asigurari de raspundere civila3
Post on 29-Dec-2015
73 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
LICEUL TEHNOLOGIC “VIRGIL MADGEARU,, IAŞI
PROIECT
PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE
CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
SPECIALIZAREA: tehnician în activităţi economice
Îndrumător: Candidat:
Prof. CARMEN SĂCĂLUŞ-VĂDUVA ........................
Clasa: ...........
Asigurări de răspundere civilă
- 2013 –
1
CUPRINS
ARGUMENT.............................................................................................................- 3 -
CAPITOLUL 1 ASIGURĂRILE - CACTERISTICI GENERALE........................- 5 -
1.1. Necesitatea practicării asigurărilor..................................................................- 5 -
1.2. Conceptul de asigurare....................................................................................- 7 -
CAPITOLUL.2 ASIGURĂRI DE RĂSPUNDERE CIVILĂ.................................- 10 -
2.1.Trăsăturile principale şi importantă asigurărilor de răspundere civilă...........- 10 -
2.2. Asigurările de răspundere civilă prin efectul legii. Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.............................- 15 -
2.3. ASIGURĂRI DE RĂSPUNDERE CIVILĂ FACULTATIVE.....................- 30 -
2.3.1. Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse în accident de autovehicule cu valabilitate numai în afara teritoriului României....................- 30 -
2.3.2. Asigurare de răspundere civilă a conducătorilor auto profesioniști........- 30 -
2.3.3. Asigurare de răspundere civilă legală.....................................................- 31 -
2.3.4. Alte asigurări de răspundere civilă facultative......................................- 34 -
CAPITOLUL 3 . EFICIENȚA ASIGURĂRILOR DE RĂSPUNDERE CIVILĂ. INDICATORI DE CREȘTERE AI ACESTEIA.....................................................- 37 -
3.1. Conceptul de eficientă în domeniul activității de asigurare..........................- 37 -
3.2. Criterii și indicatori privind aprecierea eficienței activității de asigurare, în special a asigurărilor de răspundere civilă............................................................- 39 -
3.3. Căi de creștere a eficienței a activității societăților de asigurări și a asigurărilor de răspundere civilă..............................................................................................- 47 -
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE DE RĂSPUNDERE CIVILĂ SOCIETATEA DE ASIGURARE- REASIGURARE ASTRA S.A.........- 50 -
4.1. Prezentarea societății de asigurare-reasigurare ASTRA S.A........................- 50 -
4.2. Asigurarea de răspundere civilă auto, în cazul producerii riscului asigurat.. - 54 -
4.3.Lichidarea daunelor din asigurarea de răspundere civilă a autovehicolelor, cu valabilitate în afară teritoriului României (Carte verde).....................................- 58 -
CONCLUZII SI PROPUNERI................................................................................- 62 -
Bibliografia:.............................................................................................................- 65 -
2
ARGUMENT
“New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor…
Fara asigurări, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o
asemenea inalţime, riscand sa faca un plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara
asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri, pe care un
singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara asigurări, nimeni nu ar circula cu
automobilul pe strazi.
Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea peste un
pieton.” - Henry FORD
Am ales tema „Asigurari de răspundere civila” din cadrul disciplinei Asigurări
deoarece am remarcat importanta acestui subiect şi rolul central pe care îl ocupă asigurarea în
viaţa de zi cu zi.
Existenţa şi dezvoltarea societăţii omeneşti, viaţa oamenilor în general, nu sunt de
conceput fără muncă, fără producerea continuă a bunurilor materiale şi spirituale.
În acest fel între oameni şi natură are loc o relaţie, o legătură permanentă , se
constituie anumite raporturi de intercondiţionare.În realizarea acestor relaţii, omul este nevoit
să-şi adapteze activitatea la natura înconjurătoare.
3
Progresele remarcabile înregistrate de ştiinţă şi tehnică au condus în timp la uşurarea muncii,
la creşterea productiviutatii, la dezvoltarea economica socială şi la sporirea continuă a
producţiei.În anumite inprejurari dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii poate provoca accidente care
să avarieze sau să distrugă complet anumite mijloace de producţie şi bunuri de consum ori să
afecteze capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor.
Anumiţi factori sociali economici pot provoca fenomene cu efecte negative asupra
desfăşurării activităţii economice : crizele economice , şomajul, inflaţia, conjunctura
economică nefavorabilă s.a.Rezultă de aici, că unele fenomene sunt independente de voinţa
oamenilor avand caracter obiectiv iar altele sunt legate de condiţia omului avand caracter
subiectiv.
Astfel cunoaşterea împrejurărilor în care se pot produce diverse fenomene ce perturba
desfăşurarea normală a activităţii economice şi provoacă pagube permite omului să ia măsuri
pentru a evită apariţia unor astfel de fenomene, a limită acţiunea lor distructivă sau a se apăra
de efectele negative ale acesteia. Aici intervin asigurările,fără de care viaţă oamenilor ar fi
înconjurată de riscuri şi de teamă unui eşec.
Această temă cuprinde patru capitole structurate astfel: în primul capitol am abordat
caracteristici generale ale asigurărilor, în al doilea capitol am dezbătut în profunzime clasa
asigurărilor de răspundere civilă evidenţiind trăsăturile ,caracteristicile principale şi
clasificarea acestora iar în capitolul trei am discutat despre eficientă asigurărilor de
răspundere civilă.
Am încheiat acest proiect cu cel de-al patrulea capitol şi anume,studiul de caz.
4
CAPITOLUL 1 ASIGURĂRILE - CACTERISTICI GENERALE.
1.1. Necesitatea practicării asigurărilor.
Asigurările s-au născut din nevoia imperioasă de protecţie a bunurilor omului împotrivă
forţelor distructive ale naturii, în situaţiile pierderii sau reducerii capacităţii de muncă ca
urmare a accidentelor, bolilor, atingerii unei anumite limite de vârstă.
Formele de protecţie ale oamenilor împotrivă fenomenelor aleatorii, generatoare de pagube
sunt:
1.Evitarea sau prevenirea riscului constă în luarea de măsuri capabilă să facă imposibilă
producerea unui risc şi luarea unor măsuri cu caracter anticipativ, profilactic, capabile să
împiedice transformarea unor fenomene din posibilitate în realitate.
Prevenirea riscurilor se realizează prin măsuri având caracter “activ” sau “pasiv”, după
caz.Măsurile cu caracter activ reduc probabilitatea produceri fenomenelor, iar cele cu caracter
pasiv atenuează forţa de distrugere a acestora.
2.Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse.Este necesar ca în timpul sau imediat
după survenirea riscului, însă ca înainte ca acesta să fi luat sfârşit, persoanele interesate să ia
măsuri capabile să reducă la minimum efectele dezastruse ale acestuia.
Exemple :
- măsuri mediate de stingerea incendiilor şi oprirea extinderii riscurilor.
- lichidarea focarelor de infecţie sacrificarea animalelor nevindecate.
- săparea de şanţuri pentru scurgerea rapidă a apei.
5
3.Crearea de rezerve în vederea acoperirii, pe seamă resurselor proprii, a eventualelor pagube
presupune constituirea unui fond de rezervă, pe care să-l folosească pentru acoperirea
pagubelor provocate de calamităţi sau de accidente.
4.Trecerea riscului asupra altei persoane.Persoanele fizice şi juridice ameninţate de un risc
oarecare care consimte să plătească o sumă de bani unei alte persoane, iar aceasta se
angajează să suporte paguba provocată de riscul respectiv.
Aplicarea uneia sau alteia dintre posibilităţile prezentate mai sus depinde de condiţiile
concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate.
Ducerea luptei împotriva forţelor distructive ale naturii, accidentelor, a impus constituirea
unor fonduri de rezervă şi asigurare de către societăţile specializate în materie de asigurări.
Fondurile de asigurare au menirea să contribuie la refacerea bunurilor avariate, distruse, la
realizarea reproducţiei sociale.
Tipurile de fonduri de asigurare cunoaşte forme variate, fonduri băneşti de care are nevoie
societatea omenească în caz de producere a unor calamităţi naturale sau accidente. Acestea
sunt :
a) Fonduri de rezervă financiară : căpăta caracterul unor fonduri de autoprotectie sau
autoasigurare.
Aceste fonduri sunt constituite de unele gospodării ale populaţiei şi mai cu seamă de unele
unităţi economice.Constituirea unui fond de rezervă generează costuri suplimentare pentru
unitatea care a optat pentru autoprotecţie.Costul autoprotecţiei este mai ridicat decât al
asigurării propriu zise, realizate prin intermediul unei organizaţii specializate.
Autoasigurarea îşi găseşte raţiunea şi în cazul asigurării, prin intermediul unei organizaţii
specializate, a bunurilor aparţinând gopodariilor populaţiei, la care se aplică franşiză.
b) Fonduri de rezervă şi/sau de asigurare : sunt consituite centralizat în bugetul de stat şi în
bugetele locale.
Avantajul centralizării este acela că rezolvă problemă constituirii fondurilor pentru
acoperirea pagubelor cu un volum de resurse mult mai mic decât în cazul
autoasigurarii.Constituirea acestor fonduri în formă centralizată, cuprinde de regulă în sfera
sa numai o parte din bunurile supuse riscului şi anume pe cele aflate în proprietatea statului.
6
c) Fondurile de asigurare propriu zise.Este cea mai importantă formă de constituire a
fondului destinat să acopere pagubele produse de calamităţi şi de accidente.
Aceste fonduri sunt constituite de organizaţii specializate, care pot fi societăţi comerciale de
asigurare sau organizaţii de asigurare mutuale.Fondul se constituie în mod descentralizat, pe
seamă contribuţiei persoanelor fizice şi juridice asigurate, dar se utilizează centralizat pentru
acoperirea pagubelor suferite de asiguraţi. Utilizarea unuia sau altui fond de rezervă depinde
de condiţiile concrete existenţe.
1.2. Conceptul de asigurare.
Asigurarea sub aspect juridic, economic şi financiar.
Abordarea juridică este motivată datorită faptului că asigurarea trebuie să capete
formă juridică pentru a putea deveni operantă. Potrivit legii din 1995, prin contractul de
asigurare, asiguratul se obligă ca, la producerea unui anume risc, să plătească asiguratului sau
beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, denumită în continuare indemnizaţie, în
limitele şi la termenele convenite” - Lege privin asigurările şi reasigurarile în Romania”
numărul 136 din 29.XII.1995, publicată în Monitorul Oficial nr.303 din 30.XII.l995, art.9.
Contractul de asigurare prezintă anumite trăsături caracteristice, astfel :
1) este un contract consensual - se încheie valabil prin simplul consimţământ al
părţilor, forma scrisă este cerută de legiuitor din dorinţa de a proteja interesele asiguraţilor şi
pe cele ale terţilor.
2) este un contract sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă obligaţii reciproce şi
interdependente. Asiguratul se obligă : să facă declaraţii de risc exacte, în atenţia
asiguratorului, atât la încheierea contractului, cât şi la producerea sinistrului, să achite
primele de asigurare datorate. Asiguratorul se obligă să acopere riscul asiguratului, în cazul
producerii acestuia, acordând indemnizaţia cuvenită.
3) este un contract aleatoriu - la încheierea acestuia părţile nu cunosc existenţa sau
întinderea exactă a avantajelor patrimoniale ce vor rezultă din contract; deoarece obligaţiile
asumate de cele două părţi depind de un eveniment viitor şi incert.
4) este un contract cu titu oneros fiecare parte urmăreşte să obţină un folos, o
contraprestaţie în schimbul obligaţiei ce-şi asumă.
7
Asiguratul beneficiază de protecţia oferită de asigurator, care preia asupra sa riscul
asigurat, nu în mod gratuit, ci în schimbul unei plăţi = prima de asigurare sau cotizaţie, după
caz.
5) este un contract succesiv - se eşalonează în timp. Asiguratorul se angajează să
acopere un anumit risc o perioadă foarte lungă de timp, cu plată anuală sau subanuala a
primei sau o perioadă foarte scurtă, cu plată integrală a primei la încheierea contractului.
6) este un contract de adeziune - este redactat şi imprimat de asigurator, la contract
adereaza asiguratul. Asiguratorul întocmeşte poliţe de asigurare tip, în care sunt prevăzute
toate obligaţiile contractuale. Astfel, asiguraţii potenţiali nu le rămâne decât să le accepte sau
să le refuze pe loc.
Există şi excepţii, la asigurările care prezintă o importantă deosebită asiguratorul
elaborează un proiect de contract pe care îl negociază cu viitorul asigurat.
7) este un contract de bună credinţa - executarea acestuia să se facă cu bună credinţa
de către părţi.
Asiguratorul acceptă preluarea riscului asupra sa, bazându-se pe informaţiile
furnizate de asigurat, determină cuantumul despăgubirii pe care urmează să o acorde
asiguratului, fără a putea să verifice de fiecare data informaţiile puse la dispoziţia sa.
Fondul ce se constituie la dispoziţia unei organizaţii specializate în domeniul
asigurărilor, poartă denumirea de fond de asigurare, destinat să acopere pagubele provocate
de anumite fenomene.
Fondul de asigurare îmbrăca formă bănească, se formează în mod descentralizat pe
seama sumelor de bani (prime de asigurare sau cotizaţii) achitate de persoanele interesate în
înlăturarea pagubelor care ar urmă să le suporte.
Asigurarea presupune şi existenţa unei comunităţi de risc (pericole). Comunitatea
se formează spontan prin simplă participare la constituirea fondului de asigurare la dispoziţia
unei organizaţii specializate.
Împărţirea pagubei între membri comunităţii se întemeiază pe faptul că posibilitatea
riscului vizează pe fiecare membru al acesteia. Aceştia pot primi cu titlu de indemnizaţie de
asigurare, sume care pot întrece de câteva ori cuantumul contribuţiei lor la fondul respectiv.
8
Pagubă provocată de producerea riscului asigurat se împarte între membri
comunităţii de risc conform principiului mutualităţii : - fondul de asigurare se repartizează
numai acelor asiguraţi care au suferit prejudicii de pe urmă producerii riscului asigurat.
În procesele de formare şi utilizare a fondurilor de asigurare se nasc relaţii
economice între participanţii la asigurare :
1. Fluxuri băneşti sub formă primelor de asigurare, pornesc de la persoanele fizice şi juridice
asigurate către organizaţia de asigurare.
2. Fluxuri băneşti sub formă indemnizaţiilor de asigurare pornesc de la fondul de asigurare
(constituit la dispoziţia organizaţiei de asigurare) către persoanele fizice şi juridice, afectate
de producerea evenimentului asigurat.
Asigurările îndeplinesc următoarele funcţii :
a) funcţia principală a asigurărilor este aceea de repartiţie; se manifestă în procesul de
formare a fondului de asigurare, la dispoziţia organizaţiei de asigurare, în procesul de dirijare
a fondului către destinaţiile legale.Prin intermediul acestei funcţii, impoizitele datorate de
organizaţia de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat sau local, iar contribuţia cuvenită
asigurărilor sociale către bugetul asigurărilor sociale de stat.
b) funcţia de control - funcţie complementară a asigurărilor, urmăreşte modul de încasare a
primelor de asigurare şi a altor venituri ale organizaţiei specializate, efectuarea plăţilor cu
titlul de indemnizaţie de asigurare, cheltuielile organizaţiei şi altele.
Noţiunea de asigurare mai este folosită şi în legătură cu asigurările sociale.
