colonel vasile bĂtinaŞ · elementele sistemului de management al activităților planificate în...
Post on 25-Dec-2019
30 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
ȘCOALA DOCTORALĂ
Colonel Vasile BĂTINAŞ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA:
,,MANAGEMENTUL SPAŢIULUI AERIAN ÎN
CONFLICTUL DE TIP HIBRID”
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT General-maior(r) prof.univ.dr. Visarion NEAGOE
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ştiinţe militare
-București, 2019-
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 19
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1. PUTEREA AERIANĂ ÎN CONFLICTUL DE TIP HIBRID
1.1. Aspecte generale privind evoluția conflictului de tip hibrid
1.1.1. 1.1.1. Repere ale evoluției generațiilor de război către conflictul de tip hibrid
1.1.2. 1.1.2. Concepte și principii generale privind conflictul de tip hibrid
1.2. Particularităţi privind conflictul de tip hibrid
1.2.1. Conflictele hibride de la finalul secolului XX şi începutul secolului XXI
1.2.2. Aspecte operaţionale ale conflictului hibrid
1.3. Consideraţii privind utilizarea puterii aeriene în conflictul de tip hibrid
1.3.1. Puterea aeriană în conflictul de tip hibrid
1.3.2. Estimări privind evoluţia puterii aeriene în conflictele de tip hibrid
Capitolul 2. MANAGEMENTUL SISTEMULUI INTEGRAT DE COMANDĂ ȘI
CONTROL AL SPAŢIULUI AERIAN
2.1. Elementele sistemului de management al activităților planificate în
mediul operațional aerian
2.1.1. Structuri, principii și obiective strategice ale utilizării spațiului aerian
2.1.2. Metode şi măsuri de management specifice coordonării flexibile a activităților
planificate în spaţiul aerian
2.2. Sistemul de control al traficului aerian în contextul mediului complex al
activităților civil-militare
2.2.1. Principii, metode, măsuri și mijloace de control al spaţiului aerian
2.2.2. Rute, coridoare și zone specifice traficului în spațiul aerian
2.3. Sistemul de comandă-control aerian naţional, parte a sistemului integrat
de apărare aeriană şi antirachetă al NATO
2.3.1. Sistemul integrat de apărare aeriană şi antirachetă al NATO
2.3.2. Sistemul naţional de comandă şi control al spaţiului aerian
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 19
Capitolul 3. POSIBILITĂŢI DE COMBATERE A AMENINŢĂRILOR
AERIENE HIBRIDE
3.1. Impactul ameninţărilor hibride asupra spaţiului aerian
3.1.1. Sisteme de arme și tehnologii specifice scenariului ameninţărilor hibride din
spaţiul aerian
3.1.2. Particularităţi ale întrebuinţării aeronavelor civile ca arme în executarea unor
atacuri teroriste împotriva obiectivelor de teritoriu
3.2. Influenţa atacurilor cibernetice asupra sistemului de control al spaţiului
aerian
3.2.1. Dezvoltarea conceptului de atac cibernetic - parte componentă
a războiului hibrid
3.2.2. Influenţa atacurilor cibernetice asupra obiectivelor terestre
3.2.3. Influenţa atacurilor cibernetice asupra sistemelor din spaţiul aerian
3.3. Direcţii de acţiune pentru reducerea efectelor ameninţărilor de tip hibrid
din spaţiul aerian
3.3.1. Rolul apărării antiaeriene în cadrul puterii aeriene pentru combaterea
ameninţărilor aeriene de tip hibrid
3.3.2. Direcții de ordin tactic care concură la ameliorarea efectelor ameninţărilor
hibride din spaţiul aerian
3.3.3. Direcții de ordin tehnic necesare atenuării efectelor ameninţărilor hibride din
spaţiul aerian
3.4. Sisteme de arme alternative pentru apărarea spaţiului aerian naţional
3.4.1. Sisteme de arme ale aviației, echipamente de radiolocație, senzori și război
electronic
3.4.2. Sisteme de foc antiaerian și echipamente de artilerie şi rachete antiaeriene
Concluzii și propuneri
Lista cu abrevieri
Bibliografie
Lista anexelor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 19
CUVINTE CHEIE
conflict de tip hibrid, controlul spaţiului aerian, managementul spaţiului aerian,
sistem de comandă-control aerian naţional, sistem integrat de apărare aeriană şi
antirachetă al NATO, putere aeriană, spaţiu aerian, apărare antiaeriană, mediul
internațional de securitate, actori globali, globalizare, politici de siguranță
națională și securitate, riscuri și amenințări hibride, teatru de operații militare,
balanța de putere, sisteme de arme, terorismul cibernetic, operații militare, scut
antiaerian antirachetă, sistem de foc antiaerian, proces de planificare a operaţiei
militare, vectori de putere, aeriană, traficul aerian, managementul activităților
planificate în spațiul aerian
INTRODUCERE
Motivația alegerii temei. La începutul acestui mileniu, pe fondul evoluţiei
unor noi riscuri și ameninţări, mediul de securitate est-europeană s-a confruntat cu
numeroase atitudini ostile și nedemocratice din partea unor actori est-europeni,
care au trecut la expansiune militară și la anexarea cu orice preț a unor teritorii
aparținând unor state suverane. Aceste îngrijorări majore s-au concretizat prin
accentuarea preocupărilor factorilor de decizie politică şi a analiştilor internaționali
avizaţi să susțină că lumea a înregistrat schimbări esențiale, că este necesară o
platformă de cooperare, în special la nivel regional, care să mobilizeze și să
integreze, într-o concepţie unitară, toate resursele capabile să combată cu fermitate
ameninţările hibride și atitudinile războinice ale tuturor actorilor statali care
folosesc forța militară în rezolvarea problemelor de graniță.
