ă nd practica ă ț 2 octombrie 201 - pagina oficiului de ... · limba dum sau la cer lipsită de...
Post on 13-Sep-2018
230 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Comcomal Măconț2 oct
municare coună referitoărcilor figuțin cuvinte tombrie 201
omună privioare la cararative şi/sadescriptive5
ind practicaacterul distau combinae/nedistinct
a tinctiv – ate care tive
Conv
1.
Oficiile dcolaborecomunedescriptconferă
Această și mai mutilizato
Următoa
•
•
•
2.
Textul cacomplet Pentru caracter * Notă: Ssemnele cclasa 29, sde mobilieprotecția (Servicii de
Criteriu
Practiccomun
vergence
CONTEXT
de PI din caeze în contexe pentru sittive/nedistinsuficient car
practică commult transpaorilor în egală
arele aspecte
aspectele lintotalitate deinterpretareprotecţiei pafectează aOficiului, la de către oficutilizarea măîn comerț).
PRACTICA
are urmeazăt poate fi con
a determinristicilor elem
Semnele care ccare conțin cuvisemnele care cer în clasa 20, sserviciilor prive consultanță ju
u Cara
că nă
•
T
adrul Rețeleixtul Programuațiile în cactive trece dracter distinc
mună este făarența, secuă măsură.
e nu intră în
ngvistice: în escriptive/neea renunţăripentru o anuacceptarea sexclusivitateciile de PI; ărcii (inclusiv
A COMUN
ă rezumă prinnsultat la sfâ
a dacă conmentelor fig
conțin cuvinteleintele „Fresh saconțin sigla „DIsemnele care covind controlul duridică) solicită
ÎN CEEA CEactere tipogra
• De regulbază/stafără efec
i europene pmului de convare o marcde examinarctiv.
ăcută publicăritatea jurid
sfera de cup
contextul predistinctive înii voluntare umită parte sau interpreea protecţiei
v caracterul d
NĂ
ncipalele merșitul prezen
ndiția privitourative ale m
e „Flavour and ardine” (SardineIY” (bricolaj) soonțin cuvintele dăunătorilor, înă protecție pent
E PRIVEȘTE afice și fontu
ă, elementendard, cu litcte de font (c
pentru mărcvergență. În ă figurativărea motivelo
ă prin prezendică și previz
prindere a pr
roiectului, sen limba dumsau la cerlipsită de d
etarea renunpentru o an
distinctiv do
esaje și idei cntei comunic
oare la carmărcii, se iau
aroma” (Gust e proaspete) și „olicită protecție „Pest control sn clasa 37 iar tru servicii jurid
ELEMENTEuri
le verbale detere caligraficcursive bold,
ci, desene șiprezent, ele sau combior absolute,
nta Comuniczibilitatea, în
roiectului:
e va considemneavoastră;rerea expresdistinctivitatenţării voluntnumită parte
bândit și mo
cuprinse în pcări.
acterul dist în considera
și aromă) solic„Sardines” (Sarpentru seturi
services” (Servicsemnul care c
dice în clasa 45.
LE VERBALE
escriptive/nece sau cu caitalic) – nu s
modele inde au convenitinată care cdeoarece e
are comună,n beneficiul
ra că eleme
să a Oficiule a mărcii: tare sau lae lipsită de di
odul efectiv d
rincipiile pra
tinctiv este are următoa
cită protecție prdine) solicită pde piese pentrcii pentru contronține cuvintel
E ALE MĂRC
edistinctive sractere tip ssunt înregistr
dustriale cont asupra uneconține cuvelementul fig
, cu scopul dexaminator
ntele verbal
lui, la exclupractica com cererea existinctivitate
de utilizare a
acticii comun
îndeplinită rele criterii:
pentru cafea înrotecție pentruru asamblarea rolul dăunătorille „Legal advic
CII
scrise cu carcris de mânărabile.
2
ntinuă să ei practici vinte pur gurativ îi
de a spori rilor și al
e sunt în
usivitatea mună nu xpresă a e a mărcii
mărcii
ne. Textul
datorită
n clasa 30, u sardine în articolelor lor) solicită e services”
ractere de ă – cu sau
Conv
Criteriu
Practiccomun
Criteriu
Practiccomun
Criteriu
Practiccomun
vergence
•
u Utiliz
că nă
•
•
u Utiliz
că nă
•
u Poziț
că nă
•
Exemple
• În cazurgrafic în asupra maceste ela conțindurată le Exemple
zarea culorilo
• Simpla descriptisuficient
• Utilizareaca un iposibilitareținută Exemple
zarea semne
• În generaîn mod odin elemExemple
ția elemente
• De regulsau pe mgrad min
fără caracte
ile în care scrierea litemărcii în anlemente sunnutul descripegată de mar
cu caracter
or
„adăugare”iv/nedistinctă pentru a co
a culorilor eindicator al atea ca o ande consuma
fără caracte
elor de punct
al, adăugareobișnuit în comente verbale fără caracte
lor verbale (p
ă, dispuneremai multe rânim de caract
er distinctiv:
caracterele erelor, acestensamblu, pennt suficiente ptiv al elemercă, atunci m
distinctiv:
a unei iv, fie la litonferi mărci
ste o practicunei anum
umită combatorii vizaţi, a
er distinctiv:
tuație și a alt
a unor semnomerț nu cone descriptiveer distinctiv:
(pe verticală,
ea elementeânduri nu ester distinctiv
standard îne elemente tntru a‐i conpentru a dintului verba
marca poate f
singure cterele propri un caracter
că obișnuită îmite originibinație de cuar putea conf
tor simboluri
ne de punctunferă un carae/nedistinctiv
răsturnate e
elor verbale ste suficientv necesar pen
ncorporează trebuie să aibnferi un carastrage atențl sau pentrufi înregistrată
culori la uriu‐zise , fier distinctiv.
în comerț și. Totuși, nuulori neobișnferi mărcii un
i
uație sau a alacter distinctve.
etc.)
pe verticală,tă pentru a ntru înregist
elemente dbă un impactacter distincția consumatu a crea o imă.
un elemene ca fundal,
nu ar puteau se poatenuită, ce poan caracter di
ltor simbolurtiv unui sem
, în poziție rconferi semrare.
3
de design t suficient ctiv. Dacă torului de
mpresie de
t verbal , nu este
a fi văzută e exclude ate fi ușor istinctiv.
ri utilizate n compus
răsturnată mnului un
Conv
Criteriu
Practiccomun
Criteriu
Practiccomun
vergence
•
ÎNu Utiliz
că nă
•
•
u Poziț
că nă
•
Exemple
• Cu toateconferi sobișnuit mesajul d
Exemple
N CEEA CE Pzarea unor fo
• Este puțdescriptiliniile, separalelogcând aceExemple
• Pe de alatunci câcreează oExemple
ția și proporț
• De regudistinctivnedistincfigurativ recunosc
fără caracte
e acestea, msemnului carsă se concedescriptiv.
cu caracter
PRIVEȘTE ELorme geome
țin probabil ive sau nedisegmentele degramele, peeste forme su fără caracte
ltă parte, foând prezento impresie g cu caracter
ția (dimensiu
ulă, în cazulv propriu ectiv, atunci în cauză să
cut în cadrul
er distinctiv:
modul în caracter distincentreze asup
distinctiv:
LEMENTELEetrice simple
să fie accestinctive și foe linie, cercuntagoanele, unt utilizate er distinctiv:
ormele geomtarea, configlobală suficiedistinctiv:
unea) elemen
l în care ueste adăuga marca poaă aibă o pozsemnului.
are sunt disctiv atunci câra acestui a
E FIGURATIV
eptate combormele geomurile, triunghhexagoanelca margini sa
metrice pot gurația sau cent de distin
ntului figurat
n element at unui eleate fi înregisziție și o dim
spuse elemeând îl determspect, în loc
VE ALE MĂ
binațiile dintmetrice simphiurile, pătrale, trapezeleau chenare.
adăuga distcombinarea ctivă.
tiv în raport
figurativ caement verbstrată, cu cmensiune ca
entele verbamină pe consc să perceap
RCII
tre elementele, cum ar fi atele, dreptue și elipsele,
inctivitate ulor cu alte
cu elementu
are prezintăbal descriptondiția ca eare să îl facă
4
ale poate sumatorul ă imediat
e verbale punctele,
unghiurile, mai ales
nui semn elemente
ul verbal
caracter tiv și/sau elementul ă ușor de
Conv
Criteriu
Practiccomun
Criteriu
Practiccomun
vergence
u Dacălegăt
că nă
u Dacăși/sa
că nă
•
Exemple
Exemplu
ă elementul tură directă
Un elemdistinctiv‐ este ‐ este
servia pro
Exemple
Exemple
Un elemlegătură semnuluExemplu
Exemplu
ă elementul fau serviciile p
• În genercomerț conferă u Exemple
fără caracte
distinctiv:
figurativ escu acestea
ment figuratv atunci cândo reprezentconstituită
iciilor, care noduselor și se
fără caracte
cu caracter
ent figurativdirectă cu cai decât dacă fără caracte
cu caracter
figurativ estepentru care s
ral, elementsau sunt uzuun caracter d
fără caracte
er distinctiv:
te o repreze
tiv este cond: are grafică rdin reprez
nu se îndepăerviciilor în c
er distinctiv:
distinctiv:
v care nu reparacteristicil este suficiener distinctiv:
distinctiv:
e utilizat în me solicită înr
tele figurativuale în relațidistinctiv mă
er distinctiv:
entare a pro
nsiderat des
realistă a prozentarea simrtează semncauză.
