caietdepracticapedagogica2 ptr final- varianta veche
Post on 11-Aug-2015
425 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
CAIET
DE
PRACTICA PEDAGOGICA
STUDENT:
FACULTATEA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ
SPECIALIZAREA: ROMÂNǍ – ENGLEZǍ
ANUL III
FORMA DE ỈNVǍŢǍMÂNT: ID
C.N.P.
2
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Lector. univ. dr. ROXANA TUDORICA Lector. univ. dr NADIA FLOREA
CAIET
DE
PRACTICA PEDAGOGICA
3
Student: Anul de studii: III Telefon:
Facultatea: Facultatea de Limba şi Literatura românǎ
Specializarea: Românǎ - englezǎ
Unitatea de invatamant pilot:
Adresa unitatii de invatamant:
Telefon/fax:
Mijloace de transport:
Profesor mentor:
Directorul unitatii de invatamant pilot( semnatura si stampila):
Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:
Directorul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic:
Decanul facultatii:
4
CUPRINS
1. Obiectivele practicii pedagogice
2. Continutul si secventele practicii pedagogice
3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica
3.1. Orarul saptamanal al profesorului- mentor
3.2. Planificarea lectiilor de proba si a lectiei finale
4. Evaluarea practicii pedagogice
A. Documentele portofoliului de evaluare
4.1. Fisa de asistenta
4.2. Grila de observare a lectiei
4.3. Planificare calendaristica (senestriala/ anuala)
4.4. Proiectul unitatii de invatare
4.5. Proiect de lectie
4.6. Proiectul didactic pentru activitati educative
4.6.1.Proiect didactic pentru activitate extrascolara
4.6.2.proiect didactic pentru dirigentie
4.7. Fisa de caracterizare psihopedagogica
4.8. Fisa de evaluare a lectiilor
4.8.1.Fisa de evaluare a lectiei de proba nr.1
4.8.2.Fisa de evaluare a lectiei de proba nr.2
4.8.3.Fisa de evaluare finala
B. Proiect didactic de sinteza
5
1. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE
Practica pedagogica, parte integranta a procesului de invatamant, are urmatoarele obiective:
o consolidarea si aprofundarea pregatirii de specialitate, psihopedagogice si metodice;
o invatarea, exersarea si formarea abilitatilor si competentelor necesare exercitarii profesiunii didactice;
o cunoasterea documentelor scolare care fundamenteaza organizarea si conducerea procesului didactic;
o aplicarea particularizata la disciplinele de invatamant a tuturor componentelor procesului general de predare-invatare-
evaluare (principiile, finalitatile, continutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a
rezultatelor scolare);
o formarea si dezvoltarea abilitatilor practice de proiectare didactica;
o efectuarea si exersarea unor actiuni specifice procesului de invatamant pe baza pregatirii teoretice de psihologia
educatiei, pedagogie, didactica a specialitatii;
o formarea capacitatii de cunoastere a elevilor (individual si in grupul scolar), in vederea tratarii diferentiate a acestora;
o cultivarea abilitatilor si a capacitatilor de autoevaluare si de integrare a rezultatelor autoevaluarii in proiectia
personala a dezvoltarii profesionale.
2. CONTINUTUL SI SECVENTELE PRACTICII PEDAGOGICE a) Componentele de baza ale continutului practicii pedagogice sunt:
o cunoasterea unitatilor de invatamant, ca organizatii sociale avand ca misiune formarea, educarea si socializarea tinerei
generatii;
o cunoasterea structurii organizatorice, a relatiilor functionale dintre compartimentele si serviciile componente, a
sistemelor manageriale ale unitatilor scolare;
o cunoasterea sistemului de activitati didactice, educationale, administrative, economico- financiare etc., a relatiilor si a
interactiunilor reciproce dintre acestea;
6
o intelegerea raporturilor reciproce dintre scoala-familie-organizatiile sociale si ale administratiei locale, comunitatile
locale si a schimburilor permanente cu mediul in care actioneaza;
o asimilarea principalelor componente, calificari, responsabilitati, indatoriri si drepturi ale profesiei de cadru didactic;
o capacitatea de transpunere a continutului stiintific, de specialitate al obiectelor de studiu, in conti-nuturi didactice, in
masura sa faca posibila si accesibila insusirea de catre elevi a valorilor stiintei, tehnologiei si culturii;
o construirea de demersuri si strategii didactice adecvate finalitatilor si continuturilor disciplinelor de studio, formarea
si dezvoltarea deprinderilor de apreciere si sustinere a activitatilor didactice cu elevii;
o formarea abilitatilor si a capacitatilor de observare si de studiere a particularitatilor de varsta si individuale ale
elevilor;
o dezvoltarea capacitatilor de evaluare si apreciere a activitatilor instructiv-educative proprii, ale elevilor si ale
colegilor.
b) Structura practicii pedagogice
Sistemul practicii pedagogice este structurat si contine urmatoarele etape si secvente:
o etapa pregatitoare, de inceput a practicii, in care se realizeaza primul contact cu realitatile unitatilor scolare si se
asigura cunoasterea de catre studenti a tuturor elementelor teoretice si a instrumentelor necesare pentru trecerea la
efectuarea propriu-zisa a activitatilor practice;
o practica observatorie care urmareste formarea capacitatilor de identificare a principalelor componente ale procesului
de invatamant, precizarea etapelor activitatii didactice in succesiunea lor si a capacitatii de observare a fiecarui
eveniment al diferitelor forme de activitati didactice (tipuri de lectii, activitati educative scolare si exrascolare,
dirigentie etc.);
o proiectarea didactica care se concretizeaza in realizarea urmatoarelor documente scolare: planificare calendaristica,
proiectarea unei unitati de invatare, proiectarea principalelor tipuri de lectii; stabilirea, in timp util, a datelor necesare
actiunilor de proiectare, analiza curriculumului scolar, identificarea obiectivelor cadru/competentelor generale si a
obiectivelor de referinta/competente specifice, diagnoza nivelului de pregatire a elevilor ca premisa in formularea
obiectivelor operationale ale lectiei;
7
o desfasurarea lectiilor de proba si a lectiei finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe
adoptarea de strategii didactice adecvate continuturilor si finalitatilor educationale urmarite; integrarea actiunilor
educative in functie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacitatilor de stimulare a
creativitatii, motivatiei, interesului elevilor prin intermediul interactiunilor si comunicarii educationale;
o integrarea feedback-ului in proiectia personala a dezvoltarii profesionale prin analiza si autoanaliza activitatilor
educationale (lectii, activitati extrascolare, ore de dirigentie) desfasurate.
c) Indrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogica, in ansamblul sau este coordonata de catre Departamentul pentru Pregatirea Personalului
Didactic si se efectueaza in scolile pilot de aplicatie, stabilite de inspectoratele scolare, pe baza unor protocoale incheiate
intre Rectoratul Universitatii si inspectorate.
Indrumarea si realizarea efectiva a practicii pedagogice este asigurata:
a. de personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic si al facultatilor de profil care:
o face legatura cu conducerile scolilor si cu profesorii mentorii care vor indruma nemijlocit practica studentilor;
o asigura documentatia stiintifica necesara studentilor in pregatirea activitatilor din cadrul practicii pedagogice;
o analizeaza si avizeaza proiectele didactice pentru fiecare tip de activitati practice ale studentilor;
o analizeaza si evalueaza impreuna cu profesorii-mentori rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogica;
o inscrie in documentele scolare de evidenta-activitatile fiecarui student efectuate in perioadele de practica
pedagogica.
b. de catre profesorii-mentori din scolile pilot (de aplicatie), care actioneaza ca agenti si garanti ai realizarii si calitatii
practicii pedagogice asigurand:
o planificarea activitatilor instructiv-educative inscrise in programele de practica;
o repartizarea saptamanala a studentilor la activitatile didactice pe care le desfasoara profesorii- mentori;
o indrumarea stiintifica de specialitate si didactica a studentilor pentru categoriile si tipurile de activitati practice
ce se realizeaza, pe toata durata practicii pedagogice;
o analizeaza, apreciaza si evalueaza rezultatele obtinute de studenti le practica pedagogica.
8
Desfasurarea optima si realizarea corespunzatoare a obiectivelor practicii pedagogice implica in mod necesar
participarea efectiva si responsabila a studentilor la toate actiunile, proiectele si programele inscrise in sistemul general al
practicii pedagogice, componenta organica, esentiala a pregatirii pentru profesiunea didactica.
9
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA
3.1. ORARUL SAPTAMANAL
AL PROFESORULUI – MENTOR (pentru orele si activitatile demonstrative)
ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE
Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala
Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa
„Verbul”
reactualizarea
cunoştinţelor
a V-a
„O rǎmâi”
M. Eminescu
predare/învǎţare
a VI-a
„Amintiri din
copilǎrie” I.
Creangǎ planul
simplu
a V-a
10
FISA DE ASISTENTA
Data:
Clasa: a V-a
Nr. de elevi (prezenti/ inscrisi): 23
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Subiectul lectiei: Propoziţia principalǎ. Propoziţia secundarǎ
Tipul lectiei: Consolidarea cunoştinţelor
Obiective cadru:
dezvoltarea capacitǎţii de exprimare a mesajului oral;
dezvoltarea capacitǎţii de receptare a mesajului scris.
Obiective de referinţǎ:
sǎ sesizeze corectitudinea gramaticalǎ a unui enunţ;
sǎ construiascǎ propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
sǎ sesizeze corectitudinea utilizǎrii categoriilor gramaticale învǎţate. Obiectivele operationale:
O1 – sa defineasca propoziţia ca o comunicare cu un singur predicat;
O2 – sa clasifice propoziţia ;
O3 – sa defineascǎ fraza ca o comunicare alcǎtuitǎ din douǎ sau mai multe propoziţii;
O4 – sa manifeste receptivitate faţǎ de conţinutul lecţiei.
Metode si procedee: conversatia euristicǎ, explicatia, exerciţiul, metoda cubului
Mijloace si materiale: manualul, fişe de lucru, tabla, caiete, cretǎ, cuburi
Strategia de evaluare: inductiv - semialgoritmice
Forma de organizare: frontal – individualǎ
Durata: 50 minute
11
Desfasurarea lectiei
Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu
profesorul-mentor
Se asigura un climat de ordine şi disciplină necesar desfăşurării în bune
condiţii a lecţiei de românǎ.
Se verifica tema cantitativ
Voi prezenta un plic cu câteva litere amestecate şi voi cere elevilor sǎ le
aranjeze astfel încât sǎ obţinǎ un cuvânt: „fraza”.
Precizez în mod clar obiectivele urmǎrite pe parcursul activitǎţi.
Verific: definiţia propoziţiei, clasificare, exemplificǎri, propoziţia
principalǎ / secundarǎ, definiţia frazei, exemplificǎri, etape de analizǎ a frazei.
Voi sistematiza câteva noţiuni importante pe tablǎ. Voi propune o fişǎ de
lucru cu urmǎtoarele cerinţe:
Subliniaţi predicate din enunţurile de mai jos şi precizaţi care sunt propoziţii şi care sunt fraze.
Voi cere elevilor sǎ completeze în echipe cubul primit. Rezolvând
cerinţele.
Apreciez comportamentul general al elevilor.
Tema pentru acasǎ.
-
12
GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI
Data:
Clasa: a VI- a
Nr. de elevi(prezenti/ inscrisi): 20
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Subiectul lectiei: Adverbul
Tipul lectiei: comunicare/ dobandire de noi cunostinte
Resure procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor): conversatia, explicatia, lectura, forma frontal-
individuala
Resurse materiale(mijloace de invatamant): manualul
INDICATORI
Recunoasterea actiunii
indicatorilor
(se bifeaza)
Aspecte semnificative privind etapele
lectiei, in functie de indicatori, in
vederea elaborarii proiectelor de lectie
1.Aspect informativ
- continutul stiintific Manualul este bine structurat, accesibil
elevilor. - adaptarea la nivelul clasei X
- incadrarea noilor cunostinte in sistemul
cunostintelor anterioare
X Elevii au acumulat cunostintele antrioare,
astfel incat lectia poate sa se desfasoare cu
succes. - realizarea cerintelor programei scolare (obiective
cadru, obiective de referinta; competente generale,
competente specifice)
X
2. Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ- participative (sugerate de
programa scolara)
X
- realizarea conexiunii inverse X
- dezvoltarea capacitatilor intelectuale X
- valorificarea valentelor educative ale temei X
13
- dezvoltarea capacitatii de transfer (reali-zarea de
corelatii intra/inter/trans-disciplinare)
3. Metodologia didactica
- aplic. metodelor si procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimuleaza
atentia elevilor. - utilizarea mijloacelor de invatamant X
- incadrarea in timp X
4. Evaluarea activitatii elevilor
- initiala X Intrebarile sunt bine puse, scurte si precise.
- formativa
- finala
5. Relatia profesor-elev; elev-elev
- atmosfera de lucru in clasa X Colectivul este unit.
- organizarea activitatii pe grupe sau independent/
individual
X
6. Alti indicatori
14
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Programa şcolară de Limba şi literatura română a fost aprobată prin
ORDIN AL MINISTRULUI
nr. 4237 din 23.08.1999
15
NOTĂ DE PREZENTARE
Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de
bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru
rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om.
În acest sens, curriculum-ul de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii şi
literaturii române. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „limbă” şi „literatură”, se propune un nou model, cel comunicativ-funcţional,
adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În
mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului
scris şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacităţi menţionate anterior.
În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de
comunicare orală şi scrisă, cu texte literare şi non-literare adecvate vârstei şcolare.
În sensul celor arătate mai sus, dominantele noului curriculum faţă de cel anterior sunt:
definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea
orală şi exprimarea scrisă;
prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală şi
scrisă;
reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;
centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor.
16
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
17
CLASA A V-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1 să identifice informaţiile esenţiale dintr-un
mesaj oral
- exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat;
1.2 să identifice secvenţele de dialog, de naraţiune
şi de descriere dintr-un mesaj oral
- exerciţii de identificare a secvenţelor descriptive, narative şi dialogate dintr-
un enunţ oral;
1.3 să sesizeze unităţile lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
- exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare;
integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii de
stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; exerciţii de
discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;
1.4 să sesizeze corectitudinea gramaticală a unui
enunţ şi/ sau a formelor lexicale
- exerciţii de identificare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
corecte sau incorecte în fluxul enunţului;
1.5 să sesizeze intenţia unei persoane de a angaja
un dialog
- exerciţii de sesizare şi interpretare a indicilor de iniţiere de către partener a
unui dialog;
1.6 să manifeste curiozitate pentru ascultarea unui
mesaj oral
- exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări
mesajul partenerului.
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
2.1 să selecteze elementele de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare;
exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de explicare orală a
semnificaţiei acestora în diferite contexte; exerciţii de utilizare în contexte
18
diferite a achiziţiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii sau câmpuri lexicale; exerciţii de utilizare a sinonimelor şi a
antonimelor în contexte date;
2.2 să construiască propoziţii şi fraze corecte din
punct de vedere gramatical
- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii
de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi a
subordonării; exerciţii de folosire corectă într-un context dat, a categoriilor
gramaticale specifice părţilor de vorbire; exerciţii de utilizare în context a
părţilor de propoziţie;
2.3 să se exprime clar, corect şi concis - exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; activităţi de
discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esenţialului de
elementele de detaliu; exerciţii de realizare orală – individual sau în grup –
a unui plan simplu; exerciţii de selectare şi de utilizare a mărcilor şi a
conectorilor textuali („mai întâi”, „apoi”, „în primul rând”, „în al doilea
rând”, „de asemenea”, „deci” etc.);
2.4 să-şi adapteze vorbirea la parteneri şi la
situaţia de comunicare
- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; exerciţii
de rostire fluentă a unor enunţuri scurte şi/ sau lungi; exerciţii de
conştientizare a diferenţei dintre pronunţia regională şi cea literară şi de
corectare a pronunţiei regionale; exerciţii de punere în scenă a unor
povestiri, de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii personale şi
justificarea acestora în funcţie de context; exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei;
2.5 să stabilească relaţii directe de dialog cu
diverse categorii de persoane
- exerciţii de selectare şi de folosire adecvată a mărcilor de iniţiere, de
menţinere şi de încheiere a unui dialog; exerciţii de asimilare şi de utilizare
a regulilor conversaţiei eficiente; exerciţii de selectare a celor mai potrivite
elemente nonverbale pentru dialogul purtat;
2.6 să manifeste interes pentru participarea la un
act de comunicare
- exersări de situaţii dirijate de comunicare obişnuite sau problematice (în
grup mai mare sau mai mic); exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de
comunicare şi a curajului de a interveni în actul comunicării.
19
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
3.1 să identifice ideile principale după citirea
globală a unui text
- întrebări cu răspuns la alegere; exerciţii de abordare a ideilor principale şi
secundare ale unui anumit text dat; exerciţii de discriminare a ideilor
principale de cele secundare dintr-un text dat;
3.2 să recunoască modurile de expunere utilizate
într-un text epic
- exerciţii de identificare şi de delimitare a părţilor componente ale unui text:
introducere, cuprins şi încheiere, precum şi a modurilor de expunere;
discutarea textelor citite în funcţie de următorii parametri: „cine”
(personajele), „când”, „unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), „cum”
(modul de desfăşurare a acţiunii, stilul autorului);
3.3 să identifice expresii şi cuvinte noi în text - exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciţii de
folosire a dicţionarelor şi a glosarelor; identificare de sinonime şi de antonime;
3.4 să sesizeze corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale învăţate
- exerciţii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciţii de
identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor;
3.5 să se adapteze la situaţia concretă de lectură - exerciţii de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu ajutorul tablei de
materii; exerciţii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte;
citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
exerciţii de valorificare a elementelor nonverbale; exerciţii de identificare a
figurilor de stil învăţate;
3.6 să manifeste curiozitate şi interes faţă de
activitatea de lectură
- activităţi de grup în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare
la un text citit; discuţii de grup pe marginea lecturilor suplimentare
individuale.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
4.1 să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat
- exerciţii de diferenţiere a ideilor principale de ideile secundare; exerciţii de selectare a ideilor pentru un text propriu;
20
4.2 să utilizeze în redactare sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date
- exerciţii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exerciţii de diferenţiere a sensurilor cuvântului în context;
4.3 să scrie propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie
- exerciţii de ortografiere corectă a grupurilor de litere; exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; exerciţii de folosire corectă a semnelor de ortografie şi punctuaţie;
4.4 să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar
- exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat; exerciţii de identificare şi de caracterizare sumară a personajelor corespunzătoare secvenţelor narative; exerciţii de relatare la persoana a III-a; exerciţii de interpretare a ideilor şi a sentimentelor comunicate; exerciţii de rezumare a unui text ştiinţific; exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire; exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm;
4.5 să manifeste interes pentru redactarea unui text - exerciţii de combinare a informaţiilor conform propriului univers afectiv; exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la texte studiate.
CONŢINUTURI
1. Lectura
1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Ce anume comunică literatura? Raportul dintre realitate şi literatură.
1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.
1.2.3. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul, naratorul), Descrierea.
Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic şi portretul moral.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.
1.2.5. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima.
1.3. Textul
1.3.1. Textele literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii.
21
1.3.2. Textele nonliterare „utilitare” (articolul de dicţionar, reclama etc.); distractive (cuvinte încrucişate, jocuri distractive etc.).
Texte sugerate
Se vor selecta 8-10 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia pot alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2.
Basme populare: Greuceanu, Sarea în bucate, Prâslea cel voinic şi merele de aur (colecţia Petre Ispirescu) etc.
Basme culte: Zâna-zorilor (Ioan Slavici), Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Neghiniţă (Barbu Delavrancea) etc.
Basme din literatura universală: Hänsel şi Gretel, Cenuşăreasa (Fraţii Grimm), Peştişorul de aur (basme ruseşti), Piele de măgar (Charles
Perrault), 1001 de nopţi (Sindbad marinarul), Soldatul de plumb (Hans Christian Andersen), Prinţul fericit (Oscar Wilde) etc.
Legende populare: Descălecatul, Legenda lui Traian şi a Dochiei etc.
Legende culte: Legende istorice (Dimitrie Bolintineanu), Legenda rândunicăi (Vasile Alecsandri) etc.
Legende din literatura universală: fragmente din Legendele Olimpului (Alexandru Mitru).
Parabole biblice: Fiul rătăcitor sau altele.
Snoave: De-ale lui Păcală, Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.
Schiţe din literatura română: Bubico, Vizită…, Un pedagog de şcoală nouă (Ion Luca Caragiale), Bunicul, Bunica (Barbu Delavrancea),
Sărăcuţul, Gândăcelul (Emil Gârleanu), din Cartea cu jucării (Tudor Arghezi) etc.
Schiţe din literatura universală: Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras (Mark Twain), Cele două feţe ale unei ţestoase (Herman Melville)
etc.
Povestiri şi nuvele din literatura română: Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Budulea Taichii (Ioan Slavici), Domnul Vucea (Barbu
Delavrancea), Dumbrava minunată, Domnu Trandafir (Mihail Sadoveanu), Puiul (Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti), Prăvale Baba (Ionel
Teodoreanu), Ciobănilă (Vasile Voiculescu) etc.
Povestiri şi nuvele din literatura universală: Tatăl lui Simon (Guy de Maupassant), Biriuk (Ivan Sergheievici Turgheniev) etc.
Texte din folclorul copiilor: Numărători. Poezii ceremoniale. Colinde. Pluguşorul. Sorcova. Capra etc.
Poezii: Oaspeţii primăverii, Noaptea, Deşteptarea României (Vasile Alecsandri), La mijloc de codru …, Povestea codrului, Freamăt de
codru (Mihai Eminescu), Poveste, Mama, Noapte de vară (George Coşbuc), Toamna (Octavian Goga), Bănuţul, Creion (Fă-te suflete copil),
Inscripţie pe steag, O furnică (Tudor Arghezi), Părinţii, Cărăbuşul de aramă (Lucian Blaga), Ai noştri sunt aceşti munţi, Horea (Aron
22
Cotruş), În vie (Ion Pillat), Strofe de primăvară (Adrian Maniu), Acceleratul (George Topîrceanu), Scrisoare mamei (Nicolae Labiş), Plopul (Nichita Stănescu) etc.
2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare
2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată.
Acomodarea limbajului la scopul comunicării.
2.1.2. Structurarea textului oral
(a) Organizarea logicosemantică a mesajului (semnificaţia textului oral; elementele esenţiale şi detaliile semnificative). Ideea
principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.
(b) Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei.
Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în vorbire a
registrelor limbii (standard, familiar etc.).
(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale şi
nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formule de salut, de
prezentare, de identificare, de permisiune şi de solicitare.
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
- adresarea către o persoană, salutarea;
- punerea unei întrebări, răspunsul afirmativ sau negativ la o întrebare;
- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
- precizarea locului sau a timpului;
- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;
- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea,
utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;
- situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;
- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;
- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni;
- compararea a două sau a mai multor obiecte, persoane, idei.
23
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
(b) Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei
compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
(c) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet. Elemente auxiliare în
scriere (sublinieri, paranteze etc.).
(d) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele.
2.2.2. Contextele de realizare
(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Notiţele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestrială.
(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea unor fapte şi întâmplări personale. Scrisoarea familială.
Scrisoarea de felicitare.
(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul.
(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Povestirea.
Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.
. Elemente de construcţie a comunicării
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.
3.1. Lexicul
Vocabularul limbii române. Dinamica vocabularului (apariţii de cuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens). Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).
Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice etc.).
24
Sinonimele. Antonimele.
Regionalismele lexicale.
Arhaismele lexicale.
Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale.
3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul,
triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate şi neaccentuate. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru
despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi
părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi
propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul - nucleul comunicării.
Timpul, persoana, numărul.
Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text).
Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca
perfectul, viitorul I (formele literare şi populare, inclusiv formele inverse).
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
Funcţia sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziţia – rolul ei în exprimarea acuzativului. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi
atribut.
Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).
Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea
corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut substantival.
Vocativul.
25
3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Alte forme
ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele. Funcţiile sintactice: subiect, atribut pronominal (în genitiv şi în
acuzativ), complement (în dativ şi în acuzativ).
Pronumele personal de politeţe. Formule reverenţioase de adresare (limbaj familiar şi solemn).
3.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul
Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut adjectival şi nume
predicativ. Adjectivele formate cu prefixe şi cu sufixe. Topica adjectivului.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile
3.4.5.1. Adverbul
Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective.
Funcţia sintactică: complement.
3.4.5.2. Interjecţia.
Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare.
3.5. Sintaxa propoziţiei
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal. Valorile sintactice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu şi multiplu.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă
subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul.
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv propriu-zis, adjectiv provenit din verb la participiu).
Atributul substantival. Atributul substantival genitival şi atributul substantival prepoziţional.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
26
Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă.
Complementul direct şi complementul indirect.
3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare.
Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse) şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin
juxtapunere. Subordonarea.
51
Clasa a VI-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1 să distingă între informaţiile esenţiale şi
cele de detaliu, stabilind legături sau
diferenţieri între informaţiile receptate
- exerciţii de interpretare a mesajului comunicat; exerciţii de sesizare a
informaţiilor noi dintr-un text ascultat;
1.2 să sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în
funcţie de context
- exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt;
exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;
exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi
nonliterare; exerciţii de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice şi
antonimice; exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin apel la context; exerciţii de sesizare a sensului omonimelor;
exerciţii de identificare a arhaismelor şi a regionalismelor;
1.3 să sesizeze abaterile de la normele
gramaticale într-un mesaj oral
- exerciţii de sesizare a structurii gramaticale (morfologice şi sintactice)
corecte sau incorecte în fluxul enunţului; exerciţii de sesizare a
construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice;
1.4 să recepteze corect mesajul în funcţie de
particularităţile de vorbire ale partenerilor
- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii (proprii sau
improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronunţare a
sunetelor, a silabelor, a cuvintelor;
1.6 să recepteze adecvat formele de iniţiere, de
menţinere şi de încheiere a unui dialog
- exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de
încheiere a unui dialog;
1.7 să manifeste interes pentru mesajul ascultat
şi pentru partenerii de discuţie
- exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi
de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat.
52
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
2.1 să realizeze înlănţuirea corectă a ideilor
într-un mesaj oral
- exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de dezvoltare a acestuia
prin adăugarea ideilor secundare; exerciţii de transfer comunicativ
dinspre planul dezvoltat spre rezumat şi spre povestirea orală;
2.2 să utilizeze relaţiile de sinonimie, de
antonimie, de omonimie în organizarea
mesajului oral
- exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de explicare a
semnificaţiei acestora în contexte diferite; exerciţii de utilizare, în
contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; exerciţii de utilizare a
sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor în contexte date; exerciţii de
corectare a exprimării pleonastice; exerciţii de utilizare a paronimelor;
2.3 să utilizeze categoriile gramaticale învăţa-
te, în diverse tipuri de propoziţii
- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate;
exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi
subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire flexibile;
2.4 să utilizeze accentul şi intonaţia pentru a
evidenţia scopul comunicării
- exerciţii de comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de
atitudine, de opinie; exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse sau
propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii,
exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscut;
2.5 să-şi adapteze vorbirea la dialog sau
monolog
- exerciţii de rostire corectă a unor cuvinte care pun probleme de
accentuare; exerciţii de pronunţare fluentă a unor secvenţe semnificative
ale mesajului oral, de reglare a tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea
de spirit (bucurie, surpriză, supărare);
2.6 să utilizeze adecvat formulele de iniţiere,
de menţinere şi de încheiere a unui dialog
- exerciţii de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog cu diferite
categorii de interlocutori cunoscuţi; activităţi vizând intervenţia într-un
dialog complex prin structurarea corectă a secvenţelor întrebare-răspuns;
2.7 să manifeste o atitudine favorabilă
progresiei comunicării
- exerciţii de susţinere a unui schimb verbal într-o conversaţie de grup,
utilizând corect limba literară şi posibilităţile expresive ale limbii
vorbite.
53
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
3.1 să deosebească elementele de ansamblu
de cele de detaliu în cadrul textului citit
- exerciţii de redare a conţinutului prin rezumat şi prin povestire;
identificarea problemei principale tratate într-un text literar sau
nonliterar;
3.2 să identifice modurile de expunere într-
un text epic şi procedeele de expre-
sivitate artistică într-un text liric
- exerciţii de identificare a momentelor subiectului într-o naraţiune;
exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune;
exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau
versuri) şi lirice (în proză sau versuri); exerciţii de identificare a figurilor
de stil într-un text liric sau epic (epitete, hiperbolă, antiteză, metaforă
etc.); exerciţii de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului
şi a tabloului; exerciţii de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea
personajelor;
3.3 să sesizeze valoarea expresivă a
arhaismelor, a regionalismelor şi a neo-
logismelor într-un text citit
- exerciţii de identificare a unor expresii şi a unor cuvinte noi într-un text
citit; folosirea dicţionarelor şi a glosarelor pentru căutarea cuvintelor
noi; exerciţii de evidenţiere a rolului sinonimiei, al antonimiei şi al
omonimiei într-un text dat;
3.4 să sesizeze organizarea morfologică şi
sintactică a textelor citite
- exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a relaţiilor
sintactice, având rol în structurarea textului literar.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
4.1 să redacteze texte cu destinaţii diverse (scrisori, cereri, invitaţii, cărţi poştale, telegrame, compuneri)
- exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii de redactare a unor texte utilitare; exerciţii de rezumare şi de povestire a unor texte narative; exerciţii de caracterizare a unui personaj;
54
4.2 să utilizeze un lexic diversificat, re-curgând la categoriile semantice stu-diate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului
- exerciţii de valorificare a posibilităţilor de expresie oferite de sinonime, antonime şi de omonime; exerciţii de recunoaştere a sensurilor cuvintelor în contexte diferite şi de evaluare a expresivităţii formelor arhaice şi regionale; exerciţii de recunoaştere a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului;
4.3 să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele orto-grafice şi de punctuaţie
- exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în frază; exerciţii de ortografiere a diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; exerciţii de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire în silabe a cuvintelor; exerciţii de scriere a cuvintelor neologice.
CONŢINUTURI
1. Lectura
1.1. Cartea obiect cultural. Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Autorul: eul liric şi naratorul.
1.2.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I, subiectul
operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de
caracterizare a personajelor).
1.2.3. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora (familiarizare).
1.2.4. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rime (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura. Ritmul
(iambul şi troheul).
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii. Caracteristicile operei folclorice (orală, colectivă,
anonimă, sincretică). Opera epică. Opera lirică.
1.3.2. Specii literare: schiţa, nuvela, pastelul, fabula, doina, balada.
1.3.3. Texte nonliterare „utilitare” (anunţul, ştirea, afişul etc.); distractive etc.
55
Texte sugerate
Se vor selecta 10-14 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din
operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se
sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală
urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia
pot alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să
evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.4 şi 1.3.1- 1.3.2.
Doine
Basme populare: Toma Alimoş, Novac şi corbul etc.
Creaţii de inspiraţie folclorică (în versuri): Doina (Octavian Goga), Doina (George Coşbuc), Cântec sfânt, Cântec de leagăn (Ştefan Octavian
Iosif) etc.
Fabule: Boul şi viţelul, Câinele şi căţelul (Grigore Alexandrescu), Bivolul şi coţofana (George Topîrceanu).
Texte descriptive: fragmente din Ţara de dincolo de negură (Mihail Sadoveanu), fragmente din Pe drumuri de munte (Calistrat Hogaş),
fragmente din Românii supt Mihai-Voievod Viteazul (Nicolae Bălcescu), Iarna (Vasile Alecsandri), Vara, În miezul verii (George Coşbuc),
Brumărel (Ion Pillat) etc.
Texte lirice: Revedere (Mihai Eminescu), Creion (Tudor Arghezi), Vară (Lucian Blaga), Mama (Nicolae Labiş) etc.
Parabole: Parabola celor doi fii chemaţi a lucra via tatălui lor.
Schiţe: D-l Goe (Ion Luca Caragiale), Prostia omenească, Povestea unui om leneş (Ion Creangă) etc.
Romane şi nuvele din literatura română: Sobieski şi românii (Costache Negruzzi), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Palatul de cleştar
(Barbu Delavrancea), Moromeţii (Marin Preda) etc.
Romane şi nuvele din literatura universală: Morcoveaţă (Jules Renard), Piciul (Alphonse Daudet), Micul prinţ (Antoine de Saint-Exupéry),
Minunata călătorie a lui Nils Holgerson (Selma Lagerlöf), Prinţ şi cerşetor (Mark Twain), Marile speranţe (Charles Dickens) etc.
Reportajul: Privelişti şi sentimente (Geo Bogza) sau un reportaj aparţinând stilului publicistic. Din literatura universală, reportajul se poate
ilustra prin schiţele lui Herman Melville din Encantadas sau insulele fermecate.
2. Practica raţională şi funcţională a limbii. Comunicarea orală şi comunicarea scrisă
2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Situaţia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe sau mediate).
56
2.1.2. Structurarea textului oral
(a) Organizarea logicosemantică a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).
(b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv (constituenţi, modalităţi simple de
realizare a coerenţei textuale).
(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întâmplări). Organizarea
replicilor într-un dialog complex. Formule de iniţiere, de încheiere şi de menţinere a dialogului (actualizare). Structurarea
secvenţelor de tipul „întrebare-răspuns”. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;
- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei
impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva;
- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
- prezentarea unei acţiuni complexe.
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea
poştală).
(b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Rolul simbolurilor şi al imaginilor în pagină.
(c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele
ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic.
2.2.2. Contextele de realizare
(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informaţii privind diverse
aspecte ale realităţii înconjurătoare). Instrucţiuni privind efectuarea diverselor acţiuni.
(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere.
(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrierea. Povestirea. Portretul.
(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Aprecieri simple
referitoare la organizarea textelor epice şi lirice studiate.
57
3. Elemente de construcţie a comunicării
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare ş i de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.
3.1. Lexicul (actualizare)
Noţiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice (de exemplu: ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-). Compunerea Compunerea prin sudare, alăturare şi abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Elemente de compunere savantă (de exemplu: auto-, macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.). Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) Adverbe provenite din adjective şi din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte părţi de vorbire. Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). Sinonimele (actualizare). Sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice şi sinonimele lexico-frazeologice (familiarizare elementară). Antonimele (actualizare).
58
Omonimele. Omofonele şi omografele Arhaismele şi regionalismele (actualizare). Exerciţii de identificare a unor tipuri de arhaisme şi regionalisme. Pleonasmul. Paronimele. Câmpurile lexicale (actualizare şi exerciţii).
3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Folosirea corectă a accentului în limba română. Nume proprii greşit accentuate. Neologismele (aspecte
ortoepice). Silaba (actualizare). Despărţirea în silabe a cuvintelor derivate şi a cuvintelor compuse.
3.3. Noţiunea de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.
3.4. Morfosintaxa.
3.4.1. Verbul – (actualizare).Verbele predicative şi verbele nepredicative (copulative – numai a fi, a deveni – şi auxiliare).
Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri. Propoziţia imperativă. Propoziţia
optativă.
Modurile nepersonale: infinitiv (cele patru conjugări ale verbului), gerunziu, participiu, supin. Funcţii sintactice.
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele defective de singular sau plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe (actualizare). Pronumele reflexiv. Formele accentuate şi neaccentuate. Funcţii sintactice. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice. Numeralul colectiv. Forme. Numeralul fracţionar. Forme.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare
3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod,
atribut adverbial. Adverbele fără funcţie sintactică.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.
59
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare. Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a
prepoziţiei şi a conjuncţiei.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii de adresare. Interjecţii predicative.
3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).
3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat.
Propoziţii fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul (acordul logic şi acordul prin atracţie). 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul substantival genitival, prepoziţional şi apoziţional.
Atributul pronominal genitival, prepoziţional şi în dativ fără prepoziţie (dativ posesiv). Atributul verbal. Atributul adverbial.
3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.
60
PLANIFICARE CALENDARISTICA (SEMESTRIALA/ ANUALA)
CLASA: a V a
DISCIPLINA:Limba şi literatura românǎ
NR. DE ORE/SAPTAMANA: 6
NR. DE ORE TOTAL:
Nr. crt UNITATI DE CONTINUT / CONTINUTURI OBIECTIVE
DE REFERINTA
TERMENI CALENDARISTICI
Ora la dispozitia profesorului
Evaluare initiala - test
3.1
3.3
1
2
1/ I
2-3/ I
CARTEA SI TEXTUL
Cartea
Cartea
Interiorul cartii
Cartea si biblioteca. Cele dintai lecturi de Mircea
Eliade
Explorarea textului
Invitatie la lectura
Notiuni elementare de sintaxa (1)
Notiuni elementare de sintaxa (2)
Situatia de comunicare (1)
Situatia de comunicare (2)
Organizarea monologului
Evaluare
Cuvantul si textul
Vocabularul limbii romane
Cuvantul
1.1
1.4
2.1
2.3
3.3
2.1
2.5
1
1
1
1
1
2
2
1
2
1
2
3
1
2
4/ I
5/ I
1/ II
2/ II
3/ II
4-5/ II
1-2/ III
3/ III
4-5 III
1/ IV
2-3/ IV
4/ IV-1/ V
2/ V
3-4/ V
61
Familia lexicala
Sinonimele. Antonimele
Campul lexical
Textul integral. O furnica de Tudor Arghezi
Explorarea textului
Interpretarea textului
Fragmentul de text. Cartile cu Apolodor de Gellu
Naum
Explorarea textului
Cuvantul in comunicare (1)
Cuvantul in comunicare (2)
Evaluare
Tipuri de texte
Textul literar. Sfarsit de toamna de Vasile
Alecsandri
Explorarea textului (1)
Explorarea textului (2)
Textul nonliterar.Observarea si explorarea
textelor
Sunetele limbii romane
Diftongul. Triftongul. Hiatul
Silaba
Despartirea in silabe
Organizarea textului scris (1)
Organizarea textului scris (2)
Evaluare
3.5
4.2
1.1
2.3
3.3
3.6
1
1
1
1
1
1
1
2
2
2
1
1
1
1
2
2
1
2
1
1
5/ V
1/ VI
2/ VI
3/ VI
4/ VI
5/ VI
1/ VII
2-3/ VII
4-5/ VII
1-2/ VIII
3/ VIII
4/ VIII
5/ VIII
1/ IX
2-3/ IX
4-5/ IX
1/ X
2-3/ X
4/ X
5/ X
1-2/ XI
STRUCTURILE TEXTULUI
Naratiunea
Naratiunea. Caprioara de Emil Garleanu
Explorarea textului (1)
Explorarea textului (2)
1.3
2.3
1
1
1
3/ XI
4/ XI
5/ XI
62
Planul simplu de idei
Planul dezvoltat de idei
Verbul-nucleul comunicarii
Modurile Personale. Modurile nepersonale
Modul indicativ. Prezentul
Imperfectul. Perfectul compus
Perfectul simplu. Mai mult ca perfectul
Viitorul
Verbele auxiliare
Predicatul verbal. Predicatul nominal
Evaluare
Autor. Narator. Personaj.
Autor. Narator. Personaj. Amintiri din copilarie
de Ion Creanga
Regionalisme
Observarea textului
Explorarea textului
Interpretarea textului
Rezumatul (1)
Rezumatul (2)
Substantivul
Articolul
Articolul
Cazul nominativ. Prepozitia. Cazul Cazul nominativ.
Dialogul
Dialogul. Vizita de Ion Luca Caragiale.
Observarea textului
Explorarea textului (1)
Explorarea textului (2)
Interpretarea textului
De la textul dialogat la textul narativ
Organizarea dialogului
3.1
3.2
4.1
2.5
3.2
3.3
4.3
2.3
2.4
3.4
4.4
1
1
1
2
1
1
1
1
1
2
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1/ XII
2/ XII
3/ XII
4-5/ XII
1/ XIV
2/ XIV
3/ XIV
4/ XIV
5/ XIV
1-2/ XV
3-4/ XV
5/ XV
1/ XVI
2/ XVI
3/ XVI
4/ XVI
5/ XVI
1-2/ XVII
3/ XVII
4-5/ XVII
1/ I
2/ I
3/ I
4/I I
63
Pronumele personal (1)
Pronumele personal (2)
Pronumele personal (3)
Pronumele personal (4)
Numeralul (1)
Numeralul (2)
Evaluare
Descrierea
Descrierea literara. In padurea Petrisorului de
Mihail Sadoveanu. Observarea textului
Explorarea textului (1)
Explorarea textului (2)
Alte tipuri de descriere
Adjectivul (1)
Adjectivul (2)
Adjectivul (3)
Cum descriem?
Descrierea orala
Evaluare
Portretul
Portretul literar. Mihai Viteazul de Nicolae
Balcescu.
Explorarea textului (1)
Explorarea textului (2)
Tipuri de portret
Adverbul (1)
1.6
2.6
3.1
3.5
4.4
2.3
3.1
3.2
4.1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
5/ I
1/ II
2/ II
3/ II
4/ II
5/ II
1/ III
2/ III
3/ III
4/ III
5/ III
1/ IV
2/ IV
3/ IV
4/ IV
5/ IV
1/ V
2/ V
3/ V
4/ V
5/ V
1/ VI
2/ VI
UNIVERSUL TEXTULUI
Basmul
64
Praslea cel voinic si merele de aur
Observarea textului
Explorarea textului (1)
Explorarea textului (2)
Interpretarea textului
Invitatie la lectura
Predicatul (1)
Predicatul (2)
Scrierea imaginativa. Povestirea
Povestirea ca intreg
Evaluare
Legenda
Legenda. Dragos-Voda.
Explorarea textului
Interpretarea textului
Parabola
Subiectul (1)
Subiectul (2)
Scrierea de interes personal
Evaluare
Poezia
Poezia. Ce te legeni … de Mihai Eminescu
Explorarea textului
Interpretarea textului
Atributul (1)
Atributul (2)
Cum scriem despre textul literar (1)
Cum scriem despre textul literar (2
Evaluare
Snoava
Snoava. Boierul si Pacala
Explorarea textului
1.2
2.2
3.1
3.4
4.3
1.2
2.4
3.4
4.3
2.4
3.3
3.5
4.1
2.1
2.5
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
4/ VII
5/ VII
1/ VIII
2/ VIII
3/ VIII
4/ VIII
5/ VIII
1/ IX
2/ IX
3/ IX
4/ IX
5/ IX
1/X
2/ X
3/ X
4/ X
5/ X
1/ XI
2/ XI
3/ XI
4/ XI
5/ XI
1/ XII
2/ XII
3/ XII
4/ XII
5/ XII
1/ XIV
2/ XIV
3/ XIV
65
Invitatie la lectura
Complementul (1)
Complementul (2)
Complementul (3)
Complementul (4)
Fraza
Conujunctia
Formule specifice dialogului
Evaluare
3.4
4.3
1
1
1
1
1
1
1
1
4/ XIV
5/ XIV
1/ XV
2/ XV
3/ XV
4/ XV
5/ XV
1/ XVI
Recapitulare
Fonetica
Vocabular
Analiza gramaticala
Lectura suplimentara Fat Frumos din lacrima, de Mihai Eminescu
Harap Alb, de Ion Creanga
Puiul, de I. Al. Bratescu-Voinesti
Poezii, de Mihai Eminescu
Recomandari pt. cls. a VI-a
3.1
3.4
4.1
4.3.
1
1
2
4
1
2/ XVI
3/ XVI
4-5/ XVI
1-4/ XVII
5/ XVII
66
PLANIFICARE ANUALĂ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
AN ŞCOLAR 2007-2008
CLASA a VI-a
SEMESTRUL I
Nr. crt.
Unitatea de învăţare Obiective de referinţă
Nr. ore
Săptămâna Observaţii
Recapitulare iniţială 1.4, 2.2, 3.3, 4.2 3 I
Evaluare iniţială 1.4, 2.2, 3.3, 4.2 1 I
1.
Cartea – obiect cultural Cea dintâi învăţătură” de Nicolae Iorga „Basmul Toamnei” de Ionel Teodoreanu. Personificarea Noţiuni de fonetică Semnele de ortografie şi de punctuaţie TOTAL
1.1, 1.2, 1.7, 2.3, 2.4, 4.1
2 2 2 1 1 8
II II III III III
2.
Opera epică. Schiţa
„D-l Goe…” de Ion Luca Caragiale Comunicare. Relatarea unei întâmplări Comunicare. Formule specifice dialogului Comunicare. Dialogul Vocabularul. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Neologismele. Derivarea. Compunerea. Conversiunea. Familia lexicală Probă de evaluare TOTAL
1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.7, 3.1, 4.1, 4.2
6 1 1 1 6 1
16
IV – VI
IV V VI
VI – VII VI
67
3.
Opera liric
„Peste vârfuri…” de Mihai Eminescu
Noţiuni de versificaţie Vocabularul. Sinonime. Omonime. Antonime. Paronime. Pleonasmul Probă de verificare TOTAL
1.1, 1.2, 1.3 1.5, 1.6, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3
4 1 5 1
11
VIII IX
IX – X
X
4.
Opera lirică. Pastelul „Iarna” de Vasile Alecsandri Descrierea ştiinţifică↔descrierea literară Comunicare. Descrierea unui tablou Comunicare. Descrierea unui peisaj de toamnă Noţiuni de sintaxă. Fraza. Felurile propoziţiilor. Coordonarea şi subordonarea Verbul Lectură suplimentară Lucrare scrisă semestrială TOTAL
1.1, 1.2, 1.3, 1.5, 1.6, 2.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3
4 1 1 1 2 3 3 3
18
X – XI
XII XI XII
XII – XII
XIII – XV XIV
XIII – XIV
5.
Opera epică. Nuvela „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi Vocabular. Arhaisme şi regionalisme Verbul Comunicare.Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă Verificarea lecturii particulare TOTAL Recapitulare semestrială
1.1, 1.2, 1.3,
1.4, 1.5, 1.6,
2.1, 2.2, 2.3,
2.4, 2.5, 2.6,
2.7, 3.1, 3.2,
3.3, 3.4, 4.1,
4.2
1,2,3,4
6
1
2
1
1
11
4
XV –
XVI
XV
XVII
XVII
XVII
XVIII
68
SEMESTRUL al II-lea
6.
Opera lirică. „Creion” de Tudor Arghezi. Verbul TOTAL
1.1, 1.2, 1.3 1.5, 1.6, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3
2 4 6
XIX
XIX – XX
7.
Opera lirică populară. Doina „Măi bădiţă, floare dulce” Lectură suplimentară Substantivul Comunicare. Argumentarea unui punct de vedere Comunicare. Compunerea narativă TOTAL
1.1, 1.2, 1.3, 1.6 2.3, 2.5, 2.7, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3
3 1 3 1 1 9
XX – XXI
XXI XXI – XXII
XXII XXII
8.
Opera epică populară. Balada „Toma Alimoş” Pronumele Probă de verificare TOTAL
1.1, 1.2, 1.3, 1.6 2.3, 2.5, 2.7, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3
5 7 1
13
XXII – XXIII XXIV – XXV
XXIV
9.
Opera epică. Romanul autobiografic „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă Lectură suplimentară Comunicare. Povestirea↔rezumatul Numeralul Adjectivul Probă de verificare TOTAL
1.1, 1.2, 1.3,
1.4, 1.5, 1.6,
2.1, 2.2, 2.3,
2.4, 2.5, 2.6,
2.7, 3.1, 3.2,
3.3, 3.4, 4.1, 4.2
3 1 1 2 2 1
10
XXVI XXVI XXVII XXVII
XXVII-XXVIII XXVIII
10.
Opera epică. Fabula „Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu Comunicare. Cererea Comunicare. Scrisoarea Adverbul Prepoziţia
1.1, 1.2, 1.3, 1.7, 2.2, 2.3, 2.6, 2.7, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.1, 4.2,4.3
4 1 1 2 1
XXVIII–XXIX
XXX XXX XXX XXXI
69
Conjuncţia Interjecţia Lectură suplimentară Verificarea lecturii particulare Lucrare semestrială Total
1 1 1 1 3
16
XXXI XXXII XXIX XXIX
XXXI – XXXII
11.
Parabola. „Cei doi fii chemaţi a lucra în via tatălui” Sintaxa propoziţiei. Clasificarea propoziţiilor Predicatul Subiectul Atributul Complementul Total
1.1, 1.2, 1.3,
1.4, 1.5, 1.6,
2.1, 2.2, 2.3,
2.4, 2.5, 2.6,
2.7, 3.1, 3.2,
3.3, 3.4, 4.1, 4.
