activul net corijat
Post on 04-Jul-2015
471 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7XJNK-T47W8-1VQ16-FRZB3ACTIVUL NET CORIJAT
INTRODUCERE
Activul net corijat are drept scop eliminarea limitelor activului net contabil şi de a da o
dimensiune valorii întreprinderii mai aproape de realitatea economică. El presupune analiza
critică a fiecărui element de calcul în funcţie de realitatea concretă şi de valoarea acesteia din
chiar momentul evaluării. Reevaluarea se realizează printr-o evaluare individuală a posturilor
de activ si pasiv.
Procesul de evaluare presupune estimarea credibilă a valorii unui element bilanţier sau
a entităţii în ansamblul său, bazată pe analiza tuturor informaţiilor disponibile. Pentru
estimarea valorii entităţii, evaluatorul poate utiliza trei abordări sau modalităţi de evaluare şi
anume:
• abordarea pe bază de active (metode patrimoniale);
• abordarea pe bază de venit (metode bazate pe rentabilitate);
• abordarea prin comparaţie (metode bazate pe comparaţie directă).
Fiecare tip de abordare cuprinde mai multe metode şi tehnici de evaluare, iar, în
practică, se pot utiliza toate cele trei abordări pentru a estima valoarea entităţii. Selecţia unui
anumit tip de abordare sau a unei metode depinde de tipul de entitate, de situaţia acesteia la
data evaluării, de informaţiile disponibile, de scopul evaluării etc. Standardele de evaluare
recomandă, însă, ca evaluatorii să utilizeze cel puţin două abordări atunci când evaluează un
bun sau o entitate.
Evaluarea economică, în sensul doctrinei evaluării şi, implicit, al Standardelor de
Evaluare Internaţionale şi naţionale, este un proces complex de estimare a unui anumit tip de
valoare, de obicei „valoarea de piaţă".
Dintre metodele de evaluare utilizate în România cele considerate a fi reprezentative
sunt următoarele:
1
A. metode patrimoniale:
- activul net contabil (ANC);
- activul net contabil corectat (ANCc);
- activul net de lichidare (ANL);
- valoarea substanţială;
- capitalul permanent necesar exploatării.
B. metode bazate pe rentabilitate:
- metode de capitalizare a beneficiilor;
- metode de actualizare a cash-flow-urilor.
- metode de evaluare prin dividende (metoda Irving Fisher, metoda Gordon-Shapiro,
modelul Gordon-Shapiro elaborat);
- metode de evaluare a entităţilor în creştere, care se referă la: PER; modelul lui Bates;
modelul lui Hoit.
C. metode bazate pe comparaţie directă:
- metoda comparaţiei cu societăţi similare cotate;
- metoda comparaţiei cu vânzări de entităţi similare necotate;
- metoda comparaţiei cu tranzacţii anterioare sau oferte de tranzacţii cu participaţii la
capitalul entităţii evaluate.
Aceste metode de evaluare sunt regăsite şi promovate la nivel mondial prin
Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS) şi Standardele Europene de Evaluare (EVS).
Activul net contabil reprezintă cel mai simplu şi mai rapid mod de estimare a valorii
unei societăţi.
2
METODA DE CALCUL
Activul net contabil se calculează pe baza indicatorilor financiari din utimul bilanţ
contabil. Metoda aceasta de stabilire a valorii unei societăţi este foarte uşoară şi rapidă, însă
prezintă şi unele inconveniente: pot exista erori de înregistrare contabilă, pot exista costuri sau
preţuri neactualizate, sau erori în aplicarea regulilor fiscale, toate acestea ducând la un rezultat
economic eronat. Pentru a minimiza aceste inconveniente, se impune necesitatea corectării, a
retratării bilanţului contabil pe baza căruia se face calculul activului net contabil. Retratarea
indicatorilor financiari din bilanţul contabil se va face în sensul ca aceştia să reflecte cât mai
aproape de realitate patrimoniul net al societăţii. Prin aceasta retratare rezultă un activ net
corectat care exprimă mărimea capitalurilor necesare pentru a reface patrimoniul societăţii.
