amenajari hidrotehnice - material didactic fr, cap 3,4.pdf

8/17/2019 Amenajari hidrotehnice - Material didactic FR, cap 3,4.pdf

1/21

Amenajari Hidrotehnice

USAMVB – FIFIM Departamentul de Invăţământ cu Frecventa Redusa 21

Unitatea de învăţare nr. 3

AMENAJARI SI CONSTRUCTII DE DERIVATIE

Cuprins Pagina 3.1. Obiectivele unitatii de invatare nr.3 21

3.2. Definitie, clasificare 21

3.3. Canale 22

3.4. Conducte 263.5. Galerii 30

3.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 32

3.7. Lucrarea de verificare nr. 3 34

3.8. Bibliografie minimală 34

3.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 3

Definirea si clasificarea derivatiilor

Studiul solutiilor constructive posibile

3.2. DEFINITIE, CLASIFICARE

Derivatie

Clasificare

Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza

regularizarea in spatiu a debitelor.

Dupa modul de gospodarire a apelor, derivatiile pot fi:

-derivatii de ape medii si mici – au ca scop satisfacerea unor folosinte

de apa

-derivatii de ape mari – au ca scop evitarea inundatiilor in perioadele

de viitura-derivatii mixte – au ambele scopuri

Dupa modul in care se realizeaza derivarea, derivatiile pot fi:

-gravitationale – functioneaza prin cadere libera

-cu pompare – functioneaza prin pompare

Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:

-cu canale

-cu conducte

-cu galerii.


2/21



Test de autoevaluare – Intrebarea 1Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la

următoarele întrebări:

a) Ce reprezintă o derivatie?

b) Cum se clasifică derivatiile in functie de solutia constructiva

adoptata?

c) Care sunt criteriile dupa care se clasifica derivatiile?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Derivatie = lucrare de gospodarire a apelor ce realizeaza

regularizarea in spatiu a debitelor.

Derivatiile se clasifica dupa:

- modul de gospodarire a apelor (ape medii si mici, ape mari)

- modul in care se realizeaza derivarea (gravitational, prin pompare)

- solutia constructiva adoptata (canale, conducte, galerii)

3.3. CANALE

Canal

Traseu in plan

Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport

al apei cu nivel liber.

Canalul poate fi utilizat ca solutie constructiva in amenajari

pentru derivare de debite, hidroenergetice, alimentari cu apa, irigatii,

navigatie, etc.

Stabilirea traseului unui canal se face pe baza conditiilorgeometrice obligate, in sensul adaptarii la morfologia si geologiaterenului de fundare, in scopul minimizarii volumului de

terasamente.

Traseul nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, acestea

favorizind eroziuni, pierderi de sarcina mari, aglomerarea ghetii.

In cazul reliefului neaccindentat, se recomanda ca traseul sa

urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel .

In cazul traversarii unor accidente naturale de teren traseulales trebuie sa necesite un numar minim de lucrari de arta.


3/21



Sectiuni transversalaFata de linia terenului natural, canalele pot fi executate:

- in sapatura – debleu

-in umplutura – rambleu

- mixt – in umplutura si sapatura.

Debleu

Rambleu

Mixt

Daca terenul natural prezinta panta in sectiune transversala se

recomanda executia canalului mixt, in rambleu si debleu, pentru a

asigura stabilitatea si compensarea volumelor de terasamente;

profilul mixt este economic, usor de executat, sigur in exploatare, darlinia de contact dintre sapatura si umplutura reprezinta o cale

preferentiala de infiltratie, iar tasarile sunt diferentiate pentru fiecare

dintre cele doua zone.

Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi

dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare,

parabolice. Optimul economic corespunde sectiunii semicirculare,

dar din motive practce se utilizeaza numai in ncazul apeductelor.

Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul

terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilorstincoase.


4/21



Captusire Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stincatare) pina la 1:3 (nisip) fin, in functie de caracteristicile geotehniceale terenului natural.