1
1
1
2
3
2
10
XXXII
XXXII
XXXIII
XXXIII
XXXIII
XXXIV
Recapitulare finală 1,2,3,4 4 XXXV
70
UNITATEA DE INVATARE I : CARTEA – OBIECT CULTURAL
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1 Cartea-obiect cultural :
partile componente ale
cartii :exteriorul cartii
- să manifeste interes pentru
participarea la un act de comunicare
- exerciţii de prezentare a
unor carti
Text
suport
Activitate
pe grupe
- Tema pentru
acasa : ilustratia
sugestiva a unei
coperte
1h
2 Interiorul cartii
-biblioteca .
-să se adapteze la situaţia concretă de
lectură
-exerciţii de căutare şi de
selectare a informaţiei
dorite cu ajutorul tablei de
materii;
-exerciţii de identificare a
elementelor componente
ale paginii de carte
-observatii in biblioteca
Activitate
pe grupe
- observare
sistematică a
elevilor
1h
3 « Cele dintai lecturi »,M. Eliade
-timpul si spatiul intamplari.
-să recunoască modurile de expunere
utilizate într-un text epic
-să se adapteze la situaţia concretă de
lectură
citirea corectă şi fluentă a
unui text cunoscut în faţa
unui auditoriu divers
-exercitii de identif. si
delim. a partilor
componente ale unui text
- discutarea textelor citite
în funcţie de următorii
parametri: „cine”
(personajele), „când”,
„unde” (plasarea acţiunii
în timp şi spaţiu), „cum”
(modul de desfăşurare a
acţiunii, stilul autorului);
Activitate
frontala
- observare
sistematică a
elevilor
1h
4 « Cele dintai lecturi »,M. Eliade -să se adapteze la situaţia concretă de Activitate - observare
71
-Lectura -o pasiune ?
lectură -exercitii de selectare a
informatiilor intr-un text
dat
-ex. de exprimare a opiniei
-exersari de situatii de
Comununicare
problematice
pe grupe
Activitate
individual
a
Activitate
individual
a
Activitate.
pe perechi
si apoi pe
grupe
sistematică a
elevilor
2h
5 Notiuni de sintaxa
-propozitia simpla/dezvoltata
-partile de propozitie
-dezvoltarea unei propozitii
-să construiască propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
gramatical
-exercitii de construire a
propozitiilor
simple/dezvoltate
-exercitii de identificare a
structurilor
sintactice
-exerciţii de utilizare în
context a părţilor de
propoziţie;
Activitate.
frontala
-fisa de lucru
1h
6 Propozitia afirmativa/negativa
Propozitia enuntiativa/interogativa
Punctuatia propozitiei
Fraza
-să scrie propoziţii şi fraze corecte din
punct de vedere gramatical, folosind
corect semnele ortografice şi de
punctuaţie
-exercitii de construire a
propozitiilor
afirmative/negative
- exercitii de construire a
propozitiilor
enuntiative/interogative
- exercitii de construire a
diferitelor
tipuri de propozitii
- exercitii de utilizare a
semnelor
de pctuatie/ortografie
Activitate
frontala
Activitate.
pe grupe
Activitate.
frontala
-observare
sistematică a
elevilor
-exercitii din
manual
1h
72
- exercitii de construire de
fraze
7 Situatia de comunicare
Comunicarea
dialogata\monologata
- să manifeste interes pentru
participarea la un act de comunicare
- exersări de situaţii
dirijate de comunicare
obişnuite sau problematice
(în grup mai mare sau mai
mic); exerciţii de
dezvoltare a iniţiativei de
comunicare şi a curajului
de a interveni în actul
comunicării.
-exerciţii de identificare a
secventelor de
dialog/monolog
Activitate
pe grupe
si
independe
nta
Text
suport-
Poveste
fara sfarsit
Activ.fron
tala
- observare
sistematică a
elevilor
1h
8 Conditii necesare comununicarii
Componentele comunicunicarii
- să manifeste interes pentru
participarea la un act de comunicare
-exerciţii de selectare şi de
folosire adecvată a
mărcilor de iniţiere, de
menţinere şi de încheiere a
unui dialog;
-exerciţii de asimilare şi
de utilizare a regulilor
conversaţiei eficiente;
- exerciţii de selectare a
celor mai potrivite
elemente nonverbale
pentru dialogul purtat;
Activitate
independe
nta si
frontala
- observare
sistematică a
elevilor
1h
9 Organiz.monologului
-prezentarea sumara a obiectelor
-prezentarea unei carti
-să se exprime clar, corect şi concis -exercitii de identificare a
elementelor esentiale si a
detaliilor semnificative
-text
support
-activitate
- observare
sistematică a
elevilor
1h
73
frontala
-activitate
individual
a
10 Evaluare -test de evaluare propus de
profesor
-activitate
in
dividuala
Evaluare scrisă
1h
UNITATEA DE INVATARE II:CUVANTUL SI TEXTUL
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Vocabularul limbii
romane
-definitia vocabulbrului
-aparitii de cuvinte noi in
limba
-modificari de sens
-variante lexicale
-să selecteze elementele
de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
- să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
-exerciţii de determinare a sensului
unor cuvinte şi de explicare orală a
semnificaţiei acestora în diferite
contexte;
Dictionare
-activitate frontala
- activitate pe grupe
- observare
sistematică a
elevilor
1h
2
Cuvantul
-cuvantul-forma si
continut
-dictionarul
să selecteze elementele
de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
- exerciţii de receptare a structurii
cuvintelor
Dictionare
-activitate frontala
- activitate pe grupe
Proba orala
Observare
sistematica
1h
3
Familia lexicala
-cuvantul de baza si
radacina
-sufixele si prefixele
-cuvintele derivate
-să selecteze elementele
de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
-jocuri asociativ-verbale vizând
alcătuirea unor familii sau câmpuri
lexicale
-.ex.de discriminare aformelor
lex.corecte de cele incorecte
-activitate frontala
- activitate pe grupe
Proba orala
Observare
sistematica
1h
4
Sinonime.Antonime -să selecteze elementele
de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
-exerciţii de utilizare a sinonimelor şi
a antonimelor în contexte date;
Dictionare
-activitate frontala
- activitate pe grupe
- observare
sistematică a
elevilor
1h
Campul lexical -să selecteze elementele - jocuri asociativ-verbale vizând -activitate frontala Tema pentru
74
5 -gruparea unor termini
dupa trasaturi commune
-largirea campului lexical
de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
alcătuirea unor familii sau câmpuri
lexicale;
- activitate pe grupe acasa
-observare
sistematică a
elevilor
1h
6
Textul integral
O furnica,
de Tudor Arghezi
-observarea textului
-să identifice informaţiile
esenţiale dintr-un mesaj
oral
-exerciţii de selectare a informaţiilor
noi dintr-un text ascultat;
-exerciţii de recitare a unor poezii
Text suport:
O furnica,
de Tudor
Arghezi
Observare
sistematica
1h
7
Explorarea
textului:realitate si
fictiune
-să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
-exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi în texte literare
-exercitii de diferentiere a lumii reale
de universurile imaginare
-fise de lucru
-activitate pe grupe
- observare
sistematică a
elevilor
2h
8
Interpretarea textului
-să manifeste curiozitate
pentru ascultarea unui
mesaj oral
-discutii de grup
-exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei
distributive şi a capacităţii de a
urmări mesajul partenerului.
- exprimarea de opinii personale şi
justificarea acestora în funcţie de
context; exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei,
şi a interogaţiei;
-activitate frontala
-activitate pe grupe
- observare
sistematică a
elevilor
2h
9
Fragmentul de text
Cartile cu Apolodor
de Gelu Naum- ---
observarea si
explorarea textului
-să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
- să identifice
informaţiile esenţiale
dintr-un mesaj oral
-exerciţii de determinare a sensului
unor cuvinte şi de explicare orală a
semnificaţiei acestora în diferite
contexte
- exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi în texte literare
semnificaţiei acestora în diferite
contexte
-exercitii de identificare apartilor
componente ale unui text
-activitate frontala - observare
sistematică a
elevilor
2h
75
10
Interpretarea textului
-să manifeste curiozitate
şi interes faţă de
activitatea de lectură
- activităţi de grup în care elevii să
pună întrebări şi să dea răspunsuri
referitoare la un text citit; discuţii de
grup pe marginea lecturilor
suplimentare individuale.
-activitate frontala
-activitate pe grupe
- observare
sistematică a
elevilor
2h
11
Cuvantul in comunicare
-Organizarea textului
scris:
-scopul redactarii
-planul initial al redactarii
-documentarea
-redactarea primei forme
-revederea si finisarea
textului
-forma finala a textului
-să redacteze lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan dat
- să scrie propoziţii şi
fraze corecte din punct de
vedere gramatical,
folosind corect semnele
ortografice şi de
punctuaţie
-exerciţii de combinare a
informaţiilor conform propriului
univers afectiv; -exerciţii de
formulare a unor opinii referitoare la
texte studiate.
- exerciţii de selectare a
vocabularului adecvat unei teme;
exerciţii de diferenţiere a sensurilor
cuvântului în context
-activitate
individuala
-fise de lucru
- observare
sistematică a
elevilor
2h
12
Evaluare -activitate
individuala
Proba scrisa
1h
UNITATEA DE INVATARE III:TIPURI DE TEXTE
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Textul literar
Sfarsit de toamna
de Vasile Alecsandri
-observarea textului
-să identifice informaţiile
esenţiale dintr-un mesaj oral
-exerciţii de selectare a
informaţiilor noi dintr-un text
ascultat;
-exerciţii de recitare a unor
poezii
Text suport: Sfarsit
de toamna
de Vasile Alecsandri
Observare
sistematica
1h
2
-explorarea textului:
-elemente de versificatie
-figuri de stil:comparatia
-să selecteze elementele de
lexic adecvate situaţiilor de
comunicare
- jocuri asociativ-verbale
vizând alcătuirea unor familii
sau câmpuri lexicale
Text suport: Sfarsit
de toamna de
Vasile Alecsandri
Observare
sistematica
2h
76
-exercitii de identificare a
comparatiei
-exercitii de redactare a unor
texte scurte in care sa utilizeze
comparatia
-fisa de lucru
3
-interpretarea textului -să manifeste curiozitate şi
interes faţă de activitatea de
lectură
-să manifeste interes pentru
redactarea unui text
-exerciţii de interpretare a
ideilor şi a sentimentelor
communicate
- exerciţii de combinare a
informaţiilor conform
propriului univers afectiv;
exerciţii de formulare a unor
opinii referitoare la texte
studiate.
- exprimarea de opinii
personale şi justificarea
acestora în funcţie de context;
exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a
negaţiei, şi a interogaţiei;
Text suport: Sfarsit
de toamna de
Vasile Alecsandri
-activitate frontala
Observare
sistematica
2h
4
Textul nonliterar(articolulde
ziar,buletinul
meteorologic,reclama)
-observarea textelor
-explorarea textelor
să recunoască modurile de expunere utilizate într-un text
epic
să selecteze elementele de lexic adecvate situaţiilor de
comunicare
exerciţii de identificare şi de
delimitare a părţilor
componente ale unui text:
introducere, cuprins şi
încheiere
exerciţii de stabilire a ideilor
în jurul cărora se organizează
o temă dată;
Texte support
- activitate frontala
Observare
sistematica
1h
5
Sunetele limbii
romane:vocale si consoane
-corespondenta sunet-litera
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
-exerciţii de identif. a
diferitelor sunete in cuvinte
date
Activitate frontala
-activitate
individuala
Tema pentru
acasa
1h
77
6
Diftongul,triftongul,hiatul -să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
-exercitii de identificare a
diftongilor,triftongilor si a
vocalelor in hiat
Activitate frontala
-activitate
individuala
Observare
sistematica
2h
7
Silaba
-silabe accentuate,silabe
neaccentuate
- Despartirea in silabe
să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
să scrie propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
-exercitii de identificare a
accentului
- ex de despartire a cuv. in
silabe
Activitate frontala
-activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
8
Organizarea textului
scris:fisa biografica, fisa de
lectura
să manifeste curiozitate şi
interes faţă de activitatea de
lectură
activităţi de grup în care elevii
să pună întrebări şi să dea
răspunsuri referitoare la un
text citit; discuţii de grup pe
marginea lecturilor
suplimentare individuale.
Fisa de lucru
- Activitate frontala
Tema pentru
acasa
1h
9
-Scrierea
functionala:notitele,temele,
extemporalele si tezele
să scrie propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
-exercitii de identificare si
utilizare a unor structuri a
textelor functionale
Activitate frontala
-activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
10
Evaluare -activitate
individuala
Proba scrisa
1h
78
UNITATEA DE INVATARE IV:NARATIUNEA
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective operationale Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Caprioara, de Emil
Garleanu
-observarea textului
-să identifice
informaţiile esenţale
dintr-un mesaj oral
- să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
-exerciţii de selectare a informaţiilor noi
dintr-un text acultat;
-exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi în texte literare şi
nonliterare; integrarea cuvintelor noi în
serii sinonimice şi antonimice;
-exerciţii de stabilire a sensului unui
cuvânt necunoscut prin apel la context
- citirea corectă şi fluentă a unui text
cunoscut în faţa unui auditoriu divers
Activitate pe grupe Observare
sistematica
Grila de evaluare
a lecturii
1h
2
Explorarea
textului :etapele
actiunii
-să se exprime clar,
corect şi concis
-exerciţii de utilizare corectă, în textul
oral, a limbii literare; activităţi de
discriminare a ideilor principale de cele
secundare, a esenţialului de elementele
de detaliu
Activitate
Frontala
Activitate pe grupe
Observare
sistematica
2h
3
Naratiunea -să recunoască modurile
de expunere utilizate
într-un text epic
-exercitii de delimitare a partilor
componente ale unui text si a modurilor
de expunere
-.activitate pe grupe in care elevii sa
puna si sa dea raspunsuri referitoare la
textul citit
- discutarea textelor citite în funcţie de
următorii parametri: „cine”
(personajele), Activitate frontala
„când”, „unde” (plasarea acţiunii în
timp şi spaţiu), „cum” (modul de
desfăşurare a acţiunii, stilul autorului);
Activitate pe grupe Observare
sistematica
2h
79
4
Planul simplu de idei
-să identifice ideile
principale după citirea
globală a unui text
-exerciţii de abordare a ideilor
principale şi secundare ale unui anumit
text dat; exerciţii de discriminare a
ideilor principale de cele secundare
dintr-un text dat;
Activitate frontala Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
2h
5
Planul dezvoltat de
idei
-să identifice ideile
principale după citirea
globală a unui text
- exerciţii de discriminare a ideilor
principale de cele secundare dintr-un
text dat
-exercitii
Activitate
Frontala
Activitate pe grupe
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
1h
6
Verbul:actualizare
-timpul,persoana,
numarul
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exercitii de identificare a verbelor si de
analiza morfologica
Activitate
Frontala
Activitate pe grupe
Observare
sistematica
1h
7
Moduri
personale\moduri
nepersonale
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exercitii de diferentiere a modurilor
personale de cele nepersonale
Activitate
Frontala
Activitate pe grupe
Observare
sistematica
1h
8
Modul indicativ-
prezentul
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-Exercitii de identificare si de analiza a
verbelor la indicative prezent
Activitate
Frontala
Activitate pe grupe
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
1h
9
Imperfectu\perfectul
simplu
-să scrie propoziţii şi
fraze corecte din punct
de vedere gramatical,
folosind corect semnele
ortografice şi de
punctuaţie
-Exercitii de folosire corecta a formelor
vb.
-analiza morfo-sintactica a unor vb.
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
2h
10
Perfectul simplu\mai
mult ca perfectul
-să scrie propoziţii şi
fraze corecte din punct
de vedere gramatical,
-Exercitii de folosire corecta a formelor
vb.
-analiza morfo-sintactica a unor vb.
Activitate
Frontala
Activitate
Tema pentru
acasa
Observare
2h
80
folosind corect semnele
ortografice şi de
punctuaţie
individuala sistematica
11
Viitorul -să sesizeze
corectitudinea
gramaticală a unui enunţ
şi/ sau a formelor
lexicale
-Exercitii de folosire corecta a formelor
vb.
-analiza morfo-sintactica a unor vb.
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
12
Verbe auxiliare să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
Exercitii de identificarea a verbelor au
xiliare
-exercitii de discriminare a verbelor
auxiliare “a fi” “a vrea” “a avea” de
corespondentelor lor predicative
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
13
Predicat
verbal\predicat
nominal
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-discutarea diferentelor. si asemanarilor
intre vb auxiliare/copulative
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
3h
14
Evaluare activitate
individuala
Proba scrisa 1h
15
Lucrare scrisă
semestrială
- recapitulare
pentru teză
- lucrarea scrisa
- corectarea
lucrarii scrise
activitate
individuala
3h
81
UNITATEA DE INVATARE V: AUTOR, NARATOR, PERSONAJ
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Amintiri din copilarie
de Ion Creanga
-observarea textului
-enumeratia, repetitia
să identifice expresii şi
cuvinte noi în text
exerciţii de identificare a unor expresii
noi într-un text citit; exerciţii de
folosire a dicţionarelor şi a glosarelor;
identificare de sinonime şi de
antonime;
-.activ.de grup in care sa identif. mom.
subiectului si figurile de stil invatate
Textul suport
Activitate frontala
Observare
sistematica
Grila de evaluare
a lecturii
1h
2
Explorarea textului :
-actiune, personaje,
timp si spatiu
să recunoască modurile
de expunere utilizate
într-un text epic
discutarea textelor citite în funcţie de
următorii parametri: „cine”
(personajele), „când”, „unde” (plasarea
acţiunii în timp şi spaţiu), „cum”
(modul de desfăşurare a acţiunii, stilul
autorului);
- activ.de grup in care sa identif. mom.
subiectului si figurile de stil invatate
Textul suport
Activitate frontala
Observare
sistematica
1h
3
Explorarea textului :
-autorul si naratorul
să recunoască modurile
de expunere utilizate
într-un text epic
-jocuri de rol prin care elevii sa faca
distinctia intre autor si narator
Textul suport
Activitate frontala
Observare
sistematica
1h
4
Interpretarea textului să se exprime clar,
corect şi concis
- să manifeste interes
pentru participarea la
-exerciţii de utilizare corectă, în textul
oral, a limbii literare
- exersări de situaţii dirijate de
comunicare obişnuite sau problematice
Textul suport
Activitate frontala
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
2h
82
un act de comunicare (în grup mai mare sau mai mic)
exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de
comunicare şi a curajului de a interveni
în actul comunicării.
5
Regionalismele să-şi adapteze vorbirea
la partneri şi la situaţia
de comunicare
-exerciţii de constientientizare a
difererentelor dintre formele regionale
si cele literare
Activitate frontala
Activitati in grupe
Observare
sistematica
1h
6
Rezumatul
- pasii necesari realiz.
unui rezumat
să utilizeze în redactare
sinonime, antonime şi
derivate adecvate temei
date
-exerciţii de rezumare a diferitelor
tipuri de texte
Activitate frontala
Activitati in grupe
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
1h
7
Rezumatul scris/oral să utilizeze în redactare
sinonime, antonime şi
derivate adecvate temei
date
- să utilizeze în
redactare sinonime,
antonime şi derivate
adecvate temei date
-exerciţii de rezumare orala Activitate frontala
Activitati in grupe
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
2h
8
Substantivul : -
actualizare
-genul si numarul
substantivelor
să sesizeze
corectitudinea
gramaticală a unui
enunţ şi/ sau a formelor
lexicale
- să construiască
propoziţii şi fraze
corecte din punct de
vedere gramatical
-exerciţii de identific.a substant. si de
analiza morfologica
-exerciţii de folosire corecta a formelor
substantivelor
Activitate frontala
Activitate individuala
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
1h
9
Articolul
să construiască
propoziţii şi fraze
corecte din punct de
-exercitii de distingere a direntei inte
substantivele nearticulate, articulate
hotarat si nehotarat
Activitate frontala
Activitate individuala
Observare
sistematica
a elevilor
1h
83
vedere gramatical
10
Nominativul
-functiile cazului
nomonativ:subiectul si
numele predivativ
să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exerciţii de identificare a categoriilor
morfologice
- exerciţii de identificare a relaţiilor
sintactice şi a rolului lor;
Activitate frontala
Activitate individuala
Observare
sistematica
a elevilor
1h
11
Acuzativul
-prepozitia
-functiile cazului
acuzativ
să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învţate
-analiza morfo-sintactica a unor sb
-exercitii de exersare a intrebarilor
specifice fiecarei functii sintactice
- discutarea dif. si asemanarilor intre
N.si Ac
Activitate frontala
Activitate individuala
Observare
sistematica
a elevilor
1h
12
Genitivul
-functiile cazului
genitiv
să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-analiza morfo-sintactica a unor sb
-exercitii de exersare a intrebarilor
specifice fiecarei functii sintactice
Activitate frontala
Activitate individuala
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
1h
13
Dativul
-functiile cazului
Dativ
Vocativul
să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
- să construiască
propoziţii şi fraze
corecte din punct de
vedere gramatical
-analiza morfo-sintactica a unor sb
-exercitii de exersare a intrebarilor
specifice fiecarei functii sintactice
-exrcitii de identificare a substantivelor
in cazul vocative
-alcatuirea de propozitii cu substantive
in cazul vocativ
Activitate frontala
Activitate individuala
Tema in clasa
Observare
sistematica
1h
14
Articolul genitival să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exercitii de utilizare corecta a
articolului genitival
Observare
sistematica
a elevilor
1h
15
Evaluare Activitate individuala Proba scrisa 1h
84
UNIATEA DE INVATARE VII:DESCRIEREA
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Descrirea literara
In Padurea
Petrisorului
De Mihail
Sadoveanu
Observarea textului
-vocabular
-ortografie si
punctuatie
-să identifice informaţiile
esenţiale dintr-un mesaj
oral
- să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
exerciţii de selectare a informaţiilor
noi dintr-un text ascultat;
-exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi în texte literare şi
nonliterare
- exerciţii de stabilire a sensului
unui cuvânt necunoscut prin apel la
context
Textul suport
Activitate frontala
Observare
sistematica
1h
2
Explorarea textului 1
Ce si cum se descrie
-elementele
descriese
-epitetul
- să identifice secvenţele
de dialog, de naraţiune şi
de descriere dintr-un
mesaj oral
- să manifeste curiozitate
pentru ascultarea unui
mesaj oral
-exerciţii de identificare a
secvenţelor descriptive, narative şi
dialogate dintr-un enunţ oral
- exerciţii pentru dezvoltarea
atenţiei distributive şi a capacităţii
de a urmări mesajul;
-exerciţii de identificare a figurilor
de stil învăţate; partenerului.
Textul suport
Activitate frontala
Observare
sistematica
Grila de evaluare a
lecturii
1h
3
Explorarea textului 2
Ordinea
elementelor in
descriere
-timpul si spatial
-traiectoria privirii
Imaginea de
ansamblu si detaliile
-să selecteze elementele de
lexic adecvate situaţiilor de
comunicare
- să se exprime clar, corect
şi concis
- să recunoască modurile
de expunere utilizate într-
un text epic
- activităţi de discriminare a
esenţialului de elementele de
detaliu
-exercitii de identificare in text a
directiei in care se misca privirea
celui care face descrierea
- discutarea textelor citite în funcţie
de următorii parametri: „cine”
Textul suport
Activitate frontala
Observare
sistematica
Grila de evaluare a
lecturii
1h
85
(personajele), „când”, „unde”
(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu),
„cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii, stilul autorului);
4
Interpretarea textului
-atmosfera general;a
desprinsa din text
-sentimentele celui
care face descrierea
-să-şi adapteze vorbirea la
partneri şi la situaţia de
comunicare
-să manifeste interes pen-
tru participarea la un act de
comunicare
-exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a
negaţiei, şi a interogaţie
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
de comunicare şi a curajului de a
interveni în actul comunicării.
Textul suport
Activitati in grupe
Activitate frontala
Observare
sistematica
2h
5
Alte tipuri de
descriere
-descrierea
stiintifica
-descrierea in textul
de mica publicitate
-sa faca distinctia intre
descrierea literara si
stiintifica
-sa identifice trasaturile
descrierii stiintifice
-exerciţii de selectare a
vocabularului adecvat unei teme
-exercitii de redactare a unor scurte
descrieri stiintifice
Textul suport
Activitati in grupe
Activitate frontala
Observare
sistematica
1h
6
Adjectivul 1
-definitie
-adjectivele
variabile si adjectivele
invariabile
-acordul
adjectivului cu
substantivul
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gra-
maticale învăţate
-sa faca distinctia intre
adjectivele variabile si
invariabile
- exerciţii de identificare a
categoriilor morfologice cu rol
expresiv
-exrcitii de identificare a genului si
numarului adjectivului
-exercitii de identificare a subst.
determinat
Activitate frontala
Tema pentru acasa
Observare
sistematica
1h
7
Adjectivul 2
-functiile sintactice
ale adjectivului
-locul adjectivului
fata de
subst.determinat
-sa identifice functiile
sintactice ale adjectivelor
exerciţii de identificare a
funct6iilor sintactice ale unui
edjectiv
-exercitii de construire a unor
enunturi in care adj.sa stea inaintea,
respective dupa subst.determinat
Activitate frontala
Activitate
individuala
Tema pentru acasa
Observare
sistematica
1h
86
8
Adjectivul 3
-adjective formate cu
sufixe
-adj.formate cu
prefixe
-subst. provenite din
subst.
