caietdepracticapedagogica2 ptr final- varianta veche

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

CAIET

DE

PRACTICA PEDAGOGICA

STUDENT:

FACULTATEA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ

SPECIALIZAREA: ROMÂNǍ – ENGLEZǍ

ANUL III

FORMA DE ỈNVǍŢǍMÂNT: ID

C.N.P.

2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lector. univ. dr. ROXANA TUDORICA Lector. univ. dr NADIA FLOREA

CAIET

DE

PRACTICA PEDAGOGICA

3

Student: Anul de studii: III Telefon:

Facultatea: Facultatea de Limba şi Literatura românǎ

Specializarea: Românǎ - englezǎ

Unitatea de invatamant pilot:

Adresa unitatii de invatamant:

Telefon/fax:

Mijloace de transport:

Profesor mentor:

Directorul unitatii de invatamant pilot( semnatura si stampila):

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:

Directorul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic:

Decanul facultatii:

4

CUPRINS

1. Obiectivele practicii pedagogice

2. Continutul si secventele practicii pedagogice

3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica

3.1. Orarul saptamanal al profesorului- mentor

3.2. Planificarea lectiilor de proba si a lectiei finale

4. Evaluarea practicii pedagogice

A. Documentele portofoliului de evaluare

4.1. Fisa de asistenta

4.2. Grila de observare a lectiei

4.3. Planificare calendaristica (senestriala/ anuala)

4.4. Proiectul unitatii de invatare

4.5. Proiect de lectie

4.6. Proiectul didactic pentru activitati educative

4.6.1.Proiect didactic pentru activitate extrascolara

4.6.2.proiect didactic pentru dirigentie

4.7. Fisa de caracterizare psihopedagogica

4.8. Fisa de evaluare a lectiilor

4.8.1.Fisa de evaluare a lectiei de proba nr.1

4.8.2.Fisa de evaluare a lectiei de proba nr.2

4.8.3.Fisa de evaluare finala

B. Proiect didactic de sinteza

5

1. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE

Practica pedagogica, parte integranta a procesului de invatamant, are urmatoarele obiective:

o consolidarea si aprofundarea pregatirii de specialitate, psihopedagogice si metodice;

o invatarea, exersarea si formarea abilitatilor si competentelor necesare exercitarii profesiunii didactice;

o cunoasterea documentelor scolare care fundamenteaza organizarea si conducerea procesului didactic;

o aplicarea particularizata la disciplinele de invatamant a tuturor componentelor procesului general de predare-invatare-

evaluare (principiile, finalitatile, continutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a

rezultatelor scolare);

o formarea si dezvoltarea abilitatilor practice de proiectare didactica;

o efectuarea si exersarea unor actiuni specifice procesului de invatamant pe baza pregatirii teoretice de psihologia

educatiei, pedagogie, didactica a specialitatii;

o formarea capacitatii de cunoastere a elevilor (individual si in grupul scolar), in vederea tratarii diferentiate a acestora;

o cultivarea abilitatilor si a capacitatilor de autoevaluare si de integrare a rezultatelor autoevaluarii in proiectia

personala a dezvoltarii profesionale.

2. CONTINUTUL SI SECVENTELE PRACTICII PEDAGOGICE a) Componentele de baza ale continutului practicii pedagogice sunt:

o cunoasterea unitatilor de invatamant, ca organizatii sociale avand ca misiune formarea, educarea si socializarea tinerei

generatii;

o cunoasterea structurii organizatorice, a relatiilor functionale dintre compartimentele si serviciile componente, a

sistemelor manageriale ale unitatilor scolare;

o cunoasterea sistemului de activitati didactice, educationale, administrative, economico- financiare etc., a relatiilor si a

interactiunilor reciproce dintre acestea;

6

o intelegerea raporturilor reciproce dintre scoala-familie-organizatiile sociale si ale administratiei locale, comunitatile

locale si a schimburilor permanente cu mediul in care actioneaza;

o asimilarea principalelor componente, calificari, responsabilitati, indatoriri si drepturi ale profesiei de cadru didactic;

o capacitatea de transpunere a continutului stiintific, de specialitate al obiectelor de studiu, in conti-nuturi didactice, in

masura sa faca posibila si accesibila insusirea de catre elevi a valorilor stiintei, tehnologiei si culturii;

o construirea de demersuri si strategii didactice adecvate finalitatilor si continuturilor disciplinelor de studio, formarea

si dezvoltarea deprinderilor de apreciere si sustinere a activitatilor didactice cu elevii;

o formarea abilitatilor si a capacitatilor de observare si de studiere a particularitatilor de varsta si individuale ale

elevilor;

o dezvoltarea capacitatilor de evaluare si apreciere a activitatilor instructiv-educative proprii, ale elevilor si ale

colegilor.

b) Structura practicii pedagogice

Sistemul practicii pedagogice este structurat si contine urmatoarele etape si secvente:

o etapa pregatitoare, de inceput a practicii, in care se realizeaza primul contact cu realitatile unitatilor scolare si se

asigura cunoasterea de catre studenti a tuturor elementelor teoretice si a instrumentelor necesare pentru trecerea la

efectuarea propriu-zisa a activitatilor practice;

o practica observatorie care urmareste formarea capacitatilor de identificare a principalelor componente ale procesului

de invatamant, precizarea etapelor activitatii didactice in succesiunea lor si a capacitatii de observare a fiecarui

eveniment al diferitelor forme de activitati didactice (tipuri de lectii, activitati educative scolare si exrascolare,

dirigentie etc.);

o proiectarea didactica care se concretizeaza in realizarea urmatoarelor documente scolare: planificare calendaristica,

proiectarea unei unitati de invatare, proiectarea principalelor tipuri de lectii; stabilirea, in timp util, a datelor necesare

actiunilor de proiectare, analiza curriculumului scolar, identificarea obiectivelor cadru/competentelor generale si a

obiectivelor de referinta/competente specifice, diagnoza nivelului de pregatire a elevilor ca premisa in formularea

obiectivelor operationale ale lectiei;

7

o desfasurarea lectiilor de proba si a lectiei finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe

adoptarea de strategii didactice adecvate continuturilor si finalitatilor educationale urmarite; integrarea actiunilor

educative in functie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacitatilor de stimulare a

creativitatii, motivatiei, interesului elevilor prin intermediul interactiunilor si comunicarii educationale;

o integrarea feedback-ului in proiectia personala a dezvoltarii profesionale prin analiza si autoanaliza activitatilor

educationale (lectii, activitati extrascolare, ore de dirigentie) desfasurate.

c) Indrumarea practicii pedagogice

Practica pedagogica, in ansamblul sau este coordonata de catre Departamentul pentru Pregatirea Personalului

Didactic si se efectueaza in scolile pilot de aplicatie, stabilite de inspectoratele scolare, pe baza unor protocoale incheiate

intre Rectoratul Universitatii si inspectorate.

Indrumarea si realizarea efectiva a practicii pedagogice este asigurata:

a. de personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic si al facultatilor de profil care:

o face legatura cu conducerile scolilor si cu profesorii mentorii care vor indruma nemijlocit practica studentilor;

o asigura documentatia stiintifica necesara studentilor in pregatirea activitatilor din cadrul practicii pedagogice;

o analizeaza si avizeaza proiectele didactice pentru fiecare tip de activitati practice ale studentilor;

o analizeaza si evalueaza impreuna cu profesorii-mentori rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogica;

o inscrie in documentele scolare de evidenta-activitatile fiecarui student efectuate in perioadele de practica

pedagogica.

b. de catre profesorii-mentori din scolile pilot (de aplicatie), care actioneaza ca agenti si garanti ai realizarii si calitatii

practicii pedagogice asigurand:

o planificarea activitatilor instructiv-educative inscrise in programele de practica;

o repartizarea saptamanala a studentilor la activitatile didactice pe care le desfasoara profesorii- mentori;

o indrumarea stiintifica de specialitate si didactica a studentilor pentru categoriile si tipurile de activitati practice

ce se realizeaza, pe toata durata practicii pedagogice;

o analizeaza, apreciaza si evalueaza rezultatele obtinute de studenti le practica pedagogica.

8

Desfasurarea optima si realizarea corespunzatoare a obiectivelor practicii pedagogice implica in mod necesar

participarea efectiva si responsabila a studentilor la toate actiunile, proiectele si programele inscrise in sistemul general al

practicii pedagogice, componenta organica, esentiala a pregatirii pentru profesiunea didactica.

9

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA

3.1. ORARUL SAPTAMANAL

AL PROFESORULUI – MENTOR (pentru orele si activitatile demonstrative)

ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI

Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa

PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE

Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala

Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa

„Verbul”

reactualizarea

cunoştinţelor

a V-a

„O rǎmâi”

M. Eminescu

predare/învǎţare

a VI-a

„Amintiri din

copilǎrie” I.

Creangǎ planul

simplu

a V-a

10

FISA DE ASISTENTA

Data:

Clasa: a V-a

Nr. de elevi (prezenti/ inscrisi): 23

Disciplina: Limba şi literatura românǎ

Subiectul lectiei: Propoziţia principalǎ. Propoziţia secundarǎ

Tipul lectiei: Consolidarea cunoştinţelor

Obiective cadru:

dezvoltarea capacitǎţii de exprimare a mesajului oral;

dezvoltarea capacitǎţii de receptare a mesajului scris.

Obiective de referinţǎ:

sǎ sesizeze corectitudinea gramaticalǎ a unui enunţ;

sǎ construiascǎ propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;

sǎ sesizeze corectitudinea utilizǎrii categoriilor gramaticale învǎţate. Obiectivele operationale:

O1 – sa defineasca propoziţia ca o comunicare cu un singur predicat;

O2 – sa clasifice propoziţia ;

O3 – sa defineascǎ fraza ca o comunicare alcǎtuitǎ din douǎ sau mai multe propoziţii;

O4 – sa manifeste receptivitate faţǎ de conţinutul lecţiei.

Metode si procedee: conversatia euristicǎ, explicatia, exerciţiul, metoda cubului

Mijloace si materiale: manualul, fişe de lucru, tabla, caiete, cretǎ, cuburi

Strategia de evaluare: inductiv - semialgoritmice

Forma de organizare: frontal – individualǎ

Durata: 50 minute

11

Desfasurarea lectiei

Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu

profesorul-mentor

Se asigura un climat de ordine şi disciplină necesar desfăşurării în bune

condiţii a lecţiei de românǎ.

Se verifica tema cantitativ

Voi prezenta un plic cu câteva litere amestecate şi voi cere elevilor sǎ le

aranjeze astfel încât sǎ obţinǎ un cuvânt: „fraza”.

Precizez în mod clar obiectivele urmǎrite pe parcursul activitǎţi.

Verific: definiţia propoziţiei, clasificare, exemplificǎri, propoziţia

principalǎ / secundarǎ, definiţia frazei, exemplificǎri, etape de analizǎ a frazei.

Voi sistematiza câteva noţiuni importante pe tablǎ. Voi propune o fişǎ de

lucru cu urmǎtoarele cerinţe:

Subliniaţi predicate din enunţurile de mai jos şi precizaţi care sunt propoziţii şi care sunt fraze.

Voi cere elevilor sǎ completeze în echipe cubul primit. Rezolvând

cerinţele.

Apreciez comportamentul general al elevilor.

Tema pentru acasǎ.

-

12

GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI

Data:

Clasa: a VI- a

Nr. de elevi(prezenti/ inscrisi): 20

Disciplina: Limba şi literatura românǎ

Subiectul lectiei: Adverbul

Tipul lectiei: comunicare/ dobandire de noi cunostinte

Resure procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor): conversatia, explicatia, lectura, forma frontal-

individuala

Resurse materiale(mijloace de invatamant): manualul

INDICATORI

Recunoasterea actiunii

indicatorilor

(se bifeaza)

Aspecte semnificative privind etapele

lectiei, in functie de indicatori, in

vederea elaborarii proiectelor de lectie

1.Aspect informativ

- continutul stiintific Manualul este bine structurat, accesibil

elevilor. - adaptarea la nivelul clasei X

- incadrarea noilor cunostinte in sistemul

cunostintelor anterioare

X Elevii au acumulat cunostintele antrioare,

astfel incat lectia poate sa se desfasoare cu

succes. - realizarea cerintelor programei scolare (obiective

cadru, obiective de referinta; competente generale,

competente specifice)

X

2. Aspect formativ

- utilizarea metodelor activ- participative (sugerate de

programa scolara)

X

- realizarea conexiunii inverse X

- dezvoltarea capacitatilor intelectuale X

- valorificarea valentelor educative ale temei X

13

- dezvoltarea capacitatii de transfer (reali-zarea de

corelatii intra/inter/trans-disciplinare)

3. Metodologia didactica

- aplic. metodelor si procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimuleaza

atentia elevilor. - utilizarea mijloacelor de invatamant X

- incadrarea in timp X

4. Evaluarea activitatii elevilor

- initiala X Intrebarile sunt bine puse, scurte si precise.

- formativa

- finala

5. Relatia profesor-elev; elev-elev

- atmosfera de lucru in clasa X Colectivul este unit.

- organizarea activitatii pe grupe sau independent/

individual

X

6. Alti indicatori

14

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Programa şcolară de Limba şi literatura română a fost aprobată prin

ORDIN AL MINISTRULUI

nr. 4237 din 23.08.1999

15

NOTĂ DE PREZENTARE

Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de

bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru

rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la

frumosul din natură şi la cel creat de om.

În acest sens, curriculum-ul de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii şi

literaturii române. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „limbă” şi „literatură”, se propune un nou model, cel comunicativ-funcţional,

adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În

mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului

scris şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacităţi menţionate anterior.

În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de

comunicare orală şi scrisă, cu texte literare şi non-literare adecvate vârstei şcolare.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele noului curriculum faţă de cel anterior sunt:

definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea

orală şi exprimarea scrisă;

prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală şi

scrisă;

reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor.

16

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

17

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să identifice informaţiile esenţiale dintr-un

mesaj oral

- exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat;

1.2 să identifice secvenţele de dialog, de naraţiune

şi de descriere dintr-un mesaj oral

- exerciţii de identificare a secvenţelor descriptive, narative şi dialogate dintr-

un enunţ oral;

1.3 să sesizeze unităţile lexicale necunoscute în

fluxul vorbirii

- exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare;

integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii de

stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; exerciţii de

discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;

1.4 să sesizeze corectitudinea gramaticală a unui

enunţ şi/ sau a formelor lexicale

- exerciţii de identificare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)

corecte sau incorecte în fluxul enunţului;

1.5 să sesizeze intenţia unei persoane de a angaja

un dialog

- exerciţii de sesizare şi interpretare a indicilor de iniţiere de către partener a

unui dialog;

1.6 să manifeste curiozitate pentru ascultarea unui

mesaj oral

- exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări

mesajul partenerului.




2.1 să selecteze elementele de lexic adecvate

situaţiilor de comunicare

- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;

prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare;

exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de explicare orală a

semnificaţiei acestora în diferite contexte; exerciţii de utilizare în contexte

18

diferite a achiziţiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii sau câmpuri lexicale; exerciţii de utilizare a sinonimelor şi a

antonimelor în contexte date;

2.2 să construiască propoziţii şi fraze corecte din

punct de vedere gramatical

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii

de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi a

subordonării; exerciţii de folosire corectă într-un context dat, a categoriilor

gramaticale specifice părţilor de vorbire; exerciţii de utilizare în context a

părţilor de propoziţie;

2.3 să se exprime clar, corect şi concis - exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; activităţi de

discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esenţialului de

elementele de detaliu; exerciţii de realizare orală – individual sau în grup –

a unui plan simplu; exerciţii de selectare şi de utilizare a mărcilor şi a

conectorilor textuali („mai întâi”, „apoi”, „în primul rând”, „în al doilea

rând”, „de asemenea”, „deci” etc.);

2.4 să-şi adapteze vorbirea la parteneri şi la

situaţia de comunicare

- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; exerciţii

de rostire fluentă a unor enunţuri scurte şi/ sau lungi; exerciţii de

conştientizare a diferenţei dintre pronunţia regională şi cea literară şi de

corectare a pronunţiei regionale; exerciţii de punere în scenă a unor

povestiri, de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii personale şi

justificarea acestora în funcţie de context; exprimarea acordului şi a

dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei;

2.5 să stabilească relaţii directe de dialog cu

diverse categorii de persoane

- exerciţii de selectare şi de folosire adecvată a mărcilor de iniţiere, de

menţinere şi de încheiere a unui dialog; exerciţii de asimilare şi de utilizare

a regulilor conversaţiei eficiente; exerciţii de selectare a celor mai potrivite

elemente nonverbale pentru dialogul purtat;

2.6 să manifeste interes pentru participarea la un

act de comunicare

- exersări de situaţii dirijate de comunicare obişnuite sau problematice (în

grup mai mare sau mai mic); exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de

comunicare şi a curajului de a interveni în actul comunicării.

19




3.1 să identifice ideile principale după citirea

globală a unui text

- întrebări cu răspuns la alegere; exerciţii de abordare a ideilor principale şi

secundare ale unui anumit text dat; exerciţii de discriminare a ideilor

principale de cele secundare dintr-un text dat;

3.2 să recunoască modurile de expunere utilizate

într-un text epic

- exerciţii de identificare şi de delimitare a părţilor componente ale unui text:

introducere, cuprins şi încheiere, precum şi a modurilor de expunere;

discutarea textelor citite în funcţie de următorii parametri: „cine”

(personajele), „când”, „unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), „cum”

(modul de desfăşurare a acţiunii, stilul autorului);

3.3 să identifice expresii şi cuvinte noi în text - exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciţii de

folosire a dicţionarelor şi a glosarelor; identificare de sinonime şi de antonime;

3.4 să sesizeze corectitudinea utilizării

categoriilor gramaticale învăţate

- exerciţii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciţii de

identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor;

3.5 să se adapteze la situaţia concretă de lectură - exerciţii de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu ajutorul tablei de

materii; exerciţii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte;

citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;

exerciţii de valorificare a elementelor nonverbale; exerciţii de identificare a

figurilor de stil învăţate;

3.6 să manifeste curiozitate şi interes faţă de

activitatea de lectură

- activităţi de grup în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare

la un text citit; discuţii de grup pe marginea lecturilor suplimentare

individuale.




4.1 să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat

- exerciţii de diferenţiere a ideilor principale de ideile secundare; exerciţii de selectare a ideilor pentru un text propriu;

20

4.2 să utilizeze în redactare sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

- exerciţii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exerciţii de diferenţiere a sensurilor cuvântului în context;

4.3 să scrie propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie

- exerciţii de ortografiere corectă a grupurilor de litere; exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe; exerciţii de folosire corectă a semnelor de ortografie şi punctuaţie;

4.4 să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

- exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat; exerciţii de identificare şi de caracterizare sumară a personajelor corespunzătoare secvenţelor narative; exerciţii de relatare la persoana a III-a; exerciţii de interpretare a ideilor şi a sentimentelor comunicate; exerciţii de rezumare a unui text ştiinţific; exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire; exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm;

4.5 să manifeste interes pentru redactarea unui text - exerciţii de combinare a informaţiilor conform propriului univers afectiv; exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la texte studiate.

CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Ce anume comunică literatura? Raportul dintre realitate şi literatură.

1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.

1.2.3. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul, naratorul), Descrierea.

Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic şi portretul moral.

1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.

1.2.5. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima.

1.3. Textul

1.3.1. Textele literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii.

21

1.3.2. Textele nonliterare „utilitare” (articolul de dicţionar, reclama etc.); distractive (cuvinte încrucişate, jocuri distractive etc.).

Texte sugerate

Se vor selecta 8-10 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia pot alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2.

Basme populare: Greuceanu, Sarea în bucate, Prâslea cel voinic şi merele de aur (colecţia Petre Ispirescu) etc.

Basme culte: Zâna-zorilor (Ioan Slavici), Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Neghiniţă (Barbu Delavrancea) etc.

Basme din literatura universală: Hänsel şi Gretel, Cenuşăreasa (Fraţii Grimm), Peştişorul de aur (basme ruseşti), Piele de măgar (Charles

Perrault), 1001 de nopţi (Sindbad marinarul), Soldatul de plumb (Hans Christian Andersen), Prinţul fericit (Oscar Wilde) etc.

Legende populare: Descălecatul, Legenda lui Traian şi a Dochiei etc.

Legende culte: Legende istorice (Dimitrie Bolintineanu), Legenda rândunicăi (Vasile Alecsandri) etc.

Legende din literatura universală: fragmente din Legendele Olimpului (Alexandru Mitru).

Parabole biblice: Fiul rătăcitor sau altele.

Snoave: De-ale lui Păcală, Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.

Schiţe din literatura română: Bubico, Vizită…, Un pedagog de şcoală nouă (Ion Luca Caragiale), Bunicul, Bunica (Barbu Delavrancea),

Sărăcuţul, Gândăcelul (Emil Gârleanu), din Cartea cu jucării (Tudor Arghezi) etc.

Schiţe din literatura universală: Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras (Mark Twain), Cele două feţe ale unei ţestoase (Herman Melville)

etc.

Povestiri şi nuvele din literatura română: Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Budulea Taichii (Ioan Slavici), Domnul Vucea (Barbu

Delavrancea), Dumbrava minunată, Domnu Trandafir (Mihail Sadoveanu), Puiul (Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti), Prăvale Baba (Ionel

Teodoreanu), Ciobănilă (Vasile Voiculescu) etc.

Povestiri şi nuvele din literatura universală: Tatăl lui Simon (Guy de Maupassant), Biriuk (Ivan Sergheievici Turgheniev) etc.

Texte din folclorul copiilor: Numărători. Poezii ceremoniale. Colinde. Pluguşorul. Sorcova. Capra etc.

Poezii: Oaspeţii primăverii, Noaptea, Deşteptarea României (Vasile Alecsandri), La mijloc de codru …, Povestea codrului, Freamăt de

codru (Mihai Eminescu), Poveste, Mama, Noapte de vară (George Coşbuc), Toamna (Octavian Goga), Bănuţul, Creion (Fă-te suflete copil),

Inscripţie pe steag, O furnică (Tudor Arghezi), Părinţii, Cărăbuşul de aramă (Lucian Blaga), Ai noştri sunt aceşti munţi, Horea (Aron

22

Cotruş), În vie (Ion Pillat), Strofe de primăvară (Adrian Maniu), Acceleratul (George Topîrceanu), Scrisoare mamei (Nicolae Labiş), Plopul (Nichita Stănescu) etc.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată.

Acomodarea limbajului la scopul comunicării.

2.1.2. Structurarea textului oral

(a) Organizarea logicosemantică a mesajului (semnificaţia textului oral; elementele esenţiale şi detaliile semnificative). Ideea

principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.

(b) Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei.

Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în vorbire a

registrelor limbii (standard, familiar etc.).

(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale şi

nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formule de salut, de

prezentare, de identificare, de permisiune şi de solicitare.

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

- adresarea către o persoană, salutarea;

- punerea unei întrebări, răspunsul afirmativ sau negativ la o întrebare;

- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;

- precizarea locului sau a timpului;

- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;

- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea,

utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;

- situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni;

- compararea a două sau a mai multor obiecte, persoane, idei.

23

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrierii

(b) Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei

compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

(c) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet. Elemente auxiliare în

scriere (sublinieri, paranteze etc.).

(d) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele.

2.2.2. Contextele de realizare

(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Notiţele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestrială.

(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea unor fapte şi întâmplări personale. Scrisoarea familială.

Scrisoarea de felicitare.

(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul.

(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Povestirea.

Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.

. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.

3.1. Lexicul

Vocabularul limbii române. Dinamica vocabularului (apariţii de cuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens). Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).

Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice etc.).

24

Sinonimele. Antonimele.

Regionalismele lexicale.

Arhaismele lexicale.

Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale.

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul,

triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate şi neaccentuate. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru

despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi

părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi

propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul - nucleul comunicării.

Timpul, persoana, numărul.

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text).

Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca

perfectul, viitorul I (formele literare şi populare, inclusiv formele inverse).

Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.

Funcţia sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.

Cazurile substantivului

Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.

Acuzativul. Prepoziţia – rolul ei în exprimarea acuzativului. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi

atribut.

Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).

Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea

corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut substantival.

Vocativul.

25

3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Alte forme

ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele. Funcţiile sintactice: subiect, atribut pronominal (în genitiv şi în

acuzativ), complement (în dativ şi în acuzativ).

