amenajarea padurilor

Iulie_2013 Amenajarea padurilor II

1

1) Conducerea unei păduri spre starea normală presupune: a) determinarea funcţiei sau funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii b) stabilirea obiectivelor ecologice, economice şi sociale ale pădurii c) stabilirea caracteristicilor structurale ale fondului de producţie normal

2) Încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale se realizată ţinând

seama de: a) obiectivele ecologice, economice şi sociale ale pădurii b) funcţiile pădurii c) obiectivele ecologice, economice şi sociale şi funcţiile pădurii 3) Bazele de amenajare definesc: a) structura de realizat în următorii 10 ani b) modelul structural de realizat c) structura optimă a arboretelor şi a pădurii 4) Bazele de amenajare stabilite prin amenajament sunt:

a) posibilitatea, tratamentul, creşterea indicatoare, vârsta exploatabilităţii si ciclu; b) tratamentul, compoziţia ţel, tipul funcţional, vârsta exploatabilităţii si ciclu;

c) regimul, compoziţia ţel, tratamentul, vârsta exploatabilităţii si ciclu. d) regimul, compoziţia ţel, tratamentul, tipul funcţional, vârsta exploatabilităţii si ciclu.

5) Regimul codru se adoptă în: a) pădurile de fag b) pădurile de plopi euramerican c) de stejar, de gârniţă, de cer şi de şleau d) zăvoaie 6) Prin amenajament compoziţia-ţel se stabileşte: a) la nivel de arboret, b) la nivel de fond de producţie c) la nivel de parcelă 7) Compoziţia-ţel la exploatabilitate ca bază de amenajare reprezintă cea mai favorabilă

compoziţie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităţii şi se stabileşte în funcţie de: a) compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure

b) compoziţia ţel-optimă c) tipul de structură urmărit

d) compoziţia actuală a arboretelor 8) În cazul structurii grădinărite se stabileşte: a) o compoziţie-ţel la exploatabilitate b) o compoziţie-tel de regenerare c) o compoziţie-ţel optimă d) o compoziţie ţel intermediară.

9) În ce situaţii este admisă cultura răşinoaselor în zonele de câmpie şi de deal: . a) când se urmăreşte substituirea arboretelor de fag şi cvercinee slab productive

b) când se urmăreşte substituirea arboretelor derivate c) în înfiinţarea unor culturi pentru ameliorarea terenurilor degradate sau pentru zone de

interes peisagistic


2

10) Exploatabilitatea ca bază de amenajare: a) defineşte structura arboretelor sub raport dimensional b) marchează momentul când se exploatează un arboret c) ajută la stabilirea ciclului d) oferă informaţii despre vârsta la care arboretele se regenerează în condiţii optime 11) La codru grădinărit exploatabilitatea se exprimă prin: a) vârsta exploatabilităţii b) diametrul limită sau diametrul ţel c) prin diametrele medii

d) la codru grădinărit nu există noţiunea de exploatabilitate 12) Exploatabilitatea tehnică se stabileşte după criteriul: a) creşterii curente a producţiei principale în raport cu sortimentul fixat ca ţel de producţie b) creşterii medii a producţiei principale în raport cu sortimentul ţel c) creşterii medii a producţiei totale în raport cu sortimentul stabilit ca ţel de producţie d) creşterii curente a producţiei totale indiferent de sortiment 13) Vârsta exploatabilităţii de protecţie se stabileşte: a) pentru arboretele din grupa I funcţională b) pentru arboretele tipurile III şi IV de categorii funcţionale c) pentru arboretele din grupa a II-a funcţională d) pentru arboretele tipurile I şi II de categorii funcţionale 14) Vârsta exploatabilităţii de protecţie corespunde: a) momentului când creşterea medie se intersectează cu creşterea curentă. b) momentului scăderii mediei maximului efectelor protectoare ale arboretului.: c) pădurilor din grupa a II-a funcţională; d) arboretelor din tipul I şi II funcţional 15) In arboretele din tipurile V şi VI de categorii funcţionale se stabileste:

a) vârsta exploatabilitătii tehnice b) vârsta exploatabilitatii de protectie deoarece arboretele sunt incadrate în grupa I functională; c) vârsta exploatabilitatii absolute deoarece se urmareste obtinerea unei productii mari de lemn.

