anal ii, no. 47 8 decembrie 1929 reÂlit...
Post on 22-Oct-2019
29 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Anal II, No. 47 8 Decembrie 1929
REÂLITa T ÎI&OusDn°cDQ<E
Concursul nostru de frumuseţe,¡Realitatea Ilustrată“ în anul trecut, pentru pri
ma dată, a instituit un concurs de frumuseţe.Cu mai multă experienţă şi dupăce revista noa
stră a căpătat o importantă mai mare, tot noi am fost cei dintâi cari, in anul acesta, încă dela începutul lunii trecute, am anunfat instituirea unui nou concurs, spre a alege de această dată, pe cea mai frumoasă fem ee din România,
Ca să asigurăm deplina reuşită a concursului, nu ne-am pripit, (fi arn fixat în amănunţimi, toate con- difiunile.
in primul rând, am instituit un .juriu, care este compus din personalităţi de seamă, din lumea culturală şi artistică. Fac parte din acest juriu, până astăzi, următorii.•
Preşed in te: d. Prof. Tziaara Samurcaş.Membrii.’ d. U v iu Rebreanu, preşedintele soc.
scriitorilor şi directorul general al teatrelor; d. Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului Ziariştilor; d-na Alexandrina Cantacumino; d. 1. Steriade. d frec 'orul muzeului „ K a l i n d e r u Z>. Cufescu Storle, sculptor; d. W Ratzaria, fost ministru: Secretar: A ie. Constantin, directorul revistei noastre.I *
Acest ju riu se va întruni în cursul săptămânii şi va fixa condiţiile de participare, care vor apărea în aceeaşi «i în jjD im îreafa“ precum si în numărul■Tmnnm i nf 11 nMMnmnn i m m n n m n?n |C<1 ^ i?n ffn fi 1111111111.......num
Buletinul săptămânalL
a începutul acestei săptămâni starea suveranului Angliei se a- gravase iarăş. Câleva zile boala ur
ma un curs liniştitor. Buletinele medicale erau redactate în termeni cari dădeau dreptul la sptranle.
Buletinul de Luni a stârnit însă îngrijorare: s’a constatat la bolnav slăbirea torţei in.tnei. H /¡ele Angliei, robust până în momentul câdcrei la pat e. fireşti, anemiat acum.
Impresionante dovezi de iub're au continuat a fi depuse la paiul monarhului. Miile de oameni din toate straturile sociale stau zi şi noapte in jurul palatului regal.
a apitala are na primar nou. Se cuvine să i se spună: — in- trun ceas bun, şi Ui treabă, d-le
primar.Oralul acesta pe care veţi începe
s.'S gospodăriţi .sui( ră de metehne multe si vechi, li strâmb şi murdar. E urît. Pur.n;ii de până acum, primarii cari şi-au luat nobila sarcină de-a se îngriji de el. s’au ocupat do or.ee vr^ii. numai de bele.eie o- raşului, — nu.
Bucureştii se bucură de câteva e-
diiiciicidcnla
O
EVACUAREA RHENANIEtEX KAIZKHUL. — ,Ura, bâtrăna
ttiea Germanie ! Lumea a râimie tot atât de dobitoacă, şi vom putea cânta iar „Die Wachf nm Rhein\
(„Mucha“, Varşovia)
prezintă vestigii deţpipunătoare, de un centru oc- J. Beatul prezir
Stambul.S’au făcut, evident, unele îmbună
tăţiri. Toate la cenlru. Se spunea: programul de occidcntalizare a Capitalei trebue să înceapă dela cen.ru spre periferie. Greşeală. Programul trebue realizat dela periferie spre caitru. Dornic e pr.m-. * deaperiferie spre c. Wu cu tămăduirea mctelmeior oraşului acestal
problemă a cărei rezoivire întră inir’o anumită măsură in
îndatoririle noului primar este şi a- ceea a circularei. lutr’un articol puii ¡ieal în această revistă s’a vorbit acum câteva săptămâni despre ce- latea sguniotuasă, cetatea unde ve- hieu.ele gonesc desmátate, ateulând la nervii şi la viata cetăţenilor.
E interes..nU, in legătură cu fleca .sta chestiune, propunerea iâcmă de un consilier: anuiue ca sumele strânse diu amenzile aplicate şoferilor peinru abateri dela regulament, să lie aiocate unui l'oiid care va slu,i la ridicarea unui monument In memoria celor ce-au sucombat sub roti.
— Vrasăzică, d ta eşti fotogenică?!— Desigur' Altfel nu puteam fi
îngrijorare la cinematograf. {Le R.reJ
— Ia te uită! Gazeta vorbeşte despre mine'Anunţă c’au fost 15.743987 călători în tiamway în anul trecutl Eram şi eu printre ei.
(Euen Humor Madrid) j
SUPLIMENTUI. BEAtTTÄTM H.USTPATS
(Urmare) (3)
Apoi, văzu un ofiţer rus care umbla cu troica, pe-uu câmp plin de zăpadă şi-uu lup alerga să-l mănânce,- şi lupul acela nu era d.’cât eî, haiducul Miroslav, căruia portăreasa yiânăstirei îi zicea, salulându-1 până la pământ:
— Poltim! Poftim'. Boer Eremia!..Miroslav se trezi, că ci într’ad văr,
sora portăreasă mirase în odiie, cu o ceaşcă mare de lapte pe lavă şi-i zicea:
— Bună dimr’eaţa, Bjer Eremia’.. Poftim!.. Poftim?..
El mâncă pâinea şi bău laplele ca un adevărat lup flămând, ca lunul din vis, apoi. coborind la Maica Mi- Modora, ii zise:
<— Mă duc. mătuşă dra-ţă,.,•*— Cum? Aşa de rep;dj?...•— Aşa! surâse ci. Am stat prea
mult rândul asta...„Dar am să mai viu! Am să mai
viu!..Dădu bătrânei stariţe ob'şniuta
pungă cu galbeni apoi sărutându-i mâna, zise:
— Am să plec în mare taină, —■ să n’afle surorile!..
— Nu le zid bun rămas?' — Nu, că m’a prins un d->r de
ducă şi n’aşi mai vrea să pierd vremea cu ele!
