-ingrijirea pacientilor cu afectiuni oftalmologice-.pdf

INGRIJIREA PACIENTILOR CU

AFECTIUNI OFTALMOLOGICE

NOTIUNI DE ANATOMIE SI

FIZIOLOGIE

ANALIZATORUL VIZUAL

• Este format din:

• -segmentul central:nervul optic,neuroni talamocorticali,

aria striata a lobului occipital

• -segment periferic:globul ocular si anexele sale

GLOBUL OCULAR

Este alcatuit din trei membrane concentrice in interiorul

carora se afla aparatul dioptric-mediile transparente si

refringente.

Membranele:

-tunica externa –sclerotica-posterior;corneea-transparenta

anterior

-tunica medie –coroida,corpul ciliar,irisul

-tunica interna-retina

GLOBUL OCULAR

Mediile refrigente:

• -corneea transparenta

• -umoarea apoasa

• -cristalinul

• -corpul vitros

Rol:

-de a refracta razele de lumina

ANEXELE OCHIULUI

1. Anexe de miscare:

-muschii globului ocular-patru drepti si doi oblici

2. Anexe de protectie:

-sprancenele

-pleoapele

-conjunctiva

-aparatul lacrimal

FUNCTIA ANALIZATORULUI

VIZUAL

• Perceperea luminozitatii ,formei si culorii obiectelor din

lumea inconjuratoare

ACOMODAREA

• Este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de

vedere apropiat la unul indepartat si invers.Se poate

realiza datorita curburii cristalinului,elasticitatii si activi-

tatii muschiului ciliar.

• Acomodarea la intensitatea lumunii se realizeaza prin

intermediul irisului.

• Pupila:

-se mareste-midriaza

-se micsoreaza-mioza

CAMPUL VIZUAL

• Definitie:

-se defineste ca fiind spatiul cuprins cu vederea

Fiecarui ochi ii corespunde un camp vizual monocular

care se suprapune cu campul celuilalt ochi.

Imaginile fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine

unica

EDUCATIA PENTRU

SANATATE,PENTRU

PREVENIREA BOLILOR

OCULARE

MASURI DE PREVENTIE

PRIMARA

• Educatia populatiei pentru ingrijirea ochiului:

-spalarea cu apa curata

-nu se duce mana murdara la ochi

-nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane

necalificate

-folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetei

-nu se vor freca ochi

-controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjuncti-

vitei gonococice la nou-nascut

MASURI DE PREVENTIE

PRIMARA • Igiena vederii:

-sursa de lumina sa vina din partea stanga

-distanta pentru scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm

-lumina artificiala trebuie focalizata pe hartia de scris-citit

-pe soare puternic sau zapada stralucitoare se poarta ochelari fumurii

-persoanele care lucreaza cu sudura vor purta ochelari de protectie

-alimentatia completa cu respectare necesarului zilnic de proteine,vitamina C,A,B

-examenul periodic al vederii la cei cu diabet zaharat,HTA

-indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata

MASURI DE PREVENTIE

SECUNDARA

• 1.In cazul infectiilor ochiului:

-indrumarea pacientului catre medicul specialist

-educarea pacientului in vederea evitarii transmiterii

infectiei si la ochiul sanatos sau la alte persoane

MASURI DE PREVENTIE

SECUNDARA 2.In cazul deficientelor de vedere:

-educarea pacientilor care necesita corectarea vederii cu ochelari sa-I poarte conform prescriptiilor

-invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii

-dispensarizarea pacientilor cu defecte de vedere

-periodic pacientul sa se prezinte la control pentru a stabilii necesitatea schimbarii lentilelor

-indrumarea parintilor al caror copii prezinta strabism sa se prezinte la medicul oftalmolog

-invatarea purtatorilor de lentile de contact sa le foloseasca doar cand este necesar,sa le scoata in timpul noptii,sa nu le foloseasca in mediu cu pulberi,praf

