amenajamentul pastoral al pasunilor ...suprafata ocupata de pajisti pe teritoriul r.b.d.d. este de...

AMENAJAMENTUL PASTORAL

AL PASUNILOR PROPRIETATE PRIVATA APARTINAND COMUNEI SFANTU GHEORGHE

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Beneficiar: Intocmit: Primaria Comunei Sfantu Gheorghe Iliuteanu Mihaela Irina PFA

AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA SFANTU GHEORGHE

Studiu de evaluare adecvata

2

Cuprins....................................................................................................................................................2

Introducere.............................................................................................................................................4

1Informatii generale privind planul supus aprobarii ........................................................................5 1.1 Informatii privind planul ............................................................................... ................................5 1.1.1. Denumire plan ............................................................................................................................5 1.1.2. Descrierea planului......................................................................................................................5 1.1.3. Obiectivele planului ............................................................................. ......................................7 1.1.4. Informatii privind productia care se va realiza ......................................................................18 1.1.5. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate .............18 1.2 Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ...........19 1.2.1. Zona si amplasamentul ......................................................................... ...................................19 1.2.2. Coordonate Stereo 70 .............................................................................. ................................22 1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului....................................................................................... ...............................32 1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului: ................................................................32 1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului: .............................................................32 1.6 Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora .........................33 1.7 Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului ..........................34 1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ............................................................................... ............................. ................................35 1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a proiectului ....................................................................................... .........................35 1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului .................................35 1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale planului ...................................................... ................36 1.12 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care pot afecta aria naturala protejata de interes comunitar............................................................................................................................. ................36 1.13 Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.........37 2. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea proiectului ............................................................................................ ................................................38 2.1. Date privind aria naturala protejata la nivel comunitar ...........................................................38 2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularul standard al Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe.................................................................................................................. ........................78 2.2.1. Habitate de interes comunitar ................................................................... ..............................78 2.2.2 Specii de mamifere desemnate pentru situl ROSCI0065 Delta Dunarii si impactul asupra acestora ......................................................................... .......................................................................91 2.2.3 Specii de amfibieni/reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.................................................................................................................... ......................93 2.2.4 Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE..........................................................................................................................................94 2.2.5 Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE......................................................................................... .................................................98 2.2.6 Starea actuala a vegetatiei si faunei din perimetrul analizat................................................100



3

2.2.6.1 Descrierea vegetatiei de pe amplasament...........................................................................100 2.2.6.2 Descrierea faunei identificate pe amplasament.................................................................129 2.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora ......................................................................147 2.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar ................................186 2.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung) ..........................................................188 2.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar .........................................................................................................................189 2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management .....................................................................................190 2.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor ............................................................191 2.9.Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar....................................................................................................................................... ....194 2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar ......................194 3 Identificarea si evaluarea impactului ........................................................................................ ...194 3.1. Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect ..........................................................198 3.2. Identificarea si evaluarea impactului pe termen scurt sau lung ............................................199 3.3. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare si de dezafectare............................................................................................................................... ...........200 3.4. Impactul rezidual .......................................................................................................................204 3.5. Impactul cumulativ ...................................................................................................................204 3.6 Evaluarea semnificatiei impactului ..........................................................................................204 3.7 Evaluarea impactului planului propus ............................................................................. ........206 4. Masurile de reducere a impactului .................................................................................. ............207 4.1. Masuri de reducere a impactului in perioada de executie/operare ......................................207 4.2. Recomandari privind prevenirea si reducerea impactului in perioada de executie/operare.............................................................................................................................. .209 4.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar.................................................................................................................................... .......209 4.4. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impectului..................210 5. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate ................................................................................ ............................................214 Concluzii ............................................................................................. ...............................................216 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... .........218



4

Introducere

Prezentul Studiu de Evaluare adecvata a fost elaborat pentru planul: «AMENAJAMENTUL PASTORAL AL PASUNILOR PROPRIETATE PRIVATA APARTINAND COMUNEI SFANTU GHEORGHE”. Studiul de evaluare adecvata a fost elaborat in conformitate cu urmatoarele prevederi legislative: - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (M.Of. nr. 1196 din 30 decembrie 2005); - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; (M.Of. nr. 442 din 29 iunie 2007); cu modificarile si completarile ulterioare; - Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 - pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006; - Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19 din 13.01.2010 - pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. Of., Partea I, Nr. 82/8.II.2010); - Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. Of. nr. 739 din 31 octombrie 2007); - Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; - H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; - Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica – Directiva Habitate; - Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice – Directiva Pasari; - Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national; - HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate; - HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Titular proiect: Primaria Comunei Sfantu Gheorghe, cu sediul in localitatea Sfantu Gheorghe, strada a-I-a, nr. 33, judet Tulcea, cod 827195, telefon: 0240.546.701; email: [email protected];

mailto:[email protected]



5

Elaborator: Prezentul studiu de evaluare adecvata este elaborat de catre ILIUTEANU MIHAELA IRINA PFA – persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 611 (RM, BM, RIM, EA). Surse de informare: - Amenajamentul Pastoral al Pasunilor intocmit de catre S.C. EUROSILV S.R.L. Brasov; - Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii; - Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe; - Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; - Studii de specialitate furnizate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; - Site-ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro); - Site-ul I.N.C.D.D.D.; - www.sor.ro. 1. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII: 1.1. Informatii privind planul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate. 1.1.1 Denumirea planului: Amenajamentul pastoral al pasunilor proprietate privata apartinand comunei Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea. 1.1.2 Descrierea planului: Obiectul prezentului studiu il constituie amenajamentul pastoral aflat in proprietatea privata apartinand comunei Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea. Amenajamentul pastoral are o suprafata totala de 2517,0 hectare distribuite intr-un numar de 11 trupuri de pasune, alcatuite din una sau mai multe parcele. Amenajamentul pastoral cuprinde urmatoarele trupuri de pasune:

Saraturile cuprinde parcelele 1,2,16,17 si are suprafata de 634,5 hectare;

Casla Vadanei cuprinde parcela 3 cu suprafata de 349,1 hectare;

Grindul Cazacului cuprinde parcelele 4, 15 cu suprafata de 559,3 hectare;

Grindul Cerbului cuprinde parcela 5 cu suprafata de 45,0 hectare;

Ivancea I cuprinde parcela 6 cu suprafata de 146,9 hectare;

Ivancea II cuprinde parcelele 7,8 cu suprafata de 165,0 hectare;

Ivancea Mare cuprinde parcela 9 cu suprafata de 40,0 hectare;

Buhaiova cuprinde parcela 10 cu suprafata de 192,3 hectare;

Grindul Calului cuprinde parcela 11 cu suprafata de 60,0 hectare;

Belciug cuprinde parcela 12,13 cu suprafata de 227,8 hectare;

Crasnicol cuprinde parcela 14 cu suprafata de 97,1 hectare.

http://www.mmediu.ro/

http://www.sor.ro/



6

Situatia actuala: Cresterea animalelor in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este una dintre activitatile traditionale a populatiei locale de pe teritoriul Rezervatiei si se face in sistem extensiv. Animalele sunt crescute in stabulatie libera pe pasunile comunale. Suprafata ocupata de pajisti pe teritoriul R.B.D.D. este de 22.490 ha (3% din suprafata totala a rezervatiei) iar utilizarea acestora este permisa cu prioritate detinatorilor de animale rezidenti in localitatile din R.B.D.D. Activitatea de pasunat se desfasoara in baza permiselor emise de Administratia Rezervatiei pe suprafetele, in perioadele si cu efectivele de animale stabilite pe baza evaluarii capacitatii de suport a pasunilor. In comuna Sfantu Gheorghe locuitorii au folosit si folosesc pajistile atat pentru pasunat cat si pentru recoltarea de nutret pentru hrana animalelor in sezonul rece al anului. Din punct de vedere al productivitatii pajistile de pe teritoriul comunei Sfantu Gheorghe sunt caracterizate drept slabe, fiind necesare un complex de lucrari pentru cresterea productivitatii si a capacitatii de suport a acestora. La momentul actual la nivelul comunei sunt 1827 capete de bovine.



7

Sursa: "Manual de... Delta Dunarii" Ghid pentru personalul de teren al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Garzii de Mediu

1.1.3 Obiectivele planului Planul prevede lucrari destinate cresterii suprafetei pasunabile, exploatarea durabila si dotarea pajistilor pe raza comunei Sfantu Gheorghe. Suprafata totala a pasunilor conform datelor din Amenajamentul pastoral este de 2517,0 ha iar suprafata pasunabila este de 1803,4 ha. Prin aplicarea unui complex de lucrari se



8

estimeaza ca la sfarsitul deceniului suprafata pasunabila se va mari cu 556,5 ha, ceea ce va insemna un spor important de masa verde. In vederea cresterii suprafetei pasunabile sunt prevazute urmatoarele: 1. Lucrari preliminare de punere in valoare a pajistilor;

2. Lucrari de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare;

3. Lucrari de imbunatatire prin suprainsamantare si reinsamantare a pajistilor degradate;

1.1.3.1 LUCRARI PRELIMINARE DE PUNERE IN VALOARE A PAJISTILOR a) Combaterea plantelor daunatoare si toxice – lucrare care se va executa in toate trupurile de pasune pe o suprafata totala de 556,5 hectare. In alcatuirea covorului ierbos al pajistilor alaturi de gramineele si leguminoasele perene participa si speciile din grupa ,,diverse’’ unele dintre acestea au valoare furajera scazuta, iar unele sunt practic neconsumate de animale sau prezinta un grad ridicat de toxicitate. Aparitia si inmultirea buruienilor in vegetatia pajistilor este favorizata de manifestarea in exces sau deficit a unor factori ecologici, precum si de gospodarirea necorespunzatoare pajistilor (neexecutarea lucrarilor de curatire, nefolosirea unei incarcaturi cu animale adecvate productiei pajistii, fertilizarea neuniforma cu ingrasaminte organice sau chimice, neschimbarea locurilor de odihna si adapost pentru animale, etc.). Dintre plantele daunatoare si toxice conform amenajamentului pastoral, pentru pasunat cele mai frecvente sunt: Juncus maritimus, Typha angustifolia, Typha latifolia, Alisma plantago aquatica, Oenanthe aquatica, Cynanchum acutum. Aceste plante, nefiind consumate, pot deveni un concurent periculos pentru plantele valoroase din punct de vedere furajer. Cu toate ca amenajamentul pastoral prevede eliminarea acestora, trebuie tinut cont de faptul ca activitatea de pasunat se desfasoara intr-un sit Natura 2000 in care sunt prezente habitate si specii de interes comunitar. Un exemplu edificator in acest sens il constituie Juncus maritimus, specie definitorie pentru habitatul de interes comunitar 1410 Pajisti halofile mediteraneene si pentru care nu sunt recomandate masurile de combatere mentionate in amenajamentul pastoral. b) Combaterea excesului de umiditate - lucrare care se va executa in toate trupurile de pasune cu exceptia trupului de pasune Crasnicol si a trupului de pasune Saraturi (parcelele 2A si 2B) pe o suprafata totala de 565,1 hectare. Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajisti se face prin desecarea cu ajutorul canalelor deschise de diverse marimi, care se amplaseaza la diferite distante intre ele in functie de caracteristicile solului, intensitatea ploilor. Plantele indicatoare pentru excesul de umiditate sunt: trestia (Phragmites australis), papura (Typha sp), rogozurile (Carex sp.). c) Nivelarea ramaturilor de mistret – lucrare care se va executa in trupul de pasune Saraturi parcela 2A, trupul Grindul Cazacului (parcele 4, 15), trupul Crasnicol pe o suprafata totala de 46,2 hectare.



9

Nivelarea terenului framantat datorita ramaturilor de mistreti se face primavara sau toamna prin lucrari obisnuite de grapare a pajistilor. Nerealizarea acestor lucrari creaza conditii propice instalarii trestiei (Phragmites australis). Prin executarea lucrarii de nivelare se vor reda circuitului pastoral 46,2 ha urmand ca dupa aceasta lucrare sa se execute suprainsamantari cu unul din amestecurile de ierburi prezentate la capitolul.

Ramaturi de mistreti pe Grindul Cazacului

1.1.3.2 METODE DE IMBUNATATIRE A COVORULUI IERBOS PRIN FERTILIZARE Toate tipurile de pajisti care s-au degradat datorita lipsei aplicarii ingrasamintelor au o reactie pozitiva la fertilizare, cu conditia sa aiba in covorul ierbos peste 70 - 80% specii valoroase furajere. Fertilizarea in limite optime si proportie adecvata contribuie la mentinerea unui echilibru intre gramineele si leguminoasele perene din pajisti cat si la supravietuirea speciilor noi introduse prin suprainsamantare in covorul ierbos sau reinsamantare in cazul pajistilor semanate sau temporare. Avand in vedere ca in medie pajistile analizate au o valoare pastorala foarte slaba, in cele ce urmeaza se prezinta lucrarile agrotehnice necesare pentru ameliorarea pasunilor si sporirea productiei de masa verde la hectar. Lucrarile agrotehnice pentru ameliorarea pasunilor sunt necesare pentru toate trupurile de pasune si prevad: a) Tarlirea pajistilor cu animale



10

Pana acum, tarlirea traditionala normala, confirmata stiintific, se face cu oile si anume 2 - 3 nopti 1 oaie adulta/m2 pe pasuni cu covor ierbos corespunzator si 4 - 6 nopti 1 oaie / m2 pe pasunile degradate. Depasirea pragului de 6 nopti in toate situatiile duce la supratarlire, cu intreg cortegiul de dezechilibre grave ale covorului ierbos si celorlalti factori de mediu. Tehnologii de imbunatatire a pajistilor

Tipul de pajiste Tarlire cu animale (nr. nopti)

Nr. Denumire 1 oaie / m2 1 vaca / 6m2

I Phragmites ± Phalaris ± Carex 4 – 5 4 – 5

II Agrostis ± Agropyron ± Cynodon 3 – 4 3 – 4

III Juncus ± Agrostis (5 – 20%) 3 – 4 2– 4

b) Fertilizarea cu gunoi de grajd si alte ingrasaminte organice. Prima si cea mai importanta resursa de fertilizanti pentru pajisti o constituie ingrasamintele organice (gunoi de grajd, compost, urina, etc.). In cazul de fata se propune tarlirea cu animale in perioada de pasunat, care este cea mai ieftina metoda de fertilizare. Gunoiul de grajd este un ingrasamant organic complet, continand toate elementele nutritive necesare plantei. Reprezinta, de asemenea, unul dintre cele mai importante produse organice naturale care poate fi folosit in stare proaspata, partial sau complet fermentat, cu o valoare ridicata de fertilizare pe unitatea de volum. Daca acesta este bogat in nutrienti, atunci pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lui in locul ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor ridicate. Compozitia chimica a gunoiului de grajd de diferite proveniente:

Tipul de gunoi

Compozitia chimica (%din masa proaspata)

Tone maxime aplicabile pe hectar pentru limita de 30

kg N s.a./ha Azot (N) Apa

Materii organice

Gunoi de cabaline 0,58 71 25 5,16

Gunoi de bovine 0,45 77 20 6,67

Gunoi de ovine 0,83 64 31 3,60

Gunoi fermentat 3-4 luni 0,55 77 17 5,45

Gunoi fermentat complet (mranita)

0,98 79 14 3,0

Exemplu : fiecare 1000 Kg gunoi fermentat, contine aproximativ 5 Kg N s.a 1.1.3.3. METODE DE IMBUNATATIRE PRIN SUPRAINSAMANTARE SI REINSAMANTARE A PAJISTILOR DEGRADATE

Principii de refacere partiala a covorului ierbos



11

Pentru refacerea partiala a unei pajisti trebuie sa existe in covorul ierbos specii furajere valoroase pe 30 - 50%. Aceasta lucrare se executa dupa combaterea plantelor daunatoare si toxice, nivelarea ramaturilor de mistret si alte masuri preliminare care sa faciliteze mecanizarea lucrarilor de infiintare, intretinere si folosire a pajistilor in anii urmatori. O situatie aparte o constituie pajistile cu covor ierbos valoros, dar cu o densitate scazuta care necesita a fi indesit prin autoinsamantare. In acest caz, odata la 4-6 ani prin rotatie, se recolteaza prin cosire covorul ierbos mai tarziu, dupa coacerea si scuturarea semintelor care cad pe sol, incoltesc si inlocuiesc plantele care au imbatranit si in cele din urma au pierit, lasand goluri care trebuiesc completate. In acest caz inlocuirea covorului ierbos se face de la sine prin procesul de autoinsamantare, acesta fiind unul din cele mai eficiente mijloace de imbunatatire a densitatii pajistilor, cu conditia ca plantele componente sa aiba valoare furajera corespunzatoare. Daca avem un covor ierbos imburuienat nu putem apela la autoinsamantare intrucat am stimula si mai mult extinderea buruienilor nedorite. a) Suprainsamantarea pajistilor Prin suprainsamantarea unei pajisti se introduc in compozitia floristica unele specii sau soiuri de leguminoase si graminee perene bianuale sau anuale pentru asigurarea unei densitati si proportii optime in scopul sporirii productiei si calitatii furajelor. Din punct de vedere al suprafetei pe care se executa, se distinge o suprainsamantare locala (partiala) sau totala. Suprainsamantarea partiala se executa manual pe locurile unde s-a nivelat terenul, iar suprainsamintarea totala se executa mecanizat pe intreaga suprafata a unei pajisti care prezinta covorul ierbos degradat. Dupa suprainsamantarea cu amestecuri de ierburi propuse de prezentul studiu se urmareste redarea in circuitul pastoral a unor importante suprafete de pajiste si restaurarea ecologica a vegetatiei secundare valoroase. Trupurile de pasune unde se vor efectua suprainsamantari sunt: Saraturile, Casla Vadanei, Grindul Cazacului, Grindul Cerbului si Crasnicol pe o suprafata totala de 442,7 hectare. Amestecul de graminee si leguminoase perene de pajisti utilizate pentru suprainsamantari prevazute a se executa se vor folosi amestecuri standardizate de ierburi din speciile si cantitatile indicate mai jos: - Festuca arundinacea (paius inalt)……..…………….…. .…..…15 kg /ha - Phalaris arundinacea...........................................................................10 kg /ha - Dactylis glomerata (golomat)............................................................10 kg /ha - Bromus inermis.......................................................................... .........3 kg /ha - Agropyron intermedium....................................................................3 kg /ha Total…………………………………………….......…............ 35kg/ha Specii din amestecurile folosite pentru suprainsamantari sunt: Festuca arundinacea (paius inalt) - Graminee perena cu tufa rara, de talie inalta (70-150 cm). Sistemul radicular este fascicular si robust, si adanc infipt in sol (pana la 2 m). Inflorescenta este un panicul lax, cu doua ramificatii. Se regaseste in zona padurilor de foioase, lunci si suporta bine umiditatea in exces, temperaturile inalte, dar si cele scazute. Se comporta



12

bine pe soluri permeabile si fertile, dar si pe cele grele cu exces temporar de apa. Se dezvolta pe soluri cu pH – ul cuprins intre 4,5-9,5. Are un grad ridicat de adaptabilitate pentru diferite conditii ecologice, si o perenitate foarte buna (8-10 ani). In conditii favorabile, realizeaza 15-20 t/ha substanta uscata. Din punct de vedere al calitatii furajului acesta are un continut in proteina de 10 – 13 % iar fibra bruta este de 24 – 28 %. Calitatea plantelor tinere este mult superioara celei inspicate, ceea ce face ca in faza tanara sa fie bine consumata de animale, in special de oi. Poate fi folosita pentru alcatuirea amestecurilor simple si complexe de pajisti. Modul de utilizare poate fi faneata, mixt, sau pasunat. Este o specie buna pentru combaterea eroziunii solului, datorita atat sistemului radicular puternic dezvoltat cat si al cerintelor foarte reduse pentru sol. Planta face parte din flora spontana din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, fiind frecventa in pajisti, pe malul apelor. Festuca arundinacea nu este inclusa in lista speciilor de plante alohtone din Rezervatie. Phalaris arundinacea (ierbaluta) - Tulpina atinge frecvent inaltimea de 2-3 m (Marusca T., 1985). Phalaris arundinacea poate fi apreciata ca cea mai inalta graminee perena furajera din tara noastra. Sistemul radicular este fasciculat, format din radacini subtiri, a caror adancime variaza in functie de conditiile de crestere. Limbul este lat de 8-35 mm, brazdat de numeroase linii albe, paralele; este liniar-lanceolat, cu o lungime de pana la 45 cm. Teaca frunzei este neteda, trunchiata, lipsita de perisori. Ligula atinge 8 mm lungime, este trunchiata sau acuta. Creste pe soluri cu umiditate ridicata, din majoritatea luncilor raurilor, atat in zonele secetoase cat si in cele umede si reci. Prefera solurile slab acide si neutre. Se preteaza in amestecuri pentru faneata si siloz. Productia de substanta este cuprinsa intre 16-20 t/ha SU, calitatea furajului este relativ scazuta, continutul in proteina este cuprins intre 8-11 %, iar coeficientii de digestibilitate sunt cuprinsi intre 53-56 %. Este recomandat sa se foloseasca pentru reconstructia terenurilor supuse eroziunii, reconstructie ecologica a haldelor de steril si a altor terenuri degradate, dar are si calitati deosebite astfel incat poate fi folosita si pentru biomasa, in vederea obtinerii de biocombustibil. Pentru furaj se recomanda in amestecuri cu leguminoase perene precum trifoi rosu sau lucerna, in vederea imbunatatirii calitatii furajului, acolo unde alte graminee perene consacrate nu se preteaza. Soiuri: Unicul soiul romanesc este creat la ICDP- Brasov si anume: premier - omologat in anul 2004, 5 clone selectionate din populatii si soiuri autohtone. Este un soi timpuriu, infloreste in jurul datei de 20 mai, are calitate medie, este rezistent la iernare, seceta, boli si daunatori. Este destinat cultivarii pentru furaj si biomasa. Potentialul de productie al soiului este: 65 - 80 t/ha masa verde, 16 - 20 t/ha substanta uscata si 700 - 800 kg/ha samanta. Planta face parte din flora spontana din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, fiind frecventa pe malul apelor, in stufarisuri. Phalaris arundinacea nu este inclusa in lista speciilor de plante alohtone din Rezervatie.



13

Phalaris arundinacea pe Grindul Crasnicol

Dactylis glomerata (golomat) - Planta perena, cu tufa rara, de talie inalta, cu lastari erecti sau usor ascendenti, cu baza comprimata protejata cu teci netede, inchise, cele din treimea superioara deschise. Inflorescenta este un panicul cu ramuri solitare si ramificatii secundare scurte, avand in varful lor spiculete multiflore stranse in glomerule. Se gaseste raspandita pe pajistile de pe terenurile argiloase sau nisipo-argiloase, profunde, bogate in substante nutritive. Aria de cultura este din zona de campie pana la limita superioara a etajului nemoral, si subetajul padurilor de fag. Suporta seceta, este mijlociu rezistenta la iernare, dar sensibila la oscilatii de temperatura primavara. Nu suporta excesul de umiditate, si este destul de sensibil la rugina galbena. Reactioneaza bine la fertilizare pe baza de azot. In conditii optime se pot produce 10-14 t/ha SU, cu un continut in proteina de 13-16,5% si coeficientii de digestibilitate cuprinsi intre 60-62 %. Este recomandat a se folosi in alcatuirea amestecurilor simple si complexe de graminee si leguminoase perene atat pentru pasune cat si pentru faneata, avand o capacitate de competitie ridicata. Un furaj de excelenta calitate rezulta daca specia este folosita in amestec cu lucerna. Dupa aparitia inflorescentelor, calitatea golomatului scade, de aceea se recomanda recoltatul pentru fan, imediat dupa inspicare, iar silozul de golomat este de cea mai buna calitate. Planta face parte din flora spontana din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, fiind frecventa in pajisti. Dactylis glomerata nu este inclusa in lista speciilor de plante alohtone din Rezervatie. Bromus inermis (obsiga nearistata). Planta stolonifera, cu lastari medii si inalti, talia ajungand 1,6-1,8 m. Este rezistenta la seceta, nu suporta umiditatea in exces, ploi de durata. Creste pe soluri sarace, pe soluri supuse fenomenului de eroziune, din zona de silvostepa, si subetajul padurilor de gorun. Potentialul productiv este de 10-14 t/ha substanta uscata, iar din punct de vedere al calitatii furajului obtinut acesta poate sa aiba un continut in proteina bruta de 9-12 %. Este recomandat sa se utilizeze in amestec cu sparceta, pentru faneata si mixt, dar si pentru inierbarea terenurilor in panta in vederea prevenirii si combaterii eroziunii solului. Planta face parte din flora spontana din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, fiind frecventa in pajisti. Bromus inermis nu este inclusa in lista speciilor de plante alohtone din Rezervatie.



14

Agropyron intermedium – Specie perena, cu stoloni lungi si ramificati. Inflorescenta este un spic compus, avand spiculetele asezate cu partea lata pe rachis. Spiculetele au la baza 2 glume ascutite. Paleele inferioare sunt acute sau scurt-aristate. Pirul este o buruiana deosebit de pagubitoare culturilor de camp, raspandita atat in culturi cat si pe pajistile naturale, indeosebi in luncile inundabile ale raurilor. Este recomandat sa se utilizeze in amestec cu sparceta, pentru faneata si mixt, dar si pentru inierbarea terenurilor in panta in vederea prevenirii si combaterii eroziunii solului. Planta face parte din flora spontana din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, fiind frecventa in pajisti. Agropyron intermedium nu este inclusa in lista speciilor de plante alohtone din Rezervatie.

FOLOSIREA PAJISTILOR

Dupa aplicarea lucrarilor pentru cresterea suprafetei pasunabile se recomanda urmatoarele masuri de folosire durabila a pajistilor: a) Determinarea valorii pastorale Valoarea pastorala este un indice sintetic de caracterizare a calitatii unei pajisti, determinata prin metode floristice de apreciere. Compozitia floristica a pajistilor analizate a fost determinata prin metoda pratologica, care pune accent pe aprecierea participarii procentuale in biomasa a componentelor botanice pe grupe economice, (graminee, leguminoase, ciperacee si juncacee, alte familii, muschi si licheni, specii lemnoase), fiind cea mai recomandata metoda rapida pentru determinarea vegetatiei pajistilor. b) Stabilirea incarcarii cu animale Ritmul neuniform de repartizare a productiei de iarba pe pasuni face ca animalele sa aiba de regula un surplus de hrana la inceputul pasunatului si sa fie in criza la sfarsitul sezonului. Rezolvarea acestui neajuns pe pasunile neamenajate se face pe doua cai si anume reducerea treptata a efectivelor de animale scoase la pasunat sau hranirea cu nutreturi produse in arabil (porumb verde, sfecla, dovlecei, etc.) sau alte furaje insilozate. In conditiile unui pasunat pe tarlale, aceasta problema se poate rezolva mult mai usor in sensul ca o parte din tarlale (de exemplu 2 - 3 tarlale din 8 existente) la primul ciclu de pasunat productia excedentara se coseste pentru prepararea fanului sau insilozare. La fel se procedeaza si la ciclul doi de pasunat (1 - 2 tarlale din 8). Abia la ciclul al 3-lea si urmatoarele (4 - 6), productia pasunii se valorifica numai prin pascut cu animalele si completarea dupa caz pentru vacile de lapte cu furaje recoltate din primele cicluri de recolta sau din afara pasunii. Stabilirea incarcarii cu animale a unei pasuni se face in baza determinarii repetate in mai multi ani a productiei pasunii prin cosire, respectiv a productiei totale de iarba pe cicluri de pasunat cat si stabilirea coeficientului de folosire a ierbii.



15

Productia totala de iarba se determina prin cosire si cantarire pe 2 - 4 mp din tarlaua ce urmeaza sa fie pasunata sau pe o suprafata de proba ingradita. Coeficientul de folosire exprimat in procente se stabileste prin cosirea si cantarirea resturilor neconsumate pe 5 - 10 mp, dupa scoaterea animalelor din tarla si raportarea ei la productia totala. Pe pasuni se calculeaza incarcarea posibila cu animalele in functie de nivelul de fertilizare a pajistii, durata de pasunat si alte criterii. Capacitatea actuala de pasunat

Tip de

pajiste

Suprafata

ha

Productia de masa verde t / ha

Coeficient de consumabilitat

e %

Productia de M.V.

utila t / ha

Productia totala M.V.-tone

Incarcare U.V.M.

1 ha Total

I 974,1 12 - 15 40 5,4 5260,1 0,40 390

II 1245,7 10 - 12 55 6,1 8221,6 0,45 561

III 297,2 8 - 10 15 1,4 416,1 0,10 30

Total 2517,0 11,7 45 5,3 13897,8 0,39

981

Din tabelul de mai sus se observa ca la ora actuala pentru suprafata totala a pasunilor de 2517,0 ha incarcarea este de 0,39 U.V.M. /ha, adica 981 U.V.M. pentru intreaga suprafata pasunabila. In urma aplicarii masurilor de imbunatatire propuse prin prezentul studiu in urmatorii 5-10 ani se va ameliora atat compozitia floristica a pajistilor cat si productia de masa verde la hectar, care va ajunge la 13 - 16 t/ha. Prin cresterea coeficientului de consumabilitate la 65%, se va mari productia utila de la 5,3 t/ha cat este in prezent la 9,4 t/ha. In final, se va ajunge la o incarcare medie de 0,69 U.V.M. / ha, ceea ce inseamna 1737 U.V.M. pentru intreaga suprafata pasunabila, mai mare decat in prezent cu 77%. Coeficientii de conversie a animalelor erbivore in UVM

Categoria de animale Coeficientul de transformare in UVM

Nr. capete/ 1 UVM

Tauri si boi de munca 1,0 – 1,2 0,8 – 1,0

Vaci de lapte 1,0 1,0

Bovine de toate varstele (in medie) 0,7 – 0,8 1,3 – 1,4

Tineret bovin peste 1 an 0,5 – 0,7 1,4 – 2,0

Tineret bovin sub 1 an 0,2 – 0,3 3,3 – 5,0

Oi si capre de toate varstele 0,14 7,1

Oi si capre mature 0,15 – 0,16 6,3 – 6,7

Cai de toate varstele 0,8 1,3

Cai de tractiune 1,0 – 1,1 0,9 – 1,0

Tineret cabalin peste 1 an 0,5 – 0,7 1,4 – 2,0

Tineret cabalin sub 1 an 0,2 – 0,3 3,3 – 5,0



16

CONSTRUCTII SI DOTARI ZOOPASTORALE

In vederea exploatarii pajistilor sunt necesare urmatoarele constructii si dotari zoopastorale: a) Drumuri si cai de acces In vederea gospodaririi rationale a pajistilor, caile de acces reprezinta o importanta deosebita. La fiecare trup de pajiste trebuie sa existe un drum de acces pe care sa poata circula mijloace mecanizate care sa efectueze in bune conditii toate transporturile necesare, inclusiv mersul animalelor la pasune. In cazul pajistilor analizate accesibilitatea din comuna la trupurile de pasune este asigurata de reteaua de canale existente, iar in interiorul acestora exista drumuri de pamant. Aceste drumuri devin inaccesibile partial cand creste nivelul apelor din inundatii. La proiectarea si executia drumurilor pastorale se va tine seama de unele criterii: - sa ofere posibilitati de acces la o cat mai mare suprafata de pajisti; - sa fie folosite si in scop forestier, turistic, etc.; - sa fie pietruit de la drumul de legatura pana la trupul de pajiste; - sa solicite un cost redus pe km.

Transportul furajelor – sursa studiu S.C. Eurosilv S.R.L. Brasov

b) Alimentari cu apa In trupurile de pasune analizate nu sunt amenajate adapatori, alimentarea cu apa a animalelor se face din canalele existente. Fiecare trup de pasune va avea amenajata o zona unde animalele sa aiba acces la canalele existente fara a fi predispuse la accidentari. c) Locuinte si adaposturi pentru oameni si animale



17

Constructiile zoopastorale se vor amplasa doar pe trupul Casla Vadanei.

Trup de pasune Denumirea constructiei

U.a. Nr. Denumire

2 Casla Vadanei Stana 3 B

Saivan 3 B

Total Stana 1 buc.

Saivan 1 buc.

d) Lucrari tehnice si instalatii (imprejmuiri) Pentru o mai buna exploatare a pajistilor sunt necesare unele imprejmuiri sub forma de garduri din lemn sau sarma si stalpi de beton, ce servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor suprafete care se vor suprainsamanta, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, etc. Gardurile temporare reprezinta un sistem eficient pentru pasunatul rational, modalitate rapida de a regla suprafata de pajiste la cerintele reale ale animalelor, de a pastra densitatea optima a animalelor si pentru gestionarea corecta a cantitatii de masa verde consumata.

Animale la pasune - sursa studiu S.C. Eurosilv S.R.L. Brasov

In aceasta etapa nu a fost stabilita locatia exacta a dotarilor zoopastorale. Pentru constructii si dotari zoopastorale se va solicita acord de mediu conform prevederilor Ordinului nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, etapa in care va fi stabilita locatia acestora.



18

1.1.4. Informatii privind productia care se va realiza

Productia de masa verde la hectar a pajistilor studiate este in medie de 11,7 t/ha. Cantitatile mentionate reprezinta productia globala de masa verde, ce trebuie diminuata cu coeficientul de consumabilitate, pentru a obtine productia reala. Acest coeficient a fost stabilit in functie de tipul de pajiste (compozitia floristica) dupa normele in vigoare si dupa indicatiile specialistilor pratologi si are valoarea de 45%. Prin lucrarile propuse in prezentul studiu, se estimeaza ca in urmatorii ani productia de masa verde la hectar va ajunge la 13 - 16 t/ha, iar coeficientul de consumabilitate mediu la 65%. Aceasta reprezinta numarul de animale care se pot repartiza la 1 ha pasune, functie de productia acesteia si de calitatea nutretului. La baza determinarii capacitatii de pasunat au stat normele actuale de furajare a animalelor si se calculeaza cu relatia:

Cp = P/R D, in care: Cp = capacitatea de pasunat P = productia reala de masa verde la hectar R = necesarul de iarba verde pentru o unitate vita mare (UVM) - 65kg/zi D = durata optima de pasunat - 210 zile S-a considerat necesarul de iarba pe zi pentru o unitate vita mare de 65 kg, productia de masa verde 5300 kg/ha, de unde rezulta capacitatea de pasunat actuala de 0,39 UVM/ ha pentru sezonul de pasunat de cca. 210 zile. Stabilirea cat mai exacta a capacitatii de pasunat are o importanta deosebita in ceea ce priveste buna si rationala exploatare a pajistilor. Se stie ca o pajiste prea incarcata duce la degradarea ei, in timp ce subincarcarea cu animale este generatoare de pierderi. 1.1.5. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate Materiile prime utilizate sunt: - pentru lucrarile de suprainsamantare: amestecuri de ierburi pentru suprainsamantari prevazute a se executa pe suprafata de 442,7 hectare (grindurile Saraturile, Cazacului, Casla Vadanei, Cerbului, Crasnicol). Se vor utiliza urmatoarele specii si cantitati: - Festuca arundinacea (paius inalt)……..…………….…..…..…15 kg /ha - Phalaris arundinacea..........................................................................10 kg /ha - Dactylis glomerata (golomat)...........................................................10 kg /ha - Bromus inermis...................................................................................3 kg /ha - Agropyron intermedium....................................................................3 kg /ha Total………………………………………………............…..35 kg/ha Cantitatea totala utilizata de seminte: 15.49 tone. - pentru lucrari de fertilizare: gunoi de grajd necesar pentru fertilizarea pasunilor in functie de tipul de gunoi:



19

Tipul de gunoi Tone maxime aplicabile

pe hectar pentru limita de 30 kg N s.a./ha

Cantitate maxima N s.a./ha

Gunoi de cabaline 5,16 12,987.72

Gunoi de bovine 6,67 16,788.39

Gunoi de ovine 3,60 9,061.20

Gunoi fermentat 3-4 luni

5,45 13,717.65

Gunoi fermentat complet (mranita)

3,0 7,551.00

Materii auxiliare utilizate: combustibil pentru transportul materiilor prime si a animalelor la trupurile de pasune. NU SE UTILIZEAZA substante sau preparate chimice. 1.2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

1.2.1 Zona si amplasamentul

Amplasamentul este situat pe raza comunei Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea, domeniu public de interes local aflat in proprietatea Primariei Sfantu Gheorghe. Documentele care atesta dreptul de proprietate asupra pajistilor care fac obiectul prezentului amenajament pastoral sunt urmatoarele: extras C.F. nr. 30134, extras C.F. nr. 30136, extras C.F. nr. 30347, extras C.F. nr. 30460, extras C.F. nr. 30461, extras C.F. nr. 30458, extras C.F. nr. 30459, extras C.F. nr. 30463, extras C.F. nr. 30467, extras C.F. nr. 30469, extras C.F. nr. 30471, extras C.F. nr. 30472



20

Trup pasune U.a. Pasune Pasune cu arbori

Acop. ierbacee -ha-

Suprafata pasunabila -ha-

Nr.

Denum. Nr. Supraf. F.P. P.S. F.P. P.S.

0 1 2 3 4 5 6 7 10 11

1 Saraturile

1 226,3 226,3 - - - 226,3 97,3

2A 266,4 266,4 - - - 266,4 213,1

2B 70,9 70,9 - - - 70,9 42,5

16 54,2 54,2 - - - 54,2 47,2

17 16,7 16,7 - - - 16,7 15,0

2 Casla Vadanei

3A 218,2 218,2 - - - 218,2 189,8

3B 130,9 130,9 - - - 130,9 96,9

3 Grindul Cazacului

4 306,2 306,2 - - - 275,6 220,5

15 253,1 253,1 - - - 227,8 182,2



21

VECINATATI

Punct cardinal

N E S V Trup de pasune

0 1 2 3 4

Saraturile Pasuni comuna Sfantu Gheorghe

Fond forestier O.S. Rusca, Canal Cordon Litoral

Dunarea – Brat Sfantu Gheorghe

Pasuni comuna Sfantu Gheorghe

Casla Vadanei

Teren domeniu public de interes national, Grindul Cazacului

Canalul Cordon Litoral

Fond forestier O.S. Rusca

Teren domeniu public de interes national, Grindul Saraturi

Grindul Cazacului

Teren domeniu public de interes national, Grindul Mare

Canalul Cordon Litoral

Teren domeniu public de interes national, Grindul Mare

Canal Tataru

Grindul Cerbului

Teren domeniu public de interes national, Grindul Ivancea I

Canalul Tataru

Teren domeniu public de interes national, Grindul Cazacului

Teren domeniu public de interes national

Ivancea I

Teren domeniu public de interes national, lac Tataru

Teren domeniu public de interes national, litoralul Marii Negre

Teren domeniu public de interes national, Grindul Cerbului


Ivancea II Teren domeniu public de interes national

Teren domeniu public de interes national si trupurile de


Teren domeniu public de interes national, canal Ivancea

4 Grindul Cerbului

5 45,0 45,0 - - - 36,0 33,5

5 Ivancea I 6 146,9 146,9 - - - 110,2 78,2

7 53,0 53,0 - - - 42,4 38,2

6 Ivancea II 8 112,0 112,0 - - - 100,8 72,6

7 Ivancea Mare 9 40,0 40,0 - - - 36,0 32,4

8 Buhaiova 10 192,3 192,3 - - - 153,8 129,2

9 Grindul Calului

11 60,0 60,0 - - - 54,0 44,8

10 Belciug 12 125,6 125,6 - - - 113,0 99,4

13 102,2 102,2 - - - 92,0 76,4

11 Crasnicol 14 97,1 97,1 - - - 97,1 94,2

Total - 2517,0 2517,0 - - - 2322,3 1803,4

Total general 2517,0 2517,0 - 2322,3 1803,4

% 100 100 - 92 72



22

pasune Ivancea I, Grindul Mare

Ivancea Mare

Teren domeniu public de interes national, grindul Buhaiova

Teren domeniu public de interes national, trup Ivancea II

Teren domeniu public de interes national, canal Ivancea


Buhaiova

Teren domeniu public de interes national, Grindul Calului

Teren domeniu public de interes national, Trup pasune Ivancea II, canal Ivancea

Teren domeniu public de interes national, Trup pasune Ivancea Mare


Grindul Calului


Teren domeniu public de interes national, Grindul Buhaiova

Teren domeniu public de interes national, Grindul Buhaiova


Belciug Bratul Sfantu Gheorghe




Crasnicol Canalul Crasnicol Pasuni comuna Sfantu Gheorghe



1.2.2. Coordonate Stereo 70

COORDONATE PASUNE SFÂNTU GHEORGHE

TRUP 1 SARATURILE

X=862744.0593 Y=395716.7557 X=862740.2660 Y=395759.2770 X=862682.4809 Y=395694.5531 X=862349.0050 Y=395333.7100 X=862041.1950 Y=395069.2190 X=861919.9680 Y=394945.0910 X=861704.6990 Y=394694.3070 X=861517.9400 Y=394505.4870 X=861446.0210 Y=394448.0760 X=861350.1390 Y=394324.9340





23

X=861075.9290 Y=393988.1020 X=861026.0310 Y=393997.7260 X=860992.5020 Y=393983.3710 X=860966.1570 Y=394073.0880 X=860935.2290 Y=394091.4200 X=860890.7280 Y=394062.5900 X=860620.7190 Y=393467.7580 X=860344.1900 Y=393105.1810 X=860297.6610 Y=392829.2900 X=860204.3120 Y=392704.0970 X=860204.3120 Y=392597.7810 X=860004.7110 Y=392083.8810 X=860002.4160 Y=392073.0470 X=860018.8290 Y=392071.9900 X=860151.0160 Y=392315.7970 X=860239.6040 Y=392517.0930 X=860298.9475 Y=392676.2231 X=860327.8160 Y=392700.8580 X=860354.9950 Y=392708.6090 X=860375.0260 Y=392684.3030 X=860357.7350 Y=392604.1630 X=860362.3625 Y=392506.0572 X=860413.6420 Y=392352.8220 X=860407.2630 Y=392298.8930 X=860417.1570 Y=392290.2430 X=860454.4360 Y=392301.3670





24






25

X=860661.2070 Y=391991.4280 X=860508.1910 Y=391657.3330 X=860426.1940 Y=391465.4530 X=860375.3170 Y=391371.7460 X=860310.3730 Y=391251.4270 X=860292.0400 Y=391197.9690 X=860299.4720 Y=391186.0890 X=860329.9650 Y=391222.4740 X=860404.8090 Y=391354.6620 X=860418.5290 Y=391316.3750 X=860357.8120 Y=391174.7210 X=860284.0460 Y=390980.1640 X=860299.8360 Y=390980.1640 X=860391.4578 Y=391180.8940 X=860443.4090 Y=391329.2660

X=861726.6770 Y=390479.0770 X=861726.9260 Y=390424.5520 X=861740.1720 Y=390405.1320 X=861740.1720 Y=390351.6050 X=861693.0680 Y=390195.2290 X=861721.7980 Y=390175.9470 X=861777.1271 Y=390231.6970 X=861815.3060 Y=390301.3130 X=861869.3280 Y=390317.6500 X=861883.3390 Y=390274.2370 X=860358.7050 Y=391293.0540 X=861840.7720 Y=390186.0660 X=861798.1978 Y=390028.1119 X=861818.1680 Y=389956.8350 X=861791.6533 Y=389814.6003


TRUP 2 CÂSLA VADANEI

X=864218.0175 Y=397352.6936 X=863590.4560 Y=397001.4130 X=862719.0280 Y=396513.6270 X=862480.3320 Y=396591.0170 X=862174.6340 Y=396400.6780 X=862301.1070 Y=396117.6360 X=861842.5540 Y=395800.3350 X=861764.8320 Y=395591.5440 X=860705.1400 Y=394787.2910





26

X=860735.9410 Y=394708.1710 X=860931.7460 Y=394820.2570 X=861046.1490 Y=394859.8170

X=863686.0210 Y=396721.7430 X=863696.2230 Y=396617.2120 X=863670.6790 Y=396493.6110

X=864335.5420 Y=395806.4816 X=864267.6070 Y=396853.7470 X=864244.2519 Y=397088.7348

TRUP 3 GRINDUL CAZACULUI

X=863548.1240 Y=399041.7280 X=863317.1820 Y=398925.4810 X=863150.7010 Y=398857.7670 X=863205.0890 Y=398752.7260 X=862972.4280 Y=398667.5330 X=862972.4280 Y=398573.4140 X=861449.2860 Y=397642.1850 X=861117.7332 Y=397478.2558 X=860458.1520 Y=397152.1400 X=860254.7440 Y=397083.3050 X=859238.5232 Y=396596.9058 X=858582.9411 Y=396283.1210 X=858566.9635 Y=396275.4735 X=859400.8078 Y=395401.7909 X=861298.6136 Y=396620.9006 X=863522.1460 Y=398050.4650

X=863615.2410 Y=398093.9340 X=863673.1380 Y=398136.4180 X=863710.7960 Y=398145.5130 X=863743.3020 Y=398124.8490 X=863771.3760 Y=398078.3550 X=863736.6180 Y=397925.3060 X=863745.4450 Y=397852.6660 X=863788.2670 Y=397733.8470 X=863788.2670 Y=397689.3120 X=863803.0140 Y=397616.0210 X=863825.8100 Y=397553.7830 X=863825.8100 Y=397515.5070 X=863785.5650 Y=397490.8090 X=863648.5620 Y=397452.0140 X=863586.2140 Y=397340.0590 X=863520.4130 Y=397340.0590

X=863339.2570 Y=397287.3110 X=863244.5780 Y=397239.4060 X=863190.8090 Y=397193.0540 X=863190.8090 Y=397140.0360 X=863258.1310 Y=397016.0830 X=863348.9660 Y=396996.1200 X=863436.1690 Y=397046.9350 X=863563.3390 Y=397046.9350 X=863590.4560 Y=397001.4130 X=864218.0175 Y=397352.6936 X=864163.6980 Y=397899.2310 X=863932.9540 Y=398549.5970 X=863752.8410 Y=399016.2870 X=863710.7220 Y=399135.6620

TRUP 4 GRINDUL CERBULUI

X=863297.6604 Y=400433.5005 X=863319.2183 Y=400579.6041 X=863275.6870 Y=400580.1205

X=862983.3965 Y=400335.3322 X=862612.8021 Y=400207.3258 X=862628.3591 Y=400225.3293

X=861256.8782 Y=399755.9513 X=860849.9938 Y=399636.8105 X=860871.3381 Y=399585.6255



27

X=863166.4874 Y=400618.7998 X=862947.0932 Y=400560.4658 X=862617.1501 Y=400444.9222 X=862653.4383 Y=400295.1943 X=862660.7544 Y=400227.4749 X=862789.4020 Y=400292.3651

X=862615.2016 Y=400314.9999 X=862586.1469 Y=400434.5663 X=862015.8044 Y=400210.7585 X=861983.3608 Y=400150.9710 X=861763.5637 Y=400115.3488 X=861438.2816 Y=399846.5662

X=861398.8428 Y=399721.8680 X=862103.8431 Y=400030.9876 X=862221.3158 Y=400021.0622 X=862350.3911 Y=400046.1733 X=862562.3071 Y=400148.8900

TRUP 5 IVANCEA I

X=860928.9157 Y=401314.8423 X=860969.6546 Y=401417.9528 X=861097.8937 Y=401482.9072 X=861186.3791 Y=401558.6908 X=861332.6755 Y=401627.2550 X=861555.7717 Y=401708.5538 X=861660.2619 Y=401784.5957 X=861759.6782 Y=401852.4573 X=861790.6134 Y=401878.0526 X=861835.7092 Y=401879.9668 X=861897.6377 Y=401818.1057 X=862013.7379 Y=401852.9016 X=862198.2139 Y=401885.1258 X=862313.4200 Y=401929.3927 X=862405.0032 Y=401993.8359 X=862454.0247 Y=402053.1201 X=862549.4988 Y=402136.8926 X=862888.3619 Y=402253.7615

X=863028.4940 Y=402164.1334 X=863149.7570 Y=402170.5782 X=863563.8646 Y=402303.3273 X=864147.3122 Y=402555.5176 X=864499.8251 Y=402718.9628 X=864983.1425 Y=402910.4808 X=865226.9025 Y=402992.0741 X=865486.9191 Y=402999.1076 X=865497.9625 Y=402884.7944 X=865417.1583 Y=402768.6996 X=864543.8624 Y=402434.9649 X=864476.4114 Y=402416.5650 X=864045.1989 Y=402290.8318 X=863779.8557 Y=402114.4509 X=863363.2077 Y=401929.4650 X=863085.8516 Y=401899.3168 X=862941.9478 Y=401826.2753 X=862894.3618 Y=401790.3330

X=862794.5685 Y=401772.9454 X=862778.3119 Y=401748.5965 X=862728.7490 Y=401712.0603 X=862568.0094 Y=401692.2145 X=862405.4691 Y=401609.2115 X=862333.2276 Y=401598.3875 X=862282.6572 Y=401573.1246 X=862183.6963 Y=401553.6743 X=862064.6229 Y=401510.2551 X=862019.3392 Y=401487.7413 X=861973.6796 Y=401465.0406 X=861849.6802 Y=401403.3914 X=861623.4423 Y=401313.3017 X=861536.7575 Y=401266.3856 X=861218.8922 Y=401158.1248 X=861062.2924 Y=401192.5195 X=860928.9157 Y=401314.8423



28

X=862944.6425 Y=402235.0214

X=862830.5444 Y=401788.0143

TRUP 6 IVANCEA II

X=860703.1247 Y=400379.6133 X=860779.7609 Y=400481.9302 X=860706.3920 Y=400579.2334 X=860615.9110 Y=400527.4778 X=860545.2058 Y=400592.8247 X=860621.4500 Y=400650.4799 X=860594.6428 Y=400682.2467 X=860400.3468 Y=400588.9795 X=860319.2061 Y=400557.1943 X=859980.7734 Y=400427.5192 X=859811.0943 Y=400361.3475 X=859510.1762 Y=400213.9841 X=859077.0418 Y=400023.9803 X=859095.4768 Y=399960.5493 X=858972.0470 Y=399907.0222 X=859006.0217 Y=399851.6585 X=859073.9659 Y=399877.6955 X=859123.3977 Y=399782.7899 X=859348.3612 Y=399813.6019 X=859433.2883 Y=399905.1009 X=859600.1888 Y=399944.2095 X=859759.7040 Y=400010.6204 X=859930.2001 Y=400036.6187





29



X=859067.1563 Y=401038.1390 X=858909.2247 Y=400951.5056 X=858705.3064 Y=400861.6549 X=858551.3792 Y=400785.2258 X=858580.9709 Y=400563.9583 X=858709.8018 Y=400641.9005 X=858947.4689 Y=400703.0500 X=859052.4234 Y=400743.4841

TRUP 7 IVANCEA MARE

X=852345.9246 Y=396308.6784 X=853773.6912 Y=397739.7954 X=854594.7176 Y=398450.0931 X=854534.8667 Y=398532.5852 X=854212.1158 Y=398279.8008

X=853675.3475 Y=397839.4038 X=853442.0767 Y=397594.1903 X=853028.0825 Y=397163.9718 X=852608.9003 Y=396664.9826 X=852398.1948 Y=396142.2075

X=852551.7192 Y=396399.9157 X=852738.6757 Y=396648.5091 X=852906.6559 Y=396858.1876 X=853174.5434 Y=397107.0014

TRUP 8 BUHAIOVA






30

X=857364.6070 Y=401637.9687

X=853138.3400 Y=398903.0440

TRUP 9 GRINDUL CALULUI



X=852265.9892 Y=398966.4182 X=852054.4148 Y=398745.9874 X=851936.0480 Y=398608.7558 X=851777.8529 Y=398494.5515 X=851811.5135 Y=398373.0449 X=851920.6226 Y=398469.2623 X=852069.9788 Y=398583.2295 X=852208.5391 Y=398698.6613 X=852414.4640 Y=398895.6697 X=852672.5036 Y=399098.6974 X=852874.3946 Y=399293.4677 X=853151.8514 Y=399498.5766

TRUP 10 BELCIUG






31

X=849831.5049 Y=394802.5131 X=849579.9153 Y=395254.8459 X=849370.2690 Y=395154.3670 X=849176.2880 Y=394926.5200 X=848808.3380 Y=394693.0580

X=851344.3400 Y=392195.2830 X=851061.8210 Y=392400.6670 X=851313.9770 Y=392875.7890 X=851368.6270 Y=393000.0160 X=851297.5820 Y=393135.1640

X=850733.6481 Y=391730.0134 X=851010.5558 Y=391414.5746 X=851275.6450 Y=391584.1277 X=851424.8500 Y=391946.6380

TRUP 11 CRASNICOL

X=844251.5570 Y=387331.8680 X=844537.2650 Y=387531.8350 X=844742.2550 Y=387654.2110 X=844990.7000 Y=387778.4950 X=845259.4260 Y=387916.8780 X=845384.8620 Y=387969.4160 X=845512.2850 Y=388019.5120 X=845509.3740 Y=388045.6870 X=845367.5030 Y=387994.0640 X=845223.8010 Y=387928.6490 X=845152.2110 Y=387896.3840 X=845051.2410 Y=387845.9980 X=844943.3310 Y=387787.5590 X=844812.7960 Y=387717.6860 X=844736.0380 Y=387675.6570 X=844693.8020 Y=387654.9370 X=844677.5880 Y=387650.3340 X=844674.5480 Y=387662.4890 X=844700.6440 Y=387682.9690





32



X=843334.7390 Y=387007.3960 X=843414.8490 Y=386918.9860 X=843510.3350 Y=386817.7930 X=843533.1660 Y=386850.6130 X=843722.7250 Y=386988.7530 X=843998.7240 Y=387170.9830

1.3. Modificarile fizice ce decurg din plan (din excavare, consolidare, dragare, etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

Ca urmare a implementarii planului vor fi aduse modificari fizice nesemnificative constand din: - Eliminarea excesului temporar de umiditate cu ajutorul unor mici santuri de drenaj; - Nivelarea ramaturilor de mistret prin lucrari obisnuite de grapare a pajistilor. Va fi pastrata functiunea de baza a terenului: agricol din categoria pasune, conform extraselor de carte funciara. Planul nu prevede asigurarea de servicii edilitare: apa, curent electric, canalizare. 1.4 Resursele naturale necesare implementarii planului (preluare apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile, etc.)

Pasunea va fi singura resursa regenerabila necesara implementarii planului. 1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

In perioada de exploatare sunt prevazute activitati pentru cresterea capacitatii de productie a pasunilor comunei Sfantu Gheorghe si valorificarea durabila a acestei resurse naturale. Nu vor fi exploatate alte resurse naturale din cadrul siturilor Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii.



33

1.6 Emisii si deseuri generate de plan (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora

Planul nu va implica utilizarea, stocarea, transportul, manipularea, producerea de

substante sau materiale care ar putea afecta speciile si/sau habitatele de interes comunitar.

Emisii: Realizarea transportului materiilor prime si a utilajelor necesita folosirea unor

ambarcatiuni care sunt surse de poluare a aerului. Totodata o parte din lucrarile tehnice (cosire,

grapare) se vor face cu utilaje specializate. Substantele poluante specifice sunt oxizi de azot

(NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO,

CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi

policiclice (HAP) rezultate din arderea carburantilor in motoare. Se apreciaza ca emisiile de

substante poluante care ajung in aer nu reprezinta cantitati importante si nu modifica

incadrarea in categorii de calitate a aerului.

Modalitatea de eliminare/diminuare: Folosirea, atat pe amplasament, cat si in

activitatile de incarcare, descarcare si transport a unor utilaje si mijloace de transport

performante, adecvate ca eficienta si cu consumuri specifice reduse de carburant. De asemenea

se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor/ambarcatiunilor care vor fi utilizate la

efectuarea lucrarilor si la transport, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut

redus de sulf.

Materialele/materiile prime utilizate in implementarea planului nu au potential de

poluare a aerului, a solului si a apelor subterane si de suprafata.

Deseuri: Deseurile ce vor aparea pe perioada desfasurarii lucrarilor de implementare a

planului se clasifica in deseuri menajere, provenite de la personalul care lucreaza si deseuri

rezultate de la amplasarea dotarilor zoopastorale.

Deseurile menajere - conform conform Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18

decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deseuri in

temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului, acestea se

incadreaza la deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni

colectate separat – 20 03 01. In prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numarului

total de personal care va efectua lucrarile tehnice. Astfel, nu este posibila o estimare a

cantitatilor de deseuri menajere produse, insa, daca se tine cont de indicele de generare a

deseurilor, se poate estima o cantitate de deseuri de 0,6 kg/persoana/zi (H.G. nr. 856/2002).

Deseurile generate in faza de constructie a dotarilor zoopastorale - in functie de categorie,

vor fi eliminate prin utilizare pentru sistematizarea terenului (pamantul rezultat de la saparea

santurilor). Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de

constructii se vor transporta in comuna Sfantu Gheorghe in spatii autorizate pentru

depozitarea deseurilor din constructii.

Modalitatea de eliminare/diminuare: Deseurile produse in timpul implementarii

planului vor fi depozitate, temporar pe amplasament. Deseurile rezultate vor fi colectate

selectiv si depozitate in pubele in localitatea Sfantu Gheorghe, urmand ca acestea sa fie preluate

de catre societatea cu care primaria are incheiat contract.



34

Cod deseu Denumire deseu Sursa generatoare

Perioada Cantitate Mod gestionare

20 03 01 deseuri municipale amestecate

personal Implementare/

exploatare

10 kg/luna europubele ecologice

15 01 01 ambalaje de hartie si carton personal Implementare/

exploatare

5 kg/luna europubele ecologice

17 02 01 lemn constructii zoopastorale

Implementare 500 kg spatii autorizate

1.7. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului (categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Planul este situat in extravilanul localitatii Sfantu Gheorghe si este domeniu privat al comunei Sfantu Gheorghe, categoria de folosinta – pasune. Zona geografica si relieful: Din punct de vedere fizico-geografic, pasunile comunei Sfantu Gheorghe se incadreaza in Campia Deltaica si Lagunara a Dobrogei (XVI), Delta Dunarii (A), Grindurile Ivancea - Saraturile (0,14) si Complexul Zatoanele (0,15) mai exact, in bazinul bratului Sfantu Gheorghe. Unitatea geomorfologica predominanta din cuprinsul unitatii este lunca. Configuratia terenului este plana pe intreaga suprafata, iar din punct de vedere altitudinal teritoriul analizat se afla intre 1,0 m si 1,5 m. Altitudine, expozitie, inclinare: Altitudinal, trupurile de pasune analizate sunt situate intre 1,0 m si 1,5 m. In cuprinsul pasunilor analizate, expozitia este insorita, unitatea geomorfologica predominanta este lunca, iar configuratia terenului este plana. Caracteristici geologice si petrografice Din punct de vedere geologic teritoriul analizat este alcatuit dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zona. Reteaua hidrografica Teritoriul analizat face parte din reteaua hidrografica a Deltei Dunarii. Mai exact, trupurile de pasune analizate se afla in mare parte pe malul stang al bratului Sfantu Gheorghe, iar trupurile 11 Crasnicol si Belciug pe malul drept. Planul nu prevede ocuparea permanenta a unor suprafete de teren. Constructiile aferente planului sunt constructii provizorii in sensul definit de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Dotarile zoopastorale sunt constructii fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati (alimentare cu



35

apa, canalizare, etc.). Pentru constructii si dotari zoopastorale se va solicita acord de mediu conform prevederilor Ordinului nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. 1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea / reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare) respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Pentru implementarea planului nu sunt necesare servicii suplimentare.

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a planului In documentatia intocmita de catre SC EUROSILV SRL Brasov lucrarile tehnice de pe pasuni sunt prezentate in cadrul unui plan decenal (pe o perioada de 10 ani). Perioada de functionare: 10 ani. Dezafectare: nu este cazul. 1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului

Implementarea planului va conduce la desfasurarea activitatii economice traditionale de pasunat. Pe langa rolul principal de asigurare a necesarului de furaje, pajistile au o serie de functii importante in dezvoltarea rurala si a mediului inconjurator: - functie economica, care o constituie folosirea si valorificarea pajistilor, apicultura, prelucrarea produselor animaliere, colectarea florei medicinale, etc.; - functie de protectie a mediului inconjurator prin conservarea biodiversitatii speciilor de animale si plante; - protectia solului impotriva eroziunii, prin combaterea fenomenelor ce conduc la declansarea acesteia; - protectia apelor si capacitatea de retinere a apei si posibilitatea de a o ceda cand plantele au nevoie de ea. ,,Dupa padure, pajistea este cea mai importanta sursa de retinere si filtrare a apei pluviale (DUMITRESCU si colaboratorii, 1979); - functie de recreere, asigurata prin diversitatea speciilor de plante si animale de pe pajisti; - fixarea anuala a azotului in agroecosistemele de pajisti si culturi de leguminoase, in jur de 80 kg/an/ha, reduce costurile de productie si riscurile de poluare cu nitrati; - functia de stocare a CO2, in jur de 4,7 t/an/ha in agroecosistemele de pajisti permanente si 4,2 t/an/ha, in cele temporare, de unde rezulta ca cele cca. 4,9 milioane de pajisti permanente din tara noastra pot stoca o cantitate de aproximativ 23 milioane tone CO2.



36

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului

1. Productia de masa verde Productia de masa verde la hectar a pajistilor studiate este in medie de 11,7 t /ha. Cantitatile mentionate reprezinta productia globala de masa verde, ce trebuie diminuata cu coeficientul de consumabilitate, pentru a obtine productia reala. Acest coeficient a fost stabilit in functie de tipul de pajiste (compozitia floristica) dupa normele in vigoare si dupa indicatiile specialistilor pratologi si are valoarea de 45%. Prin lucrarile propuse se estimeaza ca in urmatorii ani productia de masa verde la hectar va ajunge la 13 - 16 t /ha, iar coeficientul de consumabilitate mediu la 65%. 2. Stabilirea duratei sezonului de pasunat Momentul inceperii pasunatului rational se face cand:

- inaltimea covorului ierbos este de 8 – 15 cm;

- inaltimea apex-ului (conul de crestere al spicului la graminee) este de 6 – 10 cm;

- infloreste papadia (Taraxacum of.), in primavara, care este un adevarat fitotermometru. Avand in vedere altitudinea medie a teritoriului analizat si zona in care este amplasat, perioada de pasunat recomandata de literatura de specialitate este de cca. 210 zile. Sezonul de pasunat incepe la 1 aprilie si se sfarseste la 31 octombrie. Incetarea pasunatului se face cu 3 – 4 saptamani inainte de aparitia ingheturilor permanente la sol, in jur de 10 noiembrie. 3. Stabilirea numarului ciclurilor de pasunat Numarul ciclurilor de pasunat este egal cu numarul cosirilor de iarba matura, care se poate face. Ciclul de pasunat reprezinta perioada de timp de la inceputul pasunatului pe o tarla pana la inceputul pasunatului urmator si include atat perioada de pasunat, cat si perioada de refacere a ierbii. Pentru pasunile analizate, cu sezonul de vegetatie de 210 zile, se considera posibile 5 - 6 cicluri de pasunat de cca. 40 zile fiecare, din care 5-6 zile pentru pasunat si 30 - 35 zile pentru refacerea ierbii. 1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care pot afecta aria naturala protejata de interes comunitar

Tratarea efectelor cumulate este o componenta importanta in procesul de evaluare a

impactului, un plan cu toate ca analizat singular poate sa nu aiba efecte negative semnificative

asupra mediului, in combinatie cu alte planuri dezvoltate simultan sau cu activitati existente

sau preconizate poate avea un impact semnificativ asupra unor factori de mediu sau mai multi.

In zona de implementare a planului se desfasoara activitati de pescuit comercial, pescuit

sportiv, transport naval, turism, recoltarea stufului.

Pe raza comunei Sfantu Gheorghe, factorii de mediu nu sunt afectati de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor lor. Se intalnesc o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati umane si fenomene naturale care afecteaza local apele, solurile si atmosfera.



37

Depozitarile intamplatoare de deseuri determina impurificarea apelor de suprafata si a celor subterane cu substante chimice si bacteorologice peste limitele admise. Fumul rezultat din procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si social economice nu afecteaza decat in mica masura mediul. Acelasi lucru se poate afirma si despre poluarea produsa de traficul naval. Pentru a putea identifica planurile si activitatile cu care se poate cumula impactul planului studiat este necesar sa fie determinate aria in care se manifesta impactul planului si caile (atat ca vectori cat si ca modalitate) de manifestare a unui eventual impact cumulat. In cazul de fata, suprafata pe care se poate manifesta un impact cumulativ poate fi data de: 1. La scara redusa – intreaga suprafata a UAT Sfantu Gheorghe. La nivelul comunei Sfantu Gheorghe nu au fost propuse sau aprobate alte planuri/proiecte ce pot genera impact cumulativ si care pot afecta aria naturala protejata de interes comunitar. 2. La scara extinsa – pe intreaga suprafata a siturilor Natura 2000 - la nivelul ariei, un impact cumulat se poate manifesta prin diminuarea suprafetelor ocupate de habitate similare celor din zona planului cu efecte directe asupra starii de conservare la nivelul ariei si cu efect indirect asupra speciilor ce le utilizeaza. Zona studiata prin Amenajamentul pastoral se suprapune cu siturile Natura 2000 astfel: - ROSPA0031 - Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie – 0,49 % din suprafata totala a sitului de 508.302,340 ha; - ROSCI0065 Delta Dunarii – 0,55% din suprafata totala a totala a sitului de 453.645,540 ha. Detalierea impactului asupra acestor arii este tratat detaliat in cadrul prezentului studiu la capitolul Evaluare impact. Suprafata ariilor protejate ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe cat si ROSCI0065 Delta Dunarii fiind foarte mare, este posibil ca in cuprinsul acestora sa mai existe planuri propuse sau aprobate de natura celor care determina diminuarea suprafetelor de habitate fie si nesemnificative raportate singular la nivelul ariei (alte planuri ce ocupa habitate similare, planuri ce necesita cai de acces prin suprafete cu habitate similare, etc.). Datorita amplitudinii ariei, evaluatorul nu are posibilitatea cunoasterii tuturor planurilor aprobate, in curs de avizare sau mai ales a celor care nu sunt finalizate si cu atat mai mult a caracteristicilor acestora. Scara de timp pentru care au fost luate in considerare impacturile cumulative: 10 ani. 1.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului In cadrul grupului de lucru organizat in data de 27.08.2017 la sediul ARBDD au fost discutate si urmatoarele aspecte privind biodiversitatea: 1.Distanta si efectele planului fata coloniile de pasari: Cea mai apropiata colonie de pasari de amplasamentul planului este Colonia Casla Vadanei. Colonia nu este amplasata pe pasune, este o colonie formata din pasari limicole (in special din urmatoarele specii Himantopus himantopus (piciorong), Recurvirostra avosetta (Ciocintors), Vanellus vanellus (nagat) si Charadrii de pe zona litorala unde unele portiuni se inunda cand creste nivelul apei. Planul nu va avea impact asupra coloniei de pasari. 2. Amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd: va face obiectul unui alt plan/proiect, Primaria Comunei Sfantu Gheorghe are in vedere amplasarea unei astfel de platforme intr-o zona unde accesul se va putea face pe uscat.

http://www.sor.ro/ro/pasari/Vanellus-vanellus.html



38

3. Monitorizare viperei de stepa: Specia nu a fost identificata pe amplasament de catre evaluator dar conform studiului Conservarea viperei de stepa (Vipera ursinii moldovica) in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii intocmit de catre INCDDD Tulcea specia a fost identificata in zona Trup Saraturi. Conform studiului pe Grindul Saraturile (la nord si la est de localitatea Sfantu Gheorghe), intre malul Marii Negre si Canalul Tataru (pana la Casla Vadanei) se afla o populatie relativ numeroasa de vipere de stepa. Conform celor mai recente evaluari efectivele de aici sunt formate din circa 800 exemplare, care sunt prezente pe o suprafata de circa 1.300 ha (conform altor evaluari suprafata populata de vipere de stepa are 1.000 ha – incluzand si Grindul Lung si Grindul Babelor [Török, 2003]). Exista informatii privind prezenta viperelor si in partea stanga a canalului Tataru, insa cu ocazia investigatiilor din 2013 nu au fost gasita nicio vipera pe Grindul Lung si Grindul Babelor 2 INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1 Date privind aria naturala protejata la nivel comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului, etc. Planul ”Amenajamentul Pastoral al pasunilor proprietate privata apartinand comunei Sfantu Gheorghe” este amplasat in aria natural protejata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii declarata sit Natura 2000, sit care cuprinde: − ROSCI0065 Delta Dunarii si − ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Descrierea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului “OMUL SI BIOSFERA”( MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991, ca Zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa - Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoita in 2005 si 2010). Includerea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii impreuna cu Rezervatia Biosferei Dunarea din Ucraina in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei transfrontiera Romania – Ucraina s-a realizat in anul 1999. Suprafata Deltei Dunarii este de 580.000 ha - 2,5 % din suprafata Romaniei (Locul 22 intre deltele lumii si locul 3 in Europa, dupa Volga si Kuban) Zonarea Rezervatiei Delta Dunarii



39

Zonele strict protejate - 20 zone - ocupa o suprafata totala de 50 904 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie;

Zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o suprafata totala de 222 996 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

Zonele de dezvoltare durabila acopera o suprafata totala de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane.

Zonele de reconstructie ecologica sunt suprafete de teren in cadrul carora Administratia Rezervatiei desfasoara activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate.



40

Zonarea teritoriului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii



41

Zone strict protejate Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

1. ROSCA - BUHAIOVA (9 625 ha) 2. PADUREA LETEA (2 825 ha)

3. RADUCU (2 500 ha) 4. NEBUNU (115 ha)

5. VATAFU - LUNGULET (1 625 ha)

6. PADUREA CARAORMAN (2250ha)

7. SARATURI MURIGHIOL (87 ha)

8. ARINISUL ERENCIUC (50 ha)

9. INSULA POPINA (98 ha) 10. SACALIN ZATOANE (21 410 ha)

11. PERITEASCA- LEAHOVA (4125ha)

12. CAPUL DOLOSMAN (125 ha)

13. GRINDUL LUPILOR (2 075 ha)

14. ISTRIA - SINOIE (400 ha)

15. GRINDUL CHITUC (2 300 ha) 16. ROTUNDU (228 ha)

17. POTCOAVA (625 ha) 18. BELCIUG (110 ha)

19. INSULA CEAPLACE (117 ha) 20. PRUNDU CU PASARI (187 ha)

Descriere Zone strict protejate: ROSCA- BUHAIOVA (9625 ha) Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, garle naturale, terenuri inundabile, zavoaie de salcii, etc.). Fauna prezinta o remacabila diversitate, fiind reprezentata de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), cainele enot, vulpea, mistretul, si pasari: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae si paseriforme caracteristice deltei precum si de nevertebrate. Aceeasi bogata diversitate este prezenta si sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb si galben), piciorul cocosului, Hydrocharis morsus ranae, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes aloides. In apele sarace in nitrati din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri apar plantele carnivore Utricularia vulgaris si Aldrovanda vesiculosa. In stufarisurile compacte se intalnesc specii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar si specii rare cum ar fi Acorus calamus sau Calla palustris. PADUREA LETEA (2 825 ha) Padurea, care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor, este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa),



42

completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.). O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor cataratoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia). Fauna este reprezentata de codalb (Haliaeetus albicilla), soimulet de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), cateva raritati herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) si cca. 1600 specii de entomofauna identificate pana in prezent. LACUL RADUCU (2 500 ha) Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul brat al marelui "M", situate intr-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt inconjurate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica si Agropyrum elongatum; pajisti stepizate cu Salix rosmarinifolia si Euphorbia palustris sau arii depresionare cu apa temporara caracterizate de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Raducu si Raduculet gazduiesc o ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea bazinelor respective. LACUL NEBUNU (115 ha) Lacul Nebunu si imprejurimile sale reprezinta o zona lacustra de mica intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta zona conditii bune de cuibarit pentru anatidae si pentru hrana limicolelor in lunile de vara. Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere redusa si adancime mica. VATAFU-LUNGULET (1 625 ha) Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si fixati, pajisti halofile si este caracterizata, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viata eurihaline. Complexul de lacuri si grinduri fluvio-marine reprezinta un important loc de cuibarit pentru starcul pitic si cormoranul mic, in colonii mixte de ardeidae. PADUREA CARAORMAN (2250ha) Zona cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman, dezvoltata indeosebi in partea sudica a grindului. Alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar se poate intalni subarboret de zalog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4,20 -4,70 m. Asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) si vertebrate (mamifere). Ca avifauna, in padure se intalneste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) si corbul (Corvus corax). SARATURI MURIGHIOL (87 ha)



43

Apele lacului Saraturi Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate prin marea diversitate a zoo- si fitoplanctonului. Complexul salmastru gazduieste colonii de sternidae, aici cuibarind si piciorongul (Himantopus himantopus), impreuna cu cioc–intors (Recurvirostra avosetta), rata cu ciuf (Netta rufina) si prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus). In timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apa determina o mare concentrare a limicolelor care gasesc aici adapost si hrana abundenta. ARINISUL ERENCIUC (50 ha) Aceasta zona este singura zona forestiera din delta in care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvolta compact. In arinis uneori cuibareste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla). INSULA POPINA (98 ha) Insula Popina reprezinta un loc de popas important pentru pasarile migratoare si de cuibarit pentru califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, in aceasta zona se pot intalni pasari de mlastina, pasari de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) etc. Fauna de nevertebrate cuprinde raritati ca paianjenul veninos "vaduva neagra" (Lactrodectus tredecimguttatus) si miriapodul gigant (Scolopendra cingulata). SACALIN ZATOANE (21 410 ha) Lacurile ofera conditii ideale pentru cuibaritul lebedei mute si pentru hrana speciilor limicole, abundente si pe insula Sacalin unde se afla si cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sandvicensis). Atat luciile de apa cat si grindurile si plaja litorala sunt locuri de maxima concentratie a ornitofaunei in timpul migratiei de primavara-toamna. Insula Sacalin reprezinta zona cea mai importanta de cuibarit, premigratie si migratie, un cartier de iernare important, iar o serie de circa 30 de specii cuibaresc aici PERITEASCA- LEAHOVA (4125 ha) Caracteristice sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim precum si biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (Insula Bisericuta) ca si a laridaelor si sternidaelor (grinduri halofile) constituind un important refugiu de popas si hranire pentru oaspetii de iarna. De asemenea, este refugiul preferat in timpul migratiei diurne pentru populatia de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis). CAPUL DOLOSMAN (125 ha) Zona este importanta pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul drepnelei negre (Apus apus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka) precum si pentru protectia dihorului patat (Vormela peregusna), a sarpelui rau (Coluber jugularis) si a sarpelui de apa (Natrix tesselata). Zona are si o importanta arheologica, existand aici vestigii ale vechilor civilizatii. GRINDUL LUPILOR (2075 ha)



44

Zona reprezinta un important refugiu de cuibarit si hrana pentru pasari. Indeosebi in perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a ornitofaunei si, in special, a oaspetilor de iarna (gaste, rate). Datorita cotelor reduse si a conditiilor favorabile, zona are o mare importanta pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion lucioperca), platica (Abramis brama). ISTRIA - SINOIE (400 ha) In zona exista o mare varietate de specii de pasari: califarul alb (Tadorna tadorna), diferite rate, gaste si foarte multe limicole. Din herpetofauna regasim aici testoasa de uscat (Testudo graeca), sarpele rau (Coluber jugularis) si foarte numeros sarpele de apa (Natrix tesselata). Zona prezinta si o valoare arheologica deosebita. GRINDUL CHITUC (2300 ha) Zona este valoroasa pentru configuratia morfologica caracterizata de succesiunea de cordoane, dune, lacuri, cu predominarea acestora din urma, orientate pe o directie piezisa pe linia actuala a tarmului si avand o dispozitie in evantai Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat si are importanta pentru migratia pasarilor si pentru iernatul acestora LACUL ROTUNDU (228 ha) Lacul Rotundu este un lac tipic din lunca inundabila a Dunarii, complexul lacustru Somova- Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de indiguiri. Zona lacului Rotundu prezinta interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul si conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum si pentru producerea ciprinidelor. LACUL POTCOAVA (625 ha) Zona se caracterizeaza prin existenta unei colonii mixte de starci, tiganusi, egrete, cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru starcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata pestrita (Anas strepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gat rosu (Podiceps griseigena), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) precum si loc de hranire pentru cufundaci, corcodei, cormorani mici, starci, egrete, rate lingurar, soim dunarean, etc. Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline, mistreti. Fauna piscicola este reprezentata de o serie de specii periclitate: caracuda (Carassius carassius carassius), linul (Tinca tinca). LACUL BELCIUG (110 ha) Datorita izolarii si adancimii mari (circa 7 m) lacul constituie un loc deosebit de favorabil conservarii unor specii ale faunei piscicole in pericol de disparitie (caracuda, linul, vaduvita). Zona este si un important loc de hranire pentru numeroase specii din fauna ornitologica reprezentate de starci, egrete, rate, etc. In stufariile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul (Grus grus), specie amenintata cu disparitia. INSULA CEAPLACE (117 ha)



45

Rezervatia stiintifica Insula Ceaplace este situata in partea de nord a lacului Sinoe si este una din cele 3 locatii din Romania care gazduiesc colonii de pelicani creti. Are o suprafata totala, incluzand luciu de apa, de 117 ha, iar suprafata aproximativa a insulei este de 0,6 ha. Aria include Insula Ceaplace, respectiv o suprafata inconjuratoare a acesteia constand din luciul de apa a lacului Sinoe, pana la o distanta de aproximativ 1 km de centrul ariei. INSULELE PRUNDU CU PASARI (187 ha) Rezervatia stiintifica Insulele Prundu cu Pasari este situata in partea de sud-vest a Lacului Sinoe, aproape de mal. Are o suprafata totala, incluzand luciu de apa, de 187 ha, iar suprafata aproximativa a insulelor este de 1,4 ha. Aria include cele 2 insule, respectiv o suprafata inconjuratoare a acesteia constand din luciul de apa a lacului Sinoe, pana la o distanta de aproximativ 1 km de centrul ariei. Insulele Prundu cu Pasari gazduiesc o colonie mixta de pasari dintre care de importanta majora mentionam lopatarul (Platalea leucorodia) si pelicanul cret (Pelecanus crispus), pana in prezent fiind inregistrate mai multe tentative de cuibarit ale acestei specii. Insulele sunt un important loc de popas pentru pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) si pentru alte specii (in special pasari acvatice) cu statut de conservare nefavorabil. Zone tampon: • Matita-Merhei-Letea (22.560 ha), • Sontea (12.500 ha), • Caraorman (13.830 ha), • Lumina - Vatafu (13.460 ha), • Dranov (21.760 ha), • Saraturi-Murighiol (5 ha), • Lacul Rotundu (1.240 ha), • Insula Popina (260 ha), • Capul Dolosman (28 ha), • Zmeica-Sinoie (31.510 ha), • Lacul Potcoava (2.937 ha), • Periteasca-Leahova (210 ha), • Zona tampon marina (103.000 ha). FLORA - 2383 specii flora Flora din RBDD este reprezentata de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia deltei este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociatiile de Scirpetum si de vegetatia de stuf de pe plauri. In lacuri, canale, se intalnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufar (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de balta (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp. Padurile de salcie se intalnesc pe malurile mai inalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) in timp ce salcia cenusie de talie mica (Salix cinerea) se intalneste pe malurile mai joase. In padurile Letea si Caraorman, dezvoltate in zonele joase si mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se intilnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) impreuna cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbusti sau de plante cataratoare cum sunt: vita salbatica (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca). Dunele se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).



46

In zonele cu soluri sarate sunt frecvente asociatiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, si Limonium gmelini. O categorie distincta o formeaza plantele fara radacini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, si Spirodela polyrrhiza. In perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite si specii noi pentru stiinta: Centaurea pontica, si Elymus pycnattum deltaicus. FAUNA - 4.029 specii fauna Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, precum si proximitatea catorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneana, pontica, eurasiatica), fauna RBDD este reprezentata de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate si 552 vertebrate). Nevertebratele formeaza, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii. Din acestea sunt 73 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Pina in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, incluzand un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peste Knipowitschia cameliae si 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus si Homoporus deltaicus. Fauna piscicola din RBDD are o varietate remarcabila, cuprinzand 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apa dulce, dar sunt reprezentate si specii marine precum si specii eurihaline care traiesc in Marea Neagra si patrund in Delta si in Dunare in timpul sezonului de reproducere. Aproximativ o treime dintre specii au fost si sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibita pentru o perioada de 10 ani, incepand cu 2006) si scrumbia de Dunare (Alosa pontica). Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris). Prin Conventia de la Berna sunt protejate un mare numar de pasari (313 din totalul de 331 specii), urmand apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, si de asemenea un numar de 24 de specii de pesti din care 22 specii sunt protejate. Fauna amfibienilor si a reptilelor este bine reprezentata in RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentati de 10 specii de broaste: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina bombina), brotacelul (Hyla arborea), broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), Broasca de pamant siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone si 2 specii de soparle de apa, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzand testudine, soparle (Sauria) si serpi (Serpentes). RBDD ramane, insa cea mai renumita pentru fauna ornitologica, fiind inregistrate in total 331 specii (in afara celor 520 de specii inventariate in toata Europa de Vest). Zona are o importanta universala pentru cuibaritul multor populatii de pasari cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai intalnesc aici colonii importante de starc lopatar (Platalea leucorodia) si cateva specii cuibaritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla). Zona Deltei Dunarii este un loc de popas major, atat de primavara cat si de toamna, pentru cateva milioane de pasari, in special rate, barza alba (Ciconia ciconia) si



47

numeroase specii de pasari de prada. In sezonul de iarna, RBDD gazduieste grupuri mari de lebede si gaste, incluzand aproape intreaga populatie de gasca cu gat rosu (Branta ruficollis). Cele 331 specii de pasari includ: • cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) si pelican cret (Pelecanus crispus); • 60 % din populatia mondiala de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) • 50 %din populatia mondiala de gasca cu gat rosu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii). Reglementarea activitatii de pasunat pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si in situl NATURA 2000: Datorita numarului mare de pasuni de pe grinduri, una dintre principalele ocupatii ale localnicilor deltei a fost, de-a lungul timpului pastoritul. Pastoritul s-a practicat la inceput in procesul de transhumanta, aici venind pastorii din Carpatii Orientali si din Podisul Moldovei cu turmele de oi la iernat. Cand unii mocani s-au stabilit in delta, indeosebi pe grindurile Letea, Caraorman si Saraturile, pastoritul a devenit o ocupatie permanenta. Din anul 1990 a fost infiintata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii arie naturala protejata cu regim diferentiat de protectie. In 1993, a fost promulgata Legea nr. 82 privind infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, lege care a fost completata si modificata ulterior. Conform prevederilor legale teritoriul Rezervatiei este impartit in patru zone functionale:

- zone strict protejate;

- zone tampon;

- zone de dezvoltare durabila;

- zone de reconstructie ecologica. Planul se afla amplasat in proportie de 87,09% (o suprafata de 2192,1 hectare) in cadrul zonei de dezvoltare durabila si partial 12,91% trupurile de pasune Crasnicol si Belgiuc (cu o suprafata totala de 227,8 hectare) in zona tampon Dranov. Zonele tampon sunt zonele care inconjoara zonele strict protejate si in care pot avea loc activitati traditionale ale locuitorilor deltei (pescuit, recoltarea stufului, pasunat, culturi agricole pe suprafete restranse, precum si practicarea turismului, toate sub un control strict). Zone de dezvoltare durabila includ asezari umane, zone amenajate pentru piscicultura, agricultura, silvicultura si alte folosinte caracteristice regiunii. In aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al intregului teritoriu. Conform art. 3 din Legea 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" – zonele de dezvoltare durabila sunt valorificabile economic prin practici traditionale sau tehnologii noi, ecologic admise, iar in zonele tampon sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, in conformitate cu planurile de management aprobate. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are un planul de management si un Regulamentul aprobate prin Hotararea de Guvern nr. 763/2015. Conform prevederilor Regulamentului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii activitatea de pasunat este permisa pe teritoriul rezervatiei dar cu respectarea anumitor conditii:



48

Art. 48 (1) Utilizarea pasunilor naturale din teritoriul Rezervatiei este permisa cu prioritate detinatorilor de animale, persoane fizice sau juridice rezidente in localitatile din Rezervatie. Accesul persoanelor domiciliate in afara Rezervatiei este permis in cazul in care raman suprafete neutilizate de populatia locala. (2) Activitatea de pasunat se desfasoara in baza permiselor emise de Administratia Rezervatiei pe suprafetele, in perioadele si cu efectivele de animale stabilite pe baza evaluarii capacitatii de suport a pasunilor. Administratia Rezervatiei realizeaza, periodic, evaluari ale potentialului pasunilor din domeniul public de interes national. (3) Amplasarea stanelor si a adaposturilor pastorale, adaptate specificului zonei si incadrate in peisaj este permisa numai cu aprobarea Administratiei Rezervatiei si in conditiile legislatiei de mediu. Art. 50 Pasunatul pe terenurile din domeniul public de interes national se poate face de catre persoanele fizice sau juridice in urmatoarele conditii: a) detin aprobarea administratorului pasunii. b) asigura supravegherea permanenta a animalelor scoase la pasunat. c) asigura libera miscare a animalelor salbatice pe pasune. d) aplica masurile de combatere a degradarii solului pasunii si de refacere a capacitatii productive a acesteia, folosind numai mijloace ecologice admise, atat traditionale, cat si noi. e) respecta perioadele de pasunat, numarul si speciile de animale aprobate pentru a fi pasunate pe terenul respectiv. f) nu deterioreaza vegetatia forestiera de pe pasune. g) nu incendiaza resturile vegetale uscate in scopul curatirii pasunilor. h) protejeaza cuiburile sau habitatele animalelor salbatice. Avand in vedere ca activitatea se desfasoara intr-o arie naturala protejata, activitatile care se desfasoara aici se supun si prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari de Legea 49/2011 - In zonele de conservare durabila se pot desfasura urmatoarele activitati de utilizare rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului natural, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente. In anul 2007, au fost identificate si propuse in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, situri de importanta comunitara si arii de protectie speciala avifaunistica, arii desemnate sa asigure supravietuirea pe termen lung a celor mai valoroase si vulnerabile specii si habitate din Europa. Ca urmare amenajamentul pastoral este inclus in cadrul ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii – Complex Razim Sinoe si a ariei speciala de conservare ROSCI 0065 Delta Dunarii. O caracteristica inovatoare a acestei retele ecologice este asigurarea protectiei biodiversitatii, tinand seama de "cerintele economice, sociale si culturale si de caracteristicile regionale si locale" (Directiva 92/43/CEE, articolul 2). Aceasta inseamna ca zonele care alcatuiesc reteaua



49

nu sunt considerate a fi zone protejate in totalitate unde orice activitate umana este interzisa, ci mai degraba ca zone in care activitatile traditionale ale omului trebuie sa fie compatibile cu conservarea habitatelor si a speciilor vulnerabile (fauna si flora), care necesita un management durabil din punct de vedere ecologic, economic si social. Realizarea obiectivelor de conservare in cadrul siturilor Natura 2000 reprezinta o mare provocare, deoarece protectia nu poate fi realizata printr-o serie de masuri care vizeaza restrangerea si/sau interzicerea utilizarii resurselor disponibile, asa cum se intampla in alte zone protejate sau de conservare. Concluzie: activitatea de pasunat se desfasoara in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii din cele mai vechi timpuri fiind una dintre ocupatiile traditionale de baza a locuitorilor. Conform legislatiei de infiintare a Rezervatiei si a ariilor naturale protejate desfasurarea activitatii de pasunat in zonele de dezvoltare si/sau in zonele tampon este permisa cu respectarea anumitor conditii. Legislatia europeana privind reteaua Natura 2000 incurajeaza practicarea activitatilor traditionale in zonele unde aceasta a fost instituita, cu conditia ca siturile Natura 2000 sa isi pastreze obiectul conservarii. Planul supus aprobarii respecta conditiile impuse de catre legislatia in vigoare privind desfasurarea activitatilor de pasunat si conservarea speciilor comunitare. Descrierea ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii – Complex Razim Sinoe si a ariei speciale de conservare ROSCI 0065 Delta Dunarii. Cele doua arii au fost desemnate prin aparitia a doua acte normative Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat Ordinul nr. 2387/2011 si HG nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, modificat prin HG nr. 971/2011. Prezentarea sitului Natura 2000 - ROSCI0065 - Delta Dunarii Suprafata ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii este de 454.037 ha. Coordonate: Longitudine N 44º 54' 1''; Latitudine E 28º 55' 13'' Suprafata 454.037 ha; Perimetru administrativ: judetul Tulcea Localitati prezente in ROSCI 0065: Babadag (21%); Baia (99%); Ceamurlia de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crisan (>99%); Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavita (2%); Mahmudia (65%); Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculitel (99%); Sarichioi (49%); Sfantu Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%); Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%). ROSPA 0031: Localitatile prezente in ROSCI 0065; Vacareni; Jijila. Regiunea biogeografica: Pontica, Stepica



50

Figura 1 ROSCI0065 Delta Dunarii

Alte caracteristici ale sitului: Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea in emisfera nordica, la intersectia paralelei de 450 N (deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ intre delta propriu-zisa si Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.



51

O caracteristica importanta este si aceea ca Dunarea, pe cei 2 860 km lungime si 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfasurare latitudinala, de la influente usor oceanice, in vest, la cele continentale, ambele facand parte din climatul temperat. Aceasta pozitie a Dunarii, cu drenarea prin afluentii sai, a doua formatiuni muntoase – cele mai importante in Europa – Alpii si Carpatii, are influente uneori pana la determinare, a regimului hidrologic in zona de varsare, adica asupra deltei. Daca la aceasta caracteristica a bazinului Dunarii luam in considerare Marea Neagri in care se varsa, cu trasaturile specifice – morfobatimetrice (platforma continentala extinsa) si dinamica apei (maree, seise, curenti, valuri), vom descifra mai usor procesele de consolidare si evolutie, in timp, a teritoriului deltaic. Fata de conditiile care favorizeaza formarea deltelor, la varsarea Dunarii in Marea Neagra s-au intrunit cel putin patru conditii si anume: existenta golfului limanic de forma aproximativ triunghiulara platforma continentala (selful) care are adancimi de cativa metri la tarm si se adanceste treptat spre povarnisul continental pana la 180 – 200 m pe o distata de 180 km; amplitudinea mica a mareelor, intre 9 – 11 cm; curenti litorali care aduc material aluvionar din tarmul nord-vestic si il blocheaza pe cel dunarean; cantitatea apreciabia de aluviuni transporate de Dunare. Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunarii care poate fi incadrata atat la forma triunghiulara cat si la cea barata (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman). Teritoriul Deltei Dunarii se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important la avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii. Se stie ca aceasta si-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre si terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceasta mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicata de tipuri ecologice de specii. Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunarii se afla situat in marea regiune palearctica (ce cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana. Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine si costiere a creat posibilitatea popularii regiunii cu o diversitate ridicata de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenta din cele mediteraneene si estice.



52

Vulnerabilitate Conform formularului standard Natura 2000, datorita cresterii, in ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, in special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care in sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din intreg teritoriul RBDD, imprimand circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pana la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare. In consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora in sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit in cea mai mare parte aceste zone (stiuca, somn, crap etc.), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita). In ecosistemele terestre ramase in regim natural, mult mai reduse in suprafata decat in trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decat in cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele in mars sau in stationare, pe bratele Dunarii (Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe), cat si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atat ca urmare a procesului de ardere, cat si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii. O sursa de poluare o prezinta si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in care sunt cca.120 nave, aflate in punctele: Km 107 de pe bratul Sfantu Gheorghe si de pe Dunare la mile 45. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna, in special, in perioada de cuibarire si hranire. Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Specie Populatie Sit

Grup Cod

Denumire stiintifica S

NP

Tip

Marime Unit. masur

a

Categ. Calit

. date

AIBICID AIBIC

Min.

Max.

CIRIVIP Pop.

Conserv.

Izolare

Global

M 1337 Castor fiber (Castorul)

P 10 15 i P G C B B B

M 1355 Lutra lutra P R A B C B M 2609 Mesocricetus

newtoni (Hamsterul-romanesc)

P M C C C B

M 2633 Mustela eversmanii ()

P V B B B B

M 1356*

Mustela lutreola ()

P R A B B B

M 1335 Spermophilus P P C B C B



53

citellus (Popandau)

M 2635 Vormela peregusna

P V C B B B

A 1188 Bombina bombina

P C A A C A

A 1993 Triturus dobrogicus

P C A B B A

F 4125 Alosa immaculata (Scrumbie de Dunare)

P P A B C B

F 4125 Alosa immaculata (Scrumbie de Dunare)

R C A B C B

F 4127 Alosa tanaica (Rizeafca)

P P A B C B

F 4127 Alosa tanaica (Rizeafca)

R C A B C B

F 1130 Aspius aspius (Avat)

P C A A C A

F 1149 Cobitis taenia (Zvarluga)

P C A B C B

F 1124 Gobio albipinnatus (Porcusor de nisip)

P C B A C A

F 2511 Gobio kessleri (Petroc)

P V D

F 2555 Gymnocephalus baloni (Ghibort de rau)

P C A A B A

F 1157 Gymnocephalus schraetzer (Raspar)

P C A B B B

F 1145 Misgurnus fossilis (Chiscar, Tipar)

P C A A C A

F 2522 Pelecus cultratus (Sabita)

P C A B C B

F 1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarca)

P P B A C A

F 1146 Sabanejewia aurata (Dunarita)

P C A B C B

F 2011 Umbra krameri (Tiganus)

P R A B B B

F 1160 Zingel streber (Fusar)

P P B B C B

F 1159 Zingel zingel (Fusar mare, Pietrar)

P P B B C B

I 4056 Anisus vorticulus

P R B B C B

I 4027 Arytrura musculus

P R A B C B



54

I 4028 Catopta thrips P R B B C B

I 4045 Coenagrion ornatum

P P? DD D

I 1082 Graphoderus bilineatus

P P B B C B

I 4036 Leptidea morsei

P P A B C B

I 1060 Lycaena dispar P C B B C B

I 1089 Morimus funereus

P R D

I 1037 Ophiogomphus cecilia

P P A B C B

P 1516 Aldrovanda vesiculosa

P R A B C B

P 2253 Centaurea jankae

P R A B A B

P 2255 Centaurea pontica

P V A B A B

P 4067 Echium russicum

P R C A C A

P 1428 Marsilea quadrifoli

P R A B C B

R 1220 Emys orbicularis

P C A B C A

R 1219 Testudo graeca P R C B B B

R 1298 Vipera ursinii P R A A A A

Alte specii importante de flora si fauna

Specie Populatie Motivatie

Grup Cod Denumire stiintifica S NP

Marime Unit. masur

a

Categ. Anexa Alte categorii

Min. Max. CIRIVIP IV V A B C D

Corispermum marschallianum

R

X

Petunia parviflora

V

X

Zannichellia prodani

P

X

M 1353 Canis aureus (sacal)

P X

X

M

Erinaceus concolor concolor

R

X

M

Lepus europaeus (Iepure de camp)

R

X

M

Micromys minutus (Soarecele-pitic)

R

X

M Mus spicilegus R X

M Mustela erminea aestiva

R

X



55

M 2634 Mustela nivalis (Nevastuica)

R

X

M 2595 Neomys anomalus

P

X

M 2599 Sorex araneus R X

A 2361 Bufo bufo C X

A 1283 Coronella austriaca

R X

X

A 2390 Eremias arguta P X

A 1203 Hyla arborea P X X

A 1261 Lacerta agilis P X X

A 1197 Pelobates fuscus P X X

A 1200 Pelobates syriacus

P X

X

A 1248 Podarcis taurica P X X

A 1212 Rana ridibunda C X X

A 2357 Triturus vulgaris P X

F

Carassius auratus auratus (Caras rosu)

P

X

F

Carassius carassius (Caracuda)

V

X

F

Chalcalburnus chalcoides mento

P?

X

F Esox reichertii P X

F Leuciscus borysthenicus

R

X

F Leuciscus idus (Lugojanel)

R

X

F Neogobius syrman

P?

X

F Perca fluviatilis (Biban)

P

X

F

Sander lucioperca (Salau)

P

X

F Sander volgensis (Salaul vargat)

P

X

F Silurus soldatovi P X

F 2011 Umbra krameri ( Tiganus)

R

X

F Vimba vimba (Lostie)

P

X

I Bagrada stolata R X



56

I Crypsinus angustatus

R

X

I Geotomus elongatus

R

X

I Geotomus punctulatus

R

X

I Leprosoma inconspicuum

R

X

I Melanocoryphus tristrami

R

X

I Menaccarus arenicola

R

X

I Ochetostethus nanus

R

X

I Odontoscelis fuliginosa

R

X

I Odontoscelis hispidula

R

X

I Pachybrachius fracticollis

R

X

I Paramysis intermedia

V

X

I Paramysis kessleri

V

X

I Pterocuma pectinatum

V

X

I 1050 Saga pedo R X X

I Sciocoris homalonotus

R

X

I Stagonomus bipunctatus

R

X

I Stibaropus henkei

R

X

I Tholagmus flavolineatus

R

X

P 2102 Alyssum borzaeanum

R

X

P Anacamptis pyramidalis

V

X

P Artemisia arenaria

R

X

P Asperula setulosa

R

X

P Astrodaucus littoralis

V

X

P Cakile maritima ssp. euxina

R

X



57

P Camphorosma monspeliaca

V

X

P Carex secalina V X

P Centaurium spicatum

R

X

P Ceratophyllum demersum

C

X

P Convolvulus lineatus

R

X

P Convolvulus persicus

R

X

P Crambe maritima

R

X

P Eryngium maritimum

R

X

P Euphorbia paralias

P

X

P Frankenia hirsuta

R

X

P Groenlandia densa

P

X

P Heliotropium curassavicum

V

X

P Hottonia palustris

R

X

P Limonium meyeri

R

X

P 1725 Lindernia procumbens

P X

X

P Medicago marina

V

X

P Melilotus arenaria

R

X

P Merendera sobolifera

V

X

P

Myriophyllum spicatum

C

X

P Nuphar lutea P X

P Nymphaea alba P X

P

Onosma arenaria

R

X

P

Orchis coriophora ssp. fragran

R

X

P

Orchis laxiflora ssp. elegans

R

X

P Orchis morio V X



58

P

Phragmites australis

C

X

P Plantago cornuti R X

P

Polygonum amphibium

P

X

P

Polypogon monspeliensis

R

X

P Potentilla pedata R X

P

Ranunculus aquatilis

P

X

P Ruppia cirrhosa V X

P Ruppia maritima V X

P

Saccharum strictum

V

X

P 2059 Salvinia natans C X

P

Scolymus hispanicu

R

X

P Silene thymifolia V X

P

Stachys maritima

V

X

P Syrenia montana R X

P 2165 Trapa natans C X

P

Zygophyllum fabago

V

X

Prezentarea sitului Natura 2000 - ROSPA 0031 – Delta Dunarii – Complex Razim

Sinoe.

Proiectul studiat se afla amplasat in interiorul ariei naturale de protectie speciala avifaunistica

Delta Dunarii si Complex Razim – Sinoe. Aria de Protectie Speciala Avifaunistica „Delta

Dunarii si Complex Razim - Sinoe” este arie naturala protejata de interes comunitar - categoria

arie de protectie speciala conform Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnata prin HG

1284/2007 (cod sit ROSPA0031), modificata si completata prin HG 971/11 octombrie 2011.

Situl NATURA 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul lagunar Razim-Sinoe

Prezentare generala

Coordonate: Longitudine N 44º 54' 41''; Latitudine E 28º 55' 42''

Suprafata 512.820 ha

Perimetru administrativ judetul Tulcea Localitati prezente in ROSCI 0065: Babadag

(21%); Baia (99%); Ceamurlia de Jos (47%); Ceatalchioi (>99%); Chilia Veche (>99%); Crisan

(>99%); Grindu (9%); Isaccea (25%), Jurilovca (67%); Luncavita (2%); Mahmudia (65%);

Maliuc (>99%); Mihai Bravu (2%); Murighiol (88%); Niculitel (99%); Sarichioi (49%); Sfantu



59

Gheorghe (>99%); Somova (54%); Sulina (>99%); Tulcea (31%); Valea Nucarilor (27%).

ROSPA 0031: Localitatile prezente in ROSCI 0065; Vacareni; Jijila.

Regiunea biogeografica: Pontica, Stepica

Conform formularului standard Natura 2000, aria de protectie avifaunistica ROSPA 0031

Delta Dunarii – Complex Razim –Sinoe gazduieste efective importante ale unor specii de

pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

97 specii din anexa 1 a Directivei Pasari,

151 specii migratoare listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la Bonn,

precum si

17 specii periclitate la nivel global.



60

Figura 2 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim

Conform Formularului standard „Natura 2000”, situl de protectie avifaunistica mentionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:



61

1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit: − Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar 1500-1700 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Anthus campestris (Fasa de camp); Cod A255, folosirea sitului-specie relativ comuna; situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila); − Ardea purpurea (Starcul rosu); Cod A029; situl este folosit de un numar 230-450 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Aythya nyroca (Rata rosie); Cod A060; situl este folosit de un numar 3800-4200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Glareola pratincola (Ciovlinica); Cod A135; situl este folosit de un numar 420-540 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Haliaeetus albicilla (Codalbul); Cod A075; situl este folosit de un numar 26-28 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Ixobrychus minutus (Starcul pitic); Cod A022; situl este folosit de un numar 3000-3500 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Melanocorypha calandra (Ciocarlie de baragan); cod A242; folosirea sitului-specie relativ comuna; situatia populatiei – D (reprezentativitate nesemnificativa); − Oenanthe pleschanka (Pietrar negru); cod A533; situl este folosit de un numar de 12-24 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna); − Sterna hirundo (Chira); cod A193; situl este folosit de un numar de 1800-2300 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Burhinus oedicnemus (Pasarea ogorului); cod A133; situl este folosit de un numar de 44-60 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila); − Buteo rufinus (Sorecar mare) cod A403; situl este folosit de un numar de 4-5 p (perechi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila); − Circus aeruginosus (Eretele de stuf), cod A081; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Egretta garzetta (Egreta mica), cod A026; situl este folosit de un numar de 1700-2500 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Emberiza hortulana (ortolan), cod A379; folosirea sitului-specie rara; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); − Falco naumanni (Vanturelul mic), cod A095; situl este folosit de un numar de 1-3 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproape izolata); global – C (valoare considerabila);



62

− Pelecanus crispus (Pelicanul cret), cod A20; situl este folosit de un numar de 320-410 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelenta); − Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun), cod A019; situl este folosit de un numar de 3560-4160 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare excelenta – (A); izolare – A (populatie aproape izolata); global – A (valoare excelenta); − Platalea leucorodia (Lopatar), cod A334; situl este folosit de un numar de 360-440 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa) global – A (valoare excelenta); − Plegadis falcinellus (Tiganusul), cod A032; situl este folosit de un numar de 2000-3200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Porzana parva (Crestet cenusiu), cod A120, situl este folosit de un numar de 2000-3000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Porzana porzana (Crestet pestrit), cod A119; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de balta)),, cod A293; situl este folosit de un numar de 400-1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare excelenta – (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Chlidonias niger (Chirighita neagra), cod A197; situl este folosit de un numar de 200-300 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila); − Ardeola ralloides (Starc galben), cod A024; situl este folosit de un numar de 3000-4000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Botaurus stellaris (Buhai de balta), cod A021; situl este folosit de un numar de 800-1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Coracias garrulous (Dumbraveanca) cod A231; situl este folosit de un numar de 500-600 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Larus melanocephalus (Pescarusul cu cap negru), cod A176; situl este folosit de un numar de 160200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelenta); − Nycticorax nycticorax (Starcul de noapte), cod A023; situl este folosit de un numar de 3500-4000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); − Sterna albifrons (Chira), cod A195; situl este folosit de un numar de 40-100 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Luscinia svecica (Gusa albastra), cod A272; situl este folosit de un numar de 300-700 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);



63

2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj: − Gelochelidon nilotica (Pagaza piconeagra); Cod A189; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 8-12 p (perechi); in pasaj 320 – 350 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Himantopus himantopus nilotica (Picorongul); Cod A131; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 220-370 p (perechi); in pasaj 1400-220 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Charadrius alexandrines (Prundarasul de saratura); Cod A138; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 90-120 p (perechi); in pasaj 450-520 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Recurvirostra avosetta (Ciocintors); Cod A132; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 220-280 p (perechi); in pasaj 800-1200 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Accipiter brevis (Uliu cu picioare scurte); Cod A402; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 3-5 p (perechi); in pasaj 40-80 i (indivizi); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Chlidonias hybridus (Chirichita cu obraz alb); Cod A196; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 5000-6000 p (perechi); in pasaj 30000-50000 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (b); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 100-120 p (perechi); in pasaj 45000-60000 i (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – C (valoare considerabila); − Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru – specie rara in Romania si ameninta pe scara globala); Cod A030; in numar de 2-5 i (perechi); in pasaj 500-1000 i (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); − Falco vespertinus (Vanturelul de seara) Cod A097; cuibaresc in numar de 300-350 p (perechi); in pasaj 2000-3000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – A (valoare excelenta); − Sterna sandvicensis (Chira) Cod A191; cuibaresc in numar de 250-300 p (perechi); in pasaj 30005000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – B (valoare buna); 3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasaj: − Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic); Cod A393; specia foloseste situl pentru cuibarire si cresterea puilor in numar de 8700-9500 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - in numar de 40006500 i (indivizi); in pasaj - in numar de 4000-6500 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta). 4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasaj:



64

− Branta ruficollis (gasca cu gatul rosu); Cod A396; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar 1000-3000 i (indivizi); in pasaj un numar 7000-24000 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– B; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); 5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat: − Anser erythropus (Garlita mica); Cod A042; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 10-30 I (indivizi) ; situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta). − Aquila clanga (Acvila tipatoare mare); Cod A255; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 8-14 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproape izolata); global – A (valoare excelenta). − Cygnus cygnus (Lebada de iarna); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Falco columbarius (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Oxyura leucocephala (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Cygnus columbianus bewickii (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Gavia arctica (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Gavia stellata (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). − Asio flammeus (Ciuful de camp); Cod A272; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar de 812 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). 6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj: − Aquila heliaca (Acvila de camp); Cod A404; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-3 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica); Cod A089; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 200-300 I (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Grus grus (Cocorul) Cod A127; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila).



65

− Limosa lapponica (Sitar de mal Nordic); Cod A157; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-5 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); − Numenius tenuirostris (Ploier mic) cod A139; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Xenus cinereus (Fluierar sur); cod A167; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 1-3 I situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Charadrius morinellus (Ploier de munte) cod A138; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Circaetus gallicus (Ciuf de padure) cod A139; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); − Ficedula albicollis (Muscarul gulerat) cod A321; specia foloseste situl in pasaj - C (specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); − Ficedula parva (Muscarul mic) cod A320; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); − Gallinago media (Becatina mare) cod A154; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 20-80 I (indivizi) situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna). − Pandion haliaetus (Uliganul pescar), cod A094; specia foloseste situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Phalaropus lobatus (Notarita cu cioc subtire) cod A170; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 700-1200 I (indivizi) situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Philomachus pugnax (Batausul) cod A151; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 13000-18000 I (indivizi) situatia populatiei – B (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – B (valoare buna). − Circus macrourus (Erete alb), cod A083; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 50-60 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Hieraaetus pennatus (Acvila porumbaca) cod A092; specia foloseste situl in pasaj –in numar de 50-80 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); − Pluvialis apricaria (Ploier auriu), cod A140; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 300-500 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). − Puffinus yelkouan, cod A464; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 20-100 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna). − Sterna caspia (Pescarita mare), cod A190; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 500-1000 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa

II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste



66

Specie Populatie Sit

Grup

Cod Denumire stiintifica

S NP

Tip

Marime Unit. masur

a

Categ. Calit.

date

AIBICID

AIBIC

Min. Max. CIRIVIP

Pop. Conserv.

Izolare

Global

B A402 Accipiter brevipes

R 3 5 p C B C B

B A402 Accipiter brevipes

C 40 80 i C B C B

B A086 Accipiter nisus (Uliu pasarar)

C C D

B A086 Accipiter nisus (Uliu pasarar)

W C D

B A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacar mare)

R C B B C B

B A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacar mare)

C B B C B

B A293 Acrocephalus melanopogon

R 400 1000 p R A A C B

B A296 Acrocephalus palustris (Lacar de mlastina)

R P C B C B

B A296 Acrocephalus palustris (Lacar de mlastina)

C C C B C B

B A295 Acrocephalus schoenobaenus (Lacar mic)

R C B B C B

B A295 Acrocephalus schoenobaenus (Lacar mic)

C C B B C B

B A297 Acrocephalus scirpaceus (Lacar de stuf)

R C B B C B

B A297 Acrocephalus scirpaceus (Lacar de stuf)

C C B B C B

B A168 Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)

C 400 700 i P B C C

B A247 Alauda arvensis (Ciocarlie de camp)

R C D

B A229 Alcedo atthis R 1500 1700 p C A B C B

B A054 Anas acuta (Rata sulitar)

C 1200 7000 i C B B C C

B A056 Anas clypeata (Rata lingurar)

C 9000

10000

i C A B C B

B A052 Anas crecca (Rata pitica)

C 9000

20000

i P B B C C



67

B A050 Anas penelope (Rata fluieratoare)

C 8000 1000

0 i C A B C C

Anas platyrhynchos (Rata mare)

W 2000

0 4000

0 i C A B C B

B A055 Anas querquedula (Rata caraitoare)

C 4500 8000 i P B B C C

B A051 Anas strepera (Rata pestrita)

W 1300 3000 i C A B C A

B A043 Anser anser (Gasca de vara)

W 6500

15000

i R A B C A

B A042 Anser erythropus

W 10 30 i C A B C A

Anser fabalis (Gasca de semanatura)

C 20 120 i R C B C C

B A255 Anthus campestris

R C C B C C

B A258 Anthus cervinus (Fasa rosiatica)

C R B B C C

B A259 Anthus spinoletta (Fasa de munte)

C P D

B A256 Anthus trivialis (Fasa de padure)

C P D

B A226 Apus apus (Drepnea neagra)

C R D

B A228 Apus melba (Drepnea mare)

C V D

B A090 Aquila clanga W 8 14 i C A B A B

B A404 Aquila heliaca C 1 3 i C B B C C

B A089 Aquila pomarina

C 200 300 i C C B C C

B A028 Ardea cinerea (Starc cenusiu)

P 600 800 p V C B C C

B A029 Ardea purpurea

R 230 450 p C A B C A

B A024 Ardeola ralloides

R 3000 4000 p A B C A

B A169 Arenaria interpres (Pietrus)

C 80 120 i C A B C C

B A222 Asio flammeus W 8 12 i R C B C B

B A221 Asio otus (Ciuf de padure)

P C D



68

B A059 Aythya ferina (Rata cu cap castaniu)

W 2400

0 3800

0 i P B B C B

B A061 Aythya fuligula (Rata motata)

W 18000

20000 i C A B C B

B A060 Aythya nyroca R 3800 4200 p R A B C A B A263 Bombycilla

garrulus (Matasar)

W R D

B A021 Botaurus stellaris

R 800 1000 p A B C A

B A396 Branta ruficollis

C 7000

24000

i C A B C A

B A396 Branta ruficollis

W 1000 3000 i C A B C A

B A025 Bubulcus ibis (Starc de cireada)

R 2 8 p V A B B

B A067 Bucephala clangula (Rata sunatoare)

R 30 50 p C A B C B

B A067 Bucephala clangula (Rata sunatoare)

W 1000 1200 i C A B C B

B A133 Burhinus oedicnemus

R 44 60 p R B B C C

B A087 Buteo buteo (sorecar comun)

P R D

B A087 Buteo buteo (sorecar comun)

C P D

B A088 Buteo lagopus (sorecar incaltat)

W R D

B A403 Buteo rufinus R 4 5 p R C B C C

B A144 Calidris alba (Nisipar)

C 300 800 i R B B C C

B A149 Calidris alpina (Fungaci de tarm)

C 1000

0 1700

0 i P B B C B

B A027 Egretta alba W 1000 1200 i A B C A

B A026 Egretta garzetta

R 1700 2500 p R A B C A

B A143 Calidris canutus

C 1 5 i P A B A A

B A147 Calidris ferruginea (Fungaci roscat)

C 8000 9000 i P B B C B

B A145 Calidris minuta (Fungaci mic)

C 2800 3200 i P B B C B

B A146 Calidris temminckii (Fungaci pitic)

C 120 400 i P B B C C

B A366 Carduelis cannabina (Canepar)

R R D



69

B A366 Carduelis cannabina (Canepar)

C C D

B A364 Carduelis carduelis (Sticlete)

R P D

B A364 Carduelis carduelis (Sticlete)

C C D

B A363 Carduelis chloris (Florinte)

R P D

B A363 Carduelis chloris (Florinte)

C C D

B A368 Carduelis flammea (Inarita)

C R D

B A365 Carduelis spinus (Scatiu)

C C D

B A371 Carpodacus erythrinus (Mugurar rosu)

C V D

B A335 Certhia brachydactyla (Cojoaica cu degete scurte)

P R D

B A138 Charadrius alexandrinus

R 90 120 p C A B C B

B A138 Charadrius alexandrinus

C 450 520 i C A B C B

B A139 Charadrius morinellus

C R C B C C

B A196 Chlidonias hybridus

R 5000 6000 p A B C B

B A196 Chlidonias hybridus

C 30000

50000 i A B C B

B A197 Chlidonias niger

R 200 300 p R B B C C

B A031 Ciconia ciconia

R 100 120 p B B C C

B A031 Ciconia ciconia

C

45000

60000 i B B C C

B A030 Ciconia nigra R 2 5 i C B C B

B A030 Ciconia nigra C 500 1000 i C B C B

B A080 Circaetus gallicus

C R D

B A081 Circus aeruginosus

R 300 400 p R A B C B

B A082 Circus cyaneus W 150 200 i B B C B

B A083 Circus macrourus

C 50 60 i B B C C

B A084 Circus pygargus

R 3 6 i C B B C C

B A084 Circus pygargus

C 500 800 i C B B C C

B A207 Columba oenas (Porumbel de scorbura)

R R D

B A207 Columba oenas (Porumbel de scorbura)

C R D



70

B A231 Coracias garrulus

R 500 600 p B B C B

B A037 Cygnus columbianus bewickii

W 10 40 i A B C B

B A038 Cygnus cygnus W 340 1270 i C B B C A

B A036 Cygnus olor (Lebada cucuiata, Lebada de vara, Lebada muta)

W 3600 5300 i V A B C A

B A253 Delichon urbica (Lastun de casa)

R C D

B A238 Dendrocopos medius

P R D

B A429 Dendrocopos syriacus

P C D

B A236 Dryocopus martius

P C D

B A027 Egretta alba R 320 360 p A B C A

B A022 Ixobrychus minutus

R 3000 3500 p C A B C A

B A338 Lanius collurio R C D

B A338 Lanius collurio C C D

B A340 Lanius excubitor (Sfrancioc mare)

W R D

B A339 Lanius minor R R D

B A339 Lanius minor C C D

B A341 Lanius senator (Sfrancioc cu cap rosu)

C R D

B A459 Larus cachinnans (Pescarus pontic)

R 1500 2000 p C A B C C

B A459 Larus cachinnans (Pescarus pontic)

C 1500

0 2000

0 i C A B C C

B A182 Larus canus (Pescarus sur)

C 4000 10000 i C C B C C

B A183 Larus fuscus (Pescarus negricios)

C 200 400 i V C B C C

B A180 Larus genei C 20 70 i C C B C B

B A176 Larus melanocephalus

R 160 200 p A B B A

B A177 Larus minutus C 10000

12000 i C A B C B

B A179 Larus ridibundus (Pescarus razator)

R 2000 3000 p R B B C C



71

B A179 Larus ridibundus (Pescarus razator)

C 2000

0 5000

0 i R B B C C

B A150 Limicola falcinellus (Prundaras de namol)

C 700 950 i R B B C C

B A157 Limosa lapponica

C 1 5 i C D

B A156 Limosa limosa (Sitar de mal)

C 10000

15000 i V B B C B

B A292 Locustella luscinioides (Grelusel de stuf)

R P A B C C

B A290 Locustella naevia (Grelusel patat)

C R D

B A246 Lullula arborea R R D

B A246 Lullula arborea C R D

B A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de zavoi)

R P D

B A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de zavoi)

C C D

B A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoare roscata)

R P D

B A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoare roscata)

C C D

B A272 Luscinia svecica

R 300 700 p R A B C B

B A152 Lymnocryptes minimus (Becatina mica)

C 500 1000 i C B B C B

B A242 Melanocorypha calandra

R C D

B A068 Mergus albellus

R R A B C A

B A068 Mergus albellus

W 4000 5000 i R A B C A

B A070 Mergus merganser (Ferestras mare)

W 120 180 i R B B C B

B A069 Mergus serrator (Ferestras motat)

C 230 340 i R C B C C

B A230 Merops apiaster (Prigorie)

R P D

B A230 Merops apiaster (Prigorie)

C C D



72

B A383 Miliaria calandra (Presura sura)

R C D

B A383 Miliaria calandra (Presura sura)

W P D

B A073 Milvus migrans

R 6 7 i R C B C C

B A073 Milvus migrans

C 20 30 i R C B C C

B A262 Motacilla alba (Codobatura alba)

R C C B C B

B A262 Motacilla alba (Codobatura alba)

C C C B C B

B A261 Motacilla cinerea (Codobatura de munte)

C P D

B A261 Motacilla cinerea (Codobatura de munte)

W P D

B A260 Motacilla flava (Codobatura galbena)

R C C B C B

B A260 Motacilla flava (Codobatura galbena)

C C C B C B

B A319 Muscicapa striata (Muscar sur)

R P D

B A319 Muscicapa striata (Muscar sur)

C C D

B A058 Netta rufina (Rata cu ciuf)

C P A B C A

B A058 Netta rufina (Rata cu ciuf)

W 540 2470 i P A B C A

B A160 Numenius arquata (Culic mare)

C 4500 6000 i C A B C B

B A158 Numenius phaeopus (Culic mic)

C 200 500 i C C B C B

B A159 Numenius tenuirostris

C 1 3 i R A B C B

B A023 Nycticorax nycticorax

R 3500 4000 p R A B C A

B A278 Oenanthe hispanica (Pietrar mediteranean)

C R C B C C

B A435 Oenanthe isabellina (Pietrar rasaritean)

C R D



73

B A277 Oenanthe oenanthe (Pietrar sur)

R P D

B A277 Oenanthe oenanthe (Pietrar sur)

C C D

B A533 Oenanthe pleschanka

R 12 24 p R B B B B

B A337 Oriolus oriolus (Grangur)

R C D

B A214 Otus scops (Cius)

C R D

B A071 Oxyura leucocephala

W 1 4 i R C B C C

B A094 Pandion haliaetus

C C C B C C

B A020 Pelecanus crispus

R 320 410 p C A B B A

B A019 Pelecanus onocrotalus

R 3560 4160 p C A A A A

B A017 Phalacrocorax carbo (Cormoran mare)

R 8000 1200

0 p C A B C B


C 4000

0 5000

0 i C A B C B


W 3000 7000 i C A B C B

B A393 Phalacrocorax pygmeus

R 8700 9500 p C A B C A


C 4000 6500 i C A B C A


W 4000 6500 i C A B C A

B A170 Phalaropus lobatus

C 700 1200 i C C B C C

B A151 Philomachus pugnax

C

13000

18000 i C B B C B

B A273 Phoenicurus ochruros (Codros de munte)

C P D

B A274 Phoenicurus phoenicurus (Codros de padure)

R C C B C B

B A274 Phoenicurus phoenicurus (Codros de padure)

C C C B C B

B A315 Phylloscopus collybita (Pitulice mica)

R R D

B A315 Phylloscopus collybita (Pitulice mica)

C P D

B A314 Phylloscopus sibilatrix (Pitulice sfaraitoare)

C P D



74

B A316 Phylloscopus trochilus (Pitulice fluieratoare)

C P D

B A234 Picus canus P C D

B A034 Platalea leucorodia

R 360 440 p R A B C A

B A375 Plectrophenax nivalis (Pasarea omatului)

W V D

B A032 Plegadis falcinellus

R 2000 3200 p P A B C A

B A140 Pluvialis apricaria

C 300 500 i C B B C C

B A141 Pluvialis squatarola (Ploier argintiu)

C 2500 3000 i C B B C B

B A005 Podiceps cristatus (Corcodel mare)

P C C B C C

B A006 Podiceps grisegena (Corcodel cu gat rosu)

R 400 800 p C A B C B

B A006 Podiceps grisegena (Corcodel cu gat rosu)

C 5000 1000

0 i C A B C B

B A008 Podiceps nigricollis (Corcodel cu gat negru)

R C B B C B


C C B B C B


W C B B C B

B A120 Porzana parva R 2000 3000 p C A B C A

B A119 Porzana porzana

R 300 400 p C B B C B

B A121 Porzana pusilla C V C B C C

B A266 Prunella modularis (Brumarita de padure)

C P D

B A464 Puffinus yelkouan

C 20 100 i C B B B B

B A118 Rallus aquaticus (Carstel de balta)

P C A B C C

B A132 Recurvirostra avosetta

R 220 280 p V A A C B

B A132 Recurvirostra avosetta

C 800 1200 i V A A C B



75

B A317 Regulus regulus (Ausel cu cap galben)

C P D

B A336 Remiz pendulinus (Boicus)

P C D

B A249 Riparia riparia (Lastun de mal)

R 5000 7000 p C B B C B

B A249 Riparia riparia (Lastun de mal)

C C B B C B

B A275 Saxicola rubetra (Maracinar mare)

C C D

B A276 Saxicola torquata (Maracinar negru)

C C D

B A155 Scolopax rusticola (Sitar de padure)

C R B B C C

B A155 Scolopax rusticola (Sitar de padure)

W C B B C C

B A361 Serinus serinus (Canaras)

R C D

B A174 Stercorarius longicaudus (Lup de mare codat)

C V D

B A173 Stercorarius parasiticus (Lup de mare mic)

C R B A C B

B A195 Sterna albifrons

R 40 100 p C A B C B

B A190 Sterna caspia C 500 1000 i C A B C B

B A193 Sterna hirundo R 1800 2300 p C A B C B

B A191 Sterna sandvicensis

R 250 300 p C A B C B

B A191 Sterna sandvicensis

C 3000 5000 i C A B C B

B A210 Streptopelia turtur (Turturica)

C C D

B A353 Sturnus roseus (Lacustar)

R P B B C C

B A353 Sturnus roseus (Lacustar)

C C B B C C

B A351 Sturnus vulgaris (Graur)

R P D

B A351 Sturnus vulgaris (Graur)

C P D

B A311 Sylvia atricapilla (Silvie cu cap negru)

C P D



76

B A310 Sylvia borin (Silvie de gradina)

C P D

B A309 Sylvia communis (Silvie de camp)

C P D

B A308 Sylvia curruca (Silvie mica)

C P D

B A307 Sylvia nisoria R R C B C C

B A307 Sylvia nisoria C C C B C C

B A004 Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic)

P C B B C C

B A048 Tadorna tadorna (Califar alb)

W 800 1200 i C B B C A

B A161 Tringa erythropus (Fluierar negru)

C 3000 4000 i C A B C B

B A164 Tringa nebularia (Fluierar cu picioare verzi)

C 1300 2600 i V B B C C

B A165 Tringa ochropus (Fluierar de de zavoi)

C 4000 5000 i V B B C C

B A163 Tringa stagnatilis (Fluierar de lac)

C 600 700 i C B B C B

B A162 Tringa totanus (Fluierar cu picioare rosii)

C 3500

12000 i C B B C B

B A286 Turdus iliacus (Sturz de vii)

C R D

B A285 Turdus philomelos (Sturz cantator)

C P D

B A284 Turdus pilaris (Cocosar)

C C D

B A287 Turdus viscivorus (Sturz de vasc)

C R D

B A232 Upupa epops (Pupaza)

R C D

B A142 Vanellus vanellus (Nagat)

R 500 600 p C B B C C

B A142 Vanellus vanellus (Nagat)

C 1000

0 1200

0 i C B B C C

B A167 Xenus cinereus

C 1 3 i C A B C C



77

Alte caracteristici ale sitului: Delta Dunarii reprezinta teritoriul cuprins intre prima bifurcatie a Dunarii (Ceatalul Chiliei), marginit la est de litoralul Marii Negre, la nord de bratul Chilia si la sud de complexul lacustru Razim Sinoie. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a sitului si are o suprafata totala de circa 4.178 kmp, din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei, adica 3.510 kmp, reprezentand circa 82%, restul fiind situata pe partea stanga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina. Tinand cont de geneza, hipsometrie, relatiile hidrice dintre bratele Dunarii si zonele interioare, diferentierile climatice si variatia peisagistica, in Delta Dunarii se pot distinge doua mari sectoare - delta fluviatila si delta fluvio-maritima. Delta fluviala reprezinta partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format intr-un fost golf al Dunarii. Principala sa caracteristica e suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariile depresionare sunt mai mici si cu multe lacuri (deasemenea de mici dimensiuni), aflate intr-un grad inaintat de colmatare. Delta fluvio-maritima se desfasoara intre aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol in vest si tarmul marii in est. Ea cuprinde, pe langa grindurile maritime Letea, Caraorman si Saraturile unui important complex lacustru (Rosu - Puiu) si sufera modificari importante la contactul cu Marea Neagra. La sud de Delta propriu-zisa se desfasoara pana la capul Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara (vechiul golf Halmyris) ocupata initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior, prin formare de cordoane si grinduri. In ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificari datorita actiunii umane, fiind transformat in rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de iriga_ii amenajate in jurul complexului. La vest de Tulcea, intre cursul Dunarii si limita platoului continental pana la Cotul Pisicii se desfasoara zona predeltaica ce cuprinde zonele umede naturale si seminaturale si zonele agricole. Clima Deltei Dunarii se incadreaza in climatul temperat-continental cu influente pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o usoara crestere de la vest spre est. Cantitatea mare de caldura este data de durata medie anuala de stralucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiatia solara globala insumeaza anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din tara. Vulnerabilitate − braconajul - turismul in masa - industrializarea si extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor – deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari acvatice) - intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini - schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul - arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de generatoare eoliene - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari - taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.).



78

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a PP, din formularul standard al Sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe 2.2.1. Habitate de interes comunitar - Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea

sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform formularului standard

NATURA 2000 sunt:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri

Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lunca si

Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.

Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.

Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata,

Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de substante

nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile

Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta

Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile

aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum

demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba,

Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides

peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus,

P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice

aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si

pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si

asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar

unele specii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat acest tip de habitat nu a fost identificat, apare insa in zona

limitrofa trupurilor de pasune Belciug, Crasnicol, Ivancea Mare si Ivancea I, intreg

teritoriul al R.B.D.D., fiind un complex de zone umede cu proportii diferite de alte

habitate mai mult sau mai putin higrofile.

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova (Hanul

Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).

Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefixate

sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.



79

Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de

inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati

de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune

subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele

dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul

bazinului pontic.

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria

glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C.

jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca

pseudovina.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de

habitat, fiind prezent la distante mari de zona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din

terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare

exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu

alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus.

In contact cu mlastini alcaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si alte

stufarisuri si rogozisuri inalte.


habitat.

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat

inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate

de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi

bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile

lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine

dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus

nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp.

sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes

rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta

moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii

cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si

frasin.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia.



80

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni

lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din

zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si

din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ

formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din

statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei. Formatiunile cu Tamarix

africana nu vor fi luate in considerare.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate,

permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in

principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis

si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un

banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra

substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai

curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime”

inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul

hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic

zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din

formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de

nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa

marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri

fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei

de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina,

Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri

adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii

sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a

valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in

timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de

nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de

mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata

de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind

biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4

m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul

Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile

caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis,



81

Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius

vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco,

Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri

marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse

si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse

foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in

continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase

naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite

cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar

numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode

si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de

mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal

de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia.

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus

de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.).

Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens,

Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias,

Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si

Argusia (Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate

pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte

dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar

trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).


acestuia.

1310 - Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede

si nisipoase

Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din

genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic

inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. TheroSalicornietea, Frankenietea

pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda

maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic

inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. – Comunitati

central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis

(Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale

depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica

pana in Extremul Orient.



82

Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S.

marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus,

Artemisia santonicum.

Acest tip de habitat a fost identificat pe Grindurile Saraturi si Casla Vadanei in stare

relictara. Nu au fost identificate toate speciile edificatoare si caracteristice acestui tip

de habitat.

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi.

Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J. acutus; –

mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele

litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti

mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora,

Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum,

Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia,

Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. fragrans

Acest habitat a fost identificat pe anumite portiuni din Grindurile Saraturi si Casla

Vadanei in stare relictara.

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care

sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate

estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul

verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta

distincta a pasunatului bovinelor.

Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate,

pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate,

cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia

prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus

pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia

limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum,

Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C.

divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon

dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera),

Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix,

Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.


acestuia.



83

2110 - Dune mobile embrionare (in formare)

Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii

sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata inspre mare la baza

dunelor inalte.

Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis,

Medicago marina, Eryngium maritimum.


acestuia.

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din

specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii)

intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice.

Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre.

Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale,

sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult

si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune

(dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria

spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula

ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza

complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre.

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides

Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in

depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.

Plante: Hippophaë rhamnoides.


acestuia.

2190 - Depresiuni umede intradunale

Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate

specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris,

Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce

interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-



84

Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini

de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni

mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile

cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de

pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). – Stufarisuri

si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale

depresiunilor interdunale.


habitat.

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

- vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor

lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat apartinand ordinului Littorelletalia

uniflorae.

- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea

lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii

periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.

Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice

de plante sunt in general efemerofite pitice.

Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis,

Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens,

C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium

pulchellum,Centunculus minimus.

Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale.


habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi,

in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce

plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes

aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp.,

Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

Acest tip de habitat este prezent pe anumite portiuni adiacente amplasamentului

studiat – Grindul Belciug, Crasnicol, Ivancea Mare, Ivancea I si Grindul Calului.

Intrucat nu este influentat in vreun fel de activitatea de pasunat nu putem afirma ca

exista o influenta negativa a pasunatului asupra acestuia.



85

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion.

Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau natanta

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi

acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis,

Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis

antipyretica.


acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si

caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie

pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.

Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de

vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile,

aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.


acestuia.

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice

Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si

bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice

si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu

graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca

valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de

vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, AgropyroKochion si Pimpinello-Thymion

zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum

saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica,

Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia

nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis,

Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae,

Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri,

Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja

coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.


acestuia.



86

6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin

umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari

extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu

de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ

bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai

acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri

turboase degradate.

Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale,

Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola

persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus,

Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica,

Carex pallescens.


acestuia.

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin

mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea,

Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum

tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus,

Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula

tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.


habitat.

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la

cel montan si alpin

Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si

lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion

fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene

inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante:

Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica,

Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata,

Geranium robertianum,

Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa,

Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles

alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.



87

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor

si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica,

comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi

inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.


acestuia.

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii

Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii

climatice continentale pana la subcontinentale.

Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum,

Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de

tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.


habitat.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in

etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste

pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele

sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea,

Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus

pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne,

Malva moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu

utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.


acestuia.

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar

albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze

(pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si

Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase

(‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de

diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp.


acestuia.



88

1150 *- Lagune costiere

Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa

variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de

roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de

precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de

inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din

Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea

- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa,

de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate

foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate

si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si

floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba

originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un

impact minor in urma exploatarii.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton

pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa),

Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..


acestuia.

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix

alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate

mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp.,

Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de

plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau

rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate

mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia.

40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale

teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu

Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si

padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice

eurosiberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii

endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno

catharticaeJasminietum fruticantis.



89

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus

tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus

verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima,

Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum,

Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca



91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai

calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q.

virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei

tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere

insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele

estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus,

Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace

de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din

sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul

si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium

dasypodum, Paeonia peregrina.



Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare

(enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)

− Trifoias de balta (Marsilea quadrifolia)

Habitat. Apare in statiuni joase in lacuri, ape stagnante si mlastini de la ses. Distributie. Arad

(Ineu), Giurgiu (Comana, Ghimpati), Bihor (Salonta, Radovan), Constanta, Dambovita, Dolj

(Craiova, Malu Mare), Timis; lacurile din jurul Bucurestiului, Delta Dunarii (Sulina, Sfintu-

Gheorghe) etc.

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A”

ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media

la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de

amplasament a planului.

Impactul estimat: Fenomenul de pasunat nu influenteaza in vreun fel populatiile de Marsilea

quadrifolia avand in vedere ca aceasta specie din familia ferigilor nu este preferata de

rumegatoare, iar zonele mlastinoase in care vegeteaza sunt dificil de patruns de catre acestea.

Prin urmare, nu se produce nici un impact asupra populatiilor acestei specii ca urmare a

implementarii proiectului.



90

− Otratel (Aldrovanda vesiculosa)

Habitat. Ape stagnante, putin adanci, cu fund malos, la marginea lacurilor, printre stuf, papura,

pipirig, rosatea, iarba neagra, cu un substrat de turba in care hibernaculele se pot pastra mai

bine peste iarna decat in nisip.

Distributie. Romania: frecventa in Delta Dunarii, dar sporadica in restul tarii. Relevanta sitului

pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce

semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel

national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata.

Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ nesemnificativ asupra speciei urmare a

realizarii proiectului.

− Vinetele, Zglavoc (Centaurea jankae)

Habitat. Stepe ponto-sarmatice. La Capul Dolosman intra in asociatia Koelerio-Artemisietum

lerchianae.

La Cotul Vaii si Palazul Mic a fost identificata in al. Pimpinello-Thymion zygoidi.

Distributie. Romania – Dobrogea CT: Padurea Dumbraveni, Cotul Vaii, Palazul Mic TL:

Capul Dolosman – Jurilovca.



la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de

amplasament a proiectului.

Impactul estimat: Nefiind prezenta pe amplasamentul pasunilor tratate prin acest studiu, nu

se produce impact negativ asupra populatiilor acestei specii.

− Vinetele, Zglavoc (Centaurea pontica)

Habitat. Dune maritime fixate cu vegetatie erbacee (dune gri).

Distributie. Pe nisipuri litorale; locuri ruderalizate din zona litorala.



la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona

studiata.

Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a

realizarii planului.

− Capul sarpelui (Echium russicum)

Habitat. Stepe ponto-sarmatice – frecvent in fitocenoze cu Stipa lessingiana.

Distributie. Romania: sporadica in Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova si Dobrogea.

Relevanta sitului pentru specie: In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „C”

ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului exista o populatie cu densitate redusa fata de media

la nivel national (nesemnificativa la nivel national) aflata intr-o stare de conservare buna. Specia

nu a fost identificata in zona de amplasament a planului.



91

Impactul estimat: Nefiind prezenta pe amplasamantul pasunilor tratate prin acest studiu:

“Amenajament pastoral” localitatea Sf. Gheorghe, judetul Tulcea, nu se produce impact

negativ asupra populatiilor acestei specii.

2.2.2 Specii de mamifere desemnate pentru situl ROSCI0065 Delta Dunarii si impactul planului asupra acestora: − Dihorul de stepa (Mustela eversmannii) Habitat. Asemanator celorlalte mustelide, insa este o specie care traieste in zone de stepa. Distributie. In Romania este semnalat doar rar in Dobrogea. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. In timpul observatiilor relizate in zona de amplasament a proiectului specia nu a fost identificata. Habitatul preferat de aceasta specie in zona este cel terestru, stepic, si nu acvatic. Impactul estimat: Nu estimam un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii planului. − Dihorul patat (Vormela peregusna) Habitat. Este un animal de stepa, ocolind terenurile arate. Se hraneste cu rozatoare, pasari si soparle. Distributie. In Romania a fost semnalat in Dobrogea, fiind rar intalnit pe vaile raurilor, pe langa asezari omenesti, gradini sau hambare. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „C” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului exista o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national) aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Populeaza terenurile cu vegetatie stepica. Habitatul acavtic nu este propice acestuia. Impactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta semnificativ populatia speciei. − Popandau comun (Spermophilus citellus) Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „C” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului exista o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national) aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Nu estimam un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii planului. − Vidra (Lutra lutra) Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare.



92

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta populatia speciei, intrucat nu a fost identificata pe amplasament sau in vecinatate. − Nurca (Mustela lutreola) Habitat. Habitatele caracteristice sunt reprezentate de malurile apelor statatoare sau curgatoare,cu vegetatie preponderent arbustiva si arborescenta. Prezenta hranei (peste, broaste,rozatoare, etc.) este foarte importanta pentru specie, ca de altfel, si pastrarea linistii zonele respective. Distributie. zona Deltei Dunarii dar si de-a lungul Dunarii si Oltului, Ialomitei, Siretului, Muresului, mai ales in treimea inferioara a acestora. Populatia din Romania este estimata la peste 1200 de exemplare (Cotta, V., Bodea M.si Micu I. 2003). Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Castorul (Castor fiber) Habitat. Castorii isi aleg un lac, un rau sau un parau, ale carui maluri sunt bogate in pasuni. Aceste locuri sunt potrivite pentru constructiile lor, in forma de colibe, zagazuri sau sate. Nici un alt mamifer cunoscut nu are geniul arhitectural al castorilor. In cazul in care nu exista un lac potrivit pentru a-si construi barlogul, castorii isi fac propriul lac, construind un baraj pentru a opri un rau. Animale izolate, castorii ocupa o galerie subterana simpla, asemanatoare cu cea de vidra Distributie. Este o specie care a fost extincta pentru fauna Romaniei. A fost reintrodusa de curand pe unele rauri, Olt, Mures, unde a inceput sa dezvolte populatii insemnate. Pe Mures au fost introduse 12 perechi in anul 2001, in zona Lipova, de unde s-au extins in amonte si in aval. In zona sitului au fost identificate urme si arbori taiati pe cateva insule si pe malurile greu accesibile oamenilor. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Hamsterul romanesc (Mesocricetus newtoni) Habitat. Acesta se gaseste in habitate relativ uscate, inclusiv stepa stearoasa si stepica, Medicago, Taraxacum si campuri de cereale, podgorii, gradini si pante inflorite (Vohralík 1999). Distributie. Mesocricetus newtoni este un endemic european. Este limitata la zonele joase (pana la 460 m) de-a lungul malului drept al fluviului Dunarea inferioara din nordul Bulgariei si al Romaniei, Dobrogea (Vohralik 1999). Gradul sau de aparitie este mic (<50.000 km2), dar zona de ocupare este necunoscuta.



93

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. 2.2.3. Specii de amfibieni/reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE − Buhai de balta cu burta rosie (Bombina bombina) Habitat. Specie nepretentioasa, populeaza ochiurile de apa permanente sau temporare, ajungand in regiunea deluroasa pana la altitudini de 400 m. Prefera baltile temporare. Distributie. In Romania este raspandita in Campia Romana, Dobrogea, Delta Dunarii, Podisul Transilvaniei, Crisana si Podisul Moldovei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare excelenta. Specia a fost identificata in zona limitrofa amplasamentului populand baltile, lacurile etc. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. − Testoasa dobrogeana (Testudo graeca) Habitat. Reptila aproape exclusiv erbivora (consuma uneori rame, melci sau bucati de calcar) care prefera zonele stepice sau impadurite. Distributie. Raspandita numai in zonele continentale ale Dobrogei, fiind relativ comuna numai in anumite arii restranse ale acestei regiuni. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „C” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul sitului exista o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national) aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului. Nu excludem prezenta acesteia pe suprafetele invecinate amplasamentului proiectului. Impactul estimat: Realizarea proiectului nu va afecta populatia speciei, intrucat nu a fost identificata pe amplasament sau in vecinatate. − Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis ) Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie; selecteaza habitatele insorite, cu sol nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal ajunge pana la aproximativ 700 m. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nord-vestul Africii. In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament.



94

Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. − Vipera de stepa (Vipera ursinii) Habitat. Vipera de stepa prefera habitate deschise, cu o structura diversa a vegetatiei, caracterizata in special prin prezenta tufelor de iarba; suprafete uscate mai inalte, nisipoase, sau cu soluri usoare, necesare hibernarii. Distributie. Specia este extrem de rara, fiind de fapt una dintre cele mai amenintate specii de serpi din intreaga Europa. Este raspandita in cateva populatii mici, izolate, in Moldova, Dobrogea si Transilvania. In afara de Romania, specia mai apare si in Franta, Italia, Ungaria, unele tari din peninsula balcanica si probabil Republica Moldova. Este disparuta din Austria, Bulgaria. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului. − Triton dobrogean (Triturus dobrogicus) Habitat. Este o specie predominat acvatica, preferand ape stagnante mari, cu vegetatie palustra. Deseori poate fi intalnita in bazine artificiale (locuri de adapat, iazuri, piscine). Distributie. Este intalnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Este raspandit in mare parte din Europa, din nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In nord, in Scandinavia, ajunge pana la paralela 65. Lipseste din peninsula Iberica, Italia si, incepand cu Austria la sud de Dunare. In Romania este raspandit aproape pretutindeni. Lipseste din Dobrogea si lunca Dunarii unde este intalnita subspecia Triturus cristatus dobrogicus. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia a fost identificata in zona de amplasament a proiectului (habitate acvatice – lacuri, balti). Desi in aria proiectului sunt prezente si habitate acvatice, totusi, specia nu s-a identificat. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului. 2.2.4. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE − Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus) Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a planului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. − Avatul (Aspius aspius)



95

Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului. − Boarta (Rhodeus sericeus amarus) Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata iin zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Tiparul (Misgurnus fossilis) Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Impactul estimat: Nu se estimeaza impact negativ asupra acestei specii. − Boarta (Sabanejewia aurata) Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a planului. Impactul estimat: Specia nu va fi afectata ca urmare a realizarii planului. − Zvarluga (Cobitis taenia) Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu va fi afectata avand in vedere amplasamentul planului.



96

Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Raspar (Gymnocephalus schraetser) Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a planului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. − Fusar (Zingel streber) Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Sabita (Pelecus cultratus) Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Fusar mare (Zingel zingel) Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Scrumbia de Dunare (Alosa immaculata) Habitat. Scrumbia de Dunare este o specie marina migratoare, care ierneaza in mare si se reproduce in fluvii.



97

Distributie. Scrumbia de Dunare este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a planului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra speciei ca urmare a realizarii planului. − Porcusorul de nisip (Gobio kessleri) Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national nesemnificativa la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. − Ghibort de Dunare (Gymnocephalus baloni) Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses. Distributie. Ghibortul de Dunare este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a planului. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Rizeafca (Alosa tanaica) Habitat. Rizeafca ierneaza in mare, apare primavara pe litoral, cand apa are o temperatura de 6°C. Reproducerea are loc in Dunare, respectiv unele zone umede existente datorita acesteia. Distributie. Alosa tanaica este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. − Tiganusul (Umbra krameri) Habitat. Traieste in balti si in special in mocirle printre plante, la apa mica. De multe ori, traieste alaturi de zvarluga si guvizi mici. Distributie. Este raspandit in Prut pana la Iasi, in Dambovita, Neajlov, Arges si Cris pana la Bihor, in baltile Dunarii pana in delta. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului.



98

Avand in vedere amplasamentul amenajamentului si habitatul propice speciilor de pesti pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Delta Dunarii, consideram ca acestia nu vor fi afectati de implementarea proiectului. 2.2.5 Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE − Lycaena dispar (Fam. Lycaenidae) Habitat. Se intalneste in turbarii, pajisti umede, omida consumand specii de plante din genul Rumex. Distributie. Specia a fost frecvent localizata intre 500-700 m altitudine in zona Brasov-Racos-Rasnov. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. − Ophiogomphus cecilia (Fourcroy, 1785) Habitat. Larvele traiesc in ape curgatoare curate, cu maluri acoperite cu vegetatie abundenta, in zonele cu substrat nisipos, prefera nisipul grosier si apele cu adancime mica. Distributie. Delta Dunarii; Muresul Inferior; Cris; Muntii Sebesului. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Croitorul de piatra (Morimus funereus) Habitat. Padurile de foioase din etajele inferioare. Distributie. Italia, Austria, Polonia, R. Ceha, Slovacia, Ungaria, Albania, Croatia, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Grecia, Romania, R. Moldova. In Romania: Orsoava, Drobeta Turnu-Severin, Val. Oglanicului, B. Herculane, Cheile Corcoaieie, Babadag, Pad Babadag, Mtii. Fagaras, Sinca Veche, Mtii Macin, Valea Fagilor s.a. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national nesemnificativa la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. − Arytrura musculus (Menetries, 1859) Habitat. Se intalneste in habitate umede mlastinoase, cursuri de rauri, bogate in Salix sp. Habitatul necestita si o microclima specifica, calda si umeda vara, rece iarna. Distributie. Specie est-asiatica intalnita in Japonia, Coreea, regiunea Amur – Usurii, Ucraina pana in Ural, Ungaria si Romania. Recent a fost semnalata din N-E Italiei. In Romania a fost semnalata din Banat, Moldova, Dobrogea. In Crisana a fost semnalata doar inainte de anul 1980. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „A” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 15% din media



99

la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. − Catopa thrips (Hubner, 1818) Habitat. Specia a fost gasita atat in habitate naturale cat si in habitate seminaturale sau partial antropizate, bogate in Artemisia. Distributie. Europa peste Mtii Ural, S-Rusiei, Armenia estul Turciei pana in Kurdistan. In Romania se cunoaste din Transilvania cu mai multe semnalari din Campia Transilvaniei, S-Dobrogei, Moldova (reg. Iasi). Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decat 2% din media la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. - Tarancuta − Coenagrion ornatum (Selys, 1850) Habitat. Larvele traiesc in ape curgatoare, in zonele lenitice cu fund malos. Distributie. Delta Dunarii, Jiu - cursul inferior, Crisul Repede - cursul inferior, Mures - cursul inferior, Padure Verde – Timisoara. Specia nu a fost identificata in perimetrul analizat. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 nu exista calificativ in ceea ce priveste populatia speciei la nivel local si national. Specia nu a fost identificata in zona studiata. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Gandac de apa− (Graphoderus bilineatus)

Habitat. Gandacul de apa se intalneste in apele nepoluate, limpezi, oligotrofe, a caror adancime variaza de la minimum 50 cm pana la cativa metri. Apele care constituie habitatul preferat al acestei specii trebuie sa aiba o suprafata mare, sa se afle in zone calde si insorite iar pe marginile acestora trebuie sa fie prezenta vegetatie. Distributie. pecia este prezenta in mai multe tari precum Austria; Bosnia si Hertegovina; Republica Ceha; Danemarca; Finlanda; Franta; Germania; Ungaria; Italia; Letonia; Luxemburg; Muntenegru; Olanda; Norvergia; Polonia; Federatia Rusa; Serbia; Slovacia; Eletia; Turkmenistan; Ucraina. Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B”


la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament.



- (Anisus vorticulus)

Habitat. Aceasta specie gazduieste ape calcaroase nepoluate, in canale de mlastina bine

vegetalizate (UKBAP 1995), precum si alte habitate de apa joase si limpezi, cum ar fi lunci,

cursuri, rauri lenta si lacuri. Acesta se gaseste de obicei in zona litorala a lacurilor sau pe

malurile fluviului. Vezi Terrier si colab. (2006) pentru o lista completa a habitatelor inregistrate.

Glöer si Groh (2007) au caracterizat aceasta specie ca un "r-strategist stenopt", ceea ce

inseamna ca este un specialist in habitat (poate trai numai in habitatele solare cu apa clara), dar

este ecologic robust, cu o rata rapida de crestere a populatiei, din martie pana in iulie-

noiembrie. In acest fel, se poate recupera repede dupa pierderea habitatului cat mai mult timp



100

daca exista un habitat adecvat (Glöer si Groh 2007). Aceasta specie poate supravietui si

inghetarii si deshidratarii (Glöer si Groh 2007).

Distributie. Aceasta specie apare in Europa Centrala si de Est. De asemenea, se constata ca

acestea se gasesc in nordul Kazahstanului (Kantor et al., 2009) si in Turcia (Sereflisan et al.,

2009), cu populatii locale care apar sporadic. La nivel national biologia si ecologia acestei specii

este foarte putin studiata

Relevanta sitului pentru specie. In formularul Natura 2000 populatia speciei este notata cu „B”


la nivel national. Specia nu a fost identificata in zona de amplasament.



− Albilita mica (Leptidea morsei)

Habitat. Habitatele preferate sunt luminisurile asociate cu zone de paduri de foioase mature,

in special cvercinee. Habitatul si planta gazda pentru larva sunt adesea impartite cu specia

Neptis sappho

Distributie. Leptidea morsei evita zonele complet deschise, posibil datorita vantului care ii

impiedica zborul, preferand padurile rare, taieturile, poienile si marginile acestora inclusiv

drumuri forestiere cu vegetatie bogata pe margini, Cuvelier et Dinca 2007, unde se dezvolta

speciile de plante gazda, Lathyrus niger si Lathyrus vernus, ponta fiind depusa doar pe terenuri

cu insolatie puternica, expozitie V, SV, si S, dar pe plante aflate la umbra, Celik 2013. Aria de

distributie a speciei cuprinde sudul Poloniei, Slovacia, sud - estul Austriei, Ungaria, nordul

Croatiei, Romania, Bulgaria. Se mai gaseste in vestul Siberiei si Japonia.



la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in zona

studiata.



2.2.6. Starea actuala a vegetatiei si faunei din perimetrul analizat

2.2.6.1. Descrierea vegetatiei de pe amplasament:

- TRUP PASUNE nr. 1 - Grindurile Saraturile (U.a. 1 cu suprafata 226,3 hectare, 2A

cu suprafata 266,4 hectare, 2B cu suprafata 70,9 hectare, U.a 17 cu suprafata 16,7 hectare).



101

Aspect general Grindul Saraturi.

Conform hartii vegetatiei transfrontaliere 1:150.000 elaborate de Hanganu J., et al, in acest

trup de pasune se regasesc preponderent clasele de vegetatie:

Vegetatie halofila pe nisipuri salinizate (Limonium gmelini, Puccinellia convoluta, Plantago

crassifolia, Salicornia sp.) cu Juncus maritimus dominant;

Mozaic de vegetatie halofila: depresiunile (stuf, Typha angustifolia, Typha laxmanii,

Bolboschoenus maritimus) mai putin salinizate decat grindurile (Puccinellia convoluta,

Limonium gmelini, Juncus maritimus);

Stufarisuri cu rogozuri.



102

Redam mai jos harta distributiei acestor clase de vegetatie

Harta vegetatiei transfrontaliere – Hanganu J. et al.

Acestea se identifica in teren prin urmatoarele asociatii vegetale:

- Caricetum divisae Slavnic 1948

Aceasta se instaleaza pe soluri slab pana la puternic saraturate in microdepresiuni, unde

aprovizionarea cu apa provenita din precipitatii sau din panza freatica se face in conditii

optime. Speciile insotitoare sunt: Juncus maritimus, Samolus valerandi, Eleocharis uniglumis, Cynodon

dactylon, Potentilla reptans, Alopecurus ventricosus, Agrostis stolonifera, Carex distans.

- Agropyretum elongati Serbanescu 1965 Fitocenozele deltaice se instaleaza de obicei pe marginile depresiunilor mai mult sau

mai putin umede, pe protosoluri salinizate, cu un strat superficial de nisip humifer. Specia

caracteristica Agropyron elongatum realizeaza tufe dese cu o acoperire de 85-100%. Cele mai

frecvente specii insotitoare sunt: Aeluropus littoralis, Limonium bellidifolium, Halimione pedunculata,

Bassia hirsuta, Spergularia media, Agrostis pontica, Statice gmelini, Hordeum hystrix, Juncus littoralis.

Celelalte insotitoare, nehalofile sau suportant halofile sunt (Sarbu et al. 1995): Centaurea

areanaria, Althaea officinalis, Atriplex hastata, Bolboschoenus maritimus, Typha angustifolia, Plantago

major, Polygonum aviculare, Spergularia marina, Atriplex hastata, Festuca arundinacea, Puccinellia gigantea,

Potentilla reptans, Mentha aquatica, etc., fitocenozele fiind invadate de multe elemente ruderale.



103

- Scirpo- Phragmitetum Koch 1926

In Delta Dunarii aceste fitocenoze se intind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvolta sunt argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. In Delta Dunarii predomina solurile higromorfe si uneori usor salinizate. Speciile caracteristice si dominante (75-85% acoperire) care imprima o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris si Phragmites australis. In structura floristica a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile aliantei Phragmition communis si a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, Typha angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus si Sium latifolium. Cenozele din Delta Dunarii care se dezvolta pe soluri argiloase permanent umede cu reactie neutra sau slab alcalina (pH = 6,8-7,4), marcate printr-un proces de salinitate, au fost reunite in sub asociatia bolboschoenetosum maritimae Stefan et Coldea 1997. Acestea au ca specii diferentiale pe Bolboschoenus maritimus, Carex distans, Eleocharis palustris si Rorippa austriaca. In aceste statiuni gruparile de Phragmites australis vin in contact direct cu asociatiile Bolboschoenetum maritimi si Astero tripolii-Phragmitetum humilis din alianta Cirsio brachycephali-Bolboschoenion.

- Typhetum angustifoliae Pignatti 1953

Se dezvolta intre fitocenozele de Scirpo-Phragmitetum si mal. Datorita impaslirii rizomilor ce retin usor aluviunile si resturile organice, aceste fitocenoze favorizeaza colmatarea bazinelor respective. In structura asociatiei remarcam prezenta unui numar insemnat de specii caracteristice aliantei si ordinului ca: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica, Butomus umbellatus, care reusesc o acoperire de pana la 15%. Se observa de asemenea penetrarea unor specii higrofile de Bidention si Agropyro-Rumicion.

- Juncetum littorali ‐ maritimi Sanda et al. 1998 (Syn.: Juncetum acuti ‐ maritimi Popescu et Sanda 1972).

Cele doua specii caracteristice, Juncus littoralis si Juncus maritimus, sunt raspândite pe litoral si in Delta Dunarii. Se dezvolta in zonele microdepresionare, cu acumulari insemnate de umiditate si continut redus de saruri. Având un subsistem subteran puternic dezvoltat, ambele specii, dar mai ales Juncus maritimus, reusesc sa fixeze terenurile nisipoase si, prin acumularea anuala de biomasa, contribuie la imbogatirea lor cu materii organice. Fiind o grupare psamofila, in aceste fitocenoze se intâlnesc frecvent: Gypsophila trichotoma, Centaurea areanaria, Silene conica, Euphorbia seguierana, Carex distans, Festuca arundinacea

ssp. orientalis, Teucrium scordium, Daucus guttatus ssp. zahariadi. In functie de conditiile

edafice, se poate observa o evolutie succesionala a vegetatiei spre instalarea gruparilor de

Agrostietum ponticae sau Cynodonti ‐ Poëtum angustifoliae. Uneori, prin drenarea terenurilor si acumularea in microdepresiuni a unor importante cantitati de saruri, se observa instalarea

vegetatiei halofile tipice.

Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 pe anumite portiuni a fost indentificat habitatul 1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi). Nu toate speciile din lista de identificare sunt prezente, fapt care ne indica caracterul de relicta –



104

ramasita a unui posibil habitat standard anterior. In mod natural habitatele din R.B.D.D. prezinta o tendinta de evolutie din cele de zona litorala in cele de habitat hidrofil atunci cand nivelele de apa din freatic cresc. Asadar cazul de regres a acestui tip de habitat si trecerea sa in fitocenoze cu rogozuri si stufaris este o situatie normala.

Pentru mentinerea starii de conservare se recomanda interzicerea aplicarii masurilor tehnice prevazute in amenajamentul pastoral asupra acestui tip de habitat ( de ex. cosirea sp. Juncus). Activitatea de pasunat nu influenteaza negativ habitatul avand in vedere ca rumegatoarele nu consuma pipirigul (Juncus sp.).

TRUP PASUNE nr. 2 - Casla Vadanei (U.a 3 A cu suprafata 218,2 hectare, Trup 2 U.a 3

B, cu suprafata 130,9 hectare).

Conform hartii vegetatiei transfrontaliere 1:150.000 elaborate de Hanganu J., et al, in aceste

trupuri de pasune se regasesc preponderent clasele de vegetatie:

Vegetatie halofila pe nisipuri salinizate (Limonium gmelini, Puccinellia convoluta,

Plantago crassifolia, Salicornia sp.) cu Juncus maritimus dominant;




Mozaic de vegetatie halofila (Salicornia sp.);

Rogozuri cu stufarisuri.



105

TRUP PASUNE nr. 3 Grindul Cazacului – Trup 3, U.a 4 cu suprafata 306,2 hectare.








Rogozuri cu stufarisuri;

Mozaic de vegetatie halofila (Salicornia sp.).



106

TRUP PASUNE nr. 4 Grindul Cerbului (Grindul Mare)– Trup 4, U.a 5 cu suprafata

45 hectare.






107


Distributia claselor de vegetatie in cadrul trupurilor 2, 3, 4 conform hartii vegetatiei

transfrontaliere – Hanganu J. et al.







- Agropyretum elongati Serbanescu 1965

Fitocenozele deltaice se instaleaza de obicei pe marginile depresiunilor mai mult sau mai putin

umede, pe protosoluri salinizate, cu un strat superficial de nisip humifer. Specia caracteristica

Agropyron elongatum realizeaza tufe dese cu o acoperire de 85-100%. Cele mai frecvente

specii insotitoare sunt: Aeluropus littoralis, Limonium bellidifolium, Halimione pedunculata, Bassia

hirsuta, Spergularia media, Agrostis pontica, Statice gmelini, Hordeum hystrix, Juncus littoralis. Celelalte

insotitoare, nehalofile sau suportant halofile sunt (Sarbu et al. 1995): Centaurea areanaria, Althaea

officinalis, Atriplex hastata, Bolboschoenus maritimus, Typha angustifolia, Plantago major, Polygonum

aviculare, Spergularia marina, Atriplex hastata, Festuca arundinacea, Puccinellia gigantea, Potentilla reptans,

Mentha aquatica, etc., fitocenozele fiind invadate de multe elemente ruderale.



108


In Delta Dunarii aceste fitocenoze se intind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvolta sunt

argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. In Delta Dunarii predomina

solurile higromorfe si uneori usor salinizate. Speciile caracteristice si dominante (75-85%

acoperire) care imprima o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris si

Phragmites australis. In structura floristica a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile

aliantei Phragmition communis si a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris

pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma

plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus

si Sium latifolium. Cenozele din Delta Dunarii care se dezvolta pe soluri argiloase permanent

umede cu reactie neutra sau slab alcalina (pH = 6,8-7,4), marcate printr-un proces de salinitate,

au fost reunite in sub asociatia bolboschoenetosum maritimae Stefan et Coldea 1997. Acestea au ca

specii diferentiale pe Bolboschoenus maritimus, Carex distans, Eleocharis palustris si Rorippa austriaca.

In aceste statiuni gruparile de Phragmites australis vin in contact direct cu asociatiile

Bolboschoenetum maritimi si Astero tripolii-Phragmitetum humilis din alianta Cirsio brachycephali-

Bolboschoenion.


Se dezvolta intre fitocenozele de Scirpo-Phragmitetum si mal. Datorita impaslirii rizomilor ce

retin usor aluviunile si resturile organice, aceste fitocenoze favorizeaza colmatarea bazinelor

respective. In structura asociatiei remarcam prezenta unui numar insemnat de specii

caracteristice aliantei si ordinului ca: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe

aquatica, Butomus umbellatus, care reusesc o acoperire de pana la 15%. Se observa de asemenea

penetrarea unor specii higrofile de Bidention si Agropyro-Rumicion.

- Bromo-Cynodontetum 1. Pop 1970 (Syn.: Bassio laniflorae- Brometum tectori (Soo 1929) Borhidi 1996)

Este o asociatie cu rol important in fixarea nisipurilor. Se instaleaza pe locurile mai ridicate,

uscate, batatorite si vantuite. Caracterul arenicol al acestor grupari este marcat de prezenta

unui grup important de specii ale clasei Festucetea vaginatae ca: Secale sylvestre, Euphorbia gerardiana,

Silene conica, Holoschoenus vulgaris, Astragalus varius, Dianthus bessarabicum. In aceste fitocenoze

patrund multe elemente halofile ca: Puccinellia limosa, Aster tripolium, Suaeda maritima, Aeluropus

littoralis, Artemisia santonicum, Hordeum hystrix.


Cele doua specii caracteristice, Juncus littoralis si Juncus maritimus, sunt raspândite pe

litoral si in Delta Dunarii. Se dezvolta in zonele microdepresionare, cu acumulari insemnate

de umiditate si continut redus de saruri. Având un subsistem subteran puternic dezvoltat,

ambele specii, dar mai ales J. maritimus, reusesc sa fixeze terenurile nisipoase si, prin

acumularea anuala de biomasa, contribuie la imbogatirea lor cu materii organice. Fiind o

grupare psamofila, in aceste fitocenoze se intâlnesc frecvent: Gypsophila trichotoma,

Centaurea areanaria, Silene conica, Euphorbia seguierana, Carex distans, Festuca arundinacea

ssp. orientalis, Teucrium scordium, Daucus guttatus ssp. zahariadi. In functie de conditiile

edafice, se poate observa o evolutie succesionala a vegetatiei spre instalarea gruparilor de



109

Agrostietum ponticae sau Cynodonti ‐ Poëtum angustifoliae. Uneori, prin drenarea terenurilor

si acumularea in microdepresiuni a unor importante cantitati de saruri, se observa instalarea

vegetatiei halofile tipice.

Carici distantis - Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999 (Syn.: Carici distantis-Festucetum arundinaceae auct. roman.).

Este o asociatie raspândita pe nisipurile litoralului maritim si pe cele din Delta Dunarii (Letea,

Cardon, Sfistofca, Sulina, Sfântu Gheorghe, Ciotic, Grindul Lupilor). Cele doua specii

edificatoare, Carex distans si Festuca arundinacea ssp. orientalis, prezinta o putere mare de

fixare a terenului. Gradul scazut de saraturare al substratului a permis instalarea unor specii

suportant halofile, marind prin aceasta valoarea pastorala a acestor pajisti. Pe masura inaintarii

proceselor de depunere aluviala, care conduc la ridicarea terenurilor, se produce concomitent

o scadere a umiditatii din sol, favorizându-se instalarea fitocenozelor de Agrostis pontica.

Crypsidetum aculeatae Wenzel 1934 em. Mucina 1993.

Specia caracteristica este foarte raspândita pe terenurile saraturate din estul Câmpiei Române

(Gighera) si din Delta Dunarii. Aceste fitocenoze contin atât specii puternic halofile cât si

elemente nehalofile. Astfel, pe Grindul Chituc (Sârbu I. 1995), unde vegeteaza pe psamosoluri

mai mult sau mai putin umede, se constata, alaturi de Crypsis aculeata si frecventa mare a

speciei Agrostis stolonifera. Terenurile pe care evolueaza asociatia sunt baltite primavara,

depunându‐se aluviuni care se usuca repede, asa ca spre sfârsitul verii solul prezinta cruste

caracteristice crapate si concave.

Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 pe anumite portiuni din Grindurile Casla Vadanei si Cazacului au fost indentificate urmatoarele habitate:

- habitatul 1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi). Nu toate speciile din lista de identificare sunt prezente, fapt care ne indica caracterul de

relicta – ramasita a unui posibil habitat standard anterior. Pentru mentinerea starii de conservare se recomanda interzicerea aplicarii masurilor tehnice asupra acestui tip de habitat (cosirea sp. Juncus). Activitatea de pasunat nu influenteaza negativ habitatul, rumegatoarele preferand alte specii mai valoroase decat pipirigul (Juncus sp.).

- habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase – habitat prezent in zona studiata in stare relictara. Acest tip de habitat este frecvent inundat primavara si, in legatura cu acest fenomen, s-au schimbat conditiile originare. Cu siguranta, se schimba salinitatea si, in acest fel, pot aparea specii facultative de plante rezistente. Speciile principale Salicornia europaea si Suaeda maritima tind sa dispara sub presiunea schimbarii umiditatii substratului si concentratiei continutului de sare. Se recomanda interzicerea aplicarii masurilor tehnice asupra acestui tip de habitat. Mentinerea unui pasunat moderat nu are influenta negativa asupra habitatului.



110

- TRUP PASUNE nr. 5 IVANCEA I –U.a 6 cu suprafata 146,9 hectare, IVANCEA II

– Trup 6, U.a 7 cu suprafata 53 hectare.

Aspect general al pajistilor in zona - Grindul Ivancea I

Aspect general al pajistilor in zona -Grindul Ivancea II



111


trup 1 se regasesc preponderent clasele de vegetatie:



Mozaic de vegetatie halofila: depresiunile (stuf, Typha angustifolia, T. laxmanii,




Stufarisuri cu rogozuri;

Stufarisuri pe plaur cu ochiuri de apa;


Distributia claselor de vegetatie in cadrul trupurilor 5, 6 conform hartii vegetatiei










112

- Agropyretum elongati Serbanescu 1965 Fitocenozele deltaice se instaleaza de obicei pe marginile depresiunilor mai mult sau mai putin













- Thelyterido-Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetum natans Borza 1960; Thelyptero-Phragmitetum Stefan 1995)

Fitocenozele asociatiei se dezvolta pe plaur, unde substratul insulelor flotante prezinta o



113

grosime de 0,5-1,5m, fiind alcatuit din rizomii de stuf si de feriga cu participarea si a altor plante, in parte turbificate, aluviuni si humus. La suprafata plaurului se diferentiaza un strat subtire de sol (10-20 cm). Fitocenozele se prezinta discontinui si sunt formate din speciile aliantei Phragmition si ordinului Phragmitetalia. Domina Phragmites australis (35-65% acoperire). Particularitate a acestor fitocenoze o constituie specia Thelypteris palustris care este desemnata ca o caracteristica, cu o constanta maxima (V) si o acoperire de 5-35%. Dintre speciile diferentiale se semnaleaza (Stefan et Coldea 1997): Sium erectum, Calystegia sepium si Salix cinerea.


Este o asociatie cu rol important in fixarea nisipurilor. Se instaleaza pe locurile mai ridicate, uscate, batatorite si vantuite. Caracterul arenicol al acestor grupari este marcat de prezenta unui grup important de specii ale clasei Festucetea vaginatae ca: Secale sylvestre, Euphorbia gerardiana, Silene conica, Holoschoenus vulgaris, Astragalus varius, Dianthus bessarabicum. In aceste fitocenoze patrund multe elemente halofile ca: Puccinellia limosa, Aster tripolium, Suaeda maritima, Aeluropus littoralis, Artemisia santonicum, Hordeum hystrix.


Cele doua specii caracteristice, Juncus littoralis si J. maritimus, sunt raspândite pe litoral si in Delta Dunarii. Se dezvolta in zonele microdepresionare, cu acumulari insemnate de umiditate si continut redus de saruri. Având un subsistem subteran puternic dezvoltat, ambele specii, dar mai ales Juncus maritimus, reusesc sa fixeze terenurile nisipoase si, prin acumularea anuala de biomasa, contribuie la imbogatirea lor cu materii organice. Fiind o grupare psamofila, in aceste fitocenoze se intâlnesc frecvent: Gypsophila trichotoma, Centaurea areanaria, Silene conica, Euphorbia seguierana, Carex distans, Festuca arundinacea ssp. orientalis, Teucrium scordium, Daucus guttatus ssp. zahariadi. In functie de conditiile edafice, se poate observa o evolutie succesionala a vegetatiei spre instalarea gruparilor de Agrostietum ponticae sau

Cynodonti ‐ Poëtum angustifoliae. Uneori, prin drenarea terenurilor si acumularea in microdepresiuni a unor importante cantitati de saruri, se observa instalarea vegetatiei halofile tipice.

Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 pe anumite portiuni din Grindul Ivancea I a fost indentificat habitatul 1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi). Nu toate speciile din lista de identificare sunt prezente, fapt care ne indica caracterul de relicta – ramasita a unui posibil habitat standard anterior. Pentru

mentinerea starii de conservare se recomanda interzicerea aplicarii masurilor tehnice asupra acestui tip de habitat (cosirea sp. Juncus). Activitatea de pasunat nu influenteaza negativ habitatul, rumegatoarele preferand alte specii mai valoroase decat pipirigul (Juncus sp.).



114

TRUP PASUNE nr. 7, IVANCEA MARE – U.a 6 cu suprafata 40 hectare, nr. 8

BUHAIOVA –U.a 6 cu suprafata 192,3 hectare si categoria de folosinta pasune, nr. 9

GRINDUL CALULUI , U.a 11 cu suprafata 60 hectare.

Aspect general al pajistilor in zona - Grindul Ivancea Mare, Buhaiova, Grindul Calului


trupuri se regasesc preponderent clasele de vegetatie:



Limonium gmelini, Juncus maritimus),

Rogozuri cu stufarisuri

Stufarisuri pe plaur cu ochiuri de apa



115


Distributia claselor de vegetatie in cadrul trupurilor 7,8,9 conform hartii vegetatiei



- Agropyretum elongati Serbanescu 1965

Fitocenozele deltaice se instaleaza de obicei pe marginile depresiunilor mai mult sau mai putin










In Delta Dunarii aceste fitocenoze se intind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvolta sunt argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. In Delta Dunarii predomina solurile higromorfe si uneori usor salinizate. Speciile caracteristice si dominante (75-85% acoperire) care imprima o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris si Phragmites australis. In structura floristica a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile aliantei Phragmition communis si a



116

ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus si Sium latifolium. Cenozele din Delta Dunarii care se dezvolta pe soluri argiloase permanent umede cu reactie neutra sau slab alcalina (pH = 6,8-7,4), marcate printr-un proces de salinitate, au fost reunite in sub asociatia bolboschoenetosum maritimae Stefan et Coldea 1997. Acestea au ca specii diferentiale pe Bolboschoenus maritimus, Carex distans, Eleocharis palustris si Rorippa austriaca. In aceste statiuni gruparile de Phragmites australis vin in contact direct cu asociatiile Bolboschoenetum maritimi si Astero tripolii-Phragmitetum humilis din alianta Cirsio brachycephali-Bolboschoenion.



- Thelyterido-Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetum natans Borza 1960; Thelyptero-Phragmitetum Stefan 1995)

Fitocenozele asociatiei se dezvolta pe plaur, unde substratul insulelor flotante prezinta o grosime de 0,5-1,5m, fiind alcatuit din rizomii de stuf si de feriga cu participarea si a altor plante, in parte turbificate, aluviuni si humus. La suprafata plaurului se diferentiaza un strat subtire de sol (10-20 cm). Fitocenozele se prezinta discontinui si sunt formate din speciile aliantei Phragmition si ordinului Phragmitetalia. Domina Phragmites australis (35-65% acoperire). Particularitate a acestor fitocenoze o constituie specia Thelypteris palustris care este desemnata ca o caracteristica, cu o constanta maxima (V) si o acoperire de 5-35%. Dintre speciile diferentiale se semnaleaza (Stefan et Coldea 1997): Sium erectum, Calystegia sepium si Salix cinerea.


Este o asociatie cu rol important in fixarea nisipurilor. Se instaleaza pe locurile mai ridicate, uscate, batatorite si vantuite. Caracterul arenicol al acestor grupari este marcat de prezenta unui grup important de specii ale clasei Festucetea vaginatae ca: Secale sylvestre, Euphorbia gerardiana, Silene conica, Holoschoenus vulgaris, Astragalus varius, Dianthus bessarabicum. In aceste fitocenoze patrund multe elemente halofile ca: Puccinellia limosa, Aster tripolium, Suaeda maritima, Aeluropus littoralis, Artemisia santonicum, Hordeum hystrix.

Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 nu am identificat in acest trup nici un habitat Natura 2000 integru. Cu toate ca specia Juncus maritimus este prezenta, nu a fost regasit habitatul 1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi), specia Juncus maritimus fiind prezenta fragmentar si disparat. Acelasi lucru il putem afirma cu privire la prezenta habitatului 1310 Comunitati de Salicornia si alte specii



117

anuale care colonizeaza terenurile maloase si nisipoase.

TRUP PASUNE nr. 10 BELGIUC – Trup 10, U.a 6 cu suprafata 125,6 hectare, U.a 6

cu suprafata 102,2 hectare.

Aspect general Grindul Belciug



118

Aspect general al pajistilor in zona -Belciug



Stufarisuri pe soluri gleice turboase;

Stufarisuri pe plaur cu ochiuri de apa;




119

Distributia claselor de vegetatie in cadrul trupurilui 10 conform hartii vegetatiei




In Delta Dunarii aceste fitocenoze se intind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvolta sunt argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. In Delta Dunarii predomina solurile higromorfe si uneori usor salinizate. Speciile caracteristice si dominante (75-85% acoperire) care imprima o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris si Phragmites australis. In structura floristica a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile aliantei Phragmition communis si a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus si Sium latifolium. Cenozele din Delta Dunarii care se dezvolta pe soluri argiloase permanent umede cu reactie neutra sau slab alcalina (pH = 6,8-7,4), marcate printr-un proces de salinitate, au fost reunite in sub asociatia bolboschoenetosum maritimae Stefan et Coldea 1997. Acestea au ca specii diferentiale pe Bolboschoenus maritimus, Carex distans, Eleocharis palustris si Rorippa austriaca. In aceste statiuni gruparile de Phragmites australis vin in contact direct cu asociatiile Bolboschoenetum maritimi si Astero tripolii-Phragmitetum humilis din alianta Cirsio brachycephali-Bolboschoenion.



120



Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 nu am identificat in acest trup nici un habitat Natura 2000.

TRUP PASUNE nr. 11 CRASNICOL – Trup 3, U.a 15 cu suprafata 253,1 hectare, U.a

11 cu suprafata 97,1 hectare Crasnicol – Trup 1, U.a 16 cu suprafata 54,2 hectare.




Stufarisuri pe plauri compacti.



121


Distributia claselor de vegetatie in cadrul trupului nr. 11 conform hartii vegetatiei



- Agropyretum elongati Serbanescu 1965 Fitocenozele deltaice se instaleaza de obicei pe marginile depresiunilor mai mult sau mai putin









- Agrostetum gigantei Sanda et al. 1994

Agrostis gigantea domina bordura microdepresiunilor de pe maluri, realizand fitocenoze limitrofe celor edificate de Calamagrostis pseudophragmites. Speciile insotitoare sunt putine la numar. Dintre acestea amintim: Ranunculus repens, Poa trivialis, Trifolium repens, Potentilla anserina.



122





- Thelyterido-Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn: Phragmitetum natans Borza 1960; Thelyptero-Phragmitetum Stefan 1995)

Fitocenozele asociatiei se dezvolta pe plaur, unde substratul insulelor flotante prezinta o grosime de 0,5-1,5m, fiind alcatuit din rizomii de stuf si de feriga cu participarea si a altor plante, in parte turbificate, aluviuni si humus. La suprafata plaurului se diferentiaza un strat subtire de sol (10-20 cm). Fitocenozele se prezinta discontinui si sunt formate din speciile aliantei Phragmition si ordinului Phragmitetalia. Domina Phragmites australis (35-65% acoperire). Particularitate a acestor fitocenoze o constituie specia Thelypteris palustris care este desemnata ca o caracteristica, cu o constanta maxima (V) si o acoperire de 5-35%. Dintre speciile diferentiale se semnaleaza (Stefan et Coldea 1997): Sium erectum, Calystegia sepium si Salix cinerea.

Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 nu am identificat in acest trup nici un habitat Natura 2000.



123

Inventarul floristic (Specii de flora) caracteristice habitatelor identificate in zona

N

r

crt

Taxon Denum.

populara Familia

Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania (G. Dihoru

si

G.Negr

ean

Statut (G. Dihoru

si

G.

Negrea

n

OU

G

57/

2007

Directiv

a

Habitate

Conventia de la BERNA

1 Schoenoplectu

s lacustris

Rogoz Ciperacee

2 Pulicaria

dysenterica

Tataisa Asteraceae

3 Mentha

aquatica

Menta Lamiaceae

4 Limonium

meyerii

Lavanda Plumbaginaceae I

5 Plantago

conoropus

Patlagina Plantaginaceae R

6 Salicornia

herbacea

Branca Chenopodiaceae

7 Carex

vulpina

Rogoz Cyperaceae

8 Dichostilis

michelianus

Cyperaceae

9 Malva

neglecta

Nalba mica Malvaceae

10 Setaria sp. Mohor Poaceae

11 Juncus

maritimus

Pipirig de mare

Juncaceae

12 Juncus

articulatus

Juncaceae

13 Euphorbia

seguieriana

Alior Euphorbiaceae

14 Cirsium

vulgare

Scai Asteraceae

15 Cynanchum

acutum

Apocynaceae



124

16 Typha

angustifolia

Papura Typhaceae

17 Carex

paniculata

Cyperaceae

18 Phalaris

arundinacea

Poaceae

19 Phragmites

australis

Stuf Poaceae

20 Agropyron

elongatum

Poaceae

21 Agrostis

stolonifera

Iarba campului

Poaceae

22 Agrostis

gigantea

Iarba campului

Poaceae

23 Cynodon

dactylon

Pir gros Poaceae

24 Trifolium

fragiferum

Trifoi Fabaceae

25 Galega

officinalis

Ciumarea Convolvulacee

26 Vicia sp

27 Calystegia

sepium

Cupa vacii Convolvulaceae

28 Lysymachia

vulgaris

Galbinele Primulaceae

29 Typha

angustifolia

Papura Typhaceae

30 Oenanthe

aquatica

Mararas Apiaceae

31 Alisma

plantago

aquatica

Limbarita Alismataceae

32 Bromus

hordeaceum

Poaceae

33 Bromus

tectorum,

Obsiga Poaceae

34 Cynanchum

acutum

Apocynaceae

35 Scirpoides

holoschoenus

Cyperaceae

36 Urtica dioica Urzica moarta

Urticaceae - - - - -

37 Trifolium

repens

Trifoi tarator Fabaceae - - - - -



125

38 Taraxacum

officinale

Papadie Asteraceae - - - - -

39 Stipa

capillata

Nagara Poaceae

40 Polygonum

aviculare

Troscot Polygonaceae

41 Poa bulbosa Firuta Poaceae

42 Onopordon

acanthium

Scai magaresc Asteraceae

43 Lolium

perenne

Zazanie Poaceae

44 Galium

humifusum

Lipicioasa Rubiaceae

45 Festuca

valesiaca

Paius Poaceae

46 Eryngium

campestre

Scaiul

dracului

Asteraceae

47 Echinops

ruthenicus

Maciuca

ciobanului Asteraceae

48 Convolvulus

arvensis

Rochita

randunicii Convolvulaceae

49 Cirsium

vulgare

Palamida Asteraceae

50 Cichorium

intybus

Cicoare Asteraceae

51 Chondrilla

juncea

Rasfug Asteraceae

52 Ceratocarpus

arenarius

Chenopodiaceae

53 Centaurea

diffusa

Albastrita Asteraceae

54 Carduus

defloratus

Asteraceae

55 Campanula

glomerata

Campanulaceae

56 Artemisia

austriaca

Pelinita Asteraceae - - - - -

57 Artemisia

annua

Nafurica Asteraceae

58 Agropyron

cristatum

Pir Poaceae

59 Achillea

setacea

Coada soricelului

Asteraceae



126

60 Convolvulus

arvensis

Volbura Convolvulaceae

61 Capsella

bursa-pastoris

Traista ciobanului

Brassicaceae

62 Amaranthus

retroflexus

Stir porcesc Chenopodiaceae

63 Sonchus asper Susai aspru Asteraceae

64 Chenopodium

album

Spanac salbatic

Chenopodiaceae

65 Eryngium

campestre

Scaiul dracului

Asteraceae

66 Rapistrum

perenne

Rapita Brassicaceae

67 Cynodon

dactylon

Pir gros Poaceae - - - - -

68 Artemisia

campestris

Pelin nemirositor

Asteraceae - - - - -

69 Hordeum

murinum

Orzul soarecilor

Poaceae - - - - -

70 Centaurea

diffusa

Maturi Asteraceae

72 Papaver

rhoeas

Mac salbatic Papaveraveae

73 Atriplex

tatarica

Loboda

salbatica Chenopodiaceae

74 Echium

vulgare

Limba

sarpelui

Asteraceae

75 Lactuca

saligna

Laptuca Asteraceae

76 Euphorbia

virgata

Laptele

cucului Euphorbiaceae

77 Euphorbia

helioscopia

Laptele

cainelui Euphorbiaceae

78 Xanthium

italicum

Holera Asteraceae

79 Xanthium

strumarium

Cornuti Asteraceae

80 Salsola kali Ciurlan Chenopodiaceae

81 Ballota nigra Catuse Lamiaceae

82 Cynodon

dactilon

Pir gros Poaceae

83 Agropyron

elongatum

- Poaceae



127

84 Agrostis

stolonifera

Iarba

campului

Poaceae

85 Artemisia

absinthium

Pelin Asteraceae

86 Festuca

pseudovina

Paiusul Poaceae

87 Platango

cornuti

Patlagina Plantaginaceae

88 Taraxacum

officinalis

Papadie Asteraceae

89 Trifolium

fragiferum

Trifoi fragut Fabaceae

90 Taraxacum

bessarabicum

Papadie Asteraceae

91 Festuca

pseudovina

Paiusul Poaceae

92 Platango

tenuiflora

Patlagina Plantaginaceae

Concluzii:

In urma investigatiilor din teren, a evaluarii speciilor de plante si a habitatelor enumerate in

anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard),

pe amplasament (anumite portiuni din Grindul Saraturi, Casla Vadanei, Cazacului, Ivancea I –

delimitate conform hartilor de vegetatie) au fost identificate in stare relictara doua dintre

habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar

ROSCI0065 Delta Dunarii:

- 1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi);

- 1310 Comunitati de Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

maloase si nisipoase;

Pentru mentinerea starii de conservare se recomanda interzicerea aplicarii masurilor

tehnice prevazute in amenajamentul pastoral asupra celor doua tipuri de habitate de

interes comunitar.

Nu toate speciile din lista de identificare sunt prezente, fapt care ne indica caracterul

de relicta – ramasita a unor posibile habitate standard anterioare. In mod natural

habitatele din R.B.D.D. prezinta o tendinta de evolutie din cele de zona litorala in cele

de habitat hidrofil atunci cand nivelele de apa din freatic cresc.

Activitatea de pasunat nu influenteaza negativ habitatul 1410 Pajisti saraturate

mediteraneene (Juncetalia maritimi) doarece rumegatoarele nu consuma specia

Juncus maritimus, iar mentinerea unui pasunat moderat nu are influenta negativa

asupra habitatului 1310 Comunitati de Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza

terenurile maloase si nisipoase.



128

Descrierea habitatului 1410 conform literaturii de specialitate:

Statiuni: Litoralul maritim al Marii Negre. Altitudine: 2–5 m.

Soluri: solonceacuri nisipoase.

Structura: In stratul principal, dominante sunt Juncus littoralis si Juncus maritimus care pot

ajunge la 1 m inaltime. Printre acestea se mai intalnesc: Carex distans, Festuca arundinacea,

Agrostis pontica. Stratul secundar: este alcatuit din specii mai scunde dar reprezentative cum

sunt: Spergularia marina, Juncus gerardii, Aeluropus littoralis, Polypogon monspeliensis.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Juncus littoralis, Juncus maritimus. Specii

caracteristice: Juncus littoralis, Juncus maritimus, Artemisia santonicum. Alte specii

importante: Aeluropus littoralis, Puccinellia festuciformis, Agropyron elongatum, Salicornia

prostrata, Suaeda maritima, Limonium gmelini, Taraxacum bessarabicum, Aster tripolium,

Samolus valerandi, Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochin palustre, Polypogon

maonspeliensis, Chenopodium glaucum.

Descrierea habitatului prezent pe amplasament:

Statiuni: lunca, configuratie plana. Altitudine: 1 m.

Sol: Psamosol gleic.

Specii prezente pe amplasament: Agropyron elongatum, Agrostis gigantea, Phragmites

australis, Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Scirpoides holoschoenus, Limonium meyeri,

Cichorium intybus, Plantago coronopus, Daucus carota, Salicornia herbaceae, Juncus

maritimus, Allium sp., Trifolium fragiferum, Potentilla repens, Cichorium intybus, Mentha

aquatica, Malva neglecta, Juncus maritimus, Agrostis gigantea, Cynodon dactylon, Mentha

aquatica, Carex v., Centaurium scilloides, Phragmites australis, Alisma plantago aquatica,

Oenanthe aquatica.

Asa cum se observa nu toate speciile din lista de identificare a habitatului 1410 sunt prezente,

fapt care ne indica caracterul de relicta – ramasita a unui posibil habitat standard anterior.

Descrierea habitatului 1310 conform literaturii de specialitate:

Statiuni: Altitudini: mici, de 3–4 m pânã la 200–250 m, in Moldova. Clima: continentala, T = 11,5–100 C; P = 400–450 mm. Soluri: solonceacuri, cu concentratie mare de sãruri si cu umiditate in exces, primavara. Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile dintre care cele mai cunoscute sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione (Obione) pedunculata. Toate acestea realizeazã un etaj al vegetaþiei cu inaltimea de circa 30 cm. Etajul inferior, de cele mai multe ori intins pe sol, este realizat de speciile: Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Aeluropus littoralis. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaeda maritima. Specii caracteristice: Salicornia patula, S. prostrata. Alte specii importante: Petrosimonia triandra, Plantago maritima, Limonium gmelini, Artemisia santonicum,Taraxacum



129

bessarabicum, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Puccinellia limosa, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Aster tripolium ssp.pannonicus, Acorellus pannonicus, Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis.

Descrierea habitatului prezent pe amplasament:

Statiuni: lunca, configuratie plana. Altitudine: 1 m.

Sol: Psamosol gleic.

Specii prezente pe amplasament: Agrostis stolonifera, Phragmites australis, Cynodon

dactylon, Bromus tectorum, Scirpoides holoschoenus, Limonium meyeri, Cichorium intybus,

Plantago coronopus, Daucus carota, Salicornia herbaceae, Juncus maritimus, Allium sp.,

Trifolium fragiferum, Potentilla repens, Cichorium intybus, Mentha aquatica, Malva neglecta,

Juncus maritimus, Agrostis gigantea, Cynodon dactylon, Setaria sp., Plantago maritima,

Schenoplectus p.

Asa cum se observa nu toate speciile din lista de identificare a habitatului 1310 sunt prezente,

fapt care ne indica caracterul de relicta – ramasita a unui posibil habitat standard anterior.

Pe anumite portiuni limitrofe trupurilor de pasune sunt prezente habitatele:

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition -

Grindul Belciug (lac Belciug), Crasnicol (canal Belciug, canal Crasnicol), Ivancea

Mare (canal Ivancea), Ivancea I si Grindul Calului (canal Tataru);

3160 - Lacuri distrofice si iazuri – Belciug (lac Belciug), Crasnicol (canal Belciug, canal

Crasnicol), Ivancea Mare (canal Ivancea) si Ivancea I (canal Tataru), ;

Intrucat nu sunt influentate in vreun fel de activitatea de pasunat nu putem afirma ca

exista o influenta negativa a pasunatului asupra acestuia.

2.2.6.2 Descrierea faunei identificate pe amplasament

Nevertebrate

Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa Oligochete; Diplopode;

Chilopode; Neuroptere; Heteroptere; Ortoptere; Trichoptere; Lepidoptere; Coleoptere;

Himenoptere; Diptere. In functie de tipul de hrana fauna de nevertebrate ocupa fie zona hipo

sau epigee, fie diferite parti vegetale aeriene ale plantelor ierboase sau subarboricole. La nivelul

solului sunt intalnite specii de colembole, miriapode, acarieni, aranee, coleoptere si nu numai.

In tabelul de mai jos, sunt evidentiate speciile de nevertebrate identificate si starea lor de

conservare.

Nr.

crt

Specie Denumire

populara

Directiva

Habitate

OUG 57/2007

1 Aglais urticae Vulpe mica neconsemnata neconsemnata

2 Anisoplia austriaca Carabusul cerealelor neconsemnata neconsemnata

3 Apis mellifera Albina neconsemnata neconsemnata



130

4 Bombus terrestris Bondar neconsemnata neconsemnata

5 Coccinella septempunctata Gargarita neconsemnata neconsemnata

6 Culex pipiens Tantarul comun neconsemnata neconsemnata

7 Decticus verrucivorus Cosas neconsemnata neconsemnata

8 Formica rufa Furnica neconsemnata neconsemnata

9 Vanessa cardui Fluturele de scaete neconsemnata neconsemnata

10 Vespa germanica Viespe neconsemnata neconsemnata

11 Pieris rapae Fluturele alb al

rapitei

neconsemnata neconsemnata

Amfibienii:

Reprezentati prin cateva specii: broasca mica de lac (Rana esculenta), broasca mare de lac (Rana

ridibunda), brotacel (Hyla arborea), Buhai de balta cu burta rosie (Bombina bombina ), Broasca

raioasa verde (Bufo viridis) ce se dezvolta cu precadere in zona luciurilor de apa si a zonelor

mlastinoase.

In tabelul de mai jos, sunt evidentiate speciile de amfibieni identificate si starea lor de

conservare.

Nr.

crt Specia

Denumire

populara

IUCN

RED

LIST

Specie protejata inclusa in Cartea Rosie a

vertebratelor

din Romania

Directiva

Habitate

OUG

57/2007

1 Rana ridibunda Broasca mare de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

2 Rana esculenta Broasca mica de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A

3 Hyla arborea Brotacel LC x Anexa 4 Anexa 4A

4 Bombina

bombina

Buhai de balta cu

burta rosie

da da Anexa 3 Anexa 4A

Reptilele:

Sunt slab reprezentate atat ca specii cat si ca indivizi fiind semnalata specia Natrix tesselata

(sarpele de apa), Natrix natrix (sarpele de casa) Lacerta agilis (soparla cenusie), Lacerta viridis

(gusterul).



131

Nr.

crt Specia

Denumire

populara

IUCN

RED

LIST


vertebratelor

din Romania

Directiva

Habitate

OUG

57/2007

1 Natrix tessellata Sarpele de apa LC x Anexa 4 Anexa

4A

2 Natrix natrix Sarpele de casa NT - Anexa 4 -

3 Lacerta agilis Soparla cenusie LC - Anexa 4 Anexa

4A

4 Lacerta viridis Gusterul LC - Anexa 4 Anexa

4A

Conform deplasarilor pe teren, din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul

standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie

intalnita in vecinatatea amplasamentului a fost Bombina bombina. Activitatea de pasunat nu

influenteaza in vreun fel habitatele de hranire sau repaos a acestei specii sau comportamentul

acesteia. Putem astfel concluziona ca activitatile prevazute a se desfasura in zona studiului nu

vor avea impact de vreun fel asupra speciei mentionate.

Speciile mentionate mai sus sunt frecvent observate in zona Deltei, fiind rezistente la

impactul antropic. Avand in vedere aceste aspecte, in contextul in care se vor avea in

vedere masurile de reducere a impactului consideram ca nu vor fi afectate semnificativ

populatiile acestor specii, in cazul aprobarii acestui plan.

Specia Vipera ursinii moldavica nu a fost regasita in zona studiului cu toate ca

literatura de specialitate ’’Conservarea viperei de stepa in rezervatia Biosferei Delta

Dunarii’’ a mentionat in trecut prezenta acesteia. Conform studiului, in zona Sfantu

Gheorghe, o populatie relativ numeroasa a acestei specii se gaseste pe Grindul Saraturile (la

nord si la est de localitatea Sfantu Gheorghe), intre malul Marii Negre si Canalul Tataru (pana

la Casla Vadanei), conform hartii de mai jos.

Conform datelor din literatura de specialitate ‘’pasunatul in sine poate fi favorabil conservarii

viperelor de stepa, prin mentinerea habitatelor de pajiste. Insa suprapasunatul determina in

unele cazuri ruderalizare, disparitia suprafetelor acoperite cu Juncus.’’



132

Distributia viperei de stepa (Vipera ursinii moldavica) in R.B.D.D. conform studiului ’’Conservarea

viperei de stepa in rezervatia Biosferei Delta Dunarii’’- sursa INCDDD Tulcea

Legenda: - cu rosu, suprafetele unde se gasesc vipere de stepa: - 2 – Grindul Saraturile - Sfantu

Gheorghe

Mamifere:

Cel mai mare numar este reprezentat de rozatoare, cum ar fi Apodemus agrarius

(soarecele de camp). In zona au mai fost observate specii apartinand ordinului Carnivora,

identificata prin specia Vulpes vulpes (vulpea) dar si indivizi apartinand ordinului Lagomorpha

identificati prin specia Lepus europaeus (iepure de camp, soldan)

Dintre mamiferele identificate in zona studiata amintim: Ariciul (Erinaceus concolor); Porcul

mistret (Sus scrofa).

In urma monitorizarii nu au fost identificati indivizi sau galerii apartinand speciei

Spermophilus citellus.

Nr.

crt Specia

Denumire

populara

IUCN

RED

LIST


vertebratelor

din

Romania

Directiva

Habitate

OUG

57/2007

1 Apodemus agrarius Soarecele de camp LC - - -

2 Vulpes vulpes Vulpea LC - - -



133

3 Lepus europaeus Iepure de camp LC - - Anexa

5B

4 Erinaceus concolor Arici LC - - -

5 Sus scrofa Porcul mistret LC - - Anexa

5B

6 Talpa europaea Cartita LC - - -

Date privind avifauna

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si relatia acestora cu planul Uliu cu picioare scurte – Accipiter brevipes Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile mici si rare din regiunile aride. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Pescarus albastru - Alcedo atthis Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in vecinatatea zonei studiate - “Amenajament pastoral,” cu amplasamentul propus in localitatea Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este caracteristic ecosistemelor acvatice prezente in aria proiectului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Garlita mica - Anser erythropus Relevanta sitului pentru specie: Este o specie foarte rara pentru zona studiata. Indivizi ai speciei s-au identificat pe amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona de amplasament. Iarna se hraneste pe pajistile si terenurile agricole. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Acvila tipatoare mare - Aquila clanga Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a semnalat in zona studiata in timpul migratiei. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile intinse, cu vegetatie densa. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului.



134

Acvila de camp - Aquila heliaca Relevanta sitului pentru specie: Acvila de camp nu a fost identificata in zona studiata. Prefera dealuri si campii cu paduri. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Acvila tipatoare mica - Aquila pomarina Relevanta sitului pentru specie: Indivizi a acestei specii nu au fost identificati in zona de amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera paduri de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Starc purpuriu – Ardea purpurea Relevanta sitului pentru specie: Indivizi ai speciei s-au identificat in zona de amplasament si zonele limitrofe. Habitatul preferat in zona de studiu: Vara, exemplarele de starci cenusii se intalnesc in diferite regiuni cu balti ce sunt inconjurate de stufarisuri. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Starc galben – Ardeola ralloides Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona de studiu si in zonele limitrofe. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona. Prefera regiunile mlastinoase, delte, lagune si balti. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Rata rosie - Aythya nyroca Relevanta sitului pentru specie: Rata rosie a fost identificata in zona limitrofe amplasamentului . Habitatul preferat in zona de studiu: Prefera spatii intinse de ape cu vegetatie bogata. Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Buhai de balta – Botaurus stellaris Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera stufarisurile intinse. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.



135

Gasca cu gat rosu – Branta ruficollis Relevanta sitului pentru specie: Este o specie rara pentru zona studiata. Indivizi ai speciei nu s-au identificat pe amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona de amplasament. Iarna se hraneste pe pajistile si terenurile agricole. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Pasarea ogorului – Burhinus oedicnemus Relevanta sitului pentru specie: Nu s-au observat indivizi ai acestei specii in zona amplasamentului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera campii aride cu portiuni nisipoase sau pietroase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Sorecar mare - Buteo rufinus Relevanta sitului pentru specie: Sorecarul mare nu a fost observat in zona de amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zone aride si munti stancosi. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Prundaras de saratura - Charadrius alexandrinus Relevanta sitului pentru specie: Nu au fost observate indivizi singulari sau grupuri de pasari in zona de amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tarmuri nisipoase, adesea lacuri sarate de stepa. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Desi habitatul este propice, nu au fost identificate exemplare in zona amplasamentului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este propice speciei, ea preferand lacuri, balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Barza alba - Ciconia ciconia Relevanta sitului pentru specie: S-au semnalat exemplare ale acestei specii in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona de amplasament. Este o specie cuibaritoare. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului.



136

Barza neagra – Ciconia nigra Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de amplasament a proiectului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile impadurite, in apropierea unor lacuri, terenuri mlastinoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Serpar - Circaetus gallicus Relevanta sitului pentru specie: Serparul nu a fost observat in zona de amplasament a proiectului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile montane si depresionare, cu spatii deschise. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Erete de stuf - Circus aeruginosus Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera balti si lacuri cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Erete alb - Circus macrourus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera campiile aride. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Dumbraveanca - Coracias garrulus Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona de studiu. Indivizi singulari a acestei specii s-au observat in zbor si zone limitrofe planului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise cu copaci mari, scorburosi. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Lebada mica - Cygnus columbianus bewickii Relevanta sitului pentru specie: Lebada mica nu s-a semnalat in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Iarna prefera lacuri, pajisti inundate. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului.



137

Lebada de iarna - Cygnus cygnus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost semnalata in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile si cursurile de apa mai mari. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Ciocanitoare de stejar - Dendrocopos medius Relevanta sitului pentru specie: Ciocanitoarea de stejar nu a fost identificata in zona de amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile intinse de stejar, cu arbori batrani. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Ciocanitoare de gradini - Dendrocopos syriacus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Se intalneste si cuibareste in localitati. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Ciocanitoare neagra - Dryocopus martius Relevanta sitului pentru specie: Ciocanitoare neagra nu a fost intalnita in zona de amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Se intalneste in paduri batrane de foiase si conifere. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Egreta mare - Egretta alba Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului. Regiuni cu ape putin adanci cu stufarisuri, mlastini. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Egreta mica - Egretta garzetta Relevanta sitului pentru specie: Egreta mica a fost observata in zona de amplasament a proiectului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Presura de gradina - Emberiza hortulana Relevanta sitului pentru specie: Presura de gradina nu a fost identificata in zona studiata.



138

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile deschise, cultivate Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Soim dunarean - Falco cherrug Relevanta sitului pentru specie: Soimul dunarean nu s-a intalnit in zona de amplasament a proiectului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in tinuturi stepice. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Soim de iarna - Falco columbarius Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost observata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile deluroase, montane sau mlastinoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Vanturel mic - Falco naumanni Relevanta sitului pentru specie: Vanturelul mic a fost identificat in zona de amplasament a planului in zbor in cautarea hranei. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in regiuni de campie. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Soim calator - Falco peregrinus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost semnalata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in zone stancoase, mlastinoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Soim de seara - Falco vespertinus Relevanta sitului pentru specie: Soimul de seara a fost identificat in zona de amplasament a proiectului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zonele stepice, terenurile deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Becatina mare - Gallinago media Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera terenuri umede, mlastinoase.



139

Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Cufundar polar - Gavia arctica Relevanta sitului pentru specie: Cufundarul polar nu s-a observat in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Lacuri dulci bogate in peste, coasta marii. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului Cufundar mic - Gavia stellata Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacuri intinse, zone marine. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Pescarita razatoare - Gelochelidon nilotica Relevanta sitului pentru specie: Specie rara intalnita, nu a fost identificata pe amplasamentul studiat. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera baltile din regiunile de coasta si tarmuri nisipoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ciovlica ruginie –Glareola pratincola Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a inregistrat in zona de amplasament. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tinuturi intinse, mlastinoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Codalb - Haliaeetus albicilla Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de amplasament al proiectului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta, lacustre si riverane. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Acvila mica - Hieraaetus pennatus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile de foioase, luminisuri si poieni. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului.



140

Piciorong – Himantopus himantopus Relevanta sitului pentru specie: Ciocintorsul nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera golfurile marine putin adanci, lagunele, lacurile din stepa. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Starc pitic - Ixobrychus minutus Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului. Prefera locuri cu vegetatie densa in regiuni mlastinoase, cu stufarisuri. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Sfrancioc rosiatic - Lanius collurio Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise, cu tufarisuri si in luminisuri. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Sfrancioc cu fruntea neagra - Lanius minor Relevanta sitului pentru specie: Sfranciocul cu fruntea neagra a fost observat in zona de amplasament a planului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului. Regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Pescarus rozalb - Larus genei Relevanta sitului pentru specie: Pescarusul rozalb nu a fost identificat zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacuri si lagune de coasta. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Pescarus cu cap negru - Larus melanocephalus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile de stepa, mlastinile de coasta. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Pescarus mic - Larus minutus Relevanta sitului pentru specie: Pescarusul mic nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera mlastinile si lacurile cu stufaris.



141

Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Sitar de mal nordic - Limosa lapponica Relevanta sitului pentru specie: Sitarul de mal nordic nu a fost identificat in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zonele umede, mlastinile. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ciocarlie de padure - Lullula arborea Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lizierele si arborii. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Ciocarlie de baragan - Melanocorypha calandra Relevanta sitului pentru specie: Ciocarlia de baragan nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnita in regiuni aride si deschise. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ferestras mic - Mergus albellus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Paduri intinse pe langa ape. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Gaie neagra - Milvus migrans Relevanta sitului pentru specie: Gaia neagra nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in zone umede si regiuni urbane. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Culic cu cioc subtire – Numenius tenuirostris Relevanta sitului pentru specie: Specie extrem de rara. Nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera campiile mlastinoase din vestul Siberiei. Oaspete foarte rar in Europa. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Starc de noapte - Nycticorax nycticorax Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona de studiu.



142

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Pietrar negru – Oenanthe pleschanka Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnita in regiuni pietroase si aride. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Rata cu cap alb - Oxyura leucocephala Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera baltile cu apa dulce si lagunele cu apa salmastra. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Uligan pescar - Pandion haliaetus Relevanta sitului pentru specie: Uliganul pescar nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile cu apa dulce, coastele marine. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Pelican comun - Pelecanus onocrotalus Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor deasupra zonei de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalnit in regiuni mlastinoase si lacustre. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Pelican cret - Pelecanus crispus Relevanta sitului pentru specie: Pelicanul cret nu a fost semnalat in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii proiectului. Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus Relevanta sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zona studiata si in zone limitrofe. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului.



143

Notatita - Phalaropus lobatus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile mlastinoase. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Bataus - Philomachus pugnax Relevanta sitului pentru specie: Batausul nu s-a intalnit in perimetrul zonei studiate. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tarmurile, pajistile mlastinoase, regiunile deschise. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ghionoaie sura - Picus canus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera padurile de foioase, regiunile deschise. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Lopatar - Platalea leucorodia Relevanta sitului pentru specie: Lopatarul nu a fost identificat in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefara apele putin adanci, balti intinse si lacuri cu stufaris. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Tiganus - Plegadis falcinellus Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie este prezent in zona amplasamentului si limitrof zonei. Intalnit in regiuni mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipam nici un declin in populatia speciei cauzat de dezvoltarea planului. Ploier auriu - Pluvialis apricaria Relevanta sitului pentru specie: Ploierul auriu nu a fost semnalat in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera terenurile mlastinoase, mocirloase, turbarii. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Crestet cenusiu - Porzana parva Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera baltile cu stufaris si iazuri. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului.



144

Crestet pestrit - Porzana porzana Relevanta sitului pentru specie: Crestetul pestrit nu a fost observat in zona de studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Intalniti pe mlastini intinse. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Crestet mic - Porzana pusilla Relevanta sitului pentru specie: Crestetul mic nu a fost semnalat in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera pajistile mlastinoase, balti si lacuri bogate in rogoz. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ielcovan - Puffinus yelkouan Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera coastele continentale. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ciocintors – Recurvirostra avosetta Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera golfurile marine putin adanci, lagune si lacuri din stepe. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Chira mica - Sterna albifrons Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera tarmurile marine, lacurile continentale. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Pescarita mare - Sterna caspia Relevanta sitului pentru specie: Pescarita mare nu s-a observat in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera zonele litorale, lacuri continentale. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Chira de balta - Sterna hirundo Relevanta sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zona studiata.



145

Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Chira de mare –Sterna sandvicensis Relevanta sitului pentru specie: Chira de mare nu s-a observat in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera insulele de coasta, bancurile de nisip. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Silvie porumbaca - Sylvia nisoria Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau luminisuri cu tufisuri. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Fluierar sur - Xenus cinereus Relevanta sitului pentru specie: Fluierarul sur nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera lacurile si raurile de ses, tarmuri noroioase, putin adanci. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Muscar gulerat – Ficedula albicollis Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic nu este propice speciei, ea preferand paduri cu frunza cazatoare, gradini si parcuri. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Priveghetoare de balta – Agrocephalus melanopogon Relevanta sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este propice speciei, ea preferand stufarisuri si mlastini cu vegetatie deasa. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Chirighita neagra - Chlidonias niger Relevanta sitului pentru specie: Nu s-au observat in zbor in zona de amplasament a planului. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul acvatic este favorabil speciei, ea preferand mlastini si lacuri. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului.



146

Erete vanat - Circus cyaneus Relevanta sitului pentru specie: Eretele vanat nu s-a inregistrat in zona de studiu. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera regiuni deschise, pajisti, terenuri arabile. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Ciuf de camp – Asio flammeus Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a semnalat in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera terenuri cu vegetatie ierboasa, smarcuri, mlastini. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Gusa vanata – Luscinia svecica Relevanta sitului pentru specie: Specia nu s-a intalnit in zona studiata. Habitatul preferat in zona de studiu: Habitatul preferat de aceasta specie nu este prezent in zona amplasamentului. Prefera desisurile umede de salcii, paduri cu vegetatie abundenta. Impactul estimat: Nu anticipam un impact negativ semnificativ asupra speciei urmare a realizarii planului. Alte specii de avifauna intalnite pe amplasament care nu sunt incluse in anexa I: Accipiter nisus, Anser anser,

Phasanius colchicus, Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Gallinula chloropus, Parus major, Cyanistes

caeruleus, Anas platyrhyncos, Hirundo rustica, Pica Pica, Passer domesticus, Passer montanus, Sturnus

vulgaris, Cynus olor, Fringilla coelebs, Acrocephalus scirpaceus, Locustella luscinoides, Motacilla alba,

Motacilla flava, Phalacrocorax carbo, Rallus aquaticus, Sylvia atricapilla, Netta rufina, Aythya nyroca,

Fulica atra, Fringilla coelebs, Larus ridibundus, Otus scops,

Referitor la speciile de pasari enumerate in Directiva Consiliului 2009/147/EC, incluse in ROSPA0031 Delta Dunarii si eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea planului ”Amenajament pastoral in localitatea Sfantu Gheorghe, jud. Tulcea’ mentionam urmatoarele: • din speciile de pasari enumerate au fost identificate un numar de 20 specii care sunt incluse in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC; • avand in vedere specificul lucrarilor care se vor executa pe amplasament si faptul ca acestea nu se vor executa pe toata suprafata planului, speciile de pasari din ROSPA0031 Delta Dunarii nu vor fi afectate de realizarea activitatilor din plan; • planul nu prevede defrisarea arborilor si afectarea canalelor limitrofe trupurilor de pasune, zone ce constituie locuri importante pentru hranirea si reproducerea pasarilor; • amenajamentul pastoral nu prevede schimbarea destinatiei terenului si urmareste o conservare (prin gospodarire durabila) a tipurilor de ecosisteme existente. Asadar este vorba de perpetuarea aceluiasi tip de ecosistem natural (mentinerea, refacerea sau imbunatatirea structurii si functiilor lui).

http://pasaridinromania.sor.ro/Cioara-griva

http://pasaridinromania.sor.ro/Gainusa-de-balta

http://pasaridinromania.sor.ro/Pitigoi-mare

http://pasaridinromania.sor.ro/Pitigoi-albastru

http://pasaridinromania.sor.ro/Pitigoi-albastru



147

Concluzii privind speciile si/sau habitatele din zona de amplasament a proiectului „Amenajamentul pastoral” In ceea ce priveste biodiversitatea amplasamentului studiat mentionam urmatoarele:

− Biodiversitatea din amplasamentul studiat este formata, in majoritate, din specii in principal comune si pentru care nu se impun masuri speciale de protectie;

− Din tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii, pe amplasamentul studiat s-au identificat doua tipuri de habitate comunitare;

− Din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSCI 0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in vecinatatea amplasamentului este Bombina bombina;

− Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu au fost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar;

− din numarul de 49 specii de pasari identificate, 37 de specii sunt incluse in Directivei Consiliului 2009/147/EC;

2.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

Facem precizarea ca executia lucrarilor tehnice pentru imbunatatirea productivitatii pasunii nu

sunt de natura sa afecteze speciile si habitatele de interes comunitar identificate in urma

monitorizarii pe amplasament. De aceea descrierea functiilor ecologice se va realiza pentru

speciile si habitatele de interes comunitar identificate.

Date despre habitatele de interes comunitar identificate pe amplasament, dar care NU vor fi

afectate de proiect (1410 Pajisti saraturate mediteraneene, 1310 Comunitati de Salicornia si alte

specii anuale care colonizeaza terenurile maloase si nisipoase, limitrof habitatele: 3160 - Lacuri

distrofice si iazuri, 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition) au fost mentionate in subcapitolul 2.2.1.

Rana ridibunda – broasca mare de lac

Este o specie politipica, rasariteana si aproape exclusiv acvatica. Traieste in lacuri, balti

permanente sau temporare si cursuri de apa. Numai exemplarele juvenile se indeparteaza pana

la 500 - 600 m de bazinele acvatice. Prefera lacurile mari si adanci, sensibila la scaderea

concentratiei de oxigen, astfel ca in lacurile putin adanci unde concentratia de oxigen scade

mult in timpul iernii, rata mortalitatii este foarte mare.

Rana esculenta – broasca mica de lac

Poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatica. Se hraneste cu moluste,

insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole.

Hyla arborea - brotacelul

Specie arboricola, (este singura specie arboricola din Europa)ce prefera padurile strabatute de

ape, luncile impadurite, padurile inindabile si tip galerie, fiind intalnita si in stufarisuri. Este

raspandita pana la altitudini de 1000m, preferand insa vaile mai calde. Este o specie politipica,



148

crepusculara nocturna, rareori cu activitate diurna, arboricola, euriterma. Se hraneste cu

insecte.

Bombina bombina – buhaiul de balta cu burta rosie

Aceasta specie este asociata cu zonele umede mlastinoase sau ierboase, adesea de-a lungul

vailor raurilor, cu lacuri mici si adanci. Locuieste si in peisaje deschise, folosind canalele de

drenaj drept cai de dispersare. Este un animal acvatic care traieste in lacuri de mica adancime

(adancime mai mica de 50-70 cm), iazuri, bazine, mlastini, turbarii, santuri. Se poate intalni

ocazional in apele semi-curgatoare: izvoare, canale de irigatii, rauri si bazine de apa.

Reptilele:

Natrix tessellata – sarpele de apa

Specie acvatica in mare masura asociata cu raurile, coastele, raurile, lacurile, iazurile si habitatul inconjurator terestru. Identificata in zonele de coasta. Populatia este considerata mare si este foarte putin probabil sa fie in declin suficient de repede pentru a se putea inscrie intr-o categorie amenintata. Natrix natrix – sarpele de casa

Este o specie cu activitate diurna ce duce un mod de viata atat terestru cat si acvatic. Poate fi

intalnit in apropierea bazinelor acvatice (balti, mlastini, ape curgatoare), dar si la distante

considerabile fata de aceasta, in zone uscate, pietroase, pe camp sau in padure. Prefera locurile

insorite, cu vegetatie de acoperire. Atunci cand este vazut, prima reactie a lui este fuga, se

ascunde in gauri, crapaturi, sau daca este in apropierea apei, se scufunda in ea. Daca nu se

poate ascunde capata o atitudine agresiva ce intimideaza necunoscatorii, se strange ca un colac,

sasaie puternic si loveste agresorul cu capul, dar fara a musca. Daca este luat in mana imprastie

din continutul glandelor sale anale urat mirositoare, iar daca este stresat mai mult timp capata

o atitudine de mort, cu corpul incolacit, intors pe spate si cu limba scoasa afara. Se hraneste

cu tritoni, broaste, pesti, mamifere si pasari mici. Este o specie antropofila, traind si in zona

asezarilor omenesti (de unde provine si denumirea populara a speciei) ascunzandu-se deseori

in crapaturile casei, in pod sau in beci. Printre dusmanii sai naturali se numara pasarile acvatice,

pasarile rapitoare, aricii etc. Din octombrie pana in aprilie hiberneaza in grupuri de mai multi

indivizi.

Lacerta agilis – soparla cenusie

Este o specie iubitoare de umiditate, intalnita de obicei de la altitudini de peste 300 m; in vestul

tarii coboara la altitudini mai joase, dar in Podisul Transilvaniei si de-a lungul Arcului Carpatic

este intotdeauna legata de o anumita altitudine. In tara noastra se intalnesc trei subspecii: -

Lacerta agilis agilis ocupa vestul tarii, Podisul Transilvaniei si ambii versanti ai Carpatilor; -

L.a.chersonensis in zonele de campie si in zona dealurilor joase; - L.a. euxinica pe dunele de

nisip ale litoralului marii sau pe grindurile din Delta Dunarii.

Lacerta viridis - gusterul

Este inclusa in categoria risc redus cu preocupare de conservare minima conform IUCN Red

List, consemnata in anexa II a Conventiei de la Berna si anexa IV a Directivei Habitate.Se

hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici). Destul de comun in tara

noastra, traieste prin luminisurile si lizierele padurilor de stejar sau pe malurile insorite si cu



149

vegetatie ale Dunarii si lacurilor. Se retrage si se ascunde la aparitia unor factori perturbatori.

Avand in vedere localizarea in teren unde a fost observata specia, in zonele cu vegetatie inalta,

preferand adaposturile din zona tufarisurilor, precum si cerintele ecologice ale acesteia,

consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca urmare a realizarii planului, va

nesemnificativ.

Avifauna:

Accipiter nisus – uliu pasarar

Denumire specie: Accipiter nisus Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A086

Statut de conservare: Lista Rosie R.B.D.D.

Raspândire generala: Este o specie raspandita in aproape toata Europa. Populatiile din nordul continetului sunt migratoare, cele din centrul Europei sunt partial migratoare, in timp ce populatiile din sudul continentului sunt sedentare. Pasarile migreaza peste iarna in Africa, precum si in sudul si sud-estul Asiei.

Raspândire ROSCI0065/ROSPA0031

Biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D. Cuibaritoare.

Ecologia speciei: Este o specie diurna, cu caracteristica de zbor planat si cu ajutorul aripilor, vaneaza alte specii diurne de pasari, prin atac surpriza. Ajung la maturitatea sexuala in primii trei ani de viata. Perechile sunt monogame in timpul sezonului de imperechere, dar isi schimba deseori partenerii in anul care urmeaza. Cuiburile sunt construite la imbinarea crengilor din copaci, iar teritoriile de imperechere sunt spatioase, deoarece perechile de ulii nu tolereaza alte cuiburi in zona. Totalul populatiei europene este intre 340.000 si 450.000 de perechi cu pui. Numarul lor a crescut in perioada 1970 - 1990, si in ciuda declinului actual din mai multe tari, populatia cheie a ramas stabila.

Dinamica populatie: 0 stabil

Factori limitativi: Desi mai multe pesticide pe baza de organoclorina au cauzat scaderi in populatia de ulii in anii 1950 – 1960 si au fost interzise, folosirea pesticidelor legale in agricultura inca are un efect negativ. Lucrarile forestiere au ca rezultat de cele mai multe ori distrugerea de cuiburi

Management: Taierea copacilor ar trebui sa se desfasoare in afara sezonului de imperechere iar nivelul de pesticide ar trebui monitorizat indeaproape.

Harta distributie specie:



150

Alcedo atthis - pescarusul albastru

Denumire specie: Alcedo atthis Linnaeus, 1766 (Clasa Aves) Cod: A029

Statut de conservare: specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007; Categoria de

periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabila / periclitata / “Least

Concern” (putin ingrijorator); Conventia de la Berna (Anexa II) /specii de

pasari incluse in Directiva Pasari

Raspândire generala: Ierneaza in Africa, la sud de Sahara.


Biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D. Oaspete de vara, cuibaritoare

Ecologia speciei: Pescarasul albastru este caracteristic zonelor umede reprezentate de rauri,

canale, lacuri cu apa dulce si zonelor de coasta cu apa salmastra. Se hraneste

cu peste si nevertebrate. Este o specie prezenta in cea mai mare parte a

continentului european. Apare acolo unde apa este curata si asigura o

vizibilitate buna asupra pestilor, fiind o specie indicatoare a calitatii apei.


Factori limitativi: Degradarea habitatelor si amenajarea malurilor raurilor duc la pierderea locurilor de cuibarit. Iernile severe, cand apele raurilor ingheta, determina mortalitati mari la aceasta specie deoarece nu se poate hrani. Inundatiile care apar primavara pot distruge cuiburile sau reduc posibilitatea de hranire a puilor. Amenajarea de pereti verticali de pamant pe malurile raurilor contribuie la cresterea teritoriilor favorabile pentru cuibarit.

Management: reducerea turismului excesiv; interzicerea incendiilor; limitarea pescuitului.


Anser erythropus - garlita mica

Denumire specie: Anser erythropus Linnaeus, 1758 (Clasa Aves) Cod: A029



Concern” (putin ingrijorator); Conventia de la Berna (Anexa II) specii de

pasari incluse in Directiva Pasari



151

Raspândire generala: Nordul Siberiei si Peninsula Scandinava.



Ecologia speciei: Este o specie caracteristica zonelor arctice cu mlastini si palcuri de salcii si

mesteceni. Iarna se hraneste pe pajisti si culturile agricole de grau de

toamna din sudul si estul Europei, in stoluri mixte cu alte specii de gaste

(Anser albifrons, Branta ruficollis, etc.).

Dinamica populatie: - in scadere

Factori limitativi: Pierderea habitatelor prin construirea de acumulari de apa pentru producerea energiei electrice, deranjul si mortalitatea produsa de vanatoarea accidentala, deranjul determinat de turismul organizat in zonele de cuibarit si cele de iernare

Management: reducerea turismului excesiv; oprirea vanatorii, atat in zonele de cuibarit, cat si in cele de iernare


Ardea purpurea - starcul purpuriu

Denumire specie: Ardea purpurea Linnaeus, 1766 (Clasa Aves) Cod: A029



Concern” (putin ingrijorator); Conventia de la Berna (Anexa II)

/Conventia de la Bonn (Anexa II) /specii de pasari incluse in Directiva

Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Europa Centrala, Europa de Est si Asia sud-vestica; iarna in Africa si Madagascar.



Ecologia speciei: Stârcul rosu se numara si el printre pasarile ce au suferit reduceri foarte

mari de indivizi si chiar de populatii datorita regimului sau trofic. De

origine geografica mediteraneeana, soseste la noi, de obicei, in ultima

decada a lunii martie, iar dupa perioada de clocit si cresterea puilor, pleaca

la sfârsitul lunii septembrie spre zone unde ierneaza. In Delta Dunarii,

stârcul rosu cuibareste in colonii formate pe stuf.



152


Factori limitativi: turism excesiv; incendiile; distrugerea habitatelor naturale existente, exploatarea stufului



Ardeola ralloides – starcul galben

Denumire specie: Ardeola ralloides Scopoli, 1769 (Clasa Aves) Cod: A024

Statut de conservare: specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007; Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil /Conventia de la Berna (Anexa II) /-/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Este raspândita in Europa de sud si regiunile sud-mediteraneene, pâna la marea Caspica; ierneaza in Africa.


biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D.; oaspete de vara; cuibaritoare

Ecologia speciei: Este o specie care prefera climatul cald, mediteranean, sub-tropical sau tropical. Desi uneori cuibareste pe lacuri montane la o altitudine de 2000

m, este o specie de ses, prefera regiunile cu mlastini si balti de apa dulce sau salmastra, habitatele din delta si bratele lente ale râurilor mari sau pe canale. Ocazional, cuibareste si in zone doar temporar acoperite de apa, cum sunt terenurile inundabile si cele agricole irigate. Prefera vegetatia acvatica densa, copaci sau tufe emergente din apa. Evita zonele aride, dar si cele cu multe precipitatii. In migratie dispersiva, ajunge in multe zone la

distante mari de locurile de cuibarit si in România. Cuibareste in colonii, pe copaci (salcie, arin) sau in stuf, de multe ori asociat cu alte specii de stârci si cormoran mic.


Factori limitativi: Principalul factor amenintator la adresa stârcului galben este disparitia

habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor mlastinoase.



153

Management: Pentru conservarea populatiei stabile din România, este necesara conservarea adecvata a zonelor de hranire, care poate fi realizata cel mai eficient prin dezvoltarea si respectarea unui plan de management favorabil mediului si pasarilor de apa. Este necesara, de asemenea, protejarea coloniilor de cuibarit, evitarea taierii arborilor din colonie si din apropierea acesteia, lasând in padure o zona - tampon neatinsa, indeajuns de mare.


Ciconia ciconia – barza alba

Denumire specie: Ciconia ciconia Linnaeus, 1758) (Clasa Aves)

Cod: A031


periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil /Conventia de la Berna

(Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa II) /specii de pasari incluse in

Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Aria de raspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de nord, partea

vestica a Asiei si o parte a Orientului mijlociu. In Europa, lipseste din area

Britanie, Scandinavia, Italia, putine fiind - cu exceptia Peninsulei Iberice si in Europa Occidentala.

Raspândire ROSCI0065/ ROSPA0031


Ecologia speciei: La noi, berzele albe prefera in general câmpiile joase si zonele umede de-a

lungul marilor râuri. Evita zonele impadurite intinse. Cele mai multe berze

se gasesc in nord- vestul si sud-vestul tarii (in judetele Satu are si Timis),

in depresiunile intramontane din estul si sudul Transilvaniei (in judetele

Harghita, Covasna, Sibiu, Brasov) si in Lunca Dunarii. Relativ putine berze

traiesc in centrul tarii (Câmpia Transilvaniei, judetele Cluj si Alba), in

Dobrogea si in Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibareste barza

alba in România este in zona Bilborului, la peste 900 de metri.




154

Factori limitativi: distrugerea cuiburilor si a habitatelor naturale existente

Management: Refacerea habitatelor; construirea si montarea de platforme metalice pentru cuib

Harta distributie

specie:

Circus aeruginosus – eretele de stuf

Denumire specie: Circus aeruginosus Linnaeus, 1758) (Clasa Aves)

Cod: A081


periclitare Lista Rosie R.B.D.D., vulnerabil / - /“Least Concern” (putin

ingrijorator); Conventia de la Berna (Anexa II) /Conventia de la Bonn

(Anexa II)/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/W2/-)

Raspândire generala: Nord-vestul Africii, Europa Centrala si de Sud, Asia Centrala, Asia ica

(Afganistan). In România: estul tarii, vest cu confirmari mai rare; Transilvania in nord si est.


biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D., oaspete de vara; cuibaritoare

Ecologia speciei: Specie sedentara, eretele de stuf este raspândit mai cu seama in regiunile

de câmpie, cu preferinta pentru stufarisuri in perioada de reproducere, la

adapostul carora isi construieste cuibul. Prefera tinuturile intinse, stepice,

câmpia inierbata, pajistile naturale necultivate, luncile inierbate, terenurile

mlastinoase in apropierea baltilor sau lacurilor (acestea din urma putând

oferi nu numai o sursa trofica variata, dar si ”furnizarea” unor locuri

potrivite pentru cuibarit), iar ca habitat secundar, terenurile agricole. Este

cea mai comuna pasare de prada din zonele umede. Este mai frecventa

de-a lungul Dunarii, in baltile si Delta Dunarii, insa nu lipseste nici din

structura avifaunei zonelor umede mai mari din interiorul tarii.


Factori limitativi: distrugerea habitatelor, turism excesiv, incendierea si exploatarea stufului

Management: nealterarea habitatelor naturale existente; reducerea turismului excesiv; interzicerea incendiilor



155


Coracias garrulus - dumbraveanca

Denumire specie: Coracias garrulus Linnaeus, 1758 (Clasa Aves) Cod: A231



(Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa II) /specii de pasari incluse

in Directiva Pasari/-/-) Dupa datele I.U.C.N., este considerata in

prezent o specie „Near Threatened”-aproape periclitata.

Raspândire generala: Africa in nord-vest, Europa de Sud, Europa de Est, Spania, coasta mediteraneeana franceza, insulele Corsica, Creta. In Asia, in Siberia

Centrala si regiunile de stepa din Iran. Specia cuibareste in Asia de Sud Vest, Asia Centrala pâna in nod-estul Chinei



Ecologia speciei: Dumbraveanca prefera luminisurile de la liziera padurilor si pasunile sau

fânetele unde traiesc, de obicei, un numar mare de insecte. In prezent,

poate fi intâlnita si in parcurile mai mari. Pasarea are cuibul in apropierea

apelor unde sapa galerii in malurile din argila, gresie sau loess. In lipsa

hranei, se apropie si de asezarile omenesti. Este o pasare activa ziua,

hrana ei principala o constituie insectele (paduchi de plante, gândaci,

libelule, lacuste, urechelnite), amfibii, reptile mici pe care le pândesc,

numai in timpul migratiei consumând si vegetale (in special fructe). In

România, dumbraveanca poate fi intâlnita numai in timpul sezonului

cald in toata tara, exceptând regiunile de munte. Cuibul este facut in

scorburi sau sapat in malurile apelor. Prin luna mai - iunie, femela

depune 4 - 5 oua albe lucioase, pe care le clocesc ambii parteneri, iar la

cca. 18 - 20 de zile, ies puii. Toamna, pasarile migreaza in Africa si Asia

de Sud, iernând in regiunile de desert, semidesert, savana din Sahel.

Efectivul de pasari este apreciat la cca. 200.000 de perechi, numarul lor

scazând rapid in anii 1970.




156

Factori limitativi: turism excesiv; incendiile; distrugerea habitatelor naturale existente

Management: turism controlat; reducerea turismului excesiv; interzicerea incendiilor


Egretta alba – egreta alba

Denumire specie: Egretta alba Linnaeus, 1758 (Clasa Aves) Cod: A027




Directiva Pasari/ specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)/)

Raspândire generala: Europa, Asia, Africa, America de Nord si de Sud. Reprezentata de mai multe subspecii

diferentiate prin colorit, dimensiuni si detalii comportamentale.

Populatiile din zonele nordice temperate migreaza catre sud.





157

Ecologia speciei: Habitatul egretelor mari este reprezentat de zone umede intinse,

mlastini, lagune costiere, estuare, margini de lacuri, iar dupa perioada de

cuibarit, apar si pe lânga ape curgatoare. La noi, este oaspete de vara,

prezent mai ales in Delta Dunarii si insular, in alte câteva locuri din zone

umede mai intinse; vine in februarie sau martie si toamna, prin

septembrie (uneori doar noiembrie), migreaza catre zona editerana;

unele exemplare ramân la noi in iernile mai putin geroase, atât in delta,

cât si pe ape interioare, ceea ce arata ca este o specie mult mai rezistenta

la conditiile de iarna decât egreta mica. In ultimele decenii, in Europa, se

constata cresterea proportiei exemplarelor care ramân pe timpul iernii

fara a migra; exemplarele care ierneaza in România se alatura frecvent

grupurilor de stârc cenusiu si vâneaza pe la margini de ape, dar si in

habitate terestre unde prind rozatoare.


Factori limitativi: turism excesiv; incendiile; distrugerea habitatelor naturale existente

Management: reducerea turismului excesiv; interzicerea incendiilor; limitarea pescuitului in unele zone


Egretta garzetta – egreta mica

Denumire specie: Egretta garzetta Linnaeus, 1766 (Clasa Aves) Cod: A026

Statut de conservare: specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007; Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil/Conventia de la Berna (Anexa II) /-/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Sud-estul Europei; iarna migreaza spre area editerana si spre centrul

Africii. Subspecii de Egretta garzetta se gasesc si in sudul Asiei

(Indonezia, Noua Guinee), dar si in Australia sau Noua Zeelanda.


biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D., oaspete de vara; cuibaritoare

Ecologia speciei Specie coloniala ce cuibareste in colonii mono specifice si poli specifice,

prefera zonele mlastinoase, cu apa limpede si putin adânca. Poate fi gasita



158

si pe malul râurilor, fluviilor, lacurilor salmastre. Când nu este la pescuit,

egreta se odihneste pe grinduri, in zonele de stufaris sau in copacii pitici si de pe marginea apei (in special salcii).

Dinamica populatie 0 stabil

Factori limitativi turism excesiv; incendiile; distrugerea habitatelor naturale existente.

Management

reducerea turismului excesiv; interzicerea incendiilor; limitarea pescuitului in unele zone.

Harta distributie

Ixobrychus minutus – starcul pitic

Denumire specie: Ixobrychus minutus Linnaeus, 1766 (Clasa Aves)

Cod: A022





Raspândire generala: Este raspândita in Europa Centrala si de Sud, Africa, Madagascar, Asia de vest si de sud



Ecologia speciei: Este o pasare caracteristica climatului temperat, evita zonele boreale, se

extinde insa spre arii tropicale De obicei, prefera zonele de ses, pâna la 200 m altitudine Este o pasare caracteristica climatului temperat, evita zonele boreale, se extinde insa , dar poate fi prezenta si la altitudini mai mari de 500 m. Prefera zonele intinse de stufaris cu apa dulce sau salmastra, cu un

nivel scazut de apa si cu tufisuri/copaci de salcii sau arini in habitat. Poate

fi intâlnita intr-o gama larga de habitate acvatice, de la mlastini cu apa dulce

pâna la vegetatia densa a malurilor lacurilor de acumulare, râuri, pârâuri mai mari sau canale. Este prezenta, de asemenea, in habitate acvatice

antropogene, precum excavatii, elestee, lacuri ornamentale din parcuri etc.



159

Nu necesita suprafete mari de habitat corespunzator, se poate stabili si in habitate marginale. In timpul migratiei sau iernarii, poate fi intâlnita si in

habitate umede, fara vegetatie densa si inalta (de exemplu, pajisti

mlastinoase), pe litoral sau in habitate suboptime, departe de corpuri de

apa (marginea padurilor, tufaris, etc.). Se hraneste in principal cu pesti, amfibieni si insecte pe care le prinde stând la pânda sau deplasându-se incet

prin vegetatie. Rareori, manânca si moluste, crustacee, viermi, paianjeni,

pasari mici (pui) sau oua. Este mai putin sensibila la prezenta omului, o

poate tolera destul de bine daca are un ascunzis corespunzator. Dinamica populatie: 0 stabil Factori limitativi: Principalul factor amenintator la adresa stârcului pitic este disparitia

habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor mlastinoase si arderea stufarisurilor.

Management: Pentru conservarea populatiei stabile din România, este necesara oprirea

arderii stufarisurilor care poate fi realizata cel mai eficient prin campanii

educationale adresate localnicilor, respectiv prin subventii oferite de catre

stat pentru proprietarii sau administratorii habitatelor umede adecvate

stârcului pitic, pentru dezvoltarea si respectarea unui plan de management

favorabil pentru natura, pasari de apa, inclusiv aceasta specie. O alta

metoda eficienta de conservare este plantarea tufarisului din specii

autohtone la marginea apelor curgatoare sau statatoare (de ex., lacuri de

acumulare, canale), astfel creând habitatul necesar acestei specii. Harta distributie specie:

Lanius minor - sfranciocul cu frunte neagra

Denumire specie: Lanius minor (Clasa Aves) Cod: A339


periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabila /Conventia de la Berna

(Anexa II) /-/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-/-)

Raspândire generala: Specia este raspândita in jumatatea sudica a continentului european si de aici, in Asia.



160



Ecologia speciei: Pajisti naturale, tinuturi de câmpie necultivate cu caractere stepice, dar

si lunci inierbate, livezi, in special, vegetatie in brâu la nivel de talveg. In

România, cuibareste aproape in intreaga tara, cu reprezentare

importanta in oldova, Dobrogea, jumatatea estica a Câmpiei Române si

V-NV Banatului, Ardealului. Dinamica populatie: - in scadere

Factori limitativi: alterarea habitatelor naturale existente si afectarea brâielor de arbori si

subarbusti intercalate culturilor agricole

Management: Nealterarea habitatelor naturale existente si neafectarea perdelei de arbori

si subarbusti intercalat culturilor agricole


Lanius collurio- sfrancioc rosiatic

Denumire specie: Lanius collurio Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A338

Statut de conservare: specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007; Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil /Conventia de la Berna (Anexa II) /-/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-/-)

Raspândire generala: Specia este raspândita in Europa, Crimeea, Caucaz pâna in Iran.


pe tot teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; oaspete de vara; cuibaritoare

Ecologia speciei: La noi in tara, in toate zonele, dar cu un puternic regres al perechilor

clocitoare pentru ultimele 2-3 decenii. Este specia ecotipurilor si a tufelor

razlete din lunca, luminisuri si pasuni.


Factori limitativi: Existenta acestei pasari este conditionata de nealterarea habitatelor

naturale existente; populator al tufarisurilor, specia sufera in urma

defrisarilor, acolo unde acestea se practica autorizat sau neautorizat. Ca

si in cazul rapitoarelor mari, specia este afectata pe linie trofica, suferind,

indirect, urmarile impactului cu noxele rezultate din combaterile



161

chimice, erbicidari care prejudiciaza sursele de hrana; reducerea, chiar

disparitia, unor specii de insecte, reptile si de micro mamifere.

Management: nealterarea habitatelor naturale existente; plantarea de tufarisuri


Nycticorax nycticorax – starcul de noapte

Denumire specie: Nycticorax nycticorax Linnaeus, 1758 (Clasa Aves) Cod: A023

Statut de conservare: specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007; Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil /Conventia de la Berna (Anexa II) /-/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Raspândit in Eurasia, Africa, America de Nord si de Sud, populatiile din

zonele temperate sunt migratoare si petrec iarna in zone mai calde,

tropicale. Desi mare parte a stârcilor de noapte europeni isi petrece iarna

in Africa, la sud de Sahara, totusi, o mica parte a acestor pasari ramâne

in sudul Europei, in peisajul mediteraneean.

Raspândire

ROSCI0065/RO

SPA0031


Ecologia speciei Se concentreaza in regiunile cu climat temperat cald si sub-tropical, mai ales in zonele continentale mai uscate, dar poate fi prezent intr-o gama larga de habitate pâna la altitudini de 2000 m. Prefera apele dulci

statatoare si lin curgatoare, precum mlastini, balti, lacuri, lagune, râuri,

pâraie, uneori pajisti umede sau arii inundate. Se adapteaza si in habitatele antropice, precum lacuri de acumulare, canale, terenuri

cultivate (de orez), lacuri mici ornamentale (in parcuri) etc. Desi prefera

apa dulce, populeaza si habitate cu apa salmastra. In general, isi

construieste cuibul si se odihneste pe copaci, de multe ori departe de

zonele umede de hranire, uneori chiar in interiorul asezarilor umane.

Acolo unde lipseste arboretul, isi construieste cuibul in tufaris sau pe

vegetatia emergenta. In timpul migratiei, poate fi intâlnit si pe litoral sau

habitate uscate, pe terenuri agricole etc. Se hraneste in principal cu pesti mici, insecte, amfibieni (broscute), pe care le prinde umblând



162

prin vegetatie sau stând la pânda nemiscat. In migratie, de multe ori se hraneste pe terenuri agricole. Este o specie monogama, perechile se despart dupa sezonul de reproducere. Cuibareste in toata Europa, in afara Scandinavei si a Insulelor Britanice. Populatiile cele mai mari sunt in Rusia, Ucraina, România si Italia. Cuibareste in colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alte specii de stârci si cu cormorani mici. Cuibul este construit din crengi si stuf, care sunt aduse de catre mascul, de multe ori furate din alte cuiburi din apropiere. Aceste colonii se stabilesc in

general in paduri, uneori la distante mari (chiar 20 km) de locurile de hranit. De obicei, se misca in cete mici si mijlocii. In sezonul de reproducere, duce o viata predominant nocturna. asculul si femela, inaintea reproducerii si dupa aceea, la intoarcerea unuia dintre parinti, danseaza un dans ritual care, in miscari si vocalizari, este asemanator cu cel al berzelor. Femela depune 3-5 (rareori 1-8) oua, care eclozeaza dupa 21-22 zile. Ambii parinti au grija de pui, ii hranesc prin regurgitarea continutului stomacului. Juvenilii devin independenti la vârsta de 40-55 zile.

Dinamica populatie 0 stabil

Factori limitativi Principalul factor amenintator la adresa stârcului de noapte este disparitia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor mlastinoase.

Management: Pentru conservarea populatiei stabile din România, este necesara conservarea adecvata a ariilor de hranire, care poate fi realizata cel mai eficient prin dezvoltarea si respectarea unui plan de management favorabil mediului, pasarilor de apa, inclusiv stârcul de noapte. Este necesara, de asemenea, protejarea coloniilor de cuibarit, evitarea taierii arborilor din colonie si din apropierea acestuia, lasând in padure o zona tampon neatinsa indeajuns de lata.

Harta distribuitie:

Pelecanus onocrotalus – pelicanul alb

Denumire specie: Pelecanus onocrotalus Linnaueus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A019


periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil / Conventia de la Berna

(Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa I,II)/specii de pasari incluse in


Raspândire generala: Pelicanul comun este raspândit pe trei continente: Europa, Asia si Africa.



163

Raspândire ROSCI0065/RO SPA0031


Ecologia speciei: Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adânca si cu ape

domoale, bogate in peste, unde isi pot prinde usor prada cu ciocurile lor

imense. Apare in sud-estul Europei si cuibareste in colonii, uneori,

impreuna cu ruda sa, pelicanul cret. In Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii, intr-o zona izolata si inaccesibila din partea de nord a acesteia

(Lacul Hrecisca), se afla cea mai mare colonie de pelican comun din

Europa. Pelicanii comuni sunt pasari care traiesc in grupuri mari. Se

hranesc impreuna si organizeaza „adevarate goane in cerc”, in care

pelicanii asezati roata imping pestele in centrul cercului prin batai

repetate ale aripilor, asemeni unei plase vii si miscatoare, dupa care il

pescuiesc. De asemenea, organizeaza si „goane cu flancuri larg

desfacute”, iar pestii sunt impinsi in apropierea unui mal de unde sunt

pescuitii in apa mica. Adesea, in special in ape mai adânci, se asociaza cu

cormoranii pentru a dirija si prinde pestele. Este remarcabila usurinta cu

care aceasta pasare mare pluteste in aer in cercuri largi, folosind curentii ascensionali. Cartierele de iernare sunt localizate in Israel si pe coastele Africii. E o specie longeviva, putând trai pâna la 30 de ani.


Factori limitativi: Incendiile, deranjul si braconajul, asociat cu degradarea zonelor umede si pierderea teritoriilor de cuibarit constituie principalele amenintari.

Management: Interzicerea incendiilor, instalarea de platforme artificiale pentru cuibarit

si elaborarea unui Plan National de Actiune pentru „ areale Pelican Alb”

trebuie sa reprezinte o prioritate pentru Administratia Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii. Harta distributie specie:

Phalacrocorax pygmeus – cormoranul mic

Denumire specie: Phalacrocorax pygmaeus Pallas, 1773 (Clasa Aves) Cod: A393



164





Raspândire generala: Arealul se suprapune peste partea central – sudica a regiunii biogeografice

Palearctice: Peninsula Balcanica, regiuni localizate la vest si la nord de

area Neagra, area Caspica si aria arii Aral, Asia mica, Orientul mijlociu.

In jur de 75% din arealul cormoranului mic este localizat in Europa.

Limita nordica a ariei de raspândire coincide cu izoterma de 23oC a lunii

iulie. Este specie migratoare-sedentara.

Raspândire ROSCI0065/

ROSPA0031


Ecologia speciei: Lacuri si iazuri extinse, cu vegetatie abundenta, dar si arbori (salcii) drept

locatie pentru cuiburi. Se hraneste din ape relativ intinse, iar in ultimii

ani, frecvent si din iazuri piscicole abandonate. In timpul iernii,

cormoranul mic sta pe lacuri de acumulare. Dinamica populatie: + in crestere

Factori limitativi: Factorii ce au dus la declinul populatiilor de cormorani mici din România

in trecut sunt: asanarea mlastinilor din sectorul inferior al Dunarii (in

special Balta Ialomitei si Balta Brailei); transformarea unor corpuri de apa

in pescarii; campanii de distrugere a pasarilor ihtiofage in anii 50 si 60;

distrugerea ilegala a cuiburilor de catre pescari profesionisti chiar si

dupa incetarea campaniei mentionata anterior; impuscarea pasarilor

ce se hranesc din pescarii; pasari inecate prinse in plasele improvizate ale

pescarilor (destul de frecvent in ultimii ani); bioacumularea metalelor

grele si a pesticidelor de catre pasari. Management: Masuri de protectie in curs de implementare: protectia coloniilor

(eliminarea tuturor activitatilor din interior si din proximitatea

coloniilor); restaurarea habitatelor cu scopul de a atrage cormoranul mic

sa cuibareasca (plantarea de salcii si conservarea celor deja existente);

administrarea arealelor in care pasarile din colonii se hranesc, in special

privind minimul necesar de apa in scopul de a mentine si a imbogati resursa de hrana; eliminarea plaselor improvizate ale pescarilor in special

dimineata (inceputului activitatii cormoranului mic).



165


Plegadis falcinellus – tiganusul

Denumire specie: Plegadis felcinellus Linnaeus, 1766 (Clasa Aves) Cod: A032



(Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa II)/specii de pasari incluse in


Raspândire generala: Tiganusul este o specie prezenta in partea sudica si sud-estica a

continentului european. Este o pasare specifica in S-E Europei pe

perioada verii. Iarna, migreaza catre zona mediteraneeana si pe

continentul african.



Ecologia speciei: Tiganusul este intâlnit in regiuni mlastinoase, lacuri si balti. O densitate mai ridicata a exemplarelor o regasim in Delta Dunarii care este si principalul loc pentru cuibarit al acestei specii. Cuibareste in colonii impreuna cu stârci si cormorani. Fiind sociabila, apare de cele mai multe ori in stoluri mai mici sau mai mari sub forma unor siruri lungi oblice sau serpuite. Zborul tiganusului este o succesiune de plutiri si vâsliri (batai rapide din aripi). Este o pasare tacuta, ce cutreiera prin smârcuri si ape mici, cu pasi masurati, fara a alerga in cautarea hranei. Longevitatea maxima cunoscuta este de noua ani si o luna.

Dinamica populatie: + in crestere Factori limitativi: Desecarea zonelor umede, taierea salciilor de catre localnici pentru foc,

incendierea stufului si deranjul coloniilor de catre vizitatori si al pasarilor

de catre vânatori, deplasarea cu barci rapide ce produc valuri, obligând

pasarile sa se refugieze in alte locuri reprezinta principalele pericole ce

afecteaza specia.

Management: Reducerea deranjului la colonii, informarea populatiei locale cu privire la efectele dramatice asupra pasarilor determinate de taierea salciilor, impunerea unor viteze reduse pentru barci in zonele de hranire ale speciei si interzicerea vânatorii



166


Anser anser – gasca de vara

Denumire specie Anser anser (Linnaeus, 1758) Cod: A043

Statut de conservare inclusa in: O.U.G. 57/2007; Lista Rosie R.B.D.D.; Conventia de la

Berna – nu este prezenta; Conventia de la Bonn – nu este prezenta;

Directiva Pasari; Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala Poate fi gasita in mai multe zone umede, de la mlastini, lacuri si pana la

terenuri agricole, pajisti si zone de coasta. Se hraneste cu vegetatie.

Cuibareste mai peste tot in Europa, dar in zone restranse. Cateva

populatii din nord vestul continentului nu migreaza, dar majoritatea

zboara spre sud sau spre vest in iarna, in Spania, Franta si in tarile din

jurul Marii Mediterane. Parasesc terenurile de cuibarit in luna septembrie

si se intorc in perioada martie-aprilie.


biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D.; oaspete de vara

Ecologia speciei Se hranesc si ziua si noaptea, in principal pe terenurile unde pasc vite si

oi. Ating maturitatea sexuala la varsta de trei ani. Perechile sunt

monogame si de obicei stau impreuna toata viata, dar mai apar si

divorturi. Partenerii construiesc impreuna un cuib din stuf si ierburi, fie

in copaci, fie in stufaris. Cuibaritul se face deseori in colonie, iar femelele

sunt curtate chiar si in grup.

Populatia care cuibareste in Europa este mare, ajunge la 120.000 –

190.000 de perechi. In ciuda declinului din anumite zone in perioada

1990-2000, specia a progresat in timp. Amenintari si masuri de

conservare: In secolul al 20-lea, specia a suferit in urma vanatorii excesive,

a asanarilor de teren in scop industrial sau agricol, si de pe urma poluarii.

Pentru ca aceasta specie strica recoltele, fermierii le sunt un dusman de

traditie. Dinamica populatie + in crestere Factori limitativi Desecarea zonelor umede, vânatoare, extinderea suprafetelor agricole



167

Management Reducerea deranjului in zonele de hranire, informarea populatiei locale cu privire la importanta speciei, interzicerea vânatorii


Motacilla alba – codobatura alba

Denumire specie Motacilla alba (Linnaeus, 1758) Cod: A262


Berna; Conventia de la Bonn – nu este prezenta; Directiva Pasari – nu

este prezenta; Acordul de la Haga (AEWA) – nu este prezenta

Raspândire generala este o specie cu raspandire larga in toata Europa, Asia si Peninsula

Balcanica, precum si partial in Africa. Exista doua populatii dintre care

una este sedentara, cu distributie in regiunea sudica si vestica a Europei

si in Turcia, iar cealalta migratoare cu raspandire pe tot cuprinsul Asiei si

nordul, centrul si estul Europei.


biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D.; cuibaritoare

Ecologia speciei Prefera habitatele situate in apropierea unor ape, fiind intalnita de

asemenea si in parcuri, gradini si terenuri agricole, ajungand chiar si in

zonele urbane si rurale. Este observata preponderent la nivelul solului,

unde captureaza insecte, mai rar observata prinzand prada in aer.

Populatia migratoare asiatica si europeana a codobaturii albe efectueaza

migratii sezoniere, deplasandu-se spre sudul Asiei, respectiv nordul

Africii, in lunile septembrie-octombrie, pentru perioada de iernat,

revenind apoi pentru cuibarit in lunile martie-aprilie a anului urmator.

Cuibaritul se desfasoara intre lunile mai-iulie, perechile monogame

formandu-se in lunile martie-aprilie. Pasarile au capatat denumirea

datorita comportamentului ei de a balansa coada atunci cand sta pe loc.

Cuibul este format din crengute uscate, frunze si iarba, fiind adesea

amplasat in crapaturi din stanci, maluri de pamant, stresinile caselor, dar

in apropierea unor lacuri sau rauri. Ambii parteneri au grija de pui,

hranindu-i cu insecte si seminte, adesea capturate sau gasite la nivelul



168

solului, mai rar in aer. Pasarile devin active pentru reproducere din al

doilea an de viata. Dinamica populatie + in crestere Factori limitativi degradarea si pierderea habitatului propice

Management Protectia zonelor umede si a habitatelor adiacente specifice codobaturii albe este prioritara pentru pastrarea parametrilor acestei specii in limitele favorabile


Motacilla flava – codobatura galbena

Denumire specie Motacilla flava (Linnaeus, 1758) Cod: A260


Berna; Conventia de la Bonn – nu este prezenta; Directiva Pasari – nu

este prezenta; Acordul de la Haga (AEWA) – nu este prezenta

Raspândire generala specie migratoare cu raspandire totala pe continentele asiatic, european si

partial in cel african, ajungand si in vestul Peninsulei Alaska si insulele

austral-asiatice. Specia migreaza din continentele european si asiatic spre

cel african si austral-asiatic pentru iernat.



Ecologia speciei Prefera habitatele umede, cu vegetatie joasa, cum sunt pasunile, fanatele

si mlastinile stufizate, iar in Asia ocupa si habitatele de tundra si stepa. In

afara sezonului de cuibarit poate fi intalnita si in apropierea terenurilor

agricole, preferand apropierea de lacuri, iazuri sau rauri. Specia migreaza

in lunile august-septembrie spre teritoriile de iernat din Africa si sudul

Asiei, revenind apoi in lunile martie-aprilie in teritoriile de cuibarit din

Europa si jumatatea nordica a Asiei. Cuibaritul se desfasoara in perioada

aprilie-iulie, perechile monogame formandu-se odata cu sosirea pasarilor

in cartierele de cuibarit. Cuibul in forma de cupa este alcatuit din fire de

iarba, fiind captusit la interior cu par si pene de la diverse animale. De

regula cuibul este amplasat la nivelul solului, intr-o adancitura. Ambii

parinti au grija de pui pana acestia devin independenti. Este o specie



169

gregara care se aduna pe timp de noapte in copaci sau in iarba inalta

pentru odihna, in timpul zilei aparandu-si teritoriile mici de alti indivizi.

Captureaza prada formata din insecte de pe sol sau de la nivelul apei, dar

poate zbura si pe distante scurte in aer pentru a le prinde, deseori

urmarind cirezile de vaci sau oi pentru a se hrani cu insectele care se

aseaza pe acestea. Pasarile devin active pentru reproducere din al doilea

an de viata.

Populatia europeana este relativ mare, insumand intre 7.900.000 –

14.000.000 de perechi cuibaritoare, fiind stabila in perioada 1970-1990.

Cu toate ca specia a suferit mici scaderi populationale in perioada 1990-

2000 in Romania, alte populatii cheie au ramas stabile, astfel incat

populatia europeana a suferit scaderi nesemnificative per total. In

Romania efectivele speciei numara aproximativ 800.000-1.200.000 de

perechi cuibaritoare.

Dinamica populatie + in crestere Factori limitativi degradarea si pierderea habitatului propice, fapt care a cauzat reducerea

efectivelor din unele tari.

Management Protectia zonelor umede si a habitatelor adiacente specifice codobaturii

albe este prioritara pentru pastrarea parametrilor acestei specii in limitele

favorabile.


Sylvia atricapilla – silvia cu cap negru

Denumire specie Sylvia atricapilla Linnaeus (Linnaeus, 1758) Cod: A311

Statut de conservare inclusa in: O.U.G. 57/2007; Lista Rosie R.B.D.D.; Conventia de la Berna;

Conventia de la Bonn – nu este prezenta; Directiva Pasari – nu este

prezenta; Acordul de la Haga (AEWA) – nu este prezenta

Raspândire generala Este o specie cuibaritoare pe tot cuprinsul Europei. Pasarile din nordul si

estul Europei petrec iarna in sudul Europei si sud catre Africa

subsahariana. Migratia de toamna incepe in august si majoritatea pasarilor

ajung inapoi in teritoriile de cuibarit in lunile aprilie-mai ale anului urmator.



170



Ecologia speciei Se hraneste la inaltimi medii si mari in timpul zilei prin capturarea insectelor

sau cu fructe de padure din copaci sau arbusti. Reproducerea incepe la

varsta de un an. Masculii isi apara teritoriul prin urmarirea intrusilor, iar in

acest teritoriu incep sa construiasca cateva cuiburi in forma de cupa in

arbusti sau tufisuri. Cand femela ajunge in teritoriu, ori isi alege unul din

cuiburi ori incepe sa construiasca altul. Ambii parteneri captusesc cuibul

ales cu iarba si par.

Populatia cuibaritoare europeana este foarte mare de 25.000.000-

49.000.000 perechi, populatia crescand in multe din regiunile sale in

perioada 1990-2000. Populatia cuibaritoare a Romaniei numara in prezent

650.000-900.000 de perechi. Dinamica populatie 0 stabil Factori limitativi despaduriri

Management specia traieste in siguranta in zonele reimpadurite si in zonele urbane acolo

unde s-au adaptat bine la hranirea din hranitori artificiale


Netta rufina – rata cu ciuf

Denumire specie: Netta rufina Pallas, 1773 (Clasa Aves) Cod: A058

Statut de conservare: specie de interes conservative Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D.

(Vulnerabila); specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in

Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Regiunea de distributie a ratelor cu ciuf se intinde din Marea Britanie pana in China.





171

Ecologia speciei: Specie des intalnita in Romania si in restul Europei, rata cu ciuf prefera

habitatele cu apa salmastra si lacurile cu stufaris. Se hraneste in special cu

radacini, seminte si diverse parti ale plantelor acvatice, dar ocazional se

poate hrani si cu nevertebrate acvatice, amfibieni sau pesti mici.

Ratele cu ciuf sunt migratoare, dar prezinta si populatii sedentare care nu

parasesc teritoriile de cuibarit.


Factori limitativi: Declinul speciei este atribuit vanatorii, otravirii cu pesticide si pierderii habitatului specific prin drenarea zonelor umede, poluarea cu petrol si incendierii vegetatiei ripariene.

Management: Ca masuri de conservare se impun interzicerea vanatorii si controlul braconajului, precum si refacerea vegetatiei la un nivel ecologic optim. Alte masuri de conservare impun de asemenea protejarea habitatelor specifice, prevenirea mortalitatii, precum si cresterea gradului de constientizare in randurile populatiei.


Anas platyrhynchos – rata mare

Denumire specie: Anas platyrhynchos Linnaeus, 1758 (Clasa Aves) Cod: A029


periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Aproape amenintata cu disparitia); /specii

de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga

(AEWA)

Raspândire generala: Specie cu un areal foarte intins, prezenta in aproape toata emisfera nordica, din zonele subarctice pana in zonele tropicale, in Europa, Asia, Partea de est a Africii, America de Nord si Centrala


Prefera apele de mica adancime, cu vegetatie adicaenta, submersa sau flotanta. Oaspete de vara, cuibaritoare

Ecologia speciei: Specie predominant migratoare dar unele populatii sunt sedentare.

Teritoriile de iernat si cuibarit se suprapun pentru diferite populatii.

Gregara, se aduna in grupuri mari in afara perioadei de cuibarit. Migreaza

in stoluri, la migratia de primavara stolurile fiind predominant formate din

perechi. Stolurile se separa in luna februarie, cand perechile incep sa cauze

locuri pentru cuibarit.



172


Factori limitativi: Rata mare este amenintata de degradarea habitatelor acvatice, asanari si poluarea. Acesta specie prezinta interes cinegetic si este vanata in Romania

Management: Masurile recomandate pentru conservarea acestei specii sunt mentinerea anumitor zone de liniste (cu privire la vanatoare) pe corpurile de apa unde aceasta cuibareste, instalarea de cuiburi artificiale.


Aythya nyroca – rata motata

Denumire specie: Aythya nyroca Gulldenstadt, 1770) (Clasa Aves) Cod: A060



(Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa I,II)/specii de pasari incluse in


Raspândire generala: Areal intins, dar discontinuu, regiunea sudica si vestica a regiunii

Palearctice. Limita nordica a arealului coincide cu izoterma de 23oC a lunii

iulie. Limita sudica a arealului, in mare parte, coincide cu izoterma de

32oC a lunii iulie. Este localizata din SV Europei pâna in Asia centrala.

Raspândire

ROSCI0065/ROSPA0031




173

Ecologia speciei: Cuibareste in numar mic in aproape toate tarile temperate europene. In

tara noastra, cuibareste in numar mare in Delta Dunarii si zonele umede

asociate acestora. Este o specie amenintata pe plan global care prefera

zone umede cu ape dulci, dar ocazional, cuibareste si in ape salmastre.

Prefera apele dulci statatoare sau incet curgatoare cu vegetatie acvatica

densa, cum sunt mlastinile, baltile, lagunele, lacurile, terenurile inundabile,

canale cu adâncimea apei intre 30-100 de cm. De obicei, evita, in timpul

cuibaritului, suprafetele mari de apa fara vegetatie. Se concentreaza pe

regiunile continentale de ses, in zona temperata fara influente oceanice

sau arctice. Este o specie de rata tipic stepica. Prefera apa putin adânca,

bogata in vegetatie acvatica plutitoare, care este inconjurata de vegetatie

emergenta densa (stuf, tufe sau arbori mici). Evita râurile, pârâurile,

lacurile adânci sau oligotrofe, orice fel de ape deschise. Isi construieste

cuibul pe vegetatia plutitoare sau pe insulele mici din lacuri. Cuibareste

deseori si pe elestee, lacuri artificiale. Necesita suprafata mai mica de apa

deschisa decât celelalte specii de rate. Are o dieta variata, dominata de

materiale vegetale, pe care le procura din inot, balacind cu ciocul pe

suprafata apei, scufundându-se cu partea anterioara a corpului sau in

totalitate. Se hraneste in apa putin adânca (20-70 cm, pâna 1,6 m)

apropiata de mal, bogata in vegetatie. In zonele in care este comuna,

deseori cuibareste in colonii mici, uneori impreuna cu pescarusi. Este cel

mai mult activa dupa lasarea serii si in timpul noptii. Dinamica populatie: - in scadere

Factori limitativi: Principalul factor amenintator la adresa speciei este disparitia habitatelor adecvate, precum desecarea zonelor mlastinoase.

Management: Pentru conservarea populatiei stabile din România, este necesara

conservarea habitatelor propice, a ariilor de hranire, controlarea serioasa

a dezvoltarilor infrastructurale si a turismului in apropierea coloniilor de

cuibarit si a locurilor de hranit, mai ales in Delta Dunarii. Acolo unde sunt

colonii cuibaritoare ale ratei rosii, este necesara realizarea unui plan de

management, al carui obiectiv principal sa fie conservarea lopatarului.




174

Cygnus olor – lebada de vara

Denumire specie: Cygnus olor Linnaeus, 1758 (Clasa Aves) Cod: A036

Statut de conservare: Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (NT (near threatened) –

Aproape amenintata cu disparitia); specii de pasari incluse in Directiva

Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Traieste in aproape toata Europa, dar pe arii destul de restranse. Mai multe populatii sunt sedentare, dar cele din nord si din est se pot muta spre sud-vestul Europei si Orientul Mijlociu in timpul iernilor severe.



Ecologia speciei: Pasarile isi parasesc teritoriile de cuibarit din luna septembrie, in functie de

areal, si revin in luna martie a anului urmator. Se hraneste scufundandu-se

partial in apa, sau prin balacire la suprafata. La patru ani atinge maturitatea

sexuala. Perechile deseori raman impreuna toata viata, desi uneori mai si

divorteaza. In ritualul nuptial, partenerii isi ating ciocurile si piepturile sau

isi incolacesc gaturile unul dupa altul. Masculul apara cu agresivitate

teritoriul, iar femela construieste cuibul solitar: o movila inalta de vegetatie

pe mal sau printre trestii, cuib la care vor reveni si in anii urmatori.

Dinamica populatie: + in crestere

Factori limitativi: Declinul din trecut se datoreaza intoxicarii cu plumb, ca urmare a pescuitului cu greutati de plumb.

Management: De la interzicerea acestui material ca greutate de lansare pe undite, populatiile si-au revenit.


Fringilla coelebs – cinteza

Denumire specie: Fringilla coelebs Linnaeus, 1758 Cod: -

Statut de conservare: Lista Rosie R.B.D.D.



175

Raspândire generala: Specia este in general sedentara pe cuprinsul Europei, existand efective care

migreaza spre nordul si nord-estul Europei pentru reproducere, ajungand

pana in centrul Asiei.


Biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D.. Cuibariotoare.

Ecologia speciei: Efectivele migratoare incep migratia de toamna in lunile septembrie-

octombrie, revenind in teritoriile de cuibarit in lunile martie-aprilie. Sezonul

de cuibarit se desfasoara in perioada lunilor mai-iulie, perechile monogame

formandu-se inca din luna martie. Masculii atrag femelele in teritoriul lor

prin cantecul foarte strident. Cuibul este construit in coronamentul

copacilor, la cativa metri de la sol, sau in stratul arbustiv dens. Cuibul este

adancit si este format din radacini, paie si pene pe interior, iar pe exterior

este intarit cu licheni, panze de paianjeni si muschi. Puii sunt hraniti de ambii

parinti pana invata sa zboare. Se hranesc in special cu insecte si seminte pe

care le gasesc la nivelul solului, rareori fiind observate ca se hranesc in

coronamentul copacilor. Adesea poate fi observata la hranire si in parcurile

si gradinile din zonele urbane si rurale, acolo unde exista hranitori artificiale

sau unde oamenii le dau seminte, fiind recunoscuta ca specie sociabila,

alaturi de vrabie si pitigoi. Pasarile devin active pentru reproducere din al

doilea an de viata.

Populatia europeana este foarte mare, insumand intre 130.000.000 –

240.000.000 de perechi cuibaritoare, ramanand stabila in perioada 1970-

1990. Cu toate ca populatia europeana a suferit mici scaderi in perioada

1990-2000 in unele tari, aceasta a ramas stabila per total. In Romania

efectivele speciei numara aproximativ 2.450.000-6.300.000 de perechi

cuibaritoare.


Factori limitativi: Specia este amenintata de degradarea si pierderea habitatului propice prin

defrisarea padurilor.

Management: Protejarea acestei specii depinde numai de interzicerea taierilor de paduri

sau pastrarea regiunilor de cuibarit forestiere intr-o stare favorabila de

conservare.




176

Fulica atra – lisita

Denumire specie: Fulica atra Linnaeus, 1766 (Clasa Aves) Cod:

Statut de conservare: Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabila / periclitata /

“Least Concern” (putin ingrijorator); Conventia de la Bonn (Anexa II)

/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de

la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Cuibareste in aproape toata Europa. Este o specie sedentara in zonele cu clima temperata, dar populatiile din nordul si estul continentului migreaza catre zonele de centru, vest si sud pe timp de iarna. Unele ajung chiar pana in Africa de Nord.



Ecologia speciei: Traieste in zone cu ape mici, linistite, lacuri, iazuri, canale de irigatii, baraje

de acumulare, mlastini si balastiere. Deseori poate fi intalnita, pe timp de

iarna, si in estuare. Se hraneste, preponderent, cu plante acvatice, dar nu

refuza nevertebratele, oua de pasare, amfibieni, pesti sau mamifere mici. In

salbaticie, traiesc, in medie, cinci ani.


Factori limitativi: Este o specie comuna in toate habitatele, se adapteaza foarte bine si la mediul urban. In unele zone in care apa este poluata, murdara de gunoaie sau plina de petrol, populatiile au cunoscut declinuri.

Management: reducerea turismului excesiv;


Larus ridibundus – pescarusul razator

Denumire specie: Larus ridibundus Temminck, 1820 (Clasa Aves)

Cod: A176

Statut de conservare: specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007; Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil /Conventia de la Berna (Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa II) /specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)



177

Raspândire generala: Aria de raspândire a acestei specii se intinde de pe coastele arii Negre, prin

insulele Asiei ici, ca si ale Greciei. Iarna se raspândeste in toata Marea Mediterana.


Saraturi- Murighiol, Sinoie, Istria, Sacalin; oaspete de vara; cuibaritoare

Ecologia speciei: Pescarusul cu cap negru, denumit si martin cu cap negru, este o specie

caracteristica zonelor umede deschise, lagunare si de coasta. In migratie,

apare in zone umede, lacuri, zone lagunare si de coasta, dar si in zone

agricole si pasuni. Este putin mai mare decât pescarusul râzator (Larus

ridibundus). Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a continentului

european. Se adapteaza usor la diferite tipuri de habitat. Poate zbura,

pentru hranire, pâna la 80 de km distanta de colonie. Atinge maturitatea

sexuala la 2 ani. Cuibareste in colonii, uneori in colonii mixte cu alte specii.

Cuibul este asezat pe sol si este captusit cu vegetatie. Ierneaza pe tarmurile

editeranei si in Crimeea.


Factori limitativi: Distrugerea habitatelor umede, in zonele de cuibarit, dar mai ales in cele

situate pe traseul de migratie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor in

agricultura si deranjul determinat de activitatile umane sunt principalele

pericole ce afecteaza specia.

Management: Reconstructia zonelor umede de pe traseul de migratie este prioritara.


Locustella luscinioides – grelusel de stuf

Denumire specie: Locustella luscinioides Cod: -

Statut de conservare O.U.G. 57/2007; Lista Rosie R.B.D.D.

Raspândire generala: Algeria, Spania, Franta, Italia, Olanda, Germania, Polonia, România,

Bulgaria, Albania, Croatia, Slovenia, Serbia, Iordania, Turcia si Rusia. Ierneaza in Algeria, Maroc, Sudan si Etiopia. Este cunoscut ca un vizitator



178

ocazional in Marea Britanie Belgia, Elvetia, Corsica, Sardinia, Malta, Cipru si Israel.


Biotopuri adecvate pe teritoriul R.B.D.D.

Ecologia speciei: Prefera desisuri de stuf sau zone cu trestie. Foarte rar vizibil in camp deschis Dinamica populatie: 0 stabil

Factori limitativi: Reducerea zonelor stuficole

Management: Incendii in zone stuficole


Rallus aquaticus – carstel de balta

Denumire specie: Rallus aquaticus Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A118

Statut de conservare: Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Rara); /specii de pasari

incluse in Directiva Pasari Raspândire generala: Cuibareste pe tot cuprinsul continentului european. Populatiile nordice si

estice migreaza in sudul Europei si nordul Africii pentru iernare, parasind teritoriile de cuibarire in septembrie-octombrie revenind in martie-aprilie.



Ecologia speciei: Ocupa zone umede cu ape dulci sau salmastre, statatoare sau usor

curgatoare cu vegetatie densa. Se hraneste cu nevertebrate terestre si

acvatice, amfibieni mici, pesti, pasari si mamifere si uneori material

vegetal. Longevitatea maxima cunoscuta in libertate este de 8 ani.


Factori limitativi: Zonele stufizate si habitatele umede sunt amenintate de drenare, dezvoltare urbana si poluare. In plus, populatiile insulare sunt amenintate de introducerea pradatorilor.




179


Falco vespertinus

Denumire specie: Falco vespertinus Linnaeus, 1766 (Clasa Aves)

Cod: A097




Directiva Pasari/W2/-)

Raspândire generala: Europa de Est, coasta nordica a Marii Negre si a Marii Caspice, Siberia de mijloc pâna la fluviul Lena si Lacul Baikal, iar in sud, pâna la poalele

untilor Altai. In tara noastra, cuibaritul a fost confirmat pentru Banat, Ardeal si jumatatea estica a României.


Chilia, Letea, bratul Sf. Gheorghe, Sulina; oaspete de vara; cuibaritoare

Ecologia speciei: Pajisti naturale, tinuturi de câmpie necultivate cu caracter stepice si, mai

rar, lunci inierbate, terenuri mlastinoase in apropierea baltilor, cursurilor

de ape. Ca habitat secundar ca sursa trofica, pot fi culturile agricole. In

timpul migratiei, formeaza asocieri de mai multe exemplare care pot fi

observate, de regula, in amurg in zbor, dar si odihnindu-se pe sârmele

de telegraf, plopii mai inalti; alteori, apar aglomerari importante si in

arboretele cu aspect de brâu la marginea culturilor agricole recoltate sau

in curs de recoltare. Specia cuibareste in colonii alaturi de cioara de

semanatura. Dinamica populatie: 0 stabil Factori l limitativi: turism excesiv; incendiile; distrugerea habitatelor naturale existente. Management: reducerea turismului excesiv; interzicerea incendiilor.



180


Plegadis falcinellus – tiganus

Denumire specie: Plegadis felcinellus Linnaeus, 1766 (Clasa Aves) Cod: A032



(Anexa II) /Conventia de la Bonn (Anexa II)/specii de pasari incluse in


Raspândire generala: Tiganusul este o specie prezenta in partea sudica si sud-estica a

continentului european. Este o pasare specifica in S-E Europei pe

perioada verii. Iarna, migreaza catre zona mediteraneeana si pe

continentul african.



Ecologia speciei: Tiganusul este intâlnit in regiuni mlastinoase, lacuri si balti. O densitate

mai ridicata a exemplarelor o regasim in Delta Dunarii care este si

principalul loc pentru cuibarit al acestei specii. Cuibareste in colonii

impreuna cu stârci si cormorani. Fiind sociabila, apare de cele mai multe

ori in stoluri mai mici sau mai mari sub forma unor siruri lungi oblice

sau serpuite. Zborul tiganusului este o succesiune de plutiri si vâsliri

(batai rapide din aripi). Este o pasare tacuta, ce cutreiera prin smârcuri

si ape mici, cu pasi masurati, fara a alerga in cautarea hranei.

Longevitatea maxima cunoscuta este de noua ani si o luna. Dinamica populatie: + in crestere Factori limitativi: Desecarea zonelor umede, taierea salciilor de catre localnici pentru foc,

incendierea stufului si deranjul coloniilor de catre vizitatori si al pasarilor

de catre vânatori, deplasarea cu barci rapide ce produc valuri, obligând

pasarile sa se refugieze in alte locuri reprezinta principalele pericole ce

afecteaza specia.

Management: Reducerea deranjului la colonii, informarea populatiei locale cu privire la efectele dramatice asupra pasarilor determinate de taierea salciilor, impunerea unor viteze reduse pentru barci in zonele de hranire ale speciei si interzicerea vânatorii



181


Sterna hirundo

Denumire specie: Sterna hirundo Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A193


periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil) /specii de pasari incluse in


Raspândire generala: In toata Europa (exceptie extremul Nord), zona temperata din Asia,

Africa de Nord si America de Nord; ierneaza in Africa de Sud, India si Ceylon, in America Centrala si de Sud.



Ecologia speciei: Chira de balta este caracteristica zonelor umede costiere, dar si lacurilor

interioare cu apa dulce. Soseste din cartierele de iernare in a doua parte

a lunii aprilie. Este o specie prezenta pe cea mai mare parte a

continentului european. Pentru a se hrani, plonjeaza, dupa detectarea

prazii, de la 1-6 m inaltime pâna la o adâncime de 50 cm. Planeaza pe

loc, fluturându-si aripile in urmarirea prazii. Se hraneste la o distanta de

pâna la 5-10 km de colonie. Este o specie monogama si teritoriala.

Atinge maturitatea sexuala la trei ani. Masculul selecteaza teritoriul de

cuibarit si, daca femela din anul anterior intârzie mai mult de cinci zile,

e posibil sa caute alta partenera. De obicei, perechea foloseste acelasi

teritoriu pentru cuibarit si este cunoscuta o situatie când o pereche s-a

intors an de an in acelasi loc timp de 17 ani. Ritualul nuptial se manifesta

prin zboruri in care partenerii se inalta in cercuri pâna la o inaltime de

200 m, dupa care coboara impreuna, deplasându-se in zig-zag. Pe sol,

masculul ofera peste femelei. Cuibareste in colonii, iar distanta dintre

cuiburi poate fluctua de la 0,50 m la 3,5 m. Dupa ce s-a format perechea,

cei doi parteneri realizeaza câteva adâncituri in sol, iar intr- una dintre

acestea, femela va depune oua. Durata medie de viata este de 9-10 ani,

insa poate trai pâna la 33 de ani.


Factori limitativi: reducerea si sistematizarea zonelor umede, modernizarea cursurilor de



182

apa

Management: pastrarea conditiilor naturale in zonele umede, interzicerea pescuitului si

altor activitati in zonele de cuibarit Harta distributie specie:

Phalacrocorax carbo – cormoranul mare Denumire specie: Phalacrocorax carbo Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A017

Statut de conservare: Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil) specii de

pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga

(AEWA) Raspândire generala: Cormoranul mare este o specie cu raspândire larga pe toate continentele.

Este intâlnit pretutindeni in habitatele umede din Europa, unde intinderile de apa sunt vaste. In America de Nord prefera habitatele de coasta ale Atlanticului de Vest.



Ecologia speciei: Prefera habitatele umede cu intindere mare de apa de unde isi procura hrana ce consta din peste de toate dimensiunile, specia fiind complet ihtiofaga. Cuibareste in salcete si plopi albi sau negri cu coronament bogat unde isi pot amplasa cuiburile de dimensiuni mari.Cormoranul mare este o specie sedentara, ramâne de obicei in apropierea coloniei chiar si in afara sezonului de cuibarit. Incep cuibaritul in lunile aprilie-mai, adesea in colonii de sute sau chiar mii de perechi in functie de suprafata habitatului specific. Perechile parasesc cuibul la 2-3 luni de la inceputul perioadei de cuibarit, respectiv in lunile iulie-august, deplasându-se spre zone cu lacuri mari unde se pot scufunda in cautarea pestelui. Cuibul este asamblat din crengute uscate, pene si excremente in coronamentul salciilor si plopilor, arborii pot numara chiar si pâna la 20 de cuiburi pe trunchi. In mod normal, coloniile sunt refolosite ani la rând, extinzându-se pe masura ce puii devin adulti si incep cuibaritul la rândul lor.


Factori limitativi: Pierderea sau degradarea zonelor umede, asociata cu fragmentarea sau pierderea habitatelor de cuibarit (arbori, arbusti, stuf) si hranire, impreuna cu poluarea apelor interioare, braconajul si inecarea pasarilor in plasele de pescuit constituie principalele amenintari..



183

Management: Activitati de reconstructie ecologica sunt necesare in toata lunca inferioara a Dunarii


Vanellus vanellus - nagat Denumire specie: Vanellus vanellus Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A142

Statut de conservare: Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil) /specii de

pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga

(AEWA) Raspândire generala: Este o specie larg raspândita pe tot cuprinsul Europei care detine 50%

din populatia cuibaritoare globala. Majoritatea populatiei este migratoare,

iernând in nordul Africii, nordul Indiei, Pakistan si unele regiuni din China.



Ecologia speciei: Nagatul cuibareste in habitate deschise cu vegetatie mica inclusiv pe terenuri agricole, turbarii, lunci si zone umede. Iarna formeaza stoluri pe pasuni si terenuri arate. Are o creasta evidenta neagra si lunga pe cap si penaj negru si alb cu spatele verde irizat. Aripile rotunde sunt vizibile in zbor. Sexele sunt asemanatoare. Lungimea corpului este de 67-72 cm, anvergura aripilor de 67-72 cm si greutatea medie a corpului de 140-320 g. Se hraneste cu viermi si insecte. Longevitatea medie in salbaticie este de 4-5 ani. Atât diurn cât si nocturn in comportament, se hraneste pe timpul noptilor cu luna plina pentru a evita furtul hranei de catre pescarusi. Masculul efectueaza un zbor de curtare peste teritoriu incepând din luna februarie. Atinge maturiatatea sexuala la vârsta de un an. Cuibul este amplasat intr-o adâncitura putin adânca, fiind captusit cu vegetatie.


Factori limitativi: Declinul masiv al populatiei cuibaritoare europene este cauzata de pierderea habitatelor propice ca rezultat al schimbarilor din practicile agricole. De exemplu, semanatul de toamna al holdelor de grâu au dus la o vegetatie care este prea inalta pentru nagâti, iar pesticidele reduc disponibilitatea insectelor.

Management: Aceste probleme pot fi rezolvate prin masuri agro-mediu care incurajeaza metodele agricole prietenoase cu mediul natural.



184

Falco naumanni


Denumire specie: Falco naumanni Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A017 Statut de conservare: Categoria de periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil)/specii de

pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Este o specie prezenta in sudul si estul continentului european. Ierneaza in Africa.



Ecologia speciei: Specia este monogama si teritoriala. Cand vaneaza, coboara neauzit de pe crengi si prinde prada in gheare inainte s-o omoare, ciupind-o in spatele capului. Nu isi construieste cuiburi si cauta cavitati potrivite in copaci, peretii bisericilor vechi, hambare, sau platforme artificiale, la o distanta de 1 - 3 km de zonele folosite pentru vanatoare. Cuibareste in colonii de 10 – 20 perechi, adeseori in apropierea asezarilor umane.

Dinamica populatie: - in scadere Factori limitativi: Degradarea habitatelor, intensificarea agriculturii, utilizarea pesticidelor,

defrisarea padurilor, dezvoltarea urbana si deranjul produs de vanatoarea ilegala sunt principalele pericole pentru specie.

Management: Un Plan International de Actiune, a fost elaborat in 2011.



185

Otus scops


Denumire specie: Otus scops Linnaeus, 1758 (Clasa Aves)

Cod: A214 Statut de conservare: Specie de interes conservativ, inclusa in O.U.G. 57/2007, categoria de

periclitare Lista Rosie R.B.D.D. (Vulnerabil)/specii de pasari incluse in Directiva Pasari/-specie inclusa in Acordul de la Haga (AEWA)

Raspândire generala: Populatia migratoare cuibareste in centrul, vestul si estul Europei, cu

unele efective si in centrul si sud-vestul Asiei, deplasându-se pentru iernat

spre sud, respectiv in centrul Africii. Ciusul cuibareste in Europa in

perioada martie-august, incepând migratia de toamna in lunile septembrie-octombrie.



Ecologia speciei: Prefera habitatele de silvostepa, cu pâlcuri de padure adiacente pajistilor unde pot vâna rozatoare sau animale de talie mica. Poate fi intâlnit de la

nivelul marii si pâna la altitudini de 2000 m, in Pakistan ajungând chiar si

la 3000 m. Este o specie care se camufleaza cu usurinta in coronamentul copacilor, având culoare penajului gri-maroniu cu partea inferioara mai deschisa la culoare decât partea superioara, fiind marcata cu dungi negre-

maronii. Pe cap prezinta doua moturi auriculare, iar ochii sunt galbeni. Lungimea corpului este de 16-20 cm, iar anvergura aripilor este de 47-54 cm, cu o masa corporala de 64-135 g. Longevitatea maxima atinsa in salbaticie este de 12-13 ani.

Dinamica populatie: - in scadere Factori limitativi: Specia este amenintata de degradarea si pierderea habitatului propice prin

defrisarea padurilor din apropierea zonelor agricole si a zonelor umede.

Management: Protejarea acestei specii depinde de interzicerea taierii perdelelor

forestiere de pe marginea drumurilor, precum si pastrarea intr-o stare favorabila de conservare a habitatelor forestiere in care specia

cuibareste.



186

2.4. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes comunitar Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate) POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: • A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: • i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie; • I: elemente in stare excelenta, • II: elemente bine conservate, • III: elemente in stare medie sau partial degradata • ii) posibilitatile de refacere. • I: refacere usoara • II: refacere posibila cu efort mediu, • III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii • A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, • B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), • C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.




187

IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: • A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna Avand in vedere aceste criterii , coroborate cu mentiunile din Fisa standard Natura 2000 pentru ROSCI006 Delta Dunarii se pot face urmatoarele comentarii : Referitor la habitatele identificate pe amplasament: • habitatul 1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) – grad de conservare A; • habitatul 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoas – grad de conservare B; Pe anumite portiuni adiacente amplasamentul studiat au fost identificate: • 3160 - Lacuri distrofice si iazuri – grad de conservare B; • 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition – grad de conservare A. In cazul habitatelor gradul de conservare este bun si foarte bun, activitatea de pasunat care se desfasoara si in prezent pe amplasament nu are o influenta negativa asupra acestor habitate. Pe amplasament (Grindul Saraturi) au fost identificate doua specii de plante incluse in Lista Rosie: • Limonium meyerii - I (statut indecis) = specii Ex, E, V sau R, dar nu exista suficiente informatii pentru a se putea nominaliza intr-o categorie sau alta; • Plantago coronopus - R (rare) = specii care nu fac parte din categoriile E sau V , dar exista riscul trecerii in acestea, prin faptul ca arealul lor de raspandire se reduce la zone geografice si habitate limitate sau specia in cauza poate fi raspandita pe o arie mai larga, dar in populatii reduce. Activitatea de pasunat nu influenteaza negativ speciile mai sus mentionate, rumegatoarele preferand alte specii mai valoroase decat acestea. Lucrarile tehnice nu prevad cosirea acestora.

Vipera ursinii moldavica – conform studiului Conservarea viperei de stepa in RBDD intocmit de catre INCDDD este prezenta in zona Saraturi. Statul de conservare: - ”Specie de Interes Comunitar pentru a carei conservare este necesara desemnarea unor zone speciale de conservare” (fiind nominalizata in Anexa II a Directivei Consiliului European nr.92/43EEC din 1992); - ”Specie de Interes Comunitar care necesita protectie stricta” (fiind nominalizata in Anexa IV a Directivei Consiliului European nr.92/43EEC din 1992). La nivelul continentului european specia Vipera ursinii are statut de ”specie strict protejata”, fiind nominalizata in Anexa a II-a a Conventiei de la Berna (prin adoptarea Legii nr. 13 din 11 martie 1993, Romania a aderat la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979).



188

Conform studiului ‘’pasunatul in sine poate fi favorabil conservarii viperelor de stepa, prin mentinerea habitatelor de pajiste. Insa suprapasunatul determina in unele cazuri ruderalizare, disparitia suprafetelor acoperite cu Juncus…’’ Totodata ,,cositul manual nu este considerat a fi un factor de periclitare cu impact negativ insemnat, insa cel mecanizat afecteaza atat direct (mortalitati) cat si indirect (compactarea solului, deci afectarea habitatului [Zamfirescu si colaboratorii, 2011]). In procesul de recoltare mecanizata viperele sunt omorate atat de utilajul de recoltare cat si de vehiculul tractant’’. Referitor la speciile de interes comunitar identificate si acestea au un statut de conservare bun. Faptul ca speciile de amfibieni, nevertebrate, mamifere, pasari se caracterizeaza prin mobilitate, se poate aprecia ca lucrarile tehnice propuse a se realiza prin proiect NU vor avea ca efect distrugerea acestora. Este posibil ca unele dintre ele , pe perioada de aplicare a lucrarilor tehnice sa se retraga in zonele mai putin „populate”, insa statutul lor de conservare NU se va modifica. 2.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung)

Avand in vedere prevederile formularului standard Natura 2000, situl ROSCI0065

Delta Dunarii adaposteste 29 tipuri de habitate comunitare din care 7 prioritare.

Realizarea lucrarilor tehnice nu va afecta numeric si structural speciile de interes

comunitar prezente in aria protejata. In acest context, consideram ca habitatul este suficient

de stabil pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, planul

nepericlitand in vreun fel existenta acestora.

Evolutia numerica a speciilor de la an la an este variabila si tine de cantitatea de hrana

existenta, activitatile antropice din zona, conditii meteorologice s.a.m.d.

Cantitativ, se poate aprecia ca prin implementarea planului nu vor fi influentate negativ

efectivele populationale si capacitatile de regenerare pe cale naturala ale speciilor de flora si

fauna.

Avifauna: marimea populatiei speciilor de pasari identificate si dinamica populatiei au

fost prezentate la cap. 2.1 (Formularul standard Natura 2000) si 2.2.6.2 Descrierea faunei

identificate pe amplasament.

Tinand cont de specificul lucrarilor care se vor executa: cosirea plantelor care cresc

valoarea furajera a pasunii, lucrari de nivelarea ramaturilor de mistreti prin grapare, eliminarea

excesului de umiditate din inundatii, suprainsamantari, fertilizarea naturala a pajistilor,

amplasarea provizorie de dotari zoopastorale care nu prevad platforme betonate si lucrari de

racorduri la utilitati; suprafata de teren pe care se vor aplica aceste lucrari de 556,5 hectare

(22% din suprafata totala); perioada de desfasurare a activitatii de 210 zile/an incepand de la

1 aprilie pana la 31 octombrie si avand in vedere ca pasunatul este o activitate traditionala

putem concluziona ca planul nu va duce la reducerea populatiilor de avifauna semnalate in

zona de studiu.



189

Evolutia numerica a herpetofaunei (amfibieni si reptile) nu are de suferit datorita

implementarii planului in conditiile respectarii masurilor impuse prin prezentul studiu.

Dintre speciile de amfibieni de interes comunitar identificate in vecinatatea

amplasamentului: Bombina bombina este o specie de interes comunitar des intalnita in

aria protejata, populatia acesteia va fi afectata in mod nesemnificativ de implementarea

planului.

Este o specie relativ frecventa si abundenta in zona umeda existenta, mai ales pe

canalele si baltile cu adâncime mai mica care inconjoara trupurile de pasune.

In ROSCI0065 Delta Dunarii: in fisa standard Natura 2000 a acestui sit specia este

nominalizata ca fiind comuna, fara furnizarea unor date exacte, cantitative. In Delta populatia

este distribuita pe o arie de raspandire care cuprinde grindurile complexului lagunar, delta,

zona limita dintre platoul continental dobrogean si complexul lagunar.

Hyla arborea este o specie relativ comuna in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Suprafata habitatului speciilor de Hyla arborea este suficient de mare pentru a asigura

mentinerea speciei pe termen lung.

Speciile de broaste (Rana ridibunda si Rana esculenta) si speciile de reptile

identificate pe amplasament sunt specii comune R.B.D.D. efectivul acestora fiind estimate la

cateva sute de mii de exemplare.

Evolutia numerica a mamiferelor de interes comunitar in cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii nu va fi afectata semnificativ de implementare planului.

Nu au fost identificate specii de mamifere de interes comunitar.

In perioada de executie a lucrarilor tehnice, putem spune ca va exista un deranj

temporar pentru speciile de mamifere posibil prezente pe/in apropierea amplasamentului in

perioada de efectuare a lucrarilor; aceste activitati se desfasoara pe o perioada limitata de timp

fiind nepermanente.

2.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Diferentierea spatiului deltaic, de la prima bifurcatie catre tarmul marii si de la bratele

principale spre interior, este rezultatul evolutiei in timp, care a dus la formarea grindurilor,

lacurilor, garlelor si terenurilor amfibii si respectiv, a ecosistemelor. Deoarece ecosistemele din

delta sunt in stransa interactiune si toate determinate de fluviul Dunarea si de energia primita

de la soare, acest angrenaj abiotic este considerat ca un sistem, un nivel supraecosistemic de

organizare a materiei.

O importanta deosebita o reprezinta desemnarea ca sit de importanta comunitara, care

adaposteste 29 tipuri de habitate in bioregiunea stepica si 4 tipuri de habitate in bioregiunea

pontica, in cadrul retelei ecologice europene Natura 2000.

Avand in vedere configuratia morfohidrografica, asociatiile floristice si faunistice,

impactul activitatilor antropice in decursul timpului, in Rezervatie, au fost identificate doua

categorii de ecosisteme si anume: ecosisteme naturale partial modificate de om si



190

ecosisteme antropice. Au fost descrise 23 de ecosisteme naturale partial modificate de om

distribuite pe toata suprafata Rezervatiei, de la bratele Dunarii pana la plajele marine precum

si 7 ecosisteme antropice ce includ amenajarile agricole, piscicole si silvice sau asezarile umane

(urbane si rurale).

Din 1990, Delta Dunarii si celelalte unitati adiacente a fost declarata Rezervatie a

biosferei, in cadrul Programului UNESCO "Omul si Biosfera".

Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice - Rezervatiile

biosferei sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor

zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe

suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri

de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje

armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme

modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a

caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile

si armonioase.

Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si a diversitatii

biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit

cerintelor de consum ale populatiilor locale si in limitele potentialului biologic natural de

regenerare a acestor resurse, in cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim

diferentiat de protectie ecologica, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum

urmeaza:

a) zone strict protejate, avand regimul de conservare al rezervatiilor stiintifice;

b) zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si in care sunt admise activitati

limitate de valorificare a resurselor disponibile, in conformitate cu planurile de management

aprobate;

c) zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau tehnologii

noi, ecologic admise;

d) zone de reconstructie ecologica, in care se realizeaza numai masuri de refacere a mediului

deteriorat, devenind ulterior zone de dezvoltare durabila sau zone strict protejate.

Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate incat sa constituie modele de

dezvoltare a comunitatilor umane in armonie cu mediul natural.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Pentru siturile Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu exista planuri de management aprobate, conform legislatiei in vigoare. Exista insa un Plan de management si un Regulament al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" aprobate prin Hotararea nr. 763/2015 publicata in Monitorul oficial in data de 13 octombrie 2015.

https://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice?d=2017-10-09



191

Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii constituie documentul oficial prin care se reglementeaza desfasurarea tuturor activitatilor de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum si din vecinatatea ei. Obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltare durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pentru perioada 2015-2020 prevad: A1. Managementul protectiei speciilor si habitatelor - Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural; A2. Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor

- Reactualizarea inventarelor diversitatii biologice din perimetrul RBDD.

- Combaterea si/sau atenuarea factorilor de risc (agenti patogeni, schimbari climatice, activitati antropice, specii invazive, etc.) pentru starea habitatelor, identificarea si implementarea masurilor pentru limitarea efectelor negative.

- Adaptarea zonarii functionale a RBDD si a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice, tinandu-se cont de distributia speciilor de pasari cu cerinte prioritare de protectie pentru a se asigura mantinerea valorilor stabilite..

- Elaborarea si implementarea normelor specifice pentru conservarea diversitatii (limitarea impactului antropic).

- Elaborarea si implementarea programului de igienizarea stufarisurilor in vederea imbunatatirii starii habitatelor din RBDD.

- Imbunatatirea conditiilor de mediu in zonele de reproducere naturala a pestilor – complexul acvatic Dunavat – Dranov.

- Imbunatatirea conditiilor de mediu in zonele de reproducere naturala a pestilor – complexul acvatic Sontea – Fortuna.

- Imbunatatirea regimului hidrologic si refacerea potentialului piscicol in complexul Rosu – Puiu.

- Imbunatatirea circulatiei apei in complexele acvatice Gorgova – Uzlina, Somova – Parches, Sontea – Fortuna, Sinoe – Istria – Nuntasi.

- Executarea periodica a lucrarilor de intretinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice.

- Perdele forestiere de protectie a bratelor si canalelor Deltei Dunarii. A3. Reconstructie ecologica in incintele indiguite

- Reconstructia ecologica A.A. Pardina; A.A. Sireasa, A.A. Murighiol-Dunavat, A.A. Sulina, A.A. Carasuhat, A.P. Chilia, A.P. Dunavat I, A.P. Ceamurlia , A.P. Murighiol , A.P. Obretin, grindul Stipoc.

- Refacerea habitatelor forestiere naturale in amenajarile silvice indiguite ajunse la varsta exploatarii (Papadia, Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.).1

2.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Zona studiata este situata in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Delta

Dunarii si Complexul Razim–Sinoie din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este un sit

important ce include si o mare parte a zonei costiere romanesti si grindurile de origine marina

din zona complexului lagunar. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, una dintre cele mai mari

zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul Romaniei) este declarata 1 Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii



192

“sit Ramsar” incepand din anul 1990 si “sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural” din

anul 1991.

Principalul factor de risc la adresa biodiversitatii il reprezinta omul care prin dorinta de

satisfacere a nevoilor sale economice provoaca adesea daune iremediabile mediului

inconjurator. Asa cum este stipulat si in articolele Conventiei privind Diversitatea

Biologica, protectia si conservarea biodiversitatii nu exclude dezvoltarea economica; aceasta

insa trebuie sa tina cont de folosirea durabila a componentelor sale. Odata cu distrugerea

sau alterarea habitatelor naturale, declinul biodiversitatii devine un proces dificil de controlat,

care nu poate fi remediat decat cu resurse umane si financiare importante, orientate in

primul rand spre procesele de restaurare si repopulare a habitatelor cu specii de flora si

fauna salbatica.

Starea de conservare a sitului este una buna, comparativ cu momentul de desemnare a

sitului Natura 2000, amenintari asupra sitului sunt date de includerea in sit a comunitatilor

umane in numar mare si de lipsa epurarii apelor uzate. O alta modificare posibila pe

viitor este aceea legata de abandonarea practicilor traditionale de utilizare durabila si

traditionala a terenurilor.

In Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se precizeaza: “ Situatia

ecologica a Deltei Dunarii poate fi considerata , in prezent intr-o stare de echilibru . Acest

echilibru poate fi deranjat de o serie de factori interni sau externi. Dintre factorii interni,

trebuie mentionat pericolul cresterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale,

presiune ce poate fi materializata in tendinta de supraexploatare a resurselor naturale in

general si a celei piscicole, in special, dar si in tendinta actuala de dezvoltare a turismului cu

toate componentele sale: dezvoltarea constructiilor, dezvoltarea activitatii de transport,

dezvoltarea serviciilor, cresterea volumului de deseuri, etc. In categoria factorilor externi,

sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic, situate in afara Rezervatiei: lipsa

statiilor de epurare a marilor aglomerari urbane (Bucuresti, Galati-Braila, Tulcea),

functionarea marilor unitati industriale fara solutionarea rapida a problemelor de epurare a

apelor si a aerului (Combinatul Siderurgic Galati, unitatile industriale situate pe platforma de

Vest a municipiului Tulcea), dezvoltarea activitatilor de agricultura cu potential de crestere a

aportului de nutrienti in apa, dezvoltarea transportului naval pe Dunare, etc .”

Referitor la starea de conservare a sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii, in

conformitate cu Ordinul nr. 46/2016 pentru modificarea Ordinului nr. 2387/2011 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata si declararea siturilor de importanta

comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania,

Emitent: Ministerul Mediului si Padurilor, publicat in Monitorul Oficial din 15 februarie

2016 mentionam ca in ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce

constituie producatorii primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea

consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului

trofic. Datorita cresterii, in ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, in

special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din

grupul cianoficeelor (albastre), care in sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor

lacustre din intreg teritoriul RBDD, imprimand circuitului materiei vii si moarte un sens

nedorit si anume, diminuarea pana la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte

grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de

plante acvatice superioare.



193

In consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora in sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit in cea mai mare parte aceste zone (stiuca, somn, crap etc.), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita).

In ecosistemele terestre ramase in regim natural, mult mai reduse in suprafata decat in

trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decat in cele acvatice. Din analiza efectelor

poluante produse de navele in mars sau in stationare, pe bratele Dunarii (Chilia, Sulina, Sfantu

Gheorghe), cat si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este

combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura

si uleiurile), atat ca urmare a procesului de ardere, cat si prin prelingerea lor din tancuri,

rezervoare, instalatii. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor

canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii

care afecteaza fauna, in special, in perioada de cuibarire si hranire.

Referitor la starea de conservare a sitului ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul

Razim-Sinoie in conformitate cu HG 1248/2007 modificata si completata prin HG

971/5.10.2011, putem mentiona in ceea ce priveste posibilele vulnerabilitati ale sitului, ca

acestea sunt reprezentate de – braconaj, turismul in masa, industrializarea si extinderea

zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor in timpul

cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de pasari

acvatice), intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

traditionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor,

efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini, schimbarea habitatului semi-natural (fanete,

pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul, arderea vegetatiei

in timpul cuibaritului si al migratiei, inmultirea necontrolata a speciilor invazive,

electrocutarea si coliziunea cu liniile electrice, amplasarea de generatoare eoliene,

inmultirea necontrolata a speciilor invazive, defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca

rezultat taierea arborilor pe suprafete mari, taierile selective ale arborilor in varsta sau a unor

specii, impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.).

Conform ultimului Raport al A.R.B.D.D. privind starea mediului in Rezervatia

Biosferei Delta Dunarii intocmit in anul 2015 la capitolul 5 Protectia naturii si

biodiversitatea 5.1. Amenintari pentru biodiversitate si presiuni exercitate asupra biodiversitatii

o atentie deosebita, pentru care sunt necesare masuri de conservare si reabilitare, trebuie

acordata speciilor critic periclitate cum sunt: Limonium bellidifolium (specie subendemica),

Convolvulus persicus, Asparagus brachyphyllus, Petasites spurius, Argusia sibirica, Alyssum

borzaeanum si Elymus farctus subsp. Bessarabicus. Alaturi de aceste specii critic periclitate

sunt necesare aplicarea unor masuri de reabilitare si speciei endemice Centaurea pontica.

Au fost identificate aspecte deosebite in perioada de analiza in ceea ce priveste prezenta

ridicata de specii antropofile si invazive. Principalul factor de periclitare – pasunatul

excesiv cu mult peste limita de suportabilitate a pasunilor din R.B.D.D. Sunt necesare

studii de evaluare a pajistilor din R.B.D.D. si degajarea/destufizarea unor zone noi

pentru extinderea suprafetelor de pasunat. Efectul preconizat va fi observat in

diversitatea de specii crescuta si presiune mai scazuta asupra habitatelor de interes

comunitar.



194

Exploatarea resurselor naturale este una dintre cele mai importante activitati economice

coordonate de Administratia Rezervatiei, resursele acvatice vii si resursele stuficole avand cea

mai mare pondere in cadrul resurselor naturale regenerabile existente pe teritorul rezervatiei.

Gestionarea durabila necesita evaluarea anuala a starii resurselor naturale si a nivelului de

valorificare a acestora in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a

ecosistemelor, scop in care se elaboreaza si se pun in aplicare reglementari privind valorificarea

resurselor naturale si a celorlalte resurse din rezervatie.

2.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru estimarea evolutiei starii viitoare a ariei naturale protejate sunt necesare studii complexe privind evolutia si starea habitatelor si speciilor protejate care nu pot fi realizate in prezent, avand in vedere contextul actual. Data fiind in unele cazuri starea precara a habitatelor si vegetatiei afectate de prezenta speciilor alohtone si ruderale, precum si de depozitarea deseurilor menajere si din constructii, se impune realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate masuri clare de protejare si conservare a habitatelor si speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol predominant ar trebui sa il detina stoparea activitatilor degradative ale factorului uman si instituirea unor actiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru speciile de fauna, instituirea unor programe de monitorizare si conservare a unor specii vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitarea zonelor de conservare in cadrul siturilor, in care sa fie limitate/ interzise activitatile cu impact (negativ), care pot conduce la scaderea abundentei speciilor, in baza celor mai bune masuri de management priivind protectia si conservarea. 2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Din anul 2007 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost desemnata sit NATURA 2000

prin aparitia a doua acte normative Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare

si HG nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu

modificarile si completarile ulterioare.

3. Identificarea si evaluarea impactului Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv.



195

Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii:

distrugerea habitatului;

fragmentarea habitatului;

simplificarea habitatului;

degradarea habitatului. Distrugerea este ultima faza a degradarii unui habitat, prin schimbarea categoriei de folosinta a acestuia. In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati agricole sau silvice, pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar, totusi nu identic cu cel natural. Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de obiectivele de conservare ale ariei cat si in general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate. In cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directa la speciile si/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat. Planul „Amenajament pastoral” nu va conduce la distrugerea habitatelor speciilor comunitare/prioritare. Fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte. Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte : - amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor; - extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire; - disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte; - diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare; - cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte. Planul „Amenajament pastoral” nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare/prioritare. Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau vizuinele) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii. Planul „Amenajament pastoral” nu va conduce la simplicarea habitatelor speciilor comunitare/prioritare. Degradarea habitatelor este o degradare fizica ce afecteaza un habitat. Conform art. 1 pct. e) al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie sa ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apa, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Daca aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor intr-unul mai putin favorabil fata de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului. Indicatori obiectivi si cantitativi cu privire la statutul unei specii/habitat intr-o anumita zona este marimea populatiei, schimbarile populationale (dinamica), respectiv suprafata fizica acoperita de habitat si schimbarile de suprafata survenite in acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investitii, trebuiesc monitorizate aceste schimbari si pentru a reduce



196

efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte a investitiei care pot cauza schimbari negative la nivelul indicatorilor mentionati.

Evaluarea impactului Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate din planul ”Amenjament pastoral” este nesemnificativ, in general tranzitoriu, fiind generat in special de lucrarile de executie (zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a planului. In urma analizei datelor privind perioada de observatie si localizarea ca punct de observatie a speciilor semnalate, putem trage urmatoarele concluzii: • din numarul total de 49 specii de pasari observate in zona de studiu, 20 specii sunt incluse in Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Dintre speciile de avifauna identificate si incluse in listele europene de protectie si conservare (Directiva Pasari, Anexa I; OUG 57/2007; Legea 49/2011) care se gasesc pe amplasament pentru hranire sau odihna sunt: - Alcedo atthis - pescarusul albastru - Anser erythropus - garlita mica - Ardea purpurea - starcul purpuriu - Ardeola ralloides – starcul galben - Ciconia ciconia – barza alba - Circus aeruginosus – eretele de stuf - Coracias garrulus - dumbraveanca - Egretta alba – egreta alba - Egretta garzetta – egreta mica - Falco naumanni – vanturelul mic - Falco vespertinus – vanturel de seara - Ixobrychus minutus – starcul pitic - Lanius minor - sfranciocul cu frunte neagra - Lanius collurio - sfrancioc rosiatic - Nycticorax nycticorax – starcul de noapte - Pelecanus onocrotalus – pelicanul alb - Phalacrocorax pygmeus – cormoranul mic - Plegadis falcinellus – tiganusul - Aythya nyroca –rata rosie - Sterna hirundo – chira de balta Impactul asupra avifaunei. Conform formularului standard Natura 2000 situl este vulnerabil la: - braconajul - turismul in masa - industrializarea si extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie iarna (aglomerarii ale speciilor de pasari acvatice) - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura



197

intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini - schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorit incetarii activitatilor agricole precum cositul sau pasunatul - arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei - inmultirea necontrolata a speciilor invazive - electrocutare si coliziune cu liniile electrice - amplasare de generatoare eoliene - inmultirea necontrolat a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari - taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.). Activitatea de pasunat conform formularului standard este trecuta ca activitate cu consecinte in jurul sitului si nu interiorul sitului. Totodata schimbarea habitatului seminatural datorat incetarii activitatii de cosit si pasunat este conform formularului standard una dintre activitatile la care situl este vulnerabil avand in vedere ca pasunatul in limitele suportabilitatii este recomandat pentru intretinerea habitatelor pentru anumite specii de reptile (de ex. vipera) si pasari ( de ex. culic mare Numenius arquata).

Tinand cont de: - specificul lucrarilor care se vor executa: cosirea plantelor care cresc valoarea furajera a pasunii, lucrari de nivelarea ramaturilor de mistreti prin grapare, eliminarea excesului de umiditate din inundatii, suprainsamantari, fertilizarea naturala a pajistilor, amplasarea provizorie de dotari zoopastorale care nu prevad platforme betonate si lucrari de racorduri la utilitati; - suprafata de teren pe care se vor aplica aceste lucrari este de 556,5 hectare (22% din suprafata totala a amenajamentului); - perioada de desfasurare a activitatii de 210 zile/an incepand de la 1 aprilie pana la 31

octombrie; - planul nu prevede defrisarea arborilor si afectarea canalelor limitrofe trupurilor de pasune,

zone ce constituie locuri importante pentru hranirea si reproducerea pasarilor; - amenajamentul pastoral nu prevede schimbarea destinatiei terenului si urmareste o conservare (prin gospodarire durabila) a tipurilor de ecosisteme existente. Asadar este vorba de perpetuarea aceluiasi tip de ecosistem natural (mentinerea, refacerea sau imbunatatirea structurii si functiilor lui).; - planul nu va produce fragmentarea habitatului de cuibarit / hranire / stationare sau utilizat in alte scopuri la nivelul intregului sit; - nu vor apare efecte de „bariera” care sa duca la limitarea deplasarii pasarilor sau la alte fenomene negative pentru biodiversitate. si avand in vedere prevederile legislatiei nationale si comunitare privind desfasurarea de activitati traditionale in siturile Natura 2000 (la nivelul R.B.D.D. pasunatul este considerata o activitate traditionala care se desfasoara in aceste locuri din cele mai vechi timpuri) putem concluziona ca speciile de pasari protejate semnalate in zona de studiu, nu vor fi afectate de implementarea planului ‘Amenajament pastoral’. Prin realizarea planului nu se vor modifica habitatele favorabile de hranire, odihna sau cuibarit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migratie a pasarilor. Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna:



198

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, de catre personalul implicat in executarea lucrarilor tehnice;

- se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si pasari, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera. Recomandam ca toata perioada de implementare a planului sa fie monitorizata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

3.1. Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect Obiectivul identificarii impactului conform Directivei „Habitate”, in cazul sitului Natura 2000 ROSCI0065, este de a evalua compatibilitatea planului cu obiectivele de conservare ale ariei protejate in scopul mentinerii si realizarii unei stari favorabile de conservare a habitatelor. In ceea ce priveste evaluarea semnificatiei efectelor asupra ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031, trebuie sa se ia in considerare faptul ca art. 3 din Directiva „Pasari” impune statelor membre sa ia masurile care se impun pentru a conserva, mentine sau restabili o diversitate si o suprafata suficienta a habitatelor pentru toate speciile de pasari. Impactul direct asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol) este aferent perioadei de executie a amenajamentului pastoral. Va exista un impact direct nesemnificativ doar asupra componentei de mediu sol ca urmare a executiei lucrarilor tehnice si a dotarilor zoopastorale. Cu toate ca dotarile zoopastorale sunt constructii provizorii fara platforme betonate, sunt necesare lucrari de sapare, tasare si compactare a solului pentru fixarea stalpilor utilizati la gardurile de imprejmuire, pietruirea drumurilor de pamant, construirea saivanului si a stanei, crearea de mici santuri pentru eliminarea excesului temporar de umiditate. Impactul direct asupra biodiversitatii - Impactul direct asupra florei si faunei va fi temporar pe durata de efectuare a lucrarilor si reversibil. Realizarea lucrarilor tehnice si a dotarilor zoopastorale nu determina modificari ale populatiilor de amfibieni, pasari sau mamifere, reducerea habitatelor de interes comunitar. Impactul indirect asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol) este rezultatul activitatilor de transport a utilajelor, a materiilor prime si a personalului in vederea sustinerii etapelor de executie a lucrarilor tehnice. Pentru transportul materialelor, va exista un impact usor negativ asupra componentei de mediu aer, pe termen scurt, provocat de pulberile in suspensie, insa fara a pune in pericol sanatatea umana, habitatele si speciile existente in zona amplasamentului. Zgomotul produs de activitatea utilajelor utilizate pentru cosire, grapare poate deranja speciile prezente, doar pe perioada de executie. Impactul indirect asupra biodiversitatii - impact indirect pozitiv datorat organizarii activitatii de pasunat exclusiv pe terenuri cu aceasta destinatie. Se va evita astfel pasunatul in zonele strict protejate si/sau pe zona de mal a Marii Negre. Concluzie: Impactul direct si indirect al implementarii planului se considera a fi nesemnificativ, atat pentru habitatele cat si pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata pe care se suprapune planul. Impactul indirect asupra biodiversitatii -



199

pozitiv datorat organizarii activitatii de pasunat exclusiv pe terenuri cu aceasta destinatie. Prin degajarea/destufizarea unor zone noi pentru extinderea suprafetelor de pasunat efectul preconizat va fi observat in diversitatea de specii crescuta si presiune mai scazuta asupra habitatelor de interes comunitar.

3.2. Identificarea si evaluarea impactului pe termen scurt sau lung Impactul pe termen scurt se manifesta in timpul executarii lucrarilor tehnice avand in vedere ca o parte din aceste lucrari se vor executa cu utilaje specifice (lucrari de grapare pentru nivelarea ramaturilor de mistret, cosirea plantelor). In timpul executiei lucrarilor efectul zgomotului asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor tehnice. Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp speciile de fauna sa se retraga catre zonele invecinate atat din interiorul cat si din afara amplasamentului. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducere de efective populationale si nici la modificarea statututului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000. Asa cum s-a mentionat si anterior, impactul aferent fazei de constructie este echivalent in aceasta situatie cu impactul pe termen scurt, datorita generarii zgomotului, acesta incheindu-se odata cu terminarea lucrarilor. Implementarea planului pe termen lung conform literaturii de specialitate pasunile au un impact pozitiv asupra factorilor de mediu (aer, sol), acestea fiind considerate adevarate rezervoare alaturi de paduri in stocarea CO2 atmosferic, gaz cu efect de sera, cu rol major, alaturi de altele, in schimbarile climatice globale. Capacitatea de stocare a carbonului atmosferic se datoreaza cantitatii mari de materie organica care se acumuleaza in solul pajistilor ca urmare a proceselor lente de mineralizare determinate de factori ecologici (temperatura, anaerobioza) si tehnologici. Capacitatea pajistilor de limitare sau stopare a fenomenului de eroziune al solului este de mult timp cunoscuta si isi gaseste explicatia in particularitati de ordin biologic (vivacitate), morfologic (talia ierburilor) si fiziologic (caracterul euriacidofil al numeroaselor specii de ierburi, s.a.) ale speciilor ierboase constituente ale covorului vegetal al acestora. Poaceele si fabaceele din pajisti pot imbunatati unele insusiri fizice ale solurilor, precum structura solului (datorita sistemului radicular fasciculat si a excretiilor de cationi de Ca2+ cu rol aglutinant), unele insusiri chimice (prin imbunatatirea starii de aprovizionare cu: N – datorita bacteriilor simbiotice ale genului Rhizobium, P mobil – ca urmare a capacitatii unor fabacee de a solubiliza P din combinatii insolubile ale solului si inaccesibile altor specii) cu toate avantajele economice si ecologice ce decurg din acestea. In privinta azotului, pajistilor le este atribuita adesea sintagma de captatori de nitrati. Aceasta datorita faptului, ca prin capacitatea lor de refacere (otavire) au un bun potential de a utiliza eficient, doze mai mari de fertilizanti si de a le exporta in parte, odata cu recoltele de la fiecare ciclu. In privinta rolului de ’’captator de nitrati’’ pe care pajistile il pot juca, datorita caracterului permanent al acestor culturi si gradului uniform de acoperire al solului (COSSÉE, 1999), se impun a fi facute cateva remarci. La pajistile folosite prin cosit (fanete), este acceptata ideea ca, acestea suporta fertilizarea si valorificarea dejectiilor animale pe lungi perioade de timp (COSSÉE, 1999). Argumentul care sta la baza acesteia il constituie cele cateva recolte de iarba care se obtin de pe aceeasi suprafata de pajiste, in cursul unei perioade de vegetatie. In aceasta situatie concomitent cu aceste recolte se exporta in mod cert si mari cantitati de substante nutritive inclusiv mari cantitati de azot (sub diferite forme). Intr-un astfel de context



200

dar tinand seama si de unele aspecte importante precum doza si momentul fertilizarii, pajistile folosite prin cosit, fata de alte culturi (in conditii similare) pot indeplini si ’’rolul de captator de nitrati’’. Impactul pe termen lung al planului asupra factorilor de mediu (aer, apa) din zona Sfantu Gheorghe va fi pozitiv.

3.3. Identificarea si evaluarea impactului din faza de constructie, de operare si de dezafectare Metodele de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator constau in parcurgerea mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati. Amenajamentul pastoral ar avea impact asupra urmatoarelor aspecte: afectarea siturilor Natura 2000 ROSPA0031 si ROSCI0065, fragmentarea habitatelor, pierderea habitatelor, afectarea zonelor de cuibarire, schimbarea densitatii populatiilor, zgomot. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos sub forma metodei Sorensen. Valorile variaza intre -3 si +3, unde -3 este considerat un impact negativ major iar +3 un impact pozitiv major. Tabel – Evaluarea si masuri de diminuare a impactului lucrarilor mentionate in Amenajamentul pastoral

Impactul lucrarilor tehnice mentionate in Amenajamentul pastoral speciilor si habitatelor

Evaluarea si diminuarea

impactului

Indice de

impact Concluzie

Cosirea plantelor

care nu asigura

valoare furajera

pentru pasune,

combaterea

excesului de

umiditate prin

sapararea unor

mici santuri si

nivelarea

ramaturilor de

mistret prin

grapare

Executarea lucrarilor tehnice au

scopul de extinde suprafetele de

pasunat si vor avea ca efect preconizat

cresterea diversitatii de specii si o

presiune mai scazuta asupra

habitatelor de interes comunitar cu

conditia ca aceste lucrari sa nu fie

aplicate pe suprafetele asociate

habitatelor de interes comunitar.

+1 Impactul asupra

biodiversitatii

poate fi pozitiv

Metode de imbunatatire a

Se vor aplica doar ingrasaminte naturale fara impact asupra florei si faunei

+0 Impactul asupra biodiversitatii



201

covorului ierbos prin fertilizare

este nesemnificativ

Afectarea siturilor Natura 2000 care se suprapun cu suprafata Amenajamentului pastoral (ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe)

Lucrarile tehnice care se propun a se realiza prin amenajamentul pastoral se vor desfasura numai in interiorul pasunii pastorale de pe teritoriul administrativ al comunei Sfantu Gheorghe. Activitatea de pasunat este o activitate traditionala care nu afecteaza habitatele/specii de importanta comunitara cu conditia respectarii incarcarii cu UMV.

0 Impactul asupra biodiversitatii este nesemnificativ.

Fragmentarea habitatelor

Lucrarile tehnice stabilite propuse prin amenajamentul pastoral NU sunt de natura sa fragmenteze habitatele de interes comunitar, deoarece se recomanda ca efectuarea lucrarilor tehnice si amplasarea dotarilor zootehnice sa nu se faca pe suprafetele asociate cu habitatele de interes comunitar. La momentul actual pe amplasament se desfasoara activitatea de pasunat conform permiselor eliberate de ARBDD, permise eliberate in baza studiiilor de evaluare a resurselor intocmite anual de catre INCDDD Tulcea .

0 Nu vor fi fragmentate habitatele de inters comunitar. Se recomanda monitorizarea zonelor incluse in SCI/SPA pe perioada derularii lucrarilor

Pierderea habitatelor de hranire pentru speciile de fauna

Terenurile vor putea fi folosite ca si in prezent ca areale de hranire/odihna de speciile de pasari/mamifere/reptile/nevertebrate

0 Speciile de fauna si avifauna avand in vedere mobilitatea lor , chiar daca vor parasi zonele afectate pe perioada desfasurarii lucrarilor prevazute prin amejamentul pastoral, vor reveni la finalizarea lor .



202

Afectarea zonelor de cuibarire , odihna si migratie

Realizarea lucrarilor prevazute prin amenajamentul pastoral nu vor afecta zonele de cuibarire , odihna sau migratie

0 Nu vor fi afectate zonele de cuibarire, odihna sau migratie, deoarece lucrarile prevazute de amenajamentul pastoral.

Schimbari in densitatea populatiilor ( nr. Indivizi/suprafata)

Lucrarile tehnice nu vor conduce la modificarea densitatii populatiilor decat in fronturile de lucru , deoarece indivizii se vor deplasa in habitate similar invecinate , iar la finalizarea lucrarilor vor reveni in arealul initial ; Implementarea planului nu va genera modificarea efectivului populational al speciilor identificate pe amplasamentul analizat .

0 Datorita mobilitatii speciilor de fauna si avifauna nu se vor inregistra modificari in densitatea populatiilor.

Zgomotul produs la realizarea lucrarilor prevazute prin amenajementul pastoral

In perioada de constructie a lucrarilor propuse de amenajamentul pastoral zgomotul produs de masini/utilaje/angajati pot determina indepartarea temporara a speciilor de fauna care utilizeaza zona . Datorita etapizarii lucrarilor se poate prognoza ca nivelul zgomotului nu se va manifesta la intregul amplasament al amenajamentului , ci pe fiecare locatie specificata prin proiect .

-1 Zgomotul produs nu reprezinta un factor perturbator semnificativ si este doar temporar.

TOTAL 0 Observatie: impactul cumulativ al proiectelor propuse este nul

Impactul in faza de constructie - Planul ‘Amenajament pastoral’ prevede executarea de lucrari tehnice si de constructii zoopastorale. Constructiile aferente planului sunt constructii provizorii in sensul definit de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Dotarile zoopastorale sunt constructii fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati (alimentare cu apa, canalizare, etc.). Transportul materialelor necesare pentru executarea lucrarilor tehnice pot reprezenta surse de zgomot si noxe cu efecte asupra speciilor de flora si fauna. Transportul naval al materialelor si al animalelor la trupurile de pasune din comuna Sfantu Gheorghe se va desfasura pe urmatoarele trasee:



203

Grindul Saraturile - canalul Cordon Litoral;

Grindul Casla Vadanei - canalul Cordon Litoral;

Grindul Cazacului - canalul Cordon Litoral si canalul Tataru;

Grindul Cerbului - canalul Tataru;

Grindul Ivancea I - canalul Cordon Litoral si canalul Tataru;

Grindul Ivancea II - canalul Ivancea;

Ivancea Mare - Dunare si canalul Ivancea;

Buhaiova - Dunare si canalul Ivancea;

Grindul Calului - canalul Ivancea;

Belciug – Dunare;

Crasnicol - canalul Crasnicol.

Transportul animalelor la pasune

Canalele sunt situate in zonele de dezvoltare durabila din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zone in care sunt permise desfasurarea activitatilor economice. De mentionat ca dotarile zoopastorale (stana si saivanul) vor determina un trafic mai intens pe trupul de pasune Casla Vadanei. Accesul in aceasta zona se va face pe bratul Sfantul Gheorghe – canalul Cordon Litoral. Un factor de stres asupra speciilor de fauna, in timpul lucrarilor de executie il poate avea zgomotul provenit de la transportul pe apa si utilajele folosite (ex: cositor, tractor pentru grapare). Acest impact este temporar deoarece o data cu incetarea activitatilor de santier biodiversitatea din zonele imediat invecinate va reintra in parametrii normali de existenta. Avand in vedere structura vegetatiei, precum si componenta faunistica de pe amplasamentul planului analizat, consideram ca impactul asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local. Impactul in faza de operare



204

In perioada de operare, activitatea de transport a animalelor la pasune va fi principala sursa de poluare. In comuna Sfantu Gheorghe activitatea de transport a cunoscut o dezvoltare mai accentuata in ultima perioada in special pentru transportul de mica capacitate, pasageri si marfuri, in principal ca urmare a dezvoltarii activitatii de turism. Impactul in faza de dezafectare. In faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ, intrucat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare. 3.4. Impactul rezidual

Urmare a implementarii unor masuri specifice de reducere a impactului planului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 ROSCI0065 si ROSPA0031, masurile recomandate in cadrul sectiunii Identificarea si descrierea masurilor de reducere a impactului, consideram ca impactului rezidual va fi minim.

3.5. Impactul cumulativ

Planul se afla amplasat in proportie de 87,09% (o suprafata de 2192,1 hectare) in cadrul

zonei de dezvoltare durabila si partial 12,91% trupurile de pasune Crasnicol si Belgiuc

(cu o suprafata totala de 227,8 hectare) in zona tampon Dranov.

In zonele din vecinatatea trupurilor de pasune se desfasoara activitati traditionale Deltei

Dunarii: pescuit comercial si sportiv, transport naval, silvicultura, recoltarea stufului, pasunat.

In zona amplasamentului studiat nu sunt alte proiecte aprobate sau in curs de aprobare, in concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale este nesemnificativ, insa va avea un impact pozitiv pe termen lung prin administrarea controlata a pasunatului care la momentul actual se desfasoara si in zonele strict protejate si/sau pe zona de mal a Marii Negre cu efecte negative asupra habitatelor din aceste zone.

3.6. Evaluarea semnificatiei impactului

Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor indicatori-

cheie cuantificabili:

Indicator cheie nr. 1 (procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut):

Asa cum s-a aratat si in sectiunile de mai sus, speciile de flora si fauna ce au stat la baza

desemnarii siturilor de importanta comunitara nu sunt afectate de catre implementarea

planului.

Prin urmare, in urma implementarii prevederilor amenajamentului pastoral, tinând cont de

natura lucrarilor si de recomandarile din prezentul studiu, nu se va pierde nici un procent din



205

suprafata habitatelor de interes comunitar existente in aria naturala protejata. Amenajamentele

pastorale mentin starea de conservare favorabila a habitatelor naturale, prin gospodarie

durabila, astfel nu se poate vorbi de pierderea unei suprafete din habitatele identificate.

Indicator cheie nr. 2 (Procentul ce va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor) Implementarea amenajamentului pastoral, nu va conduce la pierderi ale suprafetelor

habitatelor de interes comunitar semnalate in zona de interes, folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar ori ale celor de interes national.

Indicator cheie nr. 3 (fragmentarea habitatelor de interes comunitar exprimata in procente) Planul propus, nu fragmenteaza habitatele terestre de interes comunitar prezente in zona

planului conform Listei habitatelor si speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 si

ROSPA 0031.

Indicator cheie nr. 4 Durata sau persistenta fragmentarii:

Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr. 3, consideram acest indicator ca fiind

nerelevant din punct de vedere al evaluarii impactului planului asupra faunei de interes

conservativ din perimetrul sitului Natura 2000.

Indicator cheie nr. 5 Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar.

Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie inteleasa ca fiind o disturbare/ tulburare ca

urmare a producerii de zgomote, vibratii, a deplasari ale utilajelor si oamenilor. Disturbarea nu

afecteaza parametrii fizici ai unui sit, aceasta afecteaza in mod direct speciile si de cele mai

multe ori este limitata in timp (zgomot, surse de lumina etc.). Intensitatea, durata si frecventa

elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luati in calcul.

Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele motive:

Este cauzat de multe tipuri de echipamente;

Efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza un timp scurt si se

desfasoara de regula, in perioada zilei.

Se recomanda utilizarea unor utilaje de constructie silentioase.

Indicator cheie nr. 6 - Schimbari in densitatea populatiilor (nr. indivizi/ suprafata).

Prin implementarea obiectivelor planului densitatea populatiilor de fauna nu va fi

influentata, speciile identificate nu vor fi reduse numeric; in ceea ce priveste suprafata de

vegetatie ce va fi decopertata (pajiste) si vegetatia specifica terenurilor umede si nisipoase,

aceasta va fi afectata punctiform prin indepartarea unei suprafete reduse, insa structura si

functionalitatea populatiilor acestora nu vor fi afectate, avand in vedere suprafata totala a



206

acestora la nivelul sitului si suprafata cu care se suprapune planul, in densitatea populatiilor

speciilor de interes comunitar identificate ca prezente sau potential prezente in zona

amplasamentului proiectului.

Indicator cheie nr. 7 - Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate

de implementarea proiectului.

Lipsa prezentei populatiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a

planului demonstrata mai sus, conduce la concluzia ca nu va rezulta un timp pentru inlocuirea

speciilor criteriu.

Indicator cheie nr. 8 - Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar:

Planul nu prevede evacuarea de ape uzate, nu vor fi amplasate instalatii care sa produca emisii in atmosfera. 3.7. Evaluarea impactului planului propus Integritatea unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fi afectata daca un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, sa conduca la:

- − reducerea semnificativa a suprafetei unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

- − reducerea semnificativa a suprafetei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- − fragmentarea semnificativa a habitatelor de interes comunitar;

- − fragmentarea semnificativa a habitatelor corespuzatoare din punct de vedere ecologic speciilor de interes comunitar;

- − aparitia unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- − producerea de modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Parcurgand atributele asociate impactului potential al planului discutate mai sus, asupra speciilor de flora si fauna ce au stat la baza desemnarii siturilor ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, putem conchide urmatoarele aspecte: - implementarea planului nu va conduce la pierderi de habitate pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065; - implementarea planului nu va afecta habitatele folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere a speciilor criteriu; - planul nu este in masura a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar sau cu semnificatie pentru speciile criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor; - planul nu este in masura a perturba speciile de interes comunitar ce au stat la baza desemnarii siturilor ;



207

- implementarea planului nu va conduce la schimbari ale densitatilor populatiilor de specii de interes comunitar; - nu au putut fi pusi in evidenta indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificari la nivelul siturilor. In aceste conditii estimam ca nivelul si semnificatia impactului datorate acestui plan raman extrem de limitate, punctiforme si lipsite de relevanta asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului. 4. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 4.1 Masuri de reducere a impactului in perioada de executie/operare Pentru a reduce/elimina pe cat posibil impactul direct, din perioada de executie a lucrarilor tehnice, se recomanda urmatoarele masuri: Interzicerea aplicarii lucrarilor tehnice pe suprafetele unde au fost identificate habitatele Natura 2000: 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) si 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase; Interzicerea amplasarii constructiilor zoopastorale pe trupurile de pasune din zona tampon Dranov; Masurile de combatere a degradarii solului pasunii si de refacere a capacitatii productive a acesteia vor fi aplicate folosind numai mijloace ecologice admise, atat traditionale, cat si noi; Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in apropierea cursurilor de apa; Nu se permite deversarea de materii prime, materiale, deseuri in canalele din zona amplasamentului; Accesul mijloacelor navale de transport si transportul pe canalele si lacurile din perimetrul

Rezervatiei se face conform prevederilor referitoare la Regulile privind accesul si circulatia pe

canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei si in conditiile prezentului Regulament;

Se interzice deteriorarea vegetatiei forestiere de pe pasune;

Se interzice incendierea resturilor vegetale uscate in scopul curatirii pasunilor;

Se vor proteja cuiburile sau habitatele animalelor salbatice;

Activitatea de pasunat se va desfasura in perioadele si cu efectivele de animale stabilite pe

baza evaluarii capacitatii de suport a pasunilor intocmite de catre SC EUROSILV SRL;

Se interzice recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vatamarea exemplarelor aflate

in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

Se interzice perturbarea intentionata a faunei in cursul perioadei de reproducere, de crestere,

de hibernare si de migratie;

Se interzice deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor

din natura;

Se va asigura supravegherea permanenta a animalelor scoase la pasunat;

Se vor respecta perioadele de pasunat, numarul si speciile de animale aprobate pentru a fi

pasunate pe terenul respectiv;

Se interzice deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

Este interzisa imprastierea gunoiului de grajd in perioada intre 1 octombrie si 15 martie;

Construirea dotarilor zoopastorale in baza acordului de mediu eliberat de catre A.R.B.D.D.



208

Masuri de reducere a impactului pentru speciile de amfibieni si reptile

Respectarea perioadelor de reproducere pentru speciile de amfibieni si reptile; Reducerea perturbarii mediului prin poluanti atmosferici si deseuri; Reducerea perturbarii speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot si vibratii provenit de la utilajele utilizate pentru cosire si grapare prin utilizarea utilajelor silentioase; Interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de exploatare; Desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare; Respectarea cailor de acces stabilite (existente); Interzicerea suprapasunatului; Mentinerea si controlarea pasunatului extensiv folosind in mod durabil rasele traditionale (locale). Interzicerea incendierilor (inclusiv si a celor controlate) si stabilirea masurilor de combatere a incendiilor; Controlul succesiunii vegetatiei in zona Grindul Saraturi spre etape de dezvoltare a ecosistemelor care sunt defavorabile pentru vipera de stepa (Vipera ursinii moldavica) – de exemplu, prin evitarea cosirilor pe cel putin 25% din pajisti (pentru conservarea diversitatii structurale a vegetatiei) cu caracteristici optime pentru vipera de stepa (Vipera ursinii moldavica). Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari Se interzice uciderea sau capturarea intentionata a speciilor de pasari, indiferent de metoda utilizata; Se interzice deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; Se interzice culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; Se interzice perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de migratie; Se interzice detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; Evitarea executarii de lucrari in perioada de reproducere si de cuibarit a speciilor; lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in care sunt supuse la stres componentele biotice. Daca in zona implementarii planului, vor fi identificate cuiburi active de pasari, acestea nu vor fi deranjate; Interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, de catre personalul aferent; Folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; Colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de pasari aflate in zona (ex. pescarusi, ciori etc.); Se intezice comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat.



209

4.2. Recomandari privind prevenirea si reducerea impactului in perioada executie/operare:

Implementarea unui sistem de management pastoral adecvat in ceea ce priveste numarul de animale pe unitatea de suprafata corelat cu o intensitate moderata a pasunatului; Fertilizarea pasunilor prin tarlirea corespunzatoare si rationala in vederea evitarii supratarlirii care poate avea efecte negative asupra pasunii; Respectarea perioadelor de pasunat conform prevederilor din studiul de amenajament pastoral intocmit de SC EUROSILV SRL; In cazul fertilizarii pasunilor cu gunoi de grajd acesta va fi aplicat doar sub forma de compost si va fi preluat de pe platforma autorizate; Stanele si a adaposturile pastorale vor fi adaptate specificului zonei si se vor incadra in

peisaj;

4.3. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar. Se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor pe amplasament; Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de polietilena; Se interzice circulatia ambarcatiunilor in afara traseelor aprobate in scopul minimizarii impactului de orice natura, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA; Transportul materiilor prime, materialelor in cadrul trupurilor de pasune se va face doar pe drumurile de pamant existente; Se vor utiliza numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona; In zona tampon Dranov se va reduce numarul de animale aduse la pasunat iar lucrarile se vor face doar cu tehnologii aprobate de catre A.R.B.D.D; Nu se vor efectua lucrari cand solul este prea umed pentru a nu determina aparitia proceselor degradarii solului prin compactare excesiva, cu numeroase consecinte negative si asupra organismelor care traiesc in sol; Suprapasunatul este interzis; este necesar sa se asigure un raport optim intre numarul de animale, suprafata si calitatea pasunii; Este necesar ca vara, la stane, locul pentru muls si inoptare a animalelor sa fie schimbat la 3-4 zile, pentru a evita supraangrasarea terenului si pentru a se asigura ingrasarea uniforma (tarlire); Ingrasarea pasunilor si fanetelor se va face numai cu ingrasaminte organice naturale si se va face in fiecare an; In cazul cositului mecanizat, sa se evite ranirea animalelor si pasarilor, care adesea, se ascund in zonele necosite, prin inceperea cositului de la mijiocul campului spre margini si prin dotarea utilajelor cu dispozitive de alarma. Reglementarea incarcarii cu animale in functie de productivitatea pasunilor, pentru a evita transferul pasunatului in padure.



210

4.4. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului: Recomandam monitorizarea implementarii masurilor de reducere a impactului planului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar identificate ca fiind prezente sau potential prezente in zona amplasamentului proiectului, de catre o persoana specializata. Acestuia ii va reveni obligatia de a monitoriza implementarea planuluiin toate fazele de executie stipulate in studiul de fundamentare si de a evalua modul in care vor fi respectate/implementate masurile de reducere a impactului stabilite prin actele de reglementare si prin avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Rezultatele monitorizarii implementarii planului la faza de constructie si respectarii implementarii masurilor de reducere a impactului vor face obiectul unui raport pe care beneficiarul il va preda autoritatii de mediu competente, precum si administratorului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Desi nu se poate stabili un calendar al implementarii planului, consideram ca in perioada de executie a lucrarilor tehnice este necesara evaluarea implementarii planului si monitorizarea aplicarii masurilor de reducere a impactului cu o frecventa in general lunara, dar care sa asigure surprinderea tuturor etapelor de executie.

CALENDARUL MONITORIZARII

Masura de reducere Momentul aplicarii Monitorizarea masurii

Nr. masura

In perioada

de constructie

In perioada

de operare

In perioada

de constructie

In perioada

de operare

1 Pe trupurile de pasune Crasnicol si Belciug amplasate in zona tampon Dranov se recomanda reducerea efectivelor de animale scoase la pasunat sub incarcarea UVM stabilita prin studiul intocmit de SC Eurosilv SRL

x x

2 Folosirea numai a mijloacelor ecologic admise atat traditionale, cat si noi in zona tampon Dranov

x

3

Pe trupurile de pasune Crasnicol si Belciug amplasate in zona tampon Dranov se interzice construirea de dotari zoopastorale

x

4

Respectarea perioadelor de pasunat conform prevederilor din studiul de amenajament pastoral intocmit de SC EUROSILV SRL

x



211

5 Se interzice depozitarea deseurilor pe amplasament

x x x

6 Se interzice circulatia ambarcatiunilor in afara traseelor stabilite de catre A.R.B.D.D. prin permis de desfasurarea a activitatii in scopul minimizarii impactului de orice natura, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA

x x

6 Beneficiarul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona;

x x

8 Pentru a evita disturbarea pasarilor din zona lucrarile se vor efectua pe esalonat;

x x

9 Se interzice lasarea neobservata a animalelor pe pasune x

10 Se interzice depozitarea gunoiului de grajd pe amplasament x

11 Respectarea incarcaturii cu animale a pasunilor stabilita in studiul intocmit de catre SC Eurosilv SRL pentru evitarea fenomenului de suprapasunare.

x

12 Interzicerea aplicarii masurilor tehnice asupra habitatelor Natura 2000: 1410 Pajisti halofile mediteraneene si 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

x x

13 Interzicerea suprapasunatului in toate trupurile de pasune x x

14 Respectarea Planului de management al R.B.D.D. x x

15 Monitorizarea habitatelor de interes comunitar (cod 1410, 1310) si prezentarea unui raport anual privind modul de evolutie a acestora la sediul ARBDD

x x



212

Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii a fost intocmit un Plan de Monitorizare. Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluarii etc. Rolul monitorizarii consta in a evidentia daca functionarea unui obiectiv respecta conditiile impuse la momentul aprobarii sale. Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu masurile de minimizare aplicate in timpul implementarii planuluisi anume: - sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu si pentru autoritatile de decizie despre eficienta masurilor impuse; - sa identifice necesitatea initierii si aplicarii unor actiuni inainte sa se produca daune de mediu ireversibile; Se recomanda urmatorul plan de monitorizare de monitorizare a biodiversitatii: Planul de monitorizare al biodiversitatii are scopul de a furniza o baza pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversitatii in zona si eficacitatea implementarii masurilor de protectie. Perioada de timp pentru monitorizare: ianuarie–decembrie pentru habitatele din zona proiectului, specii de flora salbatica, speciile sedentare de specii salbatice, inclusiv cele protejate; aprilie-septembrie pentru nevertebrate terestre, reptile, amfibieni si lilieci; Monitorizarea florei si vegetatiei Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoastere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si vor consta in:

− inventarierea florei din zona vizata si imprejurimi;

− colectarea de material vegetal in cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

− realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, dupa caz, in vederea identificarii in laborator, fecu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

− identificarea habitatelor/asociatiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

− determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate in teren, realizarea listei de plante.

Se vor colecta date despre structura biocenozei (date despre structura biocenozei: tip de vegetatie, specii rare, plante vasculare), date despre functiile biocenozei (dinamica populatiilor, relatie ierbivore/ plante, fenologie, expansiune/regresie). Impactul asupra biocenozei: activitati antropice, factori climatici, masuri de conservare. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza inventarul complet al florei si se vor efectua periodic (circa 2-3 zile / luna in perioada de vegetatie) astfel incat sa fie surprinse toate stadiile de vegetatie si cat mai multe specii posibile. De asemenea se vor inregistra date privind fenologia plantelor. Fisele de observatii in teren vor contine: date de sistematica a speciilor, abundenta, dominanta, fenologie etc.



213

Specia

Taxon

Abundenta

Dominanta

Fenologie

Observatii

Monitorizarea faunei In ceea ce priveste fauna, se va intocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat sa se poata asigura o continuitate a colectarii datelor precum si corelarea acestora cu cele deja existente. Se vor colecta date despre structura biocenozei (comunitati de animale, specii rare, endemic, mod de distribuire, morfologie), date despre functiile biocenozei (migratiune, expansiune/ regresie, relatie ierbivore/plante, hibidrizare), impactul asupra biocenozei: factori climatici, poluare, resurse de hrana. Astfel se vor putea evidentia toate particularitatile zonei precum si detaliile referitoare la populatiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, functie de grupul taxonomic de care apartin precum si de perioada in care acestea sunt prezente. Monitorizarea avifaunei Pentru pasari este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu. Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversitatii

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Amfibieni

Pasari

Reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

Legenda:

Perioada favorabila

Perioada optima



214

Echipa de monitoring va fi compusa din specialist/specialisti care vor pune la punct tehnica adecvata de cercetare si modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului produs de investitia realizata asupa pasarilor. Beneficiarul este direct responabil de dezvoltarea, coordonarea si implementarea planului de monitoring, care are obligatia de a contracta serviciile de specialitate personalului calificat pentru evaluarea calitatii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate. Rapoartele de monitorizare se vor prezenta in termenele stabilite de autoritatea competenta din domeniul protectiei mediului, respectiv Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. 5. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate: Realizarea evaluarii adecvate a fost solicitata in cadrul procedurii de emitere a Avizului de mediu derulata de catre autoritatiile competente, in conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul de evaluare adecvata a fost realizat conform metodologiei indicata in Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. 1. Etapa de documentare: a fost realizata consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informatii relevante legate de distributia habitatelor si speciilor de interes comunitar la nivelul SCI Delta Dunarii si SPA Delta Dunarii Complexul Razim Sinoe precum si la preferintele de habitat ale speciilor, aspecte de ecologie, etologie, vulnerabilitati etc. 2. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura si corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor si implicit si atingerea obiectivelor propuse. In vederea acumularii de date din teren a fost strabatut amplasamentul vizat de proiect pe toata lungimea, avandu-se in vedere identificarea de specii de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000. 3. Etapa de pelucrare si analiza a datelor. Ulterior desfasurarii etapei de colectare a informatiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate si corelate cu informatiile legate de natura proiectului, in scopul evaluarii potentialului impact asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar si in vederea stabilirii eventualelor masuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestui impact. Metodele de studiu a florei si vegetatiei Metodele utilizate au avut un caracter de recunoastere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizata si imprejurimi; - colectarea de material vegetal in cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, dupa caz, in vederea identificarii in laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociatiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate in teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare si s-au efectuat periodic, astfel incat sa fie



215

surprinse toate stadiile de vegetatie si cat mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor. Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate pe perimetrul studiat si vecinatati: In ceea ce priveste studiul faunei acesta s-a realizat in perioada anului ianuarie 2017 – octombrie 2017. S-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat sa se poata asigura o continuitate a colectarii datelor precum si corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidentiat toate particularitatile zonei, precum si detaliile referitoare la populatiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, functie de grupul taxonomic de care apartin precum si de perioada in care acestea sunt prezente. Observatii vizuale directe si colectari de probe. S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din zona de amplasament a planului inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante si asociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat. S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le determina ulterior incadrarea taxonomica. Metode de studiu a faunei. In ceea ce priveste fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat sa se poata asigura o continuitate a colectarii datelor precum si corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidentiat toate particularitatile zonei precum si detaliile referitoare la populatiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, functie de grupul taxonomic de care apartin precum si de perioada in care acestea sunt prezente. Aprecierea componentei specifice a ihtiofaunei din sursele biografice existente din zona studiata. Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2017-2018, lunile martie-iunie. S-au efectuat cate 2-3 vizite in zona perimetrului studiat si imediata vecinatate a amplasamentului. Studiul s-a efectuat folosind metoda transectelor. Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe. In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zona studita. Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) in statii din zona de interes, dar si in zonele invecinate. Metodele utilizate in studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte. Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Metode de studiu a avifaunei. Metoda punctelor fixe si a transectelor. Aceasta metoda implica deplasarea intr-un anumit loc (punct) si inregistrarea pasarilor observate din acel loc pe o anumita perioada de timp. Distanta dintre punctele fixe difera in functie de speciile de pasari. Astfel, pentru pasarile mici distanta poate fi pana in 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile si in special pentru studiul in ecosisteme deschise, distantele variaza intre 350-400 m. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor si inregistrarea pasarilor pe ambele laturi ale transectului. Pozitionarea transectelor nu se face in functie de anumite repere sau dupa preferinta observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de rau etc., care se pare ca ar avea multe pasari), acestea fiind pozitionate fara legatura cu distributia



216

pasarilor. Astfel, datele observatiilor pot fi extrapolate si pentru alte sectoare ale aceluiasi ecosistem. Lungimea transectelor depinde in mare masura de timpul necesar de estimare a unui esantion, cat si de numarul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator intr-o zi nu trebuie sa depaseasca 10 km. Pentru evaluari mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km. Numararea in cadrul sau langa aglomerari de pasari. Numararea pasarilor in locurile de odihna sau colonii implica de obicei numararea tuturor pasarilor prezente, a celor care vin si pleaca din adapost. Distanta de la observator la adapost va varia de asemenea: in general cu cat e mai mare adapostul, cu atat trebuie sa stea observatorii mai departe pentru a nu fi coplesiti de pasarile pe care le vor numara. Se poate acoperi intrega circumferinta a cercului sau doar o portiune din ea. Trebuie cunoscuta proportia din intreaga circumferinta care e acoperita. Numararea/cautarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra si asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita marimea populatiei si apoi cuiburile sunt caracteristice speciei si relativ usor de gasit. Comportamentul tipic al pasarilor (intoarcerea la cuib, jocurile nuptiale si cantecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zona. Concluzii

- Planul ‚Amenajament pastoral’ este situat pe raza comunei Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea,

domeniu public de interes local aflat in proprietatea Primariei Sfantu Gheorghe;

- Suprafata totala a pasunilor din cadrul Amenajamentului pastoral este de 2517,0 ha iar

suprafata pasunabila este de 1803,4 ha. Prin aplicarea unui complex de lucrari suprafata

pasunabila se va mari cu 556,5 ha;

- In prezent, pe suprafetele mentionate in amenajamentul pastoral, activitatea traditionala de

pasunat se deruleaza in baza permiselor de pasunat eliberate de ARBDD conform Legii nr.

82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii”, respectiv in baza studiilor

anuale de evaluare a resurselor vegetale din Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii”;

- Ca urmare a implementarii planului va fi pastrata functiunea de baza a terenului: agricol din

categoria pasune, conform extraselor de carte funciara;

- Planul se afla amplasat in proportie de 87,09% (o suprafata de 2192,1 hectare) in cadrul

zonei de dezvoltare durabila a R.B.D.D. si partial 12,91% (o suprafata totala de 227,8 hectare)

in zona tampon Dranov, in aceste zone fiind permise conform legislatiei nationale si

comunitare desfasurarea activitatilor traditionale;

- Amenajamentul pastoral este inclus in totalitate in aria de protectie avifaunistica

ROSPA0031 Delta Dunarii – Complex Razim Sinoe si aria speciala de conservare ROSCI0065

Delta Dunarii, zonele in care sunt permise activitatile traditionale cu conditia ca acestea sa fie

compatibile cu conservarea habitatelor si a speciilor vulnerabile (fauna si flora);

- In Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii activitatea de pasunat se desfasoara din cele mai vechi

timpuri fiind una dintre ocupatiile traditionale de baza a locuitorilor;

- Din punct de vedere al habitatelor Natura 2000 am identificat in stare relictara habitatele:

1410 Pajisti saraturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) ; 1310 Comunitati de Salicornia si

alte specii anuale care colonizeaza terenurile maloase si nisipoase;

- Pe anumite portiuni adiacente amplasamentul studiat au fost identificate habitatele de

interes comunitar: 3160 - Lacuri distrofice si iazuri; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu

vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition. In cazul habitatelor gradul de



217

conservare este bun si foarte bun, activitatea de pasunat care se desfasoara si in prezent pe

amplasament nu are o influenta negativa asupra acestor habitate.

- Pe amplasament (Grindul Saraturi) au fost identificate doua specii de plante incluse in Lista

Rosie: Limonium meyerii; Plantago coronopus. Activitatea de pasunat nu influenteaza

negativ speciile mai sus mentionate, rumegatoarele preferand alte specii mai valoroase decat

acestea. Lucrarile tehnice nu prevad aplicarea unor masuri care sa determine eliminarea

acestora;

- Studiul Conservarea viperei de stepa in RBDD intocmit de catre INCDDD a mentionat in

trecut prezenta speciei Vipera ursinii moldavica pe grindul Saraturi (nu se specifica cu

exactitate amplasamentul analizat). Conform studiului ‘’pasunatul in sine poate fi favorabil

conservarii viperelor de stepa, prin mentinerea habitatelor de pajiste,;

- Referitor la speciile de interes comunitar identificate si acestea au un statut de conservare

bun. Faptul ca speciile de amfibieni, nevertebrate, mamifere, pasari se caracterizeaza prin

mobilitate, se poate aprecia ca lucrarile tehnice propuse a se realiza prin proiect NU vor avea

ca efect distrugerea acestora. Este posibil ca unele dintre ele, pe perioada de aplicare a lucrarilor

tehnice sa se retraga in zonele mai putin „populate”, insa statutul lor de conservare NU se va

modifica.

- Din speciile de reptile si amfibieni mentionate in Formularul standard Natura 2000 pentru

care a fost declarat ROSCI0065 Delta Dunarii singura specie intalnita in zona limitrofa

amplasamentului este Bombina bombina;

- Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost desemnat ROSCI006 Delta Dunarii, nu

au fost intalnite in timpul deplasarilor pe teren specii de interes comunitar;

- Din speciile de pasari enumerate in Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 s-au identificat

pe amplasament si in zonele limitrofe un numar de 20 specii, enumerate pentru situl de

protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie;

- Speciile de amfibieni si reptile identificate nu vor fi afectate semnificativ, avand in vedere

posibilitatea de migrare catre zonele invecinate similare in care sa pastreaza habitatul lor

natural;

- Entomofauna de pe amplasament nu va fi influentata de implementarea planului;

- Planul nu va implica utilizarea, stocarea, transportul, manipularea, producerea de substante

sau materiale care ar putea afecta speciile si/sau habitatele de interes comunitar;

- Impactul direct si indirect al implementarii planului se considera a fi nesemnificativ, atat

pentru habitatele cat si pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata pe care se

suprapune planul. Impactul indirect asupra biodiversitatii - pozitiv datorat organizarii activitatii

de pasunat exclusiv pe terenuri cu aceasta destinatie;

- Planul nu propune proiecte prevazute in anexa nr. 2 a HG nr. 445/2009, privind evaluarea

impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

- Prin obiectivele sale specifice planul nu propune proiecte care vor genera activitati

economice cu potential impact semnificativ asupra mediului;

- Planul nu afecteaza direct sau indirect zonele de hranire/reproducere/migratie;

- Planul nu va duce la o izolare reproductiva a unei specii de intres comunitar sau speciilor

tipice care intra in compozitia unui habitat de interes comunitar;

- Amenajamentul nu include actiuni de constructie care sa produca modificari fizice in ariile

naturale protejate;



218

- Efectul preconizat ca urmarea a implementarii planului va fi observat in presiunea mai

scazuta asupra habitatelor de interes comunitar din zonele in care acestea sunt in stare buna

de conservare;

- Pentru o gestionare durabila a pajistilor este necesara evaluarea anuala a starii resurselor

naturale si a nivelului de valorificare a acestora in acord cu potentialul lor de regenerare si cu

capacitatea de suport a ecosistemelor.

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii

si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu sunt afectate de planul

propus deoarece:

- Nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

- Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;

- Nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

- Nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor

naturale protejate de interes comunitar.

Prin realizarea planului nu se vor modifica habitatele favorabile de hranire, odihna

sau cuibarit a speciilor de avifauna din zona si a rutelor de migratie a pasarilor.

Prin urmare, in urma implementarii prevederilor amenajamentului pastoral, tinând

cont de natura lucrarilor si de recomandarile din prezentul studiu de evaluare

adecvata, precum si a altor masuri impuse de autoritatile abilitate prin actele de

reglementare, propunem aprobarea implementarii acestui plan.

BIBLIOGRAFIE Barnea M., Papadopol C. 1975. Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; Berca M. , 2000. Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti; Bleahu M. 1998. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti; Botnariuc N., Tatole V. 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala”Grigore Antipa”, Bucuresti; Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC Combroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii – fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara; Donita N., Popescu A., Pauca Comanescu M., Mihailescu S., Biris I. A. 2005. Habitatele din Romania, vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti; GAFTA D, MOUNTFORD O. 2000. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Ed. RISOPRINT, Cluj Napoca; Stugren B. 1982. Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti; Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii; Strategia Deltei Dunarii pentru perioada 2011-2015, Guvernul Romaniei. UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wcmc.org http://maps.biodiversity.ro http://www.ddbra.ro/



219

Botnariuc N., A.Vadineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti; Cogalniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucuresti, 1–99 (in Romanian). Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125. DoniŃa N. si colab. (2005) - Habitatele din Romania, Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti; Donita N. si colab. (2006) - Habitatele din Romania. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti; Hamlyn Guide (1999) – Pasarile din Romania si Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologica Romana, ISBN 0600599647; Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 – 371; Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum d’Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566; Fira V., Nastasescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti; Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta; Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. 2, Bird Life International, London; Ionescu V. (1968) – Vertebratele din Romania, Ed. Acad. RSR, Bucuresti; Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundentei pasarilor, Publicatiile SocietaŃii Ornitologice Romane nr. 10, Cluj; Munteanu, D. (2002) - Atlasul pasarilor clocitoare din Romania, Ed. SocietaŃii Ornitologice Romane, Cluj; Nastase Radulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. XLVIII, pp. 417–425. Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihailescu, S. - Lista rosie a plantelor superioare din Romania, in Studii, sinteze, documentaŃii de ecologie, PI, 1994. Petrescu, M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea. Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mica ilustrata a Romaniei, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti; Radulet N. & Stanescu M. (1996) - Contributions à la connaissance des mammifères du sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. “Gr. Antipa” , Bucuresti, 36: 373-384; Rudescu L. (1958) - Migratia pasarilor, Ed. Stiintifica, Bucuresti; Rugina, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romania, Ed. Universitatii ” Alexandru Ioan Cuza” Iasi, 2003. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotica si caracterizarea ecologica a fitocenozelor din Romania, Ed. CONPHIS, 2001. Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation – A Handbook of Techniques. Oxford University Press. RIZA H.J. Drost ,A&W D. Bos, DDNI M.Tudor, 2002, Research for ecological restoration in the Dunavat Dranov region, Danube Delta; Petre Gastescu, Mircea OlteanEcosystems of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve; Ministry of Transport, Public Works and Water Management , 2002, Institute for Inland Water Management and Waste Water Treatment -Vegetation of the Biosphere Reserve “Danube Delta” with Transboundary Vegetation Map;



220

Ministry of Transport, Public Works and Water Management , 2002, Institute for Inland Water Management and Waste Water Treatment- I. Munteanu- Soils of the Danube Delta Biosphere Reserve;

Donita N., Popescu A., Pauca‐Comanescu M., Mihailescu S. et Biris I.A., 2005. Habitatele din Romania. Bucuresti: Editura Tehnica Silvica. Gafta D. et Mountford O. (edit.), 2008. Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000

din Romania. Cluj‐Napoca: Editura Risoprint. Gastescu P., Stiuca R.(ed.), 2008. Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei, Bucuresti: Editura CD Press Hanganu J., Dubyna D., Zhmud E., Grigoras I., Menke U., Drost H., Stefan N. et Sarbu I., 2002. Vegetation of the Biosphere Reserve „Danube Delta” – with Transboundary Vegetation Map on a 1: 150, 000 scale. Danube Delta National Institute for Research and Development, Romania; M.G. Kholodny – Institute of botany and Danube Delta Biosphere Reserve, Ukraine and Institute for Inland Water Management and Waste Water Treatment (RIZA), The Netherlands. Lelystad: RIZA rapport 2002.049 Hanganu J., Sarbu I., Stefan N., 2008, Cap. Vegetatia, in Gastescu P., Stiuca R.(ed.), 2008. Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei, Bucuresti: Editura CD Pres Popescu, A., Sanda, V., Oroian, Silvia, Chifu, T., Stefan, N., Sarbu, I. (1997), Vegetatia Deltei Dunarii, in: Marisia XXV, Studii si materiale, Targu Mures Sanda V., Öllerer K., Burescu P., 2008 - Fitocenozele din Romania, Ed. ARS Docendi, Bucuresti

amenajamentul pastoral al pasunilor ...suprafata ocupata de pajisti pe teritoriul r.b.d.d. este de...

Documents