a. besancon - nenorocirea secolului cap. 3
Post on 24-Jun-2015
409 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ALAIN BESAN(:ON s-a nascut la 25 aprilie 1932, la Paris.A absolvit Institutul de Studii Politice In 1952 si a mai obti
nut urmatoarele diplome: maftrise (Istorie, So;bona, 1954),agregation (Istorie, 1957), dostorat In istorie (Sorbona, 1967),doctorat In litere (doctorat d'Etat, 1977). Cercetator CN.R.S.(1959-1963), apoi profesor la Ecole des Hautes Etudes enSciences Sociales (1963-1992). Numeroase stagii ca profesor~i cercetator la Columbia University (1964), Rochester U niversity (1965), Wilson Center, Washington (1979), HooverInstitution, Stanford (1983), All Souls College, Oxford (1986),Academia de Stiinte a U.R.S.S.
Discipol allui 'Ray~ond Aron, Alain Besan<;:on este unul dintre cei mai proeminenti specialisti In istoria rusa si sovietica- zona centrala a activ{ta~ii sale ;cademice ~ipubli~istice. Numeroasele sale lucrari ~tiin~ifice au fost publicate In toata lumea, Incepand cu prestigioasele periodice Daedalus, Journalof Contemporary History, Encounter, Survey Commentary,Policy Review, Annales, Contrepoint, Commentaire, Archiviodi Filosofia, Revista de Occidente. Din 1983, publica frecventcomentarii politice In L'Express. A fost tradus tarziu In ~arileEuropei de Est, dar a avut mereu 0 intensa circula~ie clandestina, In special In Polonia ~i U.R.s.s. (samizdat). AcademiaFranceza I-a distins cu Marele Premiu pentru Eseu (1984) ~iPremiul de Istorie.In 1996, a devenit membru In Academie des sciences morales
et politiques. Scrieri principale: Le tsarevitch immole (1967,1991); Entretiens sur le Grand siecle russe et ses prolongements(1n colaborare cu Wladimir ~ eidle ~i al~ii, 1971); Histoire etexperience du moi (1971); Education et societe en Russie(1974); L'Histoire psychanalytique, une anthologie (1974);Etre russe au XIX-e siecle (1974); Court traite de sovihologie a l'usage des autorites civiles, militaires et religieuses (1976);Les origines intellectuelles du leninisme (1977,1986; trad. rom.Humanitas, 1993,2007); La confusion des langues (1978; trad.rom. Humanitas, 1992); Present sovihique et Passe russe (1980,1986); Anatomie d'un spectre (1981; trad. rom. Humanitas,1992); Courrier Paris-Stanford (cu Jean Plumyene, 1984);La falsification du bien. Soloviev et Orwell (1985); Une
generation (1987); Vendredis (1990); L' Image interdite: unehistoire intellectuelle de l'iconoclasme (1994, 2000; trad. rom.Humanitas, 1996); Trois tentations dans l'Eglise (1996; trad.rom. Humanitas, 2001); Le Malheur du siecle (1998; trad. rom.Humanitas, 1999, 2007).
rI
ALAIN BESAN<;ON
NENOROCIREA SECOLULUIDespre comunism, nazism~iunicitatea ,,$oah "-ului
Traducere din franceza deMONA ANTOHI
•\'....iHUMANITAS
BUCURE~TI
Am vorbit despre distrugerea oamenilor in naturalor corporala, in natura lor morala de fiint:e rat:ionalecapabile sa discearna binele ~i raul. Trebuie sa vedemce urme a lasat ~i in natura lor politica, adica in capacitatea lor de a stabili intre ei legaturi familiale, sociale,raporturi organizate intre guvernant:i ~iguvernat:i, astfel indit sa formeze 0 cetate, un stat.