MASURI DE PROFILAXIE

TERTIARA

-educarea pacientilor cu diferite afectiuni de vedere sa nu

desfasoare o activitate care sa suprasolicite vederea

-indrumarea pentru interventii chirurgicale a pacientilor cu

cataracta in vederea corectarii vederii

-reintegrare sociala si profesionala a ambliopilor prin

indrumarea catre profesii ca maseur,cartonar

NURSING in

OFTALMOLOGIE

an II

Semestrul I- saptamana I - 1 ora

2.1. Culegere de date

PROCESUL DE NURSING ( PN )

DEFINITIE : este rezolvarea problemei pacientului pe baza unui plan – cadru de

acordare a ingrijirilor, in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate

Proces organizat si planificat

Centrat pe pacient => o metoda stiintifica de rezolvare a problemelor actuale si

potentiale ale pacientului in functie de nevoile sale fiziologice, psihologice, socio-

culturale si spirituale

Proces dinamic – in fiecare etapa putem obtine noi date despre pacient

Proces ciclic – etapele PN sunt in inter-relatie

PN devine activ prin

Planul de nursing care sumarizeaza etapele PN si cuprinde :

1. Diagnostic de nursing,

2. Obiective,

3. Interventii

4. Evaluare

Procesul de INGRIJIRE

(NURSING ) Este o metoda organizata si sistematica, ce permite

acordarea de ingrijiri individualizate, (centrate pe reactiile

particulare ale individului)

Etapele procesului de ingrijire :

1. Culegerea datelor (aprecierea)

2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic

de ingrijire)

3. Planificarea ingrijirilor (obiective)

4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)

5. Evaluarea

ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

APRECIERE

EVALUARE DIAGNOSTIC

NuRSING

IMPLEMENTARE PLANIFICARE

PACIENT

AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING

Pentru asistenta :

- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea

problemelor pacientului ( P)

- evidentiaza legalitatea actiunilor

- creste profesionalismul

- creste responsabilitatea

- da satisfactie muncii

AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING

Pentru pacient :

- beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi

- are asigurata continuitatea ingrijirilor

- determina participarea acestuia la ingrijiri

- se preocupa de imbunatatirea starii lui de sanatate

1. Culegerea datelor (aprecierea)

Culegerea informatiilor – proces continuu

Tipuri de informatii culese :

- date obiective – observate de catre asistenta madicala

despre pacient

- date subiective – expuse de pacient

- date continand informatii trecute

- date continand informatii actuale

- date legate de viata pacientului – obiceiuri, anturaj, mediu

inconjurator

Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului :

- cunoasterea deficientelor pacientului

- cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:

- ingrijirea sa

-sanatatea sa

- spitalizarea sa

- cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de

sanatate

Informatiile culese pot fi grupate

in doua mari categorii

Date relativ stabile

- informatii generale : nume, varsta, sex, stare civila, etc.

- caracteristici individuale : rasa, limba, religie, cultura,

ocupatie, etc.

- gusturi personale si obiceiuri : alimentatie, ritm de viata, etc.

- evenimente biografice legate de sanatate : boli anterioare,

sarcini, interv. chir. accidente etc.

- elemente fizice si reactionale : gr. sanguin, deficite

senzoriale, proteze

Date variabile (in evolutie)

- legate de starea fizica – temperatura, TA, functia respiratorie,

apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, miscarea, reactii

alergice, inflamatii, infectii, oboseala, intensitatea durerii, reactii la

tratament, la medicamente, etc.

- legate de conditiile psihosociale – anxietate, stres, confort,

inconfort, stare depresiva, stare de constienta, grad de

autonomie, capacitatea de comunicare, acceptarea sau

neacceptarea rulului etc.