— Bine boer dumneata!..— Rămâi cu bine, mătuşă Mino-
dora!— Umblă sănătos, nepoate dra^ălŞi Miroslav sări haiduceşte pe cal
şi porni glonţ!..Abia când se văzu pe potecă, prin
tre stejarii pădurii, începu să se căiască-
— Oare de ce-am plecat aşa, dintr’cdată? De ce n’am spus râ-nas bun surorilor şi mai ales bunei Porfirina? Sau tni-era teamă s’o mai văd? Sau mi-era frică să mă uit în ochii ei duioşi, eu, tâlharul palat de sânge?
Se întreba el mult. haiducul Miroslav, dar ştia prea b'nc că tocmai de aceia plecase: de frica privirilor blânde ale tinerei călugăriţe, d : frica remuşcărilor care creşteau în toate ungherele mână's lirei.
Altădată „boer Eremia” pleca voios de-acolo, şuei'ând; acum eşise ca un osândit şi mergea în neştire.
Cine ştie... poate că de nu i-ar fi răsărit în vis moşneagul ¿cela, osândit să sc pocăiasoă trei veacuri ‘intr'o chilie cu păiajeni, haiducul Miroslav s’ar fi dus deadreptul la vre-o mănăstire de călugări şi arii îmbrăcat şi el ha:na s'haştrilor ca aţâţi alţi ucigaşi pocăiţi.
Dar grraza de singurătate. da a- ceiaş veşnică viaţă mohorâtă, îl făcea să se scuture...
— Tot mai bine pe drumul meu de pân'"acuma!.. Ce-o fi. o fi! Acolo, în singurătatea pădurilor, am să uit gi remuşcăriie şi ¡acrămile meie şi povestea sorei Porfirina şi am sa fim aeela» slrasnic Miroslav. care
înspăimânta pe poteraşi şi pe ca- ţaoni! *
...Dar haiducul se lăudase în zadar, căci nu mai avea inima do altă dală...
E drept că a ajuns iar în pădurile lui dragi şi că văile au răsunat din nou dJ slava numelui său; dar veghile ¡ungi, la răscrucea drumurilor, nu mai aveau nici un farmec pentru eL.. Ochiul său nu mai era ager ca înainte, iar urechea nu mai prindea cu aceiaş î: d mânare semnele vestitoare de pradă — sau de poteră...
Şi par’că ar ii căutat el însuş să iasă în drumul arnăuţilor să se lase prins, să sfârşească odată cu viaţa asta fără rost...
Cele două nopţi petrecute la mănăstire îl urmăreau încă; întâlnirea cu sora Porfirina îl schimbase cu totul: Era un om fără nici o voinţă acum, fără nici un rost în viaţă...
— De ce n’am mai rămas acolo? dacă aş mai fi stat. de-aş fi întâlnit-o mai des, de i-aş fi vorbit mai mult, poate că rana întâiei ei iubiri s’ar fi închis... poate că şi eu wii-aş fi uitat mireasa de altădată şi, cine ştie...
Dar glasul sorei Porfirina, răsuna încă în mintea lui şi răsunetul lui era aşa de dureros!...
— „Unul singur este tumin'şut dragostei, boer Eremia, şi altă poiană nu mai este, de cât poiana morţii!...”
Ce bine era păstrată în su 'l’tul său amintirea tri t ’i feciorre!... Simţea că viaţa lui e ani rată acuma d'-a ei. cu toate că nu mai voia s’o vadă nicjp- dată!... O legătură tajn'că, tu’burătoare se făcuse între ei, din noaptea spove- dirii, din noaptea blândelor ei aiurări.»
Şi tot gândir.du-se la soarta lui, şi numai la a Iui, haiducul Miroslav nu şi putea închipui că acolo, in mănăstirea din munţii Moldovei, sora Porfirina se stingea zi cu zi, noapte cu noapte... Abia acum bă- gară maicile de’ seamă, cn sora aiurează privind amurgul de lună şi că se ofileşte şi scade neîncetat, după cum scădea şi luna... sora Por- firina se făcuse străvezie... Ochii ei erau mai mari ca totdeauna, erau spăimântători de mari. mâini'e i se subtiară de se ved au oscioarele şi tot obrazul copilei se trăsese. Când închidea ochii şi nu mai răsufla, par’că era moartă şi moartă de mult... Uşoară ca un fulg. trecca fecioara pe mormintele din curtea bisericii şi doua surori o sprijiniau să nu cadă...
— Voi o să rămâneţi aici dragele mele, dar eu am să mă duc... am să mă duc departe...
— Nu soro Porfirino, ai să răm&î cu noi şi noi o să te iubim mult şi-o să îmbătrânim toate... şi-o să ne ducem toate, într’o zi, la Dumnezeu...
— Nu! Nu! Eu am să p'ec mai devreme... Mă chiamă albele depărtări... colo... în dosul munţilor _ albaştri... Şi-am să vă rog, surorilor, să-mi puneţi părul meu cel lung, sub cărămida unde-mi voiu odihni capul şi în mâinile mele împreunate să puneţi flori de tămâioară... Îmi erau aşa de dragi, în vremea când soarele şi vânlul se jucau cu părul meu resfirat! Oh, cum păleşte cornul lunei!... Cum s’a subţiat! De ce-a pierit? De ce-a pierii?
Sora Porfirina începu să plângă cu hohote. Trupşorul ei plăplnd se sdruncina şi cele dmă maici tinere se uitau una la alta, neştiind cum să potolească tainica durere.
Deodată, copila tresări: i se păru că vede colo, în fund il curţii, cum răsare luna întreagă şi albă. Se repezi înlr’acolo şi surorile o urmară. Acuma, i se păru că lumina aceia' era chipul boerului Eremia, în mijlocul unor candeli... da... da., boe- rul Eremia era grozav de gilben... atârna par’că de un ştreang şi în jurul capului său, ardeau făclii de ceară şi candele verzi... Intr’adevâr,o lumină sârbă dă licăria taine, ta mijlocul frunzişului negru, care acoperea zidul.