rezintă prode acestora, nnt de stilizat
mod obișnuiregistrarea
ve care sunie cu produsărcii în ansam
oduselor și/s
scriptiv și/sa
oduselor și sembolică/stiliznificativ de re
dusele și servnu va confer.
it în comerț î
t utilizate îsele și/sau semblul său.
sau serviciilo
au lipsit de
erviciilor; zată a prodeprezentarea
viciile, însă ari caracter dis
în relație cu p
în mod obişerviciile spec
5
or sau are
caracter
duselor și a comună
re o stinctiv
produsele
şnuit în cificate nu
Conv
Practiccomun
Trebuie descriptîn ansamdespre ielementconfuzie
Fă
vergence
ÎN CEEAEfectul
că nă
•
•
ExempcaracteExemppronunsunt fiverde)
menționattive/nedistinmblul său. Pimpactul asute nedistincte (Impactul e
ără caracte
A CE PRIVEȘl combinării c
De regulă, parte lipsit
Cu toate aîn ansambcompoziţieproduce descriptiv/
ple: Pentru aer distinctiv. plele prezentnțat asupra e nedistinct.
t că solicctive dacă eProtecția se upra sferei dive/slabe, coelementelor
er distinct
ȘTE ELEMENcriteriilor asu
îmbinarea ut de caracter
cestea, este lu, să fie peei semnului. o impresie/nedistinctiv
a putea fi îScala de matate de la stcaracteruluiive în ansam
itantul nu lementul figacordă nume întindere aonsultați Prinnedistinctive
tiv
NTELE VERBupra caracte
unor elemendistinctiv, n
posibil ca oercepută ca Acest lucru e generală transmis de
înregistrat, sai jos își protânga la dre distinctiv amblu (coloan
va obțineurativ este c
mai compoziţa protecției ncipiile practe/slabe).
BALE ȘI FIGUerului distinct
nte figurativeu conduce l
combinație un indicatorse întâmplă suficient
elementul v
semnul trebpune să arateapta conțin al mărcii, duna roșie), fie
e drepturi cel care confţiei de ansam în situațiileticii comune
Cu
URATIVE ALtiv
e cu elemena crearea un
a elementer al originii datunci cândde îndep
verbal.
buie să aibă te unde se aelemente ccând la creadistinctive î
exclusive feră caractermblu a mărce în care marPC 5. Motiv
caracter
LE MĂRCII
nte verbale, nei mărci dist
lor de acest datorită prezd combinațiapărtată de
un grad maflă acest pracu un impacarea unor mîn ansamblu
asupra curul distinctiv cii. Pentru inrca este alcăve relative –
distinctiv
6
fiecare în tinctive.
tip, luată zentării și rezultată mesajul
minim de ag minim. ct tot mai mărci care u (coloana
uvintelor al mărcii nformații ătuită din Riscul de
Conv
https://oweb/secmmunic
3. La fel catermen Mai mumai jos.
Oficiile c
La momOBPI, CY
Următoa
3.1
LISTA OF
Oficiu Da
AT
vergence
oami.europacure/webdavcation/comm
IMPLEME
a în cazul pde trei luni dlte informaț
care o vor im
entul redactY, CZ, DE, DK
arele oficii d
OFICIILE CA
FICIILOR, DA
P
ata punerii înaplicare
2.1.2016
a.eu/tunnel‐v/guest/documon_commu
ENTAREA
practicilor code la data puții despre im
mplemneta p
tării, practica, EE, ES, FR, G
in UE susțin
ARE PUN ÎN
TA PUNERII Î
Prezentare g
Cererilor
în cursprelucra
data punaplica
ument_libranication5_ro
omune anterublicării prez
mplementare
ot hotărî să
a comună urGR, HR, HU,
practica com
N APLICARE
ÎN APLICARE
generală a p
aflate s de are la erii în
are
Cde
dat
ry/contentPdo.pdf
rioare, aceaszentei comua acestei pr
publice infor
mează să fieIE, LT, LV, M
mună, însă au
E PRACTICA
E ȘI PRACTICA
unerii în apl
Practica
Cererilor puse după a punerii în aplicare
X
dfs/about_o
stă practică unicări comuactici comun
rmații suplim
e implementaMT, NO, OAPI
u decis să nu
COMUNĂ
A DE PUNER
licare a prac
a comună va
Procedurilodeclarare
nulității afîn curs la d
punerii îaplicar
ohim/who_w
comună vane. ne sunt disp
mentare pe s
ată de următ, PT, RO, SE,
u o aplice deo
E ÎN APLICAR
cticii comun
fi aplicată:
or de e a flate data în e
Procde
nulitdupua
we_are/comm
a intra în vi
ponibile în ta
ite‐urile lor.
toarele oficiiSI, SK, UK.
ocamdată: F
RE
ne
cedurilor de eclarare a tății inițiate upă data unerii în aplicare
7
mon_co
goare în
abelul de
i: AT, BG,
I, IT, PL.
Cererilor de
declarare a nulității mărcilor care au
fost examinate conform acestei practici comune
Conv
BG
OBPI
CY
CZ
DE
DK
EE
ES
FR
GR
HR
HU
IE
LT
LV
MT
NO
OAPI
PT
vergence
2.1.2016
2.10.2015
2.10.2015
2.1.2016
2.10.2015
1.1.2016
1.1.2016
2.1.2016
2.10.2015
2.10.2015
1.1.2016
1.12.2015
2.1.2016
1.1.2016
2.1.2016
2.10.2015
2.10.2015
2.1.2016
3.10.2015
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
N/A
X
X
N/A
X
N/A
X
N/A
N/A
N/A
X
X
N/A
N/A
X
X
N/A
8
X
N/A
X
X
X
X
N/A
N/A
N/A
X
X
N/A
X
N/A
X
X
N/A
Conv
RO
SE
SI
SK
UK
N/A: NU
vergence
2.1.2016
2.10.2015
2.1.2016
1.12.2015
2.10.2015
ESTE CAZUL
X
X
X
L
PRINCIPIIL
X
X
X
X
X
ANEXĂ:
LE PRACTICI
N/A
N/A
N/A
X
II COMUNE
N/A
N/A
N/A
X
X
9
N/A
N/A
N/A
X
MMărcil
PC 3.
lor figu
Co
Carac
urativcu
onvePrinPro
cterul
ve şi/sauvinte
ergencipiileogram
distin
au comdescri
ențe prac
mul de
nctiv al
mbinateiptive/
ța cticii coconve
l –
e care /nedist
omuneergență
conțintinctive
eă
n e
RO
Conv
Cupri
1.� C
2.� C
3.� O
4.� D
5.� P
5.1.�
5.2.�
motiv
A.�
A.1
A.2
A.3
A.4
B.�
B.1
B.2
ver
B.3
leg
B.4
și/s
C.�
sus
vergence
ins
CONTEXT
CONTEXT
OBIECTIV
DOMENIU
PRACTICA
Cuvinte d
Care sunt
velor absol
� În cee
1.�Caracter
2.�Combina
3.�Combina
4.�Dispune
� În cee
1.�Utilizare
2.�Poziția ș
rbal ............
3.�Element
gătură direct
4.�Element
sau serviciil
� Ce efe
s?................
UL PROG
UL PROIE
VUL PREZE
L DE APL
A COMUN
descriptive/
t pragurile
ute ? ..........
ea ce priveș
re tipografic
aţia de culo
aţia cu semn
rea element
ea ce priveș
ea unor form
și proporția
..................
tul figurativ
tă cu acestea
tul figurativ
le pentru car
ecte are as
...................
GRAMULU
ECTULUI .
ENTULUI
LICARE A
Ă ...............
nedistinctiv
e de caract
...................
ște element
ce și fonturi
ori ...............
nele de pun
telor verbal
ște element
me geometri
(dimensiun
...................
v este o repre
a. ...............
v este utiliza
re se solicit
supra cara
...................
UI ................
...................
DOCUME
PROIECT
...................
ve ..............
ter figurati
...................
ele verbale
i ..................
...................
nctuație și al
e (pe vertic
ele figurati
ice simple ..
nea) element
...................
ezentare a p
...................
at în mod cu
tă înregistra
acterului di
...................
...................
...................
ENT ...........
TULUI........
...................
...................
iv care per
...................
e ale mărcii
...................
...................
lte simbolur
ală, răsturn
ive ale măr
...................
tului figurat
...................
produselor ș
...................
urent în com
area .............
istinctiv, co
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
rmit trecer
...................
i ..................
...................
...................
ri ................
ate etc.) .....
rcii ..............
...................
tiv în raport
...................
și/sau servic
...................
merț în legătu
...................
ombinaţia
...................
...................
...................
...................