Activul net contabil este diferenţa între activul contabil corectat al unei societăţi şi datoriile
totale corectate. Acest mod de calcul al valorii unei societăţi nu duce la exprimarea unui preţ
la care poate fi tranzacţionată societatea respectivă, deoarece pe lângă determinarea valorii
patrimoniului mai trebuie ţinut cont de elemente care nu se reflectă în principiu în
contabilitate, pentru stabilirea unui preţ de piaţa. Aceste elemente pot fi reprezentate de
calitatea managementului societăţii, de vadul comercial, de autorizaţiile şi licenţele deţinute,
de fondul comercial, de marcă etc., elemente care de cele mai multe ori nu se regăsesc în
activul bilanţier al societăţilor. Activul net contabil este un punct de plecare în analiza de piaţă
a unei societăţi şi nu poate fi socotit o estimare a preţului de piaţă pentru acea societate.
În contabilitate, activul net contabil corectat (+/-) cu plusurile sau minusurile de
valoare latente. Este o informaţie primordială în operaţii de evaluare (ale întreprinderii), de
fuziune etc. Activul net corijat se determină fie pe cale de expertiză, fie printr-o evaluare a
elementelor de activ nemonetar.
Activul net corijat se determină astfel:
1. Separarea tuturor bunurilor din întreprindere în bunuri necesare exploatării şi bunuri în
afara exploatării:
● se face în funcţie de criteriul utilităţii exprimată şi măsurată prin gradul de participare la
realizarea profiturilor.
● rezultatul acestei prime etape se poate concretiza în:
3
(1). determinarea unei capacităţi beneficiare superioară faţă de profitul din bilanţ
atunci când pe cale de expertiză şi diagnostic se constată o posibilă îmbunătăţire a gradului de
utilizare a bunurilor
(2). fie utilizarea în alte scopuri sau alte destinaţii a bunurilor fără utilitate sau cu
utilitate redusă în acest caz putând fi folosite căi de restructurare cum ar fi: formarea de noi
societăţi comerciale, închirierea, concesioarea, vănzarea chiar ca material.
2. Reevaluarea tuturor bunurilor necesare exploatării:
● atunci când determinăm valoarea bunurilor din întreprindere se au în vedere următoarele
şase categorii de factori:
(a). evoluţia preţurilor
(b). raportul de schimb al monedei naţionale
(c). starea bunurilor
(d). politici de amortizare
(e). politici de contabilizare
(f). orice alt factor determinat cu ocazia diagnosticului care poate antrena distorsiuni
între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor din întreprindere.
● Corecţii in ACTIV:
(a). Imobilizările necorporale – din punct de vedere economic sunt considerate non
valoric, adică cu valoare “0” ( cu o singura excepţie – cheltuielile de cercetare care privesc
produse noi sau dezvoltări de activităţi)
(b). Imobilizări financiare – constau fie în titluri de participare la capitalul altor
întreprinderi, fie plasamente, credite acordate pe termen lung. Titlurile - se evaluează diferit
după cum cotează sau nu la bursă şi după cum se constituie într-un pachet majoritar sau
minoritar.
4
● Titlurile care cotează – se evaluează prin metodele indicate de organismele de bursă,
mai toate metodele derivând din una de bază potrivit căreia valoarea actuală a unui titlu se
stabileşte la nivelul cel mai mic dintre preţul mediu ponderat al tranzacţiilor din ultima zi de
la bursa “x” şi preţul ultimei tranzacţii din aceeaşi zi de la bursa “y” cu condiţia să fie un preţ
relevant adică să se refere la cel puţin 0,5% din numărul de titluri ale emitentului.