S’apropiară, ajunseră... Roata de lumină era un stol de licurici, a- ninaţi de frunziş. Şi erau mulţi, mulţi, unul lângă altul, ca u i ciorchine luminos.
Porfirina se trezi din visare şi suspină, sfâşietor de trist
Apoi, lunecă uşor dia bra'ele surorilor.^ mişcă buzele par’că ar fi vrut să spună ceva... Ochii i se duseră, furaţi de visul veşn'ciei.
Şi sora Porfirina îşi dădu sufletul uşor, pe iarba niân&stirci în noaptea acele:aş zile, când la Bucureşti, pe o vreme furtunoasă, cu fu'g're dese şi trăznete multe, spânzurau pe vestitul haiduc Miroslav, prins însfârşit, de potera vestitului cârc-serc'ar Ka ra-Starobnloglu. Sfârşit
P fV I f MU fl AV»ITS E■EA MAI tall IA
: n I M f l i IN p i l■ î r i t ■ fe lÜ IHM
* I
^ ____ S C T U ^O T U L ^R ^A ^T 'M ^ IJL £SŢ RM ,E _____________ ^ ____________ a
Rubrica filatelică- O c o n t r ib u ţ ie
Publicaţii filatelice române
P RESA FILATELICA a spus un vestit cronicar francez „se
poate indentiaca, cu f.lia.elU insâş’După vasla ei conlribuţie, este
mai pressus de crxe îndoială, importanţa primordiala ce presa o are în acest domeniu. Nu este deci lipsit de interes a cunoaşte mişcarea presei din România, în strânsă legătură cu evoluţia filatelici. încercăm0 modestă ctmU ibu^ie, mpreten,ijasâ. Cei cari posedă încă şi alte preci- ziuni interesante, pot răspunde pe adresa revistei.
La apelul vechiului cotidian ,J/a- gasin fur Bricjmarkensammler" din Leijpzig în 18J3, aproape în toate ţările au apărut reviste şi ziare filatelice. Prima revista românească, cunoscută nouă, este „Der bukarester Philatelist”, având ca directori pe A. G. Pan cu şi Jack A. M arcuş, la1 Ianuarie 1835. Apreciind probabil simpatia cu care a fost primită în public, Marctis d.cide redactarea u- nd noui pub.icaţii „Der Philatelist", In 1&87 apare „Phiiatelistische Prc~ sse”, editat de „Czernoviizer Philate- iisten Zeitung’, în 1889, în frunte cu Herman M.ttelmunn (Cernăuţi). Iar Mittellmann scoate în 1892 re vista ,JSud Anii rika”.
In 1893 apare la Galaţi ,JPhiliate~ iist Orintal”, sub direcţiunea lui Da- rid Steiner, pe când la Iaşi, în cursul aceluiaş an, un pasionat colec.ionar A. liotenberg, ne dă „România I- ila- telică". Acesta se bucură de o bună longevitate.
Deia 1893—1922 se întrerup datele noastre istorice.
In 1923 apare la Brăila, „România filatelică’, proprietatea d-lui Angliei Stoian şi la laşi „Filateiistul” de sub direcţiunea a-lor, H. Socrat şi M. Puiu. In 192-1 cunoaştem !a Ploeşti Ue Philatelist Mondial”, la Timişoara,
Ş T I R IReamintim tuturor asociaţiunilor
filatelice din ţară, să ne remită procesele Verbale spre publicare.
*■ Bazarul Filatelic” din Bârlad a
cărui reapariţie ne esie anunţată pentru 1 Ianuarie 1929, proectează editarea unui anuar al filatelicilor români. O lucrare a cărei apariţie nu putem decât s’o aplaudăm., *
Primim la redacţie o lungă scrisoare â unui amator, care ne felicită pentru constilu'rea „!i tei negre ’. In aceiaş timp ne trimite şi numele unui „erou” din Băicoi bun de afişat. Deoarece nu cunoaştem întregul adevăr şi fiind vorba de un filatelist român rugăm persoanele ce au fost înşelate de aceiaş persoană (după cum pretinde amicul nostru) să ne dea lămuririle necesare.
#Anunciuri şl reclame p-ntru nu
mărul viitor se primesc până LunilO Decembrie.
,der Banater Philatelist”, la Caracal, „Roumanie Echange” a lui NicolasD. Steriopol.
In 1925 apare la Galaţi „l'Echan- giste", sub directorialul d-lui dr. Fla- maropol, iar la Focşani „Foaia Fila* telică” a d-lui S. Silberstein.
In anul 1926, la Piatra-Neamţ, „Rrclama” a lui B. Abeles, „Filat, lia Română’, director Alphonse Wein- berg, „Ecoul Filatelic’, director I. Solomon;
Bârlad: „Revista Filatelică'’.Craiova: „La revue potir inus” sub
direcţiunea d-lui T. Turtureanu.Brăila: „Ecoul Timbrelor R .mâne".In 1927 presa filatelică română se
odihneşte, pentru a câştiga noi puteri.
In 1928 găsim trei buletine: „La Roumanie", organul oficial al lui „Roumanie Echange Club” din Sas- cut, „Buh tin Offipial de Roumanie”, cub îngrijirea lui losc-ph H. Leibovici din Bucureşti şi „Buletinul Carto- Filatelic al „Clubului Internaţional din Craiova.
Mai avem ,.Bazarul Filatelic” din. Bârlad sub conducerea neobositului S. Zilberstein, şi în sfârşit
„Rubrica Filatelică” regulată a revistei săptămânale ,Hca i atea I'us- lrată”,
G, LULUDIS
*
N. R. — Datele de mai sus le datorăm d-lui G. l.uudis din Bârlad. Publicăm totdeauna însemnări şi chiar ar.icole ale ceti.orilor noştri, rezervându-ne dreptul de a le da forma redaţională cuvenită-
în aceiaş timp, rugăm toate publi- caţiunile filatelice, care eventual mai apar în ţară, să ne trimită un exemplar pentru memento*u! săptămânal.
ari. v,
Corespondenţă cu cititoriiL. Adler, Roman, revista noastră
vă stă la dispoziţie.Ion Patachi, of. Durduşani.Adresaţi-vă „Roumanie E. G. I.”
d-1 I. Leibovitz, str. Tepes Vodă 144. Bucureşti. Pentru schimb de mărci, un anunţ la revista noastră.