...................
...................
...................
rea de exam
...................
...................
..................
..................
..................
..................
...................
..................
t cu elemen
..................
ciilor sau ar
..................
ură cu prod
..................
criteriilor
...................
11
.............. 12
.............. 13
.............. 14
.............. 14
.............. 16
.............. 16
minarea
.............. 17
.............. 18
.............. 18
.............. 21
.............. 23
.............. 24
.............. 25
.............. 25
ntul
.............. 27
re
.............. 28
dusele
.............. 32
de mai
.............. 33
2�
3�
4�
4�
6�
6�
7�
8�
8�
1�
3�
4�
5�
5�
7�
8�
2�
3�
Conv
1. C
Chiar d
industri
oficiile
lung de
PI. Plan
rezolvat
Având î
reflectă
nouă eră
de colab
Viziune
calitatea
realizat
ambelor
În prim
proiecte
Prezent
Caracte
descrip
vergence
CONTEX
dacă a crescu
ale în ultim
din întreaga
parcurs pân
nul strategic
t.
în vedere ac
hotărârea c
ă a oficiilor
borare care s
ea acestui p
a și ușurinț
prin efortu
r părţi, atât u
mul val, în
e:
PC 1. Armo
PC 2. Conv
PC 3. Cara
descriptive
PC 4. Întin
PC 5. Moti
tul docume
erul distin
tive/nedisti
XTUL
ut activitate
mii ani, efor
a lume nu au
nă la elimin
c al OAPI, i
ceastă situați
omună a ofi
de PI din U
să contribuie
rogram este
ța utilizării,
uri comune
utilizatorilor
cadrul Pr
onizarea cla
vergența titl
acterul disti
e/nedistincti
nderea sfere
ive relative –
nt se axeaz
nctiv – M
inctive
PROGR
a la nivel m
rturile de a
u înregistrat
area inconse
identifică a
ie, în iunie 2
ficiilor națion
UE, prin crea
e la îmbunăt
e aceea de
atât pentru
de armoniz
r, cât și ofici
ogramului
asificării
lurilor clase
inctiv – Mă
ive
ei de protecț
– Riscul de
ză pe noua
Mărci figu
RAMU
mondial în
a realiza co
decât rezul
ecvențelor c
acest aspect
2011 a fost
nale, a OBP
area progres
tățirea mediu
„a stabili ș
u solicitant,
zare a pract
iilor de PI.
de converg
elor
ărci figurati
ție pentru m
confuzie (I
practică co
urative şi/
LUI
domeniul m
nvergenţa în
tate modeste
care există în
drept una d
instituit Pro
PI, a OAPI ș
sivă a unei r
ului de prop
și asigura c
cât și pentr
ticilor și va
gență au fo
ive şi/sau co
mărcile alb-
Impactul ele
omună a cel
sau comb
mărcilor, des
n modul în
e. Europa m
n practica o
dintre princi
ogramul de C
și a utilizator
rețele europe
prietate intele
claritatea, s
ru oficiu”.
a aduce ben
ost lansate
ombinate c
-negru
ementelor n
lui de al tre
binate care
senelor și m
n care func
mai are încă
oficiilor euro
ipalele prob
Convergență
rilor de a pă
ene interope
ectuală din E
securitatea j
Acest obiec
neficii semn
următoare
care conțin
nedistinctiv
eilea proiec
e conțin
12
modelelor
cționează
un drum
opene de
bleme de
ă. Acesta
ăși într-o
erabile și
Europa.
juridică,
ctiv va fi
nificative
ele cinci
cuvinte
ve/slabe)
ct: PC 3.
cuvinte
Conv
2. C
La mom
ceea ce
descript
subminâ
dacă car
să îi per
În cons
existenț
Scopul
figurati
examin
distinct
Există p
diferit:
1)
2)
3)
4)
Prezentu
Aceste e
se în con
Prima re
stabili l
Reuniun
aprilie,
vergence
CONTEX
mentul inițier
e privește ev
tive/nedistin
ând astfel se
racteristicile
rmită să trea
ecință, ofici
ța unei pract
acestui proi
ivă şi/sau
narea motiv
tiv.
patru obiecti
prezentarea
stabilită într
o strategie
un plan de
o analiză a n
ul document
elemente ale
nsiderare ob
euniune a gr
liniile gener
ni ulterioare
iunie, decem
XTUL
rii proiectulu
valuarea mă
nctive. Aces
ecuritatea ju
e elementelo
acă de exami
iile au ajun
tici comune
iect este să
combinată
velor absolu
ive principa
unei pract
r-un docume
de comunic
acțiune pen
nevoilor de
t este primu
e proiectulu
bservațiile pr
rupului de lu
rale de acțiu
e au avut lo
mbrie 2014
PROIE
ui, între ofic
ărcilor comb
te practici ș
uridică și pre
or figurative
inarea motiv
ns la conclu
ar fi benefic
stabilească
care conți
ute, deoarec
ale în cadrul
tici comune
ent și traduc
care comună
ntru implem
a trata prac
l dintre cele
ui sunt elabo
rimite din pa
ucru a avut
une, domen
oc în octomb
și februarie
ECTULU
ciile europen
binate care
și interpretă
evizibilitate
e confereau
velor absolut
zia că este
că atât pentru
ă o abordar
ine cuvinte
ce elementu
l acestui pro
e, care cup
erea acestei
ă pentru ace
mentarea pr
tica anterio
patru obiec
orate și conv
artea asociaț
loc în febru
niul de aplic
brie 2012, i
e 2015. În c
UI
ne de PI exis
conțin elem
ări diferite c
a în cazurile
mărcii un c
te.
nevoie de
u utilizatori,
re converge
e pur desc
ul figurativ
oiect, fiecare
rinde abor
a în toate lim
eastă practică
racticii comu
oară.
ctive.
venite de ofi
țiilor de util
uarie 2012, la
care a proie
iunie și octo
adrul acesto
stau diverge
mente figura
conduceau l
e în care tre
aracter disti
armonizare
, cât și pentr
entă în cazu
criptive/ned
v îi conferă
e dintre ele
rdări comun
mbile oficial
ă;
une;
ciile de PI p
izatori.
a Alicante, ș
ectului și m
ombrie 2013
or întâlniri,
ențe conside
ative și cuv
la rezultate
ebuia să se e
inctiv sufici
și au consi
ru oficiile de
ul în care o
distinctive t
ă suficient c
abordând u
ne, ce urme
le ale UE;
participante,
și a avut sco
metodologia a
3, apoi în fe
au fost disc
13
erabile în
vinte pur
diferite,
evalueze
ent, care
iderat că
e PI.
o marcă
trece de
caracter
un aspect
ează a fi
, luându-
opul de a
acestuia.
februarie,
cutate în
Conv
detaliu
Comune
3. O
Prezentu
utilizato
o marcă
examina
suficien
oferind
Comun
majorita
servind
rezultate
4. D
În Hotăr
element
stabilea
său un d
semnul
interesu
Directiv
apropier
prevede
mărcile
1 Orice tr
Consiliulu
vergence
obiectivele
e, şi s-au sta
OBIECT
ul documen
orilor, solicit
ă figurativă s
area motive
nt caracter d
o explicați
nă. Aceste p
ate a cazuril
drept ghid
e similare și
DOMEN
rârea Curții
„Conform j
t esențial al
ască și să îl m
Mai mult, c
drept exclus
înregistrat c
Posibilitate
ul public.”
va 2008/95/
re a legislați
e la articolul
e descriptiv
rimitere la arti
ui (CE) nr. 207/
proiectului
abilit de com
TIVUL
nt este o re
tanții și man
sau combina
elor absolute
distinctiv. D
e clară și c
principii se
lor. Caracte
pentru a ga
i previzibile.
NIUL DE
în cauza C-
jurispruden
sistemului
mențină.
conform artic
siv, în rapor
ca marcă co
a de înregi
/CE a Parla
iilor statelor
l 3 alineatul
ve, adică ace
icolele directiv
/2009 din 26 feb
în cadrul G
mun acord pr
PREZE
eferință pe
ndatarii cu p
ată care conț
e, deoarece
Documentul v
cuprinzătoa
vor aplica
rul distincti
aranta că p
.
E APLI
104/01, „Lib
ței constan
de concuren
colului 5 ali
rt cu anumi
omercială pe
istrare a u
amentului E
r membre cu
(1) literele
elea care sun
vei poate fi înț
bruarie 2009 pr
Grupului de
rincipiile Pr
ENTUL
care trebuie
privire la Pra
ține cuvinte
elementul
va fi dispon
are a princi
la nivel gen
iv trebuie ev
pe baza ace
ICARE
bertel”, la al
te a Curții
nță nedenat
ineatul (1) d
te produse ș
e o perioadă
nei mărci p
European și
u privire la m
(b) și (c)1 c
nt compuse
țeleasă ca trim
rivind marca co
e lucru, resp
racticii Comu
LUI DO
e să o cons
actica Comu
pur descrip
figurativ co
nibil pe scar
ipiilor pe c
neral și sun
valuat de la
lorași motiv
E A PRO
lin.48-50, se
i, drepturile
turată pe ca
din Directivă
și servicii, c
ă nelimitată.
poate fi lim
a Consiliu
mărci (denu
că mărcile l
exclusiv di
mitere la artico
omunitară.
ponsabil cu
une.
