aas_intro metodologie rcr (1)
Post on 20-Jan-2016
35 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
METODOLOGIE de asistenţă psihosocială a copiilor remigranţi
Redactori: Petru RADU, Alina HUCAI Operare corectură: Carmen ASTĂCIOAEI Concepția copertei: Asociația ALTERNATIVE SOCIALE Imaginea de pe copertă: www.shutterstock.com, copyright: windu Realizarea tehnică a copertei: Alexandra IFRIM, Ioana ZAUS
Copyright © 2012 Asociaţia Alternative Sociale Toate drepturile asupra prezentei ediții sunt rezervate Asociației Alternative Sociale. Reproducerea parțială sau integrală a textelor, prin orice mijloc, precum şi a gra‐ficii copertei, fără acordul scris al Asociației Alternative Sociale, este interzisă şi re‐prezintă o încălcare a proprietății intelectuale, fiind pedepsită în conformitate cu legislația în vigoare.
Adresa Editurii SEDCOM LIBRIS: Şos. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Iaşi, România Informaţii, comenzi şi propuneri de editare sau colaborare: Tel.: +40 232 242 877; +40 232 234 582; +40 742 769 772 Fax: +40 232 233 080 E‐mailuri: editurasedcomlibris@yahoo.com, editurasedcomlibris@gmail.com
www.editurasedcomlibris.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Metodologie de asistenţă psihosocială a copiilor remigranţi / Cătălin Luca, Mona‐Maria Pivniceru, Alexandru‐Stelian Gulei, ... – Iaşi: Sedcom Libris, 2012
Bibliogr. I.S.B.N.: 978‐973‐670‐502‐1
I. Luca, Cătălin II. Pivniceru, Mona‐Maria III. Gulei, Alexandru‐Stelian
364
METODOLOGIE de asistenţă psihosocială a copiilor remigranţi
Colectivul de autori:
Cătălin LUCA, MonaMaria PIVNICERU,
AlexandruStelian GULEI, Liliana FOCA, Mariana POP, OanaEugenia AMAZILIŢEI, Gabriel ACASANDREI, Nicoleta UNGURIANU, DianaAndreea ZAHARIA,
MilkaNicoleta ROTARU
Editura SEDCOM LIBRIS Iaşi, 2012
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Drepturile copilului în ac‐ţiune. Respectarea drepturilor copilului migrant în Europa. Cazul României”, implementat cu sprijin financiar din partea programului „Drepturi Fundamen‐tale şi Cetăţenie" al Uniunii Europene (JUST/2009/FRAC/AG/0933).
Despre autori:
Dr. Cătălin LUCA – este psiholog specialist în psihologie clinică. Are peste cincisprezece ani de experiență de lucru cu persoane aflate în risc. Este formator, autor și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează în domeniul protecției copilului și familiei, magistraților și polițiștilor.
Dr. MonaMaria PIVNICERU – este profesor universitar și Ministrul Justi‐ției din România. Este autor și coautor a peste 30 de lucrări de specialitate destinate profesioniștilor din domeniul dreptului.
Drd. AlexandruStelian GULEI – este asistent social specializat în proba‐țiune și reinserție socială. Are o experiență de peste zece ani în domeniul lucrului cu persoanele vulnerabile. Este formator și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează în dome‐niul protecției copilului și familiei.
Drd. Liliana FOCA – este psiholog specializat în psihologie clinică, cu ex‐periență de peste zece ani în domeniul asistenței persoanelor vulnerabile. Este formator și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care lucrează în domeniul protecției copilului și familiei.
Mariana POP – este profesor psihopedagog cu specializare în educație in‐tegrată și inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Jude‐țean Iași. În perioada 2009 – 2012, în calitate de inspector școlar general adjunct, a coordonat activitatea de vizare a actelor de studii în vederea echivalării și a reînscrierii copiilor remigranți din județul Iași în sistemul românesc de învățământ.
OanaEugenia AMAZILIŢEI – este psiholog autonom în psihologie clinică, formator și terapeut acreditat, cu experiență de peste nouă ani în lucrul cu persoanele vulnerabile.
Gabriel ACASANDREI – este asistent social și formator. Are o experiență de peste șapte ani în asistența copiilor aflați în dificultate, ca urmare a mi‐grației părinților și a resortisanților țărilor terțe aflați în risc.
Nicoleta UNGURIANU – este asistent social specializat în managementul familiei și resurselor familiale. Are experiență de peste șase ani în lucrul cu persoane aflate în risc, este formator și coautor a mai multor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează în domeniul protecției copilului și familiei.
DianaAndreea ZAHARIA – este asistent social specializat în managemen‐tul familiei și resurselor familiale, cu o experiență de peste cinci ani în asis‐tența copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate și a resortisanților țărilor terțe aflați în risc. Este formator și coautor în domeniul protecției copilului și familiei.
MilkaNicoleta ROTARU – este psiholog clinician cu specializare în psiho‐terapie și psihologie clinică și are o experiență de peste patru ani în lucrul cu persoanele vulnerabile. Este formator și coautor al unor publicații de specialitate destinate profesioniștilor care activează în domeniul protecției copilului și familiei.