Le on Kreiss, Câmpina. Aţi primit scrisoarea noastră?
G. Luludis, Bârlad. Mulţumim. Cred că şi dv. aveţi aceeaş satisfacţie.
Marc Fischer, Leipzig. Nu am primit corespondenta
Lista neagrăA. Bemecher str. Virtuţii 44, T
Severin, este reclamat de un filatelist din R. Sărat. Profitând de încrederea celui ce i-a trimis mărci amicul a uitat să achite contravaloarea.
Aviz amatorilor
I&sfârşii, ne trezim!Apelul nostru dă roadele cuvc'
nite. lată că se reproduce un reviriment în sânul filatelişAlor ro- mâni. ,.Roumanie E. C. a Convocat Duminică, pe membrii săi, in* vitând amabil şi pe reprezentau.ui nostru, Mărturisim că hotărârile luate şi desbalerile ivite au fost cea mai bună răsplală dută modestelor noastre eforturi, depuse pentru propaganda filatelici.
lată şi unPROCES-VERBAîi
„Roumanie E. C. I.” Şedinţa din2 Decembrie ora 3. Prezenţi 21 inem-. bri. Preşedintele anunţă deschiderea şedinţei, făcând o largă c p im re .a activităţii, până în lima Ap»iie. Consideră reluarea şed.njeior, începând deia 9 Decembrie orele 3. Scnim- burlle şi vânzările de mărci, vor avea loc în timpul şedinţei.
Se ia notă de expunerea d-lui'L-o* catteli, referitor la stabi.irea unui sediu în centrul Capitalei. Sediul din str. Ţepeş Vodă 144 va rămânea pro vizoriu, până la alegerea celui nou.
Buletinul „Roumanie” îşi va rein cepe activitatea la 1 Ianuarie 1929.
Se convoacă pentru şedinţa viitoare, toţi membrii asociaţiei prt. cum şi toţi filateliş'.ii amatori şi pro fesionişti .cari doresc a face parte din „R. E. C. I.”
Şedinţa viitoare Ia 9 Decembrie orele 3 la sediul din str. Ţepeş Vodă 144.
GUZA-VQOÂ jN ROMÂNSunt foarte rara p^rsonagiila caii
să fi ocupat cu atâta insistenţă ima ginaţia mulţimii şi să sa fi bacara* de atâta dragoste din partea poporului ca marele Domnitor Ales. Cnza.
Scriitorul Vasile Pop a reuşit, ca după vreun an şi jumătate de cercetări prin bibLoteci, să pună la punct o mulţime de datalii scoasa din anecdotele de pe vremurile acestui „Doma1- şi să creeze, un roman, care deşi are nu substrat politic, să pasioneze pe cetitori.
Citind pe „Cuza Vodă“, oricine işi poate face o idee clară asupra tim pului pe când un om de bine lupta pentru punerea bazelor României de azi.
Se poate vedea sub o formă interesantă, atractivă, cum acest mare premergător al „ţărăn smulul“ şl-a pus viata in primejdie in nenumărate rânduri pentru a realiza acum 75 de ani, ceeace alţii vor să realizeze azi după trei sferturi de secol, pentru clasa pe care „Cuza Vodă“ o iu bea şi voia s’o înalte, scotând*o din iobăgie.
Romanul „Cuza-Vodă" merită sft iie citit de toată lumea.
IH tM I HlIHtH *fHv.REZON
Clientul: Halal de haina ce mi-al vândut săptămâna trecută. Abia am încheiai-o ş* a plezni. în spate.
Croitorul: Nici nu mă miră. Firma noastră e doar recunoscută, pentrucă la noi se coa solid na* turit
SUPLIMENTUL REAT.TTXŢn ILUSTRATE
5 V J W D B r |ţ
• »
4 tUW C M U
iC l iO J
/ \r« - v * ' If — i
(Urmare) (3)
Speranţă aveam putină. Ştiam to- tuş. câ Valelty e un om inteligent, carp cunoştea bine legile, şi care va face tot ce-i va sta în putinţă pentru a mă salva.
Două zile nespus de lungi, am fost in nesiguranţă. Insfârşit Vallet- îy veni.
— „Aduc o consolare, chiar dacă e dureroasă. Vei trăi şi vei fi liber, dar va trebui să pierzi o mână”.
Mişcat, am mulţumit prietenului meu pentru viaţa mea. Îmi spuse că guvernatorul fusese nn 1 nt t în ceea ce privea revizuirea „crimei* meie; ca insă. pentru a nu părea nedrept, încuviinţase următourele: dacă av. a Sâ se găsească in căr.ile istoriei l-lo- renţii un caz asemănător, atunci pedeapsa mea să fie strămutată în pedeapsa, ce se ap ii-ase şi altă dată. El şi talăl său răsfoiserâ apoi zi şi noapte lir.soave v. chi găsi ¡d însiâr- şit un ca/, asemănător cu ai meu. iar pedeup a du ă ut n i fusese: crim naiului i-se tăiase mâna stângă, i se luase averile şi fusese exilat pentru totdeauna.
Aceasia era acum şi pedeapsa mea şi ire./u uîu >ă mă pregătesc pentru durerosul ceas. ce mă aş eplu. Nu vreau sâ vă mai aduc înaintea ochilor acest ceas in rozător, când, în plină p aţă, ui. am pus mâna pe trunchiul de tăere, câ d pr< pr ui meu sânge m’a umplul in valuri.
Valletly m’a lu:;t in casa lui până mam însănătoşit apoi mărinimos mi a dat şi banii d ■ drum. Tot ceea ce îmi s.rân ,e cm cu, cu atlt a:n:ir, Căzuse prada jusii.iei. Am p ecal d.- la Florenţa în Sii ilia şi d • acolo cu primul vap >r, m am dus la Con- Stantinopoie. Speranţa mea era în suma, pe care o in ie d in a em prietenului meu pentru a pâstra-o, ru- gându-l să mă lase să locuesc la el Cât mă mirai insă de mu t, cflr.d acesta mă întrebă. d ce nu mă duc în i-asa mea!