Plasarea disponibilităţilor băneşti pe piaţă capitalurilor de împrumut se face în condiţii de
dobândă, cursuri ale hârtiilor de valoare, cursul de schimb valutar, care se modifică de la o
perioadă la altă în funcţie de ritmul creşterii economice, rată inflaţiei, gradul de ocupare a
forţei de muncă, preţurile practicate pe piarta externă, etc.. Într-o economie cu o evoluţie
marcată de fenomene conjuncturale interne şi externe, şi piaţă financiară poartă amprenta
incertitudinii, a oscilaţiilor şi variatilor controlate, suportabile ori spontane şi şocante,
destabilizatoare. Evoluţia conjuncturii în perioadă de valabilitate a contractului de asigurare
va influenţa atât mărimea nominală a sumei acumulate, cât şi mărimea reală a acesteia la data
9
încasării ei. Privită prin această prismă, asigurarea apare că un activ financiar într-o economie
de incertitudini.
CAPITOLUL.2 ASIGURĂRI DE RĂSPUNDERE CIVILĂ.
2.1.Trăsăturile principale şi importantă asigurărilor de răspundere civilă.
Asigurările de răspundere civilă, reprezintă o componenţa de mare importantă şi actualitate a
activităţii de asigurare.Prin asigurările de răspundere civilă se acoperă prejudiciul produs de
asigurat - persoană fizică sau persoană juridică - unor terţe persoane.În toate cazurile este
vorba de prejudiciile ce pot fi produse în anumite împrejurări şi pentru care o persoană fizică
sau juridică răspunde potrivit legii.
În asigurările de răspundere civilă spre deosebire de celelalte asigurări (de bunuri şi persoane)
pe lîngă asigurator şi asigurat dacă se produce riscul acoperit prin asigurare, mai intervine şi o
a treia persoană - terţul păgubit.
Rolul social al asigurărilor este acela de a permite persoanelor care au avut de suferit de pe
urmă diferitelor accidente să fie despăgubite promt şi integral de către societatea de
asigurare.În acest fel, persoanele păgubite nu mai aşteaptă până când autorul faptei va fi în
măsură să achite despăgubirea sau uneori până când acesta va fi descoperit (este vorba de
cazurile când vinovaţii în producerea unor accidente de autovehicole nu sunt identificaţi
imediat).
De regulă, prin asigurările de răspundere civilă sunt acoperite numai acele prjudicii, produse
de asigurat unor terţe persoane care sunt urmărea unui accident.Este necesar de subliniat că
prin asigurările de răspundere civilă pot fi acoperite numai pagubele produse de asigurat unor
terţe persoane în anumite condiţii, care se cer a fi îndeplinite în mod cumulativ.
În primul rând, este necesară săvârşirea de către asigurat a unei fapte ilicite.
10
În al doilea rând, trebuie să se poată dovedi existenţa unui prejudiciu, deci a unei pagube
produse de asigurat terţei persoane accidentate.
În al treilea rând se impune să existe un raport de cauzalitate între faptă ilicita a asiguratului,
care a produs accidentul şi prejudiciul adus terţei persoane păgubite.
În al patrulea rând, este necesar să se poată constată culpă (vinovăţia) asiguratului care a
săvârşit faptă ilicita ce a condus la producerea accidentului.
Dacă una din aceste condiţii nu este îndeplinită, înseamnă că nu sunt întrunite toate
elementele ce definesc răspunderea civilă, iar pagubele astfel rezultate nu pot fi acoperite prin
asigurarea de răspundere civilă.
Obiectul asigurărilor de răspundere civilă îl reprezintă tocmai prejudiciul produs unor terţe
persoane de către asigurat. Este vorba de prjudiciul care poate fi produs prin folosirea
anumitor bunuri, cum sunt: autovehicule, clădiri şi diferite alte construcţii, exercitarea unei
activităţi, etc.
În asigurările de răspundere civilă, în calitate de beneficiari pot apărea numai terţe persoane
necunoscute în momentul încheierii asigurării. Aceste persoane cu toate că de cele mai multe
ori primesc despăgubirea sau suma asigurata direct de la societatea de asigurare ele nu-au
dreptul de a acţiona în justiţie (făcând excepţie unele situaţii) decât pe asigurat. Din
contractul de asigurare încheiat în cazul asigurării de răspundere civilă nu rezultă raporturi
juridice între societatea de asigurare şi terţele persoane păgubite.
Dacă la asigurările de bunuri şi de persoane, suma asigurată se poate plăti în întregime o
singură data sau în mai multe etape, caz în care ea se diminuează de fiecare dată cu
despăgubirile şi sumele asigurate parţial achitate cu prilejul producerii unor riscuri, la
asigurările de răspundere civilă situaţia este alta: suma asigurată rămâne aceeaşi pe toată
durata asigurării. La fiecare producerea a riscului asigurat, despăgubirea de asigurare poate
atinge nivelul maxim a sumei asigurate, indiferent de numărul cazurilor asigurate care au avut
loc în perioada de valabilitate a asigurării. Pot apărea şi situaţii când asiguratorul plăteşte
despăgubiri al căror total pe întreagă durată a asigurării întrece cuantumul sumei asigurate.
Specific pentru asigurările de răspundere civilă este de asemenea, faptul că unele cazuri,
suma asigurată pe care asiguratorul o plarteste terţelor persoane păgubite nu are o limită
dinainte stabilită. Astfel, de exemplu, pentru prejudicii constând în vătămarea corporală sau
11
decesul unei persoane cuantumul sumei plătite de asigurator nu esrte limitat (asigurarea de
răspundere civilă prin efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule).
Asigurarea de răspundere civilă acoperă prejudiciile care sunt urmarea producerii
unui accident pentru care asiguratul datorează conform legilor în vigoare despăgubirea
cuvenită terţelor persoane păgubite. Dacă asiguratul însuşi este victimă accidentului (sau
acesta afectează bunurile sale), ele nua re dreptul de a încasă ceva de la asigurator în cadrul
asigurarilor de raspundere civila, ci numai in cadrul asigurarilor de persoane sau a
asigurarilor de bunuri.
Clasificarea asigurărilor de răspundere civilă :
a)După modul de reglementare din punct de vedere juridic:
- asigurări de răspundere civilă prin efectul legii ;
- asigurări de răspundere civilă facultative.
b)După obiectul lor :
- asigurări de răspundere civilă izvorâte din deţinerea şi utilizarea mijloacelor de
transport;
- asigurări de răspundere civilă legală sau generală.
Asigurarea de răspundere civilă reprezintă un domeniu mai nou în practică
asigurărilor în raport cu celelalte două ramuri (persoiane şi bunuri) având ca obiect o faptă
care legea o reprobă.
Singura asigurare obligatorie de la noi este asigurarea de răspundere civilă auto,
celelalte asigurări de persoane, bunuri ori răspundere civilă pe care legea le permite având
caracter facultativ.
1). Delimitări privind forma răspunderii civile acoperite prin asigurare.
12
În dreptul civil român există două forme de răspunderi civile : răspunderea civilă
delictuale şi răspunderea civilă contractuală ambele dominate de ideea fundamentală a
reparării unui prejudiciu cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuala, în primul caz şi
că urmare a unei obligaţii stipulate într-un contract în cel de-al doilea caz.Problemă este dacă
prin contractul de asigurare se acoperă răspunderea delictuală ori cea contractuală, având în
vedere evenimentele posibile cauzatoare de prjudicii pentru care este chemat să răspundă
asiguratul.
Condiţiile pentru manifestarea răspunderii civile şi implicit a asigurării, pot fi
prezentate altfel decât înainte :
a). existenţa unui prejudiciu cauzat altuia;
b). o faptă ilicită contractuală sau extracontractuala, aducându-se prin această o
atingere a unui drept subiectiv;
c). culpă proprie sau a celor pewntru care răspunde asiguratul;
d). existenta unui raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
2). Delimitări privind prejudiciul cuprins în asigurare.
Prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru atragerea răspunderii civile asigurabile
este existenţa unui prejudiciu cauzat altuia. În asigurări prezintă interes împărţirea
prejudiciilor în patrimoniale şi morale, în funcţie de natură intrinsecă a acestora.
Prejudiciile patrimoniale (materiale, economice, pecuniare) rezultă din atingerea
unor interese patrimoniale, putându-se preţui în bani.
Tot aici se înscrie şi lipsirea de un drept pecuniar viitor ce s-ar fi realizat în mod
neîndoielnic.
Prejudiciile morale sunt cele care rezultă din vătămarea unui interes personal
nepatrimonial, a unor valori ale individului care îi definesc personalitatea.
Prejudiciul nepatrimonial nu poate fi evaluat în bani, deoarece nu are conţinut
economic. Nu există un acord în privinţă reparării băneşti a prejudiciului nepatrimonial; unii
autori consideră inaccesibilă o asemenea reparare, iar de aici şi consecinţă includerii în
prejudiciul nepatrimonial a specificării că acesta nu poate fi reparat în bani.
13
Legea asigurărilor lasă posibilitatea incliuderii în asigurări şi a daunelor morale
pentru protecţie împotriva răspunderii pentru asemenea prejudicii, ce pot diminua patrimoniul
asigutratilor potenţiali.
În figura nr. 2.1. este prezentată clasificarea asigurărilor de răspundere civilă, după
forma de reglementare juridică, după obiectul lor şi după categoria de asiguraţi.
Fig. nr. 2.1.
14
Asigurări de răspundere civilă în România
Asigurări de răspundere civilă prin efectul legii
Asigurări de răspundere civilă facultative
Care privesc persoane juridice
Care privesc persoane
fizice
Asigurări de răspundere civilă auto
Asigurări de răspundere civilă legală
Asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă pentru pagubele produse
prin accidente auto
Care privesc
persoane fizice
Care privesc
persoane juridice
Care privesc
persoane fizice
Care privesc
persoane juridice
Asigurarea de răspundere civilă a conducătorilor auto profesionişti
Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule cu
valabilitate numai în afara
Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule cu
valabilitate numai în afara
Asigurarea de răspundere civilă pentru prejudicii ce pot fi create prin diferite accidente (altele decât auto)
Asigurarea de răspundere civilă provocată prin desfăşurarea de
activităţi de către unităţi industriale,
2.2. Asigurările de răspundere civilă prin efectul legii. Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.
Creşterea numărului de autovehicule de toate tipurile care circulă pe drumurile
publice a făcut ca asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele sau vătămările corporale
produse oprin accidente auto să capete un interes general, deoarece acestea ameninţă un
număr mare de persoane şi respectiv bunuri ale acestora.
Drept urmare, în numeroase ţări s-a intorodus asigurarea de răspundere civilă prin
efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule considerându-se că prin
implicaţiile sale deosebite o astfel de măsură nu poate fi lăsată la libera apreciere a fiecărui
deţinător de autovehicule.
În asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă pentru pagubele produse prin
accidente de autovehicule sunt cuprinse cu unele excepţii toate persoanele fizice şi juridice
deţinătoare de autovehicule supuse înmatriculării şi folosite pe drumuri publice.
Sunt cuprinse deasemenea în asigurare şi persoanele dintr-o anumită ţară posesoare
de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul unei alte ţării, dacă nu posedă documente
internaţionale de asigurare valabile şi pe teritoriul acelei ţări.
În asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă în vigoare în prezent nu sunt
cuprinse persoanele juridice deţinătoare de tranvaie şi nici persoanele fizice şi juridice care
deţin autovehicule cu o capacitate cilindrică sub 69 cm3. Nu se impune cuprinderea în
asigurare a acestora întrucât practică demonstrează că accidentele de circulaţie produse de
15
Asigurarea de răspundere civilă a conducătorilor auto profesionişti
Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule cu
valabilitate numai în afara
Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule cu
valabilitate numai în afara
Asigurarea de răspundere civilă pentru prejudicii ce pot fi create prin diferite accidente (altele decât auto)
Asigurarea de răspundere civilă provocată prin desfăşurarea de
activităţi de către unităţi industriale,
aceste autovehicule au o frecvenţă şi o intensitate mult mai reduse decât cele provocate de
alte tipuri de autovehicule.
Fiind o asigurare prin efectul legii, este menită să reparare prejudiciile produse de
persoanele fizice şi juridice unor terţe persoane, prin accidente rutiere şi avarierea sau
distrugerea bunurilor ori prin vătămare corporală sau decesul acestor persoane.Este necesar
că pentru prejudiciul cauzat de asigurat terţelor persoane să existe o răspundere civilă
delictuală în conformitate cu prevederile legale.
Spre deosebire de asigurările de persoane şi de bunuri la care intervin asiguratorul
şi asiguratul (beneficiarul) la asigurările de răspundere civilă auto intervine în plus şi terţa
persoană păgubita (care este în toate cazurile beneficiarul asigurării, necunoscut în momentul
încheierii asigurării). Deşi în aproape toate cazurile terţele persoane primesc despăgubirea
direct de la asigurator, ele nu-şi pot valorifică drepturile în justiţie (cu unele excepţii) decât
faţă de asigurat; Această înseamnă că asigurările de răspundere civilă nu stabilesc raporturi
juridice directe între asigurator şi terţele persoane care au suferit daune, accidente corporale,
ci numai prin mijlocirea asiguratului. În asigurarea de răspundere civilă auto, asiguratul nu
are dreptul să cheme în garanţie societatea de asigurare în eventualul sau proces cu terţa
persoană păgubita.
Obiectul asigurării de răspundere civilă este constituit de prejudiciul provocat
terţelor persoane de către asigurat ceea ce poate afecta situaţia financiară a acestuia.
Asiguratorul nu-şi asumă răspunderea decât pentru prejudiciile care constituie
obiectul relaţiilor de asigurare. Răspunderea preluată de asigurator în cazurile cuprinse în
asigurare este limitată, în mod obişnuit la anumite sume asigurate.
Asigurările de răspundere civilă auto compensează de regulă numai prejudiciile care
sunt consecinţa unor accidente.Cuprinderea în asigurarea de răspundere civilă auto a
prejudiciului, reclamă ca acesta să aibă un conţinut, să fie cert, actual şi personal, adică
repararea prejudiciului să fie solicitată numai de către persoana păgubita şi de asemenea să
fie direct.
În asigurările de răspundere civilă auto, culpa asiguratului reprezintă o condiţie de
bază care trebuie îndeplinită pentru a se acordă despăgubirea de către societatea de asigurări.
Între prejudiciul cauzat terţelor persoane şi culpa asiguratului trebuie să existe
întotdeauna un raport nemijlocit de cauzalitate. Astfel prin aceste asigurări se compensează
16
prejudiciul creat, ceea ce înseamnă că volumul despaguibirii se stabileşte pe baza valorii
pagubei şi nu în funcţie de gravitatea culpei. Compensarea pagubei se face în natură prin
restituirea bunului distrus sau prin restabilirea situaţiei care a existat anterior, ori prin plată de
despăgubiri băneşti atât pentru valoarea bunului distrus, cât şi pentru serviciul de care a fost
lipsită terţa persoană prin imposibilitatea funcţionării sau folosirii persoanelor şi bunuirilor
prejudiciate.
În asigurarea de persoane şi bunuri suma se poate plăti de către societatea de
asigurări deodată sau în întregime în mai multe situaţii cu prilejul survenirii diferitelor riscuri
pe toată durata de valabilitate a asigurării, societatea de asigurări răspunzând neîntrerupt la
producerea fiecărui caz asigurat până la nivelul maxim al sumei asigurate fără a se ţine cont
de numărul cazurilor asigurate survenite pe toată durata de valabilitate a asigurării.