Astăzi, o ameninţare reală este reprezentată de dorința de expansiune a unor
actori est-europeni și de menținerea unor stări de tensiune la limita granițelor
vecine. Aceste atitudini ostile sunt în atenţia opiniei publice europene, a guvernelor
naţionale, precum şi a organizaţiilor democratice internaţionale, inclusiv a NATO.
Fără îndoială, în era globalizării şi a avansului tehnologic, acest mod de abordare a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 19
relațiilor interstatale reprezintă o provocare majoră fără precedent, un fenomen
hibrid care ameninţă securitatea şi ordinea la nivel naţional şi mondial.
Scopul tezei de doctorat. În cadrul lucrări noastre de cercetare științifică ne
propunem, în contextul studierii unei importante baze de date din domeniul
cercetat, al principiilor promovate de normele și standardele internaționale, precum
și a celor operative pe plan național, să analizăm și să susținem, operațional și
conceptual, situația reală privind managementul sistemului de operații planificate
în spațiul aerian, cu accent pe dezvoltarea de noi tactici, tehnici şi strategii de
eficientizare a sistemului de neutralizare a amenințărilor hibride din spaţiul aerian,
de combatere a fenomenelor și provocărilor ce pot să destabilizeze climatul de
securitate la nivel naţional sau al statelor membre NATO.
Pentru îndeplinirea scopului principal al acestei lucrări de cercetare am
formulat și am urmărit realizarea unor obiective specifice, precum: îmbinarea
elementelor teoretice, specifice cercetării fundamentale, cu elementele practice
rezultate din experiența acumulată în teatrele de operații; identificarea unor
concepte și noțiuni legate direct de domeniul securității naţionale, regionale est-
europene sau ale NATO; evidențierea unor aspecte negative care pot fi asociate
influenței puterii aeriene militare asupra mediului de securitate (folosirea
amenințărilor hibride, inclusiv a războiului cibernetic pentru destabilizarea
politică, socială, economică și militară a adversarilor etc.); cercetarea unor
tehnici și metodologii aplicabile domeniului investigat și concretizarea acestora
în posibilităţi de neutralizare a ameninţărilor aeriene hibride detaliate în
capitolul 3; evaluarea unor posibilități reale care pot conduce la demararea unor
politici rentabile din domeniul siguranței și securității mediului operațional , de
realizare a unui management eficient al sistemului integrat de comandă și
control al spaţiului aerian național.
Lucrarea noastră de cercetare respectă principiile metodologice ale
cercetării științifice. În acest sens, am investigat baze de date specifice domeniului
cercetat, am prezentat importante analize ale mediului supus cercetării, am ținut
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 19
cont de unitatea dintre teoretic și empiric, înțelegere și explicație, de raportul dintre
elementele cantitative și cele calitative.
În utilizarea metodelor de cercetare am ținut cont de specificul tematicii,
precum și de nevoia îndeplinirii obiectivelor stabilite. Pentru aceasta, am utilizat
atât metode specifice cercetării fundamentale (primele două capitole), precum și
metode specifice analizei posibilităţilor de neutralizare a ameninţărilor aeriene
hibride (ultimul capitol). De asemenea, în cadrul procesului de investigare, am pus
un accent mai mare pe etapa de culegere a informațiilor, urmând ca în etapa de
diseminare a rezultatelor cercetării să selectez părți din lucrare pe care le-am
publicat ca și articole sau comunicări științifice, în diferite reviste de prestigiu, din
mediul publicistic universitar național.
Instrumentele cercetării se pot regăsi permanent în lucrarea noastră de
cercetare științifică. Astfel, studiul documentar și analiza secundară, evidențiate în
primele două capitole, au la bază standardele internaționale și reglementările
naționale, precum și o bogată literatură de specialitate. Mai mult, în partea
aplicativă (capitolul 3) am prezentat unele situații autentice de amenințări hibride și
de analiză a posibilităţilor de neutralizare a acestora, cu accent pe prezentarea unor
importante tehnici, tactici și proceduri de combatere a ameninţărilor de tip hibrid,
specifice forțelor aeriene și sistemelor de foc antiaerian din forțele terestre.