OCUME
sulte oficiil
ună identific
ptive/nedistin
onferă mărc
ră largă și v
are se baze
nt destinate
a caz la caz,
ve, oficii di
OIECTU
e afirmă urm
e asupra m
are Tratatul
ă, o marcă î
care îi perm
mitată din
ului din 22
umită în con
lipsite de ca
in semne sau
lele corespunz
elaborarea
ENT
e de PI, as
ând cazuril
nctive poate
cii în ansam
va fi ușor a
ează noua P
e să cuprind
, principiile
iferite vor a
ULUI
mătoarele:
mărcii const
CE urmăre
îi conferă tit
mite să mono
motive care
octombrie 2
ntinuare „Dir
aracter dist
u indicaţii
zătoare din Reg
14
Practicii
sociațiile
e în care
trece de
mblu său
accesibil,
Practică
dă marea
comune
ajunge la
tituie un
ește să îl
tularului
opolizeze
e țin de
2008 de
rectiva”)
tinctiv și
care pot
gulamentul
Conv
servi, în
geografi
acestora
Diverse
fiecărui
329/02 P
Este în
produse
Domeni
f
Următo
Pentru a
caracter
vergence
n comerț, p
fică sau timp
a, nu se înre
le motive
a (a se vede
P, SAT.1, al
interesul p
ele și/sau ser
iul de aplica
„Obiectivul
care o
descriptive/
figurativ îi c
arele aspect
• aspectel
sunt în t
• interpre
protecţie
• utilizare
utilizare
a se determ
risticilor elem
În ceea ce p
o cara
o com
o com
o disp
În ceea ce p
o utili
entru a des
pul fabricăr
egistrează s
de refuz tre
ea cauzele c
lin. 25).
public de a
rviciile pentr
are al proiect
l acestui pro
marcă f
/nedistinctiv
conferă sufic
e nu intră do
le lingvistice
totalitate des
etarea renun
ei pentru o an
ea mărcii (
e a mărcii în
mina dacă co
mentelor fig
privește elem
acterele tipog
mbinaţia de c
mbinaţia cu s
punerea elem
privește elem
izarea forme
emna felul,
ii produsulu
au dacă sun
ebuie interpr
onexate C-4
preveni înre
ru care se so
tului este urm
oiect este ac
figurativă
ve trece de
cient caract
omeniul de a
e: în contex
scriptive/ne
nţării volunt
numită parte
(incluzând
n comerț).
ondiția privi
gurative ale m
mentele verb
grafice și fo
culori ;
semnele de p
mentelor verb
mentele figur
elor geometr
calitatea, c
ui sau a pre
nt înregistra
retate din pe
456/01 P și
egistrarea un
olicită înregi
mătoarea:
cela de a sta
sau com
examinarea
ter distinctiv
aplicare al p
xtul proiectu
distinctive în
tare sau la c
e a mărcii lip
caracterul
itoare la car
mărcii, se ia
bale ale mărc
onturile;
punctuație și
bale (pe ver
rative ale m
rice simple;
cantitatea, d
estării servi
ate, pot fi d
erspectiva in
C-457/01 P
nei mărci car
istrarea, de c
abili o Pract
mbinată c
a motivelor
v.”
proiectului:
ului, se va c
în limba dum
cererea expr
sită de distin
l distinctiv
racterul dist
au în conside
cii:
i cu alte sim
rticală, răstur
mărcii:
destinația, va
iciilor sau a
declarate nu
nteresului p
P, Henkel, a
re nu este ca
cele ale altor
tică Comună
are conți
r absolute,
considera că
mneavoastră
resă a Oficiu
nctivitate;
dobândit ș
tinctiv este
erare următo
mboluri;
rnate etc.).
aloarea, pro
alte caracteri
ule.
public ce stă
alin. 45-46, c
apabilă de a
r companii.
ă pentru situ
ine cuvint
deoarece e
ă elementele
ă;
ului,la exclu
și modul ef
îndeplinită,
oarele criteri
15
oveniența
istici ale
ă la baza
cauza C-
distinge
uațiile în
te pur
lementul
e verbale
usivitatea
fectiv de
datorită
ii:
Conv
5. P
5.1
În conte
descript
converg
său, suf
esențială
Conform
alineatu
anume a
poartă m
acestuia
posibilit
o evite,
LITE, al
Legat în
Curtea a
acela de
sau serv
de astfe
către o
alin.30,
vergence
o pozi
verb
o dacă
legă
o dacă
prod
În ceea ce p
o efec
PRACTI
1. Cuvin
extul acestu
tive/nedistin
gentă a cazu
ficient cara
ă și să treacă
m jurisprud
ul (1) litera
aceea de a g
marca în ca
a să disting
tate de conf
dacă se do
lin. 26).
n mod indiso
a reţinut, inte
e a garanta c
viciilor pentr
l de produs
singură înt
C-329/02 P
iția și propo
bal;
ă elementul
ătură directă
ă elementul
dusele și/sau
privește elem
ctul combină
ICA CO
nte descrip
i proiect, el
nctive, întru
urilor în ca
acter distinc
ă de examin
denței const
(b) din Dire
garanta ide
auză în fol
gă aceste pr
fuzie și, astfe
ovedește neg
olubil de c
eresul genera
că semnele d
ru care se sol
se și/sau serv
treprindere p
P, SAT.1, ali
orția (dimen
figurativ es
ă cu acestea;
l figurativ
u serviciile p
mentele verb
ării criteriilo
OMUNĂ
ptive/nedis
lementele ve
ucât obiecti
are adăugare
ctiv, permițâ
narea motive
ante, o ma
ectivă, dacă
entitatea ori
losul consu
roduse sau
fel, să repete
gativă (a se
apacitatea u
al ce stă la b
descriptive s
licită înregis
vicii, preven
prin înregist
in. 30, cauz
nsiunea) ele
ste o repreze
este utilizat
pentru care s
bale și figur
or asupra car
Ă
stinctive
erbale ale m
ivul princip
ea unui elem
ând astfel c
elor absolute
arcă are car
are capacit
iginii come
umatorului
servicii de
e experiența,
e vedea cau
unei mărci d
baza articolul
sau indicații
strarea pot fi
nind ca astf
trarea ca m
ele conexate
ementului fi
entare a prod
t în mod c
se solicită în
rative ale mă
racterului di
mărcii sunt c
pal este ac
ment figurat
ca marca s
e.
racter disti
tatea de a-și
rciale a pro
sau al util
altele care
, dacă aceas
uzele C-39/9
de a-și îndep
lui 3 alineatu
ile referitoa
i utilizate lib
fel de semne
mărci (a se v
e C-90/11 și
igurativ în r
duselor și/sa
curent în co
nregistrarea;
ărcii:
stinctiv.
considerate
cela de a
tiv conferă m
să își îndep
inctiv, în s
i îndeplini f
oduselor și/s
lizatorului
e au origin
sta se doved
97, Canon,
plini funcția
ul (1) litera (
re la caract
ber de toți c
e şi indicaţii
vedea cauzel
i C-91/11, A
raport cu el
au serviciilor
omerț în re
ca fiind în t
stabili o a
mărcii în an
plinească fu
sensul artic
funcția esen
au a servici
final, perm
e diferită f
dește pozitiv
alin. 28 și T
a esențială,
(c) din Direc
teristicile pr
comercianții,
i să fie reze
le C-299/99
Alfred Strigl,
16
lementul
r sau are
elație cu
totalitate
abordare
nsamblul
uncția sa
olului 3
nțială, și
iilor care
mițându-i
fără vreo
ă, sau să
T-79/00,
aşa cum
ctivă este
roduselor
, oferirea
ervate de
Philips,
, alin.31,
Conv
C-53/01
NV, alin
Caracter
care se s
vedea c
cauzele
Cu toat
celelalte
refuz sti
alin. 20
cauza C
Conform
în sensu
caracte
litera (b
raport c
vedea c
C-51/10
Astfel,
caracter
5.2
Chiar da
examen
distincti
2 Pentru i
elemente n
elementelo
vergence
1 P, Linde, a
n. 54, cauzele
rul distinctiv
solicită înreg
cauzele C-53
conexate C
te că fiecare
e și necesită
ipulate la lit
0, C-53/01 P
C-392/02 P, S
m jurisprude
ul articolului
er distinctiv
b) din Direct
cu anumite
auzele C-26
0 P, Agencja
o marcă de
rul distinctiv
2. Care s
exami
acă conține
nul motivel
ivitate în an
informații desp
nedistinctive/sl
or nedistinctive
alin.73, și C
e conexate C
v trebuie ev
gistrarea și,
3/01 P, Lind
-468/01 P pâ
e motiv de
ă o examina
terele (b) și
P, Linde, ali
SAT.1, alin.
enței constan
i 3 alineatul
v în raport c
tivă. Cu toa
e produse sa
65/00, Biomi
a Wydawnicz
escriptivă e
v poate fi abs
sunt prag
inarea mo
cuvinte pur
lor absolute
nsamblul său
pre impactul as
labe, consultați
e/slabe).