Pentru canalele in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5

pina la 1:2,5, in baza acelorasi principii utilizate pentru barajele si

digurile din pamint; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se

impune largirea sa din conditii de circulatie. Canalele in umplutura

de adincime mare au prevazute berme pe taluzul exterior pentru

marirea stabilitatii acestuia si necesita calcule de stabilitate la

alunecare.

Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport

-reducerea exfiltratiilor-cresterea rezistentei taluzurilor

-protectia taluzurilor impotriva actiunii valurilor, plutitorilor, ghetii.

Captusirea se face fie pe intregul taluz , fie pe portiunea

critica a taluzului (intre nivelul minim – 1m si nvelul maxim +0,8 m)

Captuselile pot avea un dintre urmatoarele solutii

constructive:

-argila protejata cu strat de pamint

-anrocamente de 30 – 40 cm diametru

-piatra cu diametru de 15 – 30 cm

-pietris cu diametru 5 – 8 cm-zidarie de piatra cu mortar-beton monolit, 6- 30 cm grosime

-beton prefabricat – placi de 0,5 x 0,5 x (0,08-0,15) m sau 1x1x(0,08-

0,15) m si rosturi umplute cu bitum sau mastic bituminos

-beton armat – placi turnate pe loc de 8-15 m latura in plan si 0,06 –

0,15 m grosime, armate cu plasa de sirma la procent de 0,2-0,4%

-torcret – tencuiala de ciment torcretata in 1 – 3 straturi, avind 0,5 –

1,5 cm fiecare

-beton asfaltic – strat de 5 – 8 cm pe strat de egalizare de pietris-bitum – 2 straturi, primul din bitum pur, al doilea din bitum si nisip,

in grosime totala de 3 – 5 cm-bentonita – strat uscat de 5 – 8 cm si deasupra un amestec de


5/21



bentonita cu pamint umed, compactat, in grosime de 10 – 20 cm

-geocompozit cu bentonita – material geosintetic format din 2 straturi

de geotextil intre care este inserat praful de bentonita, se acopera cu

dale de protectie

-geomembrana – material geosintetic de 1,5 mm grosime, neted sau

rugos, se protejeaza cu dale de beton

Test de autoevaluare2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi laurmătoarele întrebări:

a) Ce este canalul?

b) Ce criterii stau la baza alegerii traseului in plan al unui canal?

c) Care sunt formele utilizate in mod curent pentru sectiuneatransversala a unui canal?

d) Care este domeniul in care variaza pantele canalelor in sapatura?

e)Din ce motive se captusesc canalele?


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Canalul = constructie hidrotehnica generala de transport al apei

cu nivel liber.

Traseul in plan al unui canal se stabileste pe baza conditiilor

geometrice obligate, tinind cont de morfologia si geologia terenuluide fundare; acesta nu trebuie sa prezinte fringeri pronuntate, trebuie saurmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel si sa necesite un numar

minim de lucrari de arta la traversarea accidentelor naturale.

Fata de linia terenului natural, canalele pot fi executate in

sapatura, in umplutura, in profil mixt.

Dupa forma lor, sectiunile transversale ale canalelor pot fi

dretunghiulare, trapezoidale, cu panta dubla, semicirculare, parabolice.

Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul

terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilorstincoase.

Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stincatare) pinala 1:3 (nisip) fin.


6/21



Pentru canalelor in umplutura pantele se aleg in domeniul 1:1,5

pina la 1:2,5; latimea la coronament este de 2,0 m, daca nu se impunelargirea sa din conditii de circulatie.

Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitatii de transport

-reducerea exfiltratiilor

-cresterea rezistentei taluzurilor


Materialele utilizate pentru captusirea canalelor sunt argila,

anrocamentele, piatra, pietrisul, zidaria de piatra, betonul monolit, betonul prefabricat, beton armat turnat pe loc, torcretul, betonul

asfaltic, bitum, bentonita, geocompozitul cu bentonita, geomembrana.

3.4. CONDUCTE

Conducta

Clasificare

Conductemetalice

Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport

al apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.

