Ambalajul trebuie privit si din perspectiva costului pe care il implica gestionarea lui atunci cand devine deseuLuni, 25 Martie 2013, ora 17:24 | Vizualizari: 1570deMaria Vaschi

Interviu cu Sorin Cristian Popescu, Director General, Eco-Rom Ambalaje

Care este cantitatea ambalajelor puse pe piata intr-un an, in Romania, pentru sectorul FMCG?

Cele mai recente statistici in acest sens ne sunt furnizate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2010, cand in Romania se puneau pe piata 974.925 tone de ambalaje, dintre care au fost reciclate 422.777 tone. Din acestea, in 2010, companiile afiliate sistemului nostru au pus pe piata 617.103 tone de ambalaje, respectiv 63% din totalul ambalajelor puse pe piata in Romania (974.925 tone) si tot prin sistemul nostru au fost reciclate 331.780 tone de deseuri de ambalaje 78% din totalul reciclat la nivel national. Majoritatea ambalajelor din sistemul Eco-Rom Ambalaje provin din industria alimentara si a bauturilor, urmata de industria echipamentelor electronice, cea a tutunului si a cosmeticelor. Structura industriilor s-a pastrat de-a lungul anilor in cadrul companiei.

Cum a evoluat acest sector in ultimii ani si in ce masura a fost afectat de criza economica?

Fluctuatii importante ale cantitatilor de ambalaje puse pe piata de companiile membre Eco-Rom Ambalaje s-au manifestat in perioada 2009-2010, cand existau scaderi semnificative din cauza reducerii consumului si contextului economic defavorabil, acest lucru situandu-ne la nivelul anilor 2006-2007. Anul trecut insa am ajuns la 651.126 tone, doar in sistemul nostru. Acest lucru inseamna ca, dupa doi ani de scaderi, s-a ajuns la nivelul anului 2009, fapt care ne demonstreaza o crestere a consumului pe piata din Romania. Putem spune ca, dupa criza care s-a resimtit puternic si in acest sector in ultimii 3 ani, piata ambalajelor a inregistrat evolutii pozitive.

Cati agenti economici au aderat la sistemul Eco-Rom Ambalaje?

In prezent, 2.526 de producatori fac parte din portofoliul nostru de clienti, cu aproximativ 10% mai mult decat anul anterior. Acestia pun pe piata peste 70% din cantitatea de ambalaje inregistrata la nivel national.

Ce factori influenteaza dezvoltarea acestei piete?

Principalii factori sunt legati de consum, ceea ce se traduce prin cerere si oferta, dar si de contextul economico-financiar si de competitivitatea produselor pe plan intern si international. In momentul in care ne uitam la ambalaj trebuie sa il analizam in functie de produsul pe care il insoteste si sa-l judecam ca atare.

Cat reprezinta ambalajul ecologic in totalul pietei de ambalaje?

Desi nu avem statistici clare in acest sens, este important de mentionat faptul ca, pana acum, prin ambalaj ecologic se intelegea faptul ca este din material reciclabil sau ca poate fi, la randul lui, reciclabil. In prezent, ar trebui sa mai adaugam cateva componente ecologice, care deriva din cerintele de prevenire a deseurilor de ambalaje, si anume ca ambalajul este analizat pe tot ciclul de viata din stadiul de concepere si pana la transformarea in deseu , astfel incat impactul de mediu sa fie cat mai mic. Astfel, un ambalaj eco ar trebui sa fie cat mai redus, sa contina, in masura in care este acceptat de produs, un procent de material reciclabil, forma sa sa permita organizarea si transportul eficient si sustenabil.

Avand in vedere ca realizarea planului de prevenire este o obligatie pentru toate companiile producatoare din tara, Eco-Rom Ambalaje pune la dispozitie o serie de servicii in acest domeniu clientilor sai.

Cum apreciati implicarea jucatorilor din FMCG in actiuni de valorificare a deseurilor de ambalaje?

Producatorii si importatorii au fost responsabilizati inca din anul 2004 in ceea ce priveste relatia cu ambalajul generat. Aceasta inseamna ca ei au inceput sa priveasca ambalajul si din perspectiva costului pe care il implica gestionarea lui atunci cand devine deseu. Cauza principala este data de modificarea cadrului legislativ in care au aparut obligatii clare privind valorificarea deseurilor de ambalaje, tinte care au crescut semnificativ de la an la an.

