bolile marului

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARADFACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURSIM SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZAREA CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE ANUL IV SEM I

CONTROL FITOSANITAR

Coordonator: Student :Monica Zdremtan imon Vlad

Arad, 2015UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARADFACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURSIM SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZAREA CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE ANUL IV SEM I

BOLILE MARULUI PREVENIRE I COMBATERE

Coordonator: Student :Monica Zdremtan imon Vlad

Arad, 2015Cuprins:

1. Originea si aria de raspandire a marului2. Combaterea bolilor si daunatorilor3. Agentii patogeni ai marului3.1. Virusurile3.2. Mycoplasmele3.3. Bacteriile3.4. Micoze3.5. Antofite3.6. Vascul3.7. Fainarea marului

Bibliografie

1.Originea si aria de raspandire a marului

Centre de origine ale speciilor deMalussunt arealele geografice cuprinse intre Caucaz, Turkestan, Altai, Pamir pana in China si Japonia. Exista cateva specii originare din America de Nord: Malus fusca Schneid, Malus ioensis, Brit, Malus coronaria Mill, Malus angustifolia Michx. Centrul genetic cel mai important pare a fi Asia de sud vest (Vavilov 1951).Cultura marului acopera intreaga zona temperata, cuprinsa intre 30-60olatitudine nordica si 30-70olatitudine sudica precum si unele zone restranse subtropicale.Plasticitatea ecologica ridicata a acestei specii a condus la crearea unor soiuri adaptate celor mai diverse zone. Astfel, se intalnesc plantatii de mar atat in Siberia si Nordul Chinei, unde temperatura coboara frecvent pana la - 40oC, reprezentate de soiuri ca: Anna, Primicia, Princesa, Galicia etc, cat si in Algeria, Libia, Egipt, Brazilia, Mexic, Africa de Sud etc unde temperaturile ridicate din timpul iernii fac sa nu fie asigurat necesarul de frig cu consecintele cunoscute.In prezent, marul se cultiva in 84 de tari, din care 35 in Europa, 25 in Asia, 8 in America de Nord, 8 in America de Sud, 8 in Africa si 2 in Oceania.In Romania marul este cultivat pe circa 75.000 ha (2000) de pe care se obtine o productie de circa 600000 tone. Principalele judete producatoare sunt: Arges, Suceava, Mures, Maramures, Dambovita, Iasi, Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Bacau, Salaj, Valcea.

2. Combaterea bolilor si daunatorilor

Marul este una din speciile cele mai atacate de boli si daunatori. Dupa mai multi cercetatori (Parker, 1979, Way, 1988) la mar s-au intalnit 80 de boli, 64 specii de insecte si acarieni si 8 specii de nematozi.Aceste cifre sunt intr-o dinamica permanenta, din nefericire in crestere. In acelasi timp trebuie sa precizam ca nu toate aceste boli sau daunatori sunt prezente in majoritatea zonelor de cultura a marului si nici acolo unde exista nu toate provoaca pierderi economice importante.Dintre bolile cele mai importante, pagube sunt provocate de rapan (Endostigme inaequalis) si fainare (Podosphaera leucotricha), iar dintre daunatori: paduchele de San Jos, afide, paianjeni bruni sau rosii, viermele merelor si altii.Combaterea bolilor si daunatorilor la mar se face prin aplicarea a doua tratamente in perioada de repaus cu unul din produsele: Oleoecalux 1,5%, zeama sulfocalcica 20% sau polisulfura de bariu 6%. In perioada de vegetatie se efectueaza minim 6-9 tratamente, din care trei inainte de inflorit. Primul tratament se face la inceputul dezmuguritului, contra gargaritei florilor (Anthonomuspomorum)cu Detox 25-0,6%, Carbetox 37-0,4% sau Fosfatox R 35-0,1%.Al doilea tratament se face contra rapanului si fainarii, cu zeama sulfocalcica 2% sau cu zeama bordoleza 0,5%+sulf muiabil 0,7%, eventual cu Captan 50-0,25% + Karathane 0,1%.Acest tratament se repeta in subfaza de rasfirare a inflorescentelor pana la deschiderea primelor flori. In locul captanului se poate folosi Dithane M 45-0,2% sau Topsin M 70-0,07%.Dupa inflorit, incepand din momentul cand la 10-15% din flori au cazut petalele, se mai efectueaza inca 4-5 tratamente mixte la avertizare.Precizam ca produsele mentionate mai sus sunt din ce in ce mai mult inlocuite cu altele noi, care se vor folosi conform recomandarilor producatorilor, insa momentul aplicarii lor ramane de regula acelasi.In cazul soiurilor cu rezistenta genetica la boli, de tip vertical sau Vf (Romus 1 si 3, Prima, Pionier, Voinea, Ciprian, Florina, Aura, Romus 4 etc.), se efectueaza numai 6-8 tratamente cu insecticide, eliminandu-se complet stropirile cu fungicide.Atunci cand se cultiva soiuri cu rezistenta genetica la boli, de tip orizontal sau poligenic (Generos, Auriu de Bistrita etc.), in cadrul celor 6-8 tratamente cu insecticide, doar la 1-3 stropiri se introduc si fungicide.