Îmi spuse că un om strein cumpărase o casă pe numele meu în mahalaua grecească, acesta snusese vecinilor, că voi veni şi eu în curând
Ai’um dus numai deeâl cu prietenul acolo şi am losl primit cu bucurie de toate vechile mele cunoştinţe. lin bătrân negustor îmi dădu o scrisoare, pe care streinul o lasase pentru mine.
O citi: .Zaieukos. Două mâini sunt gata să muncească neconten t p n tru ca tu sâ nu simţi tipsa mânii taie. Casa, pe care o vezi şi tot ceeace vezi in ea su U ale Ude şi in fiecare an ţi-se va d i a ât. încât sâ faci par,e d.n re cei mai bogaţi ai ţării tale, i-ie să poţi ierta aceluia, pare e mai neuurodl decât tne l” l. Aiafluiam cine o scrisese, iar ne
gustorul îmi spuse, că fusese un bărbat, care părea un francez şi avea o mantie roşie.
Ştiam destul pei.tru a-mi mărturisi, că necunoscutul nu fusese chiar atât de lipsit de nobleţe. In noua mea casă, am găsit to; t * aranjate cât mai bine, chiar şi o prăvălie cu mărfuri. mai frumoase decât avusesem vreodată.
De atunci au trecut zece ani. Mai mult din obişnuinţă decât !i ndcă
\n româneşte \ de Ctllia Chibu
aveam nevoie, mi.am urmat negoţul. Nu am mai văzut insă niciodată ţara, unde am fost atât de nenorocit. ■ I
De alunei primesc în fiecare an o mie de monezi de aur; dar chiar dacă îmi tace plăcere să şlu nobil pe acel nenorocit, l.t iş i dur rea su* fielului meu nu mi-o poate cump ra; deoarece veşnic true:,te în mine i- eoana îngrozitoare a asasinatei Bianca. Sfârşit
Premiile ziarului „RADIO”După cum am anuntaf ziarul „RADIO” oferă gra
tuit cetitorilor şl abonaţilor săi:5 aparate de RADIO
între care nn aparat „NOaA-ELECTilIC”, ultima perfecţiune fu rn iza de uzinele „N 0M -RH91J" Berlin, reprezentata de firm a Jac- ques Paucker, din liucureşti, Sir. Smârdan 27. preenm şl
8Jn imporiani stoc de piese deRADIO lămpi, difuzoare, efc.
Vor îl în total 4 cupoane, Iar tragerea se va tace înainte de răc inn .
Rămâneţi veşnk tineri întrebuinţând
renum ta tincturâ nat’irală
H E N O L R O Y A L E
Regina tmeturnor pentru păr ucnida
in toate nuanţele dorite Cut a mică lei 100
de 4 ori mai mare lei 250
H E N N E k O Y A L ERenani ta planta or.tnialâTotdeauna proaspăt în toate
nuanţele Cutia micâ lei 100
„ mare 150 Se predâ lecţi. pentru aplicaţie.
Pârul stricai de alte tinctun se re- iace cu cea mai mare înqriiire.
Cereţi la principatele tarmacii. drogherii, coafori si parfumerii.
Acolo unde nu găsiţi trimiteţi costul prin mandat sau ramburs la Oepozilul Genaral
INoTITUT de BEAUTE DORTHElMER
Calea Victoriei 50 lângă Cinema SELECT. Tel. î i 135
— Cereţi noul catalog —
erSTTPT.TMWrtJl. KEAT.ITXŢTI TT.USTHATE •»
DACA ne gândim, că până’n evul mediu, carnea dj cal cra singurul armeni al vechilor germani. —
pe când azi, resimţim un dusgusl. nu- pial gâiidindti.ne la carnea celui mai purat animal. — şi savurăm în schimb, pe cea a celui mai murdar patruped, porcul, vtd.m că tot sistemul nostru cui ..ar, este bazat numai pe închipuiri. De aci rezuiiă şi faplul, că ceeace-i place unui popor, desgustă pe altul.
Ouăle clocite sunt cea mai fină delicatesă la chinezi, pe când nouă ne repugnă, cu toate că au mirosul camemberlului, care ne place, dar pe care chinezul îl numeşte „lapte de vacă stricat”.
Cu groază ne gândim la mâncări preparale cu grăsune de elefant sau hipopotam, cu toate că aceasta, are gustul unturii de gâscă.
Raci. icre negre, stridii, melci şi pulpe de broască, sunt pentru noi delicatese şi totuş doar greaţa, ne opreşte a mânca şerpi, râme. viermi broaşte întregi, care figurează la locul de cinste, în menu-ul multor popoare.
In Siam, spre exemplu, broaştele sunt băgate de vii în lut. care ia forma bilelor şi sunt băgate la foc. Când se sparge apoi luiul. broasca este perfect fripta. în propria-i grăsime şi se serveşte la masă. cu zarzavaturi fierte şi cu sevă de plante.
Indigenii din America de Sud. procedează mult mai simplu: le frig ia frigare, aşa cum sunt, sau le fierb imediat ce le-au prins. Supa verzue. ar fi — dupe unii — foarte bună. Totod ită. este în mare onor şi friptura de maimuţă. — în special spinarea, — care are gustul celei de iepure. Un e\p..*raU)r, a găs.t-o foarte bună şi numai aspectul animalelor lă.ate şi atârnate de pomi, i-au produs o impresie detestabilă, Bemănând foarte mult cu cadavrele, umane.
Ca dejun, se mănâncă acolo, o preparare de gândaci graşi, cu furnici. stropite cu un sos. tulupi. care nu rămâne cu mult în urma celui de Worcester.
In Africa cen'rală, sunt foarte preţuite furnicile albe, t rmitcle. care se aruncă de vii în tingire şi după ce sunt prăjite, se servesc sub formă de budincă. Dar negrii nu-şi pot procura această delicatesă, decât la începutul sezoanelor de p oi, când termitele îşi părăsesc cuiburile, spre a se refugia.
In alie anotimpuri, savurează o specie de omizi, care se lierb şi se servesc cu făină de orez.