Importanța cercetării noastre rezultă din valoarea acestei teze, ca sursă
de informații pentru personalul interesat să studieze aspectele particulare ale
managementului spaţiului aerian în contextul conflictelor de tip hibrid, la nivel
naţional şi al ţărilor membre NATO, dar și a altor categorii de personal
interesate de dinamica elementelor puterii aeriene pentru reconfigurarea
balanței de putere militară regională. Mai mult, în opinia noastră, valoarea și
utilitatea acestei cercetări rezultă și experiența acumulată în teatrele de operații
militare, investigarea unor importante surse interne și internaționale de
specialitate, din interesul acordat studiului activităţilor specifice mediului
operaţional aerian, atât din perspectivă militară, cât şi civilă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 19
Capitolul 1
PUTEREA AERIANĂ ÎN CONFLICTUL DE TIP HIBRID
Prima direcţie de cercetare vizează în principal definirea mediului de
securitate contemporan şi clarificarea conceptului de conflict hibrid, cu accent pe
rolul elementelor puterii aeriene în acest tip de conflict. Activitatea noastră s-a axat
pe investigarea unor fenomene civile și militare specifice mediului internațional de
securitate, în contextul globalizării provocărilor hibride, precum și al intensificării
procesului de management al crizelor generate de riscurile și amenințările hibride
la adresa stabilității mediului operațional din zona de interes strategic a României,
în special în privinţa utilizării spaţiului aerian.
Pentru detalierea acestui fenomen, am prezentat cadrul general al mediului
de securitate contemporan, am ținut cont de încadrarea războiului de tip hibrid în
tipologia conflictelor din ultima generaţie (generația a V-a) şi de elementele
definitorii ale conflictului de tip hibrid, am surprins particularităţile unor conflicte
cu un pronunţat caracter hibrid din cea de a doua jumătate a secolului trecut şi de la
începutul prezentului secol.
Efortul cercetării noastre se concentrează pe detalierea unor concepte
generale legate de manifestarea vectorilor de putere și pe modalitățile aplicării unor
teorii decizionale și a unor instrumente ale procesului de planificare operațională la
specificul planificării operațiilor de prevenire și de combatere a amenințărilor
hibride. Pe baza acestor detalii, am reuşit să prezentăm şase studii de caz în care,
pe lângă o prezentare a elementelor generale ale acțiunilor hibride, am încercat să
surprindem și elementele particulare specifice ameninţărilor hibride din spaţiul
aerian. În acest sens, am analizat influenţa elementelor puterii aeriene asupra
desfăşurării amenințărilor de tip hibrid şi am făcut, pe această bază, unele estimări
privind evoluţia puterii aeriene în viitoarele conflicte de tip hibrid.
Din evoluţia evenimentelor geopolitice și strategice, desfășurate în teatrele
de operații militare ale ultimelor decenii, s-a desprins o serie de transformări
profunde privind modul de abordare a conflictelor de către actorii participanţi.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 19
Astfel, s-au perfecționat și s-au întrebuințat mijloacele de ordin tehnologic cu
efecte majore în ecuaţia conflictului, s-au înregistrat modificări de natură
conceptuală privind modul de abordare a luptei armate şi s-au accentuat diferenţele
privind capabilitățile părţilor beligerante angajate în conflict (din punct de vedere
al puterii aeriene), toate acestea generând un profund impact asupra mediului
operaţional prezent și viitor.
În concluzie, evidenţiind dinamica acestor misiuni în cadrul noului mediu
operaţional, se poate crea o imagine clară a modului de acţiune a elementelor
puterii aeriene în conflictele de tip hibrid, definirea coordonatelor şi parametrilor
reformei structurilor şi echipamentelor care pot fi utilizate pentru apărarea spaţiului
aerian, la nivel naţional şi al Alianţei Nord Atlantice.
Capitolul 2
MANAGEMENTUL SISTEMULUI INTEGRAT
DE COMANDĂ ȘI CONTROL AL SPAŢIULUI AERIAN
A doua direcţie de cercetare vizează o analiză a elementelor sistemului de
management al spaţiului aerian în condiţiile în care, securitatea utilizatorilor de
spaţiu aerian este serios afectată de evoluţia ameninţărilor din ce în ce mai
diversificate şi mai sofisticate, care depăşesc spectrul mijloacelor convenţionale şi
sunt extrem de dificil de identificat şi de combătut. Această etapă a cercetării
noastre a presupus analiza detaliată a metodelor şi măsurilor de management al
spaţiului aerian pe cele două paliere specifice traficului aerian general şi
operaţional şi a relaţiei dintre cele două tipuri de trafic aerian, în ipostaze diferite:
pe timp de pace, la criză sau la război. Plecând de la considerentul că pe timp de
criză sau război controlul spaţiului aerian, parte a managementului activităților
planificate în spaţiului aerian, devine determinant, am detaliat metodele specifice
în cadrul unui sistem bine definit privind controlul traficului în spaţiul aerian.