Politica de distrugere a politicului
Inainte de a prelua puterea, ~i pentru a 0 prelua,partidele comuniste ~inaziste utilizeaza toate mijloacele politicii. Se instaleaza in jocul politic in vreme ceele insele, potrivit propriilor criterii ~i disciplinei lorinterne, au ie~it din joc. De exemplu, cand partidul bol~evic pretinde pamant pentru t:arani ~i pacea imediata, nu e pentru a se mult:umi cu sueeesul acestor douarevendicari. El dore~te sa-i atraga pe t:arani ~i pe soldat:i de partea sa ca sa declan~eze procesul revolut:ionar. Odatii ce revolut:ia a fost infaptuita, t:aranului ise ia pamantul, iar razboiul este temeinic pregatit, faraca partidul sa vada in asta vreo contradiqie. Nici 0 act:iune nu se termina odata eu atingerea obiectivului.
67
NENOROCIREA SECOLULUI
Ea e inglobata intr-o mi~care nedefinita ~inu face decatsa mijloceasca 0 alta actiune situata dincolo de limitaproclamata.
In clipa cand ajunge la putere, politica partiduluieste mai mult ca oricand orientata spre distrugerea politicului. Formele organice ale vietii sociale, familia (dacaputerea are suficienti forta, de~iin acest sens ea a intampinat pretutindeni 0 oarecare rezistenta, chiar daca nudeul familial s-a erodat ~is-a degradat), dasele, grupurilede interese, corpurile constituite sunt suprimate. Oamenii, privati de acum incolo de orice drept de asociere, de reuniune spontana, de reprezentare, redu~ila conditia de atomi, sunt impin~i intr-o noua organizare. Aceasta organizare se modeleaza dupa cea carear trebui sa existe daca socialismul ar funqiona ca 0societate. Ea imprumuta atunci numele de soviete, uniuni, comune. Cum socialismul nu are decat 0 existentavirtual a, aceasta organizare nu exista in realitate decatsub forma constrangerii. Oportunitatea politica decide daca noile organizatii trebuie sa exprime prin numele lor socialismul virtual sau daca e mai potrivit sali se lase vechiul nume, pentru a da iluzia ca vechealume mai este inca, intr-o oarecare masura, actuala: Iise va atribui atunci numele de sindicate, academii, parlamente, cooperative, omonimia putand fi "exploatatapolitic". Cate delegatii parlamentare sau municipalen-au fost astfel amagite pentru ca aveau impresia cafusesera primite de parlamentari ~ide edili, nu de functionari ai partidului care i~i luasera aceste nume!
Partidul nazist a imitat in mod sumar distrugereacomunista a politicului. EI a preluat de asemenea puterea ascunzand obiectivele reale,in~elandu-~ialiatiipro-
68
DISTRUGEREA POLITICULUI
vizorii (din dreapta conservatoare) pentru a-i zdrobi ul
terior. EI a creat totodata organizatii noi ~i a inregimentat tineretul ~i "masele". Nu era necesar pentruplanul sau sa distruga vechile organizatii. S-a multumitdoar sa Ie neutralizeze ~i sa Ie aserveasca. A~adar, subnazism au continuat sa existe antreprenori, 0 economie de piata, judecatori, funqionari de tip vechi rama~ila locullor, care n-au fost schimbati ~i care continuau
sa se calauzeasca dupa vechile reguli. A izbucnit apoirazboiul, care a accentuat ~i a accelerat influenta nazista. Nu ~tim ce s-ar fi intamplat daca l-ar fi ca~tigat.
Relicvele politicului
Fiihrerprinzip era 0 pies a esentiala a intoarcerii lanatura a~a cum 0 concepea nazismul. Reteaua socialatrebuia sa se organizeze in jurul unei ierarhii de ~efiloiali, devotati Reichului, legati printr-un juramant,~i asta de la e~alonul inferior pana la ~eful suprem, acarui exaltare era coerenta cu spiritul sistemului.