SCHEMA DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR MARULUI

Nr. crt.Fenofaza (luna)Boli si daunatori de combatutFungicidul si/sau insecticidul recomandatObservatii

01234

1Dezmugurit (martie)Paduchele din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus) oua de afide, acarieniOleoekalux (1,5%);Oleocarbetox 37 (3%); Polisulfura de bariu (6%)Tratamentul se va efectua unde este rezerva biologica, pe timp linistit, fara vant sau ploaie

2Infrunzirea mugurilor florali (aprilie, decada II)Rapan(Venturia inaequalis)Focul bacterian(Erwinia amylovora)Turdacupral (0,5%);Zeama bordeleza (0,5%); Champion 50 WP (0,2%)

Fainare(Podosphera leucotricha)Sulf muiabil (0,7%);Kumulus 80 S (0,3%); Bumper 250 EC (0,03%); Microthiol (0,3%)

Oua de acarieni, afideUS 1 (1,5%); Apollo (0,04%):

Paduchele din San Jos(Quadraspidiotus perniciosus); molia pielitei fructelor; insecte minatoareFastac (0,02%); Diazol 60 EC (0,15%); Chinmix5 SC (0,03%)

3Infoierea corolei, buton roz (aprilie, decada III)

Rapan(Venturia inaequalis)Folpan 50 WP (0,2%)Dithane M 45 (0,2%)Delan 750 SC (0,05 %); Merpan 50 (0,25%)Fungicidele sistemice (Rubigan, Systhane, Anvil, Vectra, Punch, Score, etc) au actiune impotriva rapanului si a fainarii, dar remanenta lor este de numai 7 zile.

4Inceputul scuturarii petalelor (aprilie-mai)Rapan(Venturia inaequalis)Fungicide de contact (Idem T3); Fungicide sistemice+fungicide de contactSau fungicidele sistemice complexe: Atemi C (0,1%); Systhane CPU (0,1%); Shavit 71,5 F (0,2%); Folicur M 50 WP (0,075%); Stroby DF (0,01%)Daca regimul de precipitatii este mai bogat si conditiile sunt favorabile infectiei.

Fainare(Podosphera leucotricha)Bumper 250 EC (0,03%)Karathane LC (0,1 %)Kumulus 80 S (0,3 %)Shavit 250 EC (0,05 %)

Insecte minatoare(L. blancardella, L. scitella),Defoliatoare(Limantria dispar, Hedia nubiferana),Viespea fructelor(Haplocampa testudinea)Zolone 35 EC (0,25%)Chinmix5 SC (0,03%)Diazol 60 EC (0,15%)Sumi-alpha 2,5 EC (0,04%)Insecticidul trebuie sa fie selectiv pentru albine si cu toxicitate redusa.