Societatea de asigurări poate fi în situaţia de a plătii repetat despăgubiri sau sume
asigurate al căror cuantum total, pe tot timpul asigurării, să depăşească nivelul sumei
asigurate.
Există unele situaţii când suma asigurată pe care o plăteşte societatea de asigurări
terţelor persoane ale căror bunuri au fost avariate ori distruse sau care au suferit accidente
corporale,etc, nu are o limită dinainte stabilită.
Asigurările de răspundere civilă auto se compensează daunele produse printr-un
accident faţă de care asiguratul datorează despăgubirea ce se cuvine terţelor persoane.
Despăgubirea datorată are ca bază juridică răspunderea asiguratului ca posesor al
diferitelor autovehicule care folosite pot produce accidente.În situaţia în care asiguratul sau
bunurile sale ar fi victimă unui accident el poate obţine sumă asigurată sau despăgubirea
cuvenită numai de la asigurarea de persoane şi bunuri şi nu în cadrul asigurării de răspundere
civilă auto. Unităţile economice şi instituţiile debitoare care au fost ţinute să compenseze
diferite daune faţă de terţi îşi pot recupera - pe calea acţiunii de regres paguba astfel suferită
în patrimoniul de la persoanele fizice vinovate de producerea prejudiciului. Această acţiune
se poate îndrepta şi împotriva posesorilor sau păzitorilor lucrurilor sau animalelor care prin
acţiunea lor au adus prejudicii terţelor persoane, însă aceasta numai dacă se constată
vinovăţia.
Prin aceste asigurări victimele păgubite primesc despăgubirea sau suma asigurată
respectivă de la societatea de asigurări, iar asiguratul , plătind prima de asigurare nu mai este
urmărit în justiţie de terţa persoană păgubita pentru despăgubirile sau sumele asigurate.
17
O altă particularitate a asigurărilor de răspundere civilă auto este accea că
răspunderea societăţii de asigurări ia naştere numai pentru pagubele cauzate bunurilor
aparţinând terţelor persoane. Nu sunt cuprinse în aceste asigurări prejudiiciile produse
bunurilor care aparţin asiguratului.
Riscul se realizează prin pretenţiile ridicate de victimă faţă de asigurat, care prin
conduită sa a cauzat un prejudiciu.
De mare importantă sunt împrejurările în care s-a produs accidentul, în ce măsură
este vinovat asiguratul de producerea accidentului, deoarece în funcţie de acestea se stabilesc
obligaţiile asiguratului faţă de persoane accidentată sau păgubita şi pe această bază se
determină şi se plăteşte de către organele societăţii de asigurări cuantumul despăgubirii.
Pretenţiile formulate de către terţele persoane trebuie susţinute cu documente
doveditoare necesare evaluării daunelor.
După plata despăgubirilor, societatea de asigurări se subroga în drepturile
asiguratului contra persoanelor vinovate de producerea daunelor; această subrogare se face în
limita sumelor plătite ca despăgubiri sau sume asigurate.
Subrogarea poate avea loc numai în cazurile în care accidentele s-au produs din
culpă unei terţe persoane.
Societatea de asigurări compensează nu numai daunele ci şi cheltuielile de judecată
pe care asiguratul le-a făcut în procesul civil.
Aceste asigurări au importantă deosebită, economică şi socială prin faptul că
victimele accidentelor primesc cu promtitudune şi în întregime despăgubiri şi sume asigurate
de la societatea de asigurări ceea ce permite repararea prejudiciilor şi, deci, reluarea şi
continuarea normală a activităţii econiomico - sociale scutind pe asiguraţi de plată diferitelor
sume de bani.
Acestor asigurări li se acordă o importantă deosebită atât pe plan naţional cât şi pe
plan internaţional datorită creşterii considerabile a numărului de autovehicole fapt ce
determină o creştere a numărului de persoane care devin victimele unor asemenea accidente,
precum şi sporirea valorii totale a bunurilor avariate sau distruse prin astfel de accidente.
Creşterea importanţei economico - sociale acestor asigurări este determinată şi de
intensificarea transporturilor de bunuri şi de persoane pe căile rutiere, feroviare, navale şi
maritime.
18
Asigurarea de răspundere civilă auto prin efectul legii a fost reglementată în ţara
noastră în formă actuală prin legea nr. 136/1995.
În această asigurare sunt cuprinşi toţi deţinătorii (persoane fizice şi juridice) de
autovehicule înmatriculate şi folosite în ţara noastră pentru pagube produse prin accidente de
autovehicule pe teritoriul României.
Persoanele care intră pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în strainatare se
consideră asigurate dacă îndeplinesc una din uramtoarele condiţii :
a). posedă documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul României;
b). numărul de înmatriculare atesta existenţa asigurării potrivit convenţiei bilaterale încheiate
între Biroul asigurărilor de autovehicule din România şi Biroul asigurărilor de autovehicule
din ţara de origine.
Excepţiile de la aceste prevederi fac persoanele fizice şi juridice pe timpul utilizării
autovehiculelor pentru cursele de întreceri, raliuri sau antrenamente, care se pot asigura
facultativ pentru astfel de riscuri.
Autovehiculele cu o capacitate cilindrică a motorului de 69 cm cubi inclusiv, aparţinând
persoanelor fizice şi juridice, nu sunt cuprinse în această asigurare.
Sumele asigurate pentru avarierea sau distrugerea de bunuri în unul şi acelaşi accident,
despăgubirea este de la 100.000 de lei până la 40.000.000 de lei inclusiv.
Primele de asigurare se stabilesc diferenţiat în funcţie de : felul autovehiculului şi locul
înmatriculării, respectiv în România sau în străinătate.
Acestea se plătesc de la data înmatriculării autovehiculului sau la data eliberării autorizaţiei
provizorii de circulaţie, societăţilor de asigurare, în perioada 1 ian. - 31 dec.
Asiguraţii plătesc primele de asigurare până la sfârşitul lunii martie al fiecărui an, pentru
anul în curs.
Dacă plata primelor anuale de asigurare se face până la data de 1 ianuarie anticipat,
asiguratul beneficiază de o reducere de 1o%.
19
În caz de neachitare la timp a primelor de asigurare prevăzute în tarif, deţinătorul
autovehiculului este neasigurat.
Pentru autovehiculele care se înmatriculează temporar (cele care urmează să fie scoase
definitiv din ţara), primele de asigurare se calculează lunar şi reprezintă 1/1o din prima de
asigurare anuală prevăzută în tarif.
Persoanele străine care intră pe teritoriul românesc, cu autovehicule înmatriculate în
străinătate, dar neasigurate sau ale căror asigurări expiră în timpul cât se află pe teritoriul
Romaniei, platesc primele de asigurare aferenta perioadei cat autovehiculul neasigurat se afla
in Romania, anticipat si integral in felul urmator :
a). la intrarea autovehiculului pe teritoriul Romaniei la punctele de trecere a
frontierei ;
b). cel mai tarziu in ultima zi de valabilitate a documentelor de asigurare, la unitatiile
teritoriale ale societatii de asigurari autorizate.
Persoanele care folosesc pe teritoriul Romaniei autovehicule inmatriculate in
strainatate si nu sunt asigurate in strainatate sau ale caror asigurari exprira in timpul aflarii pe
teritoriul Romaniei datoreaza primele de asigurare, corespunzator perioadei de la intrarea
respectiv expirarea valabilitatii asigurarii, pana la iesirea autovehiculului din tara.
Persoanele neasigurate care nu pot face la control, dovada asigurarii ori a platii
acestea sunt indrumate sa achite sumele datorate.
Limitele de despăgubire RCA 2011-2012
Art. 24. — (1) Asiguratorii RCA au obligația de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi
mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor.
(2) Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:
a) pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul
persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul
2011, la un nivel de 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la
data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente
produse începând cu anul 2012, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un
nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data
20
producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României;
b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial
produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de
despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul 2011, la un nivel de 3.500.000
euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului,
comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse începând cu anul 2012,
limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de 5.000.000 euro,
echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului,
comunicat de Banca Națională a României.
Art. 25. —În cazul în care în unul și același eveniment au fost prejudiciate mai multe
persoane și valoarea totala a prejudiciilor depășește limitele de despăgubire specificate în
polița RCA, despăgubirea va fi stabilita în funcție de cota-parte din valoarea prejudiciului ce
revine fiecărei persoane îndreptățite la despăgubire pentru prejudiciile suferite în același
accident.
Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor Nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a
Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin
accidente de vehicule a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858, din 6
decembrie 2011.
III. Persoanele fizice, cetățeni ai Republicii Moldova vor plăți primele de asigurare
potrivit acordurilor bilaterale inceheiate în acest scop.
Răspunderea societății de asigurări începe :
a). după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit societății de asigurări
primele de asigurare în numerar, respectiv s-a prezentat ordinul de plată vizat de bancă la care
asiguratul are deschis contul disponibil și s-a eliberat documentul care atesta încheierea
asigurării.
b). din momentul plătii primelor de asigurare în numerar respectiv al prezentării
ordinului de plată vizat la bancă la care asiguratul are deschis contul disponibil și eliberării
documentrului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a asigurării
înscrise în document, pentru asigurații care au îndeplinit obligațiile de plată a primei de
asigurare, sau pentru asigurații care au plătit la sacadenta prima de asigurare aferentă
perioadei respective.
21
c). din momentul plătii primelor de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în
vigoare a asigurării înscrise în document și de data eliberării autorizației provizorii de
circulație sau a înmatriculării autovehiculului pentru asigurații care-și îndeplinesc obligațiile
de plată a primelor de asigurare.
Răspunderea societății de asigurări incerteaza la orele 24 ale ultimei zile de
valabilitate înscrise în tichetul de asigurare pentru care s-a plătit prima de asigurare datorată
sau în momentul radierii autovehiculului.
În cazul în care o persoană cuprinsă în asigurarea de răspundere civilă prin efectul
legii este vinovată de producerea unui accident în urmă căreia este avariat autoturismul sau
că nu va primii despăgubirea; în această situație ea va fi despăgubita numai dacă avea
încheiată o asigurare facultativa de avarii (autocasco).
Deasemenea nu se acordă despăgubiri dacă accidentul s-a produs într-un caz de
forță majoră precum și în cazul când autorul accidentului a rămas neidentificat.Societatea de
asigurări acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund în baza legii, față
de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule precum și pentru cheltuieli făcute
de asigurați în acțiunea civilă.
În unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor răspunderea de
producerea pagubelor societatea de asigurări acordă despăgubiri inclusiv pentru cheltuielile
făcute de asigurați în procesul civil.
Societățile de asigurări acordă despăgubiri indifferent de locul în care a fost produs
accidentul de autovehicul, atât în timpul deplasării cât și în timpul staționării autovehiculului
asigurat.
Societățile de asigurări nu acordă despăgubiri pentru cazurile în care deținătorul sau
conducătorul autovehiculului asigurat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs
dintr-un caz de forță majoră (împrejurare externă, imprevizibilă, extraordinară și invincibilă,
fără relație cu lucrul care a provocat accidentul sau cu însușirile sale naturale) din culpă
exclusivă a persoanei păgubite.
În cazul în care s-a realizat convenția și despăgubirile se stabilesc prin hotărâre
judecătorească, societatea de asigurări va acordă despăgubiri fără a mai fi necesară
incuvuntarea asiguratului, în față hotărârii judecătorești rămase definitive și investită cu
formulă executorie.
22
La stabilirea despăgubirii sau distrugerii bunurilor se iau că bază de calcul
pretențiile formulate de persoanele păgubite avându-se în vedere prevederile legale,
acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fără a depăși valoarea acestora din
momentul producerii accidentului și nici limită maximă a despăgubirilor legate de asigurare.
Despăgubirile pentru autovehicule nu pot depăși cuantumul pagubei și nici valoarea
autovehiculului la data producerii accidentului.Cuantumul pagubei la autovehicule este egal
cu costul reparațiilor părților componente sau pieselor avariate ori cu costul de înlocuire al
acestora inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare
aferentă reparațiilor și înlocuirilor, necesare ca urmare a pagubelor produse prin accident de
autovehiculul respectiv din care se scoate valoarea eventualelor deșeuri stabilită la prețurile
practicate de unitățile de achiziție.
Despăgubirile pentru animale se stabilesc pe bază valorii pe piață locală a
animalului respectiv la data producerii riscului asigurat.
În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor care aparțin persoanelor străine, la
stabilirea despăgubirii pe bază convenției dintre asigurați persoane străine păgubite (cetățeni
străini sau români rezidenți în străinătate) și societatea de asigurări, se au în vedere
următoarele în cazul autovehiculelor înmatriculate în străinătate despăgubirile acordate de
societatea de asigurări nu pot depăși diferență dintre valoarea acestora din momentul
producerii accidentului și valoarea rămasă.
Dacă reparația se efectuează în străinătate, despăgubirile urmând să le plătească în
valută, costul reparației este cel prevăzut în documentația de reparație, avându-se în vedere
avariile constatate, precum și eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării
reparației, dacă producerea acestora se justifică prin dimamica accidentului.
În cazul autovehiculelor înmatriculate în străinătate și avariate care nu se pot
deplasa prin forță proprie, se plătesc despăgubiri pentru : 75% din cheltuielile de transport al
persoanelor străine care au efectuat voiajul cu autovehiculul avariat, fără a se putea depăși
75% din tariful prevăzut pentru trnsportul cu avionul clasă aeconomic”, transportul ��autovehiculului respectiv inclusiv al remorcii tractate de acesta de la locul accidentului până
la cel mult, atelierul de reparații din țara de domiciliu, cu excepția cazurilor de daună totală.
Calcularea în valută a cuantumului despăgubirilor se face la cursul de schimb
valutar în vigoare la B.N.R. la data producerii accidentului.
23
În cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se iau că bază de calcul
pretențiile formulate de persoane afectate avându-se în vedere următoarele: în caz de
vătămare corporală se ține seama de : diferența dintre veniturile salariale nete ale persoanei
vătămate și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul
își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat,
pe perioada spitalizării și a concediului medical, venitul mediu lunar net realizat din alte
activități desfășurate de persoane vătămată, anterior vătămării, dovedite cu documente de
evidența fiscală, pe ultimile trei luni - iar în lipsă acestora pe lunile efectiv lucrate - înainte de
accident, în cazul persoanelor care nu au calitatea de asigurați, salariul lunar minim brut pe
țară, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de
studii sau de calificare.
În caz de vătămare corporală sau deces al unei persoane ori de avariere sau
distrugere de bunuri se acordă despăgubiri dacă autovehiculul a produs accidentul este
identificat și asigurat chiar dacă autorul accidentului a rămas neidentificat.
Societatea de asigurări recuperează sumele plătite drept despăgubiri și sume
asigurate de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri :
accidentul a fost produs cu intenție, accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte
incriminante de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice că infracțiuni
săvârșite cu intenție, indiferent dacă acestea s-au produs pe astfel de drumuri, sau în timpul
comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție.
Despăgubirile și sume asumate nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului.
Stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule.
1. Pentru a se stabili valoarea autovehiculelor la data producerii evenimentului
asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorică.
Uzura valorică se calculează prin aplicarea coeficientului de uzură asupra valorii de
nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.