Pronumele personal de politeţe. Formule reverenţioase de adresare (limbaj familiar şi solemn).

3.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul

Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut adjectival şi nume

predicativ. Adjectivele formate cu prefixe şi cu sufixe. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile

3.4.5.1. Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective.

Funcţia sintactică: complement.

3.4.5.2. Interjecţia.

Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal. Valorile sintactice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu şi multiplu.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă

subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul

Elementele regente ale atributului.

Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv propriu-zis, adjectiv provenit din verb la participiu).

Atributul substantival. Atributul substantival genitival şi atributul substantival prepoziţional.

3.5.4. Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

26

Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă.

Complementul direct şi complementul indirect.

3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare.

Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse) şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin

juxtapunere. Subordonarea.

51

Clasa a VI-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE



La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să distingă între informaţiile esenţiale şi

cele de detaliu, stabilind legături sau

diferenţieri între informaţiile receptate

- exerciţii de interpretare a mesajului comunicat; exerciţii de sesizare a

informaţiilor noi dintr-un text ascultat;

1.2 să sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în

funcţie de context

- exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt;

exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;

exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi

nonliterare; exerciţii de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice şi

antonimice; exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut

prin apel la context; exerciţii de sesizare a sensului omonimelor;

exerciţii de identificare a arhaismelor şi a regionalismelor;

1.3 să sesizeze abaterile de la normele

gramaticale într-un mesaj oral

- exerciţii de sesizare a structurii gramaticale (morfologice şi sintactice)

corecte sau incorecte în fluxul enunţului; exerciţii de sesizare a

construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice;

1.4 să recepteze corect mesajul în funcţie de

particularităţile de vorbire ale partenerilor

- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii (proprii sau

improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronunţare a

sunetelor, a silabelor, a cuvintelor;

1.6 să recepteze adecvat formele de iniţiere, de

menţinere şi de încheiere a unui dialog

- exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de

încheiere a unui dialog;

1.7 să manifeste interes pentru mesajul ascultat

şi pentru partenerii de discuţie

- exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi

de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat.

52




capabil:


2.1 să realizeze înlănţuirea corectă a ideilor

într-un mesaj oral

- exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de dezvoltare a acestuia

prin adăugarea ideilor secundare; exerciţii de transfer comunicativ

dinspre planul dezvoltat spre rezumat şi spre povestirea orală;

2.2 să utilizeze relaţiile de sinonimie, de

antonimie, de omonimie în organizarea

mesajului oral

- exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de explicare a

semnificaţiei acestora în contexte diferite; exerciţii de utilizare, în

contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; exerciţii de utilizare a

sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor în contexte date; exerciţii de

corectare a exprimării pleonastice; exerciţii de utilizare a paronimelor;

2.3 să utilizeze categoriile gramaticale învăţa-

te, în diverse tipuri de propoziţii

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate;

exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi

subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a

categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire flexibile;

2.4 să utilizeze accentul şi intonaţia pentru a

evidenţia scopul comunicării

- exerciţii de comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de

atitudine, de opinie; exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse sau

propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii,

exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscut;

2.5 să-şi adapteze vorbirea la dialog sau

monolog

- exerciţii de rostire corectă a unor cuvinte care pun probleme de

accentuare; exerciţii de pronunţare fluentă a unor secvenţe semnificative

ale mesajului oral, de reglare a tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea

de spirit (bucurie, surpriză, supărare);

2.6 să utilizeze adecvat formulele de iniţiere,

de menţinere şi de încheiere a unui dialog

- exerciţii de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog cu diferite

categorii de interlocutori cunoscuţi; activităţi vizând intervenţia într-un

dialog complex prin structurarea corectă a secvenţelor întrebare-răspuns;

2.7 să manifeste o atitudine favorabilă

progresiei comunicării

- exerciţii de susţinere a unui schimb verbal într-o conversaţie de grup,

utilizând corect limba literară şi posibilităţile expresive ale limbii

vorbite.

53




capabil:


3.1 să deosebească elementele de ansamblu

de cele de detaliu în cadrul textului citit

- exerciţii de redare a conţinutului prin rezumat şi prin povestire;

identificarea problemei principale tratate într-un text literar sau

nonliterar;

3.2 să identifice modurile de expunere într-

un text epic şi procedeele de expre-

sivitate artistică într-un text liric

- exerciţii de identificare a momentelor subiectului într-o naraţiune;

exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune;

exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau

versuri) şi lirice (în proză sau versuri); exerciţii de identificare a figurilor

de stil într-un text liric sau epic (epitete, hiperbolă, antiteză, metaforă

etc.); exerciţii de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului

şi a tabloului; exerciţii de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea

personajelor;

3.3 să sesizeze valoarea expresivă a

arhaismelor, a regionalismelor şi a neo-

logismelor într-un text citit

- exerciţii de identificare a unor expresii şi a unor cuvinte noi într-un text

citit; folosirea dicţionarelor şi a glosarelor pentru căutarea cuvintelor

noi; exerciţii de evidenţiere a rolului sinonimiei, al antonimiei şi al

omonimiei într-un text dat;

3.4 să sesizeze organizarea morfologică şi

sintactică a textelor citite

- exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a relaţiilor

sintactice, având rol în structurarea textului literar.




capabil:


4.1 să redacteze texte cu destinaţii diverse (scrisori, cereri, invitaţii, cărţi poştale, telegrame, compuneri)

- exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii de redactare a unor texte utilitare; exerciţii de rezumare şi de povestire a unor texte narative; exerciţii de caracterizare a unui personaj;

54

4.2 să utilizeze un lexic diversificat, re-curgând la categoriile semantice stu-diate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului

- exerciţii de valorificare a posibilităţilor de expresie oferite de sinonime, antonime şi de omonime; exerciţii de recunoaştere a sensurilor cuvintelor în contexte diferite şi de evaluare a expresivităţii formelor arhaice şi regionale; exerciţii de recunoaştere a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului;

4.3 să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele orto-grafice şi de punctuaţie

- exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în frază; exerciţii de ortografiere a diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; exerciţii de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire în silabe a cuvintelor; exerciţii de scriere a cuvintelor neologice.

CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural. Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Autorul: eul liric şi naratorul.

1.2.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I, subiectul

operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de

caracterizare a personajelor).

1.2.3. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora (familiarizare).

1.2.4. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rime (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura. Ritmul

(iambul şi troheul).

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii. Caracteristicile operei folclorice (orală, colectivă,

anonimă, sincretică). Opera epică. Opera lirică.

1.3.2. Specii literare: schiţa, nuvela, pastelul, fabula, doina, balada.

1.3.3. Texte nonliterare „utilitare” (anunţul, ştirea, afişul etc.); distractive etc.

55

Texte sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din

operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se

sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală

urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia

pot alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să

evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.4 şi 1.3.1- 1.3.2.

Doine

Basme populare: Toma Alimoş, Novac şi corbul etc.

Creaţii de inspiraţie folclorică (în versuri): Doina (Octavian Goga), Doina (George Coşbuc), Cântec sfânt, Cântec de leagăn (Ştefan Octavian

Iosif) etc.

Fabule: Boul şi viţelul, Câinele şi căţelul (Grigore Alexandrescu), Bivolul şi coţofana (George Topîrceanu).

Texte descriptive: fragmente din Ţara de dincolo de negură (Mihail Sadoveanu), fragmente din Pe drumuri de munte (Calistrat Hogaş),

fragmente din Românii supt Mihai-Voievod Viteazul (Nicolae Bălcescu), Iarna (Vasile Alecsandri), Vara, În miezul verii (George Coşbuc),

Brumărel (Ion Pillat) etc.

Texte lirice: Revedere (Mihai Eminescu), Creion (Tudor Arghezi), Vară (Lucian Blaga), Mama (Nicolae Labiş) etc.

Parabole: Parabola celor doi fii chemaţi a lucra via tatălui lor.

Schiţe: D-l Goe (Ion Luca Caragiale), Prostia omenească, Povestea unui om leneş (Ion Creangă) etc.

Romane şi nuvele din literatura română: Sobieski şi românii (Costache Negruzzi), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Palatul de cleştar

(Barbu Delavrancea), Moromeţii (Marin Preda) etc.

Romane şi nuvele din literatura universală: Morcoveaţă (Jules Renard), Piciul (Alphonse Daudet), Micul prinţ (Antoine de Saint-Exupéry),

Minunata călătorie a lui Nils Holgerson (Selma Lagerlöf), Prinţ şi cerşetor (Mark Twain), Marile speranţe (Charles Dickens) etc.

Reportajul: Privelişti şi sentimente (Geo Bogza) sau un reportaj aparţinând stilului publicistic. Din literatura universală, reportajul se poate

ilustra prin schiţele lui Herman Melville din Encantadas sau insulele fermecate.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii. Comunicarea orală şi comunicarea scrisă

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe sau mediate).

56

2.1.2. Structurarea textului oral

(a) Organizarea logicosemantică a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).

(b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv (constituenţi, modalităţi simple de

realizare a coerenţei textuale).

(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întâmplări). Organizarea

replicilor într-un dialog complex. Formule de iniţiere, de încheiere şi de menţinere a dialogului (actualizare). Structurarea

secvenţelor de tipul „întrebare-răspuns”. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;

- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei

impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva;

- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

- prezentarea unei acţiuni complexe.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrierii

(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea

poştală).

(b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Rolul simbolurilor şi al imaginilor în pagină.

(c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele

ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic.

2.2.2. Contextele de realizare

(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informaţii privind diverse

aspecte ale realităţii înconjurătoare). Instrucţiuni privind efectuarea diverselor acţiuni.

(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere.

(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrierea. Povestirea. Portretul.

(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Aprecieri simple

referitoare la organizarea textelor epice şi lirice studiate.

57

3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare ş i de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

3.1. Lexicul (actualizare)

Noţiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice (de exemplu: ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-). Compunerea Compunerea prin sudare, alăturare şi abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Elemente de compunere savantă (de exemplu: auto-, macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.). Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) Adverbe provenite din adjective şi din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte părţi de vorbire. Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). Sinonimele (actualizare). Sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice şi sinonimele lexico-frazeologice (familiarizare elementară). Antonimele (actualizare).

58

Omonimele. Omofonele şi omografele Arhaismele şi regionalismele (actualizare). Exerciţii de identificare a unor tipuri de arhaisme şi regionalisme. Pleonasmul. Paronimele. Câmpurile lexicale (actualizare şi exerciţii).

3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Folosirea corectă a accentului în limba română. Nume proprii greşit accentuate. Neologismele (aspecte

ortoepice). Silaba (actualizare). Despărţirea în silabe a cuvintelor derivate şi a cuvintelor compuse.

3.3. Noţiunea de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul – (actualizare).Verbele predicative şi verbele nepredicative (copulative – numai a fi, a deveni – şi auxiliare).

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri. Propoziţia imperativă. Propoziţia

optativă.

Modurile nepersonale: infinitiv (cele patru conjugări ale verbului), gerunziu, participiu, supin. Funcţii sintactice.

3.4.2. Substantivul (actualizare).

Substantivele defective de singular sau plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.

3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe (actualizare). Pronumele reflexiv. Formele accentuate şi neaccentuate. Funcţii sintactice. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice. Numeralul colectiv. Forme. Numeralul fracţionar. Forme.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare

3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod,

atribut adverbial. Adverbele fără funcţie sintactică.

3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.

59

3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare. Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a

prepoziţiei şi a conjuncţiei.

3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii de adresare. Interjecţii predicative.

3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).

3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat.

Propoziţii fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul (acordul logic şi acordul prin atracţie). 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul substantival genitival, prepoziţional şi apoziţional.

Atributul pronominal genitival, prepoziţional şi în dativ fără prepoziţie (dativ posesiv). Atributul verbal. Atributul adverbial.

3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.

60

PLANIFICARE CALENDARISTICA (SEMESTRIALA/ ANUALA)

CLASA: a V a

DISCIPLINA:Limba şi literatura românǎ

NR. DE ORE/SAPTAMANA: 6

NR. DE ORE TOTAL:

Nr. crt UNITATI DE CONTINUT / CONTINUTURI OBIECTIVE

DE REFERINTA

TERMENI CALENDARISTICI

Ora la dispozitia profesorului

Evaluare initiala - test

3.1

3.3

1

2

1/ I

2-3/ I

CARTEA SI TEXTUL

Cartea

Cartea

Interiorul cartii

Cartea si biblioteca. Cele dintai lecturi de Mircea

Eliade

Explorarea textului

Invitatie la lectura

Notiuni elementare de sintaxa (1)

Notiuni elementare de sintaxa (2)

Situatia de comunicare (1)

Situatia de comunicare (2)

Organizarea monologului

Evaluare

Cuvantul si textul

Vocabularul limbii romane

Cuvantul

1.1

1.4

2.1

2.3

3.3

2.1

2.5

1

1

1

1

1

2

2

1

2

1

2

3

1

2

4/ I

5/ I

1/ II

2/ II

3/ II

4-5/ II

1-2/ III

3/ III

4-5 III

1/ IV

2-3/ IV

4/ IV-1/ V

2/ V

3-4/ V

61

Familia lexicala

Sinonimele. Antonimele

Campul lexical

Textul integral. O furnica de Tudor Arghezi

Explorarea textului

Interpretarea textului

Fragmentul de text. Cartile cu Apolodor de Gellu

Naum

Explorarea textului

Cuvantul in comunicare (1)

Cuvantul in comunicare (2)

Evaluare

Tipuri de texte

Textul literar. Sfarsit de toamna de Vasile

Alecsandri

Explorarea textului (1)


Textul nonliterar.Observarea si explorarea

textelor

Sunetele limbii romane

Diftongul. Triftongul. Hiatul

Silaba

Despartirea in silabe

Organizarea textului scris (1)

Organizarea textului scris (2)

Evaluare

3.5

4.2

1.1

2.3

3.3

3.6

1

1

1

1

1

1

1

2

2

2

1

1

1

1

2

2

1

2

1

1

5/ V

1/ VI

2/ VI

3/ VI

4/ VI

5/ VI

1/ VII

2-3/ VII

4-5/ VII

1-2/ VIII

3/ VIII

4/ VIII

5/ VIII

1/ IX

2-3/ IX

4-5/ IX

1/ X

2-3/ X

4/ X

5/ X

1-2/ XI

STRUCTURILE TEXTULUI

Naratiunea

Naratiunea. Caprioara de Emil Garleanu



1.3

2.3

1

1

1

3/ XI

4/ XI

5/ XI

62

Planul simplu de idei

Planul dezvoltat de idei

Verbul-nucleul comunicarii

Modurile Personale. Modurile nepersonale

Modul indicativ. Prezentul

Imperfectul. Perfectul compus

Perfectul simplu. Mai mult ca perfectul

Viitorul

Verbele auxiliare

Predicatul verbal. Predicatul nominal

Evaluare

Autor. Narator. Personaj.

Autor. Narator. Personaj. Amintiri din copilarie

de Ion Creanga

Regionalisme

Observarea textului

Explorarea textului


Rezumatul (1)

Rezumatul (2)

Substantivul

Articolul

Articolul

Cazul nominativ. Prepozitia. Cazul Cazul nominativ.

Dialogul

Dialogul. Vizita de Ion Luca Caragiale.

Observarea textului




De la textul dialogat la textul narativ

Organizarea dialogului

3.1

3.2

4.1

2.5

3.2

3.3

4.3

2.3

2.4

3.4

4.4

1

1

1

2

1

1

1

1

1

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1/ XII

2/ XII

3/ XII

4-5/ XII

1/ XIV

2/ XIV

3/ XIV

4/ XIV

5/ XIV

1-2/ XV

3-4/ XV

5/ XV

1/ XVI

2/ XVI

3/ XVI

4/ XVI

5/ XVI

1-2/ XVII

3/ XVII

4-5/ XVII

1/ I

2/ I

3/ I

4/I I

63

Pronumele personal (1)




Numeralul (1)

Numeralul (2)

Evaluare

Descrierea

Descrierea literara. In padurea Petrisorului de

Mihail Sadoveanu. Observarea textului



Alte tipuri de descriere

Adjectivul (1)

Adjectivul (2)

Adjectivul (3)

Cum descriem?

Descrierea orala

Evaluare

Portretul

Portretul literar. Mihai Viteazul de Nicolae

Balcescu.



Tipuri de portret

Adverbul (1)

1.6

2.6

3.1

3.5

4.4

2.3

3.1

3.2

4.1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

5/ I

1/ II

2/ II

3/ II

4/ II

5/ II

1/ III

2/ III

3/ III

4/ III

5/ III

1/ IV

2/ IV

3/ IV

4/ IV

5/ IV

1/ V

2/ V

3/ V

4/ V

5/ V

1/ VI

2/ VI

UNIVERSUL TEXTULUI

Basmul

64

Praslea cel voinic si merele de aur

Observarea textului





Predicatul (1)

Predicatul (2)

Scrierea imaginativa. Povestirea

Povestirea ca intreg

Evaluare

Legenda

Legenda. Dragos-Voda.

Explorarea textului


Parabola

Subiectul (1)

Subiectul (2)

Scrierea de interes personal

Evaluare

Poezia

Poezia. Ce te legeni … de Mihai Eminescu

Explorarea textului


Atributul (1)

Atributul (2)

Cum scriem despre textul literar (1)

Cum scriem despre textul literar (2

Evaluare

Snoava

Snoava. Boierul si Pacala

Explorarea textului

1.2

2.2

3.1

3.4

4.3

1.2

2.4

3.4

4.3

2.4

3.3

3.5

4.1

2.1

2.5

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

4/ VII

5/ VII

1/ VIII

2/ VIII

3/ VIII

4/ VIII

5/ VIII

1/ IX

2/ IX

3/ IX

4/ IX

5/ IX

1/X

2/ X

3/ X

4/ X

5/ X

1/ XI

2/ XI

3/ XI

4/ XI

5/ XI

1/ XII

2/ XII

3/ XII

4/ XII

5/ XII

1/ XIV

2/ XIV

3/ XIV

65


Complementul (1)

Complementul (2)

Complementul (3)

Complementul (4)

Fraza

Conujunctia

Formule specifice dialogului

Evaluare

3.4

4.3

1

1

1

1

1

1

1

1

4/ XIV

5/ XIV

1/ XV

2/ XV

3/ XV

4/ XV

5/ XV

1/ XVI

Recapitulare

Fonetica

Vocabular

Analiza gramaticala

Lectura suplimentara Fat Frumos din lacrima, de Mihai Eminescu

Harap Alb, de Ion Creanga

Puiul, de I. Al. Bratescu-Voinesti

Poezii, de Mihai Eminescu

Recomandari pt. cls. a VI-a

3.1

3.4

4.1

4.3.

1

1

2

4

1

2/ XVI

3/ XVI

4-5/ XVI

1-4/ XVII

5/ XVII

66

PLANIFICARE ANUALĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

AN ŞCOLAR 2007-2008

CLASA a VI-a

SEMESTRUL I

Nr. crt.

Unitatea de învăţare Obiective de referinţă

Nr. ore

Săptămâna Observaţii

Recapitulare iniţială 1.4, 2.2, 3.3, 4.2 3 I

Evaluare iniţială 1.4, 2.2, 3.3, 4.2 1 I

1.

Cartea – obiect cultural Cea dintâi învăţătură” de Nicolae Iorga „Basmul Toamnei” de Ionel Teodoreanu. Personificarea Noţiuni de fonetică Semnele de ortografie şi de punctuaţie TOTAL

1.1, 1.2, 1.7, 2.3, 2.4, 4.1

2 2 2 1 1 8

II II III III III

2.

Opera epică. Schiţa

„D-l Goe…” de Ion Luca Caragiale Comunicare. Relatarea unei întâmplări Comunicare. Formule specifice dialogului Comunicare. Dialogul Vocabularul. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Neologismele. Derivarea. Compunerea. Conversiunea. Familia lexicală Probă de evaluare TOTAL

1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.7, 3.1, 4.1, 4.2

6 1 1 1 6 1

16

IV – VI

IV V VI

VI – VII VI

67

3.

Opera liric

„Peste vârfuri…” de Mihai Eminescu

Noţiuni de versificaţie Vocabularul. Sinonime. Omonime. Antonime. Paronime. Pleonasmul Probă de verificare TOTAL

1.1, 1.2, 1.3 1.5, 1.6, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3

4 1 5 1

11

VIII IX

IX – X

X

4.

Opera lirică. Pastelul „Iarna” de Vasile Alecsandri Descrierea ştiinţifică↔descrierea literară Comunicare. Descrierea unui tablou Comunicare. Descrierea unui peisaj de toamnă Noţiuni de sintaxă. Fraza. Felurile propoziţiilor. Coordonarea şi subordonarea Verbul Lectură suplimentară Lucrare scrisă semestrială TOTAL

1.1, 1.2, 1.3, 1.5, 1.6, 2.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3

4 1 1 1 2 3 3 3

18

X – XI

XII XI XII

XII – XII

XIII – XV XIV

XIII – XIV

5.

Opera epică. Nuvela „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi Vocabular. Arhaisme şi regionalisme Verbul Comunicare.Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă Verificarea lecturii particulare TOTAL Recapitulare semestrială

1.1, 1.2, 1.3,

1.4, 1.5, 1.6,

2.1, 2.2, 2.3,

2.4, 2.5, 2.6,

2.7, 3.1, 3.2,

3.3, 3.4, 4.1,

4.2

1,2,3,4

6

1

2

1

1

11

4

XV –

XVI

XV

XVII

XVII

XVII

XVIII

68

SEMESTRUL al II-lea

6.

Opera lirică. „Creion” de Tudor Arghezi. Verbul TOTAL

1.1, 1.2, 1.3 1.5, 1.6, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3

2 4 6

XIX

XIX – XX

7.

Opera lirică populară. Doina „Măi bădiţă, floare dulce” Lectură suplimentară Substantivul Comunicare. Argumentarea unui punct de vedere Comunicare. Compunerea narativă TOTAL

1.1, 1.2, 1.3, 1.6 2.3, 2.5, 2.7, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3

3 1 3 1 1 9

XX – XXI

XXI XXI – XXII

XXII XXII

8.

Opera epică populară. Balada „Toma Alimoş” Pronumele Probă de verificare TOTAL

1.1, 1.2, 1.3, 1.6 2.3, 2.5, 2.7, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3

5 7 1

13

XXII – XXIII XXIV – XXV

XXIV

9.

Opera epică. Romanul autobiografic „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă Lectură suplimentară Comunicare. Povestirea↔rezumatul Numeralul Adjectivul Probă de verificare TOTAL

1.1, 1.2, 1.3,

1.4, 1.5, 1.6,

2.1, 2.2, 2.3,

2.4, 2.5, 2.6,

2.7, 3.1, 3.2,

3.3, 3.4, 4.1, 4.2

3 1 1 2 2 1

10

XXVI XXVI XXVII XXVII

XXVII-XXVIII XXVIII

10.

Opera epică. Fabula „Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu Comunicare. Cererea Comunicare. Scrisoarea Adverbul Prepoziţia

1.1, 1.2, 1.3, 1.7, 2.2, 2.3, 2.6, 2.7, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.1, 4.2,4.3

4 1 1 2 1

XXVIII–XXIX

XXX XXX XXX XXXI

69

Conjuncţia Interjecţia Lectură suplimentară Verificarea lecturii particulare Lucrare semestrială Total

1 1 1 1 3

16

XXXI XXXII XXIX XXIX

XXXI – XXXII

11.

Parabola. „Cei doi fii chemaţi a lucra în via tatălui” Sintaxa propoziţiei. Clasificarea propoziţiilor Predicatul Subiectul Atributul Complementul Total

1.1, 1.2, 1.3,

1.4, 1.5, 1.6,

2.1, 2.2, 2.3,

2.4, 2.5, 2.6,

2.7, 3.1, 3.2,

3.3, 3.4, 4.1, 4.

1

1

1

2

3

2

10

XXXII

XXXII

XXXIII

XXXIII

XXXIII

XXXIV

Recapitulare finală 1,2,3,4 4 XXXV

70

UNITATEA DE INVATARE I : CARTEA – OBIECT CULTURAL

Nr.

crt.

Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp

1 Cartea-obiect cultural :

partile componente ale

cartii :exteriorul cartii

- să manifeste interes pentru

participarea la un act de comunicare

- exerciţii de prezentare a

unor carti

Text

suport

Activitate

pe grupe

- Tema pentru

acasa : ilustratia

sugestiva a unei

coperte

1h

2 Interiorul cartii

-biblioteca .

-să se adapteze la situaţia concretă de

lectură

-exerciţii de căutare şi de

selectare a informaţiei

dorite cu ajutorul tablei de

materii;

-exerciţii de identificare a

elementelor componente

ale paginii de carte

-observatii in biblioteca

Activitate

pe grupe

- observare

sistematică a

elevilor

1h

3 « Cele dintai lecturi »,M. Eliade

-timpul si spatiul intamplari.

-să recunoască modurile de expunere

utilizate într-un text epic

-să se adapteze la situaţia concretă de

lectură

citirea corectă şi fluentă a

unui text cunoscut în faţa

unui auditoriu divers

-exercitii de identif. si

delim. a partilor

componente ale unui text

- discutarea textelor citite

în funcţie de următorii

parametri: „cine”

(personajele), „când”,

„unde” (plasarea acţiunii

în timp şi spaţiu), „cum”

(modul de desfăşurare a

acţiunii, stilul autorului);

Activitate

frontala

- observare

sistematică a

elevilor

1h

4 « Cele dintai lecturi »,M. Eliade -să se adapteze la situaţia concretă de Activitate - observare

71

-Lectura -o pasiune ?

lectură -exercitii de selectare a

informatiilor intr-un text

dat

-ex. de exprimare a opiniei

-exersari de situatii de

Comununicare

problematice

pe grupe

Activitate

individual

a

Activitate

individual

a

Activitate.

pe perechi

si apoi pe

grupe

sistematică a

elevilor

2h

5 Notiuni de sintaxa

-propozitia simpla/dezvoltata

-partile de propozitie

-dezvoltarea unei propozitii

-să construiască propoziţii şi fraze

corecte din punct de vedere

gramatical

-exercitii de construire a

propozitiilor

simple/dezvoltate

-exercitii de identificare a

structurilor

sintactice

-exerciţii de utilizare în

context a părţilor de

propoziţie;

Activitate.

frontala

-fisa de lucru

1h

6 Propozitia afirmativa/negativa

Propozitia enuntiativa/interogativa

Punctuatia propozitiei

Fraza

-să scrie propoziţii şi fraze corecte din

punct de vedere gramatical, folosind

corect semnele ortografice şi de

punctuaţie

-exercitii de construire a

propozitiilor

afirmative/negative

- exercitii de construire a

propozitiilor

enuntiative/interogative

- exercitii de construire a

diferitelor

tipuri de propozitii

- exercitii de utilizare a

semnelor

de pctuatie/ortografie

Activitate

frontala

Activitate.

pe grupe

Activitate.

frontala

-observare

sistematică a

elevilor

-exercitii din

manual

1h

72

- exercitii de construire de

fraze

7 Situatia de comunicare

Comunicarea

dialogata\monologata



- exersări de situaţii

dirijate de comunicare

obişnuite sau problematice

(în grup mai mare sau mai

mic); exerciţii de

dezvoltare a iniţiativei de

comunicare şi a curajului

de a interveni în actul

comunicării.


secventelor de

dialog/monolog

Activitate

pe grupe

si

independe

nta

Text

suport-

Poveste

fara sfarsit

Activ.fron

tala

- observare

sistematică a

elevilor

1h

8 Conditii necesare comununicarii

Componentele comunicunicarii



-exerciţii de selectare şi de

folosire adecvată a

mărcilor de iniţiere, de

menţinere şi de încheiere a

unui dialog;

-exerciţii de asimilare şi

de utilizare a regulilor

conversaţiei eficiente;

- exerciţii de selectare a

celor mai potrivite

elemente nonverbale

pentru dialogul purtat;

Activitate

independe

nta si

frontala

- observare

sistematică a

elevilor

1h

9 Organiz.monologului

-prezentarea sumara a obiectelor

-prezentarea unei carti

-să se exprime clar, corect şi concis -exercitii de identificare a

elementelor esentiale si a

detaliilor semnificative

-text

support

-activitate

- observare

sistematică a

elevilor

1h

73

frontala

-activitate

individual

a

10 Evaluare -test de evaluare propus de

profesor

-activitate

in

dividuala

Evaluare scrisă

1h

UNITATEA DE INVATARE II:CUVANTUL SI TEXTUL

Nr.

crt.


1

Vocabularul limbii

romane

-definitia vocabulbrului

-aparitii de cuvinte noi in

limba

-modificari de sens

-variante lexicale

-să selecteze elementele

de lexic adecvate


- să sesizeze unităţile

lexicale necunoscute în

fluxul vorbirii

-exerciţii de determinare a sensului

unor cuvinte şi de explicare orală a

semnificaţiei acestora în diferite

contexte;

Dictionare

-activitate frontala

- activitate pe grupe

- observare

sistematică a

elevilor

1h

2

Cuvantul

-cuvantul-forma si

continut

-dictionarul

să selecteze elementele

de lexic adecvate


- exerciţii de receptare a structurii

cuvintelor

Dictionare



Proba orala

Observare

sistematica

1h

3

Familia lexicala

-cuvantul de baza si

radacina

-sufixele si prefixele

-cuvintele derivate

-să selecteze elementele

de lexic adecvate


-jocuri asociativ-verbale vizând

alcătuirea unor familii sau câmpuri

lexicale

-.ex.de discriminare aformelor

lex.corecte de cele incorecte



Proba orala

Observare

sistematica

1h

4

Sinonime.Antonime -să selecteze elementele

de lexic adecvate


-exerciţii de utilizare a sinonimelor şi

a antonimelor în contexte date;

Dictionare



- observare

sistematică a

elevilor

1h

Campul lexical -să selecteze elementele - jocuri asociativ-verbale vizând -activitate frontala Tema pentru

74

5 -gruparea unor termini

dupa trasaturi commune

-largirea campului lexical

de lexic adecvate


alcătuirea unor familii sau câmpuri

lexicale;

- activitate pe grupe acasa

-observare

sistematică a

elevilor

1h

6

Textul integral

O furnica,

de Tudor Arghezi

-observarea textului

-să identifice informaţiile

esenţiale dintr-un mesaj

oral

-exerciţii de selectare a informaţiilor

noi dintr-un text ascultat;

-exerciţii de recitare a unor poezii

Text suport:

O furnica,

de Tudor

Arghezi

Observare

sistematica

1h

7

Explorarea

textului:realitate si

fictiune

-să sesizeze unităţile


fluxul vorbirii

-exerciţii de receptare auditivă a

cuvintelor noi în texte literare

-exercitii de diferentiere a lumii reale

de universurile imaginare

-fise de lucru

-activitate pe grupe

- observare

sistematică a

elevilor

2h

8


-să manifeste curiozitate

pentru ascultarea unui

mesaj oral

-discutii de grup

-exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei

distributive şi a capacităţii de a

urmări mesajul partenerului.

- exprimarea de opinii personale şi

justificarea acestora în funcţie de

context; exprimarea acordului şi a

dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei,

şi a interogaţiei;



- observare

sistematică a

elevilor

2h

9

Fragmentul de text

Cartile cu Apolodor

de Gelu Naum- ---

observarea si

explorarea textului

-să sesizeze unităţile


fluxul vorbirii

- să identifice

informaţiile esenţiale

dintr-un mesaj oral

-exerciţii de determinare a sensului

unor cuvinte şi de explicare orală a


contexte

- exerciţii de receptare auditivă a



contexte

-exercitii de identificare apartilor

componente ale unui text

-activitate frontala - observare

sistematică a

elevilor

2h

75

10


-să manifeste curiozitate

şi interes faţă de

activitatea de lectură

- activităţi de grup în care elevii să

pună întrebări şi să dea răspunsuri

referitoare la un text citit; discuţii de

grup pe marginea lecturilor

suplimentare individuale.



- observare

sistematică a

elevilor

2h

11

Cuvantul in comunicare

-Organizarea textului

scris:

-scopul redactarii

-planul initial al redactarii

-documentarea

-redactarea primei forme

-revederea si finisarea

textului

-forma finala a textului

-să redacteze lucrări

scurte pe o anumită temă,

urmărind un plan dat

- să scrie propoziţii şi

fraze corecte din punct de

vedere gramatical,

folosind corect semnele

ortografice şi de

punctuaţie

-exerciţii de combinare a

informaţiilor conform propriului

univers afectiv; -exerciţii de

formulare a unor opinii referitoare la

texte studiate.


vocabularului adecvat unei teme;

exerciţii de diferenţiere a sensurilor

cuvântului în context

-activitate

individuala

-fise de lucru

- observare

sistematică a

elevilor

2h

12

Evaluare -activitate

individuala

Proba scrisa

1h

UNITATEA DE INVATARE III:TIPURI DE TEXTE

Nr.

crt.


1

Textul literar

Sfarsit de toamna

de Vasile Alecsandri



esenţiale dintr-un mesaj oral

-exerciţii de selectare a

informaţiilor noi dintr-un text

ascultat;

-exerciţii de recitare a unor

poezii

Text suport: Sfarsit

de toamna


Observare

sistematica

1h

2

-explorarea textului:

-elemente de versificatie

-figuri de stil:comparatia

-să selecteze elementele de

lexic adecvate situaţiilor de

comunicare

- jocuri asociativ-verbale

vizând alcătuirea unor familii

sau câmpuri lexicale


de toamna de

Vasile Alecsandri

Observare

sistematica

2h

76


comparatiei

-exercitii de redactare a unor

texte scurte in care sa utilizeze

comparatia

-fisa de lucru

3

-interpretarea textului -să manifeste curiozitate şi

interes faţă de activitatea de

lectură

-să manifeste interes pentru

redactarea unui text

-exerciţii de interpretare a

ideilor şi a sentimentelor

communicate

- exerciţii de combinare a

informaţiilor conform

propriului univers afectiv;

exerciţii de formulare a unor

opinii referitoare la texte

studiate.

- exprimarea de opinii

personale şi justificarea

acestora în funcţie de context;

exprimarea acordului şi a

dezacordului, a afirmaţiei, a

negaţiei, şi a interogaţiei;


de toamna de

Vasile Alecsandri


Observare

sistematica

2h

4

Textul nonliterar(articolulde

ziar,buletinul

meteorologic,reclama)

-observarea textelor

-explorarea textelor

să recunoască modurile de expunere utilizate într-un text

epic

să selecteze elementele de lexic adecvate situaţiilor de

comunicare

exerciţii de identificare şi de

delimitare a părţilor

componente ale unui text:

introducere, cuprins şi

încheiere

exerciţii de stabilire a ideilor

în jurul cărora se organizează

o temă dată;

Texte support

- activitate frontala

Observare

sistematica

1h

5

Sunetele limbii

romane:vocale si consoane

-corespondenta sunet-litera

-să sesizeze corectitudinea

utilizării categoriilor

gramaticale învăţate

-exerciţii de identif. a

diferitelor sunete in cuvinte

date

Activitate frontala

-activitate

individuala

Tema pentru

acasa

1h

77

6

Diftongul,triftongul,hiatul -să sesizeze corectitudinea




diftongilor,triftongilor si a

vocalelor in hiat

Activitate frontala

-activitate

individuala

Observare

sistematica

2h

7

Silaba

-silabe accentuate,silabe

neaccentuate

- Despartirea in silabe

să sesizeze corectitudinea



să scrie propoziţii şi fraze


gramatical, folosind corect

semnele ortografice şi de

punctuaţie


accentului

- ex de despartire a cuv. in

silabe

Activitate frontala

-activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

8

Organizarea textului

scris:fisa biografica, fisa de

lectura

să manifeste curiozitate şi


lectură

activităţi de grup în care elevii

să pună întrebări şi să dea

răspunsuri referitoare la un

text citit; discuţii de grup pe

marginea lecturilor


Fisa de lucru

- Activitate frontala

Tema pentru

acasa

1h

9

-Scrierea

functionala:notitele,temele,

extemporalele si tezele

să scrie propoziţii şi fraze




punctuaţie

-exercitii de identificare si

utilizare a unor structuri a

textelor functionale

Activitate frontala

-activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

10

Evaluare -activitate

individuala

Proba scrisa

1h

78

UNITATEA DE INVATARE IV:NARATIUNEA

Nr.

crt.

Detalieri de continut Obiective operationale Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp

1

Caprioara, de Emil

Garleanu


-să identifice

informaţiile esenţale

dintr-un mesaj oral



fluxul vorbirii

-exerciţii de selectare a informaţiilor noi

dintr-un text acultat;


cuvintelor noi în texte literare şi

nonliterare; integrarea cuvintelor noi în

serii sinonimice şi antonimice;

-exerciţii de stabilire a sensului unui

cuvânt necunoscut prin apel la context

- citirea corectă şi fluentă a unui text

cunoscut în faţa unui auditoriu divers

Activitate pe grupe Observare

sistematica

Grila de evaluare

a lecturii

1h

2

Explorarea

textului :etapele

actiunii

-să se exprime clar,

corect şi concis

-exerciţii de utilizare corectă, în textul

oral, a limbii literare; activităţi de

discriminare a ideilor principale de cele

secundare, a esenţialului de elementele

de detaliu

Activitate

Frontala

Activitate pe grupe

Observare

sistematica

2h

3

Naratiunea -să recunoască modurile

de expunere utilizate

într-un text epic

-exercitii de delimitare a partilor

componente ale unui text si a modurilor

de expunere

-.activitate pe grupe in care elevii sa

puna si sa dea raspunsuri referitoare la

textul citit

- discutarea textelor citite în funcţie de

următorii parametri: „cine”

(personajele), Activitate frontala

„când”, „unde” (plasarea acţiunii în

timp şi spaţiu), „cum” (modul de

desfăşurare a acţiunii, stilul autorului);

Activitate pe grupe Observare

sistematica

2h

79

4

Planul simplu de idei

-să identifice ideile

principale după citirea


-exerciţii de abordare a ideilor

principale şi secundare ale unui anumit

text dat; exerciţii de discriminare a

ideilor principale de cele secundare

dintr-un text dat;

Activitate frontala Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

2h

5

Planul dezvoltat de

idei

-să identifice ideile

principale după citirea


- exerciţii de discriminare a ideilor

principale de cele secundare dintr-un

text dat

-exercitii

Activitate

Frontala

Activitate pe grupe

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

1h

6

Verbul:actualizare

-timpul,persoana,

numarul

-să sesizeze

corectitudinea utilizării

categoriilor gramaticale

învăţate

-exercitii de identificare a verbelor si de

analiza morfologica

Activitate

Frontala

Activitate pe grupe

Observare

sistematica

1h

7

Moduri

personale\moduri

nepersonale

-să sesizeze



învăţate

-exercitii de diferentiere a modurilor

personale de cele nepersonale

Activitate

Frontala

Activitate pe grupe

Observare

sistematica

1h

8

Modul indicativ-

prezentul

-să sesizeze



învăţate

-Exercitii de identificare si de analiza a

verbelor la indicative prezent

Activitate

Frontala

Activitate pe grupe

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

1h

9

Imperfectu\perfectul

simplu

-să scrie propoziţii şi

fraze corecte din punct

de vedere gramatical,


ortografice şi de

punctuaţie

-Exercitii de folosire corecta a formelor

vb.

-analiza morfo-sintactica a unor vb.

Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

2h

10

Perfectul simplu\mai

mult ca perfectul

-să scrie propoziţii şi

fraze corecte din punct

de vedere gramatical,


vb.


Activitate

Frontala

Activitate

Tema pentru

acasa

Observare

2h

80


ortografice şi de

punctuaţie

individuala sistematica

11

Viitorul -să sesizeze

corectitudinea

gramaticală a unui enunţ

şi/ sau a formelor

lexicale


vb.


Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

12

Verbe auxiliare să sesizeze



învăţate

Exercitii de identificarea a verbelor au

xiliare

-exercitii de discriminare a verbelor

auxiliare “a fi” “a vrea” “a avea” de

corespondentelor lor predicative

Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

13

Predicat

verbal\predicat

nominal

-să sesizeze



învăţate

-discutarea diferentelor. si asemanarilor

intre vb auxiliare/copulative

Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

3h

14

Evaluare activitate

individuala

Proba scrisa 1h

15

Lucrare scrisă

semestrială

- recapitulare

pentru teză

- lucrarea scrisa

- corectarea

lucrarii scrise

activitate

individuala

3h

81

UNITATEA DE INVATARE V: AUTOR, NARATOR, PERSONAJ

Nr.

crt.


1

Amintiri din copilarie

de Ion Creanga


-enumeratia, repetitia

să identifice expresii şi

cuvinte noi în text

exerciţii de identificare a unor expresii

noi într-un text citit; exerciţii de

folosire a dicţionarelor şi a glosarelor;

identificare de sinonime şi de

antonime;

-.activ.de grup in care sa identif. mom.

subiectului si figurile de stil invatate

Textul suport

Activitate frontala

Observare

sistematica

Grila de evaluare

a lecturii

1h

2

Explorarea textului :

-actiune, personaje,

timp si spatiu

să recunoască modurile


într-un text epic

discutarea textelor citite în funcţie de

următorii parametri: „cine”

(personajele), „când”, „unde” (plasarea

acţiunii în timp şi spaţiu), „cum”

(modul de desfăşurare a acţiunii, stilul

autorului);

- activ.de grup in care sa identif. mom.


Textul suport

Activitate frontala

Observare

sistematica

1h

3

Explorarea textului :

-autorul si naratorul

să recunoască modurile


într-un text epic

-jocuri de rol prin care elevii sa faca

distinctia intre autor si narator

Textul suport

Activitate frontala

Observare

sistematica

1h

4

Interpretarea textului să se exprime clar,

corect şi concis

- să manifeste interes

pentru participarea la


oral, a limbii literare

- exersări de situaţii dirijate de

comunicare obişnuite sau problematice

Textul suport

Activitate frontala

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

2h

82

un act de comunicare (în grup mai mare sau mai mic)

exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de

comunicare şi a curajului de a interveni

în actul comunicării.

5

Regionalismele să-şi adapteze vorbirea

la partneri şi la situaţia

de comunicare

-exerciţii de constientientizare a

difererentelor dintre formele regionale

si cele literare

Activitate frontala

Activitati in grupe

Observare

sistematica

1h

6

Rezumatul

- pasii necesari realiz.

unui rezumat

să utilizeze în redactare

sinonime, antonime şi

derivate adecvate temei

date

-exerciţii de rezumare a diferitelor

tipuri de texte

Activitate frontala

Activitati in grupe

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

1h

7

Rezumatul scris/oral să utilizeze în redactare

sinonime, antonime şi

derivate adecvate temei

date

- să utilizeze în

redactare sinonime,

antonime şi derivate

adecvate temei date

-exerciţii de rezumare orala Activitate frontala

Activitati in grupe

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

2h

8

Substantivul : -

actualizare

-genul si numarul

substantivelor

să sesizeze

corectitudinea

gramaticală a unui

enunţ şi/ sau a formelor

lexicale

- să construiască

propoziţii şi fraze

corecte din punct de

vedere gramatical

-exerciţii de identific.a substant. si de

analiza morfologica

-exerciţii de folosire corecta a formelor

substantivelor

Activitate frontala

Activitate individuala

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

1h

9

Articolul

să construiască



-exercitii de distingere a direntei inte

substantivele nearticulate, articulate

hotarat si nehotarat

Activitate frontala


Observare

sistematica

a elevilor

1h

83

vedere gramatical

10

Nominativul

-functiile cazului

nomonativ:subiectul si

numele predivativ

să sesizeze



învăţate

-exerciţii de identificare a categoriilor

morfologice

- exerciţii de identificare a relaţiilor

sintactice şi a rolului lor;

Activitate frontala


Observare

sistematica

a elevilor

1h

11

Acuzativul

-prepozitia

-functiile cazului

acuzativ

să sesizeze



învţate

-analiza morfo-sintactica a unor sb

-exercitii de exersare a intrebarilor

specifice fiecarei functii sintactice

- discutarea dif. si asemanarilor intre

N.si Ac

Activitate frontala


Observare

sistematica

a elevilor

1h

12

Genitivul

-functiile cazului

genitiv

să sesizeze



învăţate




Activitate frontala


Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

1h

13

Dativul

-functiile cazului

Dativ

Vocativul

să sesizeze



învăţate

- să construiască



vedere gramatical




-exrcitii de identificare a substantivelor

in cazul vocative

-alcatuirea de propozitii cu substantive

in cazul vocativ

Activitate frontala


Tema in clasa

Observare

sistematica

1h

14

Articolul genitival să sesizeze



învăţate

-exercitii de utilizare corecta a

articolului genitival

Observare

sistematica

a elevilor

1h

15

Evaluare Activitate individuala Proba scrisa 1h

84

UNIATEA DE INVATARE VII:DESCRIEREA

Nr.

crt.


1

Descrirea literara

In Padurea

Petrisorului

De Mihail

Sadoveanu

Observarea textului

-vocabular

-ortografie si

punctuatie


esenţiale dintr-un mesaj

oral



fluxul vorbirii

exerciţii de selectare a informaţiilor

noi dintr-un text ascultat;



nonliterare

- exerciţii de stabilire a sensului

unui cuvânt necunoscut prin apel la

context

Textul suport

Activitate frontala

Observare

sistematica

1h

2

Explorarea textului 1

Ce si cum se descrie

-elementele

descriese

-epitetul

- să identifice secvenţele

de dialog, de naraţiune şi

de descriere dintr-un

mesaj oral

- să manifeste curiozitate

pentru ascultarea unui

mesaj oral


secvenţelor descriptive, narative şi

dialogate dintr-un enunţ oral

- exerciţii pentru dezvoltarea

atenţiei distributive şi a capacităţii

de a urmări mesajul;

-exerciţii de identificare a figurilor

de stil învăţate; partenerului.

Textul suport

Activitate frontala

Observare

sistematica

Grila de evaluare a

lecturii

1h

3


Ordinea

elementelor in

descriere

-timpul si spatial

-traiectoria privirii

Imaginea de

ansamblu si detaliile

-să selecteze elementele de

lexic adecvate situaţiilor de

comunicare

- să se exprime clar, corect

şi concis

- să recunoască modurile

de expunere utilizate într-

un text epic

- activităţi de discriminare a

esenţialului de elementele de

detaliu

-exercitii de identificare in text a

directiei in care se misca privirea

celui care face descrierea

- discutarea textelor citite în funcţie

de următorii parametri: „cine”

Textul suport

Activitate frontala

Observare

sistematica

Grila de evaluare a

lecturii

1h

85

(personajele), „când”, „unde”

(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu),

„cum” (modul de desfăşurare a


4


-atmosfera general;a

desprinsa din text

-sentimentele celui

care face descrierea

-să-şi adapteze vorbirea la

partneri şi la situaţia de

comunicare

-să manifeste interes pen-

tru participarea la un act de

comunicare

-exprimarea acordului şi a

dezacordului, a afirmaţiei, a

negaţiei, şi a interogaţie

- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei

de comunicare şi a curajului de a

interveni în actul comunicării.

Textul suport

Activitati in grupe

Activitate frontala

Observare

sistematica

2h

5

Alte tipuri de

descriere

-descrierea

stiintifica

-descrierea in textul

de mica publicitate

-sa faca distinctia intre

descrierea literara si

stiintifica

-sa identifice trasaturile

descrierii stiintifice

-exerciţii de selectare a

vocabularului adecvat unei teme

-exercitii de redactare a unor scurte

descrieri stiintifice

Textul suport

Activitati in grupe

Activitate frontala

Observare

sistematica

1h

6

Adjectivul 1

-definitie

-adjectivele

variabile si adjectivele

invariabile

-acordul

adjectivului cu

substantivul


utilizării categoriilor gra-

maticale învăţate

-sa faca distinctia intre

adjectivele variabile si

invariabile

- exerciţii de identificare a

categoriilor morfologice cu rol

expresiv

-exrcitii de identificare a genului si

numarului adjectivului

-exercitii de identificare a subst.

determinat

Activitate frontala

Tema pentru acasa

Observare

sistematica

1h

7

Adjectivul 2

-functiile sintactice

ale adjectivului

-locul adjectivului

fata de

subst.determinat

-sa identifice functiile

sintactice ale adjectivelor

exerciţii de identificare a

funct6iilor sintactice ale unui

edjectiv

-exercitii de construire a unor

enunturi in care adj.sa stea inaintea,

respective dupa subst.determinat

Activitate frontala

Activitate

individuala

Tema pentru acasa

Observare

sistematica

1h

86

8

Adjectivul 3

-adjective formate cu

sufixe

-adj.formate cu

prefixe

-subst. provenite din

subst.