d) vârsta exploatabilitătii tehnice corelată cu cea de protecţie 16) Potrivit Normelor tehnice de amenajarea pădurilor vârsta, exploatabilităţii tehnice se

stabileşte pe fiecare specie în funcţie de: a) clasa de producţie b) sortimentul - ţel c) clasa de producţie şi sortimentul ţel d) vârsta actuală, clasa de producţie şi sortimentul ţel 17) În lucrările curente de amenajarea pădurilor vârsta exploatabilităţii se stabileşte la

nivel de arboret în raport cu: a) specia majoritară din compoziţia arboretului b) specia preponderentă corespunzătoare compoziţiei ţel la exploatabilitate c) specia principală din compoziţia arboretului d) nu are importanţă specia, important este ca această vârstă să asigure continuitatea

funcţiilor de protecţie atribuite arboretelor;


3

18) Cu ocazia lucrărilor de amenajarea pădurilor vârsta exploatabilităţii se stabileşte: a) la nivel de element de arboret b) pe fiecare arboret în parte c) la arboretele exploatabile 19) În raport de urgenţa de regenerare se stabileşte: a) tratamentul care trebuie aplicat într-un arboret b) funcţia arboretului respectiv c) vârsta exploatabilităţii a arboretului 20) În general, vârsta exploatabilităţii adoptate nu trebuie sa fie mai mică decât vârsta

exploatabilităţii absolute. Excepţie de la această regulă fac: a) arboretele funcţional necorespunzătoare care pot fi exploatate înainte de acest termen, în

raport cu urgenţa de regenerare; b) arboretele din clasele IV şi V de producţie; c) arboretele constituite din specii derivate sau necorespunzătoare staţional. d) arboretele încadrate în tipul III de categorii funcţionale

21) Pentru realizarea structurii unui arboret aleasă ca ţel de gospodărire este necesar: a) alegerea şi aplicarea corespunzătoare a tratamentui b) alegerea corespunzătoare a vârstei exploatabilităţii c) alegerea corespunzătoare a ciclului d) alegerea corespunzătoare a compoziţiei ţel 22) În comparaţie cu tratamentul silvicultural, tratamentul ca bază de amenajare exprimă: a) o modalitate de exploatare b) mijlocul de realizare a structurii arboretelor c) o modalitate de regenerare a arboretelor 23) Pentru fiecare arboret de regenerat, alegerea tratamentului se face odată cu

întocmirea amenajamentelor, luându-se în considerare: a) condiţiile ecologice existente şi funcţiile atribuite arboretului respectiv b) funcţiile atribuite arboretului respectiv şi cerinţele sociale – economice şi ecologice c) cerinţele sociale – economice şi ecologice d) condiţiile ecologice existente, funcţiile atribuite arboretului respectiv şi cerinţele sociale –

economice şi ecologice 24) Potrivit normelor tehnice, alegerea tratamentelor pentru pădurile din România se

face în raport cu: a) tipurile de categorii funcţionale, avându-se în vedere condiţiile staţionale şi formaţiile

mari de păduri – cu diferenţieri pe categorii de productivitate şi de structură a arboretelor şi ţinându-se cont şi de înclinarea terenului

b) tipurile de categorii funcţionale, avându-se în vedere condiţiile staţionale şi formaţiile mari de păduri – cu diferenţieri pe categorii de productivitate

c) tipurile de categorii funcţionale, avându-se în vedere condiţiile staţionale şi formaţiile mari de păduri – cu diferenţieri pe categorii de productivitate şi de structură a arboretelor

25) Prin amenajament, în arboretele încadrate în tipul funcţional I se propun

următoarele tratamente: a) tratamente clasice cu restricţii de aplicare b) tăieri de conservare, întrucât aceste arborete sunt supuse regimului de conservare

deosebită


4

c) nu se vor prevedea intervenţii de gospodărire întrucât sunt supuse regimului de ocrotire integrală

d) toata gama de tratamente 26) Potrivit normelor tehnice de amenajarea pădurilor, pentru arboretele constituite din

cvercinee perioada de regenerare în cazul tăierilor progresive şi succesive este de: a) 15 - 20 ani b) 15 – 25 ani c) 20 – 25 ani d) 20 – 30 ani 27) Potrivit normelor tehnice de amenajarea pădurilor, pentru făgete, amestecurile de

răşinoase şi amestecurile de răşinoase cu fag perioada de regenerare în cazul tăierilor progresive şi succesive este de:

a) 15 - 20 ani b) 15 – 25 ani c) 20 – 25 ani d) 20 – 30 ani. 28) La stabilirea ciclului se iau in considerare:

a) tratamentele adoptate; b) funcţiile ecologice, economice şi sociale atribuite arboretelor respective; c) mărimea perioadei de regenerare adoptate.