Creşterea gradului de siguranţă a traficului aerian, în toate situaţiile, depinde
într-o măsură consistentă şi de capacitatea sistemului militar de a răspunde
ameninţărilor care au impact asupra spaţiului aerian. La nivelul Alianţei,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 19
dezvoltarea NATINAMDS şi ACCS iar la nivel naţional dezvoltarea SCCAN sunt
vitale pentru răspunsul pe care sistemul militar trebuie să îl ofere la ameninţări.
Aici ne referim atât la starea de pace, când aviaţia militară sau sistemele de apărare
antiaeriană trebuie să participe la combaterea aeronavelor de tip RENEGADE, cât
şi la situaţia de criză sau război, atunci când controlul spaţiului aerian trebuie să
aibă ca efect evitarea fratricidului și facilitarea utilizării flexibile a spaţiului aerian
de către utilizatori. În acest sens, am acordat o atenție deosebită evoluției
programelor și sistemelor operaționale care au marcat răspunsul ferm al NATO
privind combaterea rachetelor balistice. În finalul celei de a doua direcţii de
cercetare ştiinţifică am făcut o analiză a actualului sistem de naţional de comandă-
control al spaţiului aerian în cadrul mai larg, al apartenenţei acestuia la sistemul
integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.
În concluzie, diversificarea acţiunilor militare generată de spectrul ultimelor
conflicte militare au generat implicit mutaţii semnificative la adresa tuturor
categoriilor de forţe ale armatei din majoritatea statelor lumii. Întreaga fizionomie
a războiului este într-o amplă transformare. Cheia succesului pentru eficientizarea
managementului sistemului integrat de comandă-control a operațiilor desfășurate în
mediul aerian o constituie cooperarea permanentă a entităţilor militare şi civile
pentru găsirea soluţiilor optime, care să vină în întâmpinarea cerinţelor tuturor
utilizatorilor de spaţiu aerian.
Capitolul 3
POSIBILITĂŢI DE COMBATERE
A AMENINŢĂRILOR AERIENE HIBRIDE
A treia direcţie de cercetare ştiinţifică cu are ca obiectiv identificarea
soluţiilor de reducere sau anihilare a ameninţărilor hibride care afectează
activitatea utilizatorilor spaţiului aerian, în cele două faze: cea de neutralizare a
acestor ameninţări înainte de a produce efecte distructive, respectiv, în faza de
management a consecinţelor efectelor produse de acţiunea acestora.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 19
Soluţiile identificate şi propuse se bazează pe un scenariu al unor posibile
ameninţări hibride din spaţiul aerian care prezintă cele mai semnificative potenţiale
ameninţări care afectează utilizatorii spaţiului aerian. În această conjunctură, am
insistat asupra situaţiilor extrem de complexe reprezentate de ameninţările de tip
Renegade, situaţii care presupun, în momentul actual, acțiuni individuale ale
statelor sau înţelegeri bilaterale între acestea, şi nu o acţiune concertată la nivelul
unor organizaţii, cum ar fi NATO sau Uniunea Europeană.
Un alt aspect asupra căruia ne-am concentrat efortul este reprezentat de
atacurile cibernetice care reclamă o contraacţiune ce se manifestă în circumstanţe
complexe, date de faptul că de cele mai multe ori este dificil să se stabilească
autorul atacului iar acţiunea poate fi îndreptată atât asupra infrastructurii de
management al spaţiului aerian existentă la sol sau / şi asupra sistemelor dispuse în
spaţiul aerian sau cosmic. Puterea domeniului tehnologiei informaţiei, a apărării
cibernetice, respectiv a atacurilor cibernetice, ca parte integrantă a războiului
hibrid, este un element care sprijină strategia de descurajare pe care NATO o poate
utiliza. Atacurile cibernetice nu vizează eliminarea fizică a unor elemente critice
ale adversarului, însă poate amplifica starea de incertitudine pe timpul unei
confruntări, prin generarea unei stări de confuzie în reţelele de comandă control.
Spre exemplu, tacticile hibride utilizate de Rusia împotriva Ucrainei, în anul 2014,
au inclus atacuri cibernetice care au presupus generat blocarea masivă a accesului
la serviciile reţelelor informatice.
Spaţiul de luptă modern este modelat de mediul operaţional contemporan,
unul imprevizibil şi complex. În acest context, este necesar ca sistemul de foc
antiaerian să fie parte integrantă a sistemului de apărare aeriană, care include
toate forţele care duc lupta împotriva ameninţărilor din spaţiul aerian, inclusiv
cele cu caracter hibrid. Spaţiul de luptă tridimensional impune sincronizarea
tuturor entităţilor care duc lupta cu inamicul aerian, fie că este vorba de aviaţie
sau de mijloace de apărare antiaeriană aparţinând diverselor categorii de forţe,
pentru a asigura o eficienţă maximă a acestuia într-un sistem de foc complex care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 19
utilizează spaţiul aerian. Succesul operaţiilor de apărare antiaeriană şi antirachetă
depinde de priceperea cu care, pe timpul planificării, sunt armonizate şi puse în
valoare principiile şi regulile de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor din
sistemul de foc antiaerian.