Surse de informatie

Sursa directa, primara : pacientul

Surse secundare, indirecte :

- familia si anturajul pacientului

- membri echipei de sanatate

- dosarul medical actual

- scheme de referinta

(consultarea unor date; cazuri specifice : hemodializa)

Mijloacele principale (cele mai eficace)

de a obtine informatiile

OBSERVAREA PACIENTULUI

INTERVIUL PACIENTULUI

CONSULTAREA SURSELOR

SECUNDARE

OBSERVAREA

Element primordial, de baza, in culegerea datelor

Presupune o capacitate intelectuala deosebita

Este un proces mental activ

Se bazeaza pe subiectivitatea observatorului

Este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale, de perceptie si

emotivitate

A vedea ceea ce am invatat sa vedem a vedea ceea ce

este de vazut

VIZIUNE HOLISTICA ASUPRA PACIENTULUI

– GRILA celor 14 NEVOI Elemente de evitat in utilizarea observatiei :

- subiectivism

- judecati preconcepute

- rutina si superficialitate

- lipsa de concentrare si continuitate

Implicarea simturilor

Vederea - fizionomia

- privirea

- comportamentul

- semne si simptome o nevoie nesatisfacuta,

o problema de sanatate :

- fata trista sau denotand suferinta

- agitatie sau descurajare

- eruptii ale pielii, ictere etc.

Auzul - intonatia vocii

- gemete, vaicareli, plangeri

- zgomote, batai cardiace, gaze

Atingerea - induratie

- grosimea unei mase

- caldura membrelor etc.

Mirosul - gradul de curatenie -igiena- a bolanvului

- procese patologice – infectia unei plagi

- halena - DZ – acidoza diabetica

INTERVIUL

- intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul -

Se desfasoara in intimitate

Permite depistarea nevoilor nesatisfacute manifestari de

dependenta

Instrument de personalizare a ingrijirilor

1. Conditiile pentru interviu :

- alegerea momentului oportun pentru pacient

- respectarea – orei de masa, momentelor de oboseala si

repaus, suferinta acuta

- respectarea ritmului pacientului – timp suficient

- intimitate, confort

Din partea asistentei medicale - atitudine de acceptare

- capacitatea de ascultare

- atitudine de respect

- capacitate de empatie

- mentinerea contactului vizual

2. Abilitati ale asistentei medicale de a facilita interviul :

a) Abilitatea de a pune intrebari adecvate – inchise sau

deschise

b) Abilitatea de a confirma

c) Abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile

necesare

d) Abilitatea de a face o sinteza

c) Abilitatea de a aplica o ascultare activa

- prin repetarea ultimei parti din fraza pacientului

- prin extragerea si reformularea continutului emotiv al

enuntului

3. Scopul interviului

- inceperea relatiei asistent-pacient prin schimbul de

informatii, idei si emotii

- obtinerea de informatii despre starea fizica, afectiva,

intelectuala, spirituala, sociala

- observarea interactiunii pacientului cu familia sa in mediul

spitalicesc

- furnizarea de date pentru a-l capacita sa participe la

stabilirea obiectivelor si

efectuarea ingrijirilor

4. Etapele interviului

a) Inceperea interviului - asistenta se va prezenta si va

asigura confidentialitatea interviului

b) Desfasurarea interviului

- asistenta va pune intrebari deschise si inchise profilul

pacientului

- asistenta si pacientul devin pe rand, emitator si receptor

- se va sugera apropierea sfarsitului interviului

c) Concluzia interviului - raspunsurile vor folosi pentru

intocmirea Planului de ingrijiri

Profilul pacientului

Informatii

generale

Nume, prenume, sex, stare civila, ocupatie, reliigie, surse de sustinere

Antecedente

medicale

- Bolile copilariei, taumatisme, spitalizari, interventii chirurgicale, alergii

medicamentoase, utilizarea tratamentelor empirice

Antecedente

familiale

- Boli cronice, afectiuni mintale ale membrilor de familie

Mod de viata,

obisnuinte

- Ujtilizarea de alcool, tutun, droguri

Probleme de

sanatate actuala

Aparitia simptomelor

- natura lor, caracteristici (localizare, durata, intensitate)

- factori declansatori (frig, umezeala, efort fizic)

- masuri luate pentru a usura simptomele, si efectul acestora

- cunostinte despre sanatate

Mediul ambiental - factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)

- securitatea fizica (respectarea masurilor de protectie a muncii)

