cresterea animalelor proiect didactic
Post on 16-Oct-2015
121 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
SCHEMA LECTIEI
SCHEMA LECTIEI
Schema lectiei se va intocmi la tabla CRESTERA ANIMALELOR SI UTILIZAREA PRODUSELOR ANIMALIERE
Creterea animalelor este influenat de baza furajer reprezentat de:
puni i fnee naturale (1/5 din totalul fondului funciar)
cultura plantelor furajere
Principalele grupe de animale domestice sunt:
Bovinele (peste 3 milioane capete):
rspndite n regiunile de munte i zonele periurbane; cele mai mari efective sunt in judetele din N Moldovei, Maramures, Carpatii Meridionali si Subcarpatii Getici. centre de industrializare a laptelui: Vatra Dornei, Sibiu, Suceava, Braov;
Porcinele (aproape 7 milioane de capete):
cresc n zonele de cmpie n ferme de tip industrial;in zonele de cultura a porumbului si cartofului industria crnii i a conservelor din carne este reprezentat n: Bucureti, Sibiu, Suceava, Brila, Arad, Salonta
Ovinele (peste 9 milioane de capete): activitatea traditionala care a dat nastere unor datini legate de urcatul si coboratul oilor de la munte , de plecare si inapoierea din lungile drumuri la campie( transhumanta) rspndite n regiunile joase (Dobrogea, Cmpia Romn, Cmpia de Vest) i n regiunile montane i submontane de tradiie (zona Sibiului, Oltenia Subcarpatic; se cresc oi cu lana fina si semifina- merinos si tigaie iar in Moldova se cresc oile Karakul pentru blanite centre de industrializare a lnii sunt: Braov, Sibiu, Constana, Timioara, BucuretiCabalinele
sunt folosite pentru tractiune si munci agricole dar nr lor a scazut simtitor datorita mecanizarii agriculturii
se cresc in E Campiei Romane, Dobrogea, Campia de Vest, N MoldoveiPsrile de curte ( avicultura) sunt comune tuturor gospodriilor rurale;
exist combinate avicole de tip industrial in apropierea marilor orase Bucuresti- Crevedia, Titu ; Iasi la Uricaru Braila la Baldovinesti Apicultura (creterea albinelor)
este o ocupaie veche i are o rspndire aproape general
Sericicultura (creterea viermilor de mtase)
este mai dezvoltat n Oltenia i Banat datorit culturii dudului;
centre de prelucrare a mtsii sunt: Timioara, Lugoj, Bucureti Industria de pielrie, blnrie i nclmint- Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca Tg. Mures, Oradea Marochinaria cu fabrici in centrele de prelucrare
Industria conservelor de carne Bucuresti, Brasov, Sibiu, Medias, Azuga, etc
Industria lanii regiune traditionala in S Transilvaniei Sibiu, Brasov,
La Bacau, Buhusi Bucuresti, Ploiesti, Constanta
Industria matasii Timisoara, Lugoj
Matase artificiala la Lupeni, Popesti-Leordeni, Chiscani-Braila se prelucreaza la Bucuresti, Iasi, Timisoara, etc
Industria produselor lactate Vatra Dornei, Campuluing Moldovenesc, Sibiu, Bucuresti, Constanta,etc
top related