În concluzie, considerăm că este necesară îmbunătăţirea reglementărilor
organizaţiilor civile responsabile de managementul traficului aerian şi
implementarea acestora pentru creşterea siguranţei în spaţiul aerian, dezvoltarea
conceptului de utilizare flexibilă a spaţiului aerian şi, la nivel european a Cerului
Unic European, concomitent cu eficientizarea sistemelor militare de control al
spaţiului aerian şi a capabilităţilor de răspuns la ameninţări, prin măsuri de ordin
tehnic şi procedural, menite să facă faţă întregului spectru de ameninţări de tip
hibrid din mediul operaţional contemporan.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Conflictul de tip hibrid este un concept relativ nou, care apare din ce în ce
mai pregnant în strategiile de securitate ale statelor sau în documentele oficiale ale
diferitelor organizaţii politice sau politico-militare. Cu toate acestea, mijloace şi
metode ale conflictului de tip hibrid s-au utilizat de-a lungul istoriei, în ultimii ani
mijloacele utilizate devenind însă mult mai sofisticate.
Operațiile militare hibride desfășurate în ultima parte a secolului XX și
începutul secolului XXI au constituit un test serios de eficacitate a luptei, având în
vedere natura forțelor opuse, geografia și mediul în general hibrid în care au operat
forțele beligerante. Capacitățile de luptă, pe care le-ar întrebuința într-o confruntare
cu forțele NATO, în zona estică a Alianței, ar fi foarte diferite, ceea ce ar ridica
întrebări serioase cu privire la puterea forțelor unui adversar de tip hibrid de a se
confrunta cu forțele NATO. Acest lucru este destul de evident, în urma analizei
făcută pe cele şase studii de caz prezentate, cu accent pe impactul ameninţărilor
hibride asupra managementului spaţiului aerian.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 19
În esență ne-am propus să identificăm un posibil scenariu general al
ameninţărilor hibride din spaţiul aerian, bazat pe surprinderea unor caracteristici
comune ale acestora dar şi pe elemente care le diferenţiază, pentru a putea formula
concluzii şi propuneri concludente şi pentru a dezvolta anumite direcţii de acţiune
pentru contracararea eficientă a acestor ameninţări, în special la nivelul NATO şi la
nivel național. În plus, ne-am îndreptat atenţia înspre identificarea de posibile
soluţii care să sprijine acţiunea de combatere a ameninţărilor hibride la nivel
naţional, cu accent pe soluţiile de ordin tactic, tehnic, structural sau procedural, fie
că vorbim de adaptarea structurilor cu atribuţii în acest sens în direcţia creşterii
eficienţei acestora sau, extrem de important, înspre găsirea unor soluţii eficiente de
înzestrare a structurilor de rachete şi artilerie antiaeriană radiolocaţie şi aviaţie cu
tehnică militară şi echipamente autohtone sau din spaţiul NATO.
Proximitatea geografică a României, faţă de zonele în care ameninţările
hibride şi-au făcut simţită prezenţa, impune participarea activă a statului român la
procesul cooperării internaţionale pentru a combate eficient acest tip de
ameninţări, care pot afecta securitatea naţională. Combaterea ameninţărilor care
afectează securitatea ţărilor din regiune va fi dificilă, atâta timp cât vor exista
diferenţe de ordin legislativ între state, în ceea ce priveşte securizarea frontierelor
şi în aplicarea cadrului juridic existent. Participarea României la realizarea
sistemului antirachetă este şi rodul demersurilor diplomatice efectuate în perioada
recentă, fiind un succes de mare importanţă al ţării noastre, prin prisma relaţiei
bilaterale cu Statele Unite şi, de asemenea, prin afirmarea României, în cadrul
NATO, ca un partener de încredere.
Combaterea ameninţărilor hibride presupune existenţa unor structuri de
apărare aeriană capabile să facă faţă noilor ameninţări. Pentru aceasta, în această
lucrare am analizat variabilele care pot fi modificate prin acţiuni care se manifestă
pe mai multe paliere: tehnic și tactic, procedural și structural.