Coeficientul de uzură în funcție de gradul de intrbuintare (parcurs) a autovehiculului
exprimat în km., precum și de vechimea în exploatare, exprimată în unități de timp (ani),
diferențiată pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor nr.1 și 2 cuprinzând coeficienții de
uzură, anexate.
Pentru a stabili coeficientul de uzură a unui autovehicul sunt necesare :
24
a) data introducerii în exploatare de nou a autovehiculului respectiv, menționată în
documentele de identificare a acestuia sau în lipsă anul de fabricație de pe placă de origine a
autovehiculului.
b) parcursul în kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii
lui în exploatare de nou și până la data producerii evenimentului asigurat.
2. Pentru autovehiculele la care se cunosc datele menționate la punctul 1, pentru a
stabili coeficientul de uzură a autovehiculului avariat, se caută în tabelul coeficienților de
uzură linia corespunzătoare vechimii în exploatare și corespunzătoare stării de întreținere
medie, la intersecția cărora se va găsi coeficientul de uzură respectiv
În cazul în care există diferențe între parecursul real și cel rezultat utilizând media
anuală coeficientul corespunzător stării de întreținere medie se va corecta cu 0,6% pentru
fiecare 1000 km fără a se putea depăși coeficienții corespunzători stărilor de întreținere bune
sau satisfăcătoare.
3. Pentru autovehiculele la care nu se cunoaște parcursul (km) realizat până la data
producerii evenimentului asigurat sau nu este în concordanță cu starea tehnică a
autovehiculului respectiv, coeficientul de uzură a autovehiculului avariat se stabilește în
funcție de vechimea în exploatare și de starea de întreținere a acestuia, prevăzute în tabelele
nr.1 și 2 cuprinzînd coeficienții de uzură, anexate.
Clasificarea stării de întreținere a unui autovehicul :
- bună;
- medie;
-satisfăcătoare.
a) stare de întreținere bună;
Autovehiculul prezintă integritatea elementelor caroseriei, barelor de protecție și
capacelor de roți, vopseaua intactă, fără exfolieri sau urme aparente de rugină a tablei,
tapițeria fără pete urme de uzură prematură sau rupturi,cauciucuri uzate unifor, fără să
prezinte uzuri accentuate pe flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al direcției,
motorul fără scurgeri de ulei pe părțile laterale sau pe capotajele inferioare ale spațiului
afectat ac.
25
b) stare de întreținere medie;
Autovehiculul prezintă : deformări ale caroseriei, ale barelor de protecție sau ale
capacelor de roți până la 10 dm 2, însumat pe întreaga suprafață exterioară de degradări ale
vopselei în ceea ce privește luciul, cu urme de rugină aparentă pe o suprafață totală până la 10
dm 2, cu exfolieri pe suprafața totală până la 0,5 cm 2 sau orice alte zgârieturi, pete pe
tapițeria scaunelor.
c) stare de întreținere satisfăcătoare.
Autovehiculul prezintă : deformări ale caroseriei, ale barelor de protecție și ale
capacelor de roți mai mari de 10 dm 2, însumat pe intraga suprafața exterioară, degradări ale
vopselei, pierderea totală a luciului, cu exfolieri pe o suprafață totală mai mare de 0,5 cm 2 cu
urme pronunțate de rugină apărută și zgârieturi,tapițeria deteriorată și murdară, cauciucurile
uzate neuniform cu accentuări pe unul dintre flancuri, că urmare a unui reglaj
necorespunzător al direcției, motorul cu urme de ulei pe părțile superioare și laterale, ca
urmare a scurgerilor la capacul distribuției al chiuloasei sau pe lîngă garniiturile de etanșare,
joc mare la volanul direcției.
4.Pentru autovehiculele care aveau executate înainte de data producerii
evenimentului asigurat reparații curente, inclusiv înlocuirii ale părților componente sau ale
pieselor originale, pentru menținerea stării tehnice corespunzătoare ale autovehiculului,
stabilirea coeficientului de uzură se face pe baza relației în : Ur = U x K,
în care :
Ur = coeficientul de uzură recalculat al autovehiculului;
U = coeficientul de uzură rezultat din tabelele coeficienților de uzură, în bază
datelor menționate mai sus:
în care :K = coeficientul de corecție a uzurii ;
A = valoarea de nou a autovehiculului avariat;
a = costul total al reparațiilor curente; inclusiv al înlocuirilor de părți componente
sau de piese originale, executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, pentru
26
menținerea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului, în baza documentațiilor privind
costul efectiv al acestora
Nu se pot lua în calcul coeficienții de uzură inferiori coeficienților minimali sau
superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat și starea de
întrebuințare a autovehiculului avariat prevăzuți în tabelele 1 și 2 cuprinzând coeficienții de
uzură.Tabelul nr.2., cuprinzînd coeficienții de uzură pentru autovehiculele a căror masă totală
maxim a autorizată nu depășește 3,5 tone și pentru cele al căror număr de locuri pe scaune nu
este mai mare de 9.
Ani Coeficientul de uzura (%)
stare de intr. buna stare de intr.medie stare de intr.satisfacatoare
1
2
3
4
5
6
7
8
0
7
15
18
23
26
30
34
37
41
45
48
51
53
56
7
15
23
28
33
37
42
45
48
52
55
58
62
65
67
10
20
30
35
40
45
50
53
56
59
62
65
69
72
75
27
9.
10
peste
10
58
60
61
62
63
63
70
72
73
74
75
75
78
80
82
84
85
85
Nota: Coeficientii de uzura din tabel, corespunzatori anilor de vechime sunt stabiliti
diferentiat pe acesti ani, pentru jumatate de an si pentru un an intreg de vechime.
Tabelul Nr.3 cuprinzind coeficienti de uzura pentru autovehicule a caror masa totala
maxima autorizata depaseste 3,5 tone si pentru cele al caror numar de locuri pe scaune este
mai mare de 9.
Ani Coeficientul de uzura (%)
stare de intret.buna stare de intr.medie stare de
intr.satisfacatoare
1
2
3
4
0
8
13
18
18
23
33
7
15
20
25
30
35
40
10
20
27
34
39
44
48
28
5
6
7
8
9
10
11
12
peste
12
37
41
44
47
50
53
55
58
60
63
65
66
67
68
69
70
71
71
45
49
52
55
58
60
64
66
68
70
71
73
74
75
76
77
78
78
52
56
60
63
65
68
70
72
74
76
77
79
80
82
83
84
85
85
Notă :Coeficientii de uzură din tabel, corespunzător anilor de vechime, sunt stabiliți
diferențiat pe acești ani, pentru jumătate de an și pentru un an întreg de vechime.
29
2.3. ASIGURĂRI DE RĂSPUNDERE CIVILĂ FACULTATIVE
2.3.1. Asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse în accident de autovehicule cu valabilitate numai în afara teritoriului României.
Este o formă de asigurare facultativă pentru pagube din accidente rutiere numai în
afara teritoriului țării noastre. Poate fi contractată de către persoane fizice și persoane juridice
pentru autovehicule înmatriculate în România, care merg în străinătate.
Persoanele care încheie această asigurare sunt practic exonerate de consecințele
financiare care ar putea fi determinate de prejudiciile provocate unor terțe persoane ca urmare
a eventualelor accidente de autovehicule ce s-ar putea reduce pe teritoriul altor țări.
Primele de asigurare sunt diferențiate pe grupe de țări pe feluri de autovehicule pe
asigurați persoane fizice sau persoane juridice.
Societatea de asigurări acordă despăgubiri persoanelor prejuidiciate potrivit
legislației de răspundere civilă din țara în care a avut loc accidentul.
Pagubele se constată se evaluează, iar despăgubirile se stabilesc și se plătesc potrivit
procedurii prevăzute cu convențiile interbirouri a ”Carte verde”.
2.3.2. Asigurare de răspundere civilă a conducătorilor auto profesioniști.
Această asigurare reprezintă o formă de asigurare facultativă prin contractarea
căreia conducătorii auto profesioniști acoperă prejudiciile provocate prin accidente cu
autovehiculele diferitelor persoane juridice, pe care ei le conduc.
Asigurarea se poate încheia pe 6 luni sau pe un an.Nivelul primelor de asigurare
este diferențiat pe categorii de autovehicule.
30
Contractând asigurarea, conducătorii auto profesioniști nu mai sunt trimiși să
restituie din salariul lor despăgubirile pe care societatea de asigurări le-a plătit terților
păgubiți, în cadrul unităților deținătoare autovehiculelor pentru compensarea prejudiciilor
provocate de ei în accidente de care sunt vinovați.
2.3.3. Asigurare de răspundere civilă legală.
Este o formă de asigurare facultativă care poate fi contractată cu asiguratorul de
către diferite organizați, primării, unități economice și instituții de stat de importantă locală,
organizații de masă, obștești, culturale, sportive, unități de cooperații de consum și de credit
și ale celei meșteșugărești, cooperative de credit, persoane juridice și fizice particulare care
au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, pentru sumele pe care persoanele de mai sus
sunt obligate să le plătească drept despăgubiri și cheltuieli de judecată ce ar putea rezulta prin
prejudiciile de care ele răspund în afara celor ce ar putea fi produse prin folosirea
autovehiculelor, potrivit prevederilor legii.
Asiguratorul încheie această asigurare pentru cazul în care este obligat să plătească
dezdaunari față de terțe persoane păgubite datorită vătămării corporale sau decesului,
avarierii sau distrugerii unor bunuri precum și pentru cheltuielile efectuate de asigurat în
procesul civil.
Aceasta asigurare cuprinde și răspunderea prepușilor asiguratului și a persoanelor
pe care asiguratul raspunde potrivit prevederilor legii, mai cuprinde și răspunderea civilă a
membrilor de familie care se află în întreținerea asiguratului, ceea ce înseamnă că se acordă
despăgubiri și pentru pagubele ce se produc din culpă acestor acestor persoane.
Asigurarea de răspundere civilă legală se contractează pentru diferite activități
economice desfășurate în întreprinderi industriale, de construcții, de prestări de servicii, etc.
precum și pentru activități culturale, deținere de clădiri etc.
În aceste asigurări se cuprind numai pagubele care se produc pe teritoriul României.
Societatea de asigurări nu răspunde dacă accidentul s-a produs dintr-o cauza de
forță majoră și nu acordă despăgubiri pentru pagubele indirecte, daunele produse prin
întreruperea utilizării bunurilor întreruperea procesului de producție etc., daune produse
pentru desfășurarea operațiunilor militare în timp de război.
31
În asigurarea de răspundere civilă legală nu se poate efectua operația de evaluare în
vederea încheierii asigurării.Suma asigurată pentru unul și același accident se stabilește
pentru fiecare persoană accidentată și o sumă maximă pentru pagube produse tuturor
bunurilor avariate sau distruse, indiferent de numărul accidentelor produse pe toată perioada
asigurării.
Această asigurare se poate încheia pe o perioadă de timp de până la un an.În
vederea contractării asigurării, asiguratul semnează declarația de asigurare.După plată
primelor de asigurare organele societății de asigurări semnează și emit contractul de
asigurare.
Răspunderea societății de asigurări începe la ora 0 a primei zile pravazute în
contract și încetează la orele 24 a ultimei zile a perioadei pentru care s-a contractat
asigurarea.Primele de asigurare de bază sunt anuale și diferențiate în funcție de categoria de
asigurați, profitul unității, felul și mărirea activității lor.
În unele cazuri primele de asigurare sunt fixe, iar altele sunt variabile în funcție de
anumiți indicatori.Primele de asigurare se plătesc integral, anticipat, în numerar sau prin
virament.
Despăgubirile se plătesc și stabilesc pe baza înțelegerii dintre asigurat și persoanele
prejudiciate, cu acordul societății de asigurări.Dacă nu există astfel de înțelegeri, cuantumul
despăgubirii se stabilește prin hotărâre judecătorească sau a unei comiși de judecată potrivit
procedurii legale.
Despăgubirile se plătesc persoanelor păgubite și în cazurile în care acestea au
încheiate asigurări facultative de persoane de la care primesc sumele asigurate respective.
Atât agenții economici implicați în tranzacții comerciale cât și alte organizații sunt
expuse la daune în domeniul răspunderii civile legale.Aceste daune se referă la sumele pe
care organizația sau persoana respectivă trebuie să le plătească pentru nerespectarea unor
reglementări legale sau ca urmare a sentinței judecătorești într-un proces în care au fost
implicate. Răspunderea legală constituie deci temeiul de bază căruia o persoană poate acționa
în instanță o altă persoană sau organizație, care sepronunta a fi vinovată de producerea unor
pagube prin nerespectarea legislației în vigoare.
Conceptul de răspundere civilă legală este important și pentru cei care lucrează în
domeniul asigurărilor de răspundere civilă.Majoritatea polițelor de asigurare prevăd ca
32
societatatea de asigurări este obligată să despăgubească în numele asiguratorului numai dacă
acesta este răspunzător legal de a plăți daune unei terțe părți reclamante.
Sarcina principală a asiguratorului, este aceea de a determină dacă asiguratul se află
în situația de a plăți daune unei terțe părți în temeiul răspunderii civile.Pentru a înțelege
conceptul de asigurare de raspundere civila legala, prezentam in figura 2.3.3. structura de
baza a acestuia.
Fig.2.3.3. Structura conceptului de raspundere civila.
I.Răspunderea civilă pentru prejudicii.
Un prejudiciu este o pagubă sau daună care se poate produce prin încălcarea sau stabilirea unui drept
protejat legal.
Elementele caracteristice ale unui prejudiciu sunt următoarele :
- Un drept protejat prin lege;
- O încălcare sau știrbire a acestui drept;
- Daune rezultate prin acțiunea de încălcare sau știrbire a dretului respectiv.
Numeroase prejuidicii recunoscute de lege se pot clasifica în trei mari categorii :
1). Neglijență - prejudiciu neintenționat care se produce atunci când o persoană nu își exercita întreaga
responsabilitate impusă de realizarea unei activități, pentru a preveni vătămarea altei persoane sau
entități legale.
33
Conceptul de asigurare de raspundere civila
Prejudicii Neglijenta Prejudici
intentionate Prejudicii in sensul
strict al raspunderii civile
Contracte Incalcarea
clauzelor contractuale
Acord de despagubire
Legi Legea asigurarii
fortei de munca Alte cai care
definesc obligatii legale si standarde de existenta
2). Prejudicii intenționate - în contrast cu neglijență, care este un prejudiciu neintenționat, există multe
cazuri în care prejudiciile sunt clasificate drept prejudici intenționate.Aceste denumiri rezultă din
faptul că aceste prejudicii implică un act de rea credința sau o misiune cu intenția de a produce daune.
3). Prejudicii în sensul strict al răspunderii legale - situațiile în care inculpatul nu a acționat neglijent și
nici intenționat, dar cu toate acestea prin acțiunea sa a produs daune.
II. Răspunderea civilă contractuală.
Pe lângă prejudicii, constituie o altă bază pentru impunerea răspunderii legale.
1). Încălcarea clauzelor contractuale.Prin contract, în general se înțelege un act legal încheiat între
două sau mai multe părți prin care se stabilesc o serie de obligații ale fiecărui participant la
contract.Dacă una din părțile contractante nu a îndeplinit ceea ce s-a angajat să facă, aceasta
reprezintă o încălcare a clauzelor contractuale. Partea care are de suferit de pe urmă acestui lucru poate
acționa în justiție partea care a încălcat clauzele contractuale cerând despăgubiri.