Profilul psiho-

socio si cultural

- limba vorbita, etnie

- capacitati cognitive

- emotii, sentimente, stari sufletesti care pot influenta satisfacerea nevoilor

- Probleme generate in raport cu familia, anturajul

EXAMEN FIZIC

Inspectia

Palparea

Percutia

Auscultatia

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

1.Scaderea acuitatii vizuale

-scaderea brusca a acuitatii vizuale poate fi cauzata de:traumatis-

me oculo-orbitare in antecedentele imediate(plagi,corpi straini

intraoculari,arsuri);cauze netraumatice-glaucomul acut,nevrita

nervului optic,intoxicatii cu alcool metilic,embolia arterei

centrale retiniene

-scaderea lenta si progresiva a vederii este intalnita in cataracta,

leziuni retiniene;deasemenea este intalnita si in presbitie.

2.Durere

-este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la jena

oculara,arsura,pana la durere atroce;cauze:eforturi oculare

intense mai ales seara sau insuficienta circulatorie cerebrala;

se poate asocia cu miscarile globului ocular ,cu scaderea acuta

a acuitatii vizuale-glaucom acut-sau cu eruptie veziculara –

zona zoster

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

3.Reactie pupilara

-mioza

-midriaza

4.Fotofobie

-intoleranta fata de lumina

-poate aparea in-conjunctivite,corpi straini oculari,in afectiuni

neurologice,afectiuni sinusale

5.Diplopie

-vedere dubla intalnita in paralizia muschilor globului ocular

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

6.Cecitate

-disparitia vederii

-cauze:leziuni ale ochiului,leziuni ale nervului optic,psihice

Cecitate diurna-diminuarea acuitatii vizuale la lumina

cauzate de perioade lungi petrecute la intuneric,in boli

infectioase,in avitaminoze

INGRIJIREA PACIENTILOR CU

AFECTIUNI INFLAMATORII SI

INFECTII ALE OCHIULUI

1.Blefarite-inflamarea marginii libere a pleoapelor

…SI INFECTII ALE OCHIULUI

2.Orgeletul-inflamare supurativa a foliculului pilos si a glandelor

sebacee ale cililor de pe marginea pleoapelor

…SI INFECTII ALE OCHIULUI 3.Dacriocistita- obturarea canalului lacrimo-nazal de un proces

inflamator situat in lumenul canalului

…SI INFECTII ALE OCHIULUI 4.Conjunctivita-inflamarea mucoasei conjunctivale

…SI INFECTII ALE OCHIULUI

5.Keratita-inflamarea mucoasei corneene

…SI INFECTII ALE OCHIULUI

6.Iridociclita- inflamatia irisului si a corpului ciliar

…SI INFECTII ALE OCHIULUI

DIAGNOSTICUL DE NURSING:

-analiza si interpretarea datelor

-identificarea problemelor

-enuntul diagnosticului de nursing:actual,potential

INTERVENTII AUTONOME

-comunicare

-hidratare

-alimentare

-igiena

-mobilizare

-profilaxie

-educatie

INTERVENTII DELEGATE

RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE

Infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic

sunt:

-blefarite

-conjunctivite

-keratite

-orgeletul

-dacriocistita

-iridociclita

RECOLTAREA SECRETIEI

OCULARE

Secretia din conjunctivite si dacriocistite se recolteaza cu

tampon steril

RECOLTARE SECRETIEI

OCULARE

Colectiile purulente ale pleoapelor se recolteaza cu seringa

si ace sterile

In caz de exudate bogate este indicata o spalare anterioara

cu ser fiziologic steril

Dupa recoltare se trimit probele le laborator pentru a fi in-

samantate

DETERMINAREA ACUITATII

VIZUALE Se evidentiaza capacitatea de percepere a detaliilor obiectelor

Este indicata aceasta procedura in tulburari de vedere si cefalee.

Pacientul este asezat la 5 m de tabloul optotip(pregatirea fizica)

Pregatirea psihica-este informat despre necesitatea tehnicii si a cooperarii pe parcursul examinarii.

Se utilizeaza tabloul optotip care cuprinde litere,semne,si cifre de diferite marimi,calculate pentru vederea la distanta;se acopera cu un triunghi negru ochiul stang,examinarea incepand intot-deauna la ochiul drept,dupa care se inverseaza.