Daca in 2011 obiectivul global de valorificare era de 57%, pentru 2012 acesta a crescut cu 3 procente, ajungand la 60%. De asemenea, legislatia actuala impune raportarea separata a deseurilor de ambalaje din PET (obiectiv de valorificare de 55%, cu 13 procente mai mare decat in 2011) si a celor din aluminiu (21%, cu 4 procente mai mare decat in 2011). Cresterea tintelor impuse este considerabila, iar impactul lor asupra industriei este semnificativ, mai ales pentru ambalajele primare (sticla, PET, aluminiu), aflate in special in gospodarii. In acest context, colectarea selectiva de la populatie si cresterea performantelor acesteia sunt critice. Organizatia noastra a preluat si a indeplinit cu succes, in fiecare an, obligatiile de valorificare si reciclare asumate pentru clientii sai si, in acelasi timp, a avut un rol esential in indeplinirea obligatiilor de tara asumate fata de Uniunea Europeana (cum mentionam, conform Agentiei Nationale pentru Protectia Mediulu 2010, Eco-Rom Ambalaje indeplineste 78% din obligatia Romaniei privind deseurile de ambalaje).

Mai mult decat atat, incepand cu anul 2012, conform Ordinului 2742/3190/305 din 20.01.2012, o parte din tariful producatorilor si importatorilor pentru indeplinirea obligatiilor de reciclare este directionat catre infrastructura de colectare selectiva si campaniile de informare si educare a cetatenilor. Astfel, producatorii nu se implica doar in respectarea obligatiilor legale, ci si in implementarea sistemului de colectare selectiva pentru populatie si in educarea romanilor in acest sens.

Cati romani sunt implicati in aceasta activitate de reciclare?

Lantul ambalajului devenit deseu este unul extrem de important. Din totalul deseurilor municipale generate la nivel national, deseurile de ambalaje reprezinta 15%, iar acestea se gasesc in proportie de 60% in gospodariile noastre si doar 40% in circuitul industrial-comercial.

In ceea ce priveste sistemul de colectare selectiva si, implicit, cantitatile trimise spre reciclare, se observa, de la an la an, cresteri remarcabile. In 2012, organizatia noastra a valorificat 61% (398.463 tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piata de companiile afiliate sistemului (651.126 tone), cu 12% mai mult fata de anul anterior.Si cresterile nu se opresc aici. De la 14 localitati cu care am inceput primele proiecte-pilot de colectare selectiva in anul 2005, am incheiat anul 2012 cu 402 localitati in care dezvoltam colectarea selectiva in parteneriat cu autoritatile locale si operatorii de salubritate desemnati. Acest lucru a presupus extinderea retelei de infrastructura necesara containere si saci colorati de aproximativ 50 de ori, ajungand, la finalul anului 2012, la 18.590 de pubele de colectare selectiva. Astfel, in prezent, aproximativ 41% din populatia Romaniei circa 8,8 milioane de romani au acces la sistemul de colectare selectiva pus la dispozitie de noi.

Toate aceste rezultate au fost posibile prin investitiile sustinute ale producatorilor si importatorilor de bunuri ambalate, contributie ce doar anul trecut a crescut cu 40% fata de anul 2011.

5 milioane euro, investiti in designul de ambalajMiercuri, 03 Aprilie 2013, ora 14:03 | Vizualizari: 2344deMaria Vaschi

Investitiile in solutiile de ambalare performante, din import, au crescut in ultimii doi ani, ca si cererea pentru proiecte de rebranding, stiut fiind rolul vanzatorului tacut, ambalajul, in influentarea deciziei de cumparare. Piata locala de ambalaje este competitiva doar pentru unele sectoare FMCG si doar pe anumite segmente, oferta interna fiind orientata indeosebi catre produse aflate la baza lantului valoric. Pentru restul categoriilor din portofoliu, companiile recurg la importuri consistente, doua din motivele principale fiind diferentierea la raft si intentia de comercializare a produselor pe piete externe.

