copy of curs 21 semiologia cordului
Post on 23-Dec-2015
240 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Hipertensiunea arterială
Masurarea corecta a TA
Latimea mansetei trebuie sa reprezinte aproximativ 40% din latimea bratului (12-14 cm)
Lungimea mansetei trebuie sa reprezinte 80% din latimea bratului (sa inconjure bratul).Daca este tensiometru aneroid, trebuie recalibrat periodic
Masurarea corecta a TAPacientul nu fumeaza si nu bea cafea cu 30 min inaintea masurarii TA.
Pastreaza repausul 5 min.
Camera sa fie linistita
Bratul sa fie descoperit.
Sa se evite bratul cu fistula de dializa, cicatrice, limfedem
Se palpeaza artera brahiala si se identifica pulsul.
Artera brahiala la plica cotului trebuie sa fie la nivelul cordului
Pacient asezat: bratul se sprijina pe masa
Pacient in picioare: bratul se sustine la nivelul toracelui.
Masurarea TA
Daca artera brahiala este sub nivelul inimii, TA apare fals mai mare din cauza efortului pacientului de a-si sustine singur bratul.
Daca manseta este fixata lax, TA apare fals mai mare
Marginea inferioara a mansetei trebuie sa fie cu 2.5 cm deasupra plicii cotului.
Pentru a estima cat trebuie umflata manseta, se palpeaza pulsul radial. TA sistolica corespunde aproximativ cu valoarea la care dispare pulsul radial.
Se umfla manseta cu 30 mmHg deasupra valorii respective
Masurarea TA
• Se dezumfla manseta incet, cu 2-3 mmHg/sec• Zgomotele se numesc Korotcoff si se aud mai bine fara
membrana stetoscopului• Se noteaza valoarea la care se aud mai mult de 2
zgomote consecutive-TA sistolica• Se noteaza momentul la care diminua zgomotele in
intensitate, urmata de disparitia la cateva secunde• Valoarea la care dispar zgomotele –TA diastolica • Pentru confirmare se asteapta sa mai scada presiunea
cu 10-20 mmHg
Masurarea TA
La unele persoane zgomotele cardiace nu dispar sau momentul atenuarii intensitatii este la distanta de momentul disparitiei.Ex insuficienta aorticaIn acest caz se noteaza ambele valori
Masurarea TA
Gaura auscultatorie: intre porimele zgomote si urmatoarele ;Subestimeaza TA sistolica si supraestimeaza TA diastolica;Se noteaza ca atare (TA sistolica…cu gaura auscultatorie la…)Hipertensiunea arterială de ˝halat alb˝: valori crescute ale TA legate de anxietatea vizitei la medic
TA la membrele inferioare
• Obezitate: manşeta să fie lată peste 15 cm
• Circumferinţă a braţului peste 41 cm-manşetă 18 cm
• Persoane f slabe: manşetă de copil (îngustă)
• TA la membrele inferioare: – manşetă cu lărgimea 18 cm şi lungimea 42 cm– se aşează la mijlocul coapsei, cu auscultaţia poziţionată posterior– se auscultă artera poplitee în fosa poplitee– Pacientul culcat, membrul inferior respectiv trebuie flectat uşor, cu călcâiul fixat pe
pat– Se poate lua şi la pacientul în ortostatism– TA trebuie să fie egală între cele 2 membre inferioare şi mai mare decât la braţ– Dacă TA la membrele inferioare este inferioară celei de la membrele
superioare-valori anormale: • coarctaţie de aortă;
• boală ocluzivă arterială periferică
– Dacă se foloseşte manşeta de la tensiometrul uzual, valorile sunt fals crescute
Măsurarea TA
Zgomotre Korotkoff slabe sau neaudibile: : plasarea greşită a stetoscopului. Lipsa contacvtului ferm cu pielea, congestie venoasă din cauza repetării procedurii; se poate determna palpatoriu TA sistolică
Pt a intensifica zgomotele Korotkoff:
Se ridică braţul în timpul umflării manşetei, apoi se lasă în jos şi se
determină TA
Se umflă manşeta. Se cere pacinetului să strângă pumnul de câteva
ori şi se determină apoi TA
Aritmie: se face media observaţiilor
Factorii de care depinde TA
Volumul bătaie al VS
Distensibilitatea aortei şi a arterelor mari
Rezistenţa vasculară periferică
Volumul de sânge circulant
Stadializarea HTA
HTA esenţială-80% cazuri