5Fruct de marimea unei alune, diametrul de cca. 1 cm (mai)Rapan(Venturia inaequalis)Fainare(Podosphera leucotricha)Fungicide sistemice complexe:Atemi C (0,1%); Systhane CPU (0,1%)Stroby DF (0,01 %)Fungicide sistemice:Systhane 12 EC (0,04%)Vectra 10 SC (0,03%)Score 250 EC (0,01%)Rubigan 12 EC (0,04%)Fungicide de contact:Folpan 50 WP (0,2%)Dithane M 45 (0,2%)Merpan 50 (0,25%)Fungicide antioidice:Bumper 250 EC (0,03%)Karathane LC (0,1%)Kumulus 80 S (0,3%)Shavit 250 EC (0,05%)Daca ploua se recomanda un produs sistemic + unul de contact.

Insecte minatoare,Defoliatoare,Viespea fructelor(Haplocampa testudinea)Zolone 35 EC (0,25%)Fastac 10 EC (0,015%)Chinmix5 SC (0,03%)Diazol 60 EC (0,15%)Sumi-alpha 2,5 EC (0,04%)

6Fruct cu diametrul de 2-2,5 cm (iunie)Rapan (Venturia inaequalis)Fainare(Podosphera leucotricha)Idem, tratamentul 5

Paduchele din San Jos(Quadraspidiotus perniciosus)viermele merelor(Cydia pomonella)insecte minatoare,defoliatoare, afideFastac 10 EC (0,015%)Sumi-alpha 2,5 EC (0,04 %)Sinoratox R 35 (0,15%)Diazol 60 EC (0,15%)Chinmix5 SC (0,03%)Decis 2,5 EC (0,03%)

7-8Fruct cu diametrul de 2,5-3,5 cm (iunie)Rapan(Venturia inaequalis)Folpan 50 WP (0,2%)Captadin 50 PU (0,25%)Merpan 50 (0,25%)Mancozeb 80 WP (0,2%)Dithane M 45 (0,2%)Vondozeb 80 WP (0,2%)

Fainare(Podosphera leucotricha)Karathane LC (0,1%)Kumulus 80 S (0,3%)Microthiol special (0,3%)Bumper 250 EC (0,03%)Shavit 250 EC (0,05%)

Paduchele din San Jos(Quadraspidiotus perniciosus)viermele merelor(Cydia pomonella)paduchele lanos(Eriosoma lanigerum)Ecalux S (0,1%)Carbetox 37 EC (0,5%)Reldan 40 EC (0,15%)Ultracid 20 EC (0,2%)Pirinex EC (0,2%)Numai daca nu s-a facut tratament cu Oleoekalux si este rezerva de paduchele din San Jos sau paduchele lanos.

9 10Fruct la jumatate din marimea naturala normala(iulie)Rapan(Venturia inaequalis)Merpan 50 (0,25%)Dithane M 45 (0,2%)Folpan 50 WP (0,2%)Polyram DF (0,25%)Sancozeb 80 WP (0,20%); Vondozeb 80 WP (0,2 %)Captadin 50 PU (0,25%)Tratament preventiv pentru infectiile pe fructe sau stoparea infectiilor secundare (prin conidii).

Fainare(Podosphera leucotrichaBumper 250 EC (0,03%)Karathane LC (0,1%)Afugan CE (0,1%)Kumulus 80 S (0,3%)Numai la soiurile sensibile la fainare.

viermele merelor, G2(Cydia pomonella)Fastac 10 EC (0,015%)Diazol 60 EC (0,15%)Daca este rezerva biologica

Insecte minatoare(Phyllonorycter blancardella, Phyllonorycter conylifoliella)Sumi-alpha 2,5 EC (0,04 %);Chinmix5 SC (0,03%)Decis 2,5 EC (0,03%)

Acarieni(Panonychus ulmi, Tetranychus urticae)Neoron 500 Ec (0,1%)Kelthane 18,5 (0,2%)Omite 57 EC (0,1%)Mitac 20 EC (0,3%)Danirum (0,06%)-daca sunt numai adulti-daca sunt prezente toate formele (oua, forme mobile)

10-11Fructul la din marimea normala (iulie-august)Rapan(Venturia inaequalis)Merpan 50 (0,25%)Dithane M 45 (0,2%)Folpan 50 WP (0,2%)Polyram DF (0,25%)Sancozeb 80 WP (0,20%)Vondozeb 80 WP (0,2%)Captadin 50 PU (0,25%)

Fainare(Podosphera leucotricha)Bumper 250 EC (0,03%)Karathane LC (0,1%)Afugan CE (0,1%)Kumulus 80 S (0,3%)