In jungla ausirul ană, contează larvele de gândaci, ca uu aliment foarte delicat: un explorator suedez, le-a comparat, — gât.te, —- cu omleta noaslrâ ob.şnuită._ Multe triburi australiene, pleacă în
timpul verii în munţi, unde se hrănesc cu gândaci, iluluri şi omizi şi după câteva luni, se întorc mai puternici şi mai sănătoşi din această vilegiatură.
In Australia de Sudwest, se gătea« {oi feluri de râdâcifli. ţţe»Ue»
ierburi de apă. lotus şi orchidee, care sunt servite ca garnituri, la fripturi de biber, oposum şi cangur, stropite de o băutură, extrasă din gumă de eucalipt.
indigenii din insula Gwandjelin, uzează de un anumit soi d_- “rac, că- ruia-i place miezul de cocos, t se Grup 4 din mullele-i picioare. — anume, cele dinapoi — şi este a- poi hrănit cu nuci de cocos. Când coada lui devine groasă ca un cap de copil mic, este despicată şi conţinutul ei — un lichid gras — este sorbit cu deliciu.
Exploratorul Reinecke, compară gustul unui vierme de nisip, gros ca un deget după coasta samoeză, cu acel al stridiilor.
Mâncări Dlăcute si europenilor, sunt: ¡a'usami, o mâncare din miez şi lapte de cocos, fierte cu foi de banane: failolo. banane coapte fierte în lapte de cocos; paule, sevă de palmier, scăzută în l^pte de cocos, pa'aula. raci de apă dulce, fierţi în lapte de cocos, cu foi de banane; vin apoi alte feluri, gălite în acelaş mod. din care cel mai gustat, este mani. preparat din viermi, cu apă sărată şi care se serveşte şi sub formă de conserve. Are un gust mijlociu, între midie şi stridie.
Un capitol interesant. în arta culinară, este şi consumaţia cărnii de şarpe. Indienii din America da Sud. introduc şarpele ucis. într’un tub de lut. care se pune la foc. Prin fri- ere, carnea se în'ăreşte, iar apucată in coadă, pielea ese fără nici o
ruptură, rămânând numai carnea fragedă, care este considerată delicatesă.
In India şi China, şarpele ucis, este bătut cu beţe d.‘ bambus, până ce pielea preţioasă ese intactă, rămânând numai carnea, din care se face o ciorbă, asemănătoare celei de peşte.
Precum trompa şi picioarele celui mai mare animai, elefantul, sunt savurate de indigeni, tot aşa sunt mâncate şi cele mai mici animaledin lume..... păduchii.
Exploratorul Kr mer. descrie în- tr’unul din volumele sale. că în insulele Gilbert, sunt t'neri. cari pentru a procura dulcineelor lor. a- ceastă fină delicatesă, poartă în păr. adevărale crescătorii. îngrijite cu cea mai mare alenţiune.
Carnea de morsă, focă şi urs alb, a fost de multe ori. ultimul aliment a! exploratorilor polari.
Iar ca final, se poale adăoga vechiul nostru proverb: „Câte sate, a- tâlea obiceiuri.
ERUDIT— Tăticule ce a aia legea fcravi-
taţiunll ?— Nu ştiu, fetiţa mea. pentrucă
astăzi prea mult se vorbeşte de tot felul d© le# ciudate.
TOT AIA
— Aşa dar. nu credeţi în nimic.“ Nu cred decât In ce*ace Înţeleg.*-> Apoi, • cam tot aia««
MONI>ENE
Balul societăţii „Fiaţiua“Sâmbătă 24 Noembrie a avut loo
în sala Sindicatului Ziarişti or primul bal al sezonului dii dj către Soc. ..l-rătil a . lormala di.i studenţimea din vechiul regat precum şî cei ce au venit să studieze la noi din părţile l indului, Tesaliei, Banalului şi de peste Nistru uniţi pentru a menţine credinţa, obiceiurile şi graiul,
Harnicul ei preşedinte, d 1 Brânzei credem că se simte mulţumit, de succesul moral şi malerial ce a obţinut. La acest bal a dat concursul Soc. Juc şi cântec românesc". de sub conducerea d-lui Do- brescu. Studenţi mândri şi studente în port naţional se prindeau doi câte doi în „Ca la Creata ,Jirâule- (ul'' sau pentru a încinge Jiţianca» Ciobănaşul. Marioara, Ghimpele, Zdroboleanca, Hora Mare, toate jocuri din vechiul regat. Dansurile au fost executate de d-l Chirhu şi d-na Chirhu care se lua la întrecere cu tinereţea. d_Tele Genrgescu. d-re!e Be- rindey. d.rele Holban, Lily Andronicj Mimi Nicolau, Dincă. Pânzaru. I’e* trescu Cemâlescu, d-na Gârdăreanu. D-nii Dobrescu, David I., Jupianu Bogdan. L DLncă, Vasilescu. Sur dure an u.
Din asistenţă reţinem: d. S. Mân- drescu, d na şi d-l Gheaciu. d. Eu-se’ iu Vi< ol, d-l Tomv Hoida^. M Vute pescu. d-l Dumilres-u, d-l Do’ rescu, d-l Solonea N., d-l Schmidingher mare inndus'riaş. d-l Gore. d-l ing, prof. Dumilrescu. d-l D. Vasilescu, I. Ionescu ele. ctc.
D-rele Didy şi Maria Cris'escu. Le- nuş Pama. d ra Consîantlnescu. Eugenia Petrescu, Ghines’u. Senie. Maria Ionescu prof. Mariette T'-odo- rescu, etc. etc. Ic ă .
CINEMATOGRAF
Unde mergem
BOULEVARD - PALACE“, continuă proectarea marelui succes
„PRINŢUL STUDENT" din „Heidel- bergnl de altă da’ă“, cu Ramon No- varro şi Norma Shearer.
*
CINEMA „SELECT“, reprezintă emoţionantul film „LOOP1NG
'IHE L()OP‘ cu Werner Krauss-, Jenny Jugo şi Warwick Ward.