Conductele se clasifica dupa:a)dupa materialul de constructie:

-beton

-metal

b)dupa locul de executie:

-la fata locului

-prefabricate

c)dupa presiunea maxima admisa:

-presiuni interioare maxime de 3-4 at-presiuni interioare maxime de 8 – 10 at

-presiuni interioare maxime de 10 – 15 at.

d)dupa marimea debitelor transportate:

-conducte cu 1 fir

-conducte cu 2 sau mai multe fire

e)dupa pozitia fata de linia terenului natural:

-conducte ingropate-conducte descoperite, supraterane

Conductele metalice se pot realiza din:

-fonta - pina la diametre de 1,2 m; sunt sensibile la socuri din

manipulare sau suprapresiune in exploatare, au rezistenta mare la

coroziune

-otel – diametru nelimitat decit de conditiile hidraulice

Conductele metalice se executa in tronsoane care se imbina la

fata locului.


7/21



Conducte dinbeton

Imbinarea tronsoanelor se poate face:

-prin sudura - orice presiune, orice diametru

-prin mufare – presiuni mici si mijlocii, orice diametru

-prin nituire – orice presiune, orice diametru, dar cu consum mare de

metal si manopera

-prin eclise – in cazul terenurilor de fundare tasabile sau cu deplasari

-prin flanse – orice diametru, orice presiune, rapid si usor, dar cu costuri

ridicate.

Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie,

dispozitive ce elimina aparitia eforturilor din variatiile de temperatura

permitind deplasarea longitudinala a doua tronsoane adiacente de

conducta.

Conductele se reazema cu ajutorul masivelor de ancoraj -

blocuri de beton care incastreaza conducta la punctele de fringere ale

traseului in plan sau in elevatie. Distanta dintre doua masive de ancorajsuccesive este de (50-100)*Dconducta, dar nu mai mare de 150 – 175 m.

Pentru rezemarea conductelor metalice se poate utiliza unul

dintre urmatoarele sisteme principale:

-toate schimbarile de directie (coturi in plan vertical si orizontal) sunt

incastrate in masive de ancoraj, intre masive traseul conductei fiind

rectiliniu

-toate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intre

masive traseul conductei este rectiliniu, pe fiecare tronson se prevedecite un manson de dilatatie

-troate schimbarile de directie sunt incastrate in masive de ancoraj, intrefiecare doua masive succesive conducta prezentind cite o curba, care sa

permita preluarea deformatiilor datorate variatiilor de temperatura.

Masivele de ancoraj se fundeaza direct pe roca de baza,

stabilitatea acestora conditionind siguranta intregului trasez al conductei

Mansoanele de dilatatie se prevad imediat aval de masivele de

ancoraj.

Conductele sunt susceptibile la inghet . Pentru a preveni acest

fenomen conducetele descoperite se invelesc; conductele ingropate sunt protejate la inghet prin chiar solutia constructiva.

Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de

executie, din:

-tronsoane de beton sau beton armat prefabricat, confectionate prin

batere cu maiul, prin vibrare, prin torcretare, prin centrifugare, etc.

-tronsoane de beton armat executate la fata locului, confectionate prinvibrare sau torcretare

-tronsoane de beton precomprimat, confectionate dupa „procedeul in 3trepte” (tub – miez intarit, apoi infasurat cu armatura transversala

pretensionata, dupa care torcretat) sau dupa „procedeul intr-o singura

treapta” (se pretensioneaza armatura in acelasi pas in care se toarna


8/21



betonul).

Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la una

dintre urmatoatele variante:

-tronson de beton sau beton armat – presiuni de max 3 – 4 at

-tronsoane beton armate cu tabla – presiuni de max 8 – 10 at

-tronsoane de beton precomprimat cu sau fara cilindru de otel – presiuni

de max 10 – 15 at

Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint

sau pe pat de beton, in functie de capacitatea portanta a terenului de

fundare.