Paduchele din San Jos, G2 (Quadraspidiotus perniciosus); viermele merelor, G2(Cydia pomonella);paduchele lanos(Eriosoma lanigerum) Insecte minatoare(Phyllonorycter blancardella, Phyllonorycter conylifolielladefoliatoareEkalux S (0,1%)Pyrinex 48 EC (0,2%)Carbetox 37 EC (0,5 %)Ultracid 20 EC (0,2%)Reldan 40 EC (0,15%)

Acarieni(Panonychus ulmi, Tetranychus urticae)Neoron 500 Ec (0,1%)Kelthane 18,5 (0,2%)Omite 57 EC (0,1%)Mitac 20 EC (0,3%)Danirum (0,06%)

12.La 10-14 zile de la tratamentul 11 (la avertizare)-rapan-fainare-moniliozaDithane M 45 (0,2%)Merpan 50 WP (0,25%)-cu respectarea timpului de pauza

-paduchele din San Jos-insecte minatoare-insecte defoliatoarePirinex 48 CE (0,2%)Reldan 40 EC (0,15%)Ekalux S (0,1%)-cu respectarea timpului de pauza

13.La 14 zilede la tratamentul 12 (la avertizare)-rapan-fainare-moniliozaMerpan 50 WP (0,25%)Dithane M 45 (0,2%)-cu respectarea timpului de pauza

-paduchele din San JosDecis 2,5 EC (0,05%)

14.Dupa caderea frunzelor-boli de scoarta si lemnZeama bordeleza (0,75-1%); Turdacupral 50 PU (0,5%)

3.Agentii patogeni ai marului3.1.VirusurileSpre deosebire de alti agenti patogeni, virusurile produc la plantele infectate simptome uneori greu vizibile, alteori sesizabile dupa mai multi ani, timp in care, boala se generalizeaza si produce efecte foarte greu de inlaturat.

Mozaicul marului Apple mosaic virusVirusul patarii clorotice a marului Apple chlorotic leaf spot virusPatarea frunzelor de mar Apple leaf spot virusRozeta marului Apple rosette virusPatarea inelara ruginie a maruluiApple star ring virusCraparea stelata a merelor Apple star crack virusRugozitatea cojii merelor Apple rough skin virusPatarea inelara a merelor Apple ring spot virusPatarea merelor Dapple apple virusDeformarea verde a merelor Apple green crinckle virusImpestritarea verde a merelor Apple green dimple virusStrierea tulpinii marului Apple stem pitting virusBrazdarea tulpinii marului Apple stem grooving virusAplatizarea ramurilor marului Apple flat limb virusDeclinul portaltoiului Spy Spy 227 lethal virusPiticirea si rugozitatea scoartei la Malus Platycarpa Platycarpa dwarf, Platycarpa scaly bark

3.2.Mycoplasmele

Constituie un grup de micoorganisme unicelulare foarte heterogene, ce au unele proprietati comune cu virusurile, au dimensiuni mai mari ca acestea.Au fost descoperite de catre Nocard si Roux la sfarsitul secolului trecut (1898) si, dupa caracterele specifice se situeaza intre virusuri si bacterii.Proliferarea marului Apple proliferation

3.3.Bacterii Bacterioze

Bolile bacteriene sunt mai putin numeroase decat bolile produse de ciuperci, dar unele dintre ele produc pierderi mari unor culturi, atat sub raport calitativ, cat si cantitativ. Prima boala bacteriana studiata la plante a fost Arsura merilor produsa de agentul patogen, denumit de catre Burill (1881) Micrococcus amylovorus, in prezent Erwinia amylovora.Cancerul pomilor fructiferi Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciensFocul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovoraArsura bacteriana comuna a marului si parului -Pseudomonas syringae

3.4.Micozele Ciupercile

Micozele sunt boli infectioase ale plantelor, produse de catre ciuperci, in majoritate microscopice. Aceste maladii prezinta interes, prin aceea ca, numarul lor este foarte mare, sunt extrem de diverse, afecteaza numeroase culturi si uneori, multe dintre ele pot duce la compromiterea totala a culturii.Ciupercile, prin particularitatile lor, alcatuiesc o grupa aparte, si anume, Regnul Fungi, Increngatura Eumycota. Aceste micro- sau macroorganismesunt plante inferioare acidofile, talofite, fara pigment clorofilian.