● Titlurile care nu cotează:
(a). constituite într-un pachet minoritar se evaluează prin metoda capitalizării
dividendelor;
(b). constituite într-un pachet majoritar se evaluează prin metoda globală care constă în
determinarea valorii globale a întreprinderii în care am investit şi pe baza ei valoarea
participaţiei în întreprinderea respectivă.
● Creditele – se iau în calcul cu valorile din scripte, cele în valută însă fiind actualizate
la raportul de schimb al zilei
(c). Imobilizările corporale – se evaluează printr-o diversitate de metode în funcţie de
natura fiecărei imobilizări corporale
(d). Stocurile – se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea stocurilor. Se înlătură
din calcul stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă (tehnic pe calea provizioanelor) iar
evaluarea se face astfel:
(1). Stocurile la intrare: materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb,
obiecte de inventar, se evaluează la nivelul preţului de achiziţie al zilei. Dacă intrările
sunt mai rare se evaluează la nivelul mediei preţurilor de achiziţie din cea mai recentă
perioadă;
(2). Stocurile din interior: producţia neterminată, produsele finite în curs, se iau
în calculul activului net corijat la nivelul costurilor înregistrate în contabilitate,
corectate însă cu gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor;
(3). Stocurile la ieşire: se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare ale zilei
mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri;
5
(e). Creanţele – se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea creanţelor, se înlătură
creanţele incerte pe baza raţionamentului profesional, nu a legislaţiei fiscale.
(f). Creanţele în valută - se actualizează la raportul de schimb al zilei
(g). Disponibilităţile – în valută – sunt actualizate la raportul de schimb al zilei
● Corecţii în PASIV
- corecţiile privesc de regulă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care sunt tratate
astfel:
(a). Provizioane bine fundamentate – şi cu caracter de rezervă, întregesc capitalurile
proprii ale firmei
(b). Celălalte provizioane – se reîntregesc în rezultatul financiar
(c). Obligaţiile în valută – se actualizează la raportul de schimb al zilei, diferenţele
fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.
3. Calculul matematic al activului net corijat:
I. Metoda substractivă de calcul:
Activ net corijat = Total activ în val. ec – Total datorii
II. Metoda aditivă de calcul:
Activ net corijat = Totalitatea capitalurilor proprii ± Diferenţa din reevaluare
ANCC – denumit valoare matematică intrinsecă este calculat pornind de la activul net
contabil modificat prin recalcularea valorii determinate de incidenţa deprecierii monetare, a
fluctaţiilor puterii de cumpărare, evoluţia preţurilor, modificarea criteriilor de utilitate,
amortizare, eliminarea non – valorilor latente :
ANCC = ACTIV CORECTAT – DATORII CORECTATE
ANCC = ANC +/- CORECŢII IN ACTIV +/- CORECŢII ÎN PASIV
6
Activ net contabil corectat = Activ net contabil (după distribuire dividende)- Active în afara exploatării - Active consuiderate non-valori+ Active luate în leasing+ Plusvaloare latentă aferentă activelor- Impozit pe plusvaloarea activelor- Provizioane pentru deprecierea activelor- Impozit latent aferent părţilor de capital / profit capitalizat+/- Constituire/ajustare provizioane pentru riscuri şi cheltuieli+/- Ajustare datorii- Datorii financiare pentru active preluate în leasing
7
APLICAŢIE
Aveţi următoarele informaţii despre situaţia patrimonială a unei întreprinderi:
Terenuri 1.000, echipamente 3.000, clădiri 1.800, cheltuieli de înfiinţare 800, brevete
1.200, fond comercial 2.000, titluri de participare 300, stocuri 600, clienţi 2.900, creanţe
diverse 800, valori mobiliare 350, disponibilităţi 700, cheltuieli în avans 150, venituri în avans
100, furnizori pentru imobilizări 1.400, furnizori 1.800, buget 200, împrumuturi bancare
3.500 (din care datorii curente 500), provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500, capital social
4.500, rezerve 3.000, rezultatul exerciţiului 600.