d) media vârstei exploatabilităţii tehnice sau de protecţie 29) Ca bază de amenajare în cazul pădurilor de codru regulat, codru cvasigrădinărit şi

crâng, ciclul: a) determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul ei, în raport cu vârsta arboretelor

componente b) arată numărul de ani după care se revine cu tăieri pe aceeaşi suprafaţă c) împreună cu vârsta exploatabilităţii indică momentul la care trebuie exploatată o pădure 30) La codru, mărimea ciclului este: a) multiplu de 5 b) multiplu de 10 c) dat de media vârstelor exploatabilităţii tehnice 31) Ciclul constituie: a) o bază de calcul pentru determinarea posibilităţii şi mărimii fondului de producţie normal b) un mijloc prin care se acţionează asupra fondului de producţie real pentru a-l aduce la

starea normală c) un mod de a reglementa procesul de producţie lemnoasă într-o pădure 32) Reglementarea procesului de producţie lemnoasă presupune: a) stabilirea funcţiilor pădurii b) stabilirea funcţiilor pădurii şi a bazelor de amenajare c) stabilirea funcţiilor pădurii, a bazelor de amenajare şi a posibilităţii d) stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură 33) Reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează numai pentru

arboretele încadrate în tipurile funcţionale: a) III – IV b) IV – V c) V – VI d) III – VI e) IV – VI 34) Planul de recoltare a produselor principale se întocmeşte: a) la nivel de parcelă


5

b) la nivel de unitate de gospodărire (SUP) c) se întocmeşte la nivelul unităţilor de producţie (U.P.) 35) Metodele de amenajare pentru arboretele din codru regulat sunt:

a) metodele claselor de vârsta, creşterii indicatoare si aproximaţiilor succesive; b) metodele parchetaţiei cu continuitate pe volum, creşterii indicatoare şi controlului; c) metoda parchetaţiei simple; d) metoda controlului.

36) Creşterea indicatoare reprezintă: a) creşterea curentă a unei păduri la vârsta exploatabilităţii tehnice; b) creşterea curentă unei păduri la vârsta exploatabilităţii absolute; c) creşterea curentă a unei păduri constituite din arborete de aceeaşi compoziţie, aceleaşi

clase de producţie şi aceleaşi densităţi ca şi cele reale, dar având clase de vârstă egale ca întindere. d) creşterea curentă a unei păduri constituite din arborete de aceeaşi compoziţie, aceleaşi

clase de vârstă şi aceleaşi densităţi ca şi cele reale, dar având clase de producţie egale ca întindere. 37) Metoda creşterii indicatoare asigură continuitatea recoltelor de lemn pe o perioadă de

minimum: a) 40 ani b) 60 ani c) 80 ani d) pe toată perioada ciclului 38) Potrivit metodei creşterii indicatoare, volumul de masă lemnoasă care ar putea fi

recoltat în primii 10 ani (V ed ) se determină ţinând seama de:

a) structura normală pe clase de vârstă şi de ciclul adoptat b) fondul de producţie normal ce caracterizează subunitatea de gospodărire în primul

deceniu c) volumul arboretelor exploatabile în primul deceniu 39) În aplicarea metodei creşterii indicatoare la stabilirea posibilităţii după formula P =

mCi, continuitatea recoltelor este asigurată prin intermediul: a) Ci şi m– creşterii indicatoare şi factorului modificator b) m-factorul modificator c) Ci-creşterii indicatoare 40) Factorul modificator „m“ din formula P = mCi se determină: a) în raport cu structura arboretelor pe clase vârstă b) după ce în prealabil s-a determinat mărimea creşterii indicatoare (Ci) c) în raport cu situaţia arboretelor exploatabile în intervalul de timp pentru care se urmăreşte

asigurarea continuităţii recoltelor de lemn d) în raport cu situaţia arboretelor exploatabile şi preexploatabile în intervalul de timp pentru