3.5.Antofitele

Sunt plante superioare cu flori, capabile sa paraziteze ante plante superioare. Se impart in doua categorii: antofite semiparazite (hemiparazite) ce preiau de la plantele parazitate seva bruta pe care o prelucreaza cu ajutorul clorofilei ex.: genurile Viscum si Loranthus, si antofite total parazite (holoparazite) ce sunt lipsite de pigment clorofilian si preiau de la plantele parazitate seva elaborata ex: Cuscuta sp. Orobanche sp..

3.6.Vascul Viscum L.

Patarea cafenie a frunzelor, fructelor si rapanul merilor-Venturia inaequalisPrima descriere a bolii a fost facuta de catre botanistul suedez E.M. Fries. In prezent ciuperca este raspandita in toate tarile unde se cultiva marul. La noi datorita pierderilor mari de recolta, atat cantitative cat si calitative, patarea cafenie si rapanul merilor este considerata ca una dintre cele mai periculoase boli ale marului.Simptome. Ciuperca ataca toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri si fructe.Pe frunzele tinere, in special pe partea inferioara a limbului, apar pete mici, cenusii-maslinii, din dreptul carora pornesc subepidermic, radiar, miceliile ciupercii de culoare violacee. Petele se maresc, atingand 5-10 mm, pot conflua si sunt initial de culoare verde-maslinie si apoi brunii, cu contur difuz. Pe masura ce miceliul subcuticular fructifica, petele capata un aspect catifelat, inchizandu-se la culoare; la unele soiuri de mar, petele se formeaza pe ambele fete ale frunzelor. Cand atacul este puternic, petele sunt dese si acopera o mare parte din suprafata frunzelor, care cad inaintea celor sanatoase in timpul verii.Atacul pe flori si in special pe sepale, este asemanator cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenusii, care iau un aspect catifelat datorita conidioforilor si conidiilor.Pe fructe apar, de asemenea, pete cenusii-maslinii in dreptul carora tesuturile se suberifica si crapa. Fructele tinere se deformeaza puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crapaturile de pe fructe reprezinta porti de intrare pentru sporii deMonilinia fructigena, cat si pentru alte ciuperci care distrug pulpa.Pe lastarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albastrui. Ciuperca determina o usoara exfoliere a scoartei, iar sub tesutul atacat se formeaza un strat de suber care separa partea sanatoasa de cea bolnava.Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizeaza in pierderi importante de recolta, deprecierea calitativa a fructelor in livada si apoi in depozite, debilitarea pomilor atacati prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafetei asimilatorii a acestora, cat si prin cheltuielile suplimentare reclamate de sporirea numarului de tratamente chimice (fig.38).Agentul patogen-Venturia inaequalis(Cke.) Wint. (sin.Endostigme inaequalis(Cke.) Syd.), subincr.Ascomycotina, f..c.Spilocea pomiFr., sinFusicladium dendriticum(Wallr.) Fuck.Miceliul se dezvolta subcuticular si formeaza in momentul fructificarii strome pe care apar conidiofori si conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatati la baza si usor cutati la partea superioara. Conidioforii joaca rol de fialide si formeaza la partea superioara conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-maslinie, care la maturitate masoara 16-30 x 6-9mm.Pe frunzele cazute toamna, ciuperca continua sa duca o viata saprofita, iar primavara, ca urmare a procesului de sexualitate, in mezofilul lor se formeaza peritecii cu asce si ascospori. Periteciile masoara 90-145mm in diametru, sunt ovale, cu peretii grosi si negriciosi si sunt prevazute cu tepi bruni in jurul osteolelor. In interiorul unei peritecii se gasesc pana la 400 asce cu ascospori bicelulari, galbui-brunii, de 11-16 x 4-8mm. Forma telemorfa cu peritecii a fost semnalata in tara noastra de E. Radulescu in anul 1947.

Epidemiologie.