2). Acord de despăgubire. În managementul riscului se iau în considerare și alte contracte care conțin
acorduri de despăgubire.Aceste acorduri se referă în general la expunerile, la pierderile aferente
răspunderii legale.În cazul includerii acestor clauze de despăgubiri, una din părțile contractante (A) se
obligă să plătească celeilalte părți contractante (B) daunele aduse bunurilor care fac obiectul
contractului.
III. Răspundere civilă stabilită prin lege.
Legile constituie o a treia bază pentru impunerea răspunderii civile, modifică în mod fregvent
responsabilitățile unei persoane față de altă persoană.Responsabilitățile impuse de o lege pot fi folosite
ca probe într-un proces de prejudiciu, vis-a -vis de responsabilitatea ce-i revine acuzatului.
Legea asigurării forței de muncă. Un exemplu concludent îl oferă S.U.A. în care prevede un sistem de
compensare a muncitorilor, care se materializează printr-o serie de legi similare în fiecare dintre statele
federative.
O lege tipică de asigurare a forței de muncă cere că fiecare patron sau companie să prevadă o serie de
indemnizații pentru prejudiciile suferite în timpul lucrului sau pentru bolile cu caracter profesional.
2.3.4. Alte asigurări de răspundere civilă facultative
Expunerile la pierderi având la bază răspunderea civilă se pot grupa în multe
categorii, în funcție de scopul urmărit : 34
a) Răspundere civilă pentru prejudiciile din exploatarea clădirilor și terenurilor.
Această categorie cuprinde acele situații în care o organizație poate fi făcută
răspunzătoare pentru vătămări corporale sau distrugeri de bunuri cauzate de :
- un accident produs pe terenul sau în clădirile care sunt în proprietatea organizației
sau care au fost închiriate de către aceasta.
- un accident produs în afară proprietăților menționate mai sus, dar care este
rezultatul uneia din activitățile organizației.
Această răspundere poate fi și rezultatul unui contract cu organizația care deține
terenul și clădirile.
b) Răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate de produse sau de lucrări de
reparații.
- Răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate de produse. Reprezintă legală a
producătorului, distribuitorului sau vânzătorului de produse finite.
Intervine atunci când producătorul, distribuitorul sau comerciantul nu respectă
cerințele și exigențele calitative legale de fabricație, distribuție sau vânzare a unor produse.
- Răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate cu lucrările de reparații. Constituie o
responsabilitate legală a unui antreprenor, reparator sau a unei alte unități vis-a-vis de
vătămările fizice sau de pagubele produse ca rezultat al lucrării de reparație al unui
echipament, mașini etc.
c) Răspundere civilă auto - Responsabilitatea legală vis-a-vis de vătămarea
corporală sau distrugerea proprietății că rezulttat al deținerii, întreținerii sau folosiri unui
automobil.
Activitățile expuse riscului de răspundere civilă auto sunt următoarele :
- deținerea în proprietate, folosirea și întreținerea.
Deținerea în proprietate a unui automobil în mod legal, nu poate conduce la daune și
deci la răspunderea proprietarului pentru acestea.
35
În situația când proprietarul împrumută automobilul unei altei persoane pentru
folosință, iar acesta nu mai are nici un control asupra automobilului, în cazul unui accident,
proprietarul nu are nici o răspundere directă.
Întreținerea autovehiculului. Neglijența în întreținerea unui autovehicul poate
constitui uneori cauza răspunderii civile.
Persoana care se află la volan în timpul accidentului, împreună cu persoana care a
efectuat întreținerea se fac responsabile de producerea accidentului.
Folosirea automobilului. Pentru accidentul produs sau pentru pagubele rezultate,
persoana care se află la voloan devine resaponsabila în fața legii.
O persoană care este vătămată sau ale cărei bunuri sunt avariate ca urmare a utilizării
neglijente a automobilului poate acționa în justiție persoana care se află la volan în timpul
accidentului sau producerii daunei.
d) Răspundere civilă pentru prejudicile cauzate de utilizarea navelor.
e) Răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate de utilizarea aeronavelor.
f) Răspundere civilă pentru prejudiciile aduse forței de muncă.
g) Răspundere profesională
În categoria asigurărilor de răspundere civilă poate fi amintită și asigurarea de
răspundere civilă a transportatorului pentru pagubele produse călătorilor prin accidente de
transport. În calitate de asigurați apar persoanele juridice care dețin mijloace de transport
pentru călători, pe căile ferate, rutiere și de apa. Prin această asigurare se acoperă prejudiciile
de care răspund asigurații în calitate de transportori, constând în pagubele materiale, vătămare
corporală sau deces, pe care călătorii loe pot suferii că urmare a producerii unor accidente de
transport.
Despăgubirile se acordă pentru pagubele produse călătorilor pe toată durata executării
transportului, pentru care s-a eliberat legitimația sau alt document care da dreptul la călătorie.
În cazul în care aceasta este reglementată sub forma obligatorie, atunci prin lege se
stabilesc limitele maxime ale sumelor în cadrul cărora asiguratorul acordă despăgubiri pentru
un călător, în caz de vătămare corporală ori de deces sau în caz de avariere, distrugere sau
pierdere de bunuri.
36
Dacă despăgubirile sunt stabilite sub formă bănească periodică (de exemplu, pensie
de întreținere), atunci nu mai este vorba de o limită maximă a sumei prevăzute de lege care
nu trebuie depășită.
CAPITOLUL 3 . EFICIENȚA ASIGURĂRILOR DE RĂSPUNDERE CIVILĂ. INDICATORI DE CREȘTERE AI
ACESTEIA.
3.1. Conceptul de eficientă în domeniul activității de asigurare.
Eficiența asigurărilor, formă a eficienței economico-sociale,care exprimă raportul
dintre rezultatele optime obținute din activitatea de asigurări și cheltuielile (despăgubirile)
determinate de refacerea bunurilor distruse sau plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele
financiare obținute de societatea de asigurări. Noțiunea de eficiența provine din limba latină,
și anume de la verbul ”effciere”, care avea înțelesul de a îndeplini, a rezulta. Eficiența este
măsura în care s-a realizat efectul propus.
În economia noastră, eficiența economică a asigurărilor trebuie privită prin prisma
intereselor societății de asigurări, cât și prin prismă intereselor asiguraților.
Pentru aprecierea eficienței activității de asigurare, trebuie să se aibă în vedre atât
raportul dintre efectul obținut și efortul depus în legătură cu această activitate că și
rezultatele financiare obținute de un asigurator.
Efectul obținut în urmă activității de asigurare, prin acordarea de despăgubiri și
sume asigurate, se concretizează increarea condițiilor ce permit continuitatea proceselor
economice din diferite ramuri și sectoare, menținerea integrității proprietății aparținând unor
persoane fizice sau juridice și realizarea de către populație a unor măsuri de prevedere și
economisire.Efortul pentru obținerea efectului amintit mai sus este făcut atât de asigurați,
care plătesc prime de asigurare, cât și de asigurator, care organizează conduce și participă
direct la realizarea asigurărilor de bunuri, persoane și răspundere civilă precum și a
asigurărilor și reasigurarilor în valută.
Eficiența activității de asigurare poate fi privită atât din punctul de vedere al
asiguraților cât și din cel al asiguratorilor.
Astfel asigurații sunt interesați ca eficiența asigurararilor să fie mare, ca prin
despăgubirile care le primesc la producerea riscului asigurat să fie cât mai apropiate de
valoarea daunei înregistrate, iar timpul de încasare a acestor despăgubiri să fie cât mai redus.
37
Interesul asiguratorului : asigurările sunt cu atât mai eficiente cu cât cheltuielile
ocazionate de plată despăgubirilor, a sumelor asigurate și cele privind formarea și
administrarea fondului de asigurare sunt cât mai reduse.
Pentru aprecierea eficienței activității de asigurare și a dimensiunii rezultatelor
financiare obținute de un asigurator, întâlnim un fenomen specific - unic în activitatea
economică, respectiv inversarea procesului de producție : asiguratorul vinde” înainte de a fi a
produs”, deci înainte de a cunoaște costulprodusului vandut. �
Mărimea daunelor pe care societatea de asigurări se obligă să le plătească poate fi
aproximată pe bază unor calcule probabilistice. Primele de asigurare calculate pe bază unor
criterii științifice folosindu-se metodele statistico-matematice, sunt de o importantă deosebită
pentru societățile de asigurări, astfel acestea reușind să-și formeze din primele de asigurare
încasate un fond de asigurare care să-i permită acoperirea cheltuielilor.
Carcterul științific al analizei eficienței activității de asigurare poate fi regăsit prin
recurgerea la datele din sistemul informațional existent în acest domeniu. Astfel, pornindu-se
de la aceste date, pot fi cercetate, analizate și interpretate rezultatele obținute în activitatea
de asigurare, și pot fi identificați factorii care le-au determinat și apoi pot fi stabilite căile și
mijloacele necesare pentru îmbunătățirea lor.
În analiza eficienței activității de asigurare se impune să se țină cont și de acțiunea
unor factori specifici :
1. Caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube reprezentând un
factor foarte important pentru activitatea de asigurare, influențează direct și nemijlocit
volumul cheltuielilor efectuate de asigurator cu plată despăgubirilor. Acest caracter impune
ca analiza să se facă pe o perioadă cât mai îndelungată (minimum 5 ani) astfel obținându-se
concluzii judicioase privind rezultatele finale obținute.
2. Factori de natură subiectivă, specifici asigurărilor facultative, influențând în
mare măsură, rezultatele obținute de asigurator. Întâlnim aici, amploarea și calitatea
activității desfășurate de organele asiguratorului în legătură cu încheierea unui număr cât mai
mare de asigurări și de agradul de intelegere” al diferitelor persoane fizice și juridice în ceea��
ce privește necesitatea și utilitatea acestora.
38
Societățile de asigurări își conduc activitatea conform principiului gestiunii
financiare, acestea preocupandu-se de acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate și de
obținerea unor rezultate financiare cât mai bune.
Pentru această este necesar, în primul rând că veniturile încasate să depășească
cheltuielilepe care le are de efectuat, de aici rezultă că nivelul des[păgubirilor și a sumelor
asigurate ce se cuvin asiguraților, în cazul producerii riscurilor asigurate este direct influențat
de mărimea primelor de asigurare pe care ei loe plătesc asiguratorului.
Pentru a interveni promt pentru înlăturarea urmărilor producerii riscurilor asigurate,
activitatea de asigurare este necesar să fie organizată și condusă încât să permită și
asiguratorului să obțină un a numit profit din care o parte se cuvine bugetului de stat sub
formă de impozit.
O analiză privind aprecierea activităților de asigurare este necesar să se facă
folosindu-se indicatori care să reflecte rezultatele obținute de asigurator, cât și eficientă
pentru asigurați.
Eficiența economico-socială a asigurărilor se apreciază prin gradul de satisfacere
atât a cerințelor generale ale societății, cât și ale fiecărui asigurat. Dacă se acceptă că o parte
a activității de asigurare are caracter productiv aici referindu-se la compensarea daunelor din
economie se poate calculă producția netă realizată de societatea de asigurări, care are
următoarele componente principale :
Rată producției nete, exprimă gradul de eficientă economico-socială a activității de
asigurări pentru societate.
în care :
Rpn - reprezintă rată producției nete;
PN - reprezintă producția netă;
C - costul asigurării, în care se includ cheltuielile referitoare la constituirea și
administrarea fondului de asigurare, cheltuielile generale și cheltuielile administrative.
3.2. Criterii și indicatori privind aprecierea eficienței activității de asigurare, în special a asigurărilor de răspundere civilă.
39
Pentru aprecierea obiectivă a eficienței activității de asigurare, este necesar să se
folosească un sistem adecvat de indicatori.
Acești indicatori pot fi utilizați în aprecierea eficienței activității de asigurare,
trebuie aleși în funcție de următoarele criterii :
- obiectivele concrete care se urmăresc;
- nivelul macro sau micro la care urmează să fie efectuată aprecierea eficienței;
- modul de reglementare juridică a asigurărilor care se practică;
- ramură de asigurare despre care este vorba.
Printre obiectivele concrete urmărite, menționam :
- stabilirea rezultatelor financiare obținute de asigurator;
- nivelul de dezvoltare a asigurărilor facultative;
- cantitatea și calitatea activității desfășurate de personalul care se ocupă cu
incheirea de asigurări;
- rezultatele obținute de asigurați;
- etc.
Pentru stabilirea și aprecierea rezultatelor financiare obținute de asiguratori, se pot
utiliza mai mulți indicatori.
1. Rata daunei :
,
în care :
D - reprezintă totalul despăgubirilor sau sumele asigurate paltite de asigurator;
P - totalul primelor de asigurare încasate de asigurator.
Rata daunei este unul din indicatorii utilizați pentru aprecierea rezultatelor
financiare obținute de un asigurator.El arată în ce raport se află despăgubirile sau sumele 40
asigurate plătite de asigurator, față de primele de asigurare încasate. Se exprimă în procente
și poate fi mai mica egală sau mai mare de 100 %.Cu cât rata daunei înregistrează valori mai
mici decât o sută, cu atât situația financiară este mai favorabilă pentru asigurator.
2.Costul relativ al activității de asigurare.
în care :
Că - reprezintă costul relativ al activității de asigurare;
C - totalul cheltuielilor efectuate de asigurator (plăți de despăgubiri de sume
asigurate și cheltuieli privind constituirea și administarea fondului de asigurare);
P - totalul primelor de asigurare și a altor venituri încasate de asigurator.
Costul relativ al activității de asigurare arată, în procente cât reprezintă cheltuielile
de asigurare față de veniturile realizate din activitatea de asigurare.
În mod normal, Ca este mai mic decât 100%, însă, pot apărea și cazuri când este
mai mare (asiguratorul nu reușește să acopere cheltuielile totale pe care le-a efectuat cu
încasările din primele de asigurare și din alte venituri).
În toate cazurile Ca > Rd, pentru ca și C > D. Ca - Rd, exprimă în procente,
cheltuielile ocazionate de constituirea și administrarea fondului de asigurare.
Rată daunei și costul relativ al activității de asigurare se calculează atât pentru
fiecare an în parte, din perioadă pe care o analizăm, cât și pentru întreaga perioadă.
Acești indicatori sunt utilizați pentru aprecierea rezultatelor obținute de o societate
de asigurări în întregul sau.
3.Rată venitului net :
în care :
Rvn - reprezintă rată venitului net;
41
(V -C) - reprezintă diferența între totalul veniturilor și totalul cheltuielilor
înregistrate într-o anumită perioadă.
V - reprezintă totalul veniturilor.
Această rată a venitului net, arată, în procente, cât îi rămâne asiguratorului (netto)
din fiecare 100 lei, de dolari, etc., prime încasate.Această rată este utilizată pentru aprecierea
nivelulului rezultatelor financiare finale obținute de o societate de asigurări.
Un alt indicator utilizat în aprecierea rezultatelor financiare finale este :
4. Cheltuieli la 1 leu, la 1 dolar etc. venit net :
Se calculează raportând diferența dintre totalul cheltuielilor și totalul despăgubirilor
(sumelor asigurate) plătite de un asigurator pe timpul unui an, la diferența între totalul
veniturilor și totalul cheltuielilor.
Cu cât acest indicator are o valoare mai mică, cu atât situația este mai favorabilă
pentru asigurator.