sistolo-diastolică
HTA secundară-20%
sistolo-diastolică
sistolică
Ghid HTA ESC 2013
Ghid HTA 2014 AHA
Clasificarea HTA
• HTA sistolo/diastolică: – HTA esenţială – HTA secundare: Coarctaţia de aortă
Boli endocrine
HTA reno-vasculară
HTA renale parenchimatoase
• HTA sistolică• Ateromatoza aortică• Bloc atrio-ventricular total• Insuficienţă aortică (TA diferenţială mare)
Clinica HTA
• Simptomatologia nespecifică– Cefalee occipitală, în cască– Vertij– Greaţă– Dispnee– Dureri precordiale– Depinde de valorile TA şi de rapiditatea cu care acestea cresc
• Semne-legate de modificările induse de HTA la nivelul organelor ţintă: cord, sistem nervos central, rinichi,
– cord-angină, insuficienţă cardiacă congestivă, edem pulmonar acut (creşteri bruşte ale TA)
– Sistem nervos-AIT, AVC ischemicesau hemoragice, encefalopatie hipertensivă, modificări ale fundului de ochi (reflectă modificările circulaţiei cerebrale)
– Rinichi-nicturie, scăderea cacităţii de diluţie şi concentraţie a urinii, insuficienţă renală
Factori de pronostic la bolnavul cu HTA
• Factori de risc cardio-vasculari– Sex masculin
– Vârsta peste 55 ani la bărbaI şi peste 65 ani la femei
– Fumat
– Dislipidemie: colesterol total peste 190 mg% (4,9 mmol/l), LDL colesterol peste 115 mg% (3 mmoli/l), HDL colesterol sub 40 mg% (1 mmol/l) la bărbaţi şi 46 mg% (1,2 mmoli/l) la femeie, trigliceride peste 150 mg% (1,7 mmol/l)
– Glicemie a jeun 102-125 mg/ (5,6-6,9 mmoli/l)
– Test de toleranţă la glucoză anormal
– Obezitate (BMI peste 30 kg/m2)
– Circumferinţa taliei peste 102 cm la bărbat şi peste 88 cm la femei (caucazieni)
– Istoric familial de boală cardiacă prematură (sub 55 ani la bărbaţi, sub 65 ani la femei)
Factori de prognostic asociaţi HTA
• Afectarea asimptomatică a organelor ţintă– Presiunea pulsului la vârstnici peste 60 mmHg (TAs-TAd)
– HVS pe ECG: indice Sokolow-Lyon peste 3,5 mV, RavLpeste 1,1 mV şi alte criterii)
– HVS la ecocardiografie: indexul de masă corporală peste 115 g/m2 la bărbat şi peste 95 g/m2 la femeie)
– Indicele intimă-medie carotidian peste 0,9 mm sau prezenţa de plăci carotidiene
– Indicele gleznă-braţ sub 0,9
– Viteza undei de puls (pulse wave velocity) carotidă-femurală peste 10 m/s
– Clearence-ul la creatinină 30-60 ml/min/1,73 m2
– Microalbuminuria (30-300 mg/24 h) sau raport albumină-creatinină (30-300 mg/g; 3,4-34 mg/mmol; de preferat, determinat în urina de dimineaţă)
• Diabet zaharat: – glicemie a jeun peste 7 mmol/l (126 mg% ml)la 2 determinări repetate
– HbA1c glicozilată peste 7 % şi/sau
– Glicemie la 2 ore la testul de toleranţă la glucoză peste 198 mg% (11 mmol/l)
Factori de prognostic asociaţi cu HTA
• Boală cardiacă sau renală constituită– Cerebrovasculară: AVC ischemic, AVC hemoragic, AIT
– Cardiacă: infarct miocardic, angină, revascularizaţie miocardică
– Insuficienţă cardiacă, inclusiv cu fracţie de ejecţie păstrată
– Boală arterială periferică simptomatică
– Boală cronică dde rinichi cu Cl creatinină sub 30 ml/kcorp/min; proteinurie peste 300 mg/24 ore
– Retinopatie avansată: hemoragii, exsudate papilare, edem papilar
Stratificarea riscului cardio-vascular asociat cu HTA
Hipotensiunea arterială• TA < 90/60 mmHg
• Hipotensiunea ortostatică: TAs scade cu peste 20 mmHg şi TAd scade cu peste 10 mmHg la 3 min de ortostatism
• Clinica: cefalee, vertij, tahicardie, greaţă, vomă, sincopă: apar la schimbările de poziţie în hipotensiiunea ortostatică
• Cauze:– Deshidratare cronică– Hemoragie – hipotensiune ortostatică, tahicardie ca prime semne de hemoragie– Disautonomie-pierderea funcţiei baroreceptorilor, de ex la vârstnici
• Răspunsul normal în ortostatism: activarea baroreceptorilor simpatici : tahicaride , TA s nemodificată sau scade cu mai puţin de 20 mmHg; TA d nemodificată sau creşte uşor
top related