-exercitii de obtinere a unor

edjective prin adaugara unor sufixe

sau prefixe

Activitate frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

9

Cum descriem?

-de la imagine la

text

-redactarea

descrierii

-să redacteze lucrări scurte

pe o anumită temă,


- să redacteze lucrări scurte

pe o anumită temă,


-exerciţii de selectare a ideilor

pentru un text propriu


vocabularului adecvat unei teme;

- exerciţii de diferenţiere a

sensurilor cuvântului în context

Activitati in grupe

Activitate frontala

Observare

sistematica

1h

10

Evaluare Activitate

individuala

Proba scrisa 1h

87

UNITATEA DE INVATARE VIII:PORTRETUL

Nr.

crt.


1

Mihai Viteazul, de N.

Bălcescu

Observarea textului


esenţiale dintr-un mesaj oral



fluxul vorbirii

-exerciţii de identificare a unor

expresii noi într-un text citit;

-exerciţii de folosire a

dicţionarelor şi a glosarelor;

-identificare de sinonime şi de

antonime;

-activitate de grup in care sa

identifice momentele

subiectului si figurile de stil

invatate

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

1h

2


-timpul si spatial

intamplari

-etapele naratiunii

să recunoască modurile de

expunere utilizate într-un

text epic

discutarea textelor citite în

funcţie de următorii parametri:

„cine” (personajele), „când”,

„unde” (plasarea acţiunii în

timp şi spaţiu), „cum” (modul

de desfăşurare a acţiunii, stilul

autorului);

-activitate de grup in care sa

identif. momentele subiectului

si figurile de stil invatate

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

3


-portretul lui Mihai

Viteazul

-alte portrete

-sa identifice trasaturile

fizice si morale ale unui

personaj


pasajelor in care este descries

un personaj

-exercitii de extragere a

trsaturilor fizice si morale di

aceste pasaje

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

Tipuri de portret 1 -sa identifice trasaturile -exercitii de identificare a Textul suport Observare 1h

88

4 -portretul literal

-portretul ca fisa biografica

fizice si morale ale unui

personaj

-sa realizeze fisa biografica

ale unei persoane

pasajelor in care este descries

un personaj

-exercitii de extragere a

trsaturilor fizice si morale din

aceste pasaje

Exercitii de realizare a unor fise

biografice

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

sistematica

5

Adverbul 1

-definitie

-clasificare

-adverbe provenite din

adjective si adverbe

provenite din substantive

-sa identifice adverbele in

anumite enunturi

-sa faca diferenta dintre

intre adverbele propriu-zise

si cele provenite din adj.si

subst.

exerciţii de identificare ale

adverbelor

-exercitii de identificare ale

adverbelor provenite din alte

parti de vorbire

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

6

Adverbul 2

-adverbe formate prin

derivare

-functia adverbului

-sa identifice adverbele

formate cu ajutorul sufixelor

si prefixelor


adverbelor formate cu sufixe si

prefixe

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

7

Interjectia

-definitie

-clasificare

-punctuatie

-sa identifice diferitele

tiopuri de interjectii si

valoarea lor expresiva


interjectiilor

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

8

Caracterizarea personajului

1

-mijloace de realizare a

personajului literal

-sa identifice mijloacele de

caracterizare ale

personajului


mijloacelor de caracterizare ale

personajului literal

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

9

Caracterizarea personajului

2

-planul caracterizarii

-redactareacaracterizarii

-să manifeste interes pentru

redactarea unui text

- să scrie propoziţii şi fraze


- exerciţii de combinare a

informaţiilor conform

propriului univers afectiv;

exerciţii de formulare a unor

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

89



punctuaţie

opinii referitoare la texte

studiate.

10

Evaluare Activitate

individuala

Proba

scrisa

1h

UNITATEA DE INVATARE IX:BASMUL

Nr.

crt.


1

Prâslea cel voinic şi merele

de aur

Observarea textului

-vocabular

-constructii specifice

limbii vorbite

să identifice expresii şi cuvinte

noi în text

exerciţii de identificare a unor

expresii noi într-un text citit;

exerciţii de folosire a dicţionarelor şi

a glosarelor; identificare de

sinonime şi de antonime;

-.activ.de grup in care sa identif. mom.


Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

2h

2


-timpul si spatial

intamplarilor

-personajele

să recunoască modurile de

expunere utilizate într-un text

epic

discutarea textelor citite în funcţie

de următorii parametri: „cine”

(personajele), „când”, „unde”

(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu),

„cum” (modul de desfăşurare a


- activ.de grup in care sa identif. mom.


Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

3


-eroul basmului

-elementele supranaturale

-cifrele magice

-sa identifice unele trasaturi

specifice basmului

-exercitii de identificare a elementelor

supranaturale si a cifrelor magice

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

90

4


-situatii specifice basmului

-formule specifice

basmului

-basmul ca specie literara

-sa identifice unele trasaturi

specifice basmului

-exercitii de delimitare a episoadelor

basmului

-realizarea unei scheme generale a

basmului

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

1h

5


-semnificatia basmului

-lumea basmului

să se exprime clar, corect şi

concis


participarea la un act de

comunicare

exerciţii de utilizare corectă, în

textul oral, a limbii literare

- exersări de situaţii dirijate de

comunicare obişnuite sau

problematice (în grup mai mare sau

mai mic)

exerciţii de dezvoltare a iniţiativei

de comunicare şi a curajului de a

interveni în actul comunicării.

Textul suport

Activitate

frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

1h

6


- lumea basmului

-sa-si exprime opinii proprii cu

privire la textul studiat si la alte

texte

-dicutii libere pe baza unor lecture

suplimentare

Textul suport

Activitate

frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

1h

7

Caracterizarea personajelor

-mijloace de caracterizare a

personajelor

-sa identifice mijloacele de

caracterizare ale personajului

-exercitii de identificare a mijloacelor

de caracterizare ale personajului literar

Textul suport

Activitate

frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

2h

8

Predicatul 1

-definitie

-predicatul verbal


gramaticală a unui enunţ şi/ sau

a formelor lexicale

- să construiască propoziţii şi


vedere gramatical

-exercitii de identificare a predicatelor

dintr-un text

- exercitii de identificare a modurilor

verbale prin care se poate exprima

predicatul

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

Predicatul 2 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a predicatelor Activitate Observare 1h

91

9 -predicatul nominal

-valorile morfologice ale

verbului “a fi”

gramaticală a unui enunţ şi/ sau

a formelor lexicale

- să construiască propoziţii şi


vedere gramatical

nominale

-exercitii de diferentiere a predicatului

nominal de predicatul verbal

frontala

Activitati in

grupe

sistematica

10

Predicatul 3

-nume predicativ

Simplu

-nume predicativ

multiplu




-exercitii de identificare a diferitelor

partii de vorbire prin care poate fii

exprimat predicatul

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Tema pentru

acasa

Observare

sistematica

1h

11

Scrierea

imaginative.Scrisoarea

-ordinea etapelor

-actiunea





punctuaţie

- să utilizeze în redactare

sinonime, antonime şi derivate

adecvate temei date

-redactarea planului unei povestiri

-utilizarea indiciilor temporali si spatiali

adecvati

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

12

Povestirea ca intreg

Sa imagineze o povestire pornind

de la o situatie initiala

-redactarea planului unei povestiri

-utilizarea indiciilor temporali si spatiali

adecvati

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

13

Evaluare Activitate

individuala

Proba scrisa 1h

92

UNITATEA DE INVATARE X:LEGENDA

Nr.

crt.


1 Dragoş Vodă

Observarea textului -să identifice ideile principale

după citirea globală a unui text

-exerciţii de abordare a ideilor

principale şi secundare ale unui

anumit text dat

- exerciţii de discriminare a ideilor

principale de cele secundare dintr-

un text dat

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

1h

2 Explorarea textului

-timpul si spatial intamplarilor

-personajele

-actiunea

-să recunoască modurile de

expunere utilizate într-un text

epic

- discutarea textelor citite în

funcţie de următorii parametri:

„cine” (personajele), „când”,

„unde” (plasarea acţiunii în timp

şi spaţiu), „cum” (modul de

desfăşurare a acţiunii, stilul

autorului);

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

2h

3 Interpretarea textului

-trasaturile legendei ca specie literara - să manifeste curiozitate şi


lectură

- activităţi de grup în care elevii

să pună întrebări şi să dea

răspunsuri referitoare la un text

citit; discuţii de grup pe marginea

lecturilor suplimentare

individuale

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

1h

4 Parabola:Despre oaia ratacita

-trasaturile parabolei ca specie literara

-parabola biblica

-să se adapteze la situaţia

concretă de lectură

-exercitii de identificare a trasaturilor

proprii baladei

Textul suport

Activitate

frontala

Observare

sistematica

1h

5 Subiectul 1

-definitie

-susiectul exprimat si subiectul

neexprimat


utilizării categoriilor gramaticale

învăţate

-exerctii de identificare a subiestului

-exercitii de identificare a subiectului

neexprimat

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

6 Subiectul 2

-subiectul simplu si subiectul multiplu

-partile de vorbire prin care se exprima



învăţate


simplu si a subiectului multiplu

-exercitii de identificare a partilor de

Activitate

frontala

Activitati in

Observare

sistematica

1h

93

subiectul

vorbire prin care se exprima susiectul grupe

7 Subiectul 3

-subiectul subinteles si subiectul inclus

-acordul predicatului cu subiectul



învăţate


inclus si subinteles

-exercitii de realizare corecta a

acordului intre subiect si predicat

Activitate

frontala

Activitati in

grupe

Observare

sistematica

1h

8 Scrierea de interes personal

-relatarea unor intamplari personale

-anuntul de interes personal

-scrisoarea

-tipuri de scrisori

-să redacteze lucrări scurte pe o

anumită temă, urmărind un plan

dat





punctuaţie

- să redacteze lucrări scurte pe o


dat





punctuaţie

- exerciţii de diferenţiere a ideilor

principale de ideile secundare;

- exerciţii de selectare a ideilor

pentru un text propriu

- exerciţii de ortografiere corectă

a grupurilor de litere; exerciţii de

despărţire a cuvintelor în silabe;

exerciţii de folosire corectă a

semnelor de ortografie şi

punctuaţie -exercitii de respectare a conventiilor

necesare in redactare unei scrisori,

prin adaptare la un anumit destinatar

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

9 Evaluare Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

94

UNITATEA DE INVATAREXI:POEZIA

Nr.

Crt.


1 Ce te legeni ..., de M. Eminescu

Observarea textului -să sesizeze unităţile lexicale

necunoscute în fluxul vorbirii

- să identifice expresii şi cuvinte

noi în text



- exerciţii de stabilire a sensului

unui cuvânt necunoscut prin apel

la context

Activitate

Frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

2 Explorarea textului 1

-forma poeziei

-dialogul imaginar

-sa sesiseze relatia dintre forma

grafica si mesajul poeziei

-exercitii de selectare a unor poezii cu

diferite modele de aranjare a

versurilor

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

1h

3 Explorarea textului 2

-figuri de stil

-sa identifice figurile de stil invatate

in textul literar

-exercitii de identificare a figurilor de

stil

Activitate

Frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

1h

4 Interpretarea textului

-sentimente si idei poetice -să manifeste curiozitate pentru

ascultarea unui mesaj oral

discutii de grup

-exerciţii pentru dezvoltarea

atenţiei distributive şi a capacităţii

de a urmări mesajul partenerului.

- exprimarea de opinii personale

şi justificarea acestora în funcţie

de context; exprimarea acordului

şi a dezacordului, a afirmaţiei, a

negaţiei, şi a interogaţiei;

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

2h

5 Atributul 1

-definitie

-atributul adjectival



învăţate

-sa identifice cuvantul determinat

-sa identifice atr.adjectivale

Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

6 Atributul 2

-atributul substantival

-atr.substantival genitival

-atr.substantival prepositional



învăţate

-sa faca diferenta intre

atr.substantival genitival si

atr.substantival prepozitional

Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

7 Atributul 3

-atributul pronominal -să sesizeze corectitudinea


învăţate

-sa identifice atr.pronominale Activitate

Frontala

Activitate

1h

95

individuala

8 Cum scriem despre textul literal?

-Pregatirea redactarii

-redactarea:

Introducerea,cuprinsul,incheierea

-să redacteze lucrări scurte pe o


dat

exercitii de aplicare a tehnicilor de

comentare a unui fragment

de text literar

Activitate

Frontala

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

9 Evaluare Activitate

individuala

Proba scrisa 1h

UNITATEA DE UNVATARE XII:SNOAVA

Nr.

crt


1

Boierul şi Păcală

Observare textului să identifice

informaţiile esenţale

dintr-un mesaj oral



fluxul vorbirii

exerciţii de selectare a informaţiilor

noi dintr-un text acultat;



nonliterare; integrarea cuvintelor noi

în serii sinonimice şi antonimice;

-exerciţii de stabilire a sensului unui

cuvânt necunoscut prin apel la

context

- citirea corectă şi fluentă a unui text

cunoscut în faţa unui auditoriu divers

Activitate

frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

2

Explorarea textului

-etapele naratiunii

-personajele

-dialogul

-să se exprime clar,

corect şi concis

- să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar


oral, a limbii literare; activităţi de

discriminare a ideilor principale de

cele secundare, a esenţialului de

elementele de detaliu

- exerciţii de identificare şi ordonare a

secvenţelor narative dintr-un text dat;

exerciţii de identificare şi de

caracterizare sumară a personajelor

corespunzătoare secvenţelor narative

Activitate

Frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

Grila de

evaluare a

lecturii

1h

Interpretarea textului -sa identifice principalele - activităţi de grup în care elevii să Activitate pe Observare 1h

96

3 Trasaturile snoavei ca specie

literara

trasaturi ale snoavei pună întrebări şi să dea răspunsuri

referitoare la un text citit; discuţii de

grup pe marginea lecturilor


grupe sistematica

4

Complementul 1

-definitie

-complemente

circustantiale\necircumstantiale

-complementul circumstantial de

loc

-să sesizeze



învăţate

-exerctii de identificare a difertelor tipuri

de complemente


vorbire prin care se exprima

complementul circumstantial de loc

Activitate

frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

1h

5

Complementul 2

-complementul circumstantial de

timp

- complementul circumstantial de

mod

-să sesizeze



învăţate


de complemente



complementul circumstantial de mod si

de timp

Activitate

Frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

1h

6

Complementul 3

-complementul direct

-partile de vorbire prin care se

exprima complementul direct

-complementul indirect

-partile de vorbire prin care se

exprima complementul indirect

-să sesizeze



învăţate

-să sesizeze



învăţate


de complemente



complementul direct



complementul indirect

Activitate

frontala

Activitate pe

grupe

Observare

sistematica

Tema pentru

acasa

1h

8

Fraza

-propozitia principala si propozitia

secundara

-sa identifice relatiile

sintactice in fraza

-exercitii de delimitare a frazlor

inpropozitii

Activitate

individuala

Activitate

frontala

Observare

sistematica

Tema pentru

acasa

1h

9

Conjunctia

-definitie

-conjunctii simple\compuse

-elemente de relatie in fraza

-să sesizeze



învăţate

-exercitii de identificare a conjunctiilor

-exercitii de identificare a rolului de pe

care confunctiile il au in fraza(elemente

de relatie

Activitate

individuala

Activitate

frontala

Observare

sistematica

Tema pentru

acasa

1h

10

Formule specifice dialogului

-formule de initiere să stabilească relaţii

directe de dialog cu

-exerciţii de selectare şi de folosire

adecvată a mărcilor de iniţiere, de

Activitate

individuala

Observare

sistematica

1h

97

-modalitati de desfasurare si de

mentinere a dialogului

-formule de incheiere

-conversatia in grup

diverse categorii de

persoane

menţinere şi de încheiere a unui

dialog

- exerciţii de asimilare şi de utilizare a

regulilor conversaţiei eficiente

Activitate

frontala

11

Evaluare Activitate

individuala

Proba scrisa 1h

98

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE LA CLASA A VI-A

I. Cartea – obiect cultural. OR: 1.1,1.4,1.6,1.7,2.1,2.4,2.5,3.1,3.2,4.2,4.3.

DETALIERI DE CONŢINUT O.R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE TIMP

Cartea

Structură (cuprins, prefaţă,

postfaţă, note, erată, index,

tabel bibliografic)

1.1

1.7

Ex. de identificare a părţilor componente ale unei cărţi.

Ex. de prezentare orală a ilustraţiilor de la pag. 3

Ex. de căutare şi selectare a informaţiilor din dicţionar.

Manual

Dicţionare

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Dialogul

Text-suport: La Medeleni de I.

Teodoreanu

Lectura fragmentului

1.6

1.7

Ex. de lectură pe roluri

Ex. de evaluare a lecturii făcute de elevi

Activ. frontală 1 oră

Lectură aprofundată 3.2

4.2

Ex. de vocabular

Ex. de alcătuire a planului simplu de idei

Activ. individuală

Activ. frontală

1 oră

Caracterizarea personajelor 3.1

3.2

Ex. de selectare a unor pasaje referitoare la cuvintele şi

comportamentul personajelor

Ex. de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea personajelor

Ex. de caracterizare orală a personajelor

Activ. individuală

Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Comunicarea prin dialog 2.1

2.4

Ex. de comunicare orală în care se foloseşte dialogul pentru a

transmite şi a comunica informaţii; Ex. de recunoaştere a

dialogului în operele literare

Activ. pe perechi

Activ. frontală

1 oră

Fonetica

Sunet, literă, silabă, -

actualizare

1.4

4.3

Ex. de scriere corectă a grupurilor de sunete

Ex. de recunoaştere a diftongilor, triftongilor, hiatului

DOOM

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Folosirea corectă a accentului în

limba română

Neologismele – aspecte

ortoepice

2.5

1.2

4.3

Ex. de rostire corectă a unor cuvinte cu probleme de accentuare

Ex. de scriere şi pronunţare a neologismelor

Activ. individuală 1 oră

Despărţirea în silabe 4.3 Ex. de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire a

cuvintelor în silabe

DOOM

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

99

Vocabularul

- Noţiunea de vocabular

- Componenţa vocabularului

- Structura cuvintelor

1.2 Ex. de diferenţiere a formelor corecte de cele incorecte Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Arhaismele

Neologismele

Regionalismele

1.2

4.2

Ex. de identificare a celor trei categorii lexicale. Ex. de evaluare a

formelor arhaice şi regionale

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Mijloacele de îmbogăţire a

vocabularului

Derivarea

1.2

4.2

Ex. de sesizare a formelor lexicale corecte

Ex. de recunoaştere a sufixelor şi a prefixelor

Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Compunerea 1.2

4.2

Ex. de recunoaştere a cuvintelor compuse

Ex. de scriere corectă a cuvintelor compuse

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră

Conversiunea 4.2 Ex. de recunoaştere a valorilor morfologice a unor cuvinte după

context; Ex. de schimbare a valorii gramaticale a unui cuvânt

Activ. pe perchi 1 oră

Sinonimele

Antonimele

1.2

2.2

3.3

Ex. de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice; Ex. de

precizare a antonimului unui cuvânt; Ex. de utilizare a antonimiei

şi sinonimiei; Ex. de evidenţiere a antonimiei şi a sinonimiei în

texte şi rolului stilistic

Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Omonimele

Paronimele

1.2

2.2

3.3

Ex. de sesizare a sensului omonimelor

Ex. de utilizare a omonimelor în contexte date; Ex. de folosire a

paronimelor în contexte specifice

Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Câmpurile lexicale

Pleonasmul

1.2

2.2

Ex. de alcătuire a unor câmpuri lexicale

Ex. de sesizare şi de corectare a exprimării pleonastice

Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Telegrama

Cartea poştală

4.1 Ex. de redactare a unor texte utilitare respectând convenţiile date

Ex. scrise de verificare a capacităţii de aplicare a cunoştinţelor

însuşite

Activ. individuală

1 oră

Evaluare 1

II. NARAŢIUNEA. OR: 1.4,1.7,2.2,2.3,2.5,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2,4.3.

Naraţiunea

Text-suport: Amintiri din

copilărie de Ion Creangă

1.7

1.2

Ex. de evaluare a lecturii făcute de către colegi pe baza unei grile

Discuţii asupra evaluării lecturii

Grila de evaluare

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră

100

Lectura textului

Descifrarea textului

- Noţiuni de vocabular

- Moduri de expunere

- Relaţia autonarator-personaj

3.2 Ex. de identificare a unor cuvinte şi expresii specifice

Ex. de sesizare a sensului cuvântului în context

Ex. de identificare a modului de expunere

Ex. de stabilire a autorului, naratorului, personajului şi a relaţiei

dintre aceştia

Activ. pe grupe Activ.

individuală

1 oră

Lectura aprofundată

- Opera epică; naraţiunea la

pers. I şi a III-a

- Procedee ale expresivităţii

- Mijloace de realizare a

umorului

- Argumentarea apartenenţei

textului la genul epic

- Redactarea unei compuneri

Copilărie

1.1

3.3

3.2

4.2

4.1

4.3

Ex. de identificare a principalului mod de expunere

Ex. de identificare a procedeelor de expresivitate

Ex. de precizare a mijloacelor de realizare a umorului

Ex. de argumentare a apartenenţei la genul epic

Ex. de alcătuire a planului de idei

Ex. de identificare a trăsăturilor unui personaj

Ex. de redactare a compunerii

Activ. frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

2 ore

Adaptarea la situaţia de

comunicare

- Formule specifice

dialogului

- Organizarea comunicării

orale

- Situaţii de comunicare

- Scopul comunicării

-

2.6

1.4

1.7

Ex. de identificare a interlocutorilor într-un dialog

Ex. de stabilire a formulelor specifice dialogului

Ex de precizare a scopului comunicării

Ex. de identificare a particularităţilor de organizare a comunicării

orale

Ex. de alcătuire a unor situaţii de comunicare

Activ. pe grupe 1 oră

Verbul – actualizare

definiţia

modul

timpul

persoana, numărul

conjugarea

verbe edicative, copulative,

3.1

2.3

Ex. de actualizare a cunoştinţelor despre verb

Ex. de recunoaştere a verbelor

Ex. de analiză a verbului

Ex. de recunoaştere a verbelor predicative, copulative şi auxiliare

Activ. pe perechi Activ.

frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

3 ore

101

auxiliare

Modurile personale

Modul imperativ /propoziţia imperativă

Modul conjuctiv

Modul condiţional-optativ /

propoziţia optativă

3.1

2.3

Ex. de identificare a modurilor verbului

Ex. de recunoaştere a caracteristicilor personale

Ex. de transformare, completare, alcătuire de propoziţii

Ex. de analiză a verbului

Activ. pe perechi

Activ. frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

3 ore

Modurile nepersonale

Modul infinitiv

Modul gerunziu

Modul participiu

Modul supin

Funcţiile sintactice

2.3

3.1

Ex. de recunoaştere a verbelor la moduri nepersonale

Ex. de stabilire a funcţiilor sintatice a verbelor la modurile

nepersonale

Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu cerinţe date

Ex. de scriere corectă a verbelor


frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

3 ore

Evaluare 1 oră

III. Subiectul operei literare OR: 1.6,1.7,2.1,2.3,3.1,3.2,3.3,3.4,4.1

Text-suport:

Sobieski şi românii de C.

Negruzzi

Lectura textului


Vocabularul

Modurile de expunere

Timpul şi locul acţiunii

Personajele

1.4

2.5

2.2

4.1

4.2

3.2

Ex. de lectură corectă şi expresivă

Explicarea cuvintelor necunoscute

Ex. de determinare a sensului cuvintelor în contexte diferite

Ex. de evaluare a expresivităţii arhaismelor

Ex. de sesizare a rolului dialogului şi descrierii în naraţiune

Ex. de caracterizare sumară a personajelor

Activ. individuală

Activ. frontală

1 oră


Momentele subiectului 3.2 Ex. de identificare a momentelor subiectelor Activ. frontală 1 oră

Povestire pe baza momentelor

subiectului

3.1

4.1

Ex. de redare orală şi scrisă a conţinutului prin povestire pe

momentele subiectului

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Relatarea 4.1

4.3

Ex de redactare a unor texte narative la pers. I şi a III-a Activ. individuală

1 oră

102

Substantivul .- actualizare 2.3

3.4

Ex. de recunoaştere a substantivului şi a categoriilor gramaticale

Ex. de recunoaştere a substantivelor articulate şi narticulate

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Substantive defective

Substantive colective

2.3

4.3

Ex. de identificare a substantivelor defective

Ex. de recunoaştere a substantivelor colective şi a sufixelor

specifice

Ex. de realizare a acordului dintre predicat şi subiectul exprimat

prin substantive colective

Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Cazurile şi funcţiile sintactice

ale substantivului

2.3

3.4

Ex. de recunoaştere a cazurilor şi funcţiilor sintactice

Ex. de alcătuire a unor propoziţii în care substantivul să aibă

diverse funcţii sintactice

Ex. de disociere a formelor de N. Ac. Şi G.D.