Analiza ratei daune și a costului relativ al activității de asigurare este indicat să fie
efectuată nu numai pe ansamblu activității societății de asigurări ci și pe categorii de bunuri
și de asigurați, insistandu-se mai ales asupra bunurilor la care cheltuielile cu plată
despăgubirilor și cele privind constituirea și administrarea fondului de asigurare sunt mai
mari.
În ceea ce privește aprecierea rezultatelor pe baza celor doi indicatori, la asigurarea
culturilor agricole și a rodului viilor analiză este necesar să fie efectuată având în vedere
unele aspecte specifice.
Drept urmare, la aprecierea eficienței asigurării culturilor agricole și a rodului viilor
este indicată luarea în vedere a unei perioade de timp mai mare (minimum 7 ani).
La asigurarea culturilor agricole, înregistrarea unei rate a daunei de 50% sau 40%
în anii agricoli considerați buni se poate aprecia că normală, deoarece sunt și ani când
cheltuielile cu plata despăgubirilor depășesc cu mult veniturile. Nivelul de
dezvoltare al asigurărilor facultative se poate aprecia cu ajutorul următorului indicator :
42
5.Gradul de cuprindere în asigurare.
în care:
Gc - reprezintă gradul de cuprindere în asigurare;
n - numărul bunurilor (persoanelor) asigurate;
N - numărul bunurilor (persoanelor) asigurabile.
Acest indicator arată în procente, cât din numărul bunurilor este asigurat.Cu cât
acesta înregistrează valori mai apropiate de 100, cu atât înseamnă că asigurarea facultativa
este mai dezvoltate.
Mărimea gradului de cuprindere în asigurare influențează direct rezultatele obținute
la asigurările facultative.
Cu cât gradul de cuprindere în asigurare este mai ridicat, cu atât există mai multă
certitudine că se va înregistra un raport mai favorabil între despăgubirile plătite și primele
încasate.
Cantitatea și calitatea activității desfășurate de personalul care se ocupă cu
încheierea (contractarea) asigurărilor facultative pot fi apreciate pe bază următorilor
indicatori :
6.Numărul mediu de asigurări contractate de un lucrător din domeniul muncii de
achiziție
, ,
în care :
Nac - reprezintă numărul mediu de asigurări contractate de un lucrător;
43
Ac - reprezintă numărul asigurărilor contractate într-o anumită perioadă;
Lc - reprezintă numărul lucrătorilor care se ocupă cu încheierea de asigurări.
7. Suma medie asigurată.
,
în care :
Sma - reprezintă suma medie asigurată;
Sa - totalul sumelor asigurate;
Nc - numărul total al contractelor de asigurare încheiate.
Suma medie asigurată se utilizează ca indicator pentru aprecierea rezultatelor
numai în cadrul asigurărilor facultative de viață.Se calculează pentru întregul stoc de
asigurări existente la un moment dat, cât și separat pentru asigurările contractate într-o
anumită perioadă de timp.
8. Prima medie încasata pe un contract.
,
în care :
Pm - prima medie încasata pe un contract;
P - totalul încasărilor din primele de încasare.
Acest indicator se poate calcula atât în cazul asigurărilor de bunuri și de persoane,
cât și în cazul asigurărilor de răspundere civilă.Are o semnificație deosebită în cazul
asigurărilor de viață, deoarece acestea încheindu-se pe termen mai mare de timp, ne arată
nivelul de atragere de numerar de la populație.
9.Productivitatea muncii unui lucrător în asigurări.
,44
în care :
W - reprezintă productivitatea medie a muncii pe un lucrător;
P - reprezintă încasările din primele de asigurare;
Ls - numărul total de lucrători.
Acest indicator se poate calcula atât la nivelul uni trimestru cât și anual arată
cuantumul încasărilor din primele de asigurare determinat, în medie, pe un lucrător al
asigurărilor. Eficiența asigurărilor pentru asigurați poate fi apreciată pe bază unor indicatori,
cum sunt :
10.Durata medie de lichidare a daunelor.
,
în care :
Dm - reprezintă durata medie de lichidare a daunelor;
t - numărul zilelor de la avizarea daunelor până la soluționarea acestora;
N - numărul daunelor soluționate.
În cazul în care se înregistrează o valoare mică a acestui indicator, asigurații au
posibilitatea de a intră mai ușor în posesia despăgubirilor, putând reface sau înlocui bunul
avariat sau distrus.
Se calculează pe categorii de bunuri asigurate, poate fi determinată la nivel de
sucursale și societăți de asigurare.Pentru asigurați, eficiența asigurărilor este, din acest punct
de vedere cu atât mai mare, cu cât despăgubirea se plătește într-un timp mai scurt de la
producerea daunei.
11.Gradul de acoperire prin asigurare.
,
în care:
45
Gaa - reprezintă gradul de acoperire prin asigurare;
S - suma asigurată;
V - valoarea reala a bunului in momentul incheierii asigurarii.
Se recomandă a se calcula pentru fiecare bun cuprins în asigurare. Ne arată în
procente, în ce raport se află sumă asigurată față de valoarea reală a bunului asigurat.
12.Gradul de acoperire a daunei.
,
în care :
Gad - reprezintă gradul de acoperire a daunei;
D - reprezintă despăgubirea acordată asiguratului;
P - valoarea pagubei produse la bunul asigurat.
Gradul de acoperire al daunei se poate urmării separat, pe feluri de bunuri cuprinse
în asigurare.Nivelul acestui indicator diferă în funcție de principiul de răspundere, care se
aplică la categoria respectivă de bunuri.
Dacă este vorba de principiul răspunderii proporționale, gradul de acoperire al
daunelor parțiale va fi mai mic, decât în cazul în care se aplică principiul primului risc.
Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului de dezvoltare al asigurărilor
facultative, a cantității și calității activității desfășurate de lucrătorii care se ocupă cu
încheierea de asigurări și a rezultatelor obținute de asigurați pot fi folosiți atât în analiză
activității la nivel macro, cât și în analiză la nivelul fiecărei sucursale.
Pentru aprecierea activității și a rezultatelor privind asigurările de răspundere civilă
obligatorii, pot fi utilizați următorii indicatori :
- rata daunei;
- costul relativ al activității de asigurare;
- rata venitului net.
46
Ceilalți indicatori menționați nu sunt semnificativi în cazul asigurărilor de
răspundere civilă obligatorii, iar unii privesc numai asigurările facultative (gradul de
cuprindere în asigurare, suma medie asigurată, prima medie încasată pe un contract).
Pentru aprecierea activității și a rezultatelor privind asigurările facultative, pot fi
utilizați, fără excepție toți indicatorii prezentați în cadrul acestui subcapitol.
Alegerea indicatorilor utilizați pentru aprecierea activității și a rezultatelor obținute
se face și în funcție de ramură de asigurare care constituie obiectul analizei.
Cu cât numărul contractelor este mai mare decât numărul răscumpărărilor și
stornarilor din același an, cu atât situația se apreciază că fiind mai favorabilă.
Gradul de cuprindere la asigurările facultative de viață este indicat să se calculeze
în mai multe variante, pentru a avea o imagine cât mai completă cu privire la posibilitățile de
dezvoltare.
Astfel, se poate calculă prin :
- raportarea numărului de asigurări în stoc activ la sfârșitul anului, la numărul
populației asigurabile;
- raportarea numărului de asigurări în stoc activ la sfârșitul anului la numărul total
al salariaților;
- raportarea portofoliului total de asigurări de viață la numărul populației
asigurabile;
- raportarea portofoliului total de asigurări de viață la numărul total al salariaților.
La asigurările în valauta, efectuarea analizei activității și aprecierea rezultatelor se
realizează cu ajutorul următorilor indicatori : rată daunei,costul relativ al activității de
asigurare, rată venitului net, cursul de revenire, luarea în considerare a aportului a acestor
asigurări la realizarea unor încasări în valută și la dispersia în timp și spațiu a răspunderilor
în valută ale unei societăți de asigurări.
3.3. Căi de creștere a eficienței a activității societăților de
asigurări și a asigurărilor de răspundere civilă .
Deoarece plățile privind despăgubirile, dețin ponderea cea mai mare în totalul
cheltuielilor legate de asigurările de bunuri, pentru a spori eficiența acestora trebuie să se 47
găsească modalități de reducere a volumului despăgubirilor. Din practică rezultă că volumul
despăgubirilor nu poate fi redus decât până la o anumită limită, deoarece apariția unor
pagube provocate de riscurile asigurate este inevitabilă, iar pe de altă parte, menierea
asigurării este tocmai acoperirea unor pagube cu caracter imprevizibil.
În general, la toate categoriile de bunuri asigurate, despăgubirile pe care le plătește
o societate de asigurări reprezintă șaua nu limita care practic nu mai poate fi redusă.
Pentru a putea scoate la iveală eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor de
acest gen, este necesară o analiză minuțioasă a evoluției despăgubirilor pe feluri de bunuri,
pe categorii de asigurați și în profil teritorial.
La bunurile, cum sunt animalele, cauzele de ordin subiectiv joacă un rol important
în legătură cu volumul pagubelor ce se înregistrează.
O altă posibilitate de reducere a volumului despăgubirilor o constituie luarea de
către societățile de asigurări a unor măsuri de prevenire a pagubelor. Astfel, efectuarea la
timp și în bune condiții a inspecției de risc poate contribui la prevenirea producerii unor
pagube și implicit la reducerea cheltuielilor cu plata despăgubirilor.
Inspecția de risc necesită ca organele asiguratorului, care sunt îndreptățite să
efectueze această inspecție, să aibă la cunoștință în permanent situația concretă pe teren în
ceea ce privește modul de întreținere, îngrijire și păstrare a bunurilor asigurate. Astfel
puțindu-se evită înregistrarea unor pagube sau refuzând plată despăgubirilor atunci când
asiguratul se face vinovat de neluarea de măsuri la timp pentru prevenirea pagubelor.
De menționat aici sunt și mijloacele moderne de calcul utilizate în diferite operații
ca : stabilirea primelor de asigurare, contabilizarea acestora, redactarea polițelor de asigurare,
etc., care și ele acționează în direcția creșterii eficienței activității de asigurare.
Creșterea eficienței activității privind asigurările în valută poate fi realizată prin:
-dezvoltarea asigurărilor în valută : creează condiții pentru dispersarea mai bună a
riscurilor, și implicit pentru realizarea unui raport mai favorabil între volumul despăgubirilor
plătite și volumul primelor încasate.
- prevenirea apariției pagubelor, la bunurile care fac obiectul asigurărilor în valută
are un rol important în reducerea volumului cheltuielilor cu plată despăgubirilor, mai ales la
asigurarea mărfurilor în timpul transportului internațional.
48
Reasiguratii se preocupa la rândul lor, de obținerea unor rezultate cât mai bune de
pe urmă cedărilor în reasigurare.
Sunt dezavantajați în general, de faptul că, reasiguratorii acționând în mod unitar,
să accepte condițiile impuse, neavând ce face.În situația neacceptării acestor condiții,
reasiguratii ar rămâne descoperiți, iar în eventualitatea producerii riscurilor asigurate ar
întâmpină greutăți în achitarea despăgubirilor respective.
Creșterea volumului comerțului mondial, a capacității de transport a flotei maritime
și a celei aeriene va determina o creștere a volumului asigurărilor în valută și, implicit,
sporirea cedărilor în reasigurare. Posibilitatea creșterii în viitor a volumului cedărilor în
reasigurare a societăților de asigurări și reasigurări din România presupune cunoașterea cât
mai aprofundată a activității și a rezultatelor financiare ale societăților de asigurări sau
reasigurări care le preiau.
Aceasta este motivată astfel :
- dacă vom plasă cedările noastre unor reasiguratori care prezintă stabilitate
financiară și care obțin de regulă, profit, vom avea dreptul ca, proporțional cu volumul
primelor plătite acestora să participăm la profit și astfel să obtimen rezultate mai bune.
- aproximația cu care asiguratorul fixează primele clauzele și condițiile polițelor de
asigurare variază considerabil în funcție de piață și categoria de asigurări în care acesta
lucrează.
- reasiguratorii care cunosc în permanență evoluția de pe piață de asigurări și
reasigurări să poată încheia tranzacții ce se vor putea dovedi avantajoase.
Rezultatele activității de reasigurare depind nemijlocit de rezultatele activității de
asigurare, astfel dacă reasiguratorii nu țin cont de acest lucru, este puțin probabil să obțină
rezultate bune. Posibilitatea creșterii eficienței activității de asigurări și reasigurări este
realizată prin căutarea permanență a unor soluții care să conducă la reducerea cheltuielilor
privind administrarea asigurărilor. Se acționează asupra celor două componente : cheltuieli
cu salariile și cheltuieli cu materialele.
O cale de creștere a eficienței activității de asigurare și reasigurare este și obținerea
de venituri suplimentare prin efectuarea de plasamente în diferite investiții a rezervelor
tehnice, în condițiile oferite de economia de piață.
49
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE DE RĂSPUNDERE CIVILĂ SOCIETATEA DE ASIGURARE-
REASIGURARE ASTRA S.A.
Astra Asigurari s-a lansat pe piata companiilor de asigurari in anul 1991, cand s-a
desprins din fosta companie de stat ADAS, beneficiind de o experienta vasta in aria de
activitate.Astra detine peste 240 unitati teritoriale in toata tara si ofera peste 60 de tipuri de
asigurari generale, de viata si de sanatate. Pachetul de actiuni este detinut in proportie de 70%
de Dan Adamescu, iar restul de 30% de catre grupul austriac Uniqa.
4.1. Prezentarea societății de asigurare-reasigurare ASTRA S.A.
În cadrul societății de asigurare - reasigurare ASTRA S.A., constatarea producerii
evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea și plată despăgubirilor se fac în baza:
a) Normelor tehnice;
b) condițiilor, contractelor sau polițelor de asigurare specifice fiecărei forme de asigurare.
Unitatea teritorială efectuează constatarea producerii evenimentelor asigurate și evaluarea
pagubelor la asigurările încheiate de aceasta, precum și loa riscurile asigurate de altă unitate teritorială
a societății, în situațiile în care evenimentul asigurat s-a produs în raza de activitate.
În situația unor daune complexe sau de valori ridicate, care depășesc nivelul de 100.000
dolari SUA, sau echivalentul în lei sau alte valute, de fiecare dăuna, unitățile teritoriale solicita
asistența direcției de specialitate din Administrația centrală, întocmind și înaintând direcției tehnice de
resort din Administrația centrală, o notă privind cazul respectiv, în care se arată : natura daunei,
împrejurarea în care s-a produs, alte detalii legate de această, numărul, data și perioada de valabilitate
a poliței de asigurare, sumă asigurată din poliță, precum și elemente privind valoarea estimativă a
daunei.
50
Sucursalele ASTRA, precum și agențiile București Victoria și București Sector III sunt
abilitate să efectueze plăți de despăgubiri în limită plafonului valoric comunicat acestora de direcția
generală a societății.
Plățile se aprobă de directorii sucursalelor și agențiilor menționate mai sus, pe bază
referatului de plată întocmit de lichidatorul de daună, purtând viză de control financiar preventiv data
de economistul desemnat în acest scop, precum și avizul consilierului juridic.
Dosarele de daună întocmite de unitățile teritoriale subordonate sucursalelor se transmit
acestora în vederea aprobării plătii, împreună cu referatul de plată întocmit de lichidatorul de daună,
pe ccare se menționează sub semnătura, propunerea conducătorului unității teritoriale.