Se cere:
a.Să indicaţi valoarea activelor fictive.
b.Să indicaţi valoarea imobilizărilor necorporale.
c.Să elaboraţi bilanţul funcţional şi să explicaţi rolul acestuia.
d. Să elaboraţi bilanţul financiar şi să comentaţi echilibrul financiar al
întreprinderii.
e.Să elaboraţi bilanţul economic al întreprinderii ştiind că ajustările aduse valorilor
contabile sunt de: +3.500 la imobilizările corporale, +150 la imobilizările
financiare, +250 la stocuri, -100 la creanţe, +1.000 la împrumuturile bancare în
valută, iar provizioanele constituite au caracter de rezervă.
f. Determinaţi Activul Net Corectat al întreprinderii prin ambele metode.
8
Rezolvare:
Bilanţ contabil
ACTIV PASIV
Terenuri 1.000 Capital social 4.500
Echipamente 3.000 Rezerve 3.000
Clădiri 1.800 Rezultatul exerciţiului 600
Cheltuieli de înfiinţare 800 Venituri în avans 100
Brevete 1.200
Furnizori pentru
imobilizări 1.400
Fond comercial 2.000 Furnizori 1.800
Titluri de participare 300 Buget 200
Stocuri 600
Imprumuturi bancare
(din care datorii curente
500) 3.500
Clienţi 2.900
Provizioane pentru riscuri
şi cheltuieli 500
Creanţe diverse 800
Valori mobiliare 350
Disponibilităţi 700
Cheltuieli în avans 150
TOTAL 15.600 TOTAL 15.600
9
a. Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond comercial 2.000
+ cheltuieli în avans 150 = 4.150
b. Imobilizările necorporale = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond
comercial 2.000 = 4.000
c. Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale
întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii
sau din împrumuturi bancare). Studierea bilanţului funcţional duce la determinarea
masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în scopul determinării
ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare.
Pentru determinarea bilanţul funcţional este necesar a se elimina influenţele
elementelor de activ şi pasiv fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea
acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-
4.150) şi în plus cu valoarea veniturilor în avans (+100) rezultând o corijare consolidată
negativă a contului de rezultate de 4.050. Considerăm că provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli sunt bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregind capitalurile proprii
ale întreprinderii.
Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se prezintă
astfel:
ACTIV PASIV
Funcţia de
investiţii Imobilizări 6.100
Capitaluri
proprii 4.550
Functia de finanţare
Funcţia de
exploatare
Stoc+Creanţe-
Obligaţii
nefinanciare 900
Obligaţii
financiare 3.500
Funcţia de
trezorerie Disponibilităţi 1.050
TOTAL 8.050 TOTAL 8.050
unde:
Imobilizări = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de
participare 300 = 6.100
10
Stoc+Creanţe-Obligaţii nefinanciare = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe
diverse 800 - furnizori pentru imobilizări 1.400 - furnizori 1.800 - buget 200 = 900
Disponibilităţi = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050
Capitaluri proprii = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul exerciţiului 600
+ provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă a contului de rezultate
4.050 = 4.550
Obligaţii financiare = împrumuturi bancare 3.500
d. Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic astfel:
ACTIV PASIV
I. Imobilizări IV. Capitaluri permanente
II. Stocuri plus creanţe V. Obligaţii nefinanciare
III. Disponibilităţi
VI.Obligaţii financiare pe
termen scurt
Total activ Total pasiv
Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria= III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria
întreprinderii
11
În cazul nostru avem:
Bilanţ financiar
ACTIV PASIV
I. Imobilizări 6.100
IV. Capitaluri
permanente 7.550
II. Stocuri plus creanţe 4.300 V. Obligaţii nefinanciare 3.400
III. Disponibilităţi 1.050
VI.Obligatii financiare pe
termen scurt 500
Total activ 11.450 Total pasiv 11.450
unde:
I. Imobilizări = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de
participare 300 = 6.100
II. Stocuri+Creanţe = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe diverse 800 = 4.300
III. Disponibilităţi = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050
IV. Capitaluri permanente = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul
exerciţiului 600 + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă a
contului de rezultate 4.050 + împrumuturi bancare peste un an 3.000 = 7.550
V. Obligatii nefinanciare = furnizori pentru imobilizări 1.400 + furnizori 1.800 +
buget 200 = 3.400.
VI. Obligaţii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 3.500.
Rezultă că
Fond de rulment net global = 7.550 – 6.100 = 1.450
Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile
financiare pe termen lung se acoperă activele imobilizate râmânînd o resursă de
1.450 pentru finanţarea activităţii curente (activele circulante)
12
Necesarul de fond de rulment = 4.300 – 3.400 = 900
Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile
nefinanciare pe termen scurt, rămânând o diferenţă neacoperită 900 care trebuie
acoperită din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din împrumuturi
financiare pe termen scurt.
Trezoreria= 1.050 - 500 = 550
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria
întreprinderii
1.450 - 900 = 550
e. Pentru a determina bilanţul economic al întreprinderii vom stabili care sunt
influenţele determinate de reevaluarea elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv:
f.
ACTIV
Diferente
reevaluar
e AC
TIV
co
rect
at
PASIV
Dif
eren
te
reev
alu
are
PA
SIV
core
ctat
Active pe termen
lung, din care 6.100 3.650 9.750 Capital social 4.500 0 4.500
- Imobilizari
corporale 5.800 3.500 9.300 Rezerve corectate 3.500 0 3.500
Terenuri 1.000
Rezultatul exerciţiului
corijat -3.450 0 -3.450
Echipamente 3.000
Diferenţe din
reevaluare 0 2.800 2.800
Clădiri 1.800 Obligatii nefinanciare 3.400 0 3.400
- Imobilizari
financiare 300 150 450
Furnizori pentru
imobilizări 1.400
13
Titluri de
participare 300 Furnizori 1.800
Stocuri 600 250 850 Buget 200
Creanţe 3.700 -100 3.600 Obligatii financiare 3.500 1.000 4.500
Clienţi 2.900 Imprumuturi bancare 3.500
Creanţe diverse 800
Disponibilităţi 1.050 0 1.050
Valori mobiliare 350
Disponibilităţi 700
TOTAL 11.450 3.800 15.250 TOTAL 11.450 3.800 15.250
Faţă de cele determinate mai sus bilanţul economic se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Active pe termen lung, din care 9.750 Capital social 4.500
- Imobilizari corporale 9.300 Rezerve corectate 3.500
- Imobilizari financiare 450
Rezultatul exerciţiului
corijat -3.450
Stocuri 850 Diferenţe din reevaluare 2.800
Creanţe 3.600 Obligatii nefinanciare 3.400
Disponibilităţi 1.050 Obligatii financiare 4.500
TOTAL 15.250 TOTAL 15.250
14
g. Activul Net Corectat al întreprinderii
1. Metoda substractivă
Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate – Total datorii = 15.250
– 7.900 = 7.350
2. Metoda aditivă
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influenţe rezultate din
înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice = 4.550 + 2.800 = 7.350
15
BIBLIOGRAFIE
1. Cartea expertului evaluator, Bucureşti, Ed. CECCAR, Ediţia a II-a, reeditată în 2005.
2. Toma Marin – Iniţiere în evaluarea întreprinderii, Bucureşti, Ed. CECCAR, 2005.
3. Toma Marin - Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune şi lichidare, Bucureşti, Ed.
CECCAR, 2005.
4. Feleagă Niculae, Malciu Liliana – Recunoaştere, evaluare şi estimare în contabilitatea
internaţională, Bucureşti, Ed. CECCAR, 2005.
5. Ghidul Expertului Contabil - Intrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu pentru
obtinerea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, Bucureşti, Ed. CECCAR, 2008.
16
top related