In cazul conductelor prefabricate se utilizeaza elemente tubulare

modulate, numite tuburi, executate intr-un poligon sau o fabrica

specializata, care se imbina la fata locului pentru a forma tronsoane

continue.

In functie de natura terenului de fundare, imbinarea conductelor

din beton prefabricat poate fi:

-rigida – conducte pozate pe pat de beton sau pat de pamint in teren

natural stincos, fara tasari si presiuni de max 6 at

-elastica – orice tip de rezemare, orice presiune

Solutiile constructive de imbinare sunt:

-imbinare cu falt – rigida, la presiuni scazute

-imbinare cu mufa – rigida sau elastica

-imbinare cu mansoane independente – functie de diametru si spatiu de

lucru in transee.


9/21



Test de autoevaluare – Intrebarea 3Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la


a) Care este definitia conductei?

b) Care sunt categoriile de conducte in functie de materialul de

constructie? Dar functie de pozitia fata de linia terenului natural?

c)Enumerati solutiile de imbinare a conductelor metalice.

d)Care sunt elementele specifice pozarii conductelor metalice?


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Conducta ‚ constructie hidrotehnica generala de transport al

apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.

Conducetele se clasifica dupa:

- materialul de constructie

- locul de executie:

- presiunea maxima admisa:- marimea debitelor transportate:

- pozitia fata de linia terenului natural:

Conductele metalice se pot realiza din fonta sau otel si se

executa in tronsoane care se imbina la fata locului.

Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, mufare,

nituire, cu eclise, cu flanse, in functie de diametru, presiune, costuri.

Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de

dilatatie, ce permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care

functioneaza ca o incastrare.

Conductele din beton se pot realiza, dupa tehnologia de

executie, din tronsoane de beton/beton armat prefabricat, dintronsoane de beton armat executate la fata locului, din tronsoane de

beton precomprimat.


10/21



Dupa alcatuirea constructiva a tronsoanelor putem apela la

una dintre urmatoatele variante, in functie de presiunea maximaadmisa: beton/beton armat, beton armat cu tabla, beton precomprimat

cu sau fara cilindru de otel.

Conductele de beton se reazema in sapatura pe pat de pamint

sau pe pat de beton,.

Solutiile constructive de imbinare sunt cu falt, cu mufa sau cu

manson.

3.5. GALERII

Galerie

Clasificare

Traseu si profillongitudinal

Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala

de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in

scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate

sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune.

Galeriile ce functioneaza sub presiune pot fi:

-de joasa presiune – mai putin de 0,5 at

-de presiune medie – intre 0,5 at si 10 at-de mare presiune – mai mare de 10 at

Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi:

-galerii propriu –zise, daca axa lor are o inclinare fata de orizontala de

pina la 10%

-galerii fortate si puturi – daca axa lor are o inclinare fata de orizonatal

mai mare de 10%

Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi:

-captusite (beton, beton armat, torcret, tola metalica pe beton armat,zidarie de boltari, etc.)

-necaptusite

Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt

dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, de

curgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.

Traseul in elevatie este impus de tipul de curgere din galerie.

Panta longitudinala a galeriilor cu nivel liber rezulta dincalculel de eficienta economica maxima, iar cea a galeriilor sub

presiune se alege in intervalul 0,2 – 0,5 %

Traseul in plan se alege, pe cit posibil, rectiliniu. Daca apar

totusi schimbari de directie, se iau in considerarea conditiile legate de

raza de curbura (min 5*Dgalerie) si unghiul dintre aliniamente (min

600).

Punctele de capat ale unei galerii sunt de obicei impuse, deci

traseul va depinde esential de topografia terenului natural.


11/21



Sectiunetransversala

Forma sectiunii transversale se alege din considerente

hidraulice, de geologie inginereasca, comportare statica si de executie.

Forma optima atit din punct de vedere hidraulic cit si de preluare a

impingerii verticale a muntelui este cea de semicerc.