În cazul despăgubirilor care depășesc plafonul valoric comunicat de direcția
generală, acestea se aprobă de directorul direcției tehnice de resort din Administrația centrală,
pe baza dosarului de daună, însoțit de referatul de plată, purtând semnăturile persoanelor
autorizate din cadrul sucursalei, inclusiv al directorului acestuia, așa cum se arată la art.3.
După aprobarea despăgubirii, dosarul de daună împreună cu referatul de plată, se
înapoiază sucursalei (respectiv agenției București Victoria și agenției București Sector III), în
vederea efectuării plătii de către acestea din urmă.
În îndeplinirea obligațiilor privind constatarea producerii evenimentelor asigurate,
stabilirea pagubelor și evaluarea despăgubirilor, unitățile teritoriale au următoarele atribuții :
- organizează și efectuează constatarea producerii evenimentelor asigurate,
verificarea constatărilor efectuate de alte organe și evaluarea pagubelor;
- înregistrază înștiințările făcute de asigurați sau de păgubiri, cu privire la
producerea evenimentelor asigurate și întocmesc dosarele de daune.
- verifică realitatea producerii evenimentelor asigurate și sinceritatea actelor
întocmite :
- rezolvă operativ cazurile de pagube avizate, prezentând administrației centrale
propuneri pentru plată despăgubirilor;
- controlează periiodic situația daunelor nerezolvate, luând sau propunând măsuri
pentru soluționarea acestora;
51
- verifică pentru bunurile cuprinse în asigurare, respectarea de către asigurați a
regulilor de prevenire a incendiilor, precum și a altor măsuri de protecție, în condițiile
prevăzute de reglementările în vigoare;
- ține evidența cazurilor de pagube avizate la asigurările încheiate, a plăților de
daune efectuate și a rezervelor de daune constituite;
- solicita organelor de poliție, organelor de urmărire penală, uniotatilor de pompieri,
altor organe care constată și cercetează producerea unor evenimente asigurate, documente și
date cu privire la cauzele și împrejurările producerii evenimentelor asigurate și la pagubele
produse, în vederea staqbilirii propunerilor pentru plată despăgubirilor;
- solicită organelor de meteorologie și hidrologie confirmarea, sau infirmarea unor
evenimente naturale cauzatoare de pagube;
- propune administrației centrale, în cazurile necesare, utilizarea unor colaboratori
externi, în vederea efectuării lucrărilor de constatare și evaluarea a unor pagube care prezintă
probleme tehnice deosebite;
- execută orice alte lucrări dispuse de Administrația centrală.
Înștiințarea cu privire la producerea evenimentului asigurat sau cererea de
despăgubire, se poate primi de la :
* asigurat sau păgubit;
* reprezentantul sau împuternicitul acestuia;
* beneficiarul asigurării;
* reprezentanți împuterniciți de societate (comisari de avarie, corespondenți, etc.).
La primirea înștiințării cu privire la producerea evenimentului asigurat, sau a cererii
de despăgubire, se procedează astfel :
a) pe baza datelor privitoare la mărimea pagubei, în registrul privind evidențele
daunelor avizate și plătite, se trec valorile estimate ale daunelor, iar după efectuarea plătii
acestora, sumele efectiv plătite;
b) se verifică dacă asigurarea era în vigoare la data producerii evenimentului
asigurat, resopectiv dacă prima de asigurare pentru perioadă în care a avut loc evenimentul, a
52
fost plătită de asigurați, dacă solicitatea despăgubirii s-a făcut în termenul legal de prescripție
care în conformitate cu prevederile art.3, alin.2 din Decretul nr.167/1958, republicat, este de
doi ani de la data producerii daunei, și dacă înștiințarea și cererea de despăgubire cuprind
datele necesare, respectiv dacă la cererea de despăgubire sunt atașate toate actele și
documentele prevăzute în condițiile de asigurare;
c) în funcție de rezultatul verificării, se cer asiguratului date sau acte suplimentare
pentru completarea dosarului de daună, și dacă este cazul I se fac recomandări cu privire la
măsurile ce trebuie luate pentru limitarea extinderii pagubei sau micșorarea acesteia;
d) dacă se primesc documente scrise într-o altă limbă decât una de circulație
internațională, se cere asiguratului traducerea acestora într-o limbă de circulație internațională
sau în limba română, ori se iau măsuri în acest sens;
e) pe bază examinărilor efectuate, se întocmește referatul pentru regularizarea
daunei prin care se fac propuneri pentru plata despăgubirii;
f) după efectuarea plătii despăgubirilor pe baza aprobării menționate la art.3 sau 4,
după caz se fac mențiunile necesare în registrul de evidență a daunelor avizate și plătite, iar
dosarele se păstrează în arhiova unității teritoriale timp de 10 ani de la încheierea cazului.
Producerea evenimentelor asigurate și mărimea pagubelor se pot probă prin : acte
întocmite de organele în drept, procese- verbale de constatare întocmite de salariații societății
ASTRA S.A., împreună cu asiguratul, rapoarte de constatare ale salariaților ASTRA S.A. sau
ale altor împuterniciți ai acesteia, ori rapoarte întocmite de experți sau specialiști angajați în
acest scop.
În cazul unor pagube inclusiv a celor de răspundere civilă, la care stabilirea realității,
cauzelor și a cuantumului acestora, prezintă dificultăți deosebite, constatarea și evaluarea
pagubelor se pot face prin experți sau prin specialiști, alții decât reprezentați ai ASTRA S.A..
Angajarea și retribuirea acestora se fac în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
În cazul evenimentelor asigurate produse în țara, ori în cazul bunurilor importate,
dacă nu este stabilit altfel prin condițiile de asigurare, constatarea pagubelor sau cercetarea
cauzelor acestora și stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru limitarea extinderii pagubelor,
salvarea bunurilor și a persoanelor și micșorarea pagubelor, se fac de către salariați ai
societății ASTRA S.A., după caz, separat sau împreună cu reprezentanți ai asiguratului, ori în
cadrul comisiilor tehnice de expertiză sau alte comisii similare.
53
Actele de constatare se întocmesc cu participarea asiguratului sau reprezentantului
acestuia, după caz, a beneficiarului asigurării, și se semnează de către toate persoanele care
iau parte la întocmirea lor, completându-se obligatoriu toate rubricile înscrise în acesta.
Eventualele modicari în cuprinsul actelor de constatare trebuie certificate sub
semnătura acelorași persoane care le-au semnat.
Persoanele care participă la lucrările de constatare și întocmire a actelor răspund
conform legii pentru completarea de date false sau nereale, inclusiv pentru soluțiile tehnice
care nu sunt în concordanță cu prevederile exprese în condițiile de asigurare.
Conducătorii unităților teritoriale au obligația de a luă măsuri pentru soluționarea cu
operativitate a dosarelor de daună în scopul evitării reclamațiilor și consolidării credibilității
și prestigiului societății.
În acest scop lichidatorul de daună acționează pentru obținerea într-un termen cât
mai scurt a tuturor documentelor necesare întocmirii dosarului de daună; viză de control
financiar preventiv avizul juridic și aprobarea plătii se realizează într-o perioadă de maximum
3 zile lucrătoare de la întocmirea dosarului de către lichidatorul de daună.
În situația în care o pagubă a fost produsă că urmare a acțiunii simultane sau
succesive a mai multor cauze, fără să se poată stabili că paguba a fost proodusa sau că nu
putea să fie produsă numai de una din acestea, paguba se va consideră că find produsă în
egală măsură de fiecare diin aceste cauze.
Despăgubirile stabilite în sarcină societății nu pot depăși sumele asigurate, mai
puțin fransizele (acolo unde asemenea fransize sunt prevăzute prin condițiile și poliță de
asigurare).
4.2. Asigurarea de răspundere civilă auto, în cazul producerii riscului asigurat.
Dosarele de daună se întocmesc de către unitatea teritorială la care s-a făcut
avizarea daunei. Unitatea teritorială care gestionează dosarul de daună, solicita confirmarea
existenței asigurării la unitatea teritorială care a emis tichetul de asigurare.
54
În cazul în care asiguratul nu a înștiințat asiguratorul despre eveniment, unitatea
teritorială în cauza este obligată să solicite acceptul asiguratului fie direct acestuia, fie prin
unitatea teritorială care a emis tichetul de asigurare.
Constatarea pagubelor la autovehicule se face de către lichidatorul de daună, al
unității teritoriale în prezența păgubitului fie la unitatea de reparații auto cu care s-a încheiat
convenția de colaborare fie la locul stabilit împreună cu păgubitul în cazul unor daune
minore.
În cazul în care apăr diferențe între sumele solicitate de păgubiți și cele cuvenite
potrivit Normelor tehnice ale Ministerului Finanțelor, cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule, unitățile
teritoriale au obligația să explice păgubiților în scris motivele care determină astfel de
diferențe.
În vederea stabilirii unor cooperări, cu unitățile de reparații auto în scopul
soluționării cauzelor de daună de răspundere civilă auto, este indicat să se încheie convenții
de colaborare.
La deschiderea dosarului de daune, lichidatorul de daună mai verifică :
- dovada încheierii asigurării de răspundere civilă auto la societatea de asigurare-
reasigurare (fotocopia tichetului de asigurare);
- documentul poliției sau altor organe abilitate ale poliției pentru cazurile în care
accidentul face obiectul unui proces penal, însoțit de autorizația de reparație când este cazul.
Aceste acte se prezintă în original;
- acordul pentru stabilirea despăgubirilor pe baza convenției, dintre asigurat,
persoana păgubita și asigurator, care se da pe procesul verbal al poliției, pe procesul verbal de
constatare tehnică sau pe înștiințare;
- proces verbal de constatare tehnică;
- fotografii;
- documentele care fac dovada plăților efectuate, inclusiv dovezile de reparație;
- schița accidentului;
55
- declarația păgubitului că nu a mai primit despăgubiri pentru accidentul în cauza de
la societatea de asigurare respectivă sau de la alt asigurator;
- cerere de despăgubire din partea păgubitului, în care se menționează suma
solicitată;
- referatul de plată;
- copie după certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului
persoanei păgubite.
La deschiderea dosarului de daună, lichidatorul de daună mai verifică :
- dacă autovehiculul prezentat la constatare coincide cu autovehiculul menționat în
procesul verbal al poliției (se verifică datele din cartea de identitate, certificatul de
înmatriculare și se confruntă cu cele ale autovehiculului prezentat la constatare : număr de
înmatriculare, marca, tip, culoare,
serie sașiu)
- dimanica accidentului;
- pe cât posibil locul accidentului;
- actul de identitate al celui care se prezintă la constatare, pentru a se verifică dacă
persoană care a semnat incuvintarea este păgubitul;
Încadrarea despăgubirii pretinse în limitele minime și maxime prevăzute de
reglementarea guvernamentală a anului în care s-a produs evenimentu.
Dosarul de daune auto privind răspunderea civilă auto, la societatea de asigurare-
reasigurare ASTRA S.A., agenția CAMPINA.
Procesul verbal de constatare al pagubelor cuprinde : date despre asigurat, păgubit,
descrierea evenimentului asigurat precum și datele de identificare ale autovehiculului
vinovat, felul asigurării, autovehiculul avariat, număr catalog, pagină, poziție, valoarea de
nou, uzură, cursul valutar la data accidentului și valoarea reală la data accidentului, precum și
răspunzătorul pentru producerea accidentului.
Procesul verbal de constatare al daunelor cuprinde :
56
1. Procesul verbal de constatare a contravenției al poliției care prezintă faptele
săvârșite de către asiguratul D.R.D.P. BUCUREȘTI (reprezentat de S.D.N. Ploiesti -
Societatea de Drumuri Nationale), prin reprezentantul sau Fratila Mihai, pentru avarii auto
(parbriz fisurat) produse tertului Baciu Florin.
Procesul verbal a fost intocmit de Politia Orasului Sinaia la data de 2.03.2000 ora 20
si 15 minute si prezinta urmatoarele : in timpul conducerii autospecialei de catre Fratila
Mihai, proprietatea S.D.N., avand numarul de inmatriculare PH .01.SDN, raspandind material
antiderapant cu ajutorul raspinditorului, de la acesta sarind pietre in parbrizul autoturismul
marca WW cu nr. de inmatriculare PH.10.BZM.
In procesul verbal al politiei se inscrie si acordul asiguratului pentru ca despagubirea
datorata persoanbei pagubite sa se stabileasca pe baza intelegerii intre parti cu acordul S.C.
ASTRA S.A.
Aceasta incuvintare, tine loc si de instiintare la S.C. ASTRA S.A . de catre asigurat
despre producerea accidentului.
2. Autorizatia de reparatie si tichetul (pentru asigurarea obligatorie de RCA),
autorizatia de reparatie fiind intocmita de Politia Orasului Sinaia si fiind retinuta de atelierul
unde se executa reparatia respectiv S.C. IATSA CAMPINA S.A. cu care S.C ASTRA S.A.
are incheiat un acord de colaborare.
3. Fotocopia dupa talonul autoturismului tertului pagubit Baciu Florin.
4. Cartea de identitate si permisul conducatorului auto Baciu Florin (tertul pagubit).
5. Declaratia tertului Baciu Florin care aduce la cunosatinta societatii de asigurare -
reasigurare ASTRA S.A. implicarea intr-un accident de circulatie, in imprejurari.
6. Talonul autospecialei asiguratului D.R.D.P. BUCURESTI - S.D.N. Ploiesti.
7. Confirmarea incheierii contractului de asigurare obligatorie RCA intre ASTRA
S.A. si D.R.D.P. BUCURESTI - S.D.N. Ploiesti.
8. Trei ipostaze (fotografii) ale autovehiculului avariat.
9. Acordul dintre Baciu Florin și S.C. IATSA CAMPINA S.A. cu privire la primirea
autovehiculului în bună stare de funcționare fără a mai prezența defecțiunile reclamate
(respectiv parbrizul fisurat) și cu inventarul complet.
57
10. Factura fiscală emisă de către S.C. IATSA CAMPINA S.A. către cumpărătorul
Baciu Florin în valoare de 1.398.526 lei reprezentând reparația efectuată. Declarația lui Baciu
Florin, păgubit în accidentul de circulație că nu a mai primit despăgubiri pentru evenimentul
în cauza de la ASTRA S.A. și cum că nu va mai primi despăgubiri pentru evenimentul
menționat de la nici un alt asigurator.
12. Cererea de despăgubire a lui Baciu Florin care dorește că suma menționată să-i
fie achitată prin ordin de plată în favoarea S.C. IATSA CAMPINA S.A. prin contul sau
deschis la BANC POST CAMPINA.
Prin cererea de despăgubire, păgubitul declară că nu mai are nici o pretenție în
legătura cu pagubă respectivă de la asigurator, iar în cazul în care autoritățile competente să
cerceteze evenimentele asigurate constată anularea despăgubirii, acesta se obligă să restituie
despăgubirea primită.
Dosarul de daune auto RCA se încheie cu confirmarea asigurării prin care se
confirmă și plată integrală a primei de asigurare în valoare de 2.700.000 lei opentru perioadă
de valabilitate 1.01. -31.12.2000 de către asiguratul D.R.D.P. BUCUREȘTI - S.D.N. Ploiești.
Unitatea teritorială care a confirmat asigurarea este Slatina.