Partidul comunist era ~i el ierarhizat, dar in principiu pe 0 baza democratica ~i electorala. De fapt, originalitatea partidului lui Lenin a fost ca inca de la
fondarea sa centrul ii desemna "bazei" pe cei care trebuiau ale~i, astfel incat alegerea democratica deveneapur ~i simplu ocazia unui test al atotputerniciei centrului. Con~tiinta gnostica, cunoa~terea ~tiintifica fondatoare a partidului, se concentra teoretic in organismulconducator ~ise difuza de la acest punct catre "baza",care, redireqionand puterea spre "centru", i~i manifesta in acest mod progresul in asimilarea doctrinei ~i
69
NENOROCIREA SECOLULUI
a "liniei". S-a ajuns astfel, inca din timpullui Lenin,la escaladarea unui cult al conducatorului care a atins
apogeul sub Stalin. Cultul s-a mentinut, dar in perioadaregimului Brejnev idolul s-a vadit a fi gaunos. Cultulconducatorului este contrar doctrinei comuniste, iar
puri~tii trotki~ti il respingeau cu indignare. El reprezinta insa 0 reafirmare a naturii reale intr-un sistem
bazat pe 0 supranatura ireala. Este mult mai firesc caomul sa-~i venereze seamanul decat corpul abstract aldoctrinei evident false.
Astfel, doar in masura in care puterea comunista~i nazista era incarnata de persoane reale, subzista unrest al politicului in sanul partidului, singura organizatie reala supravietuitoare. Politica se reducea la ceeace i~i imagina Montesquieu ca este seraiul otoman saupersan: un amestec de ura ~i de intriga intre persoane~iclanuri unite precar in vederea puterii personale, justificat sau nu de 0 sehimbare a liniei in interiorul ace
leia~i politici de ansamblu. Trotki, Buharin, Zinoviev,Stalin aveau in vedere aeela~iobiectiv: socialismul; darera nevoie ea unul dintre ei sa fie numarul unu. Tdda
rile ~i asasinatele se succedau, a~adar, in acest spatiuizolat.
Utopia
Aetivitatea neobosita, abila, frenetica uneori a centrului conducator nu poate fi calificata drept politica,pentru ca ea este subordonata realizarii unei utopii.
Cele doua regimuri se raporteaza la un trecut mitic dupa care e modelat un viitor imaginar. Altadata,
70
DISTRUGEREA POLITICULUI
a existat 0 vreme a arienilor, cei mai buni potrivit naturii: maine, germanii vor domni din nou - eei maipuri dintre ei. Comunismul insista mai putin asuprarestaurarii trecutului - eomuna primitiva - cat asupra reproducerii sale la un "nivel superior". De aceeaacorda mai mult spatiu vechii notiuni de progres, mo~tenita de la Epoca Luminilor ~i dramatizata de Romantism. Potrivit lui Raymond Aron, ideea lui Marxera sa mearga de la Rousseau la Rousseau, trecand prinSaint-Simon, adica prin progresul tehnic ~iindustrial.Hitlerismul este voluntarist: e opera demiurgica a vointei, singura care poate restabili jungla buna, in starede echilibru biologic. Leninismul mizeaza pe mi~careaautonoma a istoriei care duce la na~terea Arcadiei moderne (odata eu electrieitatea ~i abundenta), Aufhebung al Arcadiei primitive. Dar mi~carea autonomaproduce desigur Partidul care este instrumentul acestei na~teri. Voluntarismul e ~i el necesar, dar este deopotriva exaltat ~i negat, de vreme ce numai partidulincarneaza eon~tiinta necesitatii, care se eonfunda(Lenin il invoca pe Spinoza!) cu libertatea.
Intre trecutul fabulos ~iviitorul ideal, prezentul nuare 0 valoare proprie. Arta politica, in masura in careconsta in organizarea prezentului prin administrareaatenta a mo~tenirii trecutului considerat pretios ~iviu,urmand previziunile pe termen scurt, ~ifad nici 0 preten tie pe term en lung, ei bine, aceasta arta nu are niciun sens pentru 0 conducere de tip comunist sau nazist. Trecutul apropiat reprezinta du~manul, prezentul e lipsit de importanta, totul e subordonat viitoruluieshatologic, telurilor supreme.