Conidiile ajunse la maturitate pot germina daca se gasesc in picaturi de apa, la temperaturi cuprinse intre 15-25oC, optima fiind de 19-20oC. Infectia pe organele marului are loc daca acestea sunt umectate o perioada de 4-18 ore si in functie de temperatura.Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta ramurilor ca pseudostrome, acestea intra in vegetatie, in primavara formeaza conidii si astfel se asigura infectiile primare pe toate organele tinere ale pomilor. Dupa VictoriaSuta si col., (1974) conidiile ce patrund printre bracteele mugurilor vegetativi si de rod, pot ierna si in primavara urmatoare vorproducede asemenea infectii primare.Din cercetarile efectuate, ascosporii ajung la maturitate in primavara, insa eliminarea lor are loc, incepand din luna martie pana in mai-iunie, in functie de umiditate si temperatura. Ploile de primavara hidrateaza ascele si ascosporii sunt proiectati incepand de la temperatura de 5oC. Cele mai puternice infectii primare sunt produse de catre ascospori. Dupa L. Mills si N. Laplante (1951), contaminarea are loc dupa 37-73 ore daca temperatura este de 5oC, iar perioada de incubatie in acest caz dureaza 22 zile.Dupa Victoria Suta si col. (1974), in conditiile Statiunii Pomicole Voinesti, la temperatura de 18oC, infectia prin ascospori dureaza 9-18 ore iar perioada de incubatie 8 zile, dupa care pot fi observate primele pete de atac.Filamentele de infectie provenite din germinarea conidiilor, cat si a ascosporilor, patrund in interiorul plantei gazda, prin strapungerea directa a cuticulei. Observatiile facute in diferite centre pomicole din tara arata ca soiurile de mar se comporta diferit fata de aceasta boala.Dintre soiurile imune mentionam: Prima, Priam, Priscilla, Florina, Liberty, Pionier, Voina.Soiuri cu rezistenta mare sunt: Belle de Boskoop, Reinette de Canada, Reinette ananas, Romus 1, Romus 2, Romus 3 si Generos.Soiuri cu rezistenta mijlocie: Frumos de Voinesti, Ancuta, Feleac, Radaseni, Wagener premiat, Aromat de vara, Granny Smith.Soiuri sensibile: Jonathan, Jonagold, Delicios de Voinesti, Patul, Idared, Reinette de Champagne, London Pepping.Soiuri foarte sensibile: Golden delicious, Golden spur, Starkrimson, Mutsu, Red delicious, Cretesc de Valcea.Dintre portaltoii marului, puietii de franc si tipurile vegetative: M-2,M-4, M-5, M-9, M-11, M-16, M-25, sunt sensibili la rapan in timp ce M-7 si A-2-prezinta o rezistenta mai ridicata.

Prevenire si combatere.