Solutiile si tehnologiile de ambalare existente pentru diferite industrii vin in intampinarea cerintelor pietei, pe lantul furnizor/distribuitor/retailer/consumator final si genereaza noi nevoi de business jucatorilor din FMCG. Oferta nu este insa suficient de competitiva pe toate segmentele, multi beneficiari ai acestor produse preferand sa apeleze la importuri, macar partial.

Cei mai multi dintre producatorii importanti dispun de sisteme de ambalare foarte performante, un impact major avandu-l deschiderea sectorului FMCG catre export.

Piata interna este marcata de o presiune constanta asupra costurilor, de multe ori in detrimentul calitatii; in schimb, exista o piata de export care ar trebui sa ofere o relaxare si crestere pentru producatorii de bunuri de larg consum. Exportul poate insemna o piata sigura, constanta, sursa de valuta si comercializarea unui produs sau game de produse constante, afirma Radu Stoiculescu, Food & Beverage Sales Manager, Saled Air Romania furnizor mondial de solutii de ambalare.

Costul ambalarii poate varia in functie de mai multi factori: cantitatea si valoarea produsului ambalat; existenta elementelor grafice; facilitati promovate de ambalaj (deschidere usoara, resigilare); functii de marketing promovarea produsului, a producatorului, diverse facilitati, targetarea unui anumit segment de consumatori.Radu Stoiculescu, Food & Beverage Sales Manager, Saled Air Romania

Un aspect care cred ca devine ingrijorator este extinderea termenelor de plata in industrie. In Europa observ ca legislativul vine si incearca sa ofere parghii care au scopul de a reduce termenele de plata si care sa duca la o viteza de circulatie a banilor mai mare, avand ca obiectiv evitarea blocajelor si a situatiilor disperate de reorganizari/falimente. Aceasta initiativa nu o percep in Romania, unde dificultatile de incasare ale jucatorilor din piata pot avea consecinte nefericite si periculoase. Si tot consumatorul final ajunge sa plateasca si aceste probleme.

SOLUTII DE AMBALARE PENTRU CARNEA REFRIGERATA SI CEA PROCESATA

Pe piata exista o oferta diversificata, care pune la dispozitia producatorilor numeroase solutii de ambalare, atat pentru carne proaspata, cat si pentru carne procesata, diferentele relevante fiind, alaturi de pret si calitatea serviciilor, asistenta post-vanzare.

Desigur, costurile relativ mari ale tehnologiilor de ambalare inovative, majoritatea din import, implica investitii pe masura, care, pentru a fi amortizate intr-o perioada de timp rezonabila, necesita o masa critica de vanzare si o putere de absorbtie a pietei destul de mare. Din acest motiv, multi procesatori considera ca piata locala a furnizorilor de ambalaje este necompetitiva, cu jucatori prea putin flexibili, uneori chiar rigizi in ceea ce priveste preturile, termenele de plata, conditiile de livrare etc. Pentru carnea refrigerata, o solutie de ambalare de succes este aceea care pastreaza si pune in valoare calitatea produsului si care in final aduce beneficii tuturor celor din lantul de distributie.

Potrivit lui Vasile Urzica, Manager Strategie-Dezvoltare, Doly-Com, ideala ar fi crearea unui parteneriat tripartit, intre producatorul de solutii de ambalare, producatorul de carne sau de alte produse proaspete si retailer.

In functie de solutia de ambalare, de cantitatea din fiecare unitate ambalata si de valoarea acesteia, incidenta costului cu ambalajul poate fi semnificativa. Acest lucru a crescut sensibil in ultimii ani, ca urmare a migrarii deciziei de cumparare a clientilor catre unitati de vanzare din ce in ce mai mici.

Comportamentul consumatorului roman este de a alege produse ambalate mai putin sofisticat, care faciliteaza o utilizare practica, convenienta, cu un design simplu, coerent si care permite sa se vada produsul, decizia de cumparare fiind puternic influentata emotional, indeosebi pentru produsele proaspete. In general vorbind, trendul este catre ambalari de portii mai mici, care permit utilizarea eficienta si completa a unitatii de produs imediat dupa achizitie, afirma Vasile Urzica.

