9f, semi.doc

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I, AN ŞCOLAR 2014-2015, CLASA a IX-a

NR. 1

I. ( 60 puncte) Citește cu atenție textul: „A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi. Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i „clocească” marfa. Numai în zilele de Sântă Marie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei.” ( Ioan Slavici, Mara) Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: ,, voinică” şi ,, vestita”. 2. Demonstrează, în enunţuri potrivite, omonimia cuvintelor: gol, coş, mare . 3. Subliniază cuvântul potrivit în context. Dă un sinonim pentru paronimul ales.

Omul de afaceri şi-a apropiat/apropriat terenurile învecinate.Îl enervează/inervează comportamentul său.

Trăieşte pe speţele/spezele părinţilor.4. Motivează prin două argumente folosirea cratimei în structura: ,, nu-ţi iese”. 5. Explică cum s-au format cuvintele: cizmar, murăşenii, bucuros. Dacă este cazul, specifică ce fel de sufixe şi prefixe sunt folosite6. Indică o trăsătură de caracter pentru fiecare dintre membrii familiei creionaţi în fragmentul dat. 7. Construieşte enunţuri cu sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor: cocoş, şatra. 8. Precizează modul/ modurile de expunere întâlnite în textul dat.

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I, AN ŞCOLAR 2014-2015, CLASA a IX-a

NR. 1

I. ( 60 puncte) Citește cu atenție textul: „A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi. Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i „clocească” marfa. Numai în zilele de Sântă Marie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei.” ( Ioan Slavici, Mara) Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:

9. Ilustrează şi argumentează, pe baza textului, următoarele concepte operaţionale: narator, perspectivă narativă, indici spaţio-temporali.10. Demonstrează, prin cel puţin 3 argumente, în 10-15 rânduri, că fragmentul citat aparţine genului epic.

. II. ( 30 de puncte) Povesteşte pe momente ale subiectului, în 25-30 de rânduri, nuvela

„La hanul lui Mânjoală” de Ion Luca Caragiale

Se acordă 10 puncte din oficiu

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I, AN ŞCOLAR 2014-2015, CLASA a IX-a

Nr. 2

I.( 60 puncte) Citește cu atenție textul: „A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi. Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i „clocească” marfa. Numai în zilele de Sântă Marie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei.” ( Ioan Slavici, Mara) Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Găseşte câte un antonim pentru cuvintele: voinică şi vestita. 2. Demonstrează, în enunţuri potrivite, omonimia cuvintelor: gol, coş, mare . 3. Subliniază cuvântul potrivit în context. Dă un sinonim pentru paronimul ales.

Omul de afaceri şi-a apropiat/apropriat terenurile învecinate.Îl enervează/inervează comportamentul său.

Trăieşte pe speţele/spezele părinţilor.4. Motiveazăprin două argumente folosirea cratimei în structura: , Mara-şi,”. 5. Explică cum s-au format cuvintele: căpetenie, niciodată, bănăţenii. Dacă este cazul, specifică ce fel de sufixe şi prefixe sunt folosite.

6. Construieşte enunţuri cu sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor: cocoş, şatra. 7. Indică o trăsătură de caracter pentru fiecare dintre membrii familiei creionaţi în fragmentul dat. 8. Precizează modul/ modurile de expunere întâlnite în textul dat.

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I, AN ŞCOLAR 2014-2015, CLASA a IX-a

Nr. 2

I.( 60 puncte) Citește cu atenție textul: „A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi. Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i „clocească” marfa. Numai în zilele de Sântă Marie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei.” ( Ioan Slavici, Mara) Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerinţe:

9. Ilustrează şi argumentează, pe baza textului, următoarele concepte operaţionale: narator, perspectivă narativă, indici spaţio-temporali.

10. Evidenţiază, în 6-8 rânduri, trăsăturile unui personaj din fragmentul citat, precizând şi mijloacele de caracterizare ale personajului ales.

II. (30 puncte) Caracterizează, la alegere, un personaj din nuvela „La hanul lui Mânjoală” De Ion

Luca Caragiale. Precizează şi mijloacele de caracterizare ale personajului ales.

Se acordă 10 puncte din oficiu