ataŞament Şi rezilienŢaÎn adolescenŢĂ - generatia.ro · atitudini parentale şi categorii de...

Post on 29-Aug-2019

4 Views

Category:

Documents

0 Downloads

Preview:

Click to see full reader

TRANSCRIPT

ATAŞAMENT ŞI REZILIENŢA ÎN

ADOLESCENŢĂ

Dr.Violeta Stan

Activarea şi dezactivareastrategiilor de ataşament

Cele trei strategii “organizate” de ataşament(categoriile “istorice”):

Ataşamentulsecurizat

Dezactivareaforţată astrategiilor de ataşament

Ataşamentul anxios-evitant

Hiperactivarea forţată a strategiilor de ataşament

Ataşamentul anxios-rezistent

Caracteristicile părintelui securizant:accesibil•disponibil•sensibil•responsiv•previzibil

siguranţa relaţională a copilului;

sociabilitatea copilului; accesul la lumea interioară a sa/a celorlalţi;

rezilienţa;

Atitudini parentale şi categorii de ataşament

Copil Părinte

A Evitant care respinge / intruziv sau ignorant

B Securizat sensibil / “responsiv”

C Rezistent imprevizibil

-nesecurizaţi-evitanţi: îşi bat joc de suferinţa celorlalţi, agresivi, neiubiţi, cer să li se dea atenţie. Supraveghetori controlanţi

-securizaţi: populari, empatici, liniştitori în rezilienţă, respect de sine. Supraveghetori prietenoşi

- insecurizaţi-rezistenti: preocupaţi de ei înşişi, limite ambigue în raport cu ceilalţi, victime. Supraveghetori infantilizanţi

Ataşament anxios evitant :

autonomie forţată;

•excludereacererilor;

•“independentîn mod precoce”.

Conflictul marital, episoadele depresivemajore, tulburările bipolare, alcoolismul părinţilor:sunt predictive/cu risc de a dezvolta la copil ataşamentuldezorganizat-dezorientat

Karlen Lyons-Ruth şi al. (1999)

Fazele procesului de doliu(Bowlby, Attachement et perte (“Ataşament şi

pierdere”), vol.3, 1980)

1. Siderare/ impietrire2. Dorul3. Disperarea 4. Reorganizarea

EdvardM

unch, Dead m

other, 1893 (detaliu)«Excludereadefensivă» a emoţiilor

Megan Gunnar şi al. (1995)

Ataşament dezorganizat-dezorientat lacopil: cresterea exagerata a concentratiei de cortizol în situaţia străină (=> stare de alarmă si strescrescut, chiar şi în prezenţa figurii de ataşament)

Tipuri de narativitate autobiografică(AAI, M. Main şi al., 1985)

Securizat(autonom)

Echilibruîntreactivarea şi dezactivarea emoţiilor

Libertate de acces la emoţii şi amintiri

Încredere în sine şi în ceilalţi

Anxios -detaşat

Dezactivare, lipsă de atenţie la sursele de anxietate, minimalizează emoţiile

Primele relaţii discreditate, idealizare, amintiri lacunare

Lipsă de încredere în ceilalţi

Anxios -preocupat

Hiper-vigilenţăemoţională, maximizează cererile

Preocupat deprimele relaţii, în prezent acaparat

Lipsă de încredere în sine

Nehotărât, dezorganizat

Pierderea controlului fluenţei gândirii

Nehătărâre din cauza pierderilor sau a traumatismelor

Două caracteristici ale narativităţii autobiografice :

•coerenţa (Main şi al., 1992)•capacitatea auto-reflexivă, sau accesul la emoţii (Fonagy şi al., 1991)

Securizat Detaşat Preocupat

Coerenţă + + -Auto-reflex. + - +/-

Inge Bretherton

Attachment Story CompletionTask (ASCT): Brethertonşi al. (1990)

Narativitatea la copil: Poveştile de completat

Povestea 3 : monstrul din cameră « E un zgomot în dormitor ! »

Poveştile care sunt de completat (Story Completion Task)

Potrivit lui: I. Bretherton, D. Ridgeway & J. Cassidy : An Attachment Story Completion Task for 3 Year-Olds. În: Greenberg şi al. : Attachment in the preschool years(1990), pp. 273-308.