care se urmăreşte asigurarea continuităţii recoltelor de lemn 41) Procedeele specifice determinării posibilităţii după metoda claselor de vârstă sunt: a) procedeul inductiv şi procedeul bazat pe creşterea medie la exploatabilitate b) procedeul inductiv (analitic) şi procedeul deductiv

c) procedeul inductiv, procedeul deductiv şi procedeul bazat pe creşterea indicatoare d) procedeul deductiv şi procedeul volumelor medii la exploatabilitate 42) Suprafaţa periodică în rând (SPI) include: a) arboretele exploatabile, în raport cu urgenţele de regenerare, care urmează a se parcurge

cu tăieri de regenerare în prima perioadă


6

b) arboretele exploatabile şi preexploatbile în raport cu urgenţele de regenerare, care urmează a se parcurge cu tăieri de regenerare în prima perioadă

c) arboretele care au depăşit vârsta exploatabilităţii şi care urmează a se parcurge cu tăieri de regenerare în prima perioadă

43) Potrivit metodei claselor de vârstă în situaţia unităţilor de gospodărire deficitare în

arborete exploatabile în suprafaţa periodică în rând se încadrează: a) arboretele exploatabile sau cele care devin exploatabile în perioada de valabilitate a

amenajamentului b) arboretele exploatabile sau cele care devin exploatabile în prima perioadă c) arboretele exploatabile la momentul întocmirii amenajamentului 44) Potrivit procedeului inductiv (analitic) indicatorul de posibilitate se obţine: a) pe baza însumării volumelor posibil de extras în primul deceniu prin aproximarea

indicelui de recoltare (%) separat pentru fiecare arboret exploatabil în parte b) pe baza însumării volumelor posibil de extras în primul deceniu stabilite la birou prin

aproximarea indicelui de recoltare (%) separat pentru fiecare arboret exploatabil în parte c) pe baza însumării volumelor posibil de extras în primul deceniu stabilite la teren prin

aproximarea indicelui de recoltare (%) separat pentru fiecare arboret exploatabil în parte 45) Potrivit procedeului deductiv posibilitatea anuală este dată de: a) raportul dintre volumul (inclusiv creşterea pe următorii cinci ani) ce se poate recolta din

fiecare arboret exploatabil în primul deceniu şi inclus în suprafaţa periodică I şi lungimea perioadei de regenerare adoptată pentru arboretul respectiv

b) raportul dintre volumul (inclusiv creşterea pe următorii cinci ani) ce se poate recolta din fiecare arboret exploatabil în prima perioadă şi inclus în suprafaţa periodică I şi lungimea perioadei de regenerare adoptată pentru arboretul respectiv

c) raportul dintre volumul (inclusiv creşterea pe următorii cinci ani) ce se poate recolta din fiecare arboret exploatabil în primul deceniu şi lungimea perioadei de regenerare adoptată pentru arboretul respectiv

46) Suprafaţa unei clase de vârstă normale (CVN) este dată de relaţia:

a) rpSCVN b) p

SrCVN c) p

rSCVN

în care: CVN reprezintă întinderea normală a unei clase de vârstă; S – suprafaţa unităţii de gospodărire; r – ciclul; 47) Când se adoptă perioade de 30 ani: a) atunci când în cuprinsul unităţii de gospodărire, există cel puţin 20 – 25% arborete

aparţinând unor formaţii forestiere pentru care Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor recomandă tratamente cu perioade de regenerare de 25 - 30 ani

b) atunci când în cuprinsul unităţii de gospodărire, există cel puţin 30 – 35% arborete aparţinând unor formaţii forestiere pentru care Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor recomandă tratamente cu perioade de regenerare de 25 - 30 ani

c) atunci când în cuprinsul unităţii de gospodărire, există cel puţin 40 – 45% arborete aparţinând unor formaţii forestiere pentru care Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor recomandă tratamente cu perioade de regenerare de 25 - 30 ani

48) Suprafaţa şi volumul acestor arboretelor din urgenţa I:


7

a) constituie elemente de bază pentru calculul indicatorului de posibilitate după starea arboretelor

b) constituie elemente de bază pentru calculul indicatorului de posibilitate după starea arboretelor şi după clase de vârstă

a) constituie elemente de bază pentru calculul indicatorului de posibilitate după starea arboretelor, clase de vârstă şi creşterea indicatoare