A „TRIANON“, eleganta sală din Bulevard, se proectează marele
film românesc .SIMFONIA DRAGOSTEI1, cu Vlvian Gibson, Gritt Haid, Ion L:vescu, Ioan Petrescu, AL Critico, Scenariul şi regia: Jean Ml- halL
C INEMA „ELITE“, rulează „TI* NEREŢE TRIUMFĂTOARE“,
cu Mary Philibin şi Don Alvanado.
SCALA'' r e p r e z i n t ă „SECREU TUL TĂCERII“, cu V.vian Gib.
son, Mary Kld şi Marcela Albanl, precum şi marele succes re vuia Ut: „CA LA MAMA ACASĂ**
9M Motto. „Cumpărarea pianului
e chestie de încredere*
Garanţia cea mai deplină
SUPLIMBtiTUL REAMTĂŢII ILÜSTfiAfC
yftnII
Dfă
M.
o oâerâ r eu u ia eleexceienl a l ilrm eî
1. TRiSKÂexistenţă de âa ani, cei mai ves tit depozit Ol
branşei
££e|»rezeu umilii general al — _ „
cunoscutei mărci (9sC is j str. laguna 14. TeMoa 4j j .
oJkcK X & X' dxL
C B z o ir o ~ J )/tM o o Lru £ &Q zjjcxjtr=z^r£t.
Qcf- Mâj^xf9^U' JV2 «44
ş*s&a£ai efe a flrrm iM .C crn^' 'm - l JV S ia iaT i fiznirt«J& vioiiiiiz JriaJxj&â. ( M ifudujhvb
Q a ojSzu -t oaUnitfC Twjntxtja& K in.iiZş^^ojuu& u- s a c i «sec cu e&* gLLL adi£u<i£an£z. t (-Ir tn /* aaerfw^i la •
şc,OGu8ei. «¿XAflt ¿rr?j!\ Cxy7~&f jS<XZGk2Sz£oL. zxsife jp CCC gJBqAJVL fCro4? xj’Tî’za, g&gk*£cx. £rc£ cî«n£<v«Q
QarnaUŞUtAaj&z &d/m£xtF* fiftro g **0Jju£ cd& int?u£ şraUul&x cararm.
PARFU M ER IE
AflflianotBoucherp a r i s !
S o u a if3 &C ^ J r r t e
C ă p t u ş it în in te rio r c u imit. p ie le de căp r ioa ră» s e p a r a t o îm b r ă c ă - _ m in te d e p â n z ă s o l id ă im p e r m e a - h b ilă c u co lţuri d e piele. ;«
R e p ro d u c e re fo a rte n a tu ra la : lip s ită c o m p le c t d e s u n e te m e
talice.S oR s^u c|s@ eleganta şi extrem d e so lid ă
C S a re n f ia f a b r ic e ! se r is â . _ _W sa îm p re u n ă c u 10 c â n t e c e C5 p lă c Q p la tib ilm 6IL#fiS ©«SIS II ra te lu n are . .
C e re ţi-I tu tu ro r d e p o z ita h lo r n o ştr i din ţara.R e p r e z e n t a n ţ a « I D e p o * « tu l G e n e r a l p . R o m â n i a «
U Z I N E L O R „ O D E O N '7 9 C a le a V ic to r i« ! ^is-a-vis de Biserica
Sucursale î B u le v a r d u l E lisabeta 1 Csub. H o te i B u le va re u , S tra d a B firâtiel 52...
Cluj: S tra d a M em oran d u lui Io .ss ^ ? ! S ® E a E 2S0 0 E0M a
SnPT.tMIîWTVn; W A L î TXTT! IMJSTRATOI f
■\J * 3??9
MOBILE de PRIMUL RANGşl anume: dormitoare, sufragerii, garnituri de salon, şezloane, scaune, etc, tn
mare asortiment permanent la Bennrifal de MOBILE ..VICTORIA'*
C R A I O V Ă
Slr. Unirii Palatu l MînervaInvităm pe mult stimaţii amator! de mo
bile din CBAIOVA «1 OLTENIA tn prăvălia ru istră spre a vedea mobilele noastre.
Prstori sl GnmîUlDUl avsntaloas«.
IMIPT' 'iHMii "fii________ ___
CEL N A M A R E SUCCESde librărie, in lumea întreagă, l-au avut romanele d-lui MAURICE DEKOBRA : .Cu inima întristată“, „Madona din Tren“ şi „Gondola cu Himere“, tipărite şi în româneşte de Editura
„Cugetarea“, Ultimul său roman:
Serenada Călăuluicare repurtează acelaş mare succes, a apărut zilele acestea tot în Editura „Cugetarea“ (Bucureşti, Str. Matăsari, 23).—De vânzare la toate
librăriile din ţară. — Preţul Lei fO.—
Ingriflfi-vă
Dinţii l a
Proteza DentarăDentiştii asociaţiStr. Biserica Euai 14
Extracţii, plombe, dinţi artificiali în toate sistemele. Preţuri moderate. In lesniri de plată. Consultaţii 8—1 a. m., 2 jumătate 8 p. m. Telefon 338/27
i ai ai <r - ~ — - * m — — ^jmmiinn titrTintftMmictiinf *-*HHfH4n»tnw»»t»w
CITIT»*
„Adaverul Literar şi Artistic"revistă scrisa de cei mai de seamă, reprezentanţi ai literaturei romane
A g o r« In «ieeare Vineri 7 Lei3 pag in i m uri
0” Tragedie Regală-Simplu soldat - erou -ma- resal—rege — detronai—-fugar —I npuşcat la zid -~sur * Prln3 cipalele peripeţii ale unei palpitante epopei de glorie
şi sânge aparuta in
LECTURA No. 200 (N U M Ă R F E S T IV )
Boman istoric evocat după documente de AlEX. DUMAS
Ilustrul autor al ce.or „TREI M U Ş C H E t fiR I "cea mai citită carte depe glob.
Scrierea complectă i »■ C Cereţi lachloşcari şi librari LCI o
.BAGHETA MAGICABUCUREŞTI I. - STB. CAROL
So. 9, e te j (Ascensor!