Povestea 1 : siropul răsturnatPovestea 2 : rana la genunchiPovestea 3 : monstrul din camerăPovestea 4 : plecarea (despartirea

limitata)Povestea 5 : întoarcereaPovestea 6 : câinele pierdut

Narativitateechilibrată : acces la emoţii şi includerea acestora într-onarativitate coerentă

Narativitatecu dezactivare emoţională: sărăcie a schimburilor, stereotipuri

Narativitatedezorganizată: pierdereacontroluluisituaţiei

Narativitatecu hiper-activare emoţională: incapacitate de a-şi gestiona emoţiile

« CCH » (Miljkovitch şi al., 2003)

Relaţia de ataşament de la părinte la copilWorking Model of the Child Interview(WMCI, Zeanah, Benoit, et al., 1996)

Reprezentăriechilibrate

implicareemoţională şi acceptare a nevoilorcopilului

Dezangajare

dezangajareemoţională ; ignorarea nevoilor copilului

Distorsiune

implicareemoţionalăconfuzăanxioasă şi ignorare a nevoilor copilului

Acces la emoţiile şi la conduitele de dependenţă

Echilibru

«În familie, atunci când unul dintre noi are probleme, ceilalţi se simt îngrijoraţi»

Dezactivare

«Nu pot conta decât pe mine pentru a-mi rezolva problemele»

Hipervigilenţă

«Nu mă pot concentra asupra altui lucru dacă ştiu că unul dintre apropiaţii mei are probleme»

Chestionar de reglare a emoţiilor în relaţiile de ataşament “CaMir”Blaise Pierre- HumbertExemple de itemi Excludere

defensivă

H. Harlow (1958): the « Love machine »

Bartels & Zeki, 2004

Iubire maternă(a vedea poza propriului copil vs copilulcunoscut)

Iubire romantică (a vedeapartenerul iubit vsprieten)

fMRI, deactivated regions

-> fiind cunoscut faptul că iubirea maternă şi iubirea romantică împărtăşesc un anumit număr de mecanisme la niveul creierului, aceasta întăreşte ipoteza că cele două ar avea un scop evolutiv comun: perpetuarea speciei, şi că ar avea şi o funcţionare similară: asigurarea legăturilor strânse între indivizi (părinţi, copii), de aşa o manieră încât aceste legături să reprezinte o sursă de experienţă plăcută şi căutată.

A. Bartels & S. Zeki (2004)

Definirea traumei

Evenimentele traumatice sau experiente- de mare intensitate

naturale: inundatii cutremure, uragane, tornade

create de om: razboiul, tortura si abuzul copilului, violul

- de mai mica severitate:- pierderea unui prieten, - a fi subiectul unei talharii, etc.

-Duratadurata scurta si intensitate mare

- a fi martorul unei crime in familie sau in afara ei

durata mare si intensitate medie- a avea parinte cu schizofrenie

Factorii de risc coreleaza cu competenta si psihopatologia si sunt direct asociati cu calitatea adaptarii

Factorii protectivi includ caracteristici individuale sau de mediu care faciliteaza cele mai bune rezultate la populatia cu risc sau expusa adversitatii.

Fenomene reziliente (Masten si Garmezy.1990)

Tipul 1 : persoanele din grupe de risc crescut care au rezultate mai bune decat cele expectate (provenite din medii dezavantajate cu istorii de viata de tip anecdotic)

Tipul 2: fenomenul de rezilienta: adaptare buna in pofida evenimentelor stresante din ultima perioada si efectele asupra comportamentului copilului cat si asupra moderatorilor care par sa reduca efectele adversitatilor (divortul parintilor)

Tipul 3 include studiul unor diferente individuale in procesul de recuperare/ revenire dupa o trauma care ameninta viata

Auto-organizare şi rezilienţă

Acces la emoţii

Tratament al informaţiei

Narativitate autobiografică

Reglare emoţională

Explorarea lumii interioare

Încredere în sine

Capacitate de a depinde de ceilalţi

Încredere în ceilalţi

top related