C-104/01, Lib
C-108/97 și C
valuat, în pr
în al doilea
de, alin. 41,
ână la C-472
refuz enum
are separată
(c) (a se ved
in. 67, cauz
25).
nte, un semn
l (1) litera (c
cu aceste pro
ate acestea o
au servicii ș
ild, alin. 19,
za Technopo
este în mod
sent și din a
gurile de c
otivelor ab
r descriptive
e dacă mai
u 2.
supra sferei de
Principiile pra
bertel, alin.
C-109/97, W
rimul rând, î
rând, prin r
, C-363/99,
2/01 P, Proc
merat la arti
ă, există totu
dea cauzele
a C-363/99,
n care descri
c) din Direc
oduse sau s
o marcă poa
și din alte m
, C-363/99, K
ol vs. OAPI,
d obligatoriu
alte motive.
caracter fig
bsolute ?
e/nedistinctiv
cuprinde ș
e întindere a pr
acticii comune P
52, C-363/9
Windsurf Chie
în raport cu
referire la pe
Koninklijke
cter & Gamb
icolul 3 alin
uși o supra
conexate C-
, Koninklijke
ie caracteris
ctivă, este pr
ervicii, în s
ate să fie li
motive decât
Koninklijke
alin. 33).
u lipsită de
igurativ ca
ve, o marcă
și alte elem
rotecției în situ
PC 5 – Motive
99, Koninklij
emsee, alin.
produsele s
ercepția publ
e KPN Nede
ble, alin. 33)
neatul (1) e
punere clar
-90/11 și C-
e KPN Nede
sticile produ
rin natura sa
ensul artico
ipsită de ca
t acela că es
KPN Neder
orice cara
are permit
ă figurativă p
mente care
uațiile în care
e relative – Risc
ijke KPN Ne
25).
sau serviciil
licului relev
erland NV,
).
este indepen
ră între mot
-91/11, Alfre
erland NV,
uselor sau ser
a , complet
olului 3 alin
aracter disti
ste descript
rland NV, al
acter distinc
t trecerea
poate trece t
pot confer
marca este co
cul de confuzie
17
Nederland
le pentru
vant (a se
alin. 34,
ndent de
tivele de
ed Strigl,
alin. 85,
rviciilor,
lipsit de
eatul (1)
inctiv în
tivă (a se
lin. 86 și
tiv, însă
de
totuși de
ri mărcii
ompusă din
e (Impactul
Conv
Cu toa
descript
propriu
întreg.
Acest p
Curtea a
relevant
de înreg
capacita
relevant
sunt abs
pentru c
fantezis
funcția
(alin. 74
Pentru
distincti
https://oam
web/secur
municatio
vergence
ate acestea
tive/nedistin
sau sunt min
principiu est
afirmă că es
t să distingă
gistrare a mă
atea de a în
te” (alin. 72
solut minim
care s-a form
t sau legată
sa esențială
4).
a se stabili
iv, s-au conv
A.
A.1.
De regulă,
bază/standa
font (aldine
În cazurile
scrierea lite
mi.europa.eu/tu
re/webdav/gues
on5_ro.pdf
, caracteru
nctive nu se
nimale, cu e
te confirmat
ste posibil c
ă, fără nicio
ărcii de altel
ndeplini fun
2). Cu titlu d
ale, astfel că
mulat cererea
de modul î
în raport cu
i dacă elem
venit următo
În ceea
Caracte
, elemente
ard, litere cal
, cursive) –
în care cara
erelor, acest
unnel-
st/document_lib
ul distinctiv
poate baza
excepția cazu
t de CJUE
ca elementel
posibilitate
e cu origine
ncția esenția
de exemplu,
ă nu conferă
a. Aceste ele
în care sunt
u produsele
mentele figu
oarele criteri
ce priveșt
ere tipogra
ele verbale
ligrafice sau
nu pot fi înr
acterele stan
te elemente
brary/contentPd
v al unei
a pe elemen
urilor în car
în Hotărâre
le grafice al
de confuzie
e diferită” și,
ală a unei m
în acel caz
ă un caracte
emente nu a
combinate,
și serviciile
urative ale
ii:
te element
afice și fon
descriptiv
u cu caracter
registrate.
ndard încorp
trebuie să
dfs/about_ohim/
mărci car
te figurative
re combinați
ea C-37/03
e mărcii „să
e, produsele
, prin urmar
mărci în ra
particular, „
er distinctiv
au nicio cara
care să perm
e vizate de c
semnului îi
tele verba
nturi
ve/nedistinct
re tip scris d
porează şi e
aibă un imp
/who_we_are/c
re conține
e care nu au
ia rezultată e
P, BioID. Î
ă nu ajute în
sau servicii
e, „acele ele
aport cu pro
„elementele
pentru între
acteristică, în
mită mărcii
cererea de în
i conferă a
ale ale măr
tive scrise
de mână – c
elemente cu
pact suficie
ommon_comm
elemente
u caracter d
este distincti
În această h
n niciun fel
ile vizate de
emente grafi
odusele și s
figurative ș
eg ansamblu
n special cu
să își îndep
nregistrare a
acestuia un
rcii
cu carac
cu sau fără e
o grafie sp
ent asupra m
munication/comm
18
verbale
distinctiv
ivă ca un
hotărâre,
publicul
e cererea
ice nu au
serviciile
și grafice
ul mărcii
caracter
plinească
a mărcii”
caracter
ctere de
efecte de
ecială în
mărcii în
mon_com
Conv
Exe
Fără ca
Motivar
Caracte
sau fără
(aldine,
Ușoare
(de exem
cu litere
Caracte
mână s
scrisul d
vergence
ansamblu,
pentru a dis
sau pentru a
emple
aracter disti
re
ere de bază
ă efecte de
cursive)
variații de f
mplu, un cuv
e aldine)
ere scrise
sau care i
de mână
pentru a-i c
strage atenți
a crea o impr
inctiv
Sem
ă, cu
font
font
vânt
de
imită
conferi un ca
a consumato
resie durabi
mn
aracter distin
orului de la
lă legată de
nctiv. Dacă
conținutul d
marcă, atun
aceste elem
descriptiv a
nci marca po
Produse/Ser
Clasa 30: C
Clasa 30: C
Clasa 30: C
Clasa 30: C
Clasa29:
cauzei „B
glücklich”,B
27 W (pat)
mente sunt su
l elementulu
oate fi înregi
rvicii
Cafea.
Cafea.
Cafea.
Cafea
Sardine. P
Bollywood
Bundespaten
36/09.
19
uficiente
ui verbal
istrată.
Pe baza
macht
ntgericht
Conv
Caracte
majuscu
Caracte
cursive
Majuscu
cuvântu
afecteaz
element
Caracte
particul
rămân a
standard
vergence
ere minuscu
ule
ere standar
ule în inter
ului, care
ză înțe
tului verbal
ere cu o anu
laritate, dar
aproape de
d
ule +
rd +
riorul
nu
elesul
mită
care
Clasa 30: C
Clasa 29: S
Pe baza
Superlegger
33-34).
Clasa 29: S
Clasa 29: S
Clasa 29: S
Clasa 30: C
Clasa 29: S
Pe baza ca
cererea de
406731 p
portugheză,
Cafea.
ardine.
cauzei T
ra (a se ved
ardine.
ardine.
ardine.
Cafea.
ardine.
auzei „jogos
e înregistr
privind o
, refuzată de
20
T-464/08,
dea alin.
sonline”,
rare nr.
marcă
e INPI.
Conv
Cu cara
Motivar
Litere c
mână cu
de stiliz
ilizibile,
desprind
descript
Caracte
de stiliz
ca dive
interpre
*„DYI”
it-yours
consider
nedistin
produse
solicită p
Caracte
design
mai gre
vergence
acter distinc
re
caligrafice
u un grad a
zare încât
, deci nu
de niciu
tiv.
ere cu un g
zare, lăsând
ersele carac
etate în difer
” este sigla
self” (brico
rată un ele
nctiv în
ele pentru
protecție.
ere cu e
grafic, cu
u de recuno
A.2.
Conform H
în timp ce
ctiv
tip scris d
atât de mar
sunt practi
u se poat
un înțele
rad suficien
posibilitate
ctere să fi
rite moduri.
pentru „do
olaj) și est
ement verba
raport c
u care s
lemente d
unele liter
scut.
Combin
Hotărârii Cur
culorile su
Semn
de
re
ic
te
es
nt
a
ie
o-
te
al
u
se
de
re
naţia de cu
rții de Justiț
unt capabile
ulori
ție în cauza
de a transm
C-104/01,
mite anumit
„Libertel”,
te asocieri d
Produse
Clasa 3
Clasa 2
de piese
asambla
articole
mobilie
Clasa 3
„trebuie re
de idei și d
21
e/Servicii
0: Cafea.
0: Seturi
e pentru
are
de
er
0: Cafea.
eținut că,
e a trezi
Conv
p
Exe
Fără ca
Motivar
Adăuga
caracter
colorate
Adăuga
caracter
sau chen
Adăuga
vergence
anumite sen
deoarece ac
puterii lor d
vreun mesaj
De asemen
Curtea de J
caracter dist
Simpla „adă
literele prop
distinctiv.
