bãncilecentralesunt cerereasifolteniadeanulare ...16 hours ago  · ciare din craiova cere anula -...

GRAM AUR = 238,0588 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5115 RON EURO = 4,8744 RON DOLAR = 4,0205 RON

12 pagini

n CAPITALA REINTRÃ ÎN CIRCUITUL LIGIICAMPIONILOR / Restricþiile sanitare dau peste capcompetiþiile fotbalistice internaþionale

PAGINA 10

n Un bancher JPMorgan va prelua conducerea Burseidin Hong Kong PAGINA 12

n VIRGIL POPESCU, MINISTRULENERGIEI: “Exploatarea gazuluidin Marea Neagrã nu poatesã înceapã mai devreme de2024-2025"

PAGINA 8

5 lei Joi, 11 februarie 2021, nr. 29 (6809), anul XXXn PSD SOLICITÃ DEMISIA LUI VLAD

VOICULESCU / Moþiune simplã împotrivaministrului Sãnãtãþii PAGINA 3

n CLAUDIU CERCEL, BRD: Ne aºteptam cascãderea PIB-ului þãrii noastre sã fi fost de6%, în 2020 PAGINA 4

n PARLAMENTUL EUROPEAN ªI-AFÃCUT TREABA / Mecanismul deredresare ºi rezilienþã – aprobat,PNRR – încã în dezbatere

PAGINA 12

BOGDAN DRÃGOI ÎNCÃ NU A SCÃPAT

Cererea SIF Oltenia de anularea deciziilor AGOA

SIF Banat-Criºana din iunie2019 se va rejudeca

lDecizia acþionarilor SIF Banat-Criºana de exonerare a lui Bogdan Drãgoi, analizatã de instanþa de fondl Întocmirea ºi ducerea la îndeplinire a unui plan de mãsuri pentru recuperarea unui presupus prejudiciu creat defoºtii conducãtori Lakis ºi Bîlteanu este un alt punct respins de acþionarii SIF1

Se rejudecã procesul dintreSIF Oltenia (SIF5) ºi SIF Ba-nat-Criºana (SIF1), în caresocietatea de investiþii finan-ciare din Craiova cere anula-rea unei hotãrâri a acþionari-lor SIF-ului din Arad din

data de 20 iunie 2019, ce a implicat re-spingerea repartizãrii de dividende ºi arevocãrii conducerii SIF1 format din

Bogdan Drãgoi ºi Radu Strãuþ.Curtea de Apel Timiºoara a decis, în

data de 9 februarie, desfiinþarea sentinþeiTribunalului Arad pronunþatã în iulie2020, dispunând rejudecarea cauzei laprima instanþã sau instanþa competentã,informaþie publicatã pe portalulinstanþelor de judecatã.

În sentinþa, care acum este desfiin-þatã de Curtea de Apel Timiºoara, se

constata, la acea vreme, cã SIF Olte-nia, împreunã cu Flaros, (care acumnu mai face parte din proces), nu aravea capacitate procesualã activã, iaracþiunea depusã ar fi inadmisibilã, darprin decizia din 9 februarie Curtea sta-bileºte practic reluarea judecãrii între-gului dosar.

Pentru adunarea din 20 iunie 2019,ce fusese convocatã iniþial în vederea

numirii auditorului financiar, un grupde acþionari coagulat în jurul SIF Olte-nia a cerut completarea ordinii de zi cuo serie de puncte ce vizau, în esenþã,îndepãrtarea conducerii SIF Ba-nat-Criºana, în frunte cu preºedinteleBogdan Drãgoi.

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 8)

SIIJ - PENTRU PENALI, MUMÃ, PENTRUSIMPLII CETÃÞENI - CIUMÃ

Celeritatea procesuluipenal, stabilitã în funcþiede autorii plângerii

Secþia de Investigare a Infracþiuni-lor din Justiþie a intrat din nou încentrul atenþiei zilele trecute, cândprocurorul Sorin Iaºinovschi a di-

spus printr-o ordonanþã de delegare caPoliþia Bucureºti sã renumere toate vo-turile de la alegerile locale din 27 sep-tembrie 2020 din Sectorul 1 al Capitalei,câºtigate de Clotilde Armand (USR) îndauna lui Dan Tudorache (PSD). Solici-tarea procurorului din cadrul SIIJ a fostfãcutã într-un dosar penal întocmit înurma unei plângeri prin care PSD ºi DanTudorache au reclamat o presupusã fra-udã la vot.

Amintim cã autorul plângerii penale,Dan Tudorache, este urmãrit penal deDirecþia Naþionalã Anticorupþie pentruinfracþiunile de complicitate la trafic deinfluenþã ºi spãlare a banilor, pe care ace-sta le-ar fi sãvârºit în perioada în care de-þinea funcþia de primar al Sectorului 1Bucureºti.