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
-exercitii de obtinere a unor
edjective prin adaugara unor sufixe
sau prefixe
Activitate frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
9
Cum descriem?
-de la imagine la
text
-redactarea
descrierii
-să redacteze lucrări scurte
pe o anumită temă,
urmărind un plan dat
- să redacteze lucrări scurte
pe o anumită temă,
urmărind un plan dat
-exerciţii de selectare a ideilor
pentru un text propriu
- exerciţii de selectare a
vocabularului adecvat unei teme;
- exerciţii de diferenţiere a
sensurilor cuvântului în context
Activitati in grupe
Activitate frontala
Observare
sistematica
1h
10
Evaluare Activitate
individuala
Proba scrisa 1h
87
UNITATEA DE INVATARE VIII:PORTRETUL
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Mihai Viteazul, de N.
Bălcescu
Observarea textului
-să identifice informaţiile
esenţiale dintr-un mesaj oral
- să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
-exerciţii de identificare a unor
expresii noi într-un text citit;
-exerciţii de folosire a
dicţionarelor şi a glosarelor;
-identificare de sinonime şi de
antonime;
-activitate de grup in care sa
identifice momentele
subiectului si figurile de stil
invatate
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
1h
2
Explorarea textului 1
-timpul si spatial
intamplari
-etapele naratiunii
să recunoască modurile de
expunere utilizate într-un
text epic
discutarea textelor citite în
funcţie de următorii parametri:
„cine” (personajele), „când”,
„unde” (plasarea acţiunii în
timp şi spaţiu), „cum” (modul
de desfăşurare a acţiunii, stilul
autorului);
-activitate de grup in care sa
identif. momentele subiectului
si figurile de stil invatate
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
3
Explorarea textului 2
-portretul lui Mihai
Viteazul
-alte portrete
-sa identifice trasaturile
fizice si morale ale unui
personaj
-exercitii de identificare a
pasajelor in care este descries
un personaj
-exercitii de extragere a
trsaturilor fizice si morale di
aceste pasaje
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
Tipuri de portret 1 -sa identifice trasaturile -exercitii de identificare a Textul suport Observare 1h
88
4 -portretul literal
-portretul ca fisa biografica
fizice si morale ale unui
personaj
-sa realizeze fisa biografica
ale unei persoane
pasajelor in care este descries
un personaj
-exercitii de extragere a
trsaturilor fizice si morale din
aceste pasaje
Exercitii de realizare a unor fise
biografice
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
sistematica
5
Adverbul 1
-definitie
-clasificare
-adverbe provenite din
adjective si adverbe
provenite din substantive
-sa identifice adverbele in
anumite enunturi
-sa faca diferenta dintre
intre adverbele propriu-zise
si cele provenite din adj.si
subst.
exerciţii de identificare ale
adverbelor
-exercitii de identificare ale
adverbelor provenite din alte
parti de vorbire
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
6
Adverbul 2
-adverbe formate prin
derivare
-functia adverbului
-sa identifice adverbele
formate cu ajutorul sufixelor
si prefixelor
-exerciţii de identificare a
adverbelor formate cu sufixe si
prefixe
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
7
Interjectia
-definitie
-clasificare
-punctuatie
-sa identifice diferitele
tiopuri de interjectii si
valoarea lor expresiva
-exercitii de identificare a
interjectiilor
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
8
Caracterizarea personajului
1
-mijloace de realizare a
personajului literal
-sa identifice mijloacele de
caracterizare ale
personajului
-exercitii de identificare a
mijloacelor de caracterizare ale
personajului literal
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
9
Caracterizarea personajului
2
-planul caracterizarii
-redactareacaracterizarii
-să manifeste interes pentru
redactarea unui text
- să scrie propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
- exerciţii de combinare a
informaţiilor conform
propriului univers afectiv;
exerciţii de formulare a unor
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
89
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
opinii referitoare la texte
studiate.
10
Evaluare Activitate
individuala
Proba
scrisa
1h
UNITATEA DE INVATARE IX:BASMUL
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Prâslea cel voinic şi merele
de aur
Observarea textului
-vocabular
-constructii specifice
limbii vorbite
să identifice expresii şi cuvinte
noi în text
exerciţii de identificare a unor
expresii noi într-un text citit;
exerciţii de folosire a dicţionarelor şi
a glosarelor; identificare de
sinonime şi de antonime;
-.activ.de grup in care sa identif. mom.
subiectului si figurile de stil invatate
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
2h
2
Explorarea textului 1
-timpul si spatial
intamplarilor
-personajele
să recunoască modurile de
expunere utilizate într-un text
epic
discutarea textelor citite în funcţie
de următorii parametri: „cine”
(personajele), „când”, „unde”
(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu),
„cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii, stilul autorului);
- activ.de grup in care sa identif. mom.
subiectului si figurile de stil invatate
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
3
Explorarea textului 2
-eroul basmului
-elementele supranaturale
-cifrele magice
-sa identifice unele trasaturi
specifice basmului
-exercitii de identificare a elementelor
supranaturale si a cifrelor magice
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
90
4
Explorarea textului 3
-situatii specifice basmului
-formule specifice
basmului
-basmul ca specie literara
-sa identifice unele trasaturi
specifice basmului
-exercitii de delimitare a episoadelor
basmului
-realizarea unei scheme generale a
basmului
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
1h
5
Interpretarea textului
-semnificatia basmului
-lumea basmului
să se exprime clar, corect şi
concis
- să manifeste interes pentru
participarea la un act de
comunicare
exerciţii de utilizare corectă, în
textul oral, a limbii literare
- exersări de situaţii dirijate de
comunicare obişnuite sau
problematice (în grup mai mare sau
mai mic)
exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
de comunicare şi a curajului de a
interveni în actul comunicării.
Textul suport
Activitate
frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
1h
6
Interpretarea textului
- lumea basmului
-sa-si exprime opinii proprii cu
privire la textul studiat si la alte
texte
-dicutii libere pe baza unor lecture
suplimentare
Textul suport
Activitate
frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
1h
7
Caracterizarea personajelor
-mijloace de caracterizare a
personajelor
-sa identifice mijloacele de
caracterizare ale personajului
-exercitii de identificare a mijloacelor
de caracterizare ale personajului literar
Textul suport
Activitate
frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
2h
8
Predicatul 1
-definitie
-predicatul verbal
-să sesizeze corectitudinea
gramaticală a unui enunţ şi/ sau
a formelor lexicale
- să construiască propoziţii şi
fraze corecte din punct de
vedere gramatical
-exercitii de identificare a predicatelor
dintr-un text
- exercitii de identificare a modurilor
verbale prin care se poate exprima
predicatul
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
Predicatul 2 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a predicatelor Activitate Observare 1h
91
9 -predicatul nominal
-valorile morfologice ale
verbului “a fi”
gramaticală a unui enunţ şi/ sau
a formelor lexicale
- să construiască propoziţii şi
fraze corecte din punct de
vedere gramatical
nominale
-exercitii de diferentiere a predicatului
nominal de predicatul verbal
frontala
Activitati in
grupe
sistematica
10
Predicatul 3
-nume predicativ
Simplu
-nume predicativ
multiplu
să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
-exercitii de identificare a diferitelor
partii de vorbire prin care poate fii
exprimat predicatul
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Tema pentru
acasa
Observare
sistematica
1h
11
Scrierea
imaginative.Scrisoarea
-ordinea etapelor
-actiunea
- să scrie propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
- să utilizeze în redactare
sinonime, antonime şi derivate
adecvate temei date
-redactarea planului unei povestiri
-utilizarea indiciilor temporali si spatiali
adecvati
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
12
Povestirea ca intreg
Sa imagineze o povestire pornind
de la o situatie initiala
-redactarea planului unei povestiri
-utilizarea indiciilor temporali si spatiali
adecvati
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
13
Evaluare Activitate
individuala
Proba scrisa 1h
92
UNITATEA DE INVATARE X:LEGENDA
Nr.
crt.
Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1 Dragoş Vodă
Observarea textului -să identifice ideile principale
după citirea globală a unui text
-exerciţii de abordare a ideilor
principale şi secundare ale unui
anumit text dat
- exerciţii de discriminare a ideilor
principale de cele secundare dintr-
un text dat
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
1h
2 Explorarea textului
-timpul si spatial intamplarilor
-personajele
-actiunea
-să recunoască modurile de
expunere utilizate într-un text
epic
- discutarea textelor citite în
funcţie de următorii parametri:
„cine” (personajele), „când”,
„unde” (plasarea acţiunii în timp
şi spaţiu), „cum” (modul de
desfăşurare a acţiunii, stilul
autorului);
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
2h
3 Interpretarea textului
-trasaturile legendei ca specie literara - să manifeste curiozitate şi
interes faţă de activitatea de
lectură
- activităţi de grup în care elevii
să pună întrebări şi să dea
răspunsuri referitoare la un text
citit; discuţii de grup pe marginea
lecturilor suplimentare
individuale
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
1h
4 Parabola:Despre oaia ratacita
-trasaturile parabolei ca specie literara
-parabola biblica
-să se adapteze la situaţia
concretă de lectură
-exercitii de identificare a trasaturilor
proprii baladei
Textul suport
Activitate
frontala
Observare
sistematica
1h
5 Subiectul 1
-definitie
-susiectul exprimat si subiectul
neexprimat
să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gramaticale
învăţate
-exerctii de identificare a subiestului
-exercitii de identificare a subiectului
neexprimat
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
6 Subiectul 2
-subiectul simplu si subiectul multiplu
-partile de vorbire prin care se exprima
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gramaticale
învăţate
-exercitii de identificare a subiectului
simplu si a subiectului multiplu
-exercitii de identificare a partilor de
Activitate
frontala
Activitati in
Observare
sistematica
1h
93
subiectul
vorbire prin care se exprima susiectul grupe
7 Subiectul 3
-subiectul subinteles si subiectul inclus
-acordul predicatului cu subiectul
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gramaticale
învăţate
-exercitii de identificare a subiectului
inclus si subinteles
-exercitii de realizare corecta a
acordului intre subiect si predicat
Activitate
frontala
Activitati in
grupe
Observare
sistematica
1h
8 Scrierea de interes personal
-relatarea unor intamplari personale
-anuntul de interes personal
-scrisoarea
-tipuri de scrisori
-să redacteze lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan
dat
- să scrie propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
- să redacteze lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan
dat
- să scrie propoziţii şi fraze
corecte din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
- exerciţii de diferenţiere a ideilor
principale de ideile secundare;
- exerciţii de selectare a ideilor
pentru un text propriu
- exerciţii de ortografiere corectă
a grupurilor de litere; exerciţii de
despărţire a cuvintelor în silabe;
exerciţii de folosire corectă a
semnelor de ortografie şi
punctuaţie -exercitii de respectare a conventiilor
necesare in redactare unei scrisori,
prin adaptare la un anumit destinatar
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
9 Evaluare Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
94
UNITATEA DE INVATAREXI:POEZIA
Nr.
Crt.
Detalieri de continut Obiective operationale Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1 Ce te legeni ..., de M. Eminescu
Observarea textului -să sesizeze unităţile lexicale
necunoscute în fluxul vorbirii
- să identifice expresii şi cuvinte
noi în text
-exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi în texte literare
- exerciţii de stabilire a sensului
unui cuvânt necunoscut prin apel
la context
Activitate
Frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
2 Explorarea textului 1
-forma poeziei
-dialogul imaginar
-sa sesiseze relatia dintre forma
grafica si mesajul poeziei
-exercitii de selectare a unor poezii cu
diferite modele de aranjare a
versurilor
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
1h
3 Explorarea textului 2
-figuri de stil
-sa identifice figurile de stil invatate
in textul literar
-exercitii de identificare a figurilor de
stil
Activitate
Frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
1h
4 Interpretarea textului
-sentimente si idei poetice -să manifeste curiozitate pentru
ascultarea unui mesaj oral
discutii de grup
-exerciţii pentru dezvoltarea
atenţiei distributive şi a capacităţii
de a urmări mesajul partenerului.
- exprimarea de opinii personale
şi justificarea acestora în funcţie
de context; exprimarea acordului
şi a dezacordului, a afirmaţiei, a
negaţiei, şi a interogaţiei;
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
2h
5 Atributul 1
-definitie
-atributul adjectival
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gramaticale
învăţate
-sa identifice cuvantul determinat
-sa identifice atr.adjectivale
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
6 Atributul 2
-atributul substantival
-atr.substantival genitival
-atr.substantival prepositional
-să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gramaticale
învăţate
-sa faca diferenta intre
atr.substantival genitival si
atr.substantival prepozitional
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
7 Atributul 3
-atributul pronominal -să sesizeze corectitudinea
utilizării categoriilor gramaticale
învăţate
-sa identifice atr.pronominale Activitate
Frontala
Activitate
1h
95
individuala
8 Cum scriem despre textul literal?
-Pregatirea redactarii
-redactarea:
Introducerea,cuprinsul,incheierea
-să redacteze lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan
dat
exercitii de aplicare a tehnicilor de
comentare a unui fragment
de text literar
Activitate
Frontala
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
9 Evaluare Activitate
individuala
Proba scrisa 1h
UNITATEA DE UNVATARE XII:SNOAVA
Nr.
crt
Detalieri de continut Obiective operationale Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
1
Boierul şi Păcală
Observare textului să identifice
informaţiile esenţale
dintr-un mesaj oral
- să sesizeze unităţile
lexicale necunoscute în
fluxul vorbirii
exerciţii de selectare a informaţiilor
noi dintr-un text acultat;
-exerciţii de receptare auditivă a
cuvintelor noi în texte literare şi
nonliterare; integrarea cuvintelor noi
în serii sinonimice şi antonimice;
-exerciţii de stabilire a sensului unui
cuvânt necunoscut prin apel la
context
- citirea corectă şi fluentă a unui text
cunoscut în faţa unui auditoriu divers
Activitate
frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
2
Explorarea textului
-etapele naratiunii
-personajele
-dialogul
-să se exprime clar,
corect şi concis
- să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar
-exerciţii de utilizare corectă, în textul
oral, a limbii literare; activităţi de
discriminare a ideilor principale de
cele secundare, a esenţialului de
elementele de detaliu
- exerciţii de identificare şi ordonare a
secvenţelor narative dintr-un text dat;
exerciţii de identificare şi de
caracterizare sumară a personajelor
corespunzătoare secvenţelor narative
Activitate
Frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
Grila de
evaluare a
lecturii
1h
Interpretarea textului -sa identifice principalele - activităţi de grup în care elevii să Activitate pe Observare 1h
96
3 Trasaturile snoavei ca specie
literara
trasaturi ale snoavei pună întrebări şi să dea răspunsuri
referitoare la un text citit; discuţii de
grup pe marginea lecturilor
suplimentare individuale.
grupe sistematica
4
Complementul 1
-definitie
-complemente
circustantiale\necircumstantiale
-complementul circumstantial de
loc
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exerctii de identificare a difertelor tipuri
de complemente
-exercitii de identificare a partilor de
vorbire prin care se exprima
complementul circumstantial de loc
Activitate
frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
1h
5
Complementul 2
-complementul circumstantial de
timp
- complementul circumstantial de
mod
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exerctii de identificare a difertelor tipuri
de complemente
-exercitii de identificare a partilor de
vorbire prin care se exprima
complementul circumstantial de mod si
de timp
Activitate
Frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
1h
6
Complementul 3
-complementul direct
-partile de vorbire prin care se
exprima complementul direct
-complementul indirect
-partile de vorbire prin care se
exprima complementul indirect
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exerctii de identificare a difertelor tipuri
de complemente
-exercitii de identificare a partilor de
vorbire prin care se exprima
complementul direct
-exercitii de identificare a partilor de
vorbire prin care se exprima
complementul indirect
Activitate
frontala
Activitate pe
grupe
Observare
sistematica
Tema pentru
acasa
1h
8
Fraza
-propozitia principala si propozitia
secundara
-sa identifice relatiile
sintactice in fraza
-exercitii de delimitare a frazlor
inpropozitii
Activitate
individuala
Activitate
frontala
Observare
sistematica
Tema pentru
acasa
1h
9
Conjunctia
-definitie
-conjunctii simple\compuse
-elemente de relatie in fraza
-să sesizeze
corectitudinea utilizării
categoriilor gramaticale
învăţate
-exercitii de identificare a conjunctiilor
-exercitii de identificare a rolului de pe
care confunctiile il au in fraza(elemente
de relatie
Activitate
individuala
Activitate
frontala
Observare
sistematica
Tema pentru
acasa
1h
10
Formule specifice dialogului
-formule de initiere să stabilească relaţii
directe de dialog cu
-exerciţii de selectare şi de folosire
adecvată a mărcilor de iniţiere, de
Activitate
individuala
Observare
sistematica
1h
97
-modalitati de desfasurare si de
mentinere a dialogului
-formule de incheiere
-conversatia in grup
diverse categorii de
persoane
menţinere şi de încheiere a unui
dialog
- exerciţii de asimilare şi de utilizare a
regulilor conversaţiei eficiente
Activitate
frontala
11
Evaluare Activitate
individuala
Proba scrisa 1h
98
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE LA CLASA A VI-A
I. Cartea – obiect cultural. OR: 1.1,1.4,1.6,1.7,2.1,2.4,2.5,3.1,3.2,4.2,4.3.
DETALIERI DE CONŢINUT O.R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE TIMP
Cartea
Structură (cuprins, prefaţă,
postfaţă, note, erată, index,
tabel bibliografic)
1.1
1.7
Ex. de identificare a părţilor componente ale unei cărţi.
Ex. de prezentare orală a ilustraţiilor de la pag. 3
Ex. de căutare şi selectare a informaţiilor din dicţionar.
Manual
Dicţionare
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Dialogul
Text-suport: La Medeleni de I.
Teodoreanu
Lectura fragmentului
1.6
1.7
Ex. de lectură pe roluri
Ex. de evaluare a lecturii făcute de elevi
Activ. frontală 1 oră
Lectură aprofundată 3.2
4.2
Ex. de vocabular
Ex. de alcătuire a planului simplu de idei
Activ. individuală
Activ. frontală
1 oră
Caracterizarea personajelor 3.1
3.2
Ex. de selectare a unor pasaje referitoare la cuvintele şi
comportamentul personajelor
Ex. de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea personajelor
Ex. de caracterizare orală a personajelor
Activ. individuală
Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Comunicarea prin dialog 2.1
2.4
Ex. de comunicare orală în care se foloseşte dialogul pentru a
transmite şi a comunica informaţii; Ex. de recunoaştere a
dialogului în operele literare
Activ. pe perechi
Activ. frontală
1 oră
Fonetica
Sunet, literă, silabă, -
actualizare
1.4
4.3
Ex. de scriere corectă a grupurilor de sunete
Ex. de recunoaştere a diftongilor, triftongilor, hiatului
DOOM
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Folosirea corectă a accentului în
limba română
Neologismele – aspecte
ortoepice
2.5
1.2
4.3
Ex. de rostire corectă a unor cuvinte cu probleme de accentuare
Ex. de scriere şi pronunţare a neologismelor
Activ. individuală 1 oră
Despărţirea în silabe 4.3 Ex. de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire a
cuvintelor în silabe
DOOM
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
99
Vocabularul
- Noţiunea de vocabular
- Componenţa vocabularului
- Structura cuvintelor
1.2 Ex. de diferenţiere a formelor corecte de cele incorecte Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Arhaismele
Neologismele
Regionalismele
1.2
4.2
Ex. de identificare a celor trei categorii lexicale. Ex. de evaluare a
formelor arhaice şi regionale
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Mijloacele de îmbogăţire a
vocabularului
Derivarea
1.2
4.2
Ex. de sesizare a formelor lexicale corecte
Ex. de recunoaştere a sufixelor şi a prefixelor
Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Compunerea 1.2
4.2
Ex. de recunoaştere a cuvintelor compuse
Ex. de scriere corectă a cuvintelor compuse
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
Conversiunea 4.2 Ex. de recunoaştere a valorilor morfologice a unor cuvinte după
context; Ex. de schimbare a valorii gramaticale a unui cuvânt
Activ. pe perchi 1 oră
Sinonimele
Antonimele
1.2
2.2
3.3
Ex. de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice; Ex. de
precizare a antonimului unui cuvânt; Ex. de utilizare a antonimiei
şi sinonimiei; Ex. de evidenţiere a antonimiei şi a sinonimiei în
texte şi rolului stilistic
Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Omonimele
Paronimele
1.2
2.2
3.3
Ex. de sesizare a sensului omonimelor
Ex. de utilizare a omonimelor în contexte date; Ex. de folosire a
paronimelor în contexte specifice
Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Câmpurile lexicale
Pleonasmul
1.2
2.2
Ex. de alcătuire a unor câmpuri lexicale
Ex. de sesizare şi de corectare a exprimării pleonastice
Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Telegrama
Cartea poştală
4.1 Ex. de redactare a unor texte utilitare respectând convenţiile date
Ex. scrise de verificare a capacităţii de aplicare a cunoştinţelor
însuşite
Activ. individuală
1 oră
Evaluare 1
II. NARAŢIUNEA. OR: 1.4,1.7,2.2,2.3,2.5,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2,4.3.
Naraţiunea
Text-suport: Amintiri din
copilărie de Ion Creangă
1.7
1.2
Ex. de evaluare a lecturii făcute de către colegi pe baza unei grile
Discuţii asupra evaluării lecturii
Grila de evaluare
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
100
Lectura textului
Descifrarea textului
- Noţiuni de vocabular
- Moduri de expunere
- Relaţia autonarator-personaj
3.2 Ex. de identificare a unor cuvinte şi expresii specifice
Ex. de sesizare a sensului cuvântului în context
Ex. de identificare a modului de expunere
Ex. de stabilire a autorului, naratorului, personajului şi a relaţiei
dintre aceştia
Activ. pe grupe Activ.
individuală
1 oră
Lectura aprofundată
- Opera epică; naraţiunea la
pers. I şi a III-a
- Procedee ale expresivităţii
- Mijloace de realizare a
umorului
- Argumentarea apartenenţei
textului la genul epic
- Redactarea unei compuneri
Copilărie
1.1
3.3
3.2
4.2
4.1
4.3
Ex. de identificare a principalului mod de expunere
Ex. de identificare a procedeelor de expresivitate
Ex. de precizare a mijloacelor de realizare a umorului
Ex. de argumentare a apartenenţei la genul epic
Ex. de alcătuire a planului de idei
Ex. de identificare a trăsăturilor unui personaj
Ex. de redactare a compunerii
Activ. frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
2 ore
Adaptarea la situaţia de
comunicare
- Formule specifice
dialogului
- Organizarea comunicării
orale
- Situaţii de comunicare
- Scopul comunicării
-
2.6
1.4
1.7
Ex. de identificare a interlocutorilor într-un dialog
Ex. de stabilire a formulelor specifice dialogului
Ex de precizare a scopului comunicării
Ex. de identificare a particularităţilor de organizare a comunicării
orale
Ex. de alcătuire a unor situaţii de comunicare
Activ. pe grupe 1 oră
Verbul – actualizare
definiţia
modul
timpul
persoana, numărul
conjugarea
verbe edicative, copulative,
3.1
2.3
Ex. de actualizare a cunoştinţelor despre verb
Ex. de recunoaştere a verbelor
Ex. de analiză a verbului
Ex. de recunoaştere a verbelor predicative, copulative şi auxiliare
Activ. pe perechi Activ.
frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
3 ore
101
auxiliare
Modurile personale
Modul imperativ /propoziţia imperativă
Modul conjuctiv
Modul condiţional-optativ /
propoziţia optativă
3.1
2.3
Ex. de identificare a modurilor verbului
Ex. de recunoaştere a caracteristicilor personale
Ex. de transformare, completare, alcătuire de propoziţii
Ex. de analiză a verbului
Activ. pe perechi
Activ. frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
3 ore
Modurile nepersonale
Modul infinitiv
Modul gerunziu
Modul participiu
Modul supin
Funcţiile sintactice
2.3
3.1
Ex. de recunoaştere a verbelor la moduri nepersonale
Ex. de stabilire a funcţiilor sintatice a verbelor la modurile
nepersonale
Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu cerinţe date
Ex. de scriere corectă a verbelor
Activ. pe perechi Activ.
frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
3 ore
Evaluare 1 oră
III. Subiectul operei literare OR: 1.6,1.7,2.1,2.3,3.1,3.2,3.3,3.4,4.1
Text-suport:
Sobieski şi românii de C.
