c5 - compasul magnetic-parti componezznte

Compasul magnetic

Compasul magnetic

Descrierea compasului magnetic (1)

Partile componente:

1 - roza compasului cusistemul magnetic

2 – cutia compasului cusistemul cardanic

3 – postamentul compasului

Descrierea compasului magnetic (2)

4 – pontil tubular

B – magneti de compensarelongitudinali

C - magneti de compensaretransversali

D – corectori de fier moale

J – corector de banda

Cutia compasului se sprijină pe două puncte de pe cercul cardanic,astfel că se poate roti în planul longitudinal al navei; la rândul său,cercul cardanic se sprijină în două puncte pe postamentul compasului,astfel că întregul ansamblu cutie-cerc cardanic poate executa o rotaţieîn planul transversal al navei.

Acest sistem cardanic permite deci cutiei compasului să execute mişcăriatât în plan transversal cât şi în plan longitudinal, mişcări ce au rol decompensare a ruliului şi tangajului navei.

Elementul sensibil (adică elementul care se orientează efectivpe direcţia Nc) este sistemul de ace magnetice (1). Aceste acemagnetice, de forma cilindrică şi întotdeauna în număr par, suntsudate pe roza compasului (3), care este un disc din material

amagnetic, gradat de la 000 la 360°, şi pe care se citesc Dc şi Rc.

De roză (3) este sudat un flotor (2), care are rol de a reduce forţa deapăsare a sistemului ace magnetice-roză pe pivotul (5). Pivotul sprijinăsistemul roză-ace magnetice pe o piesa numită ceşculiţă (4).

La compasele magnetice moderne, cutia compasului este plină cu unlichid cu compoziţia: 43% alcool + 57% apă distilată, cu rol deamortizare a oscilaţiilor rozei, provocate de ruliu şi tangaj, precum şi dereducere a fricţiunii rozei (3) pe pivotul (5).

Tipuri de compas magnetic

Dupa felul in care sunt construite cutia compasului si roza,compasurile magnetice sunt de doua feluri:

- compasuri uscate, la care cutia compasului este uscata iarroza este suspendata de un pivot,

- compasuri cu lichid, la care cutia compasului este plina cuun lichid in care este afundata roza;

Roza compasului

este alcatuita din:

1 – un disc gradat in sistemcircular de la 0-360°

2 – flotor, ce are rolul de areduce frecarea dintre rozasi pivot

3- sistem de ace magnetice,dispuse paralel si avandnordul spre gradatia zero arozei;

Roza si cutia compasului

Roza si cutia compasului

Cutia compasului

Cutia compasului este formată din două compartimente A şi B,lichidul comunicând între ele prin orificiile practicate înperetele separator (7);

în camera superioară A se găsesc, în afara ansamblului roza-flotor-sistem de ace magnetice, două fire reticulare (8) dispuse într-unplan paralel cu planul longitudinal al navei, iar dreaptadeterminată de cele două fire se numeşte linie de credinţă.

În dreptul firului reticular dinspre prova al liniei de credinţă, seciteste, pe roză, valoarea drumului compas.

Cutia compasului

Camera inferioară B, are peretele inferior (9) construit dintr-omembrană elastică. Acesta are rolul de a ceda la dilatarealichidului de suspensie, şi apoi de a reveni la contracţiaacestuia, evitând în acest mod formarea bulelor de aer în lichid.

Calota inferioară (10) a camerei inferioare este prevazută cu ogreutate (11) şi un bec (12). Greutatea asigură stabilitatea la ruliuşi tangaj a cutiei compasului, iar becul asigură iluminarea feţeiinferioare a rozei.

Cutia compasului

La partea superioară, cutia se închide ermetic cu un geam (13),fixat pe cutie cu un cerc azimutal (14), gradat pe faţa exterioarăde la 000 la 360 din grad în grad, şi care serveşte la măsurarearelevmentelor prova, cu ajutorul unei alidade montate pe acesta.

Dispozitivul de compensare

B) magneţi permanenţi longitudinali,

C) magneţi permanenţi transversali,

D) corectorii de fier moale

J) corectorul de bandă este un magnet verticalcare se fixează în interiorul pontilului (4) ,iar distanţa lui faţa de roză se reglează cuajutorul unui lanţişor amagnetic.Acţiunea corectorului de bandă asupra rozeiîn vederea compensării este funcţie dedistanţa acestuia faţa de roză, şi de orientareapolului său nord. Astfel, în emisfera nordică, corectorul de bandă se va orienta cupolul său nord în sus, iar la trecerea în emisfera sudică, corectorul de bandă se vaorienta cu polul sud în sus.