71
NENOROCIREA SECOLULUI
Telurile nelimitate ale nazismului
Trebuie sa ne 'intrebam 'in ce masura campul de ex
pansiune ~ide ac~iune al nazismului se putea limit a sauera nelimitat prin 'insa~inatura sa. Politica'impaciuitoarepromovata de Chamberlain, precum ~i,pana la un anumit punct, politica de 'impar~ire teritoriala urmaritii deStalin 'in 1940 porneau de la ipoteza d Hitler putea fisatisfacut cu ceea ce ob~inuse deja. Oare nu anulase Tratatul de la Versailles, nu dobandise suficiente "pamanturi 'in Est" ca sa nu dud lipsa de ocupa~ie vreme de
ca~iva ani? Dupa ce a reorganizat Germania, dupa cei-a eliminat pe handicapa~i, evrei ~ialte fiin~einferioare,a trebuit sa mearga 'insa mai departe. Ca sa cucereasdPolonia, ~i-a asumat riscul unui razboi 'in vest. Apoi,~i-a asumat riscul unui razboi mondial. Probabil d nu~i-a imaginat unde 0 sa-l poarte planul sau. Dar i-a acceptat consecin~ele,ca ~icum ar fi fost manat de un destin superior, ~i a relansat ne'incetat jocul. Singurulpartener cu care ar fi putut ajunge la 0 'impar~ire durabila a lumii era Stalin, care, atribuindu-i lui Hitler 0 10
gid asemanatoare cu a sa ~i con~tient de legatura denatura dintre cele doua regimuri, avea pe buna dreptate 'incredere 'in aceasta alian~a. Dar Hitler l-a tradat,
~i Stalin n-a 'in~eles niciodata de ceoApoi, cu 0 u~urin~a iresponsabila, a declarat razboi Statelor Unite. Dinacea clipa, era angajat'intr-o partida care putea sa-i adud fie victoria ~idomina~ia asupra'intregii lumi, fie 'in
frar;gerea ~i distrugerea completa a Germaniei.In acest razbbi, nazismul'i~i dezvaluia siqi voca
~ia de a extermina, bucata cu bucata, toata omenirea.Pe masura ce lumea 'ii rezista, polaritatea arian-evreudevenea tot mai evidenta. Evreul aparea ca indicele de
72
DISTRUGEREA POLITICULUI
rezisten~a impotriva 'infaptuirii marelui plan. El pactiza cu bol~evismul, care devenise un iudeo-bol~evism,cu capitalismul, devenit un iudeo-capitalism. Evreulreu~ise deci sa corupa 'intreaga lume, murdarind totul,"evreizand" totul. Trebuia purificata - deci exterminata - toata umanitatea. Asa cum a aratat Sebastien
Haffner, ultimul efort allui Hitler a fost sa dirijezeinevitabila 'infrangere astfel'incat ea sa sfaqeasd prina distruge Germania.1 Ofensiva din Ardeni a avut dreptscop, conform acestei interpretari, sa incetineasca'inaintarea americanilor pentru a preda ~ara 'in mainilesovieticilor. "Ordinele de distrugere emise de Hitler,Ia 18 ~i 19 martie 1945, nu vizau 0 Iupta finala eroicii,asa cum fusese cazul'in toamna anului 1944. Pentru
0' asemenea Iupta, n-ar fi servit Ia nimic ca sute de miide germani sa fie mana~i pe drumul mor~ii, spre interiorul ~arii, nici sa fie distrus simultan tot ceea ce arfi putut ajuta Ia 0 umila supravie~uire. Acest ultim genocid allui Hitler, indreptat de asta data 'impotrivaGermaniei, avea doar menirea sa-i pedepseasca pe germani pentru ca refuzasera sa se 'inroleze voluntar 'intr-oIupta finala eroica, sa joace rolul pe care li-l rezervase Hitler. In ochii Fiihrerului, aceasta constituia - ~iconstituise dintotdeauna - 0 crima pasibila de pedeapsa cu moartea. Un popor care nu-~i asuma rolulce-i fusese atribuit trebuia sa moara."