Formele derivate, care tin cont de toate conditiile mentionate

initial sunt:

-dreptunghiulara-miner de cos

-alungit

-potcoava

-circulara

Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, de

calitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, astfel:

-captuseli de egalizare - cu rol de micsorare a rugozitatii, in roci

rezistente, la galerii cu nivel liber sau presiuni mai mici de 4 at-captuseli de rezistenta dintr-un singur strat – in roci cu rezistentemoderate si la galerii cu presiuni medii ale apei; se pot executa din

moloane de piatra, din bezon simplu, din beton armat

-captuseli de rezistenta din mai multe straturi – in roci slabe si la

galerii cu presiuni mari ale apei; compuse dintr-un inel exterior ce

preia impingerea muntelui si un inle interior ce preia presiunea apei

-captuseli de rezistenta de tip special – precomprimate,

postcomprimate,etc.

Test de autoevaluare – Intrebarea 4

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la

următoarele întrebări:a) Care este definitia galeriei hidrotehnice?

b)De cite feluri sunt galeriile hidrotehnice in functie de traseul in

elevatie?

b) Care sunt formele sectiunii transversale ale unei galerii

hidrotehnice ce se pot executa?



12/21



După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala

de transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in

scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra. Poate

sa functioneze cu nivel liber sau sub presiune (mica, medie, mare).

Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi galerii propriu –zise

(inclinare fata de orizontala de pina la 10%), galerii fortate si puturi

(inclinare fata de orizontala mai mare de 10%).

Dupa solutia constructiva, galeriile pot fi captusite sau

necaptusite.Traseul si profilul longitudinal ale unei galerii sunt

dependente de conditiile morfologice, geologice, hidrogeologice, decurgere, puncte obligate de functionare, conditii economice.

Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii

hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,

circulara.

Captuselile galeriilor se aleg in functie de presiunea apei, decalitatile masivului de roca, exitenta apei subterane, si pot fi de

egalizare, de rezistenta dintr-un singur strat, de rezistenta din mai

multe straturi, de rezistenta de tip special.

3.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELEDE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:Intrebarea 1

a)Derivatia este o lucrare de gospodarire a apelor ce realizeazaregularizarea in spatiu a debitelor.

b) Dupa solutia constructiva adoptata, derivatiile pot fi:

-cu canale-cu conducte

-cu galerii.

c) Derivatiile se clasifica dupa urmatoarele criterii:

-modul de gospodarire a apelor

-modul in care se realizeaza derivarea

-solutia constructiva adoptata.

Intrebarea 2a) Canalul este o constructie hidrotehnica generala de transport al apeicu nivel liber.

b) Traseul in plan al unui canal se stabileste in baza:-conditiilor geometrice obligate,

-morfologia si geologia terenului de fundare;

- sa nu prezinte fringeri pronuntate,

- sa urmareasca, pe cit posibil, curbele de nivel

- sa necesite un numar minim de lucrari de arta.

c) Sectiunile utilizate in mod curent sunt cele trapezoidale, in cazul

terenurilor pamintoase si cele dreptunghiulare, in cazul terenurilor

stincoase.d) Pantele canalelor in sapatura variaza in domeniul 1:0,1 (stinca tare)

pina la 1:3 (nisip) fin.


13/21



e) Canalele se captusesc pentru urmatoarele considerente:

-reducerea rugozitatii si marirea capacitaii de transport-reducerea exfiltratiilor

-cresterea rezistentei taluzurilor


Intrebarea 3a) Conducta este o constructie hidrotehnica generala de transport al

apei sub presiune sau cu grad de umplere, avind forma tubulara.

b) Conducetele se clasifica dupa materialul de constructie in conducte

din beton si conducte din metal. In functie de pozitia fata de liniaterenului natural conductele pot fi ingropate sau descoperite,

supraterane.c) Imbinarea tronsoanelor se poate face prin sudura, prin mufare, prin

nituire, cu eclise, cu flanse.