CUPRINS
INTRODUCERE 9
PRINCIPII GENERALE PRIVIND DREPTURILE COPILULUI REMIGRANT (MonaMaria Pivniceru, Cătălin Luca) 11
PERSPECTIVE TEORETICE RELEVANTE PENTRU SITUAŢIA COPIILOR REMIGRANŢI 23
II.1. Perspective privind atașamentul și tulburările acestuia la copii (Cătălin Luca) 23
II.2. Perspective asupra conceptelor de rezilienţă și coping (Cătălin Luca) 50
II.3. Teoria ecologică a sistemelor a lui U. Bronfenbrenner (Liliana Foca) 65
II.4. Efectele contextului sociocultural asupra dezvoltării copiilor remigranți (AlexandruStelian Gulei) 70
II.5. Teoria dezvoltării psihosociale a lui Eric H. Erikson (Liliana Foca) 88
II.6. Perspective teoretice ale dezavantajelor cumulative (Liliana Foca) 94
ASISTENŢA PSIHOSOCIALĂ A COPIILOR REMIGRANŢI 99
III.1. Asistența socială a copiilor remigranți (AlexandruStelian Gulei, Gabriel Acasandrei, Nicoleta Ungurianu, DianaAndreea Zaharia) 100
III.2. Asistența psihologică a copiilor remigranți (Cătălin Luca, Liliana Foca, MilkaNicoleta Rotaru, OanaEugenia Amaziliţei) 129
ECHIVALĂRI ŞI REÎNMATRICULĂRI ÎN SISTEMUL ROMÂNESC DE ÎNVĂŢĂMÂNT (Mariana Pop) 157
GLOSAR DE TERMENI 165
ANEXE 167
1
2
3
4
INTRODUCERE
În „Cuvântul înainte” pentru studiul „Remigrația copiilor ro‐mâni: 2008 – 20121”, Profesorul Șerban Ionescu menționa: „Liber‐tatea de a circula în Europa, în lume, de a putea lucra într‐o altă țară, libertate de care românii au putut beneficia după decembrie 1989, reprezintă un drept cu o valoare extraordinară, și totuși (...) schim‐bările, fie ele și foarte pozitive, pot avea consecințe neașteptate și uneori dăunătoare”.
Studiul amintit, o premieră la nivel european, scotea în evi‐dență efectele negative ale remigrației copiilor români și solicita o intervenție de urgență pentru asistarea a mii de copii reveniți în țară și care prezentau un grad de risc major de dezvoltare a unor tulbu‐rări de adaptare din spectrul prosocial. Tot aici se arată că, în peri‐oada ianuarie 2008 – mai 2012, 21.325 de copii reveniți din Italia și Spania au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educațional românesc (conform statisticilor oficiale). Chiar dacă informațiile disponibile se refereau doar la copiii reveniți din aceste două țări, pe baza rezultatelor cercetării, a fost estimat faptul că această cifră se referă la doar două treimi din totalul celor care se întorc în România.
Mobilitatea pentru muncă este un aspect pozitiv al vieții con‐temporane, care aduce beneficii atât individului și familiei sale, cât și țării de destinație (mână de lucru la un preț rezonabil sau de înaltă calificare) sau celei de origine (prin remitențele pe care cei ce mun‐cesc în străinătate le trimit acasă, prin transferul de elemente cultu‐rale etc.). Pentru majoritatea copiilor, readaptarea la viața din
1 Asociația Alternative Sociale, 2012.
10 Metodologie de asistență psihosocială a copiilor remigranți
România s‐a făcut fără dificultăți majore. Peste 90 % dintre aceştia declară că nu au avut probleme de adaptare și integrare socială, iar 70 – 75 % au o stare afectivă generală preponderent pozitivă. Totuși, pentru 16 – 17 % dintre copiii care revin în România, readaptarea este asociată cu stări afective negative (rușine, tristețe, teamă, senti‐ment de abandon, furie), moderate sau accentuate, recunoscute ca atare de către aceștia, iar 25 – 30 % prezintă risc semnificativ și ma‐jor de a dezvolta o tulburare specifică din sfera prosocială (dificul‐tăți emoționale, comportamentale, de atenție, relaționale). Pentru aceștia, evoluția ulterioară şi adaptarea lor la cerințele sociale şi şcolare pot fi, în mare măsură, compromise în lipsa unei intervenții de specialitate. Raportate la cifrele absolute, chiar și parțiale, oferite de Ministerul Educației, aceste procente ilustrează o situație îngrijo‐rătoare. Amploarea fenomenului argumentează necesitatea concen‐trării atenției autorităților, dar şi a societății civile pentru asigurarea suportului necesar pentru readaptarea şcolară şi socială a copiilor remigranți.
Lucrarea de față, realizată în cadrul proiectului „Drepturile copiilor în acțiune. Respectarea drepturilor copilului migrant în Europa. Cazul României”, finanțat de Comisia Europeană, Directora‐tul General al Justiției prin Programul „Drepturi Fundamentale și Cetățenie” (Ref.: JUST/2009/FRAC/AG/0933), își propune să ofere fundamentări teoretice, instrumente de lucru, informații actuale care să faciliteze intervenții eficiente atât din partea părinților, fa‐miliei şi mediului social al copilului, cât şi din partea instituțiilor destinate protecției copilului și familiei, publice sau private.
Autorii
top related