Ex. de scriere corectă a substantivelor cu ii/iii

Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Alte funcţii sintactice

Atributul în N.

Numele predicativ în Ac.

2.3

3.4

Ex. de identificare a funcţiilor sintactice

Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu funcţiile sintactice

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Scrisoarea 4.1

4.3

Ex. de sesizare a caracteristicilor scrisorii

Ex. de redactare a unor scrisori respectând convenţiile specifice

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Evaluare 1 oră

IV. EUL LIRIC. OR: 1.6,2.3,3.1,3.2,3.4,4.1,4.3

Text-suport: O, rămâi... de

Mihai Eminescu

Lectura textului

3.1

3.2

Ex. de lectură expresivă

Ex. de selectare a mărcilor eului liric

Ex. de înţelegere a relaţiei autor-eu liric

Vol. de poezii

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Opera lirică 3.1

3.2

Ex. de sesizare a trăsăturilor operei lirice

Ex. de selectare a imaginilor vizuale, auditive, dinamice şi

olfactive

Ex. de identificare a procedeelor expresive prin care se realizează

imaginea copilăriei


pe grupe

2 ore

Elemente de prozodie

Vers, strofă

Măsură, ritm, rimă

3.2 Ex de identificare a elementelor de versificaţie învăţate Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Pronumele – actualizare 2.3 Ex.de recunoaştere a pronumelor personale Activ. frontală 1 oră

103

3.4

4.3

Ex. de recunoaştere a cazului şi funcţiei sintactice a pronumelui

Ex. de ortografiere a pronumelor personale

Activ. individuală

Pronumele reflexiv 2.3

3.4

Ex. de disociere a pronumelui personal de cel reflexiv

Ex. de completare cu formele pronumelor reflexive cerute de

context

Ex. de identificare a cazului şi funcţiei sintactice

Activ. frontală

Activ. pe perechi

2 ore

Pronumele şi adjectivul

pronominal posesiv

2.3

3.4

Ex. de recunoaştere a formelor pronumelui posesiv după numărul

de posesori şi obiecte posedate; Ex. de construire a unor propoziţii

cu diferite funcţii sintactice ale pronumelui posesiv

Ex. de disociere a pronumelui posesiv de adjectivul pronominal

posesiv; Ex. cu ortogramele: sa/s-a; să-i; noştri, voştri

Activ. frontală

Activ. pe perechi

2 ore

Pronumele şi adjectivul

pronominal demonstrativ

2.3

3.4

Ex. de recunoaştere a pronumelor demonstrative de apropiere,

depărtare, identitate

Ex. de diferenţiere a pronumelor de adjectivele pronominale

Ex. de analiză morfo sintactică(pag. 111)

Activ. frontală

Activ. individuală

Activ. pe perechi

2 ore

Modurile de expunere 1.6

3.2

4.1

Ex. de redactare a unor texte folosind diferite moduri de expunere

Ex. de sesizare a dialogului şi descrierii într-o naraţiune

Ex. de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de

înheiere a unui dialog

Texte suport

Activ. individuală

Activ. pe perechi

2 ore

Evaluare 1 oră

V. DESCRIEREA LITERARĂ. OR: 1.1,1.2,2.3,3.2,3.3,3.4,4.2,4.3

Descrierea

Text-suport:

Amintiri dintr-o călătorie, de C.

Hogaş

Lectura textului

1.1

1.2

Ex. de receptare a textului

Ex. de stabilire a sensului unor cuvinte în context

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Descrierea 3.2 Ex. de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea unui tablou

Ex. de identificare a imaginilor vizuale, auditive, etc.


pe grupe

1 oră

Epitetul

Hiperbola

3.2

4.2

Ex. de identificare a figurilor de stil din text

Ex. de recunoaştere a sensului cuvintelor în contexte diferite şi de

evaluare a expresivităţii formelor arhaice şi regionale

Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Redactarea unei descrieri 4.2 Ex.de valorificare a posibilităţilor figurilor de stil învăţate Activ. individuală 1 oră

104

literare (tabloul)

Numeralul

Felul

Valoarea substantivală şi adjectivală


3.4 Ex. de identificare a numeralelor Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu numerale care au valoare

substantivală şi adjectivală

Ex.de recunoaştere a funcţiilor sintactice

Activ. individuală Activ. pe perechi

1 oră

Numeralul colectiv

Numeralul fracţionar

3.4

4.3

Ex. de identificare a numeralelor colective şi fracţionare

Ex. de ortografiere a numeralului

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Adjectivul

Felul

Acordul cu substantivul


3.4 Ex. de identificare a adjectivului

Ex. de completare cu forma corectă a adjectivului; Ex. de

identificare a adjectivelor derivate; Ex. de alcătuire a unor

enunţuri în care adjectivul are funcţia sintactică de atribut

adjectival şi nume predicativ

Activ. individuală

1 oră

Articolul demonstrativ

(adjectival)

Declinarea adj.

3.4

2.3

Ex.de identificare a articolului demonstrativ

Ex. de diferenţiere a omofonelor: cel/ce-l etc.

Ex. de declinare a adjectivului antepus şi postpus

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Gradele de comparaţie ale

adjectivului

Adjectivul fără grade de

comparaţie

3.4

3.3

Ex. de recunoaştere a adjectivelor la diferite grade de comparaţie

Ex. de valorificare a posibilităţilor expresive ale superlativului

absolut

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Evaluare 1 oră

VI. PORTRETUL. OR: 1.1,2.3,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2.

Text-suport:

Portretul lui Ştefan cel Mare

Fragment de Grigore

Ureche

Fragment din Fraţii Jderi de M. Sadoveanu

Lectura fragmentului

1.1

3.1

Ex. de lectură

Ex. de sesizare a elementelor lexicale arhaice şi a rolului lor în

realizarea descrierii

Ex. de identificare şi de argumentare a modului de expunere

folosit

Activ. frontală

Activ. pe perechi

1 oră

Portretul ca tip de descriere 3.2

4.2

Ex. de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului; Ex.

de selectare a fragmentelor care cuprind trăsăturile domintorului


105

Portretul fizic

Portretul moral

privind: aspectul fizic, vestimentaţia , calităţile şi defectele,

gesturile

Antiteza şi rolul ei în realizarea

portretului

3.2

4.1

Ex. de identificare a procedeelor artistice folosite în realizarea

portretului

Ex. de caracterizare a unui personaj din lectura suplimentară

Text-suport:

Un om năcăjit de Mihail

Sadoveanu

Activ. individuală

1 oră

Adverbul

Clasificare

Adverbe provenite din alte părţi de vorbire

Substantivizarea adverbului

Funcţii sinctactice

3.4 Ex. de recunoaştere a adverbelor

Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu adverbe provenite din alte părţi

de vorbire

Ex. de identificare a funcţiilor sintcatice

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Gradele de comparaţie ale

adverbelor

Construcţii cu valoare de

substantiv absolut

2.3 Ex. de identificare a gradelor de comparaţie a adverbelor

Ex. de redare expresivă a superlativului absolut

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Prepoziţia:

Felul prepoziţiei

Regimul cazual

3.4 Ex. de recunoaştere a prepoziţiilor simple şi compuse

Ex. de folosire a prepoziţiilor cu Ac., G., D.

Ex. de folosire a prepoziţiilor care cer G. de adverbe; Ex. de

recunoaştere a prepoziţiilor care provin din alte părţi de vorbire

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Conjuncţia

Conjuncţiile coordonatoare şi

subordonatoare

3.4 Ex. de recunoaştere a conjuncţiilor

Ex. de completare a unor enunţuri

Ex. de construire a unor enunţuri cu conjunţii date, Ex. de folosire

a prepoziţiilor, conjuncţiilor şi adverbelor

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Interjecţia

Interjecţia de adresare

Interjecţia predicativă

Funcţii sintactice

Punctuaţia

3.4 Ex. de identificare a interjecţiilor

Ex. de identificare a interjecţiilor cu funcţie sintactică

Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu diferite tipuri de interjecţie

Ex. de folosire corectă a punctuaţiei interjecţiei

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Evaluare 1 oră

VII. SCHIŢA. OR: 1.2,1.6,2.3,2.5,2.6,3.1,3.2,3.3,3.4,4.1,4.3

106

Text-suport: D-l Goe... de I.L.

Caragiale

1.2

3.2

Ex. de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral


Volumul de schiţe

Activ. individuală

1 oră


Fonetică şi vocabular

Moduri de expunere

3.2

3.3

Ex. de identificare a formelor incorecte şi a regionalismelor

Ex. de precizare a sinonimelor şi antonimelor

Ex. de identificare a modurilor de expunere

Dicţionare

Activ. pe grupe

1 oră

Lectură aprofundată

Secvenţele textului

Locul şi timpul acţiunii

Succesiunea întâmplărilor

Elemente de limbaj şi comportament

3.1 Ex. de sesizare a felului în care se combină în text diferite moduri

de expunere

Ex. de identificare a ordinii logice şi cronologice a textului

Ex. de sesizare a elementelor de limbaj şi de comportament

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră


Personajele

Schiţa (argumentare prin actualizare)

3.1

4.1

Ex. de caracterizare a personajelor

Ex.de prezentare a unor puncte de vedere

Ex. de evidenţiere trăsăturilor personajelor

Ex. de identificare a trăsăturilor schiţei Ex. de argumentare a apartenenţei textului la genul epic

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră


Planul de idei

Personajul principal

Dialogul

3.1

3.2

Ex. de comentare a textului literar pe baza planului

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Vorbirea directă

Vorbirea indirectă

1.6

2.5

2.6

Ex. de identificare a modurilor de expunere

Ex. de transformare a unui text dialogat în povestire şi invers

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră

Sintaxa propoziţiei

2.3

3.1

Ex. de actualizare a cunoştinţelor despre propoziţie

Ex. de identificare a părţilor de propoziţie

Ex. de recunoaştere a felului propoziţiei după diferite criterii

Activ. frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră

Predicatul

Predicatul verbal

Predicatul nominal

Verbele copulative

2.3

3.1

Ex. de identificare a predicatului verbal

Ex. de identificare a verbelor copulative şi predicative; Ex. de

completare, de recunoaştere; Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu

tipul de predicat indicat

Ex. de analiză morfosintactică

Activ. frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră

107

Numele predicativ

Subiectul Actualizare

2.3 3.4

Ex. de recunoaştere a subiectului Ex. de alcătuire a unor propozăţii cu subiecte date


Felurile subiectului

Subiectul exprimat

Subiectul neexprimat

Propoziţii fără subiect

2.3

3.4

Ex. de identificare a tipurilor de subiecte


Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Acordul predicatului cu

subiectul

1.3

2.3

3.4

Ex. de realizare a acordului predicat-subiect

Ex. de corectare a dezacordurilor

Activ. frontală

Activ. individuală

2 ore

Cum povestim

4.1

4.2

4.3

Ex. de alcătuire aunor texte narative cu respectarea ordinii logice

şi cronologice

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Evaluare 1 oră

VIII. PASTELUL.OR: 1.2;3.1;3.2;3.4;4.2.

Text-suport:

Mărţişor de I.Pilat

Lectură expresivă

Exerciţii de vocabular

1.2

3.1

Ex. de descifrare a textului

Ex. de sesizare a sensului cuvintelor în context

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră


Procedee expresive

Metafora (familiarizare)

3.2

4.2

Ex. de identificare a imaginilor poetice

Ex. de sesizare a elementelor descrierii poetice

Ex. de recunoaştere a metaforelor

Ex. de identificare a elementelor de versificaţie învăţate

Activ. pe grupe Activ.

pe perechi

1 oră

Pastelul ca specie a genului liric

3.2

Ex. de sesizare a caracteristicilor pastelului

Ex. de selectare a versurilor în care sunt exprimate sentimentele

poetului generate de schimbările din natură


Atributul

Atrbutul adjectival

Atributul substantival

Atributul apoziţional

3.4

Ex. de recunoaştere a atributelor învăţate

Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu atribute adjectivale şi

substantivale cu valoare expresivă


Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Atributul pronominal 3.4 Ex. de recunoaştere a atributelor pronominale în diferite cazuri Activ. individuală 1 oră

108

Ex. de completare a unor propoziţii cu atribute pronominale

potrivite

Atributul verbal

Atributul adverbial

3.4 Ex. de identificare a atributelor verbale şi adverbiale; Ex. de

alcătuire de propoziţii cu atribute exprimate prin verbe la diferite

moduri nepersonale

Ex. de construire a unoe enunţuri în care atribute diferite să aibă

acelaşi termen regent

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Evaluare

1 oră

IX. FABULA.OR: 1.1;1.6;1.7;3.2;3.4;4.1

Text-suport:Bivolul şi coţofana

de George Topârceanu

1.1

3.2

Ex. de lectură expresivă pe roluri

Ex. de relatare la persoana a III-a

Ex. de alcătuire a planului de idei

Activ. frontală

1 oră

Fabula ca specie a genului epic 3.2

4.1

Ex. de identificare a caracteristicilor fabulei

Ex. de identificare a tipurilor umane reprezentate de personaje

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Structurarea răspunsurilor de

tipul întrebare-răspuns

1.6

1.7

Ex. de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi încheiere a

unui dialog

Ex. de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi

de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat

Activ. pe perechi 1 oră

Complementul

Compl.circ. de loc

Compl. circ de timp

Compl. circ. de mod

3.4

Ex. de identificare a complementelor învăţate

Ex. de exemplificare a complementelor circumstanţiale exprimate

prin diferite părţi de vorbire

Ex. pag. 208

Activ. individuală

Activ. pe perechi

1 oră

Complementul direct 3.4 Ex. de stabilire a regentului complementului direct; Ex. de

recunoaştere a complementului direct; Ex. de completare cu părţi

de vorbire diferite care să aibă funcţia de complement direct; Ex.

de diferenţiere a complementului direct de subiect şi de nume

predicativ

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Complementul indirect 3.4 Ex. de identificare a complementului indirect exprimat prin părţi

de vorbire în cazuri diferite; Ex. de construire a unor propoziţii cu

complement indirect; Ex. de analiză a complementelor

necircumstanţiale

Activ. frontală

Activ. individuală

Activ. pe grupe

1 oră

109

Evaluare 1 oră

X. LITERATURA POPULARĂ. OR: 1.1;1.2;2.3;3.2;3.4;4.1;4.3.

Doina populară

Text suport: Doina din vol.

Poesii populare ale românilor


Lectură expresivă

1.1


Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Doina ca specie a genului liric

popular

3.2

3.4

Ex. deb identificare a categoriilor morfologice cu rol în

structurarea textului liric

Ex. de sesizare a trăsăturilor operei lirice populare; Ex. de

identificare a figurilor de stil

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Aplicaţii pe texte noi

Elemente de versificaţie

3.2

3.4

Ex. de precizare a textului şi a speciei pe texte date

Ex. de vresificaţie, Ex. de vocabular

Texte suport

Activ. pe grupe

1 oră

Balada populară

Text suport: Toma Alimoş

Lectura textului

1.1

3.2

Ex. de lectură şi vocabular

Ex. de redare a conţinutului

Activ. frontală

1 oră

Momentele subiectului 3.2 Ex. de identificare a momentelor subiectului într-o naraţiune

Ex. de selectare a secvenţelor descriptive şi dialogate

Activ. frontală

Activ. pe grupe

1 oră

Balada ca specie a epicii

populare

Tipuri de balade

3.2

4.1

Ex. de recunoaştere a genului şi a speciei

Ex. de caracterizare în antiteză a personajelor

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Sintaxa frazei

Fraza

Felul propoziţiilor

2.3

3.4

Ex. de alcătuire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate

Ex. de identificare a părţilor de propoziţie

Ex. de construire a unor fraze

Activ. frontală

Activ. individuală

1 oră

Propoziţia regentă

Elementul regent

Coordonarea şi subordonarea

Algoritmul da analiză a

frazei

2.3

4.3

Ex. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării

şi subordonării

Ex. de aplicare a topicii normale în frază

Ex. de delimitare a propoziţiilor din frază


individuală

1 oră

Ştirea. Anunţul 4.1 Ex. de recunoaştere a acestui tip de compuneri

Ex. de redactare a unor texte publicistice

Activ. individuală

1 oră

110

PROIECT DIDACTIC

Data:

Şcoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare

Clasa: a V-a

Disciplina: Limba română

Subiectul: Verbul Tipul lecţiei: de actualizare a cunoştinţelor

Obiective operaţionale

a) cognitive:

- sǎ identifice verbele în diferite enunţuri;

- sǎ recunoască timpul, persoana şi numărul verbelor;

- sǎ ortografieze diferite forme verbale;

b) afective:

- sǎ manifeste spirit de competiţie şi colegialitate;

c) relaţionale şi sociale

- să întreţină contacte amicale cu colegii.

Resurse:

a. procedurale

- strategii de învăţare: activitatea frontală, activitatea în perechi, activitatea independentă.

- metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, ciorchinele, explicaţia, problematizarea, învǎţarea prin cooperare, exemplul.

b. materiale: manualul, fişe de lucru.

c. Resurse şi managementul timpului:

- spaţiu de lucru: sala de clasǎ

- capacităţi normale de învăţare ale elevilor

- cunoştinţele lor anterioare;

- timpul: 50 minute.

BIBLIOGRAFIE:

Programa şcolarǎ pentru clasa a V-a, Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

111

Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, ed. Paralela 45, 2001;

Elena Simionică, Fănica Bogdan, Gramatica prin joc, ed. Polirom, 1998;

Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993 Tipuri de evaluare: coevaluarea, evaluarea formativă combinată.

SCENARIUL DIDACTIC

I. Asigurarea climatului (3') Se notează absenţele şi se asigură cele necesare desfăşurării activităţii.

II. Captarea atenţiei (4') elevilor pentru activitatea didactică ce urmează se face prin prezentarea următoarelor versuri lacunare:

„Dimineaţă m-……………

Şi pe faţă m-………………

Ceai şi brânză ……………

Cu haina m-………………

Şi la şcoală ………………”

Elevii vor completa versurile cu cuvintele cele mai potrivite, precizând ce părţi de vorbire sunt cuvintele pe care le-au adăugat ei.

III. Prezentarea noilor conţinuturi şi a sarcinilor de învăţare (1')

Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei, precizându-se apoi competenţele specifice.

IV. Dirijarea activităţii şi obţinerea performanţei (30')

Pornind de la textul scris pe tablă se defineşte verbul, iar elevii vor formula enunţuri în care verbul arată starea sau existenţa. Se solicită

elevilor să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi

modifică forma.

Elevii vor primi următoarea fişă de lucru, pe care vor lucra individual, timp de 10 minute.

Fişă de lucru - 1

Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.

Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...

Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au

dat această amăgire.

Acum din nou a uitat tot.

Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?

(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)

112

Verbul Timpul Persoana Numărul

Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.

Se face corectarea frontală a muncii independente, după care se poartă discuţii pe marginea textului (figuri de stil, sinonime, tipuri de

propoziţii).

Elevii vor lucra în perechi, timp de 8 minute următoarea fişă:

Fişă de lucru - 2

Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:

Persoana I

singular

Persoana a II-a singular Persoana a III-a plural

scriu

merg

am cântat

vorbeam

ştiu

voi coborî

lucrai

plecasem

Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele variante

din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:

(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem

creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui

113

creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn

(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase

V. Asigurarea feedbackului şi evaluarea (8')

Asigurarea feedback-ului are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat, prin aprecieri verbale.

Se scriu pe tablă următoarele proverbe:

Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.

Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.

Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.

Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.

Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')

Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele trei proverbe.

Subliniază verbele.

Se dau explicaţiile necesare.

Schema tablei

„Dimineaţă m-am sculat

Şi pe faţă m-am spălat.

Ceai şi brânză am mâncat,

Cu haina m-am îmbrăcat

Şi la şcoală am plecat.”

Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.

Îşi modifică forma după:

Timp: prezent, trecut, viitor

Perosană: I, II, III

Număr: singular, plural

Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.

Alege varianta corectă:




114


Fişă de lucru 1









Fişă de lucru - 2


Persoana I

singular


scriu

merg

am cântat

vorbeam

ştiu

voi coborî

lucrai

115

plecasem

„Dimineaţă m-……………

Şi pe faţă m-………………

Ceai şi brânză ……………

Cu haina m-………………

Şi la şcoală ………………”

Astazi vom

- identifica verbele în diferite enunţuri;

- vom recunoaşte timpul, persoana şi numărul verbelor;

- vom ortografia diferite forme verbale;

defineşte verbul,

să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi

modifică forma.

Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.

Îşi modifică forma după:

Timp: prezent, trecut, viitor

Perosană: I, II, III

Număr: singular, plural

Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.

Fişă de lucru 1 - 10 min









stătea trecut III sg

A ridicat Trecut III Sg

Credea Trecut III Sg

Va decurge Viitor III sg

116

Au dat Trecut III Sg

A uitat Trecut III Sg

ştie Prezent III Sg

Caută Prezent III sg

Vrea Prezent III sg

- figuri de stil: comparaţia, personificarea

- sinonime: amăgire – iluzie; lumea - mulţimea

- tipuri de propoziţii – afirmative, negative, enunţiative, inetrogative

Fişă de lucru - 2


Persoana I

singular


scriu

merg

am cântat

vorbeam

ştiu

voi coborî

lucrai

plecasem

Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele

variante din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:





Se scriu pe tablă următoarele proverbe:

Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.

Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.

Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.

Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.

Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.

117

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')

Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele t rei proverbe.

Subliniază verbele.

118

PROIECT DIDACTIC

Data:

Clasa: a VI-a

Scoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare

Obiectul: Limba şi literatura românǎ

Subiectul: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu

Tipul lecţiei: predare – învǎţare

Obiective operaţionale

1Să citească expresiv un text liric în versuri;

Să observe modul de organizare a discursului liric în poezie;

Să identifice figuri de stil în poezie;

Să sesizeze prezenţa eroului liric în poezie;

Să identifice în text elementele de versificaţie a textului liric;

ă formuleze mesajul, ideile şi sentimentele în poezie;

Să identifice trăirile şi sentimentele transmise de poezie;

Să manifeste interes pentru studierea operei lui M.Eminescu.

Metode şi procedee: Lectura expresivă, cinquain, demonstrarea, argumentarea, conversaţia ghidată, Întocmirea conspectului de reper,

portofoliul.

Mijloace şi materiale: Fişe, planşa „Opera lirică”, tabla , markere, carioca

Strategii didactice: inductiv-semialgoritmice

Forma de organizare: frontal – individualǎ

Durata: 45 minute

119

DESFǍŞURAREA ACTIVITǍŢII

Secvenţa

lecţiei

Ob

iec

tiv.

Strategii

didactice.

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor.

Evalu

area.

1.

I. Momentul

organizator.

II.Introduce-rea

în temă.

2.

3.

Conversa

ţia ghidată

4. 1. Salutarea clasei.

2. Captarea atenţiei. (Tălmăcirea mottou-

lui)

MOTTO:

„A crea înseamnă a nimici moartea”

/R.Roland/

Recunoaşteţi copilul din fragmentul citit: (

p. 168, „Despre copilărie”)

A fost odată un copil . Care a fost prieten

cu Codrul, cu crîngurile, cu poienile, cu

rîurile şi lacurile acestuia. Codrul l-a crescut

de mic, l-a legănat, i-a spus poveşti, i-a fost

părtaş la multe din jocurile sale.

Cînd a mai crescut , părinţii l-au dus într-

un oraş departe, unde a umblat pe la şcoli,

la care a deprins să citească şi să scrie, unde

5.

Acea persoană ,care crează şi-şi lasă ca

moştenire creaţiile sale urmaşilor

,devine nemuritoare. Omul moare nu

atunci , cînd trupu-i este îngropat în

pămînt, ci atunci , cînd este uitat de

toţi. Toţi oamenii de creaţie sunt vii

prin operele sale păstrate şi transmise

secole de-a rîndul din generaţie în

generaţie.