Negruzzi
Lectura textului
Descifrarea textului
Vocabularul
Modurile de expunere
Timpul şi locul acţiunii
Personajele
1.4
2.5
2.2
4.1
4.2
3.2
Ex. de lectură corectă şi expresivă
Explicarea cuvintelor necunoscute
Ex. de determinare a sensului cuvintelor în contexte diferite
Ex. de evaluare a expresivităţii arhaismelor
Ex. de sesizare a rolului dialogului şi descrierii în naraţiune
Ex. de caracterizare sumară a personajelor
Activ. individuală
Activ. frontală
1 oră
Activ. pe grupe 1 oră
Momentele subiectului 3.2 Ex. de identificare a momentelor subiectelor Activ. frontală 1 oră
Povestire pe baza momentelor
subiectului
3.1
4.1
Ex. de redare orală şi scrisă a conţinutului prin povestire pe
momentele subiectului
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Relatarea 4.1
4.3
Ex de redactare a unor texte narative la pers. I şi a III-a Activ. individuală
1 oră
102
Substantivul .- actualizare 2.3
3.4
Ex. de recunoaştere a substantivului şi a categoriilor gramaticale
Ex. de recunoaştere a substantivelor articulate şi narticulate
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Substantive defective
Substantive colective
2.3
4.3
Ex. de identificare a substantivelor defective
Ex. de recunoaştere a substantivelor colective şi a sufixelor
specifice
Ex. de realizare a acordului dintre predicat şi subiectul exprimat
prin substantive colective
Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Cazurile şi funcţiile sintactice
ale substantivului
2.3
3.4
Ex. de recunoaştere a cazurilor şi funcţiilor sintactice
Ex. de alcătuire a unor propoziţii în care substantivul să aibă
diverse funcţii sintactice
Ex. de disociere a formelor de N. Ac. Şi G.D.
Ex. de scriere corectă a substantivelor cu ii/iii
Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Alte funcţii sintactice
Atributul în N.
Numele predicativ în Ac.
2.3
3.4
Ex. de identificare a funcţiilor sintactice
Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu funcţiile sintactice
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Scrisoarea 4.1
4.3
Ex. de sesizare a caracteristicilor scrisorii
Ex. de redactare a unor scrisori respectând convenţiile specifice
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Evaluare 1 oră
IV. EUL LIRIC. OR: 1.6,2.3,3.1,3.2,3.4,4.1,4.3
Text-suport: O, rămâi... de
Mihai Eminescu
Lectura textului
3.1
3.2
Ex. de lectură expresivă
Ex. de selectare a mărcilor eului liric
Ex. de înţelegere a relaţiei autor-eu liric
Vol. de poezii
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Opera lirică 3.1
3.2
Ex. de sesizare a trăsăturilor operei lirice
Ex. de selectare a imaginilor vizuale, auditive, dinamice şi
olfactive
Ex. de identificare a procedeelor expresive prin care se realizează
imaginea copilăriei
Activ. pe perechi Activ.
pe grupe
2 ore
Elemente de prozodie
Vers, strofă
Măsură, ritm, rimă
3.2 Ex de identificare a elementelor de versificaţie învăţate Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Pronumele – actualizare 2.3 Ex.de recunoaştere a pronumelor personale Activ. frontală 1 oră
103
3.4
4.3
Ex. de recunoaştere a cazului şi funcţiei sintactice a pronumelui
Ex. de ortografiere a pronumelor personale
Activ. individuală
Pronumele reflexiv 2.3
3.4
Ex. de disociere a pronumelui personal de cel reflexiv
Ex. de completare cu formele pronumelor reflexive cerute de
context
Ex. de identificare a cazului şi funcţiei sintactice
Activ. frontală
Activ. pe perechi
2 ore
Pronumele şi adjectivul
pronominal posesiv
2.3
3.4
Ex. de recunoaştere a formelor pronumelui posesiv după numărul
de posesori şi obiecte posedate; Ex. de construire a unor propoziţii
cu diferite funcţii sintactice ale pronumelui posesiv
Ex. de disociere a pronumelui posesiv de adjectivul pronominal
posesiv; Ex. cu ortogramele: sa/s-a; să-i; noştri, voştri
Activ. frontală
Activ. pe perechi
2 ore
Pronumele şi adjectivul
pronominal demonstrativ
2.3
3.4
Ex. de recunoaştere a pronumelor demonstrative de apropiere,
depărtare, identitate
Ex. de diferenţiere a pronumelor de adjectivele pronominale
Ex. de analiză morfo sintactică(pag. 111)
Activ. frontală
Activ. individuală
Activ. pe perechi
2 ore
Modurile de expunere 1.6
3.2
4.1
Ex. de redactare a unor texte folosind diferite moduri de expunere
Ex. de sesizare a dialogului şi descrierii într-o naraţiune
Ex. de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de
înheiere a unui dialog
Texte suport
Activ. individuală
Activ. pe perechi
2 ore
Evaluare 1 oră
V. DESCRIEREA LITERARĂ. OR: 1.1,1.2,2.3,3.2,3.3,3.4,4.2,4.3
Descrierea
Text-suport:
Amintiri dintr-o călătorie, de C.
Hogaş
Lectura textului
1.1
1.2
Ex. de receptare a textului
Ex. de stabilire a sensului unor cuvinte în context
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Descrierea 3.2 Ex. de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea unui tablou
Ex. de identificare a imaginilor vizuale, auditive, etc.
Activ. pe perechi Activ.
pe grupe
1 oră
Epitetul
Hiperbola
3.2
4.2
Ex. de identificare a figurilor de stil din text
Ex. de recunoaştere a sensului cuvintelor în contexte diferite şi de
evaluare a expresivităţii formelor arhaice şi regionale
Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Redactarea unei descrieri 4.2 Ex.de valorificare a posibilităţilor figurilor de stil învăţate Activ. individuală 1 oră
104
literare (tabloul)
Numeralul
Felul
Valoarea substantivală şi adjectivală
Funcţiile sintactice
3.4 Ex. de identificare a numeralelor Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu numerale care au valoare
substantivală şi adjectivală
Ex.de recunoaştere a funcţiilor sintactice
Activ. individuală Activ. pe perechi
1 oră
Numeralul colectiv
Numeralul fracţionar
3.4
4.3
Ex. de identificare a numeralelor colective şi fracţionare
Ex. de ortografiere a numeralului
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Adjectivul
Felul
Acordul cu substantivul
Funcţiile sintactice
3.4 Ex. de identificare a adjectivului
Ex. de completare cu forma corectă a adjectivului; Ex. de
identificare a adjectivelor derivate; Ex. de alcătuire a unor
enunţuri în care adjectivul are funcţia sintactică de atribut
adjectival şi nume predicativ
Activ. individuală
1 oră
Articolul demonstrativ
(adjectival)
Declinarea adj.
3.4
2.3
Ex.de identificare a articolului demonstrativ
Ex. de diferenţiere a omofonelor: cel/ce-l etc.
Ex. de declinare a adjectivului antepus şi postpus
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Gradele de comparaţie ale
adjectivului
Adjectivul fără grade de
comparaţie
3.4
3.3
Ex. de recunoaştere a adjectivelor la diferite grade de comparaţie
Ex. de valorificare a posibilităţilor expresive ale superlativului
absolut
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Evaluare 1 oră
VI. PORTRETUL. OR: 1.1,2.3,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2.
Text-suport:
Portretul lui Ştefan cel Mare
Fragment de Grigore
Ureche
Fragment din Fraţii Jderi de M. Sadoveanu
Lectura fragmentului
1.1
3.1
Ex. de lectură
Ex. de sesizare a elementelor lexicale arhaice şi a rolului lor în
realizarea descrierii
Ex. de identificare şi de argumentare a modului de expunere
folosit
Activ. frontală
Activ. pe perechi
1 oră
Portretul ca tip de descriere 3.2
4.2
Ex. de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului; Ex.
de selectare a fragmentelor care cuprind trăsăturile domintorului
Activ. pe grupe 1 oră
105
Portretul fizic
Portretul moral
privind: aspectul fizic, vestimentaţia , calităţile şi defectele,
gesturile
Antiteza şi rolul ei în realizarea
portretului
3.2
4.1
Ex. de identificare a procedeelor artistice folosite în realizarea
portretului
Ex. de caracterizare a unui personaj din lectura suplimentară
Text-suport:
Un om năcăjit de Mihail
Sadoveanu
Activ. individuală
1 oră
Adverbul
Clasificare
Adverbe provenite din alte părţi de vorbire
Substantivizarea adverbului
Funcţii sinctactice
3.4 Ex. de recunoaştere a adverbelor
Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu adverbe provenite din alte părţi
de vorbire
Ex. de identificare a funcţiilor sintcatice
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Gradele de comparaţie ale
adverbelor
Construcţii cu valoare de
substantiv absolut
2.3 Ex. de identificare a gradelor de comparaţie a adverbelor
Ex. de redare expresivă a superlativului absolut
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Prepoziţia:
Felul prepoziţiei
Regimul cazual
3.4 Ex. de recunoaştere a prepoziţiilor simple şi compuse
Ex. de folosire a prepoziţiilor cu Ac., G., D.
Ex. de folosire a prepoziţiilor care cer G. de adverbe; Ex. de
recunoaştere a prepoziţiilor care provin din alte părţi de vorbire
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Conjuncţia
Conjuncţiile coordonatoare şi
subordonatoare
3.4 Ex. de recunoaştere a conjuncţiilor
Ex. de completare a unor enunţuri
Ex. de construire a unor enunţuri cu conjunţii date, Ex. de folosire
a prepoziţiilor, conjuncţiilor şi adverbelor
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Interjecţia
Interjecţia de adresare
Interjecţia predicativă
Funcţii sintactice
Punctuaţia
3.4 Ex. de identificare a interjecţiilor
Ex. de identificare a interjecţiilor cu funcţie sintactică
Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu diferite tipuri de interjecţie
Ex. de folosire corectă a punctuaţiei interjecţiei
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Evaluare 1 oră
VII. SCHIŢA. OR: 1.2,1.6,2.3,2.5,2.6,3.1,3.2,3.3,3.4,4.1,4.3
106
Text-suport: D-l Goe... de I.L.
Caragiale
1.2
3.2
Ex. de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral
Ex. de lectură expresivă
Volumul de schiţe
Activ. individuală
1 oră
Descifrarea textului
Fonetică şi vocabular
Moduri de expunere
3.2
3.3
Ex. de identificare a formelor incorecte şi a regionalismelor
Ex. de precizare a sinonimelor şi antonimelor
Ex. de identificare a modurilor de expunere
Dicţionare
Activ. pe grupe
1 oră
Lectură aprofundată
Secvenţele textului
Locul şi timpul acţiunii
Succesiunea întâmplărilor
Elemente de limbaj şi comportament
3.1 Ex. de sesizare a felului în care se combină în text diferite moduri
de expunere
Ex. de identificare a ordinii logice şi cronologice a textului
Ex. de sesizare a elementelor de limbaj şi de comportament
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
Lectură aprofundată
Personajele
Schiţa (argumentare prin actualizare)
3.1
4.1
Ex. de caracterizare a personajelor
Ex.de prezentare a unor puncte de vedere
Ex. de evidenţiere trăsăturilor personajelor
Ex. de identificare a trăsăturilor schiţei Ex. de argumentare a apartenenţei textului la genul epic
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
Interpretarea textului
Planul de idei
Personajul principal
Dialogul
3.1
3.2
Ex. de comentare a textului literar pe baza planului
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Vorbirea directă
Vorbirea indirectă
1.6
2.5
2.6
Ex. de identificare a modurilor de expunere
Ex. de transformare a unui text dialogat în povestire şi invers
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
Sintaxa propoziţiei
2.3
3.1
Ex. de actualizare a cunoştinţelor despre propoziţie
Ex. de identificare a părţilor de propoziţie
Ex. de recunoaştere a felului propoziţiei după diferite criterii
Activ. frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
Predicatul
Predicatul verbal
Predicatul nominal
Verbele copulative
2.3
3.1
Ex. de identificare a predicatului verbal
Ex. de identificare a verbelor copulative şi predicative; Ex. de
completare, de recunoaştere; Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu
tipul de predicat indicat
Ex. de analiză morfosintactică
Activ. frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
107
Numele predicativ
Subiectul Actualizare
2.3 3.4
Ex. de recunoaştere a subiectului Ex. de alcătuire a unor propozăţii cu subiecte date
Activ. pe grupe 1 oră
Felurile subiectului
Subiectul exprimat
Subiectul neexprimat
Propoziţii fără subiect
2.3
3.4
Ex. de identificare a tipurilor de subiecte
Ex. de analiză morfosintactică
Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Acordul predicatului cu
subiectul
1.3
2.3
3.4
Ex. de realizare a acordului predicat-subiect
Ex. de corectare a dezacordurilor
Activ. frontală
Activ. individuală
2 ore
Cum povestim
4.1
4.2
4.3
Ex. de alcătuire aunor texte narative cu respectarea ordinii logice
şi cronologice
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Evaluare 1 oră
VIII. PASTELUL.OR: 1.2;3.1;3.2;3.4;4.2.
Text-suport:
Mărţişor de I.Pilat
Lectură expresivă
Exerciţii de vocabular
1.2
3.1
Ex. de descifrare a textului
Ex. de sesizare a sensului cuvintelor în context
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Lectură aprofundată
Procedee expresive
Metafora (familiarizare)
3.2
4.2
Ex. de identificare a imaginilor poetice
Ex. de sesizare a elementelor descrierii poetice
Ex. de recunoaştere a metaforelor
Ex. de identificare a elementelor de versificaţie învăţate
Activ. pe grupe Activ.
pe perechi
1 oră
Pastelul ca specie a genului liric
3.2
Ex. de sesizare a caracteristicilor pastelului
Ex. de selectare a versurilor în care sunt exprimate sentimentele
poetului generate de schimbările din natură
Activ. pe grupe 1 oră
Atributul
Atrbutul adjectival
Atributul substantival
Atributul apoziţional
3.4
Ex. de recunoaştere a atributelor învăţate
Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu atribute adjectivale şi
substantivale cu valoare expresivă
Ex. de analiză morfosintactică
Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Atributul pronominal 3.4 Ex. de recunoaştere a atributelor pronominale în diferite cazuri Activ. individuală 1 oră
108
Ex. de completare a unor propoziţii cu atribute pronominale
potrivite
Atributul verbal
Atributul adverbial
3.4 Ex. de identificare a atributelor verbale şi adverbiale; Ex. de
alcătuire de propoziţii cu atribute exprimate prin verbe la diferite
moduri nepersonale
Ex. de construire a unoe enunţuri în care atribute diferite să aibă
acelaşi termen regent
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Evaluare
1 oră
IX. FABULA.OR: 1.1;1.6;1.7;3.2;3.4;4.1
Text-suport:Bivolul şi coţofana
de George Topârceanu
1.1
3.2
Ex. de lectură expresivă pe roluri
Ex. de relatare la persoana a III-a
Ex. de alcătuire a planului de idei
Activ. frontală
1 oră
Fabula ca specie a genului epic 3.2
4.1
Ex. de identificare a caracteristicilor fabulei
Ex. de identificare a tipurilor umane reprezentate de personaje
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Structurarea răspunsurilor de
tipul întrebare-răspuns
1.6
1.7
Ex. de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi încheiere a
unui dialog
Ex. de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi
de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat
Activ. pe perechi 1 oră
Complementul
Compl.circ. de loc
Compl. circ de timp
Compl. circ. de mod
3.4
Ex. de identificare a complementelor învăţate
Ex. de exemplificare a complementelor circumstanţiale exprimate
prin diferite părţi de vorbire
Ex. pag. 208
Activ. individuală
Activ. pe perechi
1 oră
Complementul direct 3.4 Ex. de stabilire a regentului complementului direct; Ex. de
recunoaştere a complementului direct; Ex. de completare cu părţi
de vorbire diferite care să aibă funcţia de complement direct; Ex.
de diferenţiere a complementului direct de subiect şi de nume
predicativ
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Complementul indirect 3.4 Ex. de identificare a complementului indirect exprimat prin părţi
de vorbire în cazuri diferite; Ex. de construire a unor propoziţii cu
complement indirect; Ex. de analiză a complementelor
necircumstanţiale
Activ. frontală
Activ. individuală
Activ. pe grupe
1 oră
109
Evaluare 1 oră
X. LITERATURA POPULARĂ. OR: 1.1;1.2;2.3;3.2;3.4;4.1;4.3.
Doina populară
Text suport: Doina din vol.
Poesii populare ale românilor
de Vasile Alecsandri
Lectură expresivă
1.1
Ex. de lectură expresivă
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Doina ca specie a genului liric
popular
3.2
3.4
Ex. deb identificare a categoriilor morfologice cu rol în
structurarea textului liric
Ex. de sesizare a trăsăturilor operei lirice populare; Ex. de
identificare a figurilor de stil
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Aplicaţii pe texte noi
Elemente de versificaţie
3.2
3.4
Ex. de precizare a textului şi a speciei pe texte date
Ex. de vresificaţie, Ex. de vocabular
Texte suport
Activ. pe grupe
1 oră
Balada populară
Text suport: Toma Alimoş
Lectura textului
1.1
3.2
Ex. de lectură şi vocabular
Ex. de redare a conţinutului
Activ. frontală
1 oră
Momentele subiectului 3.2 Ex. de identificare a momentelor subiectului într-o naraţiune
Ex. de selectare a secvenţelor descriptive şi dialogate
Activ. frontală
Activ. pe grupe
1 oră
Balada ca specie a epicii
populare
Tipuri de balade
3.2
4.1
Ex. de recunoaştere a genului şi a speciei
Ex. de caracterizare în antiteză a personajelor
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Sintaxa frazei
Fraza
Felul propoziţiilor
2.3
3.4
Ex. de alcătuire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate
Ex. de identificare a părţilor de propoziţie
Ex. de construire a unor fraze
Activ. frontală
Activ. individuală
1 oră
Propoziţia regentă
Elementul regent
Coordonarea şi subordonarea
Algoritmul da analiză a
frazei
2.3
4.3
Ex. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării
şi subordonării
Ex. de aplicare a topicii normale în frază
Ex. de delimitare a propoziţiilor din frază
Activ. pe perechi Activ.
individuală
1 oră
Ştirea. Anunţul 4.1 Ex. de recunoaştere a acestui tip de compuneri
Ex. de redactare a unor texte publicistice
Activ. individuală
1 oră
110
PROIECT DIDACTIC
Data:
Şcoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba română
Subiectul: Verbul Tipul lecţiei: de actualizare a cunoştinţelor
Obiective operaţionale
a) cognitive:
- sǎ identifice verbele în diferite enunţuri;
- sǎ recunoască timpul, persoana şi numărul verbelor;
- sǎ ortografieze diferite forme verbale;
b) afective:
- sǎ manifeste spirit de competiţie şi colegialitate;
c) relaţionale şi sociale
- să întreţină contacte amicale cu colegii.
Resurse:
a. procedurale
- strategii de învăţare: activitatea frontală, activitatea în perechi, activitatea independentă.
- metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, ciorchinele, explicaţia, problematizarea, învǎţarea prin cooperare, exemplul.
b. materiale: manualul, fişe de lucru.
c. Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul: 50 minute.
BIBLIOGRAFIE:
Programa şcolarǎ pentru clasa a V-a, Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
111
Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, ed. Paralela 45, 2001;
Elena Simionică, Fănica Bogdan, Gramatica prin joc, ed. Polirom, 1998;
Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993 Tipuri de evaluare: coevaluarea, evaluarea formativă combinată.
SCENARIUL DIDACTIC
I. Asigurarea climatului (3') Se notează absenţele şi se asigură cele necesare desfăşurării activităţii.
II. Captarea atenţiei (4') elevilor pentru activitatea didactică ce urmează se face prin prezentarea următoarelor versuri lacunare:
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-………………
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Elevii vor completa versurile cu cuvintele cele mai potrivite, precizând ce părţi de vorbire sunt cuvintele pe care le-au adăugat ei.
III. Prezentarea noilor conţinuturi şi a sarcinilor de învăţare (1')
Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei, precizându-se apoi competenţele specifice.
IV. Dirijarea activităţii şi obţinerea performanţei (30')
Pornind de la textul scris pe tablă se defineşte verbul, iar elevii vor formula enunţuri în care verbul arată starea sau existenţa. Se solicită
elevilor să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi
modifică forma.
Elevii vor primi următoarea fişă de lucru, pe care vor lucra individual, timp de 10 minute.
Fişă de lucru - 1
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au
dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
112
Verbul Timpul Persoana Numărul
Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.
Se face corectarea frontală a muncii independente, după care se poartă discuţii pe marginea textului (figuri de stil, sinonime, tipuri de
propoziţii).
Elevii vor lucra în perechi, timp de 8 minute următoarea fişă:
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I
singular
Persoana a II-a singular Persoana a III-a plural
scriu
merg
am cântat
vorbeam
ştiu
voi coborî
lucrai
plecasem
Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele variante
din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
113
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
V. Asigurarea feedbackului şi evaluarea (8')
Asigurarea feedback-ului are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat, prin aprecieri verbale.
Se scriu pe tablă următoarele proverbe:
Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.
Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.
Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.
Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.
Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')
Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele trei proverbe.
Subliniază verbele.
Se dau explicaţiile necesare.
Schema tablei
„Dimineaţă m-am sculat
Şi pe faţă m-am spălat.
Ceai şi brânză am mâncat,
Cu haina m-am îmbrăcat
Şi la şcoală am plecat.”
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Perosană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Alege varianta corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
114
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
Fişă de lucru 1
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au
dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul Timpul Persoana Numărul
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I
singular
Persoana a II-a singular Persoana a III-a plural
scriu
merg
am cântat
vorbeam
ştiu
voi coborî
lucrai
115
plecasem
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-………………
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Astazi vom
- identifica verbele în diferite enunţuri;
- vom recunoaşte timpul, persoana şi numărul verbelor;
- vom ortografia diferite forme verbale;
defineşte verbul,
să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi
modifică forma.
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Perosană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Fişă de lucru 1 - 10 min
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au
dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul Timpul Persoana Numărul
stătea trecut III sg
A ridicat Trecut III Sg
Credea Trecut III Sg
Va decurge Viitor III sg
116
Au dat Trecut III Sg
A uitat Trecut III Sg
ştie Prezent III Sg
Caută Prezent III sg
Vrea Prezent III sg
- figuri de stil: comparaţia, personificarea
- sinonime: amăgire – iluzie; lumea - mulţimea
- tipuri de propoziţii – afirmative, negative, enunţiative, inetrogative
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I
singular
Persoana a II-a singular Persoana a III-a plural
scriu
merg
am cântat
vorbeam
ştiu
voi coborî
lucrai
plecasem
Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele
variante din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
Se scriu pe tablă următoarele proverbe:
Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.
Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.
Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.
Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.
Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.
117
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')
Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele t rei proverbe.
Subliniază verbele.
118
PROIECT DIDACTIC
Data:
Clasa: a VI-a
Scoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Obiectul: Limba şi literatura românǎ
Subiectul: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: predare – învǎţare
Obiective operaţionale
1Să citească expresiv un text liric în versuri;
Să observe modul de organizare a discursului liric în poezie;
Să identifice figuri de stil în poezie;
Să sesizeze prezenţa eroului liric în poezie;
Să identifice în text elementele de versificaţie a textului liric;
ă formuleze mesajul, ideile şi sentimentele în poezie;
Să identifice trăirile şi sentimentele transmise de poezie;
Să manifeste interes pentru studierea operei lui M.Eminescu.
Metode şi procedee: Lectura expresivă, cinquain, demonstrarea, argumentarea, conversaţia ghidată, Întocmirea conspectului de reper,
portofoliul.
Mijloace şi materiale: Fişe, planşa „Opera lirică”, tabla , markere, carioca
Strategii didactice: inductiv-semialgoritmice
Forma de organizare: frontal – individualǎ
Durata: 45 minute
119
DESFǍŞURAREA ACTIVITǍŢII
Secvenţa
lecţiei
Ob
iec
tiv.