Sub aspect tehnic, am identificat elemente care, prin implementarea în
cadrul sistemului de comandă control, pot genera reacţii mai prompte ale
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 19
sistemelor de arme, prin scurtarea timpilor de reacţie, dar şi a preciziei în ceea ce
priveşte identificarea şi combaterea ameninţărilor din spaţiul aerian. Considerăm
că este oportun ca procesul de achiziţie de noi echipamente să se deruleze cu
menţinerea în stare de operativitate a unor echipamente vechi, care s-au dovedit
performante, pentru a asigura continuitatea procesului de tranziţie la noile
categorii de tehnică;
Sub aspect tactic, deşi trebuie respectate principiile şi regulile privind
sistemul de foc antiaerian într-o anumită zonă de operaţii, aceste principii şi
reguli trebuie aplicate cu mai multă flexibilitate. În contextul analizat, cel al
contracarării ameninţărilor de tip hibrid din spaţiul aerian, considerăm că se
impune, la nivelul fiecărei zone de operaţii, crearea unei forţe de rezervă formată
din sisteme manevriere de artilerie şi rachete antiaeriene, având la bază principii
diferite de funcţionare, care să dispună de capabilităţi de contracarare a
ameninţărilor hibride din spaţiul aerian;
Sub aspect procedural, o direcţie este aceea a alocării de fonduri din
procentul de 2% din PIB modernizării echipamentelor vechi, revitalizării acestora
sau modernizării unor sisteme sau subsisteme care să le permită creşterea
performanţelor. Pentru punerea în aplicare a aspectelor de ordin procedural este
necesar ca toate structurile care concură la apărarea aeriană să fie integrate şi să
asigure un flux optim, bidirecţional, al datelor necesare îndeplinirii misiunilor şi
identificarea soluţiilor fezabile pentru ca algoritmul activităţilor, fie că este vorba
de acţiuni pe timp de pace ori operaţii la criză sau război, să asigure optimizarea
managementului spaţiului aerian;
Sub aspect structural, modificările presupun înlocuirea treptată a unor
sisteme actuale cu altele, mai eficiente, cu posibilități sporite de luptă, de
provenienţă NATO, care să asigure compatibilitatea şi integrarea acestora într-un
sistem de luptă colectiv, de comandă-control naţional şi la nivel NATO şi
adaptarea structurilor organizaţionale la rigorile impuse de caracteristicile
tehnico-tactice ale noilor echipamente.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 19
În concluzie, considerăm că teza de doctorat reprezintă un punct de start
foarte valoros, care poate fi dezvoltat, în ceea ce priveşte acţiunea ameninţărilor
hibride care afectează managementul spaţiului aerian şi libertatea de acţiune a
utilizatorilor civili şi militari ai acestuia. Prezenta lucrare, prin cele trei direcţii de
cercetare abordate, a reuşit să clarifice aspecte relevante legate de managementul
spaţiului aerian în conflictul de tip hibrid, oferind posibile soluţii de contracarare a
acestor ameninţări ori de realizare a unui management eficient al consecinţelor
generate de actorii de tip hibrid asupra elementelor de infrastructură de la sol sau a
echipamentelor din spaţiul aerian ori cosmic.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 19
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern
*** Convenţie privind aviaţia civilă internaţională, Chicago, 1944
*** Legea nr. 45 – Legea apărării naţionale a României, Bucureşti, 1994
*** Legea nr. 130 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29 din 27 august
1997 privind Codul aerian, Bucureşti, 2000
*** Hotărârea Guvernului nr. 536, Aprobarea Conceptului operaţional şi a
Strategiei României privind managementul traficului aerian pentru perioada 2000-
2015, Bucureşti, 2000
*** Legea nr. 257 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează
neautorizat spaţiul aerian al României, Bucureşti, 2001
*** Legea nr. 461 pentru modificarea şi completarea Legii nr.257/2001 privind
modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian
al României, Bucureşti, 2004
*** Commision Regulation (EC) No 2150/2005 of 23 Decembre 2005 lazing down
common rules for the flexible use of airspace, Official Journal of the European
Union, 2005
*** Cir 330 AN/189, Civil/Military Cooperation in Air Traffic Management,
ICAO International Civil Aviation Organization, 2011
*** Hotărârea Guvernului nr. 271 pentru aprobarea Strategiei de securitate
cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind
implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică, Bucureşti, 2013
2. Regulamente şi instrucţiuni militare româneşti
*** F.T./A.A./3.1. Manualul pentru luptă al divizionului de rachete antiaeriene /
artilerie antiaeriană din Forţele Terestre, Sibiu, 2005
*** F.A.-1 Doctrina pentru operaţii a Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2005
*** F.T./A.A.-1.2 Proceduri de control al spaţiului aerian în operaţiile Forţelor
Terestre, Bucureşti, 2006
*** F.T./A.A.2.1 Manualul pentru luptă al regimentului de rachete antiaeriene /
artilerie antiaeriană din cadrul Forţelor Terestre, București, 2007