d) Pe traseul conductelor metalice se prevad mansoane de dilatatie, ce

permit deplasarea longitudinala si masive de ancoraj, care

functioneaza ca o incastrare.Intrebarea 4

a) Galeria hidrotehnica este o constructie hidrotehnica generala de

transport al apei executata prin excavarea sectiunii ei direct in scoarta pamintului, fara indepartarea terenului situat deasupra.

b) Dupa traseul in elevatie, galeriile pot fi de doua feluri:-galerii propriu – zise (inclinare fata de orizontala de pina la 10%),

/galerii fortate si puturi (inclinare fata de orizontala mai mare de

10%).

c) Formele utilizate pentru sectiunea transversala a unei galerii

hidrotehnice pot fi dreptunghiulara, miner de cos, alungita, potcoava,

circulara.


14/21



3.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunturmătoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1.Ce reprezintă o derivatie si cite solutii constructive sunt pentrurealizarea acesteia? (3p)

2.Definiţi o conducta si enumerati criteriile de clasificare. (3p)

3.Desenati un canal a carui sectiune transversala este executata inrambleu. (4p)

3.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2.

Selarescu, M., s.a., 1993 – Apararea impotriva inundatiilor, Ed. Tehnica, Bucuresti

3.

Teodorescu, I, s.a., 1973 – Gospodarirea apelor, Ed. Ceres, Bucuresti

4. Cioc, D, 1983 – Hidraulica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti


15/21



Unitatea de învăţare nr. 4

AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE PENTRUCOMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

Cuprins Pagina 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 35

4.2. Definitii, clasificare 35

4.3. Scheme de amplasare si lucrari in bazinul hidrografic torential 37

4.4. Scheme de amplasare si lucrari pe cursul torentului 38

4.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 40

4.6. Lucrarea de verificare nr. 4 414.7. Bibliografie minimală 41

4.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 4

Definitii eroziune, clasificarea tipruilor de eroziune si a

formatiunilor de eroziune

Modul de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale

Particularitatile amenajarilor si constructiilor hidrotehnice decombatere a eroziunii solului

4.2. DEFINITII, CLASIFICARE

Eroziune Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea

agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint).

In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera

normala sau accentuata.

In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol

eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.

Formele eroziiunii in adincime sunt:

-rigole de siroire < 0,5 m

-ogase 0,5- 2 m

-ravene > 2m

Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta


16/21



caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala

mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte

de timp, antrenare masiva de particule.

Test de autoevaluare1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la


a) Ce reprezintă fenomenul de eroziune?

b) Cum se clasifică eroziunea din punctul de vedere al raoprtului

dintre antrenare si sedimentare a particulelor de sol?

c) Care sunt formele eroziunii de adincime?

d) Ce este un torent?


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi: Eroziunea = fenomenul natural ce consta din desprinderea,

antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea

agentilor de modelare a scoartei terestre.

Eroziunea poate fi considerate normala sau accentuate, in

functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule desol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normala sauaccentuata.

In functie de modul in care se indeparteaza particulele de sol

eroziunea se poate manifesta in suprafata sau in adincime.

Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire,

ogasele, ravenele.

Torentul = formatiunea hidrografica nepermanenta

caracterizata prin sectiune transversala ingusta, panta longitudinala

mare, viteza de scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurtede timp, antrenare masiva de particule.


17/21



4.3. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI IN BAZINULHIDROGRAFIC TORENTIAL

Retinerea apei

Evacuarea apei

Aceste constructii pot avea rol de:

-retinere a apei pe versanti

– valuri de pamint, pentru terenuri cu pante de 2 – 15%

– canale de nivel, pentru terenuri cu pante de 15 – 35%

– terase, pentru terenuri cu pante mai mari de 35%

-evacuare a surplusului de apa de pe versanti – debusee, construite pe

linia de cea mai mare panta si intersectind lucrarile de retinere a apei pe versanti, permitind descarcarea apei colectate de acestea fara a

produce eroziune a solului deoarece aceasta se petrece concentrat si

controlat, nu dispersat pe versanti.