Strategii
didactice.
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor.
Evalu
area.
1.
I. Momentul
organizator.
II.Introduce-rea
în temă.
2.
3.
Conversa
ţia ghidată
4. 1. Salutarea clasei.
2. Captarea atenţiei. (Tălmăcirea mottou-
lui)
MOTTO:
„A crea înseamnă a nimici moartea”
/R.Roland/
Recunoaşteţi copilul din fragmentul citit: (
p. 168, „Despre copilărie”)
A fost odată un copil . Care a fost prieten
cu Codrul, cu crîngurile, cu poienile, cu
rîurile şi lacurile acestuia. Codrul l-a crescut
de mic, l-a legănat, i-a spus poveşti, i-a fost
părtaş la multe din jocurile sale.
Cînd a mai crescut , părinţii l-au dus într-
un oraş departe, unde a umblat pe la şcoli,
la care a deprins să citească şi să scrie, unde
5.
Acea persoană ,care crează şi-şi lasă ca
moştenire creaţiile sale urmaşilor
,devine nemuritoare. Omul moare nu
atunci , cînd trupu-i este îngropat în
pămînt, ci atunci , cînd este uitat de
toţi. Toţi oamenii de creaţie sunt vii
prin operele sale păstrate şi transmise
secole de-a rîndul din generaţie în
generaţie.
6
120
III.Anunţa-rea
temei noi
Lucru în grup.
Cinquain.
a învăţat multe lucruri minunate. Apoi a
trecut şi prin alte oraşe .
Într-o zi, după mai mulţi ani, cînd s-a
întors în pădurea dragă, de care îi era dor şi
pe care a visat-o mereu,
aceasta n-a mai recunoscut , în omul
matur care devenise între timp, copilul
de odinioară. Era doar cineva care
semăna , într-un fel , puţin de tot cu fiinţa
alintată de freamătul de frunze al pădurii ,
care asculta cum creşte şi tresare mugurul
sus pe ram ca să facă loc frunzei...
Plecase atunci rîzînd , ca acum să
găsească o pădure într-un fel străină. Dar
poate nu ea, poate el era altul?! Poate nu ea,
ci el era cel care se schimbase?!
Dar pădurea îi era în continuare dragă: pe
cărările ei, pe sub bolţile ei, pe malurile
apelor ei, undeva pe aici îi rămăsese
copilăria...
Se anunţă tema nouă, obiectivele
operaţionale.
Pe 4 foi A4 este decupat chipul lui
M.Eminescu, iar mai jos condiţiile metodei
Cinquain:
1. Subiectul : Eminescu;
2. 2 adjective care descriu subiectul;
3. 3 verbe care exprimă acţiune;
4. Un enunţ din 4 cuvinte ce exprimă
sentimentul faţă de subiect;
5. 1 cuvînt ce exprimă esenţa
subiectului.
Elevii îl recunosc pe marele poet român
Mihai Eminescu.
Gr.I :
Eminescu
Cuminte , iubitor;
A plîns , a regretat, a iubit;
Ai cîntat mereu al naturii cor;î
Maestru.
Gr.II:
Eminescu;
Lucitor, fermecător;
Visezi , dăinuieşti, luminezi;
Versul tău e nemurire;
Geniu.
Evaluare
a
frag-
mentară
121
IV.Studierea
temei noi.
O1
O2
O7
O8
Audierea
Conver-
saţia ghidată
(Cît elevii lucrează , răsună cîntecul lui
I.A.Teodorovici”Eminescu”)
Opera pe care o vom studia astăzi este
elegia „O , rămîi...”. Această poezie a fost
publicată pentru prima dată în anul 1879, la
1 februarie, în revista „Convorbiri literare”.
Prima audiţie a aceste lucrări o veţi primi-o
de pe banda audio . Vă rog să închideţi
ochii şi să pătrundeţi cît mai adînc în esenţa
şi miracolul aceste poezii.
- V-a plăcut poezia?. Argumentaţi
răspunsul.
- Ce v-a impresionat în mod deosebit?
- Ce stare de spirit v-a provocat
lectura poeziei?
Cum vă pare lexicul poeziei?
Din ce gen literar face parte această operă?
(Pe tablă se afişă o planşă cu definiţia
operei lirice şi caracteristicile acesteia)
Opera lirică este opera în care autorul
prezintă în mod direct gîndurile şi
sentimentele sale.
Gr.III:
Eminescu;
Etern, îndrăgostit;
Iubeşte, compune, suferă;
Poetul trăieşte în inimile noastre
Luceafăr.
Gr.IV.
Eminescu;
Nemuritor, sfînt;
A visat , a creat, a iubit;
Poetul a iubit şi a fost sfînt;
Rege.
(Elevii îşi exprimă părerile proprii)
Jale, tristeţe, melancolie.
În poezie predomină cuvinte din
vocabuilarul fundamental al limbii
române.
Din genul liric.
V.Dirijarea
instruirii
O1
Lucrul în
grup.
Concluzie: Poezia „O, rămîi...” exprimă
direct sentimentele de nostalgie , tristeţe şi
durere pe care poetul le simte profund ,
Gr.I. p.1:
În acest text autorul îşi exprimă trăirile
sale fericite din timpul copilăriei pe
122
VI.Sintetiza-
rea
O2
O7
O8
O4
Demon-
strarea.
Argumen
tarea
Concluzionare
a
Întocmi-
rea
conspectului
de reper
Audierea
ducînd dorul fericirii trăite în anii copilăriei
petrecute n mijlocul naturii.
Din ce specie a genului liric face parte
această operă?
Elegia este o specie a genului liric în care
poetul îşi exprimă direct sentimentele de
tristeţe metafizică , de nostalgie, de regret ,
într-o gamă ascendentă, mergînd de la
melancolie la nefericire.
Argumentaţi.
Iar acum vă îndemn să vă relaxaţi puţin, să
închideţi ochii şi să ascultaţi această elegie
sub formă de romanţă
Mai cunoaşteţi poezii de ale lui
M.Eminescu care sunt puse pe note?
Ascultînd unele din aceste romanţe şi
creîndu-vă o atmosferă favorabilă pentru
meditaţii profunde vă chem reflectaţi, să
descoperiţi , să argumentaţi şi să vă adresaţi
marelui poet al întregului neam român.
Aprecierea elevilor
1. Fişa biobliografică a lui
cînd era în sînul naturii, al frumuseţiişi
liniştii şi totodată îşi exprimă
sentimentele de regret şi jale din
prezent cînd este matur şi „nu poate
înţelege acea pădure”, unde a copilărit
cîndva.
Gr.II ,p.2,3.
Prezenţa pers. I: te iubesc, eu ştiu să
le ascult, te asemăn, eu te fac, eu te
văd, asupra-mi, şuieram, ş-am ieşit , m-
aş întoarce, n-o mai pot.
În text apar două voci , expresii ale
eului liric: a pădurii care cheamă, de-a
lungul întregului text, urmărind
evoluţia tristă a protejatului –iubit
plecat în lume, şi a omului artist trecut
prin această tristă experienţă pe care-l
cuprinde meditaţia amară asupra
curgerii ireversibile a timpulii, care-l
îndepărtează de pădure , adică de
perioada cea mai frumoasă a vieţii,
copilăria.
Gr.III.,p.4,5:
Perspectivă subiectivă:
Toate trăirile şi sentimentele sunt
redate de eul liric în mod direct.
Ipoteştii , locul copilăriei , l-a
dezmerdat şi l-a fermecat pentru
eternitate cu şoapta pădurilor.
Figurile de stil:
Repetiţia verbului la imperativ”rămîi”
– dă muzicalitate textului;
Evaluare
a
frag-
mentară
123
VII.Tema
p/acasă
O3
Lucrul în grup
Constata-
rea
Argumen
tarea
M.Eminescu;
2. De memorat poezia.
3. Lectura expresivă a unei poezii la
alegere :Codrule, codruţule, Lacul,
Povestea codrului.
4. Identificaţi asemănările şi
deosebirile dintre poezia „O,
rămîi...” şi poezia aleasă.
Simbolul pădurii- nu numai simbolul
naturii , dar şi a copilăriei, a legăturii
cu natura,
Personificarea: accentuiază relaţia
dintre om şi cadrul natural care l-a
format.
Adresarea patetică;
Epitet dublu: ochi negri şi cuminţi;
Metafora: „Al iubirii întuneric”.
Gr.IV. p.6,7:
Versificaţia:
O-ră-mîi-ră-mîi –la –mi-ne
Te-iu-besc-a-tît-de-mult
a-le-ta-le-do-ruri –toa-te
Nu-mai-eu-ştiu-să-le-as-cult.
Poezia este alcătuită din 7 catrene;
Măsura versului : 8-7 silabe.
Ritmul:troheu;
Rima încrucişată,
Moduri de expunere:
-Monologul – care este ,de fapt,I parte
a poeziei . Acest monolog reprezintă
gîndurile cele mai intime ale poetului,
care este emoţionat de vîrsta fericită a
copilăriei petrecute în mijlocul naturii.
Poetul imaginează monologul ,
deoarece este sigur că şi pădurii îi este
dor de el, la fel cum emoţia şi dragostea
lui pentru natura din copilărie sunt
profunde şi veşnice.
- Descrierea : în al umbrei întuneric,
prin vuietul de valuri, prin mişcare
124
O5
O6
O6
O8
naltei ierbi...
Această operă este o elegie :
(Elevii scriu definiţia în caietele de
reguli)
Poezia are accente meditative ,
filozoficeprivind scurgerea ireversibilă
a timpului.
(Se imprimă la casetofon romanţa „O,
rămîi...”
La steaua, Somnoroase păsărele, Pe
lîngă plopii fără soţi, De-or trece anii,
De-aş avea, Dorinţa, Şi dacă, De ce nu
vii?
Gr.I Identificaţi din text cuvinte care se
referă la la spaţiul şi timpul evocat în
operă.
Spaţiu: Spaţiul mirific( minunat) –
pădurea simbolizează natura, liniştea,
puritatea sufletească.
Timpul: În poezie am determinat
planurile temporale trecut- prezent,
care simbolizează stările inferioare ale
poetului, acelea de fericire – nefericire.
Gr.II. Identificaţi tema poeziei.
Tema: Relaţia om-natură, privită din
perspectiva unei afecţiuni profunde
care i-a unit pe cei
doi.Gr.III.Identificaţi ideea poeziei:.
Ideea comuniunii ( unirii) sufletului
inocent (pur) cu pădurea , simbol al
naturii văzute ca spaţiu al purităţii, al
frumuseţii şi al visului.
Apre-
cierea
lucrului
în grup
125
Gr.IV. Alcătuiţi cîte un catren
„Adresare către Eminescu”
(Catrenele se anexează)
1. Cu versul tău fierbinte
Şi cu priviri departe
Mi-ai strplucit în minte
O dragoste de carte.
2. O, rege-al poeziei,
Tu n-ai murit, stăpîne,
Căci poezia-ţi vie
E-n ziua cea de mîine.
3. Eminescu, stea curată,
Vino şi la mine-o dată
Să vorbim o veşnicie
Despre sfînta poezie.
4. Eternă stea strălucitoare !
Luceafăr blînd , nemuritor,
Nectar de vis, de dulce floare
Şi cuget frămîntat de dor!
5. Poetul a iubit şi-a pătimit
Ca un copil poetul a iubit,
Femeie preafrumoasă a iubit
Şi-a pătimit , şi-n lacrimi a trăit.
6. Îţi aduc, poete drag,
Versuri dulci din astă sală
De la noi, copii umani
Ce suntem de la Rîşcani
Dorul să ţi-l potoleşti
Şi mereu să-ntinereşti.
7. Rege-al poeziei noastre
Eminescu, poet sfînt,
Cînd Luceafărul răsare
El revine pe Pămînt.
8. Ai cules ca o albină
Tot ce-i dulce şi amar...
Ai semănat versuri senine
La umbra teiului secular.
126
PROIECT DIDACTIC
Data:
Unitatea: Şcoala cu clasele I-VIII “Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
(întocmirea planului simplu)
Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi, dobândirea de noi
cunoştinţe
Obiective generale: perfecţionarea deprinderilor de a întocmi planul
simplu al unei opera literare în proză care are un
subiect prezentat într-o ordine cronologică
Scopul lecţiei: dezvoltarea priceperii de a determina corect fragmen-
tele din care să extragă ideile principale
Obiective operaţionale:
O1- să citească cursiv şi expresiv un text
O2- să cunoască scrisul figurat al unor cuvinte şi al unor pro- nunţii populare şi regionale
O3-să povestească oral întâmplările prezentate, deci să dezvol-te fiecare idée principală
O4- să folosească în exprimarea lor cât mai multe “moldove-nisme” şi construcţii expresive, care dau atâta farmec Amintirilor
O5- să deruleze firul narativ, descoperind în text zicale şi ex-presii populare prin care autorul provoacă râsul
O6- să povestească oral conţinutul fragmentului, exprimându-se clar, coerent, folosind cât mai mult cuvinte din text şi demonstrând că şi-au însuşit vocabularul unic al marelui nos-tru povestitor
Metode şi procedee: conversaţia, lectura explicativă şi interpretativă,
munca individuală , explicaţia, demonstraţia
Mijloace şi materiale: manualul, opera “Amintiri din copilărie” de
Ion Creangă
Forma de organizare: frontal- individuală
Strategii didactice: inductiv- semialgoritmice
Durata: 50 minute
127
SCENARIUL DIDACTIC
Nr.
crt.
Evenimente ale
instruirii
Activitatea
propunătorului
Activitatea elevilor
1. Captarea atenţiei Voi accentua aprecierea făcută de
G. Ibrăileanu marelui nostru povestitor:
”Creangă este un Homer al nostru.”
2. Enunţul obiectivelor Ne vom apri asupra unor aspecte ale expri-
mării orale şi scrise. La sfârşitul orei veţi demonstra că
aveţi formare deprinderile de a alcătui planul simplu al
unie opere literare cu un fir narativ.
3. Reactualizarea
cunoştinţelor
- Cine a scris opera “Amintiri din copilărie”?
- Ce este ca specie literară această operă?
- Care este geneza operei?
- Ce reprezintă satul Humuleşti pentru
Creangă?
- Câte părţi cuprind Amintirile?
- În care capitol încadraţi fragmentul din
manual?
Verifică apoi tema.
- La ce persoană se face povestirea?
- Care-i relaţia autor- povestitor- personaj?
… Ion Creangă
- Ca specie literară această operă este un
roman al copilăriei, un roman memoria-
listic.
- Vor reliefa faptul că, numai la îndemnul lui
Eminescu, a scris această operă.
- Vor prezenta câteva personaje memo-
rabile ale Amintirilor, dând citate semni-ficative pentru
caracterizarea lor.
- Fragmentul reprodus în manual repre-
zintă începutul primului capitol din
“Amintiri din copilărie”(opera cuprinde
patru capitole).
- Citind cu atenţie fragmentul, vor remar-
ca că în “Amintiri din copilărie” autorul
este prezent nu numai ca narator, dar şi ca personaj care
ia parte la întâmplările
evocate.
- Vor citi tema şi se vor face observaţiile necesare.
4. Prezentarea noului
conţinut şi a sarcinilor de
- Citiţi pe fragmente textul din
“Amintiri din copilărie” şi formulaţi ideile principale din
Elevii vor citi cursive,coerent, vor delimit-
ta fragmentele şi vor stabili planul simplu:
128
învăţare, dirijarea învăţă-
rii şi obţinerea performan-
ţei
fiecare fragment.
Voi scrie la tablă:
“Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
-planul simplu
Vor fi solicitaţi mai mulţi elevi să formuleze
ideile principale din fiecare fragment, iar formulările cele
mai corecte vor fi scrise în
caiete şi pe tablă.
Voi pune apoi elevii să dezvolte fiecare
idée principală, realizând astfel povestirea
orală.
1. Aşezarea satului Humuleşti
(“Satu… Bejenii”)
2. Hărnicia humuleştenilor (“Ş-apoi…
cinste satului lor.”)
3. Şcoala vrednicului părinte Ioan
(“Şi părintele… fricos şi de umbra mea.”)
4. Smărăndiţa popii, cea dintâi şcolăriţă
(“Şi cea dintâi … nebunii”)
5. “Calul Bălan” şi “Sfântul Niculai, daru-
rile de şcoală nouă.”
(“Însă părintele… dacă se poate.”)
6. Rostul darurilor şi pedepsirea Smărăn-
diţei
(“Bâdiţa Vasile… de sărea cămeşa de pe
dânsa.”)
7. Îmblânzirea copiilor speriaţi de “Calul
Bălan” şi de “Sfântul Niculai”
(“Noi… pocitanie”)
8. Bădiţa Vasile, auzind că va trece Vodă
prin sat, îi scoate pe elevi la clacă
(“Într-una din zile… din toate părţile.”)
9. Bădiţa Vasile este luat la oaste cu
arcanul
(“Pe bădiţa… ca dânşii.”)
5. Dirijarea învăţării- formarea
de priceperi şi deprinderi
Când vom întâlni în text anumite construcţii
voi cere elevilor să le explice.
Ex. Explicaţi înţelesul următoarelor construc-
ţii:
“sat…întemeiat în toată puterea cuvântului”
“gospodari tot unul şi unul”
“ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica”
“plângea… de sărea cămeşa de pe dânsa”
Elevii îşi vor da seama ce înţeles au aces-
te construcţii, din contextual în care apar
… sat mare
… de frunte, aleşi
… veseli, gospodari, harnici
… plângea în hohote, cu zece rânduri de
129
“oameni fără căpătâi”
- Cum este realizată atmosfera de voie bună?
lacrimi
… nerealizaţi, neisprăviţi
Elevii vor identifica pe text anumite
îmbinări şi jocuri de cuvinte ( expresii
populare amuzante, exprimări ironice,
caracterizări pline de umor).
“… ruşinos şi fricos şi de umbra mea”-
caracterizare ironică
“Păcatul ei, sărmana!”
“a mâncat papara”
“… drăguţul de biciuşort” etc.
6. Tema pentru acasă a) Realizarea rezumatului prin dezvoltarea
planului de idei
b) Repovestirea conţinutului cu folosirea
unor cuvinte şi expresii din text: “fără căpă-
tâi”, “întemeiat”, “suveică”, “holtei”, “pri-
zărit”, “zgâtie”, “pravilă”, “pocinog”, “poci-
tanie”, “tragere de inimă”, “drăguţ de bicişor”
c) Dezvoltarea unei idei sub forma unei
compoziţii.
Elevii notează tema.
130
PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE EXTRASCOLARA
DATA:
CLASA: a V a
NR. DE ELEVI (PREZENTI/INSCRISI): 25
DISCIPLINA: Limba si literatura romana
SUBIECTUL LECTIEI: INTALNIRE CU SCRIITORUL………
TIPUL LECTIEI: COMUNICARE – insusire de noi cunostinte
OBIECTIVELE ACTIVITATII:
o sa cunoasca opera scriitorului invitat;
o sa urmareasca atent, auditiv si vizual, actiunea povestirii din lectura autorului;
o sa stie sa poarte un dialog pe o tema literara
o sa inteleaga creatia literara sis a citeasca multa literatura;
o sa aiba curajul de a face propuneri substantiale in vederea imbunatatirii tematicii literaturii pentru copii;
o sa iubeasca in mod deosebit cartea si s-o pretuiasca.
STRATEGIA DIDACTICA: de a-l cunoaste personal si de a afla cat mai multe date despre viata si opera scriitorului
respectiv
METODE SI PROCEDEE: conversatia, lectura explicative, dialogul, convorbirea, problematizarea
MIJLOACE SI MATERIALE: diapozitive, imagini legate de viata si opera scriitorului invitat
FORMA DE ORGANIZARE: frontal- individuala
STRATEGII DIDACTICE: inductiv – semialgoritmice
DURATA: 45 minute
BIBLIOGRAFIE: Programa scolara
131
DESFASURAREA LECTIEI
Evenimente
instructinale
Activitatea propunatorului Activitatea elevilor Metode si
procedee
Mijloace si
materiale
Moment
organizatoric
Captarea atentiei
Anuntarea temei
si a obiectivelor
Prezentarea
continutului
Profesorul asigura conditii ergonomice
pentru buna des-fasurare a orei de limba
si literatura romana.
Profesorul discuta la ora de lectura cu
elevii ca va invita pe scriitorul X , cu
scopul ca acestia sa ia contact direct cu un
creator de literatura si de a afla de la
invitat cum se scrie o povestire , o poezie
, o schita , un basm , o carte .
• Se fixeaza data invitatiei si se
discuta in detaliu problemele
organizatorice .
• Se retin cartile publicate de
autorul respectiv din biblioteca scolii sau
daca nu le poseda , se vor procura de la
biblioteca municipala sau judeteana .
• Cartile se impart elevilor pentru
a fi lecturate .
• Prin rotatie , ele trec de la un
elev la altul , cat mai repede pentru a sti
ce a scris respectivul autor , despre ce a
scris , cum a scris , ce le-a placut si de ce
si ce ar mai dori sa citeasca in viitor .
• Se trimite scrisoarea de invitatie
din partea colectivului cu data , ora si
locul desfasurarii intalnirii . Aceasta
intalnire poate sa aiba loc nu numai la
scoala respectiva , ci si la biblioteca
Elevii asculta cu interes cele
comunicate de profesor.
Elevii numesc carti scrise de
auroul respectiv.
Elevii citesc cartile.
conversatia
explicatia
invitatie
132
Desfasurarea
lectiei
municipala sau judeteana , la un muzeu
din localitate , pentru a-i da un caracter
mai sarbatoresc acestei manifestari.
• Daca autorul respectiv are
publicate si poezii , se vor repartiza cativa
cu talent declamator sa recite din opera
acestuia
• Se pot dramatiza – daca este
cazul – si prezenta unele povestiri istorice
sau alta specie literara numai din opera
acestui scriitor .
• Se pot canta unele versuri scrise
de autorul respectiv puse pe muzica
usoara sau de alta natura , de catre elevi .
La activitate sunt invitati parintii
elevilor , cadre didactice si alti intelectuali
• Sala este pregatita cu aparate
audio-vizuale necesare activitatii culturale
• O eleva este determinata sa-i
inmaneze invitatului un buchet de flori ,
un album cu vederi din activitatea scolii
gazda , etc.
• Activitatea poate incepe cu
intonarea Imnului de Stat al tarii , sau
chiar direct prin prezentarea de catre
invatator a scriitorului , facandu-i acestuia
o scurta biografie . Dupa aceea , ii da
cuvantul invitatului pentru a prezenta ce a
scris si ce asteapta copiii in curand sa
apara semnat de dansul .
• Urmeaza prezentarea unui
fragment dintr-o opera semnificativa in
Elevii sunt emotionati la vederea
marelui scriitor printer ei.
Se intoneaza Imnul de Stat al tarii
Elevii asculta prezentarea dascalului
descpre scriitor.
lectura explicativa
Dialogul
Imagini
diapozitive
133
Incheierea
activitatii
lectura autorului
• Elevii sunt invitati sa puna
intrebari oaspetului
• In final , se deruleaza un
program artistic si se multumeste pentru
participare .
Se fac aprecieri generale si individuale
asupra modului in care copiii au participat
la activitate.
Elevii asculta.
Elevii pun intrebari invitatului.
Elevii dramatizeaza o opera a
scriitorului.
Elevii sunt atenti la aprecieri.
Problematizarea
134
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE
NR.
CRT.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII
EDUCATIVE
ETAPA DATA ORGANIZATOR RESPONSABILI
I. Activităţi extraşcolare la nivelul şcolii
I.1 Cinstirea marilor evenimente istorice
naţionale şi internaţionale (concursuri,
dezbateri, referate, spectacole, vizite la
muzeu):
Ziua Armatei Române
Ziua Naţională a României
Unirea Principatelor
Proclamarea Independenţei de Stat
a României, Ziua Europei, Ziua
victoriei asupra fascismului
25.10.2006
01.12.2006
24.01.2007
9.05.2007
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. de istorie
Amza Nicoleta
Profesori diriginţi
Învăţători
I.2 « Colinde…Colinde » - serbare de Crăciun,
expoziţie de desene şi de icoane, vizite la
Muzeul de Etnografie, colindarea
instituţiilor : ISJ Olt, Primăria Slatina,
Prefectura Olt, ALRO, TMK- ARTROM,
TYRES etc.