T otu~i, structura conducerii naziste, care subordoneaza totul deciziei ~efului, confera istoriei sale 0 aluraaleatorie. T eoretic, ar fi putut 'incheia un pact cu Anglia'in 1939 ~i s-ar fi putut mul~umi cu ceea ce 'ii ofe-
1 Sebastien Haffner, Un certain Adolf Hitler, Grasset, Paris,1979, p. 242.
73
NENOROCIREA SECOLULUI
rise Stalin. Nu s-a intamplat a~a; a refuzat sa construiasd "nazismulintr-o singura tad." . Tot asdel, partidul nazist ~i imperiul SS nu aveau nevoie sa sesubstituie centrelor de initiativa normale ale industrieigermane, care se supuneau in mod disciplinat. Au pusmana totu~i pe dispozitivele de comanda, fapt care aintrodus 0 dezordine de tip sovietic extrem de daunatoare efortului de razboi al Reichului.
Reamenajarea lumii se putea face in etape succesive,iar distrugerile concomitente se derulau in ordine. Intr-adevar, nazi~tii au practicat "tactica salamului" (dupaexpresia atribuita lui Rikosi), de vreme ce "rasa" crutata initial constata d-i vine ~i ei randul. Dar foarterepede mi~carea a degenerat intr-un masacru general.Ei nu puteau, a~acum a facut Stalin, sa-i promita Ucrainei independenta, urmand sa-~i regleze conturile cuea dupa victorie: a fost nevoie sa 0 ext ermine neintarziat, ceea ce i-a determ inat pe ucraineni sa se ridiceimpotriva lor. Estetismul doctrinei este probabil cauza acelui ruinator "totul deodata". Hitler se credeaartist ~i marcat ca atare de estetica romantid a geniului. "Geniulinsu~i, scria Kant, nu poate descrie sauindica ~tiintific modulin care creeaza produsul sau,ci el ca natura prescrie reguli. In consecinta, creatorul unui produs datorat geniului nu ~tie cum s-au nascut in el ideile operei; de asemenea, el nu poate sa Ieinventeze dupa plac sau conform unui plan ~isa Ie comunice altora in prescriptii a dror respectare sa condud la produse similare."'" In virtute a acestui fapt,
,',Kant, Critica facultdtii de judecare, trad. rom. de Vasile Dem.Zamfirescu ~i Alexandru Surdu, Ed. ~tiintifica ~i Enciclopedica,Bucure~ti, 1981, par. 46, p. 203. (N.t.)
74
DISTRUGEREA POLITICULUI
Hitler nu ~tia prea bine ce face, nici de unde-i veneauinspiratia ~i deciziile pe care Ie lua. Se considera unfel de demiurg prometeic, ~i aceasta bqie se transmisese in oarecare masura poporului sau. Credea d estevehiculul genial al Volksgeist-ului ~i d ordinele sale,la inceput chibzuite, apoi demente, veneau de undeva
de sus. De unde nerabdarea ~iprecipitarea naziste pecare Stalin nu Ie putea intelege. De unde irationalitatea mersului razboiului. Citeva decizii, dorite de re
marcabilii sai generali, ar fi putut, dad nu sa-l ca~tige,cel putin sa-l opreasd la un meci nul, cu conditia _neindeplinita - ca razboiul sa-~i fi propus ni~te telurilimitate, in loc sa fie, din vina lui Hitler ~i a wagnerismului sau dezlantuit, pierdut.
Telurile nelimitate ale comunismului
Proiectul comunist este de la bun inceput total. Elvizeaza in extindere revolutia mondiala ~iin cuprindere 0 mutatie radicala a societatii, a culturii, a insesi' , ,fiintei umane. Dar autorizeaza angajarea un or mijloacerationale pentru a obtine ni~te scopuri straine ratiunii. In timpul razboiului, Lenin era un visator himeric care grefa pe realitatea lumii entitatile abstracte alecapitalismului, imperialismului, oportunismului, stangismului ~i ale multor altor "isme" care, in opinia lui,explicau totul. Elle aplica deopotriva Elvetiei, Germaniei ~iRusiei, ~i,cand s-a intors in Rusia, nimic n-afost mai riguros "politic", in sensul machiavelic al cuvantului, decat felulin care a cucerit puterea.