6

120

III.Anunţa-rea

temei noi

Lucru în grup.

Cinquain.

a învăţat multe lucruri minunate. Apoi a

trecut şi prin alte oraşe .

Într-o zi, după mai mulţi ani, cînd s-a

întors în pădurea dragă, de care îi era dor şi

pe care a visat-o mereu,

aceasta n-a mai recunoscut , în omul

matur care devenise între timp, copilul

de odinioară. Era doar cineva care

semăna , într-un fel , puţin de tot cu fiinţa

alintată de freamătul de frunze al pădurii ,

care asculta cum creşte şi tresare mugurul

sus pe ram ca să facă loc frunzei...

Plecase atunci rîzînd , ca acum să

găsească o pădure într-un fel străină. Dar

poate nu ea, poate el era altul?! Poate nu ea,

ci el era cel care se schimbase?!

Dar pădurea îi era în continuare dragă: pe

cărările ei, pe sub bolţile ei, pe malurile

apelor ei, undeva pe aici îi rămăsese

copilăria...

Se anunţă tema nouă, obiectivele

operaţionale.

Pe 4 foi A4 este decupat chipul lui

M.Eminescu, iar mai jos condiţiile metodei

Cinquain:

1. Subiectul : Eminescu;

2. 2 adjective care descriu subiectul;

3. 3 verbe care exprimă acţiune;

4. Un enunţ din 4 cuvinte ce exprimă

sentimentul faţă de subiect;

5. 1 cuvînt ce exprimă esenţa

subiectului.

Elevii îl recunosc pe marele poet român

Mihai Eminescu.

Gr.I :

Eminescu

Cuminte , iubitor;

A plîns , a regretat, a iubit;

Ai cîntat mereu al naturii cor;î

Maestru.

Gr.II:

Eminescu;

Lucitor, fermecător;

Visezi , dăinuieşti, luminezi;

Versul tău e nemurire;

Geniu.

Evaluare

a

frag-

mentară

121

IV.Studierea

temei noi.

O1

O2

O7

O8

Audierea

Conver-

saţia ghidată

(Cît elevii lucrează , răsună cîntecul lui

I.A.Teodorovici”Eminescu”)

Opera pe care o vom studia astăzi este

elegia „O , rămîi...”. Această poezie a fost

publicată pentru prima dată în anul 1879, la

1 februarie, în revista „Convorbiri literare”.

Prima audiţie a aceste lucrări o veţi primi-o

de pe banda audio . Vă rog să închideţi

ochii şi să pătrundeţi cît mai adînc în esenţa

şi miracolul aceste poezii.

- V-a plăcut poezia?. Argumentaţi

răspunsul.

- Ce v-a impresionat în mod deosebit?

- Ce stare de spirit v-a provocat

lectura poeziei?

Cum vă pare lexicul poeziei?

Din ce gen literar face parte această operă?

(Pe tablă se afişă o planşă cu definiţia

operei lirice şi caracteristicile acesteia)

Opera lirică este opera în care autorul

prezintă în mod direct gîndurile şi

sentimentele sale.

Gr.III:

Eminescu;

Etern, îndrăgostit;

Iubeşte, compune, suferă;

Poetul trăieşte în inimile noastre

Luceafăr.

Gr.IV.

Eminescu;

Nemuritor, sfînt;

A visat , a creat, a iubit;

Poetul a iubit şi a fost sfînt;

Rege.

(Elevii îşi exprimă părerile proprii)

Jale, tristeţe, melancolie.

În poezie predomină cuvinte din

vocabuilarul fundamental al limbii

române.

Din genul liric.

V.Dirijarea

instruirii

O1

Lucrul în

grup.

Concluzie: Poezia „O, rămîi...” exprimă

direct sentimentele de nostalgie , tristeţe şi

durere pe care poetul le simte profund ,

Gr.I. p.1:

În acest text autorul îşi exprimă trăirile

sale fericite din timpul copilăriei pe

122

VI.Sintetiza-

rea

O2

O7

O8

O4

Demon-

strarea.

Argumen

tarea

Concluzionare

a

Întocmi-

rea

conspectului

de reper

Audierea

ducînd dorul fericirii trăite în anii copilăriei

petrecute n mijlocul naturii.

Din ce specie a genului liric face parte

această operă?

Elegia este o specie a genului liric în care

poetul îşi exprimă direct sentimentele de

tristeţe metafizică , de nostalgie, de regret ,

într-o gamă ascendentă, mergînd de la

melancolie la nefericire.

Argumentaţi.

Iar acum vă îndemn să vă relaxaţi puţin, să

închideţi ochii şi să ascultaţi această elegie

sub formă de romanţă

Mai cunoaşteţi poezii de ale lui

M.Eminescu care sunt puse pe note?

Ascultînd unele din aceste romanţe şi

creîndu-vă o atmosferă favorabilă pentru

meditaţii profunde vă chem reflectaţi, să

descoperiţi , să argumentaţi şi să vă adresaţi

marelui poet al întregului neam român.

Aprecierea elevilor

1. Fişa biobliografică a lui

cînd era în sînul naturii, al frumuseţiişi

liniştii şi totodată îşi exprimă

sentimentele de regret şi jale din

prezent cînd este matur şi „nu poate

înţelege acea pădure”, unde a copilărit

cîndva.

Gr.II ,p.2,3.

Prezenţa pers. I: te iubesc, eu ştiu să

le ascult, te asemăn, eu te fac, eu te

văd, asupra-mi, şuieram, ş-am ieşit , m-

aş întoarce, n-o mai pot.

În text apar două voci , expresii ale

eului liric: a pădurii care cheamă, de-a

lungul întregului text, urmărind

evoluţia tristă a protejatului –iubit

plecat în lume, şi a omului artist trecut

prin această tristă experienţă pe care-l

cuprinde meditaţia amară asupra

curgerii ireversibile a timpulii, care-l

îndepărtează de pădure , adică de

perioada cea mai frumoasă a vieţii,

copilăria.

Gr.III.,p.4,5:

Perspectivă subiectivă:

Toate trăirile şi sentimentele sunt

redate de eul liric în mod direct.

Ipoteştii , locul copilăriei , l-a

dezmerdat şi l-a fermecat pentru

eternitate cu şoapta pădurilor.

Figurile de stil:

Repetiţia verbului la imperativ”rămîi”

– dă muzicalitate textului;

Evaluare

a

frag-

mentară

123

VII.Tema

p/acasă

O3

Lucrul în grup

Constata-

rea

Argumen

tarea

M.Eminescu;

2. De memorat poezia.

3. Lectura expresivă a unei poezii la

alegere :Codrule, codruţule, Lacul,

Povestea codrului.

4. Identificaţi asemănările şi

deosebirile dintre poezia „O,

rămîi...” şi poezia aleasă.

Simbolul pădurii- nu numai simbolul

naturii , dar şi a copilăriei, a legăturii

cu natura,

Personificarea: accentuiază relaţia

dintre om şi cadrul natural care l-a

format.

Adresarea patetică;

Epitet dublu: ochi negri şi cuminţi;

Metafora: „Al iubirii întuneric”.

Gr.IV. p.6,7:

Versificaţia:

O-ră-mîi-ră-mîi –la –mi-ne

Te-iu-besc-a-tît-de-mult

a-le-ta-le-do-ruri –toa-te

Nu-mai-eu-ştiu-să-le-as-cult.

Poezia este alcătuită din 7 catrene;

Măsura versului : 8-7 silabe.

Ritmul:troheu;

Rima încrucişată,

Moduri de expunere:

-Monologul – care este ,de fapt,I parte

a poeziei . Acest monolog reprezintă

gîndurile cele mai intime ale poetului,

care este emoţionat de vîrsta fericită a

copilăriei petrecute în mijlocul naturii.

Poetul imaginează monologul ,

deoarece este sigur că şi pădurii îi este

dor de el, la fel cum emoţia şi dragostea

lui pentru natura din copilărie sunt

profunde şi veşnice.

- Descrierea : în al umbrei întuneric,

prin vuietul de valuri, prin mişcare

124

O5

O6

O6

O8

naltei ierbi...

Această operă este o elegie :

(Elevii scriu definiţia în caietele de

reguli)

Poezia are accente meditative ,

filozoficeprivind scurgerea ireversibilă

a timpului.

(Se imprimă la casetofon romanţa „O,

rămîi...”

La steaua, Somnoroase păsărele, Pe

lîngă plopii fără soţi, De-or trece anii,

De-aş avea, Dorinţa, Şi dacă, De ce nu

vii?

Gr.I Identificaţi din text cuvinte care se

referă la la spaţiul şi timpul evocat în

operă.

Spaţiu: Spaţiul mirific( minunat) –

pădurea simbolizează natura, liniştea,

puritatea sufletească.

Timpul: În poezie am determinat

planurile temporale trecut- prezent,

care simbolizează stările inferioare ale

poetului, acelea de fericire – nefericire.

Gr.II. Identificaţi tema poeziei.

Tema: Relaţia om-natură, privită din

perspectiva unei afecţiuni profunde

care i-a unit pe cei

doi.Gr.III.Identificaţi ideea poeziei:.

Ideea comuniunii ( unirii) sufletului

inocent (pur) cu pădurea , simbol al

naturii văzute ca spaţiu al purităţii, al

frumuseţii şi al visului.

Apre-

cierea

lucrului

în grup

125

Gr.IV. Alcătuiţi cîte un catren

„Adresare către Eminescu”

(Catrenele se anexează)

1. Cu versul tău fierbinte

Şi cu priviri departe

Mi-ai strplucit în minte

O dragoste de carte.

2. O, rege-al poeziei,

Tu n-ai murit, stăpîne,

Căci poezia-ţi vie

E-n ziua cea de mîine.

3. Eminescu, stea curată,

Vino şi la mine-o dată

Să vorbim o veşnicie

Despre sfînta poezie.

4. Eternă stea strălucitoare !

Luceafăr blînd , nemuritor,

Nectar de vis, de dulce floare

Şi cuget frămîntat de dor!

5. Poetul a iubit şi-a pătimit

Ca un copil poetul a iubit,

Femeie preafrumoasă a iubit

Şi-a pătimit , şi-n lacrimi a trăit.

6. Îţi aduc, poete drag,

Versuri dulci din astă sală

De la noi, copii umani

Ce suntem de la Rîşcani

Dorul să ţi-l potoleşti

Şi mereu să-ntinereşti.

7. Rege-al poeziei noastre

Eminescu, poet sfînt,

Cînd Luceafărul răsare

El revine pe Pămînt.

8. Ai cules ca o albină

Tot ce-i dulce şi amar...

Ai semănat versuri senine

La umbra teiului secular.

126

PROIECT DIDACTIC

Data:

Unitatea: Şcoala cu clasele I-VIII “Leonida Marineanu”, Tia Mare

Clasa: a V-a

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiectul: “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

(întocmirea planului simplu)

Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi, dobândirea de noi

cunoştinţe

Obiective generale: perfecţionarea deprinderilor de a întocmi planul

simplu al unei opera literare în proză care are un

subiect prezentat într-o ordine cronologică

Scopul lecţiei: dezvoltarea priceperii de a determina corect fragmen-

tele din care să extragă ideile principale

Obiective operaţionale:

O1- să citească cursiv şi expresiv un text

O2- să cunoască scrisul figurat al unor cuvinte şi al unor pro- nunţii populare şi regionale

O3-să povestească oral întâmplările prezentate, deci să dezvol-te fiecare idée principală

O4- să folosească în exprimarea lor cât mai multe “moldove-nisme” şi construcţii expresive, care dau atâta farmec Amintirilor

O5- să deruleze firul narativ, descoperind în text zicale şi ex-presii populare prin care autorul provoacă râsul

O6- să povestească oral conţinutul fragmentului, exprimându-se clar, coerent, folosind cât mai mult cuvinte din text şi demonstrând că şi-au însuşit vocabularul unic al marelui nos-tru povestitor

Metode şi procedee: conversaţia, lectura explicativă şi interpretativă,

munca individuală , explicaţia, demonstraţia

Mijloace şi materiale: manualul, opera “Amintiri din copilărie” de

Ion Creangă

Forma de organizare: frontal- individuală

Strategii didactice: inductiv- semialgoritmice

Durata: 50 minute

127

SCENARIUL DIDACTIC

Nr.

crt.

Evenimente ale

instruirii

Activitatea

propunătorului

Activitatea elevilor

1. Captarea atenţiei Voi accentua aprecierea făcută de

G. Ibrăileanu marelui nostru povestitor:

”Creangă este un Homer al nostru.”

2. Enunţul obiectivelor Ne vom apri asupra unor aspecte ale expri-

mării orale şi scrise. La sfârşitul orei veţi demonstra că

aveţi formare deprinderile de a alcătui planul simplu al

unie opere literare cu un fir narativ.

3. Reactualizarea

cunoştinţelor

- Cine a scris opera “Amintiri din copilărie”?

- Ce este ca specie literară această operă?

- Care este geneza operei?

- Ce reprezintă satul Humuleşti pentru

Creangă?

- Câte părţi cuprind Amintirile?

- În care capitol încadraţi fragmentul din

manual?

Verifică apoi tema.

- La ce persoană se face povestirea?

- Care-i relaţia autor- povestitor- personaj?

… Ion Creangă

- Ca specie literară această operă este un

roman al copilăriei, un roman memoria-

listic.

- Vor reliefa faptul că, numai la îndemnul lui

Eminescu, a scris această operă.

- Vor prezenta câteva personaje memo-

rabile ale Amintirilor, dând citate semni-ficative pentru

caracterizarea lor.

- Fragmentul reprodus în manual repre-

zintă începutul primului capitol din

“Amintiri din copilărie”(opera cuprinde

patru capitole).

- Citind cu atenţie fragmentul, vor remar-

ca că în “Amintiri din copilărie” autorul

este prezent nu numai ca narator, dar şi ca personaj care

ia parte la întâmplările

evocate.

- Vor citi tema şi se vor face observaţiile necesare.

4. Prezentarea noului

conţinut şi a sarcinilor de

- Citiţi pe fragmente textul din

“Amintiri din copilărie” şi formulaţi ideile principale din

Elevii vor citi cursive,coerent, vor delimit-

ta fragmentele şi vor stabili planul simplu:

128

învăţare, dirijarea învăţă-

rii şi obţinerea performan-

ţei

fiecare fragment.

Voi scrie la tablă:

“Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

-planul simplu

Vor fi solicitaţi mai mulţi elevi să formuleze

ideile principale din fiecare fragment, iar formulările cele

mai corecte vor fi scrise în

caiete şi pe tablă.

Voi pune apoi elevii să dezvolte fiecare

idée principală, realizând astfel povestirea

orală.

1. Aşezarea satului Humuleşti

(“Satu… Bejenii”)

2. Hărnicia humuleştenilor (“Ş-apoi…

cinste satului lor.”)

3. Şcoala vrednicului părinte Ioan

(“Şi părintele… fricos şi de umbra mea.”)

4. Smărăndiţa popii, cea dintâi şcolăriţă

(“Şi cea dintâi … nebunii”)

5. “Calul Bălan” şi “Sfântul Niculai, daru-

rile de şcoală nouă.”

(“Însă părintele… dacă se poate.”)

6. Rostul darurilor şi pedepsirea Smărăn-

diţei

(“Bâdiţa Vasile… de sărea cămeşa de pe

dânsa.”)

7. Îmblânzirea copiilor speriaţi de “Calul

Bălan” şi de “Sfântul Niculai”

(“Noi… pocitanie”)

8. Bădiţa Vasile, auzind că va trece Vodă

prin sat, îi scoate pe elevi la clacă

(“Într-una din zile… din toate părţile.”)

9. Bădiţa Vasile este luat la oaste cu

arcanul

(“Pe bădiţa… ca dânşii.”)

5. Dirijarea învăţării- formarea

de priceperi şi deprinderi

Când vom întâlni în text anumite construcţii

voi cere elevilor să le explice.

Ex. Explicaţi înţelesul următoarelor construc-

ţii:

“sat…întemeiat în toată puterea cuvântului”

“gospodari tot unul şi unul”

“ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica”

“plângea… de sărea cămeşa de pe dânsa”

Elevii îşi vor da seama ce înţeles au aces-

te construcţii, din contextual în care apar

… sat mare

… de frunte, aleşi

… veseli, gospodari, harnici

… plângea în hohote, cu zece rânduri de

129

“oameni fără căpătâi”

- Cum este realizată atmosfera de voie bună?

lacrimi

… nerealizaţi, neisprăviţi

Elevii vor identifica pe text anumite

îmbinări şi jocuri de cuvinte ( expresii

populare amuzante, exprimări ironice,

caracterizări pline de umor).

“… ruşinos şi fricos şi de umbra mea”-

caracterizare ironică

“Păcatul ei, sărmana!”

“a mâncat papara”

“… drăguţul de biciuşort” etc.

6. Tema pentru acasă a) Realizarea rezumatului prin dezvoltarea

planului de idei

b) Repovestirea conţinutului cu folosirea

unor cuvinte şi expresii din text: “fără căpă-

tâi”, “întemeiat”, “suveică”, “holtei”, “pri-

zărit”, “zgâtie”, “pravilă”, “pocinog”, “poci-

tanie”, “tragere de inimă”, “drăguţ de bicişor”

c) Dezvoltarea unei idei sub forma unei

compoziţii.

Elevii notează tema.

130

PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE EXTRASCOLARA

DATA:

CLASA: a V a

NR. DE ELEVI (PREZENTI/INSCRISI): 25

DISCIPLINA: Limba si literatura romana

SUBIECTUL LECTIEI: INTALNIRE CU SCRIITORUL………

TIPUL LECTIEI: COMUNICARE – insusire de noi cunostinte

OBIECTIVELE ACTIVITATII:

o sa cunoasca opera scriitorului invitat;

o sa urmareasca atent, auditiv si vizual, actiunea povestirii din lectura autorului;

o sa stie sa poarte un dialog pe o tema literara

o sa inteleaga creatia literara sis a citeasca multa literatura;

o sa aiba curajul de a face propuneri substantiale in vederea imbunatatirii tematicii literaturii pentru copii;

o sa iubeasca in mod deosebit cartea si s-o pretuiasca.

STRATEGIA DIDACTICA: de a-l cunoaste personal si de a afla cat mai multe date despre viata si opera scriitorului

respectiv

METODE SI PROCEDEE: conversatia, lectura explicative, dialogul, convorbirea, problematizarea

MIJLOACE SI MATERIALE: diapozitive, imagini legate de viata si opera scriitorului invitat

FORMA DE ORGANIZARE: frontal- individuala

STRATEGII DIDACTICE: inductiv – semialgoritmice

DURATA: 45 minute

BIBLIOGRAFIE: Programa scolara

131

DESFASURAREA LECTIEI

Evenimente

instructinale

Activitatea propunatorului Activitatea elevilor Metode si

procedee

Mijloace si

materiale

Moment

organizatoric

Captarea atentiei

Anuntarea temei

si a obiectivelor

Prezentarea

continutului

Profesorul asigura conditii ergonomice

pentru buna des-fasurare a orei de limba

si literatura romana.

Profesorul discuta la ora de lectura cu

elevii ca va invita pe scriitorul X , cu

scopul ca acestia sa ia contact direct cu un

creator de literatura si de a afla de la

invitat cum se scrie o povestire , o poezie

, o schita , un basm , o carte .

• Se fixeaza data invitatiei si se

discuta in detaliu problemele

organizatorice .

• Se retin cartile publicate de

autorul respectiv din biblioteca scolii sau

daca nu le poseda , se vor procura de la

biblioteca municipala sau judeteana .

• Cartile se impart elevilor pentru

a fi lecturate .

• Prin rotatie , ele trec de la un

elev la altul , cat mai repede pentru a sti

ce a scris respectivul autor , despre ce a

scris , cum a scris , ce le-a placut si de ce

si ce ar mai dori sa citeasca in viitor .

• Se trimite scrisoarea de invitatie

din partea colectivului cu data , ora si

locul desfasurarii intalnirii . Aceasta

intalnire poate sa aiba loc nu numai la

scoala respectiva , ci si la biblioteca

Elevii asculta cu interes cele

comunicate de profesor.

Elevii numesc carti scrise de

auroul respectiv.

Elevii citesc cartile.

conversatia

explicatia

invitatie

132

Desfasurarea

lectiei

municipala sau judeteana , la un muzeu

din localitate , pentru a-i da un caracter

mai sarbatoresc acestei manifestari.

• Daca autorul respectiv are

publicate si poezii , se vor repartiza cativa

cu talent declamator sa recite din opera

acestuia

• Se pot dramatiza – daca este

cazul – si prezenta unele povestiri istorice

sau alta specie literara numai din opera

acestui scriitor .

• Se pot canta unele versuri scrise

de autorul respectiv puse pe muzica

usoara sau de alta natura , de catre elevi .

La activitate sunt invitati parintii

elevilor , cadre didactice si alti intelectuali

• Sala este pregatita cu aparate

audio-vizuale necesare activitatii culturale

• O eleva este determinata sa-i

inmaneze invitatului un buchet de flori ,

un album cu vederi din activitatea scolii

gazda , etc.

• Activitatea poate incepe cu

intonarea Imnului de Stat al tarii , sau

chiar direct prin prezentarea de catre

invatator a scriitorului , facandu-i acestuia

o scurta biografie . Dupa aceea , ii da

cuvantul invitatului pentru a prezenta ce a

scris si ce asteapta copiii in curand sa

apara semnat de dansul .

• Urmeaza prezentarea unui

fragment dintr-o opera semnificativa in

Elevii sunt emotionati la vederea

marelui scriitor printer ei.

Se intoneaza Imnul de Stat al tarii

Elevii asculta prezentarea dascalului

descpre scriitor.

lectura explicativa

Dialogul

Imagini

diapozitive

133

Incheierea

activitatii

lectura autorului

• Elevii sunt invitati sa puna

intrebari oaspetului

• In final , se deruleaza un

program artistic si se multumeste pentru

participare .

Se fac aprecieri generale si individuale

asupra modului in care copiii au participat

la activitate.

Elevii asculta.

Elevii pun intrebari invitatului.

Elevii dramatizeaza o opera a

scriitorului.

Elevii sunt atenti la aprecieri.

Problematizarea

134

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE

NR.

CRT.

DENUMIREA ACTIVITĂŢII

EDUCATIVE

ETAPA DATA ORGANIZATOR RESPONSABILI

I. Activităţi extraşcolare la nivelul şcolii

I.1 Cinstirea marilor evenimente istorice

naţionale şi internaţionale (concursuri,

dezbateri, referate, spectacole, vizite la

muzeu):

Ziua Armatei Române

Ziua Naţională a României

Unirea Principatelor

Proclamarea Independenţei de Stat

a României, Ziua Europei, Ziua

victoriei asupra fascismului

25.10.2006

01.12.2006

24.01.2007

9.05.2007

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. de istorie

Amza Nicoleta

Profesori diriginţi

Învăţători

I.2 « Colinde…Colinde » - serbare de Crăciun,

expoziţie de desene şi de icoane, vizite la

Muzeul de Etnografie, colindarea

instituţiilor : ISJ Olt, Primăria Slatina,

Prefectura Olt, ALRO, TMK- ARTROM,

TYRES etc.