18-22.12.2006 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Consilierul educativ
Profesori diriginţi
Învăţători
Prof. de educaţie plastică
Prof. de educaţie muzicală
Prof. de religie
I.3 „Bonjour la francophonie”- spectacol în
limba franceză cu ocazia Zilei Internaţionale
a francofoniei, expoziţie de afişe în limba
franceză
20.03.2007 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. limba franceză Andrei
Emilia
Cls. V- VIII
I.4 „Rămas-bun şcoală, profesori, colegi”-
organizarea banchetelor elevilor claselor a
IV-a şi a VIII-a
Mai- iunie 2007 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Director
Consilier educativ
Profesorii diriginţi ai claselor
a VIII-a
Învăţătorii claselor a IV-a
135
I.5 „Copilul şi copilăria”- Ziua internaţională a
copilului : excursii, serbări, concursuri,
spectacole, desene pe asfalt, expoziţii
01.06.2007 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Profesori diriginţi
Învăţători
I.6 Ziua mondială a mediului: expoziţie de
desene şi afişe, spectacol, acţiuni de
ecologizare
05.06.2007 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. de biologie,
Durbacă Aurora
Prof. de geografie,
Barcan Elena
Prof. de educaţie civică,
Langă Eugenia
Cadre didactice
I.7 Ziua porţilor deschise- serbarea de sfârşit
de an şcolar, premierea elevilor merituoşi ai
şcolii, întâlnirea părinţilor şi a viitorilor elevi
cu cadrele didactice din şcoală, prezentarea
Ofertei educaţionale a şcolii
14.06.2007 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Director
Consilier educativ
Profesori diriginţi
Învăţători
Cadre didactice
II. Calitatea stilului de viaţă
II.1 Educaţia pentru sănătate
Sănătatea şi igiena personală
Obiceiuri alimentare sănătoase şi
nesănătoase
20.10.2006
30.10.2006
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Barcan Elena, cls. VB
Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
II.2 Educaţia rutieră
Noţiuni de legislaţie rutieră
Noul cod rutier
23.10.2006
15.12.2006
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
Prof. Andrei Emilia, cls. VC
II.3 Èducaţia pentru protecţia mediului
Natura ne cheamă cu vraja ei
Un mediu curat, o viaţa sănătoasă
15.12.2006
13.11.2006
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Barcan Elena, cls. VB
Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
II.4 Educaţia pentru protecţia consumatorului
Kitsch-ul şi bunul gust
Reclama/ Publicitatea şi efectele
27.11.2006
16.10.2006
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
Prof. Brînduşoiu Alina,
136
asupra deciziei cls. VIIIA
II.5 Educaţia pentru protecţia civilă
Catastrofe naturale: cutremurul
20.01.2007
31.05.2007
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Grigorescu Marcela,
cls. VIIA
Prof. Voicu Elena, cls. VIIB
II. 6 Educaţia pentru apărarea împotriva
incendiilor
Surse de incendiu
08.12.2006
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Andrei Emilia, cls. VC
II.7 Educaţia juridică: prevenirea delincvenţei
juvenile şi a traficului de fiinţe umane
Ce este traficul de persoane?
Traficul de persoane
02.10.2006
06.10.2006
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Prof. Brînduşoiu Alina,
cls. VIIIA
Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
III. Orientarea şcolară şi profesională
III. 1 Realizarea graficului de consultaţii şi
meditaţii la disciplinele de examen: limba şi
literatura română, matematică, istorie,
geografie
15.10.2006 Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Şefii comisiilor metodice de
specialitate
Profesorii de specialitate care
predau la clasa a VIII-a
III.2 Teze cu subiect unic la nivelul şcolii la
disciplinele de examen
Sem. I
Sem. II
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Şefii comisiilor metodice de
specialitate
Profesorii de specialitate care
predau la clasa a VIII-a
III.3 Participarea elevilor şcolii la simularea
Testelor Naţionale
Sem. II MEC
ISJ Olt
Şefii comisiilor metodice de
specialitate
Profesorii de specialitate care
predau la clasa a VIII-a
III.4 Organizarea de şedinţe cu părinţii elevilor
din clasele a VIII-a: informarea părinţilor şi
elevilor asupra calendarului, disciplinelor de
concurs şi Metodologiei de organizare a
Testelor Naţionale 2007 şi a reţelei şcolare
din judeţul Olt şi din municipiul Slatina,
statistici a Testelor Naţionale 2006
permanent Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Profesorii diriginţi ai claselor
a VIII-a
III.5 Realizarea, administrarea si discutarea Sem. II Şcoala cu clasele Profesorii diriginţi ai claselor
137
chestionarelor de orientare şcolară şi
profesională
I- VIII Nr. 3 a VIII-a
III. 6 Oferta educaţională a liceelor pentru anul
şcolar 2006-2007
Sem. II Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Consilierul educativ
Profesorii diriginţi ai claselor
a VIII-a
III. 7 Vizitarea instituţiilor şcolare liceale şi a
întreprinderilor de pe platforma industrială a
oraşului Slatina
permanent Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Profesorii diriginţi ai claselor
a VIII-a
IV. Concursuri judeţene, interjudeţene şi naţionale
IV.1 Tenis de masă ‚Paleta de aur” locală Octombrie 2006 Primăria municipiului
Slatina
Serviciul Cultura-
Sport
Prof. Voicu Constantin
IV.2 Programul naţional EuroJunior
Ediţia a IV-a
locală 15.11.2006
MEC
ASOCIAŢIA OLIMP
Înv. Gheorghiţă Margareta
Cls. IV B- 15 elevi
IV.3 Concursul Cangurul lingvist
Secţiunea Limba franceză
locală 15.12.2006 MEC
Fundaţia pentru
integrare europeană
SIGMA
Prof. Andrei Emilia
Cls. VI- VIII
finală Martie 2007
IV.4 Olimpiadele pe discipline Şcoală-
locală-
judeţeană-
naţională
Cf.
Calendarului
MEC
Decembrie
2006- Aprilie
2007
MEC
ISJ Olt
Şcoala cu clasele
I- VIII Nr. 3
Şefii comisiilor metodice
IV.5 Concursul Cangurul lingvist
Secţiunea Limba engleză
locală 01.02.2007 MEC
Fundaţia pentru
integrare europeană
SIGMA
Prof. Brînduşoiu Alina
Cls. III- VIII
finală Mai 2007
138
IV.6 Concursul european de matematică Cangurul locală Aprilie 2007 MEC
Fundaţia pentru
integrare europeană
SIGMA
Prof. Nicolae Viorel cls. V-
VIII
Înv. Vasîlca Paulina
Cls. II- IV
IV.7 Concursul judeţean de matematică aplicată
„Arhimede”
zonală Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. matematică Nicolae
Viorel
Înv. Gheorghiţă Margareta
judeţeană Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. matematică Nicolae
Viorel
Înv. Gheorghiţă Margareta
IV.8 Concursul judeţean „Educaţia rutieră-
educaţia pentru viaţă”
zonală Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Radomir Laurenţiu
Prof. Voicu Elena
judeţeană Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Radomir Laurenţiu
Prof. Voicu Elena
IV.9 Concursul Naţional de teatru „Nişte ţărani” naţională Mai 2007 Palatul copiilor Slatina
Liceul teoretic Văleni
Prof. Tomireanu Ioana
IV.10 Concursul judeţean „Creaţie vestimentară” judeţeană Mai 2007 Clubul Copiilor Balş Prof. Voicu Elena
IV.11 Concursul naţional „Democraţie şi toleranţă” Şcoală
Locală
Judeţeană
Naţională
Martie 2007
Aprilie 2007
Mai 2007
Iulie 2007
Prof. de educaţie civică,
Langă Eugenia
IV.12 Olimpiada naţională a sportului şcolar :
baschet, fotbal, handbal, atletism, şah
Locală
Judeţeană
Zonală
Naţională
Anul şcolar
2006- 2007
MEC Director, prof. Cîrstea-
Deaconu Georgeta
Prof. de educaţie fizică,
Voicu Constantin
Înv. Tomireanu Nicolae
IV. 13 Concursuri sportive cu ocazia Zilei Europei:
biciclete, role, cros
Centrul InfoEuropa
Primăria municipiului
Slatina
Conciliul Local
Director, prof. Cîrstea-
Deaconu Georgeta
Prof. de educaţie fizică,.
Voicu Constantin
139
V. Parteneriate şcolare
V.1 Parteneriat „Vraja naturii” 2006- 2008 Palatul copiilor Slatina
Şcoala cu clasele
I-VIII Nr. 3
Prof. de biologie,
Durbacă Aurora
Prof. de limba română,
Fănuţă Elena
V.2 Festivalul Naţional de teatru francofon „Le
théâtre de mon coeur”
Secţiunea teatrală
Secţiunea plastică: afişe de teatru
Locală
Judeţeană
Naţională
Decembrie
2006
Martie- aprilie
2007
Iunie 2007
ISJ Olt
LPS
Şcoala Nr. 3
Şcoala Nr. 7
Director,
prof. Cîrstea- Deaconu
Georgeta
Consilier educativ,
prof. Andrei Emilia
140
PROIECT DE DIRIGENTIE
DATA:
CLASA: a-V-a
DISCIPLINA: Consiliere si orientare scolara
MODULUL: Calitatea stilului de viata
TEMA: „HIV-SIDA, pericol social?”
TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare
SCOPUL:
Elevii vor cunoaste informatiile corecte legate de HIV-SIDA si isi vor clarifica atitudinile legate de comportamentul sexual responsabil; OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să definească noţiunea de „HIV-SIDA”;
O2: să descrie caracteristicile infectiei cu HIV si manifestarile SIDA;
O3: să identifice modalitatile de transmitere a virusului HIV;
O4: să identifice modalitatile prin care nu se transmite virusul HIV;
O5: să identifice modalitati de prevenire. STRATEGII DIDACTICE: inductiv-semialgoritmice
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia.
MIJLOACE DIDACTICE: foi flipchart, marker, biletele cu situaţiile problemă, chestionar feed-back;
FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe;
TIMP:45 min
SITUAŢIILE PROBLEMĂ:
S1: Prietenul/prietena ta cea mai buna iti marturiseste ca tocmai a aflat ca este infectat/a cu HIV. Cum reactionezi?
S2: Partenerul/a nu doreşte folosirea prezervativului în timpul contactului sexual.Tu în schimb eşti pro folosirii. Ce faci?.
S3: In liceul tau este un elev infectat cu HIV. Majoritatea elevilor si parintilor acestora nu mai vrea ca acesta sa frecventeze cursurile liceului in care inveti si tu. Tu ce parere ai?
141
DESFASURAREA LECTIEI
ETAPELE
LECŢIEI
OB.OP
CONŢINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV
METODE ŞI
PROCEDEE
EVALUARE
1 2 3 4 5
1.Moment
organizatoric
2.Reactualizarea
cunoştinţelor
anterioare
3.Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
4.Dirijarea
învăţării
O1
O2
Pregătirea clasei şi a colectivului pentru desfăşurarea orei de
diriginţie.
Se realizează o trecere în revistă a discuţiilor de ora trecută
despre droguri (tipuri, consecinţe, efecte).
Se precizează că ora aceasta este destinată clarificarii notiunilor
despre HIV-SIDA.
Se solicită elevilor definiţii pentru termenul de „HIV-SIDA”, în
final ajungându-se la o sinteză a acestora:
„Decizia este un proces în care o persoană face o alegere din una
sau mai multe alternative.”.
Se va pune accent pe diferenta intre virusul HIV si boala
SIDA,stabilind consecintele fiecareia;
De asemenea, vor da exemple de modalitati de infectare cu
virusul HIV Analizând tipurile de modalitati enumerate se va
constata ca unele din acestea conduc si la alte boli. În continuare se
prezintă elevilor următorul algoritm:
1. Stabilirea problemei
2. Stabilirea opţiunilor
Conversaţia
Explicaţia
Demonstraţia
Capacitatea
de a asocia
teoria cu
practica
142
5.Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
6.Încheierea
activităţii
O3
O4
O5
3. Consecinţele pozitive şi negative
4. Sentimente
5. Alegerea deciziei
6. Motivele alegerii
Se explică ce presupune fiecare etapă în parte pentru o întelegere
cât mai eficace, în perspectiva aplicării acestuia.
Elevii vor fi împărţiţi pe 3 grupe, fiecare grupă va primi câte o
situaţie problemă.
Pe câte o coală de flipchart vor prezenta algoritmul de luare a
deciziilor pentru fiecare situaţie.
În final vor numi un reprezentant al fiecărui grup care va
prezenta în faţa clasei desfăşurarea algoritmului pentru situaţia
dată.
Pe parcursul prezentărilor vor fi permise discuţiile, însă fără a se
pierde din vedere respectarea opiniei celuilalt şi argumentarea
propriei opinii.
În urma discuţiilor generate de prezentări se va solicita elevilor
identificarea factorilor care conduc la protejarea fata de virusul
HIV, precum si luarea deciziilor: presiunea anturajului,
sentimente, obiceiuri, prejucăţi.Se va prezenta fereastra
imunologica.
Se va urmări şi evidenţia implicarea în realizarea sarcinilor de
grup.
Se imparte elevilor un chestionar cu mituri si realitati despre HIV-
SIDA,pentru a verifica realizarea feed-back-ului.
Exerciţiul
Conversaţia
Capacitatea
de a aplica un
algoritm
stabilit
143
Numele şi prenumele Data
TEST DE EVALUARE
Citeşte cu atenţie textul:
“Prăbuşită în sânge, la pământ, supt colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se
topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se turbură de apa morţii”.
Emil Gârleanu – Căprioara
Cerinţe:
1. Indică forma literară a cuvintelor: supt (colţii fiarei); a turbura.
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
2. Arată semnificaţia verbului subliniat în enunţul: “... se topeşte în adâncul pădurii.”
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
3. Precizează ideea principală a fragmentului dat.
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
4. Dezvoltă idea principală în ideile secundare corespunzătoare:
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
__
5. Menţionează cărui moment al subiectului îi corespunde fragmentul dat.
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
6. Formulează enunţuri în care verbul a simţi să fie pe rând la:
- modul indicativ, timp perfect compus, persoana a II-a, nr. plural ______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
- conjunctiv, timp prezent, persoana I, nr. singular
144
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
- condiţional-optativ, perfect, persoana a III-a, nr. singular ______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
- modul gerunziu ______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
7. Precizează verbul auxilar din propoziţia: Voi aţi rezolvat corect.
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
145
FIŞA DE LUCRU
1. Completează desenul de mai jos cu formele imperfectului de la verbul a afişa:
2. Alcătuieşte propoziţii în care să foloseşti verbele a crea, a culege, la modul indicativ, timpul imperfect, persoana I singular şi plural.
3. Conjugă verbul a fi la modul indicativ, timpul imperfect: 4.Subliniază desinenţele verbelor la imperfect din enunţurile următoare:
Tu îngrijeai cu dragoste florile.
Păşeam singur pe alee.
Ei mergeau în excursie.
Voi treceaţi strada cu atenţie
A afişa
(eu) afiş...............
(tu) afiş................
(el/ea)......................afi
ş..............
(noi) afiş...........
(voi) afiş............
(ei/ele) afiş............
A fi
eu
eram
146
FIŞĂ DE LUCRU
1. Citeşte afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată încercuieşte litera A. Dacă tu crezi ca este falsă,încercuieşte litera F
a) A // F Numeralul cardinal exprimă denumirea unui obiect.
b) A // F Numeralul fracţionar denumeşte o fracţie.
c) A // F Numeralul colectiv exprimă un ansamblu de obiecte, indicând însoţirea, apartenenţa la un grup.
d) A // F Numeralul ordinal are numai valoare adjectivală.
2. Completaţi spaţiile punctate cu numeralele corespunzătoare:
1. Am cumpărat ……………… pixuri şi ……………… caiete.
2. …………………. au întârziat la prima oră.
3. ……………….. elevi a plecat în parc.
4. Caietele sunt ale ………………………
5. …………………. au luat examenul.
6. Am scris ……………din temă.
7. El este ………………… la învăţătură.
3. Priviţi desenul de mai jos şi alcătuiţi pe baza lui câteva enunţuri în care să folosiţi numerale diferite.
44.. ÎÎnnssccrriieeţţii îînn ccoollooaannaa ddiinn ddrreeaappttaa ffuunnccţţiiaa ssiinnttaaccttiiccăă aa ffiieeccăărruuii nnuummeerraall ddiinn eennuunnţţuurriillee::
aa)) AAmmâânnddooii aamm ggrreeşşiitt.. …………………………………………………………………………....
bb)) II--aa iinnvviittaatt ppee aammâânnddooii llaa ssppeeccttaaccooll.. ……………………………………………………………………………………....
cc)) AAmmbbiiii ppăărriinnţţii lluuccrraauu..
147
Numele......................................................
TEST DE EVALUARE
( fonetică – vocabular )
( R1 )
1. Desparte în silabe cuvintele: dezechilibru, sublinia, dreptunghi, penultima, inuman. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte grupul respectiv: foicică, jalea, crivăţului, leoaică,
plouă.( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................
3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: geamandură, geros, chiar, ochelari, taxi. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „ pădure”.( 10p )
...........................................................................................................................................................................................................................................
5. Scrie sinonime pentru cuvintele următoare: a cere, ciudat, nepăsător, sărbătoare, duşman.( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: uman, parţial, ştiinţă, a face, colorat. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: şiret – şiret; ceară – ceară.( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
8. Foloseşte în enunţuri paronimele: evaluează – evoluează ; eminent – iminent. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
148
TEST DE EVALUARE
1. Desparte în silabe cuvintele: acreală, sculptură, chiar, arcă, funcţionare.
( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte grupul respectiv: auzi, îngrijitoarea, omului,
englezoaică, femeia .
( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................
3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: ieri, chelie, acesteia, executant, închega. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „pământ”. ( 10p )
..... ......................................................................................................................................................................................................................................
5. Scrie sinonime pentru cuvintele: imens, taină, zare, a pregăti, greşeală.
( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: moral, potrivire, compe-tent, a săra, normal. (10p)
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: care – care; capitală – capitală .( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
8. Foloseşte în enunţuri paronimele: emigrează – imigrează; calitate – caritate.
( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
149
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
Şcoala cu clasele I – VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V a
Eleva: Pahonţu Ionuţ Laurenţiu
Data nasterii:
Localitatea: Tia Mare
Judeţul: Olt
I. DATE FAMILIALE
1. Prenumele şi ocupaţia părinţilor: tata: Relu, mama Mimi
2. Structura şi componenţa familiei: mama, tata, frate, bunica, bunic
3. Atmosfera şi climatul educativ: o familie unita
4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevei: conditiile sunt favorabile studiului
5. Influenţe extrafamiliale (vecinătate, cercul de prieteni, etc): influente prielnice
II. DATE MEDICALE
1.Antecedente:
2. Dezvoltare fizică şi starea sănătăţii: dezvoltare aromioasa, stare de sanatate buna
III. REZULTATE ÎN ACTIVITATEA ELEVULUI(EI)
1. Rezultate la învăţătură: foarte bune
Aspiraţiile şi reacţiile părinţilor în legătură cu rezultatele şcolare ale elevei: parintii s-au informat permanent de evolutia copilului lor, sunt
mandrii de reusitele ei
2. Munca independentă desfăşurată de elevă:
Lectura în ce domenii: romana
□ Selectivă matematica
□ Neselectivă
Rezolvă probleme de:
□ Matematică
□ Fizică
□ Chimie
150
3. Ce vrea să urmeze după absolvirea liceului: Facultatea de romana -engleza
IV. INTELIGENŢA ŞI STILUL DE MUNCĂ
1. Nivelul de inteligenţă al elevului(ei): puterea de judecată, capacitate de înţelegere, priceperea de a sistematiza, de a surprinde esenţialul, de a
stabili legături, etc.
FOARTE INTELIGENT INTELIGENT NIVEL DE INTELIGENŢĂ
MEDIOCRU MAI SCĂZUT
2. Cum lucrează elevul(a), stilul de muncă:
a) Cum lucrează:
- sistematic, temeinic cu:
□ preocupări de adâncire (depăşind manualul sau programa şcolară)
- organizat, ritmic, rămânând în:
□ limitele manualului (programei şcolare)
b) Sârguinţa (hărnicia)
FOARTE SÂRGUINCIOS SÂRGUINCIOS PUŢIN SÂRGUINCIOS DELOC SÂRGUINCIOS
c) Inegal, prezintă fluctuaţii vizibile
□ în note, alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare
□ este neglijent, improvizează răspunsurile
□ copiază temele, speculează nota, învaţă în salturi numai pentru a obţine nota de trecere (cu lacune mari în cunoştinţe). independenţă
□ lucrează mai mult şablonat,
d) Independenţă, creativitate:
□ inventiv, cu manifestări de creativitate
□ ocazional are iniţiativă, manifestă stereotip
□ nu manifestă deloc independenţă
V. CONDUITA LA LECŢII ŞI ÎN COLECTIVUL ŞCOLAR
151
1. Conduita elevului la lecţii:
a) Cum se pregăteşte:
□ vine pregătit la ore, cu temele de acasă făcute cu regularitate
□ alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare
b) Participarea (intervine cu completări):
□ participă activ, îşi aduce contribuţia spontană la noua lecţie
□ manifestă interes inegal, fluctuant
□ se lasă greu antrenat, participă numai când este direct solicitat
□ inactiv, parcă absent
□ numai observaţiile repetate îl aduc la ordine
c) Disciplina la lecţii:
□ se încadrează în disciplina lecţiei, este receptiv la observaţii şi îndrumări
□ disciplinat numai în condiţii de supraveghere sau constrângere la cerinţele şcolii
□ nedisciplinat, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri
□ fuge de la ore, are atitudine de bravare, preocupări latente
2. Activitatea şi conduita elevului în colectiv:
a) Cum participă la viaţa colectivului:
□ mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului
□ se sustrage de la munci sociale, lucrează numai din obligativitate
□ face doar strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă
□ se integrează în colectiv, este bun executant, dar fără opinie proprie
□ Autoritar, bun organizator şi animator al colectivului
b) Cum este apreciat de colegi:
□ bun coleg, sensibil la greutăţile celorlalţi
□ preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
□ preţuit pentru rezultatele obţinute la învăţătură
□ apreciat pentru poziţia în colectivul clasei
□ preţuit pentru performanţele extraşcolare
3. Comportarea generală a elevului(ei), nota la purtare:
□ cu abateri disciplinare grave
152
□ cu abateri disciplinare minore
□ comportare corectă, cuviincioasă
□ este un exemplu de mare purtare
4. Atitudinea şi reacţiile elevului(ei) faţă de aprecieri şi note: (nota critică, reacţii faţă de note, efecte frustrante ale aprecierii şcolare, stări de
anxietate, aspiraţiile elevului(ei) în legătură cu performanţele şcolare, reacţiile elevului(ei) faţă de aprecierile pozitive sau negative ale
profesorului):
IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
1. Firea şi temperamental elevului(ei):
a) introvertit – extravertit
b) □ deschis, comunicativ, sociabil,
□ închis, rezervat, puţin sociabil
c) Temperament
□ impulsiv, nestăpânit, uneori brutal
□ energic, vioi, uşor adaptabil
□ liniştit, domol, reţinut, chiar lent
□ rezistenţă redusă la effort, extreme de sensibil
d) Dispoziţie afectivă generală:
□ realist, cu înclinaţii practice
□ vesel, optimist
□ visător, cu tendinţe romantice
□ înclinat spre meditaţie (interiorizare, singurătate)
□ mai mult trist, uneori deprimat, cu o umbră de melancolie
2. Echilibru emotive:
□ hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează performanţele
□ emotiv, dar fară reacţii de dezadaptare
□ controlat, stăpânit (cu preţul unui efort)
□ calm, echilibrat, uneori nepăsător
3. Trăsături dominante de caracter:
153
a) Pozitive: veselie, spirit de echipa
b) Negative:
VII. MĂSURI, ACŢIUNI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI
1. Cu părinţii: mai multa comunicare
2. Cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori: mai multa incredere
VIII. Profil psihopedagogic
Nr.
crt.
INDICATORI
(Se consemneaza elementele semnificative; se
recomanda colaborarea cu profesorul consilier din
scoala)
1. Nivel intelectual Mare
2. Caracter
3. Stabilitate emotiva Buna
4. Sanatate Foarte buna
5. Conditia economica si social culturala Buna
6. Interes-vocatie speciala pentru domeniile (obiectele) Romana
7. Lipsa de interes-vocatie pentru domeniile (obiectele) Chimie, fizica, biologie
8. Inteligenta teoretica-practica
V. Situatia scolara
Nr.
crt.