Preluarea puterii de dtre un partid comunist estepregatita de 0 lupta pur politid in interiorul unei
75
NENOROCIREA SECOLULUI
societa~i normale din punet de vedere politic; Acestae terenul unde l~i testeaza practicile pe care le puneIn aplicare dupa victoria partidului. De pilda, a~a-numita tactid a salamului consta In a lncheia alian~e cufor~e politice necomuniste, astfellrtcat aliatul sa fieconstrans sa participe la eliminarea adversarilor sai:mai lntii "extrema dreapta", cu ajutorullntregii stangi; apoi frac~iunea moderata a acestei sdngi ~iap maideparte pana la ultima "felie" care trebuie sa se supuna~i sa "fuzioneze", riscand altminteri sa fie eliminatala randul ei. Acest profesionalism, care include viclenia, rabdarea, ra~ionalitatea scopului vizat, confera superioritate leninismului. Dar nu poate fi yorba decatde distrugere; orice construqie e imposibila, fiinddacest scop e lipsit de sens.
Devenit un soi de dictator, dar fara sa fie con~tientde asta, Lenin continua sa grefeze pe situa~iile cele maiinstabile ni~te categorii fantomatice ~i deciziile saleerau luate In consecin~a.Practica comunista nu urmeazao inspira~ie estetid, ci este, In fiecare clipa, rezultatulunei deliberari ,,~tiin~ifice".Falsa ~tiin~almprumuta dela ~tiin~aadevarata alura sa demonstrativa ~iprocedeele sale logice. Ea face astfel ~i mai dement lntreguldemers, ~i mai implacabila decizia, ~i mai anevoioasacoreqia, fiindd falsa~tiin~a,care nu este empirid, lmpiedid sa se cons tate rezultatele experien~ei.
Treptat, distrugerea se extinde ~idevine totala, egaland, pentru a relua expresia lui Bakunin, voin~a decrea~ie. Ea a trecut In Rusia prin urmatoarele etape.
Mai lntai, distrugerea adversarului politic: organeleguvernului, ale vechii administra~ii. T otul s-a fkut catai clipi din ochi, imediat dupa puciul din octombrie.
76
DISTRUGEREA POLITICULUI
Apoi, distrugerea formelor de rezistenta sociala realesau potentiale: corpurile organizate, partidele, armata,sindicatele, cooperativele; organismele culturale, universitatea, ~coala, academia, Biserica, editurile, presa.
T otu~i, partidull~i da seama ca socialismullnca nu
exista ca societate libera ~i autoreglata ~i ca de faptconstrangerea e mai necesara ca oricand pentru a obtine scopul dorit. Or, doctrina prevede ca nu existadecat doua realitati, socialismul ~icapitalismul. Rezultaca realitatea se confunda cu capitalismul ~ica e nevoie,lntr-o a treia etapa, sa fie distrusa lntreaga realitate:satul, familia, rama~itele educatiei burgheze, limbarusa. Trebuie extins controlul asupra fiecarui individlnsingurat ~i dezarmat de distrugerea cadrului sau deviata, lmpins lntr-un cadru nou unde va fi reeducat,reconditionat. In fine, trebuie eliminati dusmanii as-' , ,cun~I.
E~ecul constructiei socialismului In interior vine dela mediul ostil exterior. Prin lnsasi existenta sa, el re-, ,prezinta 0 amenintare, oricate ar fi culorile acestui
spectru ostil: democratie burgheza, social-democratie,fascism. Trebuie deci, In a patra etapa, sa se cr-eeze Infiecare tara organizatii de tip bol~evic, partidele comuniste, cu un organism central care sa Ie coordoneze~isa Ie adapteze modelului central, Cominternul. Cand
circumstantele au favorizat extinderea comunismului,noile zone ata~ate "lagarului socialist" au cunoscut etapeasemanatoare de distrugere.