Interpretare:

-ochiul normal este capabil sa identifice literele/semnele ultimului rand de tablou ,in acest caz ochii fiind emetropi;acuitatea vizu-ala este considerata normala cand este egala cu 5/5=1

DETERMINAREA ACUITATII

VIZUALE Interpretare:

-cand citeste primul rand acuitatea vizuala este 5/50=0,1

-cand vederea nu este clara pentru obiectele apropiate apare hi-

permetropia,datorata unei anomalii de de refractie in care punc-

tul de refractie al razelor luminoase este situat in spatele retinei

-in cazul vederii neclare o obiectelor departate=miopie(miopul nu

vede clar decat obiectele apropiate;se recomanda lentile con-

cave)

-daca pacientul nu vede nici la 1m.literele mari atunci este pus sa

numere degetele de la 0,5 sau 0,25m;daca vederea e mai sca-

zuta se fac miscari in fata ochilor sau acuitatea vizuala e egala

numai cu perceperea luminii

-aciutatea=o daca nici lumina nu e perceputa

DETERMINAREA CAMPULUI

VIZUAL -se examineaza vederea periferica cu ajutorul perimetrului Forstek

-interpretarea se face dupa o schema tip pentru ochiul drept si

alta pentru ochiul stang

OFTALMOSCOPIA

• Examineaza fundul de ochi – straturile profunde ale ochiului:

retina, corpul vitro, papila nervului optic si vasele retiniene

DETERMINAREA SIMTULUI

CROMATIC

• Examineaza capacitatea pacientului de a distinge culorile

DETERMINAREA SIMTULUI

CROMATIC

• Pacientul este informat asupra tehnicii si este rugat sa identifice

culorile indicate(rosu, galben, verde, albastru) de la distanta de

75cm de ochi

• Anomali cromatice:

- cecitate cromatica,acromatopsie= persoana nu poate

distinge culorile

- discromatopsie= perceperea defectuoasa a culorilor

- daltonism= anomalie vizuala ereditara mai frecventa la

barbati(individul nu poate deosebi culoarea rosie de cea verde)

MASURAREA TENSIUNII

INTRAOCULARE

• Se realizeaza cu ajutorul tanometrului

• Se anesteziaza corneea si se aplica tanometrul pe aceasta

• Valori normale 14-20 mmHg creste in glaucom

SPALATURA OCULARA

Definitie: introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival

Scop terapeutic:

- in procesele inflamatoare ale conjunctivei

- in prezenta unor secretii conjunctivale abundente

- pentru indepartarea corpilor straini

Pregatirea materialelor:

- de protectie: prosoape

- sterile: comprese, tampoane de vata, undina

- nesterile: tavita renala

- medicamente: acid boric 3%; ser fiziologic, oxicianat de

mercur 1/5000, apa bicarbonatata 22‰

SPALATURA OCULARA

Pregatirea psihica a pacientului:

- se anunta pacientul

- i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii

Pregatirea fizica a pacientului:

- se aseaza pacientul in pozitie sezand, cu capul aplecat pe

spate, cu privirea in sus

- se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila

- se protejeaza cu un prosop in jurul gatului

- se aseaza tavita renala lipita de gat, de partea ochiului ce

urmeaza a fi spalat(sustinuta de bolnav sau ajutor)

- daca starea generala nu permite pozitia sezand, pacientul

va sta in decubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat inapoi

SPALATURA OCULARA

Tehnica:

- participa doua asistente: una supravegheza pacientul si-l

mentine in pozitia aleasa, cealalta efectueaza tehnica

- se spala pe maini, se dezinfecteaza

- verifica temperatura lichidului de spalatura 370C

- aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in

solutie antiseptica de spalare

- deschide fanta palpebrala cu degetele maini stangi si toarne

incet lichidul din undina in sacul conjunctival, evitand corneea

- solicita pacientul sa roteasca ochiul in toate directiile

- repeta tehnica daca este nevoie(corpi straini)