Test de autoevaluare Intrebarea 22. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la


a) Ce tipuri de lucrari in bazinul hidrografic torential cunoaşteţi?


18/21



b) Care sunt lucrarile de retinere a apei pe versanti si dupa ce element

tehnic se alege intre ele?

c) Pe ce directie se construiesc debuseele?


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul

hidrografic torential pot fi:-retinere a apei pe versanti – valuri de pamint, canale de nivel, terase –

in lungul curbelor de nivel (solutia se alege in functie de pantaversantului natural)

-evacuare a surplusului de apa de pe versanti – debusee – pe linia de

cea mai mare panta, intersectind lucrarile de retinere a apei.

4.4. SCHEME DE AMPLASARE SI LUCRARI PE CURSULTORENTULUI

Lucrari transversale Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere aaluviunilor transportate de curentul de apa si pot fi:

-lucrari hidrotehnice transversale: -traverse, avind inaltimi de pina la 1,5 m

-baraje, avind inaltimi de 1,5 – 15 m

Sectiune transversala baraj de CES

Profil longitudinal baraj de CES


19/21



Lucrari longitudinale -lucrari hidrotehnice longitudinale:

-pinteni

-diguri

-imbracaminti ale taluzurilor

-canale

-capcane de aluviuni


20/21



Test de autoevaluare3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont despaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la


a) Care este rolul constructiilor executate pe cursul torentului?

b) Precizati inaltimea fiecarui tip de lucrare hidrotehnica transversala

pe cursul torentului.

c)Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului.


După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a aluviunilor

transportate de curentul de apa.

Lucrarile hidrotehnice transversale pe cursul torentului sunt

traversele si barajele.Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt

pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane dealuviuni.

4.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELEDE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:Intrebarea 1a) Eroziunea este fenomenul natural ce consta din desprinderea,

antrenarea, transportul si sedimentarea particulelor de sol sub actiunea

agentilor de modelare a scoartei terestre (apa si vint). b) In functie de raportul dintre antrenarea si sedimentarea de particule

de sol intr-o anumita sectiune eroziunea se poate considera normalasau accentuata.

c) Formele eroziiunii in adincime sunt rigolele de siroire, ogasele si

ravenele.

d) Torentul este formatiunea hidrografica nepermanenta caracterizata

prin sect iune transversala ingusta, panta longitudinala mare, viteza de

scurgere ridicata, debit lichid mare in intervale scurte de timp,

antrenare masiva de particule.

Intrebarea 2a) Lucrarile de combatere a eroziunii solului in bazinul hidrografictorential pot fi pentru retinerea apei pe versanti si pentru evacuarea


21/21



surplusului de apa de pe versanti

b) Lucrarile de retinere a apei pe versanti sunt valurile de pamint,canalele de nivel si terasele. Intre ele se alege in functie de panta

versantului natural.

c) Debuseele se construiesc pe linia de cea mai mare panta,

intersectind lucrarile de retinere a apei. Intrebarea 3

a) Constructiile pe cursul torentului au rol de retinere a

aluviunilor transportate de curentul de apa.

b) Traversele au inaltimi mai mici de 1,5 m, iar barajele au inaltimicuprinse intre 1,5 si 15 m.

c) Lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursul torentului sunt pinteni, diguri, imbracaminti ale taluzurilor, canale, capcane de

aluviuni.

4.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 4

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunturmătoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Ce reprezintă erzoiunea şi cum se clasifică dupa toatecriterile cunoscute? (3p)

2.Figurati lucrarile de retentie a apei pe vesranti bazinului

hidrografic torential. (4p)

1.

Enumerati lucrarile hidrotehnice longitudinale pe cursultorentului si alegeti sa reprezentati una dintre ele. (3p)

4.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Priscu, R. 1983 – Constructii Hidrotehnice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2. *****, 1970 – Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehnica, Bucuresti.

amenajari hidrotehnice - material didactic fr, cap 3,4.pdf

Documents