Or, pe toata lntinderea lagarului, partidul (prin vocea lui Stalin) constata ca In realitate "capitalismul emai puternic ca niciodata". EI se infiltreaza ~icuprindepartidullnsu~i, care-~i pierde astfel virtu tea. Apdar,
77
II
I
NENOROCIREA SECOLULUI
~efului partidului ii revine - ~i numai lui - sarcinade a distruge partidul (etapa a cincea), pentru a recreaunul complet nou. Aceasta opera~ie periculoasa pretinde 0 cre~tere a carismei ~efului care ilinrude~te cuFiihrerul nazist. Odata ce a concentrat in persoanasa spiritul istoriei, a~a cum celalalt a concentrat spiritul "rasei", i~i poate permite, intr-o splendida izolare ~iintr-un raport "direct" cu masele, sa-llichidezepe dlaullor colectiv. Stalin a fkut acest lucru 0 data,nu fara a-I imita pe Hitler ~i "noaptea cu~itelor lungi".Se pre gate a sa 0 fad a doua oara (~i sa deportezeintreaga masa a evreilor), dar a fost surprins de moarte.Mao Tzedun a procedat astfel de doua ori, in momentul "Marelui Salt inainte" ~i, ind ~i mai tranpnt, cuprilejul Revolu~iei culturale.
Uzura ~iautodistrugere
Logica pura a celor doua sisteme, impinsa la limita, cuprinde exterminarea intregii popula~ii a globului. Or, aceasta logid nu se aplid ~inu se poate aplicapana la cap at.
Principiul comunismului este de a subordona totul preluarii ~ipastrarii puterii, de vreme ce puterii iirevine sarcina de a realiza proiectul. Pentru a pastraputerea, trebuie cru~at ceea ce e necesar subzisten~eisale.
Uneori, distrugerile provoad stridciuni arat de mariin cat puterea partidului risd nu sa infrunte 0 revoltageneral a, fiindea ~tie sa 0 previna, ci sa vada cum dispare materia umana asupra dreia se exercita. Este ceea
78
DISTRUGEREA POLITICULUI
ce s-a intamplat la sfar~itul "comunismului de razboi":Rusia era pe punctul de a se topi, de a se lichefia, candLenin a decretat pauza NEP-ului.
Atata timp cat revolu~ia nu a invins la scara mondiala, lumea exterioara, chiar dad ar fi redusa la 0 insula minuscula, reprezinta 0 amenin~are de moarte.
Prin insa~i existen~a sa, ea risd sa fad sa explodezebalonul de sapun al fic~iunii socialiste; pu~in conteazadad e intr-adevar ostila, a~acum s-a intamplat in fondo singura data, sub Hitler, sau dad nu vrea decat li
ni~tea ~istatu-quo-ul, a~acum a dorit Occidentul dupainfrangerea nazismului. Pentru a ~ine lumea reala ladistan~a, pentru a 0 distruge, eventual, partidul trebuie sa dispuna de 0 foqa reala, ~i aceasta nu poate fiob~inuta decat din realitatea pe care 0 controleaza. EIare nevoie de un minimum de economie reala ca sa
hraneasd popula~ia, de un minimum de tehnologie ~ide industrie ca sa echipeze armata. Mai subzista deci
ca~ivaprodudtori, tehnicieni, savan~i.Partidul nu poateface ca tot ce exista sa tread de cealalta parte a oglinzii,dci ar fi elinsu~i inghi~it de neantul pe care-l produce.
In fine, ultima etapa, distrugerea partidului insu~i,se love~te de reflexele Vitale ale supravie~uirii. Dupamarile epurari ale lui Stalin ~iMao, partiduli~i ia propriile masuri de proteqie ~ide conservare. Comuni~tii nu se mai ucid intre ei, cad doar in dizgra~ie.
In Rusia, acest fenomen a antrenat dedderea sis
temului. Partidulimbatrane~te, deoarece pastrarea puterii se identifiea in cele din urma cu men~inereaposturilor ~i locurilor din ierarhie. T acticile puse lapunct in perioadele framantate nu mai servesc decat
acestui scop. Brejnev putreze~te incet in jil~ul supremo
79
NENOROCIREA SECOLULUI
Partidul devine corupt: nu se mai dedica obiectivelor comunismului, ci vrea sa se bucure de putere ~i saprofite de bogatiile acumulate. lese din irealitate ~irevine in realitatea devastata din ordinul sau, unde gase~te din abundenta doar bunuri primitive, lipsite derafinament - votca, datcha ~ima~ini impunatoare. Oitdespre popor, el vegeteaza in portiunea de realitatecare i-a fost intotdeauna ingaduita, 0 amenajeaza cumpoate, se dezintereseaza de regimul care nu-i mai oferanici macar consolarea caderii celor mari ~iprilejul de-aIe lua locul. Degradarea generala atinge un punct culminant. Cind un bobarnac aleatoriu face sa se naruie
castelul din carti de joe, care s-ar fi putut surpa multmai devreme sau mult mai tiirziu, descoperim peisajul postcomunist: mafioti ~i semivagabonzi care numai au energie nici macar sa-~i aminteasca.
