amenda, interzicerea de a practica о anumita activitate, mustrarea, arestul pentru cateva zile, detinerea in casele de munca (rabotnii dom).”13

Codul penal roman din 193614 a fost sistematizat in trei parti: dispozitii generale - partea I; crime si delicte - partea a II-а; contraventii - partea a IH-a §i era influenfat de ideile progresiste promovate de Asociatia International de Drept Penal. In general, Codul penal roman din 1936 mentinea regimul codului anterior - din 1865 - referitor la contraventii, concomitent formu- landu-se definitia contraventiei. Astfel, in art. 579 se stipuleaza urmatoarele: “contraventia este fapta pe care о declara ca atare: 1) legea; 2) regulamentul; 3) ordonanta autoritatilor administrative sau politienesti”. De mentionat ori- ginalitatea solutionarii problemei, care nu era legiferata pana atunci, privind subiectul raspunderii, in cazul cand contraventia a fost savarsita de о persoana in baza raportului de subordonare. Art. 581 prevedea: “Cand о contraventie a fost comisa de о persoana pusa sub autoritatea, directiunea sau supravegherea altei persoane, este responsabila si se pedepseste, in afara de infractor, §i per-soana investita cu autoritate, ori insarcinata cu directiunea sau supravegherea, in aplicarea sau respectarea unor dispozi^iuni, in privinta carora s-a savarsit contraventia”15.

Tot in 1936 a fost adoptat si noul Cod de procedura penala, care a intrat in vigoare in 1937. In mare, divizarea tripartita a infractiunilor corespundea celor trei instante de judecatorii primare: contraventiile erau examinate de judecatoriile de pace, delictele - de tribunale, iar crimele erau de competenta curtilor de juri16. Procedura de examinare a cauzelor contraventionale se deo- sebea prin faptul ca “opozitia in procesul penal se putea face doar in situatii limitate - in cazul contraventiei absentul face opozitie numai daca demonstra о impiedicare legitima de participare la judecata. Cheltuielile judiciare facute cu ocazia opozitiei se puneau in seama oponentului”17.

In R.A.S.S.M., precum si in perioada postbelica, pana la inceputul ani- lor ‘60, rolul principal in dezvoltarea materiei contraventionale i-a revenit legislatiei si teoriei juridice sovietice, aplicandu-se in acest domeniu actele normative ale R.S.S.U. §i Uniunii Sovietice. Pana in 1927 s-a aplicat Codul pe-

13 CoptileJ V., Institujii de drept public in Basarabia in prima jumatate a secolului al XlX-lea, teza de doctorat, 2002, p. 130.

14 Elaborarea codului a fost tnceputa in 1920. Codul a fost adoptat in 1936 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1937.

15 Pivnicieru M, Susanu P., Tudorachi D., Contravenfia, Ia^i, 1997, p. 6.16 Агата E„ Istoria dreptului romanesc, Chi^inSu, 2003, p. 150.17 Volonciu N., Tratat de procedura penala, vol. II, Bucurejti, 1996, p. 237.

nal al R.S.S.U. din 1922, iar din 1927 - un alt Cod penal al R.S.S.U., alcatuit in deplina concordanta cu Bazele legislatiei penale

ale U.R.S.S. si ale republicilor unionale din 1924. Codurile respective evidentiau un grup de infrac(iuni cu un pericol social mai redus, care treptat au fost dezincriminate si trecute in domeniul abaterilor administrative - contraventiile administrative, soldate cu raspunderea administrativa. Astfel, in perioada de formare §i dezvoltare a U.R.S.S., contraventiile, treptat, au fost excluse din sfera faptelor penale, fiind calificate ca abateri de natura administrativa.

Pe parcurs stiinta dreptului administrativ preia sarcina stiintei dreptu- lui penal pentru a defini elementele esentiale ale raspunderii ce are ca temei obiectiv faptele cu caracter contraventional. Totodata, legat de aparitia aces- tui eveniment stiintific, literatura juridica penala a fundamental institutia “inlocuirii raspunderii penale cu raspunderea administrativa”18. Mentionam ca prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 08.02.1977 a fost instituita posibilitatea absolvirii de raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni cu un pericol social redus si tragerea lor la raspundere administrativa. Institutia “liberarea de raspundere penala cu tragere la raspundere administrativa” este prevazuta si in legislatia penala (art. 55, Cod penal al Republicii Moldova)19. Observant ca in conditiile articolului 55 Cod penal, daca fapta, gratie circumstantelor prevazute de lege, isi pierde caracte- rul penal, devine о abatere administrativa in sensul dreptului administrativ. Daca ar fi vorba de о contraventie, atunci trebuie ca faptei respective, inclu- siv subiectelor, sa li se aplice intregul regim juridic contraventional. In acest sens, legea distinge urmatoarele: “In cazul in care fapta persoanei constituie о contraventie administrativa, instan(a inceteaza procesul penal cu aplicarea sanctiunii administrative prevazute in Codul contraventional” (art. 391 alin. 2 Cod de procedura penala)20.

IS Dongoroz V., Cahane S„ Oancea I., Fodor I., Iliescu N., Inlocuirea raspunderii penale pentru unele infractiuni cu raspunderea administrativa si disciplinara, Bucure^ti, 1957; Danes S., Inlocuirea raspunderii penale, Bucuresti, 1970; Filipa§ A., Aspecte teoretice ale institutiei inlocuirii raspunderii penale, Seria Filozofie, Istorie, Drept, 1974.

19 Codul penal al Republicii Moldova adoptat la 18.04.2002, intrat in vigoare la 12. 06. 2003, M.O. nr. 128-129/1014 din 13.09.2002, cu modificSrile si completarile operate prin Legea nr. 1323-XV din 26.09.2002, M.O. nr. 143 din 27.09.2002, art. 1021.

20 Codul de procedura penala al Republicii Moldova, adoptat la 14.03.2003, intrat in vigoare la 12.06.2003, M.O. nr. 104-110 (1197-1203) din 07.06.2003