Se recomanda ca,pe baza observatiilor, sa se determine soiurile de mar rezistente la aceasta boala in diferite bazine pomicole si sa se tina cont de acest lucru la infiintarea noilor plantatii.O atentie deosebita trebuie sa se acorde micsorarii surselor de infectie atat primara prin ascospori, cat si prin conidii. Sunt necesare araturi adanci de toamna prin care se vor ingropa la adancime frunzele atacate pe care se formeaza un numar mare de peritecii cu asce si ascospori. Pe suprafete mai mici, practica adunarii frunzelor cazute si arderea lor, duce la micsorarea sursei de infectie cu ascospori. Acelasi lucru este recomandabil sa se faca si cu ramurile uscate rezultate in urma operatiei de taiere de primavara.Combaterea chimica a rapanului, constituie masura de baza ce se aplica in livezile de mar. Tratamentele se fac la recomandarea statiilor de avertizare pe baza celor trei criterii, cel ecologic (conditiile climatice), cel biologic (evolutia agentului patogen) si cel fenologic (mersul vegetatiei pomilor), tinandu-se seama si de rezerva biologica a agentului patogen, sensibilitatea soiurilor si de eficacitatea si remanenta produselor folosite.Numarul de tratamente difera in functie de criteriile de mai sus, intre5-12 si anume: la soiurile rezistente se aplica 3-5 tratamente, la cele mijlociu atacate 7-8, la cele puternic atacate 8-10 tratamente, iar la cele foarte sensibile10-12 tratamente.Cantitatea de apa necesara prepararii solutiei de stropit este de 1200-1500 l/ha in plantatiile clasice pe rod si de 1500-2000 l/ha in plantatiile intensive. Aceasta cantitate poate fi redusa pana la jumatate cand se foloseste aparatura terestra, respectandu-se doza de produs la hectar.Dintre fungicidele de contact se recomanda utilizarea urmatoarelor produse: Dithane M 45 0,2 %, Captan 50 WP-0,25 %, Sillit 65 WP-0,1 %, Baycor 25 WP-0,1 %, Euparen 50 WP-0,15 %, Folpet 50-0,2 %, Vondozeb 75 DS-0,2 %, Kasumin 2 WP-0,15 %, Zineb 80-0,3 %, precum si produse cuprice ca, Turdacupral 50 PU - 0,2 %, oxiclorura de cupru 0,15 % sau zeama bordoleza0,5-0,75 %Dintre fungicidele sistemice se utilizeaza urmatoarele: Rubigan 12 EC- 0,04 %, Benlate 50 WP-0,05-0,07 %, Saprol 100 EC-0,125 %, Topas 100 EC-0,2 %, Topsin 70 PU-0,1 %, Anvil 5 EC-0,4-0,6 %, Systhane MZ-0,2 %.Pe langa multiplele avantaje pe care le prezinta produsele sistemice, acestea, daca sunt utilizate unilateral, pot produce rase rezistente ale agentului patogen fata de fungicidele respective. De aceea se recomanda utilizarea lor alternativa cu produse de contact.

3.7. Fainarea marului-Podosphaera leucotricha

Fainarea merilor produce pagube mari in pepiniere si in livezi, in special la anumite soiuri de mar sensibile si in anumiti ani cu conditii favorabile evolutiei ciupercii. Prima data boala a fost semnalata in anul 1877 in statul Yowa de catre V. Bessey, iar astazi este prezenta pe toate continentele, in tarile unde se cultiva marul.In tara noastra, ca urmare a intensivizarii tehnologiei marului, a cultivarii unor soiuri sensibile, a aplicarii ingrasamintelor cu azot in cantitati prea mari s-au administrate unilateral si a aparitiei unor tulpini a agentului patogen, pagubele sunt din ce in ce mai mari, atacul extinzandu-se in toate zonele.

Simptome. Boala se manifesta in tot cursul perioadei de vegetatie, incepand de la dezmugurire si pana la caderea frunzelor, cu intensitate mai mare in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lastarii si uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pasle albicioase, pulverulente, care acopera ambele fete ale limbului. In scurt timp frunzele se deformeaza, se inconvoaie usor spre partea superioara, sunt mai putin elastice si se usuca de timpuriu.Ciuperca ataca cu rapiditate lastarii tineri pe care-i acopera cu un manson micelian albicios, pulverulent, datorita formarii conidioforilor si conidiilor, iar spre toamna acestea devine bruniu in urma formarii cleistoteciilor punctiforme de culoare neagra. Lastarii puternic atacati se indoaie in forma de carlig si se usuca (fig. 37).Florile atacate prezinta petalele deformate, in sensul ca limbul petalelor se ingusteaza, uneori chiar se despica in doua, pierd culoarea alb-roza si devin albe iar in unele cazuri se ingroasa si se vestejesc. Florile atacate denumite si 'flori de ceara' se usuca fara a forma fructe. La soiurile de mar sensibile la fainare, aceasta forma de atac duce in unii ani la importante pierderi de recolta. Atacul pe fructele tinere determina o stagnare in crestere si in unele cazuri, chiar o cadere a acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o retea fina de tesut necrozat.

Agentul patogen-Podosphaera leucotricha

Ciuperca prezinta aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin si septat, care se fixeaza de tesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niste formatiuni ale miceliului asemanatoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au forma sferica si patrund in celulele epidermice.