In China, supravietuitorii epurarilor maoiste au apucat-o pe 0 cale diferita. Necesitatile puterii pure s-auamestecat cu preocuparea de a dezvolta puterea Chineica atare, iar comunismul mort a fost infiltrat de un na
tionalism viu. Contemporani cu decaderea sovietismului, ei au regretat ca au urmat un model gre~it dedezvoltare, in vreme ce alte parti ale lumii chineze ~iperichineze urmasera in mod eficient unul mai bun.De aici caracterul ambiguu al Chinei actuale, in plinadezvoltare, dar fara ca partidul sa-~islabeasca stransoarea ~i fara sa se ~tie prea bine daca acest partid a ramas comunist. Circumstantele au facut sa nu mai existedecat un singur regim comunist pur, care, pana in ziuade azi, a preferat logica autodistrugerii - Coreea deNord.
80
DISTRUGEREA POLITICULUI
Nu ~tim cum ar fi evoluat nazismul. EI nu ~i-a atinsapogeul. A fost rasturnat de la primele incercari de ex
pansiune. Ordinul de marime al distrugerilor sale nueste comparabil cu eel antrenat de comunismul sovietic. S-a orientat spre realitatea externa inainte de a fiterminat cu societatea germana. In vreme ce Uniunea
Sovietica prefera subversiunea organizata, descurajareaprogramata a du~manului "extern", Armata Ro~iepunandu-~i doar pecetea pe victoria politica, nazismula recurs imediat la razboi. Razboiul a accelerat enorm
programul nazist, suscitand insa 0 rezistenta mondialain scurt timp victorioasa.
Partea de neprevazut caracteristica nazismului ne
permite sa ne imaginam ca Hitler ar fi putut sa ajungala 0 pace de compromis care i-ar fi lasat 0 arie vasta
~i stabila. In acest caz, odata ce Hitler ar fi murit, regimul s-ar fi deteriorat, urmand 0 traiectorie asemanatoare ce1eia regimului leninist. Leszek Kolakowski
a scris chiar 0 mica fabula pe aceasta tema. EI ~i-a imaginat un articol din New York Times, redactat in anii
'80, in stilul articole1or pe care acest ziar Ie publica laacea vreme despre URSS-ullui Brejnev. Ziaristul se
bucura de imblanzirea moravurilor politice ~ide progrese1e evidente pretutindeni ale nazismului cu fataumana. Desigur, erau deplorate excese1e de altadata,indeosebi soarta foarte severa rezervata evreilor. Dar
toate astea apartineau unui trecut deja foarte indepartat ~i nu trebuiau sa umbreasca realizarile stralucitedatorate unui regim pe cale de normalizare ...
81
1111
11II
I:"
NENOROCIREA SECOLULUI
In uzura ~iqecul regimurilor totalitare, factorul extern are 0 importanta inegala. El a fost decisiv in cazulGermaniei naziste, zdrobita de numeroasele arm ate
aliate impotriva sa. In schimb, rareori lumea "capitalista" a constituit un pericol pentru regimurile comuniste. Nazismul a sporit legitimitatea comunismului inochii Occidentului. In epoca ap-numitului "razboirece", politica de roll back a fost imediat abandonatain favoarea unui containment. Aceasta optiune nu aimpiedicat vaste extensii comuniste in Asia, Africa sauchiar America. In cele din urma, singurulloc de pepamant unde comunismul a fost rasturnat la fel ca nazismul, printr-o invazie masiva in toata legea, e drept,in mijlocul unui cor de proteste ale catorva puterinecomuniste, a fost minuscula insula Grenada.
top related