18-22.12.2006 Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Consilierul educativ


Învăţători

Prof. de educaţie plastică

Prof. de educaţie muzicală

Prof. de religie

I.3 „Bonjour la francophonie”- spectacol în

limba franceză cu ocazia Zilei Internaţionale

a francofoniei, expoziţie de afişe în limba

franceză

20.03.2007 Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. limba franceză Andrei

Emilia

Cls. V- VIII

I.4 „Rămas-bun şcoală, profesori, colegi”-

organizarea banchetelor elevilor claselor a

IV-a şi a VIII-a

Mai- iunie 2007 Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Director

Consilier educativ

Profesorii diriginţi ai claselor

a VIII-a

Învăţătorii claselor a IV-a

135

I.5 „Copilul şi copilăria”- Ziua internaţională a

copilului : excursii, serbări, concursuri,

spectacole, desene pe asfalt, expoziţii


I- VIII Nr. 3


Învăţători

I.6 Ziua mondială a mediului: expoziţie de

desene şi afişe, spectacol, acţiuni de

ecologizare


I- VIII Nr. 3

Prof. de biologie,

Durbacă Aurora

Prof. de geografie,

Barcan Elena

Prof. de educaţie civică,

Langă Eugenia

Cadre didactice

I.7 Ziua porţilor deschise- serbarea de sfârşit

de an şcolar, premierea elevilor merituoşi ai

şcolii, întâlnirea părinţilor şi a viitorilor elevi

cu cadrele didactice din şcoală, prezentarea

Ofertei educaţionale a şcolii


I- VIII Nr. 3

Director

Consilier educativ


Învăţători

Cadre didactice

II. Calitatea stilului de viaţă

II.1 Educaţia pentru sănătate

Sănătatea şi igiena personală

Obiceiuri alimentare sănătoase şi

nesănătoase

20.10.2006

30.10.2006

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. Barcan Elena, cls. VB

Prof. Durbacă Aurora,

cls. VIIIC

II.2 Educaţia rutieră

Noţiuni de legislaţie rutieră

Noul cod rutier

23.10.2006

15.12.2006

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3


cls. VIIIC

Prof. Andrei Emilia, cls. VC

II.3 Èducaţia pentru protecţia mediului

Natura ne cheamă cu vraja ei

Un mediu curat, o viaţa sănătoasă

15.12.2006

13.11.2006

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. Barcan Elena, cls. VB


cls. VIIIC

II.4 Educaţia pentru protecţia consumatorului

Kitsch-ul şi bunul gust

Reclama/ Publicitatea şi efectele

27.11.2006

16.10.2006

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3


cls. VIIIC

Prof. Brînduşoiu Alina,

136

asupra deciziei cls. VIIIA

II.5 Educaţia pentru protecţia civilă

Catastrofe naturale: cutremurul

20.01.2007

31.05.2007

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. Grigorescu Marcela,

cls. VIIA

Prof. Voicu Elena, cls. VIIB

II. 6 Educaţia pentru apărarea împotriva

incendiilor

Surse de incendiu

08.12.2006

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. Andrei Emilia, cls. VC

II.7 Educaţia juridică: prevenirea delincvenţei

juvenile şi a traficului de fiinţe umane

Ce este traficul de persoane?

Traficul de persoane

02.10.2006

06.10.2006

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Prof. Brînduşoiu Alina,

cls. VIIIA


cls. VIIIC

III. Orientarea şcolară şi profesională

III. 1 Realizarea graficului de consultaţii şi

meditaţii la disciplinele de examen: limba şi

literatura română, matematică, istorie,

geografie


I- VIII Nr. 3

Şefii comisiilor metodice de

specialitate

Profesorii de specialitate care

predau la clasa a VIII-a

III.2 Teze cu subiect unic la nivelul şcolii la

disciplinele de examen

Sem. I

Sem. II

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3


specialitate



III.3 Participarea elevilor şcolii la simularea

Testelor Naţionale

Sem. II MEC

ISJ Olt


specialitate



III.4 Organizarea de şedinţe cu părinţii elevilor

din clasele a VIII-a: informarea părinţilor şi

elevilor asupra calendarului, disciplinelor de

concurs şi Metodologiei de organizare a

Testelor Naţionale 2007 şi a reţelei şcolare

din judeţul Olt şi din municipiul Slatina,

statistici a Testelor Naţionale 2006

permanent Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3


a VIII-a

III.5 Realizarea, administrarea si discutarea Sem. II Şcoala cu clasele Profesorii diriginţi ai claselor

137

chestionarelor de orientare şcolară şi

profesională

I- VIII Nr. 3 a VIII-a

III. 6 Oferta educaţională a liceelor pentru anul

şcolar 2006-2007

Sem. II Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Consilierul educativ


a VIII-a

III. 7 Vizitarea instituţiilor şcolare liceale şi a

întreprinderilor de pe platforma industrială a

oraşului Slatina

permanent Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3


a VIII-a

IV. Concursuri judeţene, interjudeţene şi naţionale

IV.1 Tenis de masă ‚Paleta de aur” locală Octombrie 2006 Primăria municipiului

Slatina

Serviciul Cultura-

Sport

Prof. Voicu Constantin

IV.2 Programul naţional EuroJunior

Ediţia a IV-a

locală 15.11.2006

MEC

ASOCIAŢIA OLIMP

Înv. Gheorghiţă Margareta

Cls. IV B- 15 elevi

IV.3 Concursul Cangurul lingvist

Secţiunea Limba franceză

locală 15.12.2006 MEC

Fundaţia pentru

integrare europeană

SIGMA

Prof. Andrei Emilia

Cls. VI- VIII

finală Martie 2007

IV.4 Olimpiadele pe discipline Şcoală-

locală-

judeţeană-

naţională

Cf.

Calendarului

MEC

Decembrie

2006- Aprilie

2007

MEC

ISJ Olt

Şcoala cu clasele

I- VIII Nr. 3

Şefii comisiilor metodice

IV.5 Concursul Cangurul lingvist

Secţiunea Limba engleză

locală 01.02.2007 MEC

Fundaţia pentru


SIGMA

Prof. Brînduşoiu Alina

Cls. III- VIII

finală Mai 2007

138

IV.6 Concursul european de matematică Cangurul locală Aprilie 2007 MEC

Fundaţia pentru


SIGMA

Prof. Nicolae Viorel cls. V-

VIII

Înv. Vasîlca Paulina

Cls. II- IV

IV.7 Concursul judeţean de matematică aplicată

„Arhimede”

zonală Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. matematică Nicolae

Viorel


judeţeană Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. matematică Nicolae

Viorel


IV.8 Concursul judeţean „Educaţia rutieră-

educaţia pentru viaţă”

zonală Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Radomir Laurenţiu

Prof. Voicu Elena

judeţeană Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Radomir Laurenţiu

Prof. Voicu Elena

IV.9 Concursul Naţional de teatru „Nişte ţărani” naţională Mai 2007 Palatul copiilor Slatina

Liceul teoretic Văleni

Prof. Tomireanu Ioana

IV.10 Concursul judeţean „Creaţie vestimentară” judeţeană Mai 2007 Clubul Copiilor Balş Prof. Voicu Elena

IV.11 Concursul naţional „Democraţie şi toleranţă” Şcoală

Locală

Judeţeană

Naţională

Martie 2007

Aprilie 2007

Mai 2007

Iulie 2007

Prof. de educaţie civică,

Langă Eugenia

IV.12 Olimpiada naţională a sportului şcolar :

baschet, fotbal, handbal, atletism, şah

Locală

Judeţeană

Zonală

Naţională

Anul şcolar

2006- 2007

MEC Director, prof. Cîrstea-

Deaconu Georgeta

Prof. de educaţie fizică,

Voicu Constantin

Înv. Tomireanu Nicolae

IV. 13 Concursuri sportive cu ocazia Zilei Europei:

biciclete, role, cros

Centrul InfoEuropa

Primăria municipiului

Slatina

Conciliul Local

Director, prof. Cîrstea-

Deaconu Georgeta

Prof. de educaţie fizică,.

Voicu Constantin

139

V. Parteneriate şcolare

V.1 Parteneriat „Vraja naturii” 2006- 2008 Palatul copiilor Slatina

Şcoala cu clasele

I-VIII Nr. 3

Prof. de biologie,

Durbacă Aurora

Prof. de limba română,

Fănuţă Elena

V.2 Festivalul Naţional de teatru francofon „Le

théâtre de mon coeur”

Secţiunea teatrală

Secţiunea plastică: afişe de teatru

Locală

Judeţeană

Naţională

Decembrie

2006

Martie- aprilie

2007

Iunie 2007

ISJ Olt

LPS

Şcoala Nr. 3

Şcoala Nr. 7

Director,

prof. Cîrstea- Deaconu

Georgeta

Consilier educativ,

prof. Andrei Emilia

140

PROIECT DE DIRIGENTIE

DATA:

CLASA: a-V-a

DISCIPLINA: Consiliere si orientare scolara

MODULUL: Calitatea stilului de viata

TEMA: „HIV-SIDA, pericol social?”

TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare

SCOPUL:

Elevii vor cunoaste informatiile corecte legate de HIV-SIDA si isi vor clarifica atitudinile legate de comportamentul sexual responsabil; OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1: să definească noţiunea de „HIV-SIDA”;

O2: să descrie caracteristicile infectiei cu HIV si manifestarile SIDA;

O3: să identifice modalitatile de transmitere a virusului HIV;

O4: să identifice modalitatile prin care nu se transmite virusul HIV;

O5: să identifice modalitati de prevenire. STRATEGII DIDACTICE: inductiv-semialgoritmice

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia.

MIJLOACE DIDACTICE: foi flipchart, marker, biletele cu situaţiile problemă, chestionar feed-back;

FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe;

TIMP:45 min

SITUAŢIILE PROBLEMĂ:

S1: Prietenul/prietena ta cea mai buna iti marturiseste ca tocmai a aflat ca este infectat/a cu HIV. Cum reactionezi?

S2: Partenerul/a nu doreşte folosirea prezervativului în timpul contactului sexual.Tu în schimb eşti pro folosirii. Ce faci?.

S3: In liceul tau este un elev infectat cu HIV. Majoritatea elevilor si parintilor acestora nu mai vrea ca acesta sa frecventeze cursurile liceului in care inveti si tu. Tu ce parere ai?

141


ETAPELE

LECŢIEI

OB.OP

CONŢINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV

METODE ŞI

PROCEDEE

EVALUARE

1 2 3 4 5

1.Moment

organizatoric

2.Reactualizarea

cunoştinţelor

anterioare

3.Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

4.Dirijarea

învăţării

O1

O2

Pregătirea clasei şi a colectivului pentru desfăşurarea orei de

diriginţie.

Se realizează o trecere în revistă a discuţiilor de ora trecută

despre droguri (tipuri, consecinţe, efecte).

Se precizează că ora aceasta este destinată clarificarii notiunilor

despre HIV-SIDA.

Se solicită elevilor definiţii pentru termenul de „HIV-SIDA”, în

final ajungându-se la o sinteză a acestora:

„Decizia este un proces în care o persoană face o alegere din una

sau mai multe alternative.”.

Se va pune accent pe diferenta intre virusul HIV si boala

SIDA,stabilind consecintele fiecareia;

De asemenea, vor da exemple de modalitati de infectare cu

virusul HIV Analizând tipurile de modalitati enumerate se va

constata ca unele din acestea conduc si la alte boli. În continuare se

prezintă elevilor următorul algoritm:

1. Stabilirea problemei

2. Stabilirea opţiunilor

Conversaţia

Explicaţia

Demonstraţia

Capacitatea

de a asocia

teoria cu

practica

142

5.Asigurarea

retenţiei şi a

transferului

6.Încheierea

activităţii

O3

O4

O5

3. Consecinţele pozitive şi negative

4. Sentimente

5. Alegerea deciziei

6. Motivele alegerii

Se explică ce presupune fiecare etapă în parte pentru o întelegere

cât mai eficace, în perspectiva aplicării acestuia.

Elevii vor fi împărţiţi pe 3 grupe, fiecare grupă va primi câte o

situaţie problemă.

Pe câte o coală de flipchart vor prezenta algoritmul de luare a

deciziilor pentru fiecare situaţie.

În final vor numi un reprezentant al fiecărui grup care va

prezenta în faţa clasei desfăşurarea algoritmului pentru situaţia

dată.

Pe parcursul prezentărilor vor fi permise discuţiile, însă fără a se

pierde din vedere respectarea opiniei celuilalt şi argumentarea

propriei opinii.

În urma discuţiilor generate de prezentări se va solicita elevilor

identificarea factorilor care conduc la protejarea fata de virusul

HIV, precum si luarea deciziilor: presiunea anturajului,

sentimente, obiceiuri, prejucăţi.Se va prezenta fereastra

imunologica.

Se va urmări şi evidenţia implicarea în realizarea sarcinilor de

grup.

Se imparte elevilor un chestionar cu mituri si realitati despre HIV-

SIDA,pentru a verifica realizarea feed-back-ului.

Exerciţiul

Conversaţia

Capacitatea

de a aplica un

algoritm

stabilit

143

Numele şi prenumele Data

TEST DE EVALUARE

Citeşte cu atenţie textul:

“Prăbuşită în sânge, la pământ, supt colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se

topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se turbură de apa morţii”.

Emil Gârleanu – Căprioara

Cerinţe:

1. Indică forma literară a cuvintelor: supt (colţii fiarei); a turbura.

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

2. Arată semnificaţia verbului subliniat în enunţul: “... se topeşte în adâncul pădurii.”

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

3. Precizează ideea principală a fragmentului dat.

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

4. Dezvoltă idea principală în ideile secundare corespunzătoare:

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

__

5. Menţionează cărui moment al subiectului îi corespunde fragmentul dat.

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

6. Formulează enunţuri în care verbul a simţi să fie pe rând la:

- modul indicativ, timp perfect compus, persoana a II-a, nr. plural ______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

- conjunctiv, timp prezent, persoana I, nr. singular

144

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

- condiţional-optativ, perfect, persoana a III-a, nr. singular ______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

- modul gerunziu ______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

7. Precizează verbul auxilar din propoziţia: Voi aţi rezolvat corect.

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________

145

FIŞA DE LUCRU

1. Completează desenul de mai jos cu formele imperfectului de la verbul a afişa:

2. Alcătuieşte propoziţii în care să foloseşti verbele a crea, a culege, la modul indicativ, timpul imperfect, persoana I singular şi plural.

3. Conjugă verbul a fi la modul indicativ, timpul imperfect: 4.Subliniază desinenţele verbelor la imperfect din enunţurile următoare:

Tu îngrijeai cu dragoste florile.

Păşeam singur pe alee.

Ei mergeau în excursie.

Voi treceaţi strada cu atenţie

A afişa

(eu) afiş...............

(tu) afiş................

(el/ea)......................afi

ş..............

(noi) afiş...........

(voi) afiş............

(ei/ele) afiş............

A fi

eu

eram

146

FIŞĂ DE LUCRU

1. Citeşte afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată încercuieşte litera A. Dacă tu crezi ca este falsă,încercuieşte litera F

a) A // F Numeralul cardinal exprimă denumirea unui obiect.

b) A // F Numeralul fracţionar denumeşte o fracţie.

c) A // F Numeralul colectiv exprimă un ansamblu de obiecte, indicând însoţirea, apartenenţa la un grup.

d) A // F Numeralul ordinal are numai valoare adjectivală.

2. Completaţi spaţiile punctate cu numeralele corespunzătoare:

1. Am cumpărat ……………… pixuri şi ……………… caiete.

2. …………………. au întârziat la prima oră.

3. ……………….. elevi a plecat în parc.

4. Caietele sunt ale ………………………

5. …………………. au luat examenul.

6. Am scris ……………din temă.

7. El este ………………… la învăţătură.

3. Priviţi desenul de mai jos şi alcătuiţi pe baza lui câteva enunţuri în care să folosiţi numerale diferite.

44.. ÎÎnnssccrriieeţţii îînn ccoollooaannaa ddiinn ddrreeaappttaa ffuunnccţţiiaa ssiinnttaaccttiiccăă aa ffiieeccăărruuii nnuummeerraall ddiinn eennuunnţţuurriillee::

aa)) AAmmâânnddooii aamm ggrreeşşiitt.. …………………………………………………………………………....

bb)) II--aa iinnvviittaatt ppee aammâânnddooii llaa ssppeeccttaaccooll.. ……………………………………………………………………………………....

cc)) AAmmbbiiii ppăărriinnţţii lluuccrraauu..

147

Numele......................................................

TEST DE EVALUARE

( fonetică – vocabular )

( R1 )

1. Desparte în silabe cuvintele: dezechilibru, sublinia, dreptunghi, penultima, inuman. ( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte grupul respectiv: foicică, jalea, crivăţului, leoaică,

plouă.( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................................................................

3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: geamandură, geros, chiar, ochelari, taxi. ( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „ pădure”.( 10p )

...........................................................................................................................................................................................................................................

5. Scrie sinonime pentru cuvintele următoare: a cere, ciudat, nepăsător, sărbătoare, duşman.( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: uman, parţial, ştiinţă, a face, colorat. ( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: şiret – şiret; ceară – ceară.( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

8. Foloseşte în enunţuri paronimele: evaluează – evoluează ; eminent – iminent. ( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

148

TEST DE EVALUARE

1. Desparte în silabe cuvintele: acreală, sculptură, chiar, arcă, funcţionare.

( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte grupul respectiv: auzi, îngrijitoarea, omului,

englezoaică, femeia .

( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................................................................................

3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: ieri, chelie, acesteia, executant, închega. ( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „pământ”. ( 10p )

..... ......................................................................................................................................................................................................................................

5. Scrie sinonime pentru cuvintele: imens, taină, zare, a pregăti, greşeală.

( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: moral, potrivire, compe-tent, a săra, normal. (10p)

............................................................................................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................................................

7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: care – care; capitală – capitală .( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

8. Foloseşte în enunţuri paronimele: emigrează – imigrează; calitate – caritate.

( 10p )

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................

149

FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA

Şcoala cu clasele I – VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare

Clasa: a V a

Eleva: Pahonţu Ionuţ Laurenţiu

Data nasterii:

Localitatea: Tia Mare

Judeţul: Olt

I. DATE FAMILIALE

1. Prenumele şi ocupaţia părinţilor: tata: Relu, mama Mimi

2. Structura şi componenţa familiei: mama, tata, frate, bunica, bunic

3. Atmosfera şi climatul educativ: o familie unita

4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevei: conditiile sunt favorabile studiului

5. Influenţe extrafamiliale (vecinătate, cercul de prieteni, etc): influente prielnice

II. DATE MEDICALE

1.Antecedente:

2. Dezvoltare fizică şi starea sănătăţii: dezvoltare aromioasa, stare de sanatate buna

III. REZULTATE ÎN ACTIVITATEA ELEVULUI(EI)

1. Rezultate la învăţătură: foarte bune

Aspiraţiile şi reacţiile părinţilor în legătură cu rezultatele şcolare ale elevei: parintii s-au informat permanent de evolutia copilului lor, sunt

mandrii de reusitele ei

2. Munca independentă desfăşurată de elevă:

Lectura în ce domenii: romana

□ Selectivă matematica

□ Neselectivă

Rezolvă probleme de:

□ Matematică

□ Fizică

□ Chimie

150

3. Ce vrea să urmeze după absolvirea liceului: Facultatea de romana -engleza

IV. INTELIGENŢA ŞI STILUL DE MUNCĂ

1. Nivelul de inteligenţă al elevului(ei): puterea de judecată, capacitate de înţelegere, priceperea de a sistematiza, de a surprinde esenţialul, de a

stabili legături, etc.

FOARTE INTELIGENT INTELIGENT NIVEL DE INTELIGENŢĂ

MEDIOCRU MAI SCĂZUT

2. Cum lucrează elevul(a), stilul de muncă:

a) Cum lucrează:

- sistematic, temeinic cu:

□ preocupări de adâncire (depăşind manualul sau programa şcolară)

- organizat, ritmic, rămânând în:

□ limitele manualului (programei şcolare)

b) Sârguinţa (hărnicia)

FOARTE SÂRGUINCIOS SÂRGUINCIOS PUŢIN SÂRGUINCIOS DELOC SÂRGUINCIOS

c) Inegal, prezintă fluctuaţii vizibile

□ în note, alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare

□ este neglijent, improvizează răspunsurile

□ copiază temele, speculează nota, învaţă în salturi numai pentru a obţine nota de trecere (cu lacune mari în cunoştinţe). independenţă

□ lucrează mai mult şablonat,

d) Independenţă, creativitate:

□ inventiv, cu manifestări de creativitate

□ ocazional are iniţiativă, manifestă stereotip

□ nu manifestă deloc independenţă

V. CONDUITA LA LECŢII ŞI ÎN COLECTIVUL ŞCOLAR

151

1. Conduita elevului la lecţii:

a) Cum se pregăteşte:

□ vine pregătit la ore, cu temele de acasă făcute cu regularitate

□ alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare

b) Participarea (intervine cu completări):

□ participă activ, îşi aduce contribuţia spontană la noua lecţie

□ manifestă interes inegal, fluctuant

□ se lasă greu antrenat, participă numai când este direct solicitat

□ inactiv, parcă absent

□ numai observaţiile repetate îl aduc la ordine

c) Disciplina la lecţii:

□ se încadrează în disciplina lecţiei, este receptiv la observaţii şi îndrumări

□ disciplinat numai în condiţii de supraveghere sau constrângere la cerinţele şcolii

□ nedisciplinat, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri

□ fuge de la ore, are atitudine de bravare, preocupări latente

2. Activitatea şi conduita elevului în colectiv:

a) Cum participă la viaţa colectivului:

□ mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului

□ se sustrage de la munci sociale, lucrează numai din obligativitate

□ face doar strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă

□ se integrează în colectiv, este bun executant, dar fără opinie proprie

□ Autoritar, bun organizator şi animator al colectivului

b) Cum este apreciat de colegi:

□ bun coleg, sensibil la greutăţile celorlalţi

□ preocupat mai mult de sine, individualist, egoist

□ preţuit pentru rezultatele obţinute la învăţătură

□ apreciat pentru poziţia în colectivul clasei

□ preţuit pentru performanţele extraşcolare

3. Comportarea generală a elevului(ei), nota la purtare:

□ cu abateri disciplinare grave

152

□ cu abateri disciplinare minore

□ comportare corectă, cuviincioasă

□ este un exemplu de mare purtare

4. Atitudinea şi reacţiile elevului(ei) faţă de aprecieri şi note: (nota critică, reacţii faţă de note, efecte frustrante ale aprecierii şcolare, stări de

anxietate, aspiraţiile elevului(ei) în legătură cu performanţele şcolare, reacţiile elevului(ei) faţă de aprecierile pozitive sau negative ale

profesorului):

IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

1. Firea şi temperamental elevului(ei):

a) introvertit – extravertit

b) □ deschis, comunicativ, sociabil,

□ închis, rezervat, puţin sociabil

c) Temperament

□ impulsiv, nestăpânit, uneori brutal

□ energic, vioi, uşor adaptabil

□ liniştit, domol, reţinut, chiar lent

□ rezistenţă redusă la effort, extreme de sensibil

d) Dispoziţie afectivă generală:

□ realist, cu înclinaţii practice

□ vesel, optimist

□ visător, cu tendinţe romantice

□ înclinat spre meditaţie (interiorizare, singurătate)

□ mai mult trist, uneori deprimat, cu o umbră de melancolie

2. Echilibru emotive:

□ hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează performanţele

□ emotiv, dar fară reacţii de dezadaptare

□ controlat, stăpânit (cu preţul unui efort)

□ calm, echilibrat, uneori nepăsător

3. Trăsături dominante de caracter:

153

a) Pozitive: veselie, spirit de echipa

b) Negative:

VII. MĂSURI, ACŢIUNI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI

1. Cu părinţii: mai multa comunicare

2. Cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori: mai multa incredere

VIII. Profil psihopedagogic

Nr.

crt.

INDICATORI

(Se consemneaza elementele semnificative; se

recomanda colaborarea cu profesorul consilier din

scoala)

1. Nivel intelectual Mare

2. Caracter

3. Stabilitate emotiva Buna

4. Sanatate Foarte buna

5. Conditia economica si social culturala Buna

6. Interes-vocatie speciala pentru domeniile (obiectele) Romana

7. Lipsa de interes-vocatie pentru domeniile (obiectele) Chimie, fizica, biologie

8. Inteligenta teoretica-practica

V. Situatia scolara

Nr.

crt.

SITUATIA SCOLARA

1. Media generala anuala, ordina clasificarii din x elevi 10

2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificare

3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificare

154

FISE DE EVALUARE A LECTIILOR

FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 1

Data: Clasa: a V- a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: Verbul

Tipul lectiei: reactualizarea cunoştinţelor

Nr.

crt

INDICATORI

NOTE

4 5 6 7 8 9 10

1. PROIECTAREA LECTIEI - Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),

formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de

evaluare

2. DESFASURAREA LECTIEI

- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de

lucru, dozarea rationala a timpului.

- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,

interdisciplinar).

- Realizarea obiectivelor operationale.

- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si

tipologia intrebarilor.

- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii

intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,

interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.

- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului

practic-aplicativ.

PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea

in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea

raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii

luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in

lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.

155

3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele

de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;

propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;

capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.

NOTA SEMNATURA

_______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….

Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=

156


Data: Clasa: a VI-a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu

Tipul lectiei:predare / învǎţare

Nr.

crt

INDICATORI

NOTE

4 5 6 7 8 9 10



evaluare

2.





interdisciplinar).








practic-aplicativ.