SITUATIA SCOLARA
1. Media generala anuala, ordina clasificarii din x elevi 10
2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificare
3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificare
154
FISE DE EVALUARE A LECTIILOR
FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 1
Data: Clasa: a V- a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: Verbul
Tipul lectiei: reactualizarea cunoştinţelor
Nr.
crt
INDICATORI
NOTE
4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2. DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea
in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
155
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
156
FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 2
Data: Clasa: a VI-a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu
Tipul lectiei:predare / învǎţare
Nr.
crt
INDICATORI
NOTE
4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2.
DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea
in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
157
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
158
FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE
Data: Clasa: a V-a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: „Amintiri din copilǎrie”, Ion Creangǎ
Tipul lectiei: întocmirea planului simplu de idei
Nr.
crt
INDICATORI
NOTE
4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2. DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea
in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
159
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
COMISIA
1. PROFESOR-MENTOR
……………………………………………. Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
2. PROFESOR DIDACTICA SPECIALITATII
…………………………………………..
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
160
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA
ORARUL SAPTAMANAL
AL PROFESORULUI – MENTOR (pentru orele si activitatile demonstrative)
ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE
Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala
Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa
„Our town”
a X-a
„My Room”
a I-a
a IX-
a
161
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PENTRU CLASA a IX-a
LIMBA 1 (Programa 1)
Nr.
crt.
CONŢINUTURI
tema
elemente de construcţie
funcţii comunicative ale limbii
CSV
Nr. ore
alocate
Săptămâna
Observaţii
(amendamente)
1. General Revision
Actualizarea cunostintelor acumulate anterior prin exercitii orale si scrise.
1.1.,
2.3.,
3.3.,
2
1
2. What a wonderful world!
Viata de zi cu zi
-talking about their wonders of the modern world
-auxiliary verbs
-review of tenses (their recognition)
-correcting mistakes
1.2,
2.1,
2.3,
3.1,
4.2
4
2 – 3
3. Happiness!
Viata de zi cu zi/ Sports and leisure activities
-talking about their favourite sport or leisure activity
-Present Simple and Continuous
-Adverbs of degree: eg. quite young, rather attractive.
-Describing a person
1.3,
1.5,
2.1,
2.3,
3.1
4
4 – 5
4. Telling tales!
Viata culturala
-talking about their favourite poem, piece of music, or painting
-Past Simple and Continuous
-Giving opinions
-Adverbs: suddenly, however.
-Writing a narrative
1.4,
1.5,
2.1,
2.3,
3.1,
3.2,
4.1.
4
6 – 7
5. Revision 1
Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele
1.3,
2.1,
2
8
162
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment;
evaluarea se realizează oral şi în scris.
2.3,
3.1
6. Doing the right thing
Viata de zi cu zi
-talking about school rules, the rules of etiquette in different countries
-Modal Verbs 1- obligation and permission: can, have to, allowed to,
must, mustn’t, should
-Request and offers
-Filling in a form
1.3,
2.1,
3.1,
4.2.,
4.3,
4
9 – 10
7. On the move
Universul Anglo-Saxon
-talking about weather (especially that of the British Isles)
-Future forms: going to, will, Present Continuous.
-Using public transport, requests in a hotel
-Sending a fax
1.3,
2.1,
3.1
3.2,
4.2.,
5.2.
5
11 – 12 – 13
8. Likes and Dislikes
Tari si orase/Universul Anglo-Saxon
-talking about food, cooking and restaurants
-questions with like
-Describing a room
1.2,
1.3,
2.3,
3.1,
4.2,
5.3.
4
13 – 14 – 15
9. The world of work
Viata de zi cu zi
-roleplay – choosing a carrer
-Present Perfect Simple vs. Past Simple
-Multi-word verbs: look after us, turn on the light
-formal letters: a letter of application
1.2,
2.1,
2.2,
3.1,
3.2,
4.1.
5
15 – 16 – 17
163
10. Revision 2
Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment;
evaluarea se realizează oral şi în scris.
FINAL REVISION
1.3,
2.3,
3.1,
3.2,
4.2.
2
18
11.
SEM. II
Imagine!
Relatii Interumane
-making suggestions
-talking about how money changes people
-Conditionals: - First Conditional
- Second Conditional
- Zero Conditional
-Base and Strong Adjectives: eg. big, huge.
-Informal letters
-linking devices and comment adverbs in an informal letter: although,
however, actually, anyway
1.1,
1.2,
1.3,
2.1,
3.1,
3.5.,
4.1.,
4.3.
6
1 – 2 – 3
12. Relationships
Realtii interumane
-agreeing and disagreeing, talking about their families
-Modal Verbs 2 – probability(present and past)
-Character adjectives
-sentence combination: describing a person and a place
1.2,
1.3,
1.4
2.3,
2.4,
3.2
6
4 – 5 – 6
13. Revision 3
Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment;
1.3,
1.4,
3.1,
2
7
164
evaluarea se realizează oral şi în scris. 3.2,
4.2
14. Obsessions
Sanatatea
-discussion: the right to smoke
-Present Perfect Continuous
-Compound nouns: postcard, post office, dining room.
-Beginning and ending letters, formal and informal
1.3,
2.1,
2.3,
2.6,
3.1,
3.2
6
8 – 9 – 10
15. Tell me about it!
Viata culturala
-talking about a science magazine
-Indirect questions
-Question tags
-Idioms
1.1,
1.3,
3.1,
3.1,
4.2,
4
11 – 12
16. Two weddings, a birth and a funeral!
Viata de zi cu zi
-talking about customs connected with birth, weddings and funerals
-Reported Speech
-“David Copperfield”- an extract about the day of David‟s birth from the
novel by Charles Dickens.
1.2,
1.3,
2.1,
2.3,
3.1,
3.3
4.2,
4.3
4
13 – 14
17. Revision 4
Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment;
evaluarea se realizează oral şi în scris.
1.2,
1.3,
2.3,
3.1,
3.2,3.
2
15
165
3
18. Consolidation
Vor fi trecute în revistă competenţele achiziţionate, folosind conţinuturile
parcurse.
1.3,
2.6,
3.1,
3.2
2
16
19. Final revision
Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment
1.4
2.1
3.1
2
17
166
CONTINUT
TEMATIC
OB. DE
REFER.
ACTIV. DE INVAT RESURSE EVALUARE
A multilingual
internet;
1.2;1.5;2.5;3.1
Reading for general understanding and
specific information
The text on pg 8
Means of
communication;
1.3;2.1
2.3;2.5
3.1
Discussing with a partner about different
means of communication
Exercise 1 pg 10
Fixed phrases and
phrasal verbs related
to communication
1.3;2.1
2.3;2.5
3.1
Choosing the correct meaning of the
phrases
Exercise 5 pg 9
expressing
preferences,
comparing/contrasting,
making suggestions
1.2;1.5;2.5;3.1
Discussing different questions in pairs exercise 7 pg 9
Theatre for deaf‟ 1.3;2.1
2.3;2.5
3.1
Reading for general/specific information Exercises 1,2,3,4,5 pg 14-
15
Articles, determiners;
too/enough; partitives;
countable/uncountable
nouns;
1.2;1.5;2.5;3.1
Fill in/matching/word formation exercises;
Finding the grammatical mistakes in a text
Exercises on pg 16-17
167
FISA DE ASISTENTA
Data:
Clasa: a IX-a
Nr. de elevi (prezenti/ inscrisi): 23
Disciplina: Limba englezǎ
Subiectul lectiei:
Tipul lectiei:
Obiective cadru:
Obiective de referinţǎ:
Obiectivele operationale:
Metode si procedee:
Mijloace si materiale:
Strategia de evaluare:
Forma de organizare:
Durata: 50 minute
168
Desfasurarea lectiei
Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu
profesorul-mentor
-
169
GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI
Data:
Clasa: a IX- a
Nr. de elevi(prezenti/ inscrisi): 20
Disciplina: Limba englezǎ
Subiectul lectiei:
Tipul lectiei:
Resure procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor):
Resurse materiale(mijloace de invatamant):
INDICATORI
Recunoasterea actiunii
indicatorilor
(se bifeaza)
Aspecte semnificative privind etapele
lectiei, in functie de indicatori, in
vederea elaborarii proiectelor de lectie
1.Aspect informativ
- continutul stiintific Manualul este bine structurat, accesibil
elevilor. - adaptarea la nivelul clasei X
- incadrarea noilor cunostinte in sistemul
cunostintelor anterioare
X Elevii au acumulat cunostintele antrioare,
astfel incat lectia poate sa se desfasoare cu
succes. - realizarea cerintelor programei scolare (obiective
cadru, obiective de referinta; competente generale,
competente specifice)
X
2. Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ- participative (sugerate de
programa scolara)
X
- realizarea conexiunii inverse X
- dezvoltarea capacitatilor intelectuale X
- valorificarea valentelor educative ale temei X
- dezvoltarea capacitatii de transfer (reali-zarea de
corelatii intra/inter/trans-disciplinare)
170
3. Metodologia didactica
- aplic. metodelor si procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimuleaza
atentia elevilor. - utilizarea mijloacelor de invatamant X
- incadrarea in timp X
4. Evaluarea activitatii elevilor
- initiala X Intrebarile sunt bine puse, scurte si precise.
- formativa
- finala
5. Relatia profesor-elev; elev-elev
- atmosfera de lucru in clasa X Colectivul este unit.
- organizarea activitatii pe grupe sau independent/
individual
X
6. Alti indicatori
171
PLAN OF THE LESSON
School: C.N.V. „Nicolae Titulescu” , Slatina
Teacher:
Class: X -th grade
Level: beginners (I-st year of study, 2 classes/week)
Number of Ss: 28
Book: English Project 1
Unit no.3: Our town
TOPICS AIMS LEARNING ACTIVITIES INTERACTION STUDENT’S PROJECT
WORK
1. Rebecca’s
project
- asking and
answering about ability
- asking for
permission
- can / can’t
1.1 1.3 2.5 3.2
4.1
- dialogues
- write questions and answers
- listen and repeat
- complete a table with can
and can’t
- teacher –students
- class work
- individual work
- pair work
Make a project about your town.
Collect information and pictures.
2. Crnforth district
- describing geographical
locations - ask and say
where places are
1.1 1.3
2.2 2.5
3.2 4.1
4.2 5.1
- find and describe places on
a map
- listen and answer
- make yes/no
questions
- teacher –students
- class work
- individual work
- pair work
- group work
Draw a map of your town.
172
- ask and talk
about places and
facilities
- there is / there
are
- in, between, next
to
3.In the town
- describing a
town - places in town - saying what they
can do in the town
- there isn’t
1.2 1.3
2.3 2.4
2.4 3.1
- gap-filling
- listen and answer
- dialogues about places on
the map
- teacher –students
- class work
- individual work
- pair work
Draw a plan of your dream town
and label the buildings.
4. Explore with
Mickey, Millie and
Mut
- giving
instructions - making
suggestions - making excuses
- imperatives
- let’s, must
1.1 1.3
2.2 2.3
2.5 3.2
4.1
- listen and agree
- make conversations using
some pictures
- complete a table with to or
at
- teacher –students
- class work
- individual work
- pair work
- group work
Make your own fashion show.
173
PLAN OF THE LESSON
OBJECT : ENGLISH
SUBJECT : MY ROOM
AIM : TO DEVELOP THE PUPIL'S COMPETENCE TO HAVE A FREE
CONVERSATION
OBJECTIVES:AT THE AND OF THE LESSON THE PUPILS WILL BE ABLE TO:
O1-DEVELOP THEIR VOCABULARY WITH: CARPET, TABLE, ARMCHAIR, TELEVISION, TELEPHONE, CHAIR, BED,
CUPBOARD.
O2-SPEAK FREELY AND CORRECTLY ABOUT THEIR ROOM AND PIECES OF FURNITURE.
O3-RECOGNIZE THE OBJECTS WHEN IT SPEAKS ABOUT THEM.
TYPE OF THE LESSON : LESSON OF DEVELOPING CONVERSATION SKILL
THE DIDACTIC STRATEGY : CONVERSATION, TO DESCRIBE SOME
OBJECTS OF FURNITURE.
BIBLIOGRAPHY :
,,FORMAREA DEPRINDERILOR DE LIMBĂ STRĂINĂ" DE WILGA M. RIVERS E.D.P., BUCUREŞTI 1977, PAGE 43-50,112
174
Stages
Time
Objectives
THE CONTENT AND THE DIDACTIC
STRATEGY
Proposer's activity
Pupil's
activity
Methods
1 .Warming
up
( 1 min)
I establish silence and discipline in the class.
,,Good morning, children"
„ Who is absent?"
C
O
N
2.Checking
the stuff
(5 min.)
,,What is your lesson for today?"
,,What day is today?"
-……...lesson
-……..Monday.
V
E
R
3. Preparing
the new stuff
(3min.)
,,Let's see! Who can tell me some objects of
his room, if he has one, of course.
,,-Today,at the English class we'll learn a
new lesson named : <My room>."
....bed, television,
armchair, desk.
S
A
T
I
O
N
4.Teaching
(30 min)
In front of the classroom I'll have a picture
of a room with everything it can
have:shelves,desk, television, carpet,
armchair, bed, table, telephone, vase.
I'll point to the picture every object and I'll
tell them the word in English and after that in
Romanian.
I repeat all the words and then I'll test the
pupils if they have been attentive:!' I‟ll show
an object on the picture and they will try to
-they are attentif
C
O
N
V
E
R
S
A
T
I
O
N
175
tell me the words in English. After that I'll bring toys which represent pieces of
furniture:table, chair, and I'll put them on the teacher's desk.First I'll call every pupil
to the teacher's desk and I'll choose a toy and he will have to say its name .After that
I'll call every pupil again ,but this time I'll name an object and they will have to
recognize the object and show it to his classmates.
-they are
attentif
5.Fixation
(3 min.)
-at this moment of the lesson I'll use the picture of the room again and we will
repeat all new words once again.
6.Evaluation (10 min.)
the pupils will receive each of them a test-paper. -on this paper they will see some pieces of furniture and I'll name some of them
and they will have to mark a cross near these objects.
-they are
rezolving the
test
7.Conclusions (2 min.)
,,This is all for today.Thank-you for your attention!"
,,Good-bye pupils!"
176
Paper test
1. Write about you. Say jour name, your nationality, where are you live, What‟s your telephone number, what do you like
to do.
( 2 p )
2.What‟s this ?
3.Complete with the forms of verb to be.
He............my brother. I...........Mary.
We............together. ..........you at home ?.
Nick and Jim..........our friends. Daniel........my father.
( 0,16 x 6 = 1 p)
4.Make true sentences.
from / Where / they / are / ?
England / of / coast / I / on / live / south / the /.
we‟re / No / aren‟t ,/ American / we /.
your / spell / Can / name / you /?
( 0,25 x 4 = 1 p )
5.Complete with the correct possessive adjective.
177
This is Emily.Kirsty is...........best friend.
-Hello,what‟s..........name?
-..........is Tom.
This is Mr. And Mrs.Freeman.Robert is.........son.
( 0,25 x 4 = 1 p )
Put the verbs to the Present Simple Tense.
Sally ( like ) country music.
I ( not go ) to school today.
We ( want ) an icecream.
You ( come ) with me ?
He ( not write ) a letter.
( 0,40 x 5 = 2 p )
178
FINAL TEST
1. Write the English words for:
Penar = ghiozdan=
Frate = mulţumesc=
Fotoliu = profesor=
Farfurie= cameră de joacă=
Baie = aragaz=
Cadou = bucătărie=
Capră= canapea=
Femeie = şine=
Papagal= broască ţestoasă=
Scrisoare = cârnaţi=
Haine= legume=
Hartă= premiu=
Frigider = desene animate=
A face duş= felicitare=
2.Write the days of the week:
___________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
3.Write three more words as:
Red,___________________________________________________________
Chips, _________________________________________________________
Four,__________________________________________________________
Sunny,_________________________________________________________
Sea horse,______________________________________________________
Shorts,_________________________________________________________
Sister,_________________________________________________________
Kite,__________________________________________________________
Rubber,________________________________________________________
179
Water,_________________________________________________________
4.Translate into Romanian the phrases:
a) Hey, let‟s go!=__________________________________________________
b) Meet my family!=_______________________________________________
c) Whose ball is this?=______________________________________________
d) Look what I‟ve got!=_____________________________________________
e) What‟s the weather like?=__________________________________________
f) Are you having a good time?=_______________________________________
g) Come on , boys!=________________________________________________
h) Let‟s get for Chuckles!=___________________________________________
i) Happy birthday!=_________________________________________________
j) What day is it today?=_____________________________________________
5. Choose the right answer:
1. Who is ….? Mary is my sister.
a) he b) she c)it
2. This ………not her pen.
a) are b) is c) does
3. He …………a nice room.
a) has got b) haven‟t got c) haves got
4. What‟s ………name? I‟m David.
a) you b) you‟re c) your
5. We ………..in Romania.
a) live b) lives c) are live
6……… ball is this?
a) who b) who‟ s c) whose
7. Lulu , …………. . presents are for you!
a) this b ) these c) that
8. Is it a computer ? No, it ………..
a) are not b) is c) isn‟t
9.What‟s ………..the fridge ? It‟s an ice-cream cake.
180
a) under b) at c) in
10. A giraffe has got long……………… .
a)foot „s b) feet c) foots
11.Birds …………talk.
a) can‟t b)are c) can
12. …………she read books?
a) is b) does c) do
13. My uncle ………a red sport car.
a) drives b) drive c) drive‟s
14. Ted ……… anew pair of blue jeans.
a) are wear b) are wearing c) is wearing
15. ………. he ……… tennis every day?
a) is playing b) are playing c) does he play
16. Judy and I ……………. now.
a) dances b) are dancing c) dance
17. Mother ……..sport clothes.
a) love‟s b) love c) loves
18. Her friend , Alice ……………chocolate.
a) don‟t like b) like c) doesn‟t like
19.………you clean your room every week?
a) are b) do c) does
20. She ………..TV on Sundays.
a) watching b)are watching c) watches
181
MY FAMILY
This is my family.
FATHER SISTER BROTHER MOTHER GRANDOMTHER GRANDFATHER
This is my mother. This is my grandmother.
182
This is my grandfather. This is my brother.
.
This is my car. This is my dog.
183
FINAL TEST
1 Put each verb given into the present simple or continuous, or the past simple or continuous.
0 Ugh, don‟t show me that picture! I (hate) hate mice!
1 Where (you go) ______________________ for your holidays last year?
2 At the moment Helen (read) ______________________ a book written by a Brazilian author.
3 I left school around 5.00, (play) ______________________ football for a while, then went home.
4 Mary (listen) ______________________ to the radio when her friend Barbara called.
5 Mary (turn off) ______________________ the radio when her friend Barbara called.
6 In her free time Helen (read) ______________________ a lot.
7 „Where (you spend) ______________________ your holidays next year?‟ „In France.‟
8 „What (you do) ______________________ when the rain started?‟ „We went inside.‟
9 When they arrived in the park a lot of people (play) ______________________ football.
10 People (become) ______________________ more and more interested in solar energy.
11 „Where (you spend) ______________________ your holidays?‟ „Usually in France.‟
12 She (become) ______________________ rich in the fashion industry and retired to Majorca.
13 „What (you do) ______________________ when the rain started?‟ „We were playing tennis.‟
14 At the moment I (stay) ______________________ at a friend‟s house.
2. Complete the second sentence so that it has a similar meaning to the first sentence.
0 Steve left before my arrival.
When I arrived, Steve had already left .
184
1 This is my first visit to Italy.
I‟ve ___________________________________________________________ .
2 Your taxi arrived a moment ago.
Your taxi has ____________________________________________________ .
3 The film started before my arrival. When I arrived, the film ___________________________________________ .
4 Would you like me to call back later?
Shall ___________________________________________________________.
5 Simone has been learning English for two years.
Simone started ___________________________________________________ .
6 I last went to Spain in 1998.
I haven‟t ________________________________________________________ .
7 After the exam we‟ll go for a pizza.
When the exam __________________________________________________ .
8 I intend to speak to my boss tomorrow.
I‟m ____________________________________________________________ .
3 Put each verb given into the past simple or the present perfect.
0 A: What‟s the matter?
B: I (cut) have cut myself.
1 A: What did you do on your holiday?
B: We (go) ______________________ to the disco most nights.
2 A: How is the holiday going?
B: Great! We (go) ______________________ to the disco most nights.
185
3 A: Did you carry on working at the shop after your argument with the manager?
B: No, I (leave) ______________________ .
4 A: Are you still working at the shop?
B: No, I (leave) ______________________ .
5 A: Why are the police here?
B: There (is) ______________________ an accident.
6 A: Why did the metro stop running yesterday evening?
B: There (is) ______________________ an accident.
7 A: How are the unemployment figures this year?
B: They (rise) ______________________ by 2%.
8 A: How were the unemployment figures last year?
B: They (rise) ______________________ by 2%.
4 Underline the correct word or phrase in each sentence.
0 If we’d be/we’re late for class, our teacher will be angry.
1 The teacher told/asked me if I‟d finished the test.
2 My mobile phone needs recharging! I wish the battery wasn’t/isn’t flat.
3 Peter must have left/can’t have left the flowers for me. He‟s been away.
4 If I won/win the lottery, I‟d travel round the world.
5 Your shoes are too small. You could/You’d better take them back immediately.
6 Rita left a message to say that she would join/had joined you in the pub tonight.
7 I think I must left/must have left my bag on the bus.
8 If you’d done/you did more revision, you wouldn‟t have failed the exam.
186
9 I said/told to Steve that I‟d meet him at the swimming baths later.
10 I was giving/was given the necklace by my aunt.
11 I asked her if she would be/was from Switzerland, and she said no.
12 I haven‟t got an umbrella! If it rains, I’d get/I’ll get wet.
13 I didn’t know/wouldn’t have known if you hadn‟t told me.
14 We showed round/were shown round the art gallery by our teacher.
187
FISE DE EVALUARE A LECTIILOR
FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 1
Data: Clasa: a X- a Disciplina: limba englezǎ Subiectul lectiei: „Our town”
Tipul lectiei: reactualizarea cunoştinţelor
Nr.
crt
INDICATORI
NOTE
4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2. DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea
in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
188
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
189
FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 2
Data: Clasa: a IX-a Disciplina: Limba englezǎ Subiectul lectiei: „My room”
Tipul lectiei:predare / învǎţare
Nr.
crt
INDICATORI
NOTE
4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2.
DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea
in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
190
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
191
FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE
Data: Clasa: a IX-a Disciplina: englezǎ Subiectul lectiei:
Tipul lectiei: întocmirea planului simplu de idei
Nr.
crt
INDICATORI
NOTE
4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2. DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea
in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
192
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
COMISIA
3. PROFESOR-MENTOR
……………………………………………. Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
4. PROFESOR DIDACTICA SPECIALITATII
…………………………………………..
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
193
LUCRARE DE ABSOLVIRE A MODULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI DIDACTIC
Proiectul-sinteza consta in elaborarea unei lucrari de sinteza pe o tema, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din
domeniul Psihologia educatie, Pedagogiei (Teoria si metodologia curriculumului, Teoria si metodologia instuirii si Teoria si metodologia evaluarii),
domeniul Didacticii aplicate la disciplinele de specialitate, domeniul Practicii padagogice, domeniul activitatilor educative prevazute in curriculum-ul
scolar (inclusive la dispozitia scolii), domeniul Organizarii si managementului unitatilor si proceselor instructiv-educative.
In cadrul proiectului-sinteza, candidatul trebuie sa demonstreze ca a asimilat cunostintele teoretice prevazute de programele de studii, ca este in
masura sa le valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experientei dobandite prin intermediul practicii pedagogice effectuate.
NOTA:
1. Incepand cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilita de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de invatamant al
D.P.P.D: Psihologia educatiei, Pedagogie, Didactica specialitatii, Practica pedagogica, Sociologia educatiei, Managementul educational,
Informatica asistata de calculator.
2. Bibliografia se va stabili in colaborare cu profesorul coordinator.
194
NOTELE OBTINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICA
STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI Colocviul I Colocviul II
ACTIVITATILE DE PRACTICA OBSERVATORIE (4.1., 4.2.)
ACTIVITATILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.)
ACTIVITATILE DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE in cadrul
lectiilor de proba (4.8.)
MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de
evaluare, fise de munca independenta s.a.
CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICA A ELEVILOR (4.7.)
LECTIA DE PROBA NR. 1 (4.8.1.)
LECTIA DE PROBA NR. 2 (4.8.2.)
LECTIA FINALA (4.8.3.)
MEDIA GENERALA ( in cifre si litere)
Semnatura coordonatorului de practica pedagogica
top related