Utilizarea c
indicator de
culori neobi
caracter dist
emple
aracter disti
re
rea unei sin
rele de bază
e).
rea unei s
rele de bază
nar colorat)
rea unei sin
ntimente, au
cestea sunt
de atracție, p
j specific” (a
nea, în hotăr
Justiție a af
tinctiv” (alin
ăugare” a un
priu-zise, fie
culorilor est
e origine. To
ișnuită, care
tinctiv.
inctiv
ngure culori
ă/normale (l
singure culo
ă/normale (f
).
ngure culori
u o capacitat
comune şi
pentru a face
alin. 40).
rârea prelim
firmat: „În
n. 39).
nei singure c
e ca fundal,
te o practică
otuși, nu se p
e poate fi ușo
Sem
la
litere
ori la
(fundal
la
te intrinsecă
sunt utilizat
e publicitate
minară pron
afară de ca
culori la un e
nu este suf
ă obișnuită
poate exclud
or reținută d
mn
ă redusă de a
te în mod cu
și a comerc
nunțată în c
azurile exce
element verb
ficientă pent
în comerț
de posibilita
de consumat
a comunica
urent și pe
cializa produ
cauza C-49/
epționale, cu
bal descripti
tru a confer
și nu ar pu
atea ca o anu
torii vizați, s
informații s
scară largă,
use sau serv
/02, „Heidel
ulorile nu a
iv/nedistinct
ri mărcii un
utea fi văzut
umită comb
să confere m
Produse/
Clasa 30
Clasa 30
Clasa 30
Clasa 30
22
pecifice,
datorită
vicii, fără
lberger”,
au inițial
tiv, fie la
caracter
tă ca un
inație de
mărcii un
/Servicii
0: Cafea.
0: Cafea
0: Cafea.
0: Cafea.
Conv
caracter
(contur
Adăuga
caracter
(culoare
În aces
în mai
atrage a
nu îl va
pentru
serviciil
altor co
specifică
percepu
consuma
Exempl
Fără ca
Motivar
Adăuga
semn n
caracter
vergence
rele de bază
colorat).
rea unei s
rele de
e în degrade
t exemplu,
multe culo
atenția cons
a ajuta cu
a distinge
le unei com
ompanii, înt
ă de culor
ută, nici re
atori.
A.3.
De regulă,
curent în co
descriptive/
le
aracter disti
re
rea unui pu
nu conferă
r distinctiv.
ă/normale
singure culo
bază/no
e).
scrierea lit
ori diferite
sumatorului
nimic pe a
produsele
mpanii de ce
trucât comb
ri nu va f
eținută de
Combin
adăugarea u
omerț nu con
/nedistinctiv
inctiv
unct sau a
ă mărcii
ori la
ormale
terelor
poate
i, însă
acesta
și/sau
ele ale
binația
fi nici
către
naţia cu se
unor semne
nferă un cara
ve.
Semn
unui
un
emnele de
e de punctua
acter distinc
n
e punctuaț
ație sau a a
ctiv unui sem
ție și alte s
altor simbolu
mn compus d
Clasa 30
Clasa 30
simboluri
uri utilizate
din elemente
Produse/S
Clasa 29:
Pe baza ca
37/03 P, B
vedea alin
23
0: Cafea.
0: Cafea.
i
e în mod
e verbale
Servicii
Sardine.
auzei C-
BioID (a se
n. 72-74).
Conv
Adăuga
semnulu
Exempl
Fără ca
Motivar
Text dis
rânduri
dreapta
Întregul
Întregul
vergence
area ghilimel
ui caracter d
A.4. D
Poziționarea
este de nat
verbale resp
consumator
mesajul des
răsturnată s
un grad min
le
aracter disti
re
spus pe dou
citite de
.
l text este ră
l text este dis
lelor nu con
distinctiv.
Dispunere
a elementelo
tură să afec
pective. Cu
rul mediu să
scriptiv. De
au pe unul o
nim de carac
inctiv
uă sau mai
la stânga
ăsturnat.
spus pe vert
nferă
ea elemen
or verbale p
cteze modul
u alte cuvin
ă se concent
e regulă, dis
ori mai mul
cter distinctiv
Sem
multe
spre
ticală.
telor verb
poate confer
l în care co
nte, ele treb
treze asupra
spunerea el
lte rânduri n
v necesar pe
mn
bale (pe ve
ri caracter d
onsumatorul
buie să fie
a acestui asp
ementelor v
nu este sufic
entru înregis
erticală, ră
istinctiv unu
l percepe în
dispuse de
pect în loc
verbale pe v
cientă pentru
strare.
Clasa 30:
ăsturnate
ui semn atun
nțelesul elem
e așa manie
să perceapă
verticală, în
u a conferi s
Produse/
Clasa 30
Clasa 30
Clasa 30
24
Cafea.
etc.)
nci când
mentelor
eră încât
ă imediat
n poziție
semnului
/Servicii
0: Cafea.
0: Cafea.
0: Cafea.
Conv
Cu cara
Motivar
Textul e
original
capacita
element
/nedistin
În ce
3 Lista form
vergence
acter distinc
re
este prezent
lă. Configur
atea de a a
telor verb
nctive de că
eea ce priv
B.1.
Este puțin p
dacă sunt co
de linii, cerc
hexagoanele
sau chenare
Motivul es
evidențierea
mărcii în an
Pe de altă p
prezentarea
suficient de
melor geometric
ctiv
tat într-o ma
rația specific
afecta perce
bale descr
tre consuma
vește elem
Utilizarea
probabil ca
ombinate cu
curile, triung
e, trapezele
e.
te că o fo
a sau încerc
nsamblu pen
parte, formel
, configuraț
distinctivă.
ce simple nu est
Sem
anieră
că are
eperea
riptive
ator.
mentele fig
a unor for
elementele
u forme geo
ghiurile, păt
și elipsele3,
ormă geome
cuirea eleme
ntru a-i confe
le geometric
ia sau comb
te exhaustivă.
mn
gurative al
rme geom
verbale des
ometrice sim
tratele, drep
, în special d
etrică simpl
entului verb
eri un caract
ce pot confe
binarea lor c
le mărcii
metrice sim
scriptive sau
mple, cum ar
tunghiurile,
dacă aceste
lă care nu
bal nu va av
ter distinctiv
ri caracter d
cu alte elem
mple
u nedistinct
r fi punctele
paralelogra
forme sunt
servește de
vea un imp
v.
distinctiv un
ente creează
Produse/
Clasa 30
tive să fie a
e, liniile, seg
amele, penta
utilizate ca
ecât la sub
act suficien
nui semn atu
ă o impresie
25
/Servicii
0: Cafea.
acceptate
gmentele
agoanele,
margini
blinierea,
nt asupra
unci când
e globală
Conv
Exempl
Fără ca
Motivar
Exemple
utilizate
care
accepta
Cu cara
Motivar
Exemple
specifice
lipsite
forme g
marca
ansamb
în care
formele
și dim
formelo
astfel că
sublinie
încercui
o impr
vergence
le
aracter disti
re
e de forme g
e ca margi
nu sun
bile.
acter distinc
re
e de îmbină
e ale unor
de caracte
geometrice s
să fie
lu, datorită
cuvintele s
geometrice
mensiunii r
r în rapo
ă formele n
erea, evi
irea cuvinte
resie globa
inctiv
geometrice s
ini sau ch
nt consid
ctiv
ări în config
elemente ve
er distincti
simple care f
acceptabilă
ă modului sp
se suprapun
e simple, p
relativ ma
ort cu cuv
u servesc d
idențierea
elor, ci cree
ală suficien
Sem
simple
enare,
derate
Sem
gurații
erbale
iv cu
fac ca
ă în
special
peste
recum
ari a
vintele,
doar la
sau
ează și
nt de
mn
mn
Produse/
Clasa 30
Produse/
Clasa 30
26
/Servicii
0: Cafea.
/Servicii
0: Cafea.
Conv
distincti
element
reprezen
Exemple
unor fo
descript
distincti
ansamb
Exempl
Fără ca
Motivar
Semnul
„i” este
Element
încât nu
vergence
ivă. Se
tele figurati
ntări ale am
e de îmbin
orme geome
tive care c
iv fiecăre
lul său.
B.2.
De regulă,
este adăuga
cu condiția
ușor de sesi
le
aracter disti
re
roșu plasa
e greu de rec
tul figurativ
u poate fi rec
presupune
ive nu con
mbalajelor.
nări specific
etrice cu c
conferă ca
ei mărci
Poziția și
raport cu
atunci când
at unui eleme
ca elementu
izat în cadru
inctiv
t deasupra
cunoscut.
v este atât d
cunoscut.
e că
nstituie
ce ale
cuvinte
aracter
i în
i proporția
u elementu
d un elemen
ent verbal de
ul figurativ î
ul semnului.