49) În urgenţa a doua se încadrează: a) toate arboretele care, în raport cu starea lor de vegetaţie şi sănătate, nu mai pot fi

menţinute pe picior mai mult de 10 ani fără riscul degradării lor totale şi al unor influenţe negative asupra pădurii însăşi

b) toate arboretele exploatabile care, în raport cu dinamica procesului de regenerare, impun un ritm accelerat de exploatare, precum şi arboretele neexploatabile aflate într-o stare de vegetaţie precară sau având o productivitate mult inferioară celei potenţiale

c) arboretele ajunse sau trecute de vârsta exploatabilităţii, precum şi cele pluriene şi relativ pluriene considerate ca exploatabile, care prin structura, vitalitatea şi starea lor de sănătate pot, la nevoie, suporta sacrificii de exploatabilitate în plus.

50) În funcţie de mărimea excedentului, la constituirea suprafeţei periodice în rând se

admit depăşiri de până la: a) 10%, faţă de întinderea normală a unei suprafeţe periodice. b) 20%, faţă de întinderea normală a unei suprafeţe periodice. c) 30%, faţă de întinderea normală a unei suprafeţe periodice. 51) Arboretele se repartizează pe deceniile ciclului în raport cu: a) vârsta exploatabilităţii b) urgenţa de regenerare c) vârsta şi urgenţa de regenerare d) vârsta exploatabilităţii şi urgenţa de regenerare 52) În care din următoarele situaţii nu se propun rărituri cu ocazia efectuării descrierilor

parcelare: a) în arborete cu înclinare mai mare de 400 sau în cele situate la golul alpin b) în arboretele cu consistenţa de 0,8, şi în care amenajistul apreciază că în perioada de

aplicare a amenajamentului consistenţa va ajunge la 0,9-1,0 c) în arboretele din grupa a II - a funcţională care au vârsta mai mică decât 2/3 din vârsta

exploatabilităţii şi consistenţa 0,9-1,0 53) În care din următoarele situaţii se propun rărituri cu ocazia efectuării descrierilor

parcelare: a) în arboretele cu K = 0,8, dar în care amenajistul apreciază pe teren că în perioada de

aplicarea amenajamentului, consistenţa va ajunge la 0,9-1,0; b) în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor; c) în arboretele situate pe terenuri alunecătoare şi cu înmlăştinare permanentă. d) în arboretele încadrate în tipul I funcţional 54) Conform normelor tehnice de amenajarea padurilor indicele de recoltare prin tăieri

de igienă este cuprins între: a) 1 - 5 m3/an/ha b) 0,5 - 1,0 m3/an/ha c) 1,0 -2,0 m3/an/ha d) 2,0 - 3,0 m3/an/ha 55) În amenajament, volumul de recoltat prin rărituri se stabileşte: a) prin raportarea volumului real la volumul din tabele de producţie


8

b) prin folosirea indicilor de recoltare medii şi a periodicităţii prevăzute în "Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor".

c) în funcţie stadiul de dezvoltare în care se află sau va trece fiecare arboret, precum şi particularităţile silviculturale ale acestuia.

56) Posibilitatea de produse secundare este constituită din: a) volumul de extras din curăţiri b) volumul de extras din rărituri c) volumul de extras din curăţiri

plus volumul de extras din rărituri d) volumul de extras din curăţiri, volumul de extras din rărituri şi volumul de extras prin

tăieri de igienă 57) Curăţirile se execută in arboretele aflate în stadiile de dezvoltare:

a) de nuieliş si prajiniş; b) de desiş si nuieliş; c) de prajiniş si păriş; d) de seminţiş şi desiş.