- indeparteaza tavita renala

SPALATURA OCULARA

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

- usuca fata pacientului

- aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului

- indeparteaza compresa de pe ochiul protejat

- aseaza pacientul in pozitie comoda

Notarea in foaia de observatie:

- se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o

- aspectul lichidului de spalatura

INSTILATIA 1.Pregatirea instilatiei:

a).materiale necesare:

-pipeta

-tampoane

-comprese sterile

-materiale de protectie (prosop)

-solutie medicamentoasa

b).pacientul

-pregatirea psihica:se informeaza despre procedura;este instruit cum sa se comporte dupa instilatie

-pregatirea fizica:se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitie sezand cu capul in hiperextensie,pentru instilatia nazala sau oculara;decubit lateral(pe partea sanatoasa),pentru instila-tia in conductul auditiv extern

INSTILATIA Reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase

pe o mucoasa, sau un organ cavitar (nas,ureche,ochi,vezica

urinara).

Instilatiile nazala,oculara,in conductul auditiv extern,sunt executa-

te de catre asistenta.

Solutiile se instileaza cu ajutorul :

-pipetei

-sticlei cu picurator

-seringa

INSTILATIA 2.Executarea tehnicii

Asistenta :

-isi spala mainile

-evacueaza secretiile din cavitate(dupa caz curata cu un tampon

de vata conductul auditiv extern sau sterge secretiile oculare cu

o compresa sterila sau pacientul isi sufla nasul)

-aspira solutia medicamentoasa in pipeta

-pune in evidenta cavitatea:

a).conjunctivala-prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare,cu

policele mainii stangi

b).nazala-ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi

c).conductul auditiv extern-tractionand pavilionul urechii in

sus si inapoi cu mana stanga

INSTILATIA 2.Executarea tehnicii (continuare)

Asiatenta(continuare):

-instileaza numarul de picaturi recomandate de medic

-sterge cu o compresa sterila excesul de solutie

3.Ingrijirea ulterioara a pacientului:

-dupa instilatia auriculara se introduce un tampon absorbant in

conductul auditiv extern

-dupa instilatia nazala pacientul ramane nemiscat 30-40 de se-

cunde ,ca solutia sa ajunga in faringe

INSTILATIA 4.Reorganizarea:

-pipeta se spala

-deseurile se indeparteaza in tavita renela

DE STIUT:

-solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie incalzita la baie

de apa pana la 37oC

-instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izo-

tone;dupa instilatie pacientul misca globul ocular

INSTILATIA

DE EVITAT:

-aspirarea solutiei medicamentoase instilata in fosa nazala ,

deoarece poate patrunde in laringe provocand spasme ,

accese de tuse

ADMINISTRAREA

UNGUENTELOR Se pot aplica unguente in fundul de sac conjunctival ,pe margi-

nea pleoapelor ,in vestibulul nazal,in conductul auditiv extern.

Pregatirea administrarii:

-pregatirea materialelor:bagheta de sticla latita,acoperita cu un tampon de vata;tampon montat pe o sonda butonata;compre- se sterile

-pregatirea pacientului:se pregateste ca pentru instilatie

Tehnica:

-in sacul conjunctival ,unguentul se pune cu bagheta de sticla acoperita cu tampon

-in fosa nazala unguentul se aplica cu ajutorul tamponului mon- tat pe sonda botonata

-unguentul poate fi aplicat pe mucoase si cu ajutorul tubului in care se gaseste unguentul,prin apasarea pe partea plina .

ADMINISTRAREA

UNGUENTELOR

DE STIUT:

-cantitatea de unguent aplicata nu trebuie sa depaseasca

marimea unui bob de grau

-se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi,ureche

sau vestibul nazal

ADMINISTRAREA PULBERILOR

Pulberile medicamentoase se pot aplica in sacul conjunctival cu

ajutorul unor tampoane de vata montate pe o bagheta de

sticla.

Pacientul este pregatit ca si pentru instilatie.

Dupa aplicare pacientul inchide ochiul pentru a antrena pudra pe

toata suprafata globului ocular.