Sem
literei
de mic
a (dimens
ul verbal
nt figurativ
escriptiv și/s
în cauză să a
mn
siunea) ele
care prezint
sau nedistin
aibă o poziți
ementului
tă caracter d
ctiv, marca
ie și o dimen
Clasa 30
i figurativ
distinctiv pr
poate fi înre
nsiune care s
Produse/
Clasa 29
Clasa 30
27
0: Cafea.
v în
ropriu şi
egistrată,
să îl facă
/Servicii
9: Sardine.
0: Cafea.
Conv
Cu cara
Motivar
Element
distincti
mare p
cadrul m
Ca regu
pentru
introduc
decât o
caracter
alin. 39
Cu toate
creeze o
mențion
vergence
acter distinc
re
tul figurati
iv în sine și
pentru a f
mărcii în ans
B.3.
ulă generală
caracteristic
ce vreo vari
marcă alcă
risticilor pro
și C-408/08
e acestea, e
o impresie
nate, devenin
În unele caz
solicitate la
și/sau lipsită
– este
– cons
care
serv
ctiv
iv are ca
i este suficie
fi recunosc
samblu.
Elementu
serviciilo
, simpla com
cile produse
iație neobișn
ătuită exclus
oduselor și s
8 P, Color Ed
ste posibil c
suficient de
nd mai mult
zuri, elemen
a înregistrar
ă de caracter
e o reprezent
stă într-o rep
e nu se îndep
viciilor în ca
Sem
aracter
ent de
cut în
ul figurati
or sau are
mbinaţie a u
elor sau ale
nuită, rămân
siv din semn
serviciilor în
dition, alin.
ca o astfel d
e îndepărtat
t decât suma
ntul figurativ
re. În princi
r distinctiv a
tare grafică
prezentare g
părtează sem
auză.
mn
iv este o re
legătură
unor elemen
serviciilor
ne în sine pu
ne și indica
n cauză (a s
61).
de combinaț
tă de cea p
a părților sale
v constă din
ipiu, această
atunci când:
realistă a p
grafică sim
mnificativ de
eprezenta
directă cu
nte – care f
pentru care
ur descriptiv
ații care pot
e vedea, pri
ție să nu fie
produsă prin
e (C-265/00
ntr-o repreze
ă reprezenta
produselor și
mbolică/stiliz
e imaginea c
are a produ
u acestea.
fiecare în pa
se solicită
vă și nu poa
servi în co
in analogie,
e pur descrip
n simpla reu
0, Biomild, a
entare a prod
are este con
i serviciilor;
zată a produs
comună a pr
Produse/
Clasa 30
uselor și/s
arte sunt de
înregistrare
ate constitui
omerț la des
C-265/00, B
ptivă, cu con
unire a elem
alin. 40).
duselor și se
nsiderată de
selor și serv
roduselor și
28
/Servicii
0: Cafea
sau
scriptive
a, fără a
i altceva
semnarea
Biomild,
ndiția să
mentelor
erviciilor
scriptivă
viciilor
Conv
În a
și se
acea
sufi
Exempl
În urm
nedistin
fie mai m
Indifere
rezultatu
Fără ca
Motivar
Element
element
Element
unei sar
grafică
caracter
bază/sta
element
globală
nu conf
caracter
Element
element
Element
unei sar
grafică
caracter
bază/sta
vergence
alte cazuri, e
erviciilor, în
astă situaţie
cient de stili
le
mătoarele e
nctiv/descrip
mult decât s
ent dacă elem
ul va fi acela
aracter disti
re
t figurativ
t verbal desc
tul figurativ
rdine, deci e
realistă a
rele tip
andard utiliz
telor verbal
a mărcii şi
feră mărcii
r distinctiv n
t figurativ
t verbal nedi
tul figurativ
rdine, deci e
realistă a
rele tip
andard utiliz
este posibil c
nsă să aibă o
e, semnul v
izat.
exemple, m
ptiv cu un el
suma părțilo
mentele figu
ași.
inctiv
v descripti
criptiv.
v arată ima
este o reprod
produsului
pografice
zate), nici p
e, nici alcă
nici alte ele
gradul min
necesar.
v descripti
istinctiv.
v arată ima
este o reprod
produsului
pografice
zate), nici p
ca elementu
legătură di
va fi consid
mărcile re
lement verba
r sale.
urative și/sau
Sem
iv +
aginea
ducere
i. Nici
(de
poziția
ătuirea
emente
nim de
iv +
aginea
ducere
i. Nici
(de
poziția
ul figurativ s
irectă cu car
derat nedisti
zultate din
al nedistinct
u verbale sun
mn
să nu constit
racteristicile
inctiv, cu e
n combina
tiv/descriptiv
nt considera
tuie o reprez
produselor
excepția situ
area unui
v nu creeaz
ate descriptiv
zentare a pr
și/sau servi
uațiilor în c
element
ă o impresie
ve sau nedis
Produse/
Clasa 29
Clasa 29
29
roduselor
ciilor. În
care este
figurativ
e care să
stinctive,
/Servicii
9: Sardine.
9: Sardine
Conv
element
globală
element
minim
necesar
Element
element
Element
unei cu
sardine,
comerț
fiind aș
simbolic
îndepăr
reprezen
în ca
tipograf
utilizate
verbale,
mărcii
conferă
necesar
Element
element
Element
unei cu
sardine,
comerț
fiind aș
simbolic
îndepăr
reprezen
în ca
tipograf
vergence
telor verbal
a mărcii
te nu confe
de carac
r.
t figurativ
t verbal nedi
tul figurativ
utii de con
, utilizată î
ca ambalaj
șadar o rep
că/stilizată
rtează se
ntarea comu
uză. N
fice (de
e), nici poz
, nici alcă
şi nici a
mărcii
r de caracter
t figurativ
t verbal desc
tul figurativ
utii de con
, utilizată î
ca ambalaj
șadar o rep
că/stilizată
rtează se
ntarea comu
auză. Ni
fice (de
e, nici alcă
i şi nici
ră mărcii g
cter dis
nedistinct
istinctiv.
v arată ima
nserve tipic
în mod cur
j pentru sa
producere g
care nu
emnificativ
ună a prod
Nici carac
bază/sta
ziția eleme
tuirea glob
lte elemen
nivelul
r distinctiv.
nedistinct
criptiv.
v arată ima
nserve tipic
în mod cur
j pentru sa
producere g
care nu
emnificativ
ună a prod
ici carac
bază/sta
ătuirea
i alte
gradul
tinctiv
tiv +
aginea
ce de
rent în
ardine,
grafică
u se
de
duselor
cterele
andard
entelor
bală a
te nu
minim
tiv +
aginea
ce de
rent în
ardine,
grafică
u se
de
duselor
cterele
andard
Clasa 29
Clasa 29
30
9: Sardine.
9: Sardine.
Conv
utilizate
verbale,
mărcii
conferă
necesar
Element
serviciil
legătură
serviciil
de stiliz
Cu cara
Motivar
Excepție
(caracte
din îm
descript
Prin u
sardine
„F” ș
impresie
cea pro
unor el
nedistin
mai mul
Element
element
Element
unui sc
fiind aș
simbolic
vergence
e), nici poz
, nici alcă
şi nici a
mărcii
r de caracter
tul figurati
le, însă are
ă directă c
lor. Semnul
zat.
acter distinc
re
e: o com
erul distinct
mbinarea a
tive/nedistin
utilizarea
pentru com
i „i”, sem
e suficient d
odusă prin s
lemente figu
nctive/descrip
lt decât sum
t figurativ
t verbal desc
tul figurativ
chelet de p
șadar o rep
că/stilizată
ziția eleme
tuirea glob
lte elemen
nivelul
r distinctiv.
iv nu repr
e în continu
cu caracteri
nu este suf
ctiv
mbinație sp
tiv global r
două ele
nctive).
imaginilor
mpunerea li
mnul creea
de îndepărt
simpla alătu
urative și v
iptive, de
ma părților sa
v distincti
criptiv.
v arată im
pește în m
producere g
care
entelor
bală a
te nu
minim
rezintă
uare o
isticile
ficient
Sem
pecială
rezultat
emente
unor
iterelor
ază o
tată de
urare a
verbale
evenind
ale.
iv +
aginea
işcare,
grafică
se
mn
Clasa 3
pentru
dăunător
Produse
Clasa 2
Clasa 2
31
37: Servici
controlu
rilor.
e/Servicii
9: Sardine.
9: Sardine.
ii
ul
Conv
îndepăr
reprezen
în cauză
Element
directă
însă sem
Exempl
Fără ca
Motivar
Marca
publicul
și direc
indicație
Element
orice
neobișn
percepu
nu va fi
de către
vergence
rtează se
ntarea com
ă.
tul figurat
cu caracter
mnul este suf
B.4.
De regulă,
uzuale în l
distinctiv m
le
aracter disti
re
solicitată a
l relevant ca
ctă a calită
e a originii p
tele figurati
caracteris
uite sau or
ute ca o etich
reținută ca
e consumato
emnificativ
ună a prod
tiv are le
risticile serv
ficient de sti
Elementu
legătură
înregistra
elementele
legătură cu
mărcii în ansa
inctiv
ar fi înțelea
a o indicație
ății, și nu
produselor.
ive sunt lips
stici frap
riginale și
hetă comună
element dis
orul mediu.
de
duselor
egătură
viciilor,
ilizat.
ul figurati
cu produs
area
figurative c
produsele
amblu.