58) Răriturile se execută in arboretele aflate in stadiile de dezvoltare: a) păriş si prajiniş; b) păriş, prăjiniş si codrişor; c) păriş, codrişor si codru mijlociu; d) nuieliş si prajiniş;

59) Arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri de produse principale în primii 10 ani se

stabilesc ţinând seama de: a) vârstă şi accesibilitate b) urgenţele de regenerare şi condiţiile reale de exploatare şi de regenerare c) vârsta actuală, vârsta de exploatare şi proporţia seminţişului utilizabil d) compoziţia acestora, dându-se prioritate arboretelor constituite din specii derivate, tocmai

pentru a îmbunătăţii compoziţia viitorului arboret 60) În arborele în curs de regenerare se pot executa tăieri de igienă: a) nu; b) da, dacă în perioada dintre intervenţii se impune extragerea arborilor uscaţi, în curs

de uscare, rupţi sau doborâţi de vânt sau zăpadă; c) da, în orice condiţii, asigurarea unei stări fitosanitare este prioritară

61) Volumele de extras în primul deceniu din planul de recoltare a produselor principale

se stabilesc în raport cu: a) condiţiile de regenerare b) temperamentul speciilor c) vârsta arboretelor d) tratamentul de aplicat e) mărimea perioadei de regenerare 62) Codrului cvasigrădinărit îi corespunde o perioadă de regenerare de: a) 20- 30 ani b) 40-60 ani c) 15-25 ani d) mai mică de 40 de ani 63) In unităţile de codru cvasigrădinărit, posibilitatea de produse principale se determina

prin următoarele procedee (metode): a) prin procedeul suprafeţei periodice revocabile şi prin metoda creşterii indicatoare; b) prin intermediul creşterii indicatoare şi prin metoda aproximaţiilor succesive; c) prin metoda controlului şi prin metoda aproximaţiilor succesive


9

d) prin procedeul suprafeţei periodice revocabile şi prin metoda controlului 64) Limita minimă a extragerilor prin tăieri de conservare este: a) 2% b) 5% c) la nivelului volumului de recoltat prin tăieri de igienă 65) Cu privire la limita maximă a extragerilor prin tăieri de conservare normele tehnice

prevăd: a) acesta diferă, de la caz la caz, în raport cu starea fiecărui arboret, dinamica procesului de

regenerare, iar extragerile care depăşesc 10% din volumul pe picior trebuie justificate b) a) acesta diferă, de la caz la caz, în raport cu starea fiecărui arboret, dinamica procesului

de regenerare, iar extragerile care depăşesc 15% din volumul pe picior trebuie justificate c) acesta diferă, de la caz la caz, în raport cu starea fiecărui arboret, dinamica procesului de

regenerare, iar extragerile care depăşesc 20% din volumul pe picior trebuie justificate 66) Specificul metodei controlului este: a) normalizarea mărimii fondului de producţie, prin ameliorarea lui continuă în funcţie de

variaţia creşterii b) normalizarea structurii fondului de producţie, prin ameliorarea lui continuă în funcţie de

variaţia creşterii, c) normalizarea mărimii şi structurii fondului de producţie 67) Stabilirea posibilităţii în codrul grădinărit se calculează în funcţie de: a) volumul arboretului la începutul rotaţiei b) volumul arboretului la sfârşitul rotaţiei c) creşterea în volum, fondul de producţie real şi normal d) raportul dintre fondul de producţie real şi normal şi structura pe clase de vârstă 68) Fondul de producţie real în codru grădinărit se determină: a) prin inventarieri integrale (în cazul arboretelor cu suprafaţa sub 3 ha) sau prin suprafeţe de probă

permanente b) prin inventarieri integrale (în cazul arboretelor cu suprafaţa sub 3 ha) sau prin suprafeţe de

probă cu suprafaţa de 500 m2

c) în funcţie de datele din descrierea parcelară cu ajutorul programelor specifice d) prin actualizarea fondului de producţie anterior cu mărimea creşterii pe ultimii 10 ani 69) Metoda de amenajare specifică codrului grădinărit este: a) metoda cameralistă b) metoda creşterii indicatoare c) metoda controlului d) metoda

raţională 70) La arboretele echiene şi relativ echiene (incluse în unităţi de gospodărire de codru

grădinărit), cu vârste până la 80 de ani, posibilitatea va fi constituită din: a) masa lemnoasă ce rezultă din rărituri b) masa lemnoasă ce rezultă din tăieri de îngrijire cu caracter de transformare c) la aceste arborete nu stabilim posibiliate din lucrări de îngrijire, ci numai de produse

principale 71) Timpul după care se revine cu tăierile pe aceeaşi suprafaţă în codru grădinărit se

numeşte: a) rotaţia b) perioadă c) ciclu 72) Rotaţia in codru grădinărit este invers proporţională cu:


10

a) intensitatea tăierilor b) volumul c) creşterea 73) Rotaţia in codru grădinărit este direct proporţională cu: a) intensitatea tăierilor b) volumul c) creşterea 74) Potrivit normelor tehnice de amenajarea pădurilor în codru grădinărit posibilitatea se

calculează pe: a) unităţi de producţie b) serii de arborete c) fiecare arboret în parte 75) Intensitatea tăierilor în grădinărit depinde de: a) fondul normal b) fondul de producţie real, creştere şi rotaţie c) creşterea normală d) creşterea reală, fondul normal şi creşterea normală

76 Suprafaţa după care se recoltează posibilitatea anuală în codru grădinărit se numeşte: a) cupon b) parchet c) suprafaţă periodică 77) Rotaţia în codru grădinărit se determină în funcţie de: a) creşterea normală b) fondul de producţie real, creşterea în volum şi intensitatea tăierilor c) fondul de producţie normal d) creşterea curenta, posibilitate şi intensitatea tăierilor 78) Potrivit normelor tehnice de amenajarea pădurilor, la arboretele pluriene şi relativ

pluriene tratate în codru grădinărit, pentru primele 1-2 tăieri, volumul de recoltat pe deceniu va fi maximum:

a) 13-14% din mărimea fondului real b) 15-16 % din mărimea fondului real b) 17-18 % din mărimea fondului real 79) Arboretele încadrate în tipul II funcţional se constituie în subunităţi distincte de tip: a) M – păduri supuse regimului de conservare deosebită b) K – rezervaţii de seminţe c) M – păduri supuse regimului de conservare deosebită sau K – rezervaţii de seminţe 80) Cuprinsul proiectelor, precum şi al studiului general pe ocol, este stabilit prin: a) normele tehnice pentru amenajarea pădurilor b) ordin de ministru c) codul silvic d)

hotărâre de guvern 81) De regulă, valabilitatea unui amenajament este de: a) 5 ani b) 10 ani c) 15 ani 83) Tema de proiectare pentru lucrările de amenajare este întocmită de: a) ocolul silvic b) direcţia silvică c) responsabilul cu fondul forestiere din cadrul direcţiei

silvice 84) Şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice se mai numeşte: a) Conferinţa I de amenajarea pădurilor b) Conferinţa a II - de amenajarea pădurilor c)

Conferinţa a III - de amenajarea pădurilor


11

85) Pentru pădurile proprietate publică a statului amenajamente silvice se elaborează: a) pe subunităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de

amenajare b) pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. c) pe ocoale silvice, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. 86) Conferinţa I de amenajarea pădurilor analizează şi se avizează: a) tema de proiectare b) soluţiile tehnice c) atât tema de proiectare, cât şi soluţiile tehnice

87) Propunerilede modificări în constituirea unităţilor de producţie se analizează şi se stabilesc cu ocazia: a) preavizarea soluţiilor tehnice (Conferinţa a II-a de amenajare) b) avizării a temei de proiectare (Conferinţa I de amenajare) c) începerii lucrărilor de teren 88) Propunerile de încadrare a pădurilor în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale; se analizează cu ocazia: a) preavizarea soluţiilor tehnice (Conferinţa a II-a de amenajare) b) avizării a temei de proiectare (Conferinţa I de amenajare) c) începerii lucrărilor de teren 89) De când devine obligatorie respectarea prevederilor amenajamentelor: a) de la data intrării în vigoare b) de la data aprobării acestora c)) odată cu avizarea soluţiilor tehnice în conferinţa a doua de amenajarea pădurilor 90) Cine coordoneza şi controlează elaborarea amenajamentelor silvice: a) administratorii (proprietarii) de păduri b) autoritatea publică centrale care răspunde de

silvicultură c) R.P. – Romsilva 91) Când valabilitatea unui amenajament este mai mică de 10 ani: a) în cazul producerii unor calamităţi b) în cazul unor schimbări de obiective economice ori

social-ecologice. c) conform Codului silvic (Legea 46/2008) perioada de valabilitate nu poate fi mai mică de

10 ani. 92) Cui îi revine obligaţia de a asigura întocmirea amenajamentelor silvice: a) proprietarilor / administratorilor fondului forestier b) proiectanţilor c) autorităţii publică centrale care răspunde de silvicultură

amenajarea padurilor

Documents