Rapiditatea cu care s-au miºcat pro-

curorii SIIJ în cercetarea plângerii for-mulatã de inculpatul penal Dan Tudora-che, aminteºte de o altã plângere cerce-tatã pe repede-înainte de cãtre aceeaºisecþie specialã. Este vorba despre dosa-rul pe care procurorul Adina Florea l-aîntocmit pe numele Laurei Codruþa Ko-vesi, actualul procuror-ºef al Parchetu-lui European, în urma unei plângeri de-pusã de un alt inculpat penal în mai mul-te dosare, fugarul Sebastian Ghiþã, fostdeputat PSD. Prin instrumentarea rapi-dã a acelui dosar s-a încercat practicîmpiedicarea candidaturii lui Kovesipentru funcþia de la nivel european pecare o ocupã în acest moment. Acest lu-cru este probat de faptul cã, dupã ce fos-ta ºefã a DNA a ajuns procuror-ºef alParchetului European, cercetarea pena-lã în dosarul respectiv a fost aproapestagnatã de Adina Florea.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

Bãncile centrale sunt“condamnate” sãignore inflaþia pânãcând va fi prea târziu

Se pare cã aºteptãrile inflaþionistese “adapteazã” rapid la nivel glo-bal, în timp ce marile bãnci cen-trale încearcã sã ne convingã cã

nu sunt motive de îngrijorare, deoare-ce sunt gata sã acþioneze efi-cient pentru a-ºi îndeplini mi-siunea de asigurare a stabilitãþiipreþurilor.

Este evident cã astfel de pro-misiuni nu au nicio credibilita-te, însã nu prea mai existã opþiu-ni, iar acum toatã lumea se pre-face cã ar putea fi altfel, dupãmai bine de un deceniu de politici mo-netare absurde ºi lipsite de rezultateeconomice, în afara unei bule specula-tive fãrã precedent istoric. “Un salttemporar al inflaþiei nu m-ar surprinde,însã nu cred cã elementele ciclice alefenomenului inflaþionist vor fi persi-stente”, a declarat Robert Kaplan,preºedintele Federal Reserve Bank ofDallas, într-un interviu acordat televi-ziunii Bloomberg.

Din pãcate, fostul bancher de la Gol-dman Sachs nu aminteºte cã saltul sereferã la rata inflaþiei, iar caracterul sãutemporar implicã, totuºi, efecte perma-

nente asupra indicelui preþurilor ºi aputerii de cumpãrare a monedei.

Nu este, deci, de mirare cã preþurilemateriilor prime cresc sincronizat ºiaccelerat, pe fondul “dereglãrii” lanþu-

rilor globale de aprovizionare ºidistribuþie. În fond, acest seg-ment al pieþei se aflã în prima li-nie de impact a diluãrii valoriiunitãþilor monetare.

Financial Times scrie cã bãn-cile de pe Wall Street recoman-dã clienþilor sã-ºi creascã expu-nerile pe materiile prime, în

condiþiile în care tot mai multe voci depe piaþã considerã cã ne aflãm la înce-putul unui nou “super-ciclu”, alimentatde programele de stimulare fiscalã ºi dedeschiderea economiilor odatã cu ex-tinderea programelor de vaccinare lanivel global.

O ºtire recentã de la Bloombergaratã cã investiþiile în fondurile deobligaþiuni indexate cu inflaþia(TIPS, Treasury Inflation-ProtectedSecurities) cresc foarte rapid, în con-diþiile în care “traderii se pregãtescpentru inflaþie”.

(continuare în pagina 9)

CÃLIN

RECHEA

GUVERNUL CÎÞU PREGÃTEªTE ORDONANÞAAUSTERITÃÞII:

Sporuri eliminate,gratuitãþi anulate,vouchere neacordate

Valoarea punctului de pensierãmâne la valoarea aprobatãanul trecut – 1442 lei -, nu vormai fi emise în acest an vouche-

re de vacanþã pentru bugetari, sporuriledin prefecturi vor fi eliminate, iar stu-denþii nu vor mai beneficia de gratuitatela transportul pe calea feratã ºi vor finevoiþi sã achite 50% din valoarea bile-tului de cãlãtorie, sunt mãsurile trecuteîn ordonanþa de urgenþã care s-a aflat,ieri, în primã lecturã, pe ordinea de zi aºedinþei de guvern. Conform premieru-lui Florin Cîþu este o ordonanþã menitãsã coreleze cheltuielile bugetare cu celetrecute în proiectul de buget de stat ceva fi pus în dezbatere publicã, pentru ane asigura cã þinta de deficit bugetarpentru acest an va fi cea propusã, în ju-rul a 7% din Produsul Intern Brut(PIB).

“Este vorba despre o ordonanþã de ur-genþã pentru reducerea cheltuielilorstructurale, care se aflã pe circuitul de

avizare. În privinþa pensiilor, vorbimdespre un punct de pensie care a fostmodificat din motive electorale ºi carear fi trebuit sã fie majorat din nou în lunaseptembrie. Rectificãm aceastã proble-mã ºi punctul de pensie va creºte de la 1ianuarie 2022, aºa cum a fost ºi pânãacum. Pensiile cresc anual cu rata infla-þiei ºi 50% din creºterea realã salarialãaplicatã în anul respectiv. Efortul supli-mentar bugetar pentru creºterea pensii-lor cu 14% este deja de 8 miliarde lei înacest an. Dacã adãugãm ºi efortul buge-tar de anul trecut, efortul se ridicã la19,2 miliarde lei cu creºterea punctuluide pensie.

În afara acestuia, menþionez cã s-audublat, faþã de în urmã cu patru ani, chel-tuielile cu asistenþa socialã ºi cu salariile,ajungând la 110 miliarde lei la finalul lui2020.

G.M.

(continuare în pagina 8)

Ilustraþie de MAKE