157





NOTA SEMNATURA

_______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….


158

FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE

Data: Clasa: a V-a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: „Amintiri din copilǎrie”, Ion Creangǎ

Tipul lectiei: întocmirea planului simplu de idei

Nr.

crt

INDICATORI

NOTE

4 5 6 7 8 9 10



evaluare





interdisciplinar).








practic-aplicativ.





159






NOTA SEMNATURA

_______ _____________

COMISIA

1. PROFESOR-MENTOR

……………………………………………. Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=

2. PROFESOR DIDACTICA SPECIALITATII

…………………………………………..


160

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA

ORARUL SAPTAMANAL

AL PROFESORULUI – MENTOR (pentru orele si activitatile demonstrative)

ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI

Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa

PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE

Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala

Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa

„Our town”

a X-a

„My Room”

a I-a

a IX-

a

161

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PENTRU CLASA a IX-a

LIMBA 1 (Programa 1)

Nr.

crt.

CONŢINUTURI

tema

elemente de construcţie

funcţii comunicative ale limbii

CSV

Nr. ore

alocate

Săptămâna

Observaţii

(amendamente)

1. General Revision

Actualizarea cunostintelor acumulate anterior prin exercitii orale si scrise.

1.1.,

2.3.,

3.3.,

2

1

2. What a wonderful world!

Viata de zi cu zi

-talking about their wonders of the modern world

-auxiliary verbs

-review of tenses (their recognition)

-correcting mistakes

1.2,

2.1,

2.3,

3.1,

4.2

4

2 – 3

3. Happiness!

Viata de zi cu zi/ Sports and leisure activities

-talking about their favourite sport or leisure activity

-Present Simple and Continuous

-Adverbs of degree: eg. quite young, rather attractive.

-Describing a person

1.3,

1.5,

2.1,

2.3,

3.1

4

4 – 5

4. Telling tales!

Viata culturala

-talking about their favourite poem, piece of music, or painting

-Past Simple and Continuous

-Giving opinions

-Adverbs: suddenly, however.

-Writing a narrative

1.4,

1.5,

2.1,

2.3,

3.1,

3.2,

4.1.

4

6 – 7

5. Revision 1

Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele

1.3,

2.1,

2

8

162

achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment;

evaluarea se realizează oral şi în scris.

2.3,

3.1

6. Doing the right thing

Viata de zi cu zi

-talking about school rules, the rules of etiquette in different countries

-Modal Verbs 1- obligation and permission: can, have to, allowed to,

must, mustn’t, should

-Request and offers

-Filling in a form

1.3,

2.1,

3.1,

4.2.,

4.3,

4

9 – 10

7. On the move

Universul Anglo-Saxon

-talking about weather (especially that of the British Isles)

-Future forms: going to, will, Present Continuous.

-Using public transport, requests in a hotel

-Sending a fax

1.3,

2.1,

3.1

3.2,

4.2.,

5.2.

5

11 – 12 – 13

8. Likes and Dislikes

Tari si orase/Universul Anglo-Saxon

-talking about food, cooking and restaurants

-questions with like

-Describing a room

1.2,

1.3,

2.3,

3.1,

4.2,

5.3.

4

13 – 14 – 15

9. The world of work

Viata de zi cu zi

-roleplay – choosing a carrer

-Present Perfect Simple vs. Past Simple

-Multi-word verbs: look after us, turn on the light

-formal letters: a letter of application

1.2,

2.1,

2.2,

3.1,

3.2,

4.1.

5

15 – 16 – 17

163

10. Revision 2




FINAL REVISION

1.3,

2.3,

3.1,

3.2,

4.2.

2

18

11.

SEM. II

Imagine!

Relatii Interumane

-making suggestions

-talking about how money changes people

-Conditionals: - First Conditional

- Second Conditional

- Zero Conditional

-Base and Strong Adjectives: eg. big, huge.

-Informal letters

-linking devices and comment adverbs in an informal letter: although,

however, actually, anyway

1.1,

1.2,

1.3,

2.1,

3.1,

3.5.,

4.1.,

4.3.

6

1 – 2 – 3

12. Relationships

Realtii interumane

-agreeing and disagreeing, talking about their families

-Modal Verbs 2 – probability(present and past)

-Character adjectives

-sentence combination: describing a person and a place

1.2,

1.3,

1.4

2.3,

2.4,

3.2

6

4 – 5 – 6

13. Revision 3



1.3,

1.4,

3.1,

2

7

164

evaluarea se realizează oral şi în scris. 3.2,

4.2

14. Obsessions

Sanatatea

-discussion: the right to smoke

-Present Perfect Continuous

-Compound nouns: postcard, post office, dining room.

-Beginning and ending letters, formal and informal

1.3,

2.1,

2.3,

2.6,

3.1,

3.2

6

8 – 9 – 10

15. Tell me about it!

Viata culturala

-talking about a science magazine

-Indirect questions

-Question tags

-Idioms

1.1,

1.3,

3.1,

3.1,

4.2,

4

11 – 12

16. Two weddings, a birth and a funeral!

Viata de zi cu zi

-talking about customs connected with birth, weddings and funerals

-Reported Speech

-“David Copperfield”- an extract about the day of David‟s birth from the

novel by Charles Dickens.

1.2,

1.3,

2.1,

2.3,

3.1,

3.3

4.2,

4.3

4

13 – 14

17. Revision 4




1.2,

1.3,

2.3,

3.1,

3.2,3.

2

15

165

3

18. Consolidation

Vor fi trecute în revistă competenţele achiziţionate, folosind conţinuturile

parcurse.

1.3,

2.6,

3.1,

3.2

2

16

19. Final revision


achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment

1.4

2.1

3.1

2

17

166

CONTINUT

TEMATIC

OB. DE

REFER.

ACTIV. DE INVAT RESURSE EVALUARE

A multilingual

internet;

1.2;1.5;2.5;3.1

Reading for general understanding and

specific information

The text on pg 8

Means of

communication;

1.3;2.1

2.3;2.5

3.1

Discussing with a partner about different

means of communication

Exercise 1 pg 10

Fixed phrases and

phrasal verbs related

to communication

1.3;2.1

2.3;2.5

3.1

Choosing the correct meaning of the

phrases

Exercise 5 pg 9

expressing

preferences,

comparing/contrasting,

making suggestions

1.2;1.5;2.5;3.1

Discussing different questions in pairs exercise 7 pg 9

Theatre for deaf‟ 1.3;2.1

2.3;2.5

3.1

Reading for general/specific information Exercises 1,2,3,4,5 pg 14-

15

Articles, determiners;

too/enough; partitives;

countable/uncountable

nouns;

1.2;1.5;2.5;3.1

Fill in/matching/word formation exercises;

Finding the grammatical mistakes in a text

Exercises on pg 16-17

167

FISA DE ASISTENTA

Data:

Clasa: a IX-a

Nr. de elevi (prezenti/ inscrisi): 23

Disciplina: Limba englezǎ

Subiectul lectiei:

Tipul lectiei:

Obiective cadru:

Obiective de referinţǎ:

Obiectivele operationale:

Metode si procedee:

Mijloace si materiale:

Strategia de evaluare:

Forma de organizare:

Durata: 50 minute

168

Desfasurarea lectiei

Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu

profesorul-mentor

-

169

GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI

Data:

Clasa: a IX- a

Nr. de elevi(prezenti/ inscrisi): 20

Disciplina: Limba englezǎ

Subiectul lectiei:

Tipul lectiei:

Resure procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor):

Resurse materiale(mijloace de invatamant):

INDICATORI

Recunoasterea actiunii

indicatorilor

(se bifeaza)

Aspecte semnificative privind etapele

lectiei, in functie de indicatori, in

vederea elaborarii proiectelor de lectie

1.Aspect informativ

- continutul stiintific Manualul este bine structurat, accesibil

elevilor. - adaptarea la nivelul clasei X

- incadrarea noilor cunostinte in sistemul

cunostintelor anterioare

X Elevii au acumulat cunostintele antrioare,

astfel incat lectia poate sa se desfasoare cu

succes. - realizarea cerintelor programei scolare (obiective

cadru, obiective de referinta; competente generale,

competente specifice)

X

2. Aspect formativ

- utilizarea metodelor activ- participative (sugerate de

programa scolara)

X

- realizarea conexiunii inverse X

- dezvoltarea capacitatilor intelectuale X

- valorificarea valentelor educative ale temei X

- dezvoltarea capacitatii de transfer (reali-zarea de

corelatii intra/inter/trans-disciplinare)

170

3. Metodologia didactica

- aplic. metodelor si procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimuleaza

atentia elevilor. - utilizarea mijloacelor de invatamant X

- incadrarea in timp X

4. Evaluarea activitatii elevilor

- initiala X Intrebarile sunt bine puse, scurte si precise.

- formativa

- finala

5. Relatia profesor-elev; elev-elev

- atmosfera de lucru in clasa X Colectivul este unit.

- organizarea activitatii pe grupe sau independent/

individual

X

6. Alti indicatori

171

PLAN OF THE LESSON

School: C.N.V. „Nicolae Titulescu” , Slatina

Teacher:

Class: X -th grade

Level: beginners (I-st year of study, 2 classes/week)

Number of Ss: 28

Book: English Project 1

Unit no.3: Our town

TOPICS AIMS LEARNING ACTIVITIES INTERACTION STUDENT’S PROJECT

WORK

1. Rebecca’s

project

- asking and

answering about ability

- asking for

permission

- can / can’t

1.1 1.3 2.5 3.2

4.1

- dialogues

- write questions and answers

- listen and repeat

- complete a table with can

and can’t

- teacher –students

- class work

- individual work

- pair work

Make a project about your town.

Collect information and pictures.

2. Crnforth district

- describing geographical

locations - ask and say

where places are

1.1 1.3

2.2 2.5

3.2 4.1

4.2 5.1

- find and describe places on

a map

- listen and answer

- make yes/no

questions


- class work

- individual work

- pair work

- group work

Draw a map of your town.

172

- ask and talk

about places and

facilities

- there is / there

are

- in, between, next

to

3.In the town

- describing a

town - places in town - saying what they

can do in the town

- there isn’t

1.2 1.3

2.3 2.4

2.4 3.1

- gap-filling

- listen and answer

- dialogues about places on

the map


- class work

- individual work

- pair work

Draw a plan of your dream town

and label the buildings.

4. Explore with

Mickey, Millie and

Mut

- giving

instructions - making

suggestions - making excuses

- imperatives

- let’s, must

1.1 1.3

2.2 2.3

2.5 3.2

4.1

- listen and agree

- make conversations using

some pictures

- complete a table with to or

at


- class work

- individual work

- pair work

- group work

Make your own fashion show.

173

PLAN OF THE LESSON

OBJECT : ENGLISH

SUBJECT : MY ROOM

AIM : TO DEVELOP THE PUPIL'S COMPETENCE TO HAVE A FREE

CONVERSATION

OBJECTIVES:AT THE AND OF THE LESSON THE PUPILS WILL BE ABLE TO:

O1-DEVELOP THEIR VOCABULARY WITH: CARPET, TABLE, ARMCHAIR, TELEVISION, TELEPHONE, CHAIR, BED,

CUPBOARD.

O2-SPEAK FREELY AND CORRECTLY ABOUT THEIR ROOM AND PIECES OF FURNITURE.

O3-RECOGNIZE THE OBJECTS WHEN IT SPEAKS ABOUT THEM.

TYPE OF THE LESSON : LESSON OF DEVELOPING CONVERSATION SKILL

THE DIDACTIC STRATEGY : CONVERSATION, TO DESCRIBE SOME

OBJECTS OF FURNITURE.

BIBLIOGRAPHY :

,,FORMAREA DEPRINDERILOR DE LIMBĂ STRĂINĂ" DE WILGA M. RIVERS E.D.P., BUCUREŞTI 1977, PAGE 43-50,112

174

Stages

Time

Objectives

THE CONTENT AND THE DIDACTIC

STRATEGY

Proposer's activity

Pupil's

activity

Methods

1 .Warming

up

( 1 min)

I establish silence and discipline in the class.

,,Good morning, children"

„ Who is absent?"

C

O

N

2.Checking

the stuff

(5 min.)

,,What is your lesson for today?"

,,What day is today?"

-……...lesson

-……..Monday.

V

E

R

3. Preparing

the new stuff

(3min.)

,,Let's see! Who can tell me some objects of

his room, if he has one, of course.

,,-Today,at the English class we'll learn a

new lesson named : <My room>."

....bed, television,

armchair, desk.

S

A

T

I

O

N

4.Teaching

(30 min)

In front of the classroom I'll have a picture

of a room with everything it can

have:shelves,desk, television, carpet,

armchair, bed, table, telephone, vase.

I'll point to the picture every object and I'll

tell them the word in English and after that in

Romanian.

I repeat all the words and then I'll test the

pupils if they have been attentive:!' I‟ll show

an object on the picture and they will try to

-they are attentif

C

O

N

V

E

R

S

A

T

I

O

N

175

tell me the words in English. After that I'll bring toys which represent pieces of

furniture:table, chair, and I'll put them on the teacher's desk.First I'll call every pupil

to the teacher's desk and I'll choose a toy and he will have to say its name .After that

I'll call every pupil again ,but this time I'll name an object and they will have to

recognize the object and show it to his classmates.

-they are

attentif

5.Fixation

(3 min.)

-at this moment of the lesson I'll use the picture of the room again and we will

repeat all new words once again.

6.Evaluation (10 min.)

the pupils will receive each of them a test-paper. -on this paper they will see some pieces of furniture and I'll name some of them

and they will have to mark a cross near these objects.

-they are

rezolving the

test

7.Conclusions (2 min.)

,,This is all for today.Thank-you for your attention!"

,,Good-bye pupils!"

176

Paper test

1. Write about you. Say jour name, your nationality, where are you live, What‟s your telephone number, what do you like

to do.

( 2 p )

2.What‟s this ?

3.Complete with the forms of verb to be.

He............my brother. I...........Mary.

We............together. ..........you at home ?.

Nick and Jim..........our friends. Daniel........my father.

( 0,16 x 6 = 1 p)

4.Make true sentences.

from / Where / they / are / ?

England / of / coast / I / on / live / south / the /.

we‟re / No / aren‟t ,/ American / we /.

your / spell / Can / name / you /?

( 0,25 x 4 = 1 p )

5.Complete with the correct possessive adjective.

177

This is Emily.Kirsty is...........best friend.

-Hello,what‟s..........name?

-..........is Tom.

This is Mr. And Mrs.Freeman.Robert is.........son.

( 0,25 x 4 = 1 p )

Put the verbs to the Present Simple Tense.

Sally ( like ) country music.

I ( not go ) to school today.

We ( want ) an icecream.

You ( come ) with me ?

He ( not write ) a letter.

( 0,40 x 5 = 2 p )

178

FINAL TEST

1. Write the English words for:

Penar = ghiozdan=

Frate = mulţumesc=

Fotoliu = profesor=

Farfurie= cameră de joacă=

Baie = aragaz=

Cadou = bucătărie=

Capră= canapea=

Femeie = şine=

Papagal= broască ţestoasă=

Scrisoare = cârnaţi=

Haine= legume=

Hartă= premiu=

Frigider = desene animate=

A face duş= felicitare=

2.Write the days of the week:

___________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________

3.Write three more words as:

Red,___________________________________________________________

Chips, _________________________________________________________

Four,__________________________________________________________

Sunny,_________________________________________________________

Sea horse,______________________________________________________

Shorts,_________________________________________________________

Sister,_________________________________________________________

Kite,__________________________________________________________

Rubber,________________________________________________________

179

Water,_________________________________________________________

4.Translate into Romanian the phrases:

a) Hey, let‟s go!=__________________________________________________

b) Meet my family!=_______________________________________________

c) Whose ball is this?=______________________________________________

d) Look what I‟ve got!=_____________________________________________

e) What‟s the weather like?=__________________________________________

f) Are you having a good time?=_______________________________________

g) Come on , boys!=________________________________________________

h) Let‟s get for Chuckles!=___________________________________________

i) Happy birthday!=_________________________________________________

j) What day is it today?=_____________________________________________

5. Choose the right answer:

1. Who is ….? Mary is my sister.

a) he b) she c)it

2. This ………not her pen.

a) are b) is c) does

3. He …………a nice room.

a) has got b) haven‟t got c) haves got

4. What‟s ………name? I‟m David.

a) you b) you‟re c) your

5. We ………..in Romania.

a) live b) lives c) are live

6……… ball is this?

a) who b) who‟ s c) whose

7. Lulu , …………. . presents are for you!

a) this b ) these c) that

8. Is it a computer ? No, it ………..

a) are not b) is c) isn‟t

9.What‟s ………..the fridge ? It‟s an ice-cream cake.

180

a) under b) at c) in

10. A giraffe has got long……………… .

a)foot „s b) feet c) foots

11.Birds …………talk.

a) can‟t b)are c) can

12. …………she read books?

a) is b) does c) do

13. My uncle ………a red sport car.

a) drives b) drive c) drive‟s

14. Ted ……… anew pair of blue jeans.

a) are wear b) are wearing c) is wearing

15. ………. he ……… tennis every day?

a) is playing b) are playing c) does he play

16. Judy and I ……………. now.

a) dances b) are dancing c) dance

17. Mother ……..sport clothes.

a) love‟s b) love c) loves

18. Her friend , Alice ……………chocolate.

a) don‟t like b) like c) doesn‟t like

19.………you clean your room every week?

a) are b) do c) does

20. She ………..TV on Sundays.

a) watching b)are watching c) watches

181

MY FAMILY

This is my family.

FATHER SISTER BROTHER MOTHER GRANDOMTHER GRANDFATHER

This is my mother. This is my grandmother.

182

This is my grandfather. This is my brother.

.

This is my car. This is my dog.

183

FINAL TEST

1 Put each verb given into the present simple or continuous, or the past simple or continuous.

0 Ugh, don‟t show me that picture! I (hate) hate mice!

1 Where (you go) ______________________ for your holidays last year?

2 At the moment Helen (read) ______________________ a book written by a Brazilian author.

3 I left school around 5.00, (play) ______________________ football for a while, then went home.

4 Mary (listen) ______________________ to the radio when her friend Barbara called.

5 Mary (turn off) ______________________ the radio when her friend Barbara called.

6 In her free time Helen (read) ______________________ a lot.

7 „Where (you spend) ______________________ your holidays next year?‟ „In France.‟

8 „What (you do) ______________________ when the rain started?‟ „We went inside.‟

9 When they arrived in the park a lot of people (play) ______________________ football.

10 People (become) ______________________ more and more interested in solar energy.

11 „Where (you spend) ______________________ your holidays?‟ „Usually in France.‟

12 She (become) ______________________ rich in the fashion industry and retired to Majorca.

13 „What (you do) ______________________ when the rain started?‟ „We were playing tennis.‟

14 At the moment I (stay) ______________________ at a friend‟s house.

2. Complete the second sentence so that it has a similar meaning to the first sentence.

0 Steve left before my arrival.

When I arrived, Steve had already left .

184

1 This is my first visit to Italy.

I‟ve ___________________________________________________________ .

2 Your taxi arrived a moment ago.

Your taxi has ____________________________________________________ .

3 The film started before my arrival. When I arrived, the film ___________________________________________ .

4 Would you like me to call back later?

Shall ___________________________________________________________.

5 Simone has been learning English for two years.

Simone started ___________________________________________________ .

6 I last went to Spain in 1998.

I haven‟t ________________________________________________________ .

7 After the exam we‟ll go for a pizza.

When the exam __________________________________________________ .

8 I intend to speak to my boss tomorrow.

I‟m ____________________________________________________________ .

3 Put each verb given into the past simple or the present perfect.

0 A: What‟s the matter?

B: I (cut) have cut myself.

1 A: What did you do on your holiday?

B: We (go) ______________________ to the disco most nights.

2 A: How is the holiday going?

B: Great! We (go) ______________________ to the disco most nights.

185

3 A: Did you carry on working at the shop after your argument with the manager?

B: No, I (leave) ______________________ .

4 A: Are you still working at the shop?

B: No, I (leave) ______________________ .

5 A: Why are the police here?

B: There (is) ______________________ an accident.

6 A: Why did the metro stop running yesterday evening?

B: There (is) ______________________ an accident.

7 A: How are the unemployment figures this year?

B: They (rise) ______________________ by 2%.

8 A: How were the unemployment figures last year?

B: They (rise) ______________________ by 2%.

4 Underline the correct word or phrase in each sentence.

0 If we’d be/we’re late for class, our teacher will be angry.

1 The teacher told/asked me if I‟d finished the test.

2 My mobile phone needs recharging! I wish the battery wasn’t/isn’t flat.

3 Peter must have left/can’t have left the flowers for me. He‟s been away.

4 If I won/win the lottery, I‟d travel round the world.

5 Your shoes are too small. You could/You’d better take them back immediately.

6 Rita left a message to say that she would join/had joined you in the pub tonight.

7 I think I must left/must have left my bag on the bus.

8 If you’d done/you did more revision, you wouldn‟t have failed the exam.

186

9 I said/told to Steve that I‟d meet him at the swimming baths later.

10 I was giving/was given the necklace by my aunt.

11 I asked her if she would be/was from Switzerland, and she said no.

12 I haven‟t got an umbrella! If it rains, I’d get/I’ll get wet.

13 I didn’t know/wouldn’t have known if you hadn‟t told me.

14 We showed round/were shown round the art gallery by our teacher.

187

FISE DE EVALUARE A LECTIILOR


Data: Clasa: a X- a Disciplina: limba englezǎ Subiectul lectiei: „Our town”

Tipul lectiei: reactualizarea cunoştinţelor

Nr.

crt

INDICATORI

NOTE

4 5 6 7 8 9 10



evaluare





interdisciplinar).








practic-aplicativ.






188





NOTA SEMNATURA

_______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….


189


Data: Clasa: a IX-a Disciplina: Limba englezǎ Subiectul lectiei: „My room”

Tipul lectiei:predare / învǎţare

Nr.

crt

INDICATORI

NOTE

4 5 6 7 8 9 10



evaluare

2.





interdisciplinar).








practic-aplicativ.






190





NOTA SEMNATURA

_______ _____________

PROFESOR-MENTOR

…………………………………………….


191

FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE

Data: Clasa: a IX-a Disciplina: englezǎ Subiectul lectiei:

Tipul lectiei: întocmirea planului simplu de idei

Nr.

crt

INDICATORI

NOTE

4 5 6 7 8 9 10



evaluare





interdisciplinar).








practic-aplicativ.





192






NOTA SEMNATURA

_______ _____________

COMISIA

3. PROFESOR-MENTOR

……………………………………………. Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=

4. PROFESOR DIDACTICA SPECIALITATII

…………………………………………..


193

LUCRARE DE ABSOLVIRE A MODULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI DIDACTIC

Proiectul-sinteza consta in elaborarea unei lucrari de sinteza pe o tema, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din

domeniul Psihologia educatie, Pedagogiei (Teoria si metodologia curriculumului, Teoria si metodologia instuirii si Teoria si metodologia evaluarii),

domeniul Didacticii aplicate la disciplinele de specialitate, domeniul Practicii padagogice, domeniul activitatilor educative prevazute in curriculum-ul

scolar (inclusive la dispozitia scolii), domeniul Organizarii si managementului unitatilor si proceselor instructiv-educative.

In cadrul proiectului-sinteza, candidatul trebuie sa demonstreze ca a asimilat cunostintele teoretice prevazute de programele de studii, ca este in

masura sa le valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experientei dobandite prin intermediul practicii pedagogice effectuate.

NOTA:

1. Incepand cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilita de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de invatamant al

D.P.P.D: Psihologia educatiei, Pedagogie, Didactica specialitatii, Practica pedagogica, Sociologia educatiei, Managementul educational,

Informatica asistata de calculator.

2. Bibliografia se va stabili in colaborare cu profesorul coordinator.

194

NOTELE OBTINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICA

STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI Colocviul I Colocviul II

ACTIVITATILE DE PRACTICA OBSERVATORIE (4.1., 4.2.)

ACTIVITATILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.)

ACTIVITATILE DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE in cadrul

lectiilor de proba (4.8.)

MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de

evaluare, fise de munca independenta s.a.

CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICA A ELEVILOR (4.7.)

LECTIA DE PROBA NR. 1 (4.8.1.)

LECTIA DE PROBA NR. 2 (4.8.2.)

LECTIA FINALA (4.8.3.)

MEDIA GENERALA ( in cifre si litere)

Semnatura coordonatorului de practica pedagogica

caietdepracticapedagogica2 ptr final- varianta veche

Documents