Citirea indicatiilor compasului magnetic

- compasul etalon, este montat in planul diametral al navei,pe puntea etalon

- Indicatiile compasului se pot citi de pe puntea etalon si depe puntea de comanda (citire folosita uzual in guvernareanavei);

Utilizarea compasului la bord

• Compasul magnetic da posibilitatea mentinerii unui drum compas,corespunzator unui anumit drum adevarat;

DEFINITIE: Drumul compas (Dc) este unghiul in planulorizontului adevarat cu varful in centrul rozei, format intredirectia nord compas si directia prova a axei longitudinale a navei.

• Drumul compas in care este guvernata nava la un moment dat, seciteste la gradatia de pe roza din dreptul liniei de credinta dinspreprova.

Guvernarea navei

Pe timpul giratiei navei:

- roza se mentine cugradatia 0°-180° orientatape directia nord compas,

- linia de credinta urmeazamiscarile navei in orizont;

Gradaţia 0000 de pe roza compasului magnetic materializeazădirecţia Nc, în timp ce linia de credinţă LL' materializează axullongitudinal al navei. Oricum ar gira nava, linia 0000-1800

(adică linia N-S) va rămâne tot timpul fixa în orizont.

Erori

Pe timpul giratiei navei, functie de viteza de giratie, citireadrumului compas contine o anumita decalare, ce reprezintasuma a doua erori:

- Eroarea de histerezis magnetic, determinata deintarzierea cu care barele de fier moale de la bord semagnetizeaza functie de noua pozitie si intarzierea cu careacestea isi pierd magnetismul corespunzator orientariiavute.

- Eroarea de antrenare a rozei de catre lichidul in careroza este afundata.

Relevmentul compas

• Relevmentele se masoara cu ajutorul alidadei, carelevmente compas sau ca relevmente prova.

DEFINITIE: Relevmentul compas (Rc) este unghiul inorizont, cu varful in centrul rozei format intre directia nordcompas si directia la reper.

• Se masoara cu ajutorul alidadei montata pe compasuletalon.

Masurarea relevmentelor compas

Masurarea relevmentelor compas

- se orienteaza alidada astfelincat centrul obiectului sa fievizat in planul verticaldeterminat de crestatura (1) sifirul reticular (2)

- simultan cu vizarea obiectuluise citeste relevmentul compasin dreptul ocularului (3)

Rc se citesc la precizie de 0°.5

Alidada simpla

Alidada telescopica

Masurarea relevmentelor prova

- se orienteaza alidada cuplanul de vizare pe directiaobiectului;

- se determina relevmentulprova la obiect citindgradatia de pe cerculazimutal, aflata in dreptulindicelui ocularului;

Convertirea drumurilor si a relevmentelor

Na –nord adevarat

Nm – nord magnetic

Nc – nord comaps

d – declinatia magn.

δ – deviantia magn.

ΔC – corectia compas

Da, Dm, Dc

Ra, Rm, Rc

Rp – relevment prova

Formule utile

Exercitii propuse

La data de 4 august 2012 nava X merge în drum adevarat Da = 075, se citestedeclinatia din harta, din roza cea mai apropiata de pozitia navei: 309’W 1978(4’W). Sa se calculeze drumul magnetic si drumul compas al navei. Sa sereprezinte aceste elemente.

1. Calcul d12 2. Calcul Dm

3. Calcul C 4. Calcul Dc

La data de 16 oct 2012 se citesc indicaţiile compasului Dc = 275, sescoate din hartă din roza cea mai apropiată de poziţia navei, declinaţia peanul 1998: d = 6.5 W, creşte anual 3’. La un anumit moment se măsoarăun relevment prova la un far RpTd = 25.Să se calculeze: drum adevărat, drum magnetic, relevment adevărat,relevment magnetic şi să se reprezinte grafic elementele calculate.

1. Calcul d12 2. Calcul C

3. Calcul Da 4. Calcul Dm

5. Calcul Ra 6. Calcul Rm