*** F.T.-7 Manualul apărării antiaeriene în operaţiile forţelor terestre, Sibiu, 2009
*** Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012
*** F.A.-3 Manual pentru controlul spaţiului aerian, Bucureşti, 2014
3. Regulamente şi instrucţiuni militare străine
*** Joint Warfare Publication 3-63 Joint Air Defence, UK Ministry of Defence, 2003
*** AJP-3.3.3 Air-Maritime Co-ordination, 2005
*** Irregular Warfare-Joint Operating Concept, Version 1.0, Departamentul
Apărării al Statelor Unite ale Americii, Washington, 2007
*** AJP-3.3(A) Allied Joint Doctrine for Air and Space Operations, 2009
*** AJP-3.3.2(A) Allied Joint Doctrine for Close Air Support and Air Interdiction, 2009
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 19
*** FM 3-01 U.S. Army Air and Missile Defense Operations, USA Department of
the Army, 2009
*** TC 7-100, Hybrid Threat, US Department of the Army, Washington DC, 2010
*** AJP-3.3.5 Allied Joint Doctrine for Airspace Control, 2013
*** FM 3-52 Airspace Control, 2013
*** AAP-06 NATO Glossary of Terms and Definitions (english and french),
Bruxelles, 2014
*** JP 3-52 Joint Airspace Control, 2014
4. Lucrări de autori români
Anton, S., Sarcinschi, A., Siteanu, E., Conflictele atipice ale secolului al XXI-
lea – studiu de cercetare ştiinţifică, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 2015
Bălăceanu, I., Apărarea antiaeriană a marilor unităţi operative din Forţele
Terestre (curs), Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999
Bălăceanu, I., Revoluţia tehnologică contemporană şi impactul ei asupra
potenţialului militar, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2001
Bălăceanu, I., Sistemul de foc antiaerian al unităților de artilerie și rachete
antiaeriene din Forțele Terestre, Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol
I”, București, 2005
Bălăceanu, I., Dumitru D., Ioana I., Potenţialul de luptă al Forţelor Terestre în
context NATO, Editura Top Form, Bucureşti, 2006
Bălăceanu, I., Râpan, I., Hanganu, M., Martin, I., Mureşan, D., Dragomirescu,
V., Interacţiunea strategiilor în conflictele armate moderne, Volumul I, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010
Bălăceanu, I., Frunzeti, T., Martin, I., Dragomirescu, V., Hanganu, M., Petre,
C., Interacţiunea strategiilor în conflictele armate moderne, Volumul II, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011
Bătinaş, V., Repere ale conflictului de tip hibrid în secolul XX şi începutul
secolului XXI, articol publicat în Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol
I”, Nr. 1 / 2017, Bucureşti, 2017
Martin, I., Raționament și argumentare în planificarea operațiilor, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2015
Moldovan, M., Bălăceanu, I., Reconfigurarea balanţei de putere militară în
zona estică de interes strategic a României, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2018
Moșoiu, O., Bălăceanu I., Planificarea acţiunilor militare, Editura Academiei
Forțelor Aeriene, Braşov, 2013
Moșoiu, O., Bălăceanu I., Managementul acţiunilor militare, Editura
Academiei Forțelor Aeriene, Braşov, 2013
Munteanu, I., Apărarea antiaeriană şi antirachetă a forţelor terestre în
condiţiile exacerbării ameninţării balistice, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2017
Neagoe, V., Irak calvarul păcii, Editura Militară, Bucureşti, 2008
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 19
Neagoe, V., 185 de zile în Irak (Jurnal de front, iunie-decembrie 2007), Editura
Militară, Bucureşti, 2009
Neagoe, V., Roatiş, M., Istoria artileriei şi rachetelor antiaeriene, Volumul III,
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2011
Petrescu L., Modele conceptuale avansate pentru proiectarea şi realizarea
scenariilor militare în contextul mediului operaţional de tip hibrid, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, ,,Carol I”, Bucureşti, 2017
Puricel I., Locul şi rolul puterii aeriene în cadrul dimensiunii militare. Scutul
antirachetă american în Europa. Realităţi şi exagerări, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2007
Roman, D., Riposta antiaeriană a forţelor terestre din perspectiva modelelor
conceptuale de lucru colaborativ, Editura UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2017
4. Lucrări de autori străini
Davis, R., Hybrid Power: Mobility Air Forces and Foreign Policy, School of
Advanced Military Studies, Foth Leavenworth, Kansas, 2010
Delain, O., Graham, B., Johnson, C., Meloni, M-T, Ruhlmann, O., Shreeve, M.,
Sirko, P., Vautier, E., Defending European Airports: Cyber-Physical Threat
Ananlysis in Total Airport Management, http://www.dcs.gla.ac.uk, 2016
Gontar, P., Homans, H., Rostalski, M., Behrend, J., Dehais, F., Bengler, K., Are
pilots prepared for a cyber-attack? A human factors approach to the experimental
evaluation of pilots’ behavior, Journal of Air Transport Management, Elsevier, 2018
Huovinen, K., Hezbollah and Taliban - Hybrid Adversaries in Contemporary
Conflicts, National Defense University, Department of Military History, USA, 2013
