,durata sed 15min, indic: dureri musculo-scheletale acuteindic: dureri musculo-scheletale acute Act prin stimul fbr AAct prin stimul fbr A

Aplicatii de TENSAplicatii de TENS 22. TENS acupuncture like (AL – TENS). TENS acupuncture like (AL – TENS): :

stimulare endorfinica de f joasa frecvstimulare endorfinica de f joasa frecv C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri

de impulsuri cu durata de 0,15 – 0,25 ms, I 50-100 de impulsuri cu durata de 0,15 – 0,25 ms, I 50-100 mA → ef musculoconstrictormA → ef musculoconstrictor

Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distantaStimularea se face pe zona dureroasa sau la distanta Marimea electrozilor 100 cm2Marimea electrozilor 100 cm2 Durata stimularii 30 minDurata stimularii 30 min Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore,Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore, Indic: durerea cr.Indic: durerea cr. Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motoriiActioneaza prin stimul fbr C si a fbr motorii

Aplicatii TENSAplicatii TENS

3. TENS intens, stimulare intensa de 3. TENS intens, stimulare intensa de scurta duratascurta durata Mod de act: recrutarea fbr descendente Mod de act: recrutarea fbr descendente

inhibitorii reticulate de la nivelul inhibitorii reticulate de la nivelul trunchiului cerebraltrunchiului cerebral

Frecv mare 100-150 Hz,Frecv mare 100-150 Hz, Durata impulsului 250-500 microsecDurata impulsului 250-500 microsec Durata stimularii 15-30 secDurata stimularii 15-30 sec Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa

30 min 30 min

PENS - PercPENS - Percututaneous aneous Electrical Nerv Electrical Nerv

StimulationStimulation Electrostimulare antalgica care Electrostimulare antalgica care

combina avantajele TENS cu cele ale combina avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturiielectroacupuncturii

Electrozii sunt reprezentati de acele Electrozii sunt reprezentati de acele de acupunctura, plasati pe de acupunctura, plasati pe dermatomul ce corespunde dermatomul ce corespunde patologiei ce genereaza durerea.patologiei ce genereaza durerea.

TENS tehnicaTENS tehnica Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa,

pct trigger, pct de acupuncturapct trigger, pct de acupunctura Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa, Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa,

respectand dermatomulrespectand dermatomul Protocol pt aplicare TENS:Protocol pt aplicare TENS:

Se verifica tegumSe verifica tegum Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70%Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70% Se verifica aparatul si electroziiSe verifica aparatul si electrozii Se seteaza caractTENSSe seteaza caractTENS Gradarea intensitatii la inceputul sedinteiGradarea intensitatii la inceputul sedintei Descrestera controlata a I la inchiderea aparatuluiDescrestera controlata a I la inchiderea aparatului

Contraindicatii TENSContraindicatii TENS

PacemakerPacemaker SarcinaSarcina NU: pe sinusul carotidtan, pe fata NU: pe sinusul carotidtan, pe fata

ant a gatului, pe laringe, ant a gatului, pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!!transcerebral, precordial !!!!!!!!!!!

Lez cutanateLez cutanate