ARTA MAGICA m o d e rn * . s c a m a t o r i i
ARTA DE A TE FACE PLĂCUT IN SOCIETATE
10 SCAMATORII. APARATE Şl EXPLICAŢI!
SE EXPEDIAZĂ CONTRA t O 9 3 - rw ţ eoirro
14 COMANDA 50»;» ACONTO.
t CEREŢI GRATIS CATALOGUL ILUSTRAT CU
S C A M A T O R I I SENZAŢIONALE ADĂUGÂND
MARO PENTRU RASPUNV
i i
__________ BTTPI.TMEWTtTI. ff B A tTT^ŢTT |T>PSTW * TE _______________
locurile „Realităţii ilustrate“Joc No. 1 (Norma Shearer)
(10 p.) de BICĂ PISOSKY-Craiova
*5
"îT
- — " * \ M M
» ■ ■ m n m n m n s — nnnnnnn n n m ■■mnaiiaaaBnD i u rmmaaMmm
k
ik
<} 1«
Orizontal: 1) Savant francez (1814- (885); 5) Picior spaniol (1602—1067); îl) Paradis; 12) Personagiu Mitologic; 13) Oraş în Anglia; 15) Plin <ie entusiasm (tig i; 17) Pronume; 18) Notă muzicală; 19) Fondatorul mormonismului 1805—1844); 21) Pronume; 22/ Consul roman în anul (63 înainte de C ) ; 27) Diviziune de timp; 28 Scriitor satiric italian (1492—1557); 29) Adverb; 30) Lac în Afnca; 31) Rău; 34) Notă muzicală; 30) Pictor născut la Londra (1730— 1805); 43) Interjecţie; 45) Economist francez născut ia Lyon (1707 — 1832); •iGi Erou Mitic din Atica; 47) Filosof francez (1766-1845): 49) Oraş în I- i,a ia; 51) Meritos bibliograf român (1817—1887); 53) Noiă muzicală; 54) Unul din judecătorii lui israel; 57) Om de stat spaniol (1579—1024); 59) Interjecţie; 61) Insulă germană; 03) Ativerb; 04) Navigator spaniol »1499 —1542); 05) Aureolă (fig.K 00) Interjecţie; 671 Notă muzicală; (59) Nume.e ardelenesc ăl usturoiului; 70) Astronom şi matematician englez (1801 1892); 72) FlUid gazos; 73) Poet italian (1565—1035); 73) Împărat roman; 76) Personagiu Biblic; 77) Ce.ebru astronom (1503—1566); 78) Taifas.
Vtrtxal: 1; Pictor italian (1656— 174(51: 2) Adverb; 3) Parte interioară;
4) Conjuncţie, 6) Notă muzicală; 7) Oraş In Columbia; 8) Pârâu tn Grecia; 9) Animal invers); 10) Oraş in Mexic; 14) Om de stat spaniol (1786 —1843); 16) Provincie Jugoslavă de-a, lungul coastei orientale a Adriaticei; 20) Nume de peşti: ghigorţ şi pălâ- rnidă de baltă; 22) Interjecţie; 23) Notă muzica'ă; 24 Literă grecească; 25) interjecţie. 26) Div. de timp; 32) Elenist italian (1398—1478); 33) Pasăre; 34) Financiar născut la Edim- burg (1671—1729); 35) Jurisconsult francez (1536 -1601); 36) Conjuncţie37) Chimist german (1769—1838);38) Conjuncţie; 39) Negaţie; 40) Partea cocoşată a arşicului; 41) A răsuna surd; 42) Rege a lui Israel; 44) Plantă (Mold.), 45) Familie italiană; 47) Adverb: 48) Bărbat de stat bulgar, muri asasinat (1853—1895); 50) Agent politic şi misterios aventurier francez 1728 — 1810); 52) Filosof şi scriitor francez, născut la Geneva (1712—1778); 55) Filozof spirtuaiist francez (1794—1802); 56) A bate încetişor; 58) Personagiu biblic; 60) interjecţie; 62) Trec cu vederea; (56)
Oraş în Serbia; 68) Perdea felurit colorată ce înconjoară pupila ochiului; 70) Adverb; 71) Personagiu Mitologic; 72) şold; 74) Div. de timp; 75) Interjecţia
]oc NO. 2(Cuvinte încrucişate)
(10 p.) de BICA FISOSKY’Craiova
A 1 t* 5 6 8 910
42n4Î
m f®19 zi 21 n ih2S16
Orizontal: 1) Mănăstire tn jud. Olt cu o şcoală practică de agricultură; 10) Ştofe din care se {ac mai ales, macaturi; 11) Insulă franceză în O- ceania; 12) Concurent; 13) Tre! litere din Lapiţi; 14) Staţiune balneară; 15) Pârâu tn Tesalia între Olymp şi Ossa în valea Tempei: 17) Boccea
de înfăşurat; 18) Literă Slavonă; 20) Oraş în Mexic; 25) Un fel de oi; 26) Imens (fig.).
Vertical: 1) Pui de crap până la,S0 cm; 2) Masă pe care se serveşte liturghia; 3) Poet francez (1540— 1608); 4) Munte; 5) Interjecţie; 6) inginer, născut la Muret (1841 1925); 7) învinşi; 8) înşirată; 9 Vânzător
de haine vechi (Munt); 14) Conjuncţie; 16) Popas; 19) Republică în A<
merica; 21) Puţin considerabil (.inv); 22) Unealtă; 24) Neted.
]oc No. 3 (In pătrat)(10 p.) de BICĂ PISOSKY-CraiovaSe dau următoarele:Râu în America,Arnipeiag în Oceanul Atlantic,In cuiruigie.Logofăt. ^Dregi.
Imperiu asiatic.Orizontal şi Vertical la fel
Deslegâiile locurilor din No. 46,47,
48, 49, 50 se primesc ia redacţie până
la 10 Ianuarie 1923, Cel care obţine
numărul ceJ mai mare de puncte,
prin nesiegaiea celui mai mare nu>
măr de jocuri, va prim i un premiu
de 1000 lei. Premiul al a otita o da
500 lei; premiul al treilea 3U> lei.
Următorii ş-pte acsL.gâtori primesc
câte un volum din operele autorilor
renumiţi De asemenea vom publica
numele tuturor deslegăiorilor. Pre.
miile se vor distribui la 20 Ianuarie
1929,
>
top related