Sem
asă de
e clară
ca o
site de
pante,
vor fi
ă care
tinctiv
iv este util
sele și/sau
care sunt ut
și/sau serv
mn
lizat în mo
u serviciile
tilizate în c
viciile specif
od curent
e pentru c
omerț, în m
ficate, nu c
Clasa
pentru
dăunăto
t în comer
care se sol
mod curent
conferă un
Produse/
Clasa 30
32
37: Servic
control
orilor.
rț în
licită
sau sunt
caracter
/Servicii
0: Cafea.
cii
ul
Conv
Etichete
utilizate
pentru t
îmbinar
descript
a conf
distincti
Etichete
mod cu
tipurile
Imagine
utilizată
pentru s
C.
vergence
ele de pre
e în mod c
toate tipuril
rea cu ele
tive nu este
feri mărci
iv.
ele de preț
urent în com
de produse.
ea „balanțe
ă în comerț
servicii jurid
Ce efect
mai sus
De regulă, c
– sunt lipsit
Totuși, este
percepută c
se întâmplă
îndepărtată
eț colorate
curent în c
le de produs
ementele ve
suficientă p
ii un ca
sunt utiliza
merț pentru
ei dreptăţii”
rț în mod c
dice.
te are asup
?
combinarea
te de caracte
e posibil ca
a indicator
ă atunci câ
de mesajul d
sunt
comerț
se, iar
erbale
pentru
aracter
ate în
toate
” este
curent
pra carac
unor elemen
er distinctiv,
o combinaț
al originii d
ând combin
descriptiv/n
cterului di
nte figurativ
nu conduce
ție de eleme
datorită preze
nația produc
edistinctiv t
istinctiv, c
ve cu elemen
e la crearea u
ente de aces
entării și com
ce o impre
transmis de e
combinaţia
nte verbale,
unei mărci d
st tip, luată
mpoziţiei se
esie de ans
elementul ve
Clasa 29
Pe baza
122/01,
se vedea
Clasa 30
Clasa 4
juridice.
a criteriilo
care – luate
distinctive.
în ansambl
emnului. Ac
amblu sufic
erbal.
33
9: Sardine.
a cauzei T
Best Buy (a
a pct. 33).
0: Cafea.
45: Servici
or de
e în parte
lu, să fie
est lucru
cient de
-
a
ii
Conv
Exe
4 Semnele
care conțin
vergence
Tabelul pre
combinaţii
privind Prac
în vedere s
caracter di
considerate
emple:
Pentru ca u
distinctiv. S
prezentate d
caracterului
ansamblu (c
e care conțin cu
n cuvintele „Fr
ezentat în
ale criteriil
ctica Comun
simplitatea ș
istinctiv. Pr
ca fiind dist
un semn să
Scala de mai
de la stânga
i distinctiv a
coloana roși
uvintele „Flavou
esh sardine” (S
continuare
lor examina
nă. Combin
și/sau natur
rin contras
tinctive.
poată fi în
i jos își prop
la dreapta c
al mărcii, du
e), fie distin
ur and aroma” (
Sardine proaspet
conține o
ate separat
ațiile prezen
ra lor comu
st, combina
nregistrat, tr
pune să arate
conțin eleme
când la crea
nctive în ans
(Gust și aromă)
te) solicită prot
serie de a
în secțiunil
ntate în colo
ună, nu sunt
ațiile prezen
rebuie să aib
e unde se af
ente cu un i
area unor mă
amblu (colo
) solicită protec
tecție pentru sar
astfel de ex
le anterioar
oana roșie su
t de natură
ntate în c
bă un nivel
flă acest prag
impact tot m
ărci care sun
oana verde)4
cție pentru cafe
rdine în clasa 2
xemple care
e ale docum
unt cele car
a conferi
oloana ver
l minim de
g minim. Ex
mai pronunța
nt fie nedistin
.
ea în clasa 30, i
29.
34
e conţin
mentului
re, având
suficient
rde sunt
caracter
xemplele
at asupra
nctive în
iar semnele
1.
2.
3.
Convergen
nce
Fărăă caracter distinctivv
CCu caracte
er distinct
iv
Conv
Rân
Rândul
p
p
vergence
ndul 1:
De la stâng
cuvânt în ca
adăugarea
(caractere s
încă la crea
culori aduc
impresie de
îmbinare a
culori și o
caracterele
culori,semn
În cele dou
considerate
datorită pre
îndepărtată
l 2:
De la stâng
simple util
bază/standa
circulară, p
combină d
bază/standa
nu creează
îmbinare a
În coloana
poziția elem
descriptiv/n
poate fi pe
semnului.
ga la dreap
aractere ald
culorii roș
standard, po
area unei mă
e un elemen
e ansamblu
elementelor
ordinea în c
de bază/st
nul fiind în c
uă exemple d
e ca un într
ezentării și c
ă de mesajul
ga la dreapta
lizate drept
ard, iar urm
precum și cu
dispunerea
ard cu un dr
o impresie
elementelor
din partea
mentelor verb
nedistinctiv
ercepută ca
ta, primul e
dine și cu po
șii poate d
oziționarea
ărci distincti
nt în plus, îns
care să fie
r componen
care se suc
tandard, po
continuare l
distinctive d
reg poate fi
compoziţiei
descriptiv/n
a, primele d
t chenare
mătorul exem
u culoarea și
neregulată
reptunghi înc
de ansamb
r component
a dreaptă, c
bale produc
transmis de
a un indica
exemplu com
oziționarea
duce semnu
elementelor
ive. În cel de
să prezentar
e suficient d
nte; în plus,
cced aceste
oziționarea/d
ipsit de cara
din partea d
percepută p
semnului, c
nedistinctiv t
două exemple
(dreptungh
mplu combin
i poziționare
a elemen
clinat și cu c
blu suficient
te.
combinațiile
c o impresie
e elementele
ator al orig
mbină carac
elementelor
l un pas m
r verbale și
e-al treilea e
rea și compo
de îndepărt
consumato
ea. Cel de-
dimensiunea
acter distinc
dreaptă, com
per ansamb
care produce
transmis de
e din acest s
iular, resp
nă caracter
ea elementel
ntelor verb
culoare. Nic
de îndepăr
e dintre for
vizuală sufi
e verbale. A
iginii, dator
cterele de b
r verbale. În
mai depart
singura cul
exemplu, ad
oziţia semnu
tată de cea
orii nu pot r
-al patrulea
a elementelo
ctiv.
mbinația de
blu ca un in
e o impresie
elementele v
set combină
pectiv oval)
rele de bază
lor verbale.
bale scrise
ciunul dintre
rtată de cea
rmele nearb
ficient de înd
Astfel, marca
rită prezent
bază/standar
n exemplul u
e, însă com
loare) nu dă
dăugarea ma
ului tot nu c
produsă de
reține atât d
a exemplu
or verbale
elemente fi
ndicator al
e vizuală suf
verbale.
ă formele geo
) cu carac
ă/standard c
Următorul
cu carac
e aceste trei
a produsă de
bitrare, culo
depărtată de
a în ansam
tării și com
rd cu un
următor,
mbinația
ă naştere
ai multor
reează o
e simpla
de multe
combină
și două
figurative
originii,
ficient de
ometrice
ctere de
cu forma
exemplu
ctere de
exemple
e simpla
oarea și
e mesajul
mblul său
mpoziţiei
Conv
Rândul
p
vergence
l 3:
De la stâng
produselor
adăugarea
geometrice,
obișnuite. N
îndepărtată
urmare, ace
În coloana
dreaptă pre
conferă măr
ga la dreapta
combinată
culorii și a
și terminâ
Niciunul din
ă de mesaju
este mărci nu
din partea
ezența unui e
rcilor gradu
a, acest set d
cu două tip
poziționări
ând cu car
ntre aceste
ul descripti
u vor fi perc
a dreaptă, p
element figu
ul minim de c
de exemple î
puri de cara
ii elementelo
ractere ușor
exemple nu
iv/nedistinct
cepute ca ind
prezentarea
urativ recogn
caracter dis
începe cu o
actere de ba
or verbale,
r stilizate,
u creează o
tiv transmis
dicatori ai o
a și compoz
noscibil care
stinctiv.
reprezentar
ază și efecte
apoi de adă
dar care s
o impresie v
s de elemen
originii.
ziţia mărcil
e are în sine
re grafică r
e de font, ur
ăugarea un
sunt în mar
vizuală sufi
ntele verba
lor, iar în
e caracter d
37
realistă a
rmată de
ei forme
re parte
icient de
ale. Prin
extrema
distinctiv,
Conv
www.tm
Oficiul peAvenida dE-03008 ATel.: +34 9Fax: +34 9informatiowww.oam
Con
vergence
mdn.org
entru Armonizade Europa 4, Alicante, Spain 96 513 9100 96 513 1344
on@oami.europmi.europa.eu
nverg
are în cadrul P
pa.eu
rgența
Pieței Interne
a
top related