Epidemiologie. Inmultirea asexuata a ciupercii se face prin conidii de tipOidiumcare apar pe miceliu sub forma de siruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor da un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiana poarta numele deOidium farinosumCke. Conidiile au dimensiuni cuprinse intre 16-17 x10-17mm si asigura raspandirea agentului patogen in timpul perioadei de vegetatie. Ele sunt apte de a germina pe tesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultata din transpiratie, cu conditia ca temperatura mediului sa fie cuprinsa intre 10-20oC. Desi boala poate evolua si pe timp de seceta, temperatura ridicata (18-20oC), insotita de o umiditate relativa a aerului cuprinsa intre 80-100 % face ca atacul sa ia un caracter foarte grav, in special la soiurile sensibile.In unii ani, miceliul si organele sporifere sunt parazitate de ciupercaAmpelomyces quisqualisDe Bary care limiteaza mult frecventa si intensitatea bolii, asa cum s-a constatat in bazinul pomicol Dimbovita, pe pomii netratati (Victoria Suta si col., 1974). Multitudinea picnidiilor acestui hiperparazit determina modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect fainos, in alb-murdar.Agentul patogen ierneaza in solzii mugurilor sub forma de miceliu de rezistenta si sub forma de cleistotecii, care au o forma sferica si prezinta un numar variabil de apendici (fulcre) ramificate la varf dicotomic. In interiorul unei cleistotecii se gaseste o singura asca cu 8 ascospori elipsoidali si unicelulari, hialini, de 22-26 x 12-15mm. Forma cu cleistotecii a fost semnalata in tara noastra de E. Docea (1952).Primavara, boala reapare ca urmare a intrarii in vegetatie a miceliului de rezistenta existent in mugurii infectati din anul precedent. Acesta formeaza conidii ce asigura infectia primara urmata apoi de cele secundare.Cercetari facute in bazinul Bistrita de catre I.Vonica (1966) au demonstrat ca aceste cleistotecii desi se formeaza din luna mai pana toamna - nu joaca rol in infectiile primare din primavara, ascosporii neputand fi captati pe lame capcana.

Prevenire si combatere. In perioada repausului vegetativ, odata cu taierile din livezi, se indeparteaza lastarii infectati care se fac usor remarcati prin culoarea lor albastra. In perioada de vegetatie se recomanda indepartarea inflorescentelor atacate si arderea sau ingroparea lor.Se preconizeaza aplicarea in doze moderate a ingrasamintelor chimice si in complex (NPK). Se stie ca potasiul mareste rezistenta pomilor la atacul de fainare, pe cand azotul sensibilizeaza plantele.La infiintarea noilor plantatii se recomanda a se alege soiurile dupa rezistenta lor si la atacul de fainare. Astfel dintre soiurile rezistente se recomanda Frumos de Voinesti, Belle de Boskoop, Lord Lambourn, Auriu de Bistrita, Starkrimson etc. De asemenea, unele soiuri sunt putin sensibile ca: Golden delicious, Goldenspur, Florina, Granny Smith, Reinette de Canada, Vagener premiat etc.Nu se recomanda soiurile foarte sensibile ca: Jonathan, Aromat de vara, Ionared, Rosu de Cluj, Bosken, Cox orange, Pippino, care necesita aplicarea unui numar mare de tratamente pentru a combate agentul patogen.Combaterea chimica se va realiza la avertizare tinandu-se seama de sensibilitatea soiurilor, fenologia pomilor, conditiile climatice si de biologia agentului patogen, numarul de tratamente in cursul unui an variind de la 4-12.In perioada de repaus vegetativ se recomanda un tratament cu zeama sulfocalcica de 28-30 grade B, in concentratie de 20 % sau polisulfura de bariu6 %, zemuri care dau rezultate foarte bune.In perioada de vegetatie, de la dezmugurit si pana in luna august, se efectueaza tratamente cu produse de contact si sistemice care se aplica alternativ.

Bibliografie:

1. Baicu, T., Svescu, A. , 1978 Combaterea integrat n protecia plantelor, Ed. Ceres, Bucureti2. Chira L., Pasca I. Cultura marului , Editura M.A.S.T. , Bucuresti, 20043. www.pom-fructifer.ro/bolile-marului-viroze-micoze 4.www.scritub.com/.../BOLILE-MARULUI-SI-PARULUI20541145.php-bacterioze-antofitoze5. http://www.gradina.ro/bolile-marului.html