Kasapoglu, C., Russia’s Renewed Military Thinking: Non-linear Warfare and
Reflexive Control, Roma, 2015
Lambeth, B., Air Operations in Israel’s War Against Hezbollah, Rand
Corporation, Santa Monica, 2011
McCulloh, T.; Johnson, R., Hybrid Warfare, Joint Special Operations
University, Tampa, 2013
Pike, D., PAVN: People’s Army of Vietnam, The University of Michigan, 1986;
Racz, A., Russia’s Hybrid War in Ukraine, Breaking the Enemy’s Ability to Resist,
The Finnish Institute of International Affairs, Helsinki, 2015
Raf, C., The Utility of Airpower in Hybrid Warfare; Is UK Future Force 2020
Airpower Correctly Configured?, Joint Services Command and Staff College,
United Kingdom, 2012
Wirtz, J., Cyber War and Strategic Culture: the Russian Integration of Cyber
Power Into Grand Strategy, NATO CCD COE Publications, Tallinn, 2015
*** Future Character of Conflict, UK Minister of Defence , 2014
*** Towards the next Defence and Security Review: Part Two-NATO, Third
Reportof Session 2014-15, House of Commons Defence Comitee, London, 2014
*** Wanat – Combat Action in Afghanistan, 2008, Combat Studies Institute
Press, Fort Leavenworth, Kansas, 2010
*** Cyber Security Risk Radar, ENISA, 2018
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 19
6. Surse WEB
www.airpowerstudies.org.uk www.army-technology.com
www.armypubs.army.mil www.armyrecognition.com
www.bbc.com www.books.googleusercontent.com
www.dtic.mil www.ecac-ceac.org
www.eurocontrol.int www.gao.gov
www.globalsecurity.org www.gov.uk
www.icao.int www.lockheedmartin.com
www.japc.org www.jsou.socom.mil
www.nato.int www.ndupress.ndu.edu
www.nsa.nato.int www.raytheon.com
www.romatsa.ro www.smallwarsjournal.com
www.steptoe.com www.state.gov
7. Reviste
Air and Space Power in NATO – Future Vector, colecţia din anii 2010-2018
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii 2010-2018
Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2010-2018
Impact Strategic, colecţia din anii 2012-2018
Journal of Resource Defense Management, colecţia din anii 2010-2018
Military Review, colecţia din anii 2008-2018
NATO Review, colecţia din anii 2010-2018
Small Wars Journal, colecţia din anii 2009-2018
The Journal of Strategic Studies, colecţia din anii 2008-2018
8. Documente de referinţă
British Air and Space Power Doctrine, AP 3000, Fourth Edition, UK Ministry of
Defence, 2009
Dicţionarul explicativ al limbii române, (ediţia a II-a revăzută şi adăugită),
Editura Univers enciclopedic Gold, 2009
Eurocontrol Specifications for Harmonized Rules for Operational Air Traffic
(OAT) under Instrument Flight Rules (IFR) inside controlled Airspace of the
ECAC (EUROAT), Eurocontrol, 2013
European Route Network Improvement Plan – Part 3 Airspace Management
Handbook Guidelines for Airspace Management, Eurocontrol, 2014
Military Statistics, Edition 2014, Version 1.0, Eurocontrol, 2014
Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, Bucureşti, 2015
Walles Summit Declaration, Issued by the Heads of State and Government
participating in the meeting of the North Atlantic Council in Wales, 5 sept. 2014
Warsaw Summit Communique, Issued by the Heads of State and
Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in Warsaw,
8-9 iulie 2016
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 19
LISTA ANEXELOR
Anexa nr. 1 Lista organizaţiilor teroriste
Anexa nr. 2 Conceptul de război hibrid (schemă)
Anexa nr. 3 Modelul „Dau Tranh”
Anexa nr. 4 Traficul aerian general militar şi civil în spaţiul aerian al conferinţei
europene a aviaţiei civile
Anexa nr. 5 Ponderea traficului aerian general militar în numărul total de zboruri
Anexa nr. 6 Traficul aerian general militar în statele membre Eurocontrol
Anexa nr. 7 Coordonarea dintre autorităţile militare şi civile la nivel strategic, pre-
tactic şi tactic
Anexa nr. 8 Autoritatea de control al spaţiului aerian
Anexa nr. 9 Controlul procedural al spaţiului aerian (o variantă)
Anexa nr. 10 Structura de comandă a NATO
Anexa nr. 11 Sistemul integrat de apărare aeriană și antirachetă NATO
Anexa nr. 12 Configuraţia sistemul de comandă-control aerian naţional
Anexa nr. 13 Diagrama managementului incidentelor de securitate în spaţiul aerian,
pentru incidente de tip RENEGADE (o variantă)
Anexa nr. 14 Potenţiali vectori de atac cibernetic în sistemul de conexiuni ale
aviaţiei civile
Anexa nr. 15 Structura unui vehicul aerian fără pilot (o variantă)
Anexa nr.16 Sistemul integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă al NATO
(organizare de principiu)
Anexa nr.17 Integrarea acţională a forţelor participante la apărarea aeriană integrată
la nivel naţional
Anexa nr.18 Concepţia de executare a serviciului de lupta permanent – poliţie
aeriană cu sistemele de apărare antiaeriană (o variantă)
Anexa nr. 19 Sistemul de foc antiaerian al diviziei mecanizate în apărare (o
variantă)
Anexa nr. 20 Configuraţia sistemului de comandă-control şi comunicaţii (C3) pentru
batalionul de rachete antiaeriene SA-8 (o variantă)
Anexa nr. 21 Tabel comparativ cu unele variante posibile pentru a înlocui racheta
9M33M3
top related