4.3.Lichidarea daunelor din asigurarea de răspundere civilă a autovehicolelor, cu valabilitate în afară teritoriului României (Carte verde).
1. Administrarea și regularizarea daunelor de răspundere civilă a autovehiculelor ,
cu valabilitate în afară teritoriului României (sisten aCarte verde”) se face în mod centralizat, ��realatiile cu străinătatea în aceste probleme derulandu-se prin Sucursală Municipiului
București a societatiii de asigurare-reasigurare ASTRAS.A.
2. În cazurile în care celelalte unități teritoriale ale societății primesc avizări din
străinătate privind implicarea unor autovehicule asigurate la societatea ASTRA S.A., pentru
răspundere civilă în afară teritoriului României, acestea trimit avizările în cauza Sucursalei
Municipiului București, arătând totodată în scris, dacă autovehiculul în cauza a fost asigurat
de catre unitatea teritoriala, pentru perioada cand a avut loc accidentul, respectiv daca a
eliberat documentul international de asigurare tip “Carte verde”.De asemenea, in astfel de
cazuri, unitatea teritoriala obtine de la asigurat, daca acesta s-a intors intre timp in tara, o
decalratie scrisa cu privire la cauzele si imprejurarile in care s-a produs accidentul in care a
58
fost implicat.Aceasta declaratie se remite Sucursalei Municipiului Bucuresti impreuna cu
celelalte documente.
3. Unitatile teritoriale au obligatia ca, la solicitarea Sucursalei Municipiului
Bucuresti, sa obtina si sa transmita acesteia informatii cu privire la pesoanele din raza lor de
activitate, care au fost implicate in accidente rutiere in strainatate ( confirmarea existentei
asigurarii de raspundere civila auto cu valabilitate in strainatate, declratii scrise ale
persoanelor in cauza, alte informatii).
4. Regularizarea daunelor de raspundere civila auto cu valabilitate in strainatate
(sistem “Carte verde”) se efectueaza de catre Sucursala Municipiului Bucuresti, pe baza
deconturilor si a documentelor justificative primite din strainatate in conformitate cu
prevederile conventiei tip interbirouri, sistenm “Carte verde”, redata in traducere, aplicandu-
se dispozitiile legale din tara in care a avut loc accidentul.
5. La primirea avizarilor de dauna din strainatate sau in alt mod, Sucursala
Municipiului Bucuresti deschide dosarele de dauna pentru fiecare caz in parte, purtand
corespondenta cu societatea straina sau biroul national din tara din care a avut loc accidentul,
dupa caz, pentru clarificarea deplina a raspunderii care revine asiguratului si a cuantumului
despagubirilor care urmeaza a fi platite.
6. Pe baza documentatiei primite din strainatate si acolo unde este cazul, a
informatiilor primite de la unitatile teritoriale, Sucursala Municipiului Bucuresti verifica
daca, intr-adevar, raspunderea revine asiguratului societatii si daca despagubirile care se
solicita, corespund dinamicii accidentului si sunt pe deplin justificate.
7. Cazurile de dauna trebuie sa fie solutionate, pe cat posibil, pe cale amiabila, dar
nu se exclude posibilitatea ca in cazuri cu totul exceptionale, cu acordul administratiei
centrale a societatii - directia asigurari nemaritime - si cu aviz juridic, sa se solicite biroului
gestionar, din tara respectiva, sau membrului acesteia care se ocupa de caz, recurgerea la o
rezolvare pe cale judecatoreasca, daca intr-adevar exista elemente de necontestat care sa
conduca la o astfel de masura.
8.Dupa examinarea intregii documentatii existente in dosarul de dauna si a
decontului primit din strainatate, Sucursala Municipiului Bucuresti intocmeste referatul de
plata care, împreună cu dosarul de daune purtând avizul consilierului juridic al Sucursalei
Municipiului București (sau al agenției București Victoria sau Bucuresri Sectorul III) după
59
care se transmite direcției asigurări nemaritime, în vederea obținerii vizei de control financiar
preventiv și a aprobării și efectuării plătii.
Direcția economică din Administrația centrală înapoiază Sucursalei Municipiului
București dosarul de daună împreună cu o copie a dispoziției de transfer în străinătate. După
închiderea cazului, dosarul se păstrează în arhivă Sucursalei Municipiului București.
9. Sucursală Municipiului București ține evidența dosarelor avizate și plătite privind
sistemul aCarte verde” într-un registru separat, pe ani de gestiune în cadrul fiecărui an ��trecându-se, în ordinea numerelor de referință, următoarele date :
- numărul de referință;
- data primirii avizării și deschiderii dosarului de daună;
- data și țara în care a avut loc evenimentul;
- numele asiguratului, numărul și data documentului de asigurare și perioadă de
valabilitate;
- numele conducătorului auto și numărul de înmatriculare a aautovehiculului
asigurat;
- numele persoanelor păgubite și numărul de înmatriculare a autovehiculului
( autovehiculelor) avariate;
- descrierea pe scurt a naturii daunelor;
- valoarea estimată a daunelor;
- data și sumă plăților efectuate de ASTRA S.A.;
- data la care cazul a fost închis, iar dosarul transferat în arhivă.
Înregistrarea din această evidența și respectiv deschiderea dosarului dedauna se
efectuează în ziua primirii avizării daunei, iar pentru coloanele la care nu există date în
momentul efectuării acestor operațiuni, completarea se face ulterior, pe măsură ce se primesc
informațiile necesare.
9. Numerotarea dosarelor de daună se face prin introducerea înaintea numărului de
ordine a simbolului țării în care a avut loc evenimentul, format din una sau două litere după
caz (de exemplu literea D pentru Germania, literea B pentru Belgia, literele BG pentru
60
Bulgaria, literele GB pentru Marea Britanie) urmate de ultimile două cifre ale anului de
gestiune respectiv. Se completează toate rubricile de pe copertă dosarului de daună, cu
informațiile necesare, inclusiv locul unde a avut loc evenimentul.
10. Sucursală Municipiului București are obligația de a comunică în mod operativ
celorlalte unități teritoriale imediat după primirea dosarului de daună împreună cu copia
dispoziției de transfer în străinătate de la Administrația centrală, despăgubirea plătită în cazul
respectiv, potrivit modelului de scrisoare.
11. la Sucursala Municipiului București dosarele de daună se păstrează în dulapuri
metalice, grupate pe relații (țări), iar în cadrul fiecărei relații, pe an de gestiune. În cadrul
fiecărui an de gestiune, dosarele de daună se aranjează în ordinea numerelor de referință,
astfel încât orice persoană din societate, în cazurile necesare, să poate găsi cu ușurință un
anumit dosar.
Se interzice păstrarea dosarelor în alt loc decât cel menționat mai sus, cu excepția
perioadelor de timp în care se află în lucru la salariații care au sarcini în astfel de probleme.
La sfârșitul programului de serviciu dosarele în lucru se întroduc în dulapurile metalice, în
modul menționat în aliniatul precedent.
12. Sucursală Municipiului București comunică lunar Administrației centrale,
Direcția control de specialitate, investiții și prognoza, până la data de 10 ale lunii următoare,
plățile de despăgubiri efectuate în perioada raportată, precum și rezervele de daună existente
la sfârșitul perioadei raportate.
Regularizarea daunelor de răspundere civilă a autovehiculelor cu valabilitate în
afară teritoriului României (Carte verde) se face în mod centralizat, relațiile cu străinătatea în
aceste probleme derulandu-se prin sucursala Municipiului București a societății de asigurare-
reasigurare ASTRA S.A. pe bază deconturilor și a documentelor justificative primite din
străinătate în conformitate cu prevederile tip interbirou, aplicându-se dispozițiile legale din
țara în care a avut loc accidentul.
La primirea avizărilor de daună din străinătate (sucursală Municipilului București),
deschide dosare de daună pentru fiecare caz în parte.
61
CONCLUZII SI PROPUNERI
Anual accidentele de autovehicule produc mii de victime. Conducerea sub influența
băuturilor alcolice, viteză excesiva, nerespectarea distanțelor regulamentare, adormirea la
volan, conduc la accidentarea unui număr mare de pietoni sau persoane din autovehicule.
Pierderea din activitatea de subscriere apare atunci când cheltuielile și despăgubirile
unui asigurator sunt mai mari decât volumul primelor încasate. Efectul îl reprezintă creșterea
primelor de asigurare, ceea ce conduce la pierderea cotei de piață.
În legislația românească reprezintă infracțiuni și sunt sancționate penal următoarele
fapte :
- conducerea autovehiculului fără permis sau cu permis de altă categorie;
- conducerea autovehiculului în stare de ebrietate;
- fugă de la locul accidentului;
- sustragerea de la probele biologice;
- conducerea autovehiculelor neînmatriculate.
Cu toate acestea asigurarea auto este cea mai căutată formă de asigurare, deoarece
bunul (autovehiculul) este supus cel mai mult riscului de avariere.
Reacțiile omului la risc sunt diverse și ele depind de o serie de cauze :
- creșterea numerică a populației, circulația acesteia în cadrul național, între
localități și interiorul acestora;
- dezvoltarea spiritului de competiție între oameni că urmare a creșterii economice;
- efectele sociale : șomaj, inflație, fluctuații ale prețurilor.
Toate acestea, duc inevitabil la nevoia de asigurare, devenind soluția cea mai viabilă
pentru realizarea unui echilibru economico-financiar oricărui progres.
Managementul de risc este o activitate nouă și foarte importantă pentru orice
societate de asigurare, de asigurare-reasigurare. De aceea, el trebuie aplicat consecvent de
către firmă pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale acesteia.
62
Indiferent de tipul de asigurare, asiguratorul se interesează înainte de a stabili
prima de asigurare de severitatea riscului. Un manager bun este cel care prevede, care
identifică posibilitatea apariției riscului.
În baza unor chestionare care le întocmește compartimentul de marketing al unei
societății specializate în asigurări, verifică pe de o parte nevoia de asigurare a populației, iar
pe de altă parte, formele de asigurare care sunt cele mai solicitate.
Din verificările efectuate, reiese că persoanele fizice solicita:asigurarea
autovehiculelor (FULL CASCO) apoi a clădirilor, asigurarea de viață și abia ultima
asigurarea bunurilor.
În cazul societăților comerciale, tot asigurarea autovehiculelor este cea mai
solicitată, urmată de asigurarea utilajelor și c-am pe același plan asigurarea de accidente a
salariaților.
Trebuie re,marcat ca dinamică din industrria asigurărilor determină conotații
economice având influența supra întregii societăți, nu numai asupra persoanelor fizice și
juridice care sunt direct implicate.
Acesta dinamică este influențată și de volumul plăților sub formă de despăgubiri
obținute în mod necuvenit de către unii asigurați, prin acțiuni de fraudă.
Din experiență ultimilor ani reiese că cele mai multe încercări de obținere de
venituri necuvenite se întâlnesc în cazurile de daune la asigurarea obligatorie de răspundere
civilă auto. Acest fenomen este remarcat în toate țările europene.
Cele mai frecvențe situații sunt acelea în care autoturisme neasigurate CASCO sunt
avariate cu concursul propriilor deținătoare care apelează la diverși cunoscuți, posesori ai
asigurării de răspundere civilă auto, pentru că aceștia să provoace cu bună știință avariile
respective.
Este cu atât mai greu de dovedit reaua intenție a celor care înscenează astfel de
accidente, cu cât aceștia reușesc să implice agentul de circulație, care consemnează în
procesul verbal datele privind evenimentul rutier respectiv, din care rezultă vinovăția
asiguratului de răspundere civilă.
Asiguratorii, în situația în care manifestă suspiciuni în legătură cu unele dosare de
daună auto RCA, de regulă iau următoarele măsuri :
63
- vizionează autovehiculul al cărui conducător auto este vinovat de producerea
accidentului;
- investigheaza locul și data declarată a accidentului;
- solicita declaratii celor doi conducatori auto implicatii in evenimentul rutier, precu si
martorilor.
Rolul social al asigurarilor. Asigurarea are ca scop, prin intermediul contributiilor varsate
de catre asigurati, sa plateasca indemnizarea acelora dintre ei care sunt victimele evenimentelor
nedorite.
Este o functie eminamente sociala. A garanta veniturile vaduvelor si orfanilor dupa
disparitia prematura a capului familiei, a oferi mijloace pentru reconstituirea casei sau cumpararea
altei locuinte, pentru acela a carui casa a fost distrusa de catre un incendiu, a varsa sume care sa
compenseze pierderile profesionale aceluia care din cauza unui accident este in imposibilitatea de a
muncii, a da mijloacele financiare bolnavului sau ranitului pentru a fi ingrijit conform metodelor celor
mai eficace si deci cresterea sanselor acestuia de a se insanatosi, acestea toate sunt obiectivele
fundamentale ale asigurarilor. Un alt aspect al rolului social al asigurarii este incidenta sa in
supravietuirea inteprinderilor.
Permitand supravietuirea intreprinderilor victime ale unor evenimente nedorite asigurarea ii
salveaza pe angajati, precum si locurile lor de munca, cu toate implicatiile si contribuie la stabilirea
relatiilor sociale si a celor de munca.
Rolul economic al asigurarilor. Functia sociala a asigurarilor are prin ea insasi consecinte
favorabile asupra economiei. Permitand victimelor accidentelor sau bolilor sa-si procure resursele
necesare, asigurarea face ca aceste riscuri sa nu fie in sarcina colectivitatii si in acelasi timp mentine
la un nivel constant puterea de consum a aceleasi colectivitati, de produse de asigurare. Permitand
intreprinderilor sa continue sa functioneze dupa un sinistru, asigurarea consolideaza relatiile de munca
ofera continuitatea productiei si pastreaza reteaua economica.
Dar rolul economic al asigurarii nu se limiteaza la pastrarea entitatilor economice, la un
moment dat. Asiguratorul este cu adevarat un motor esential al dezviltarii economice din cel putin
doua motive : garantia investitiilor si plasamentul primelor.
64
Bibliografia:
Bistriceanu Gheorghe D., Bercea Florian, Macovei I. Emilian – Lexicon de protectie
sociala. Asigurari si reasigurari, Editura Karat, Bucuresti, 1997
Bistriceanu Gheorghe D., Adochitei M., Negrea E. – Finantele agentilor economici –
Asigurari de raspundere civila, R.A., Bucuresti 1995
Constantinexscu Dan Anghel, Dobrin Marinica, Ungureanu Ana-Maria, Gradisteanu Daniela
– Tratat de asigurari, Editura Semne ’94 S.R.L., Bucuresti 1991
Văcărel Iulian, Bercea Florian – Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1999
FINANTE. BANCI. ASIGURARI. – Asigurari de raspundere civila, Revista lunara
editata de Tribuna Economica, nr. 3, 5 / 1999, 1, 2, 4 / 2000.
Lege privind asigurarile si reasigurarile in Romania, nr. 136 din 29 dec. 1995, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 30 dec. 1995
Legea nr. 47 din 16 iulie 1991, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 1 iulie
1991, privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale in domeniul
asigurarilor
Lege privind constituirea si functionarea intreprinderilor private de asigurare si reglementarea
contractului de asigurare, publicata in Monitorul Oficial nr. 148 din 7 iulie 1930, cu
modificarile publicate in M.O. nr. 83 din 9 aprilie 1931, nr.108 din 12 mai 1932, nr. 85 din 10
aprilie 1936
65
top related