DolyCom are un parteneriat solid cu furnizorii de ambalare, testand permanent tehnologii inovative prin comunicare eficienta cu partenerii din retail, fiind de multe ori un trend-setter pentru industria carnii pe piata locala.Vasile Urzica, Manager Strategie-Dezvoltare, Doly-Com

Furnizorii de tehnologii de ambalare sunt destul de flexibili, de multe ori oferind utilaje pentru o perioada de proba, ulterior insotind de cele mai multe ori oferta si cu solutii de finantare. Atunci cand decizia investitiei intr-o noua tehnologie are la baza o analiza temeinica, ce are ca rezultat imediat imbunatatirea productivitatii si cresterea satisfactiei clientilor, beneficiile nu vor intarzia sa apara.

Cristian Calin, Corporate PR Manager, Agricola

Beneficiile unui ambalaj vizeaza cateva zone principale de interes: siguranta produsului si termenul de valabilitate (prelungit in cazul ambalarii in ATM) cu interes pentru retailer; imagine, modul de prezentare a acestuia la raft de interes pentru retailer, dar si pentru consumator; confort, ambalaj comod, usor de stocat de interes pentru retailer, dar si pentru revanzatori.

De curand, firma a achizitionat un echipament de la Cryovac, pentru ambalare automata a pieselor de carne, fara interventia umana, eliminandu-se astfel orice contaminare. Carnea refrigerata este un produs de cea mai mare importanta pentru Sealed Air Cryovac, fiind o companie care consiliaza si ofera producatorului solutia care se potriveste cel mai bine, asigurand audit de productie, suport tehnic, utilaje, ambalaje, solutii de imprimare a ambalajelor etc.

Este foarte important sa stabilim impreuna cu clientul nostru targetul: produs, termen de valabilitate, costuri, productivitate, prezentare, facilitati. Din acel moment, noi garantam ca produsul va corespunde asteptarilor si va fi in parametrii ceruti. Acest lucru ne-a permis sa fim compania cu o dezvoltare constanta in Romania, avand capacitatea de a garanta reducerea costurilor fara a afecta negativ produsul, evidentiaza Radu Stoiculescu.

Din totalul ambalajelor utilizate de Agricola Bacau pe parcursul anului trecut (caserole PSE si PP, folii, etichete, cutii din carton 19% au fost achizitionate din import. Furnizorii sunt de fapt din Romania, dar folia este imprimata in Ungaria, Franta, Polonia etc., astfel ca produsele finale sunt considerate importuri. Diferenta de ambalaje provine de pe piata locala.

Furnizorii vin in intampinarea producatorilor cu oferte atractive si, in general, putem spune ca gasim intelegere la ei, in sensul negocierii unor preturi mai mici, ceea ce este de apreciat in aceasta perioada dificila. La urma urmei, este o relatie de interdependenta, afirma Cristian Calin, Corporate PR Manager, Agricola.Noi tipuri de ambalari, la Agricola

La gama de produse speciale pentru grill,fabricate la Europrod, companie din cadrul Agricola, s-a optat, anul trecut, pentru ambalarea de tip SKIN un ambalaj de inalta tehnologie, primul de acest gen introdus pe piata din Romania, care asigura mentinerea intacta a proprietatilor organoleptice si a savorii carnii proaspete de pui. Aceasta forma de ambalare asigura o esantiezare perfecta a produsului, un plus de siguranta si un termen de valabilitate de 14 zile. Tavitele dispun de un sistem easy open, iar informatiile despre sortiment se regasesc pe mansonul personalizat care infasoara fiecare tavita.La carnea refrigerata de puia fost introdus sistemul tray sealling de ambalare in ATM. Avantaje: termenul de valabilitate crescut de la 8 la 10 zile -, imprimarea mai usoara a foliei, stocarea si etalarea la raft mai facila etc. Deoarece sistemul a fost lansat in toamna, odata cu rebrandingul Agricola, efectele au fost vizibile. Feedback-ul de la retaileri este unul apreciativ in ceea ce priveste noua imagine, precum si cel al consumatorilor, argumentul cel mai puternic fiind trendul crescator al vanzarilor inregistrat in ultimul trimestru din 2012.

AMBALAJELE PENTRU CONSERVE O PIATA LIMITATA

Oferta de ambalaje pentru producatorii de conserve este redusa nu atat din punctul de vedere al furnizorilor, cat din perspectiva varietatii de cutii puse la dispozitie.

Ne confruntam incontinuu cu provocarea de a gasi ceea ce cautam, mai ales atunci cand vorbim de proiecte de inovatie, spune Alexandra Bucur, Marketing Manager, Scandia. Suntem atenti la costurile materialelor de ambalare si la modul in care ne influenteaza ele P&L-ul, insa in aceeasi masura ne preocupa pastrarea calitatii produselor, in toate aspectele ei, de la materia prima folosita pana la ambalaje, fie ele primare sau secundare, relateaza reprezentanta Scandia.

Compania utilizeaza in proportie de 75% ambalaje provenite de la furnizori locali, care practica preturi competitive in comparatie cu cele ale ofertantilor din afara tarii.

Cei locali s-au adaptat noilor tehnologii, insa atunci cand vine vorba de ambalaje inovatoare, de noi modele sau de modificari ale celor actuale, procesul nu functioneaza usor si nici termenele de realizare nu sunt dintre cele mai prietenoase, adauga Alexandra Bucur.Solutii tehnologice de la Tetra Pak

Tetra Pak investeste sume consistente in dezvoltarea de ambalaje inovative, care faciliteaza consumul, confera confort in utilizare, calitate si siguranta alimentara. Solutiile inovatoare anuntate anul trecut la Anuga FoodTec constau in partea superioara detasabila a ambalajului Tetra Evero Aseptic, o inovatie in industria de profil, si trei sisteme de deschidere (capace) realizate din materii prime regenerabile (polietilena obtinuta prin prelucrarea trestiei de zahar).

Scandia pate in borcan de sticla

Cea mai recenta inovatie din portofoliul Scandia consta in ambalajul de sticla al marcii Via. Este singurul brand romanesc din categorie ale carui produse sunt inchise in borcane de sticla, ambalaj ce se potriveste manusa unei retete realizate din ingrediente 100% naturale.

NOUTATI IN PIATA AMBALAJELOR PENTRU LACTATE SI SUCURI

Exista o preferina in crestere pentru produsele care nu necesita refrigerarea (lapte, produse lactate si sucuri ultraspateurizate), care pot fi consumate cu usurina oriunde (atat acasa, cat si pe drum asa numitele produse on-the-go), in ambalaje cu o forma si o deschidere care sa faciliteze folosirea lor. De exemplu, e important ca o cutie de lapte sau suc sa poata fi usor inuta in mana si folosita si de un copil, si de un adult, dar si de un om in varsta sau o persoana cu anumite probleme de dexteritate.

Anul trecut am investit peste 4% din cifra noastra de afaceri in dezvoltarea de inovaii care raspund nevoilor de business create de aceste cereri ale consumatorilor, precizeaza Cristina Dumitru, Communications Manager SEE, Tetra Pak South Eastrern Europe.

Oferim clientilor nostri soluii care sa raspunda atat acestor nevoi, cat si obiectivelor interne de eficientizare a operaiunilor si de protecie a mediului. Flexibilitatea tehnologiei de ambalare, anumite tipuri de ambalaje care permit o mai buna expunere a marcii la raft, cu partea superioara detasabila sau capacele din polietilena verde le ofera nenumarate avantaje competitive pe piaa, adauga Cristina Dumitru, mentionand totodata faptul ca in regiune si in Romania creste numarul consumatorilor de lapte, lactate si sucuri in ambalaje de carton, motiv pentru care in ultimii doi ani au fost lansate produse noi in ambalaje Tetra Pak.PROBLEMELE PIETEI DE AMBALAJE

Din perspectiva beneficiarilor, oferta este necompetitiva pe anumite segmente, cu un numar redus de furnizori, prea putin flexibili in ceea ce priveste preturile, termenele de plata, conditiile de livrare.

Necesitatea crearii unor parteneriate tripartite intre producatorul de solutii de ambalare, producator si retailer.

Investitiile in solutii sofisticate de ambalare sunt sub semnul prudentei, data fiind presiunea pe care consumatorul roman o pune pe pretul final al produsului.

Albalact utilizeaza ambalaje din import in pondere de 50%.

Furnizorul liniilor de ambalare este si cel care ne furnizeaza ambalajele, iar fabricile acestuia sunt in afara tarii. Pentru restul de 50% am gasit furnizori care ne pot asigura fara probleme necesarul de ambalaje, precizeaza Cristina Miclea, Director Marketing, Albalact.

In 2012, compania a lansat gama de produse Branza de vaci Raraul, apreciata nu numai pentru sortimentatie, ci si pentru ambalajele alese. Astfel, alaturi de branza de vaci cu smantana in pahare de 200 gr., s-a optat si pentru produse in casolete translucide, care permit consumatorului sa vada ce cumpara.

Si branza de vaci la pachet a beneficiat de o inovatie, respectiv un pachet sigilat, care aduce consumatorului numeroase beneficii, in primul rand legate de igiena, fiind impiedicata scurgerea zerului pe rafturile din magazine sau in punga de cumparaturi.Ioana Borza, Marketing Manager, Farmec

In cazul produselor de ingrijire personala, ambalajul oglindeste atat calitatile produselor si adresabilitatea acestora, cat si personalitatea si stilul de viata al consumatorilor. Luand in considerare aceste aspecte, piata ambalajelor din ultimii ani a evoluat pentru a fi in acord cu spiritul epocii, cu schimbarile demografice si tehnologice.

Susana Laszlo, Director General, Cosmetic Plant

Pentru a minimiza costurile, folosim mai putine tipuri de flacoane, diversificand produsele prin designul etichetelor. De asemenea, in loc sa recurgem la tuburi inscriptionate pentru fiecare tip de produs, preferam sa achizitionam tuburi albe si sa le etichetam.

Fruzu Duo Pack

In 2012, Albalact a lansat Fruzu, cel mai tanar brand al companiei, un produs nou, inovator, cu un ritual de consum special, tocmai datorita ambalajului: un pahar de plastic cu buton pentru click, unic pe piata din Romania, pentru care Albalact detine exclusivitate.

OFERTA SARACACIOASA PENTRU PRODUCATORII DE COSMETICE

In ceea ce priveste industria de ambalaje pentru cosmetice, alternativele producatorilor locali sunt diminuate atat din cauza numarului redus de furnizori existenti pe piata din Romania, cat si din perspectiva diversitatii limitate a ofertei pe care acestia o au in portofoliu. O parte din ambalajele utilizate de Farmec sunt realizate in cadrul sectiei din incinta fabricii din Cluj-Napoca, restul provenind din import.

Pentru o piata mai dinamica, ar fi ideal daca producatorii ar gasi caile potrivite pentru a-si extinde portofoliile cu ambalaje noi, din materiale inovatoare, care sa vina in intampinarea produselor dezvoltate in laboratoarele noastre si sa le puna in evidenta la raft, semnaleaza Ioana Borza, Marketing Ma-nager, Farmec.

Piata autohtona de ambalaje din plastic/sticla pentru industria de cosmetice este slab reprezentata ca numar de furnizori de produse de calitate si design atragator, putand numara pe degetele unei maini furnizorii de luat in seama, accentueaza, la randul sau, Susana Laszlo, Director General, Cosmetic Plant.

Cu toate aceste neajunsuri, daca in trecut producatorii de cosmetice schimbau ambalajul produselor o data la 1015 ani, acum le reanalizeaza si recreeaza la fiecare 23 ani.

LUPTA PENTRU DIFERENTIERE LA RAFT

De regula, evaluarea mai multor alternative de design de ambalaj acopera toate ariile-cheie care pot fi relevante in asigurarea succesului: impactul vizual al noului ambalaj la raft; gradul de recunoastere sau confuzie al marcii; elementele de comunicare si de imagine transmise despre produs si despre marca; diferentiere, perceptii asupra produsului, potrivirea cu marca, mesajele transmise consumatorului etc.

In uma cu 13 ani au inceput sa apara companii specializate in branding si packaging, fondate, de regula, de art directorii din agentiile de advertising si oamenii de marketing din multinationale. Ulterior, fiecare s-a focusat pe o anumita ramura a branding-ului: identitate de brand, branding de servicii, packaging design.

In acest moment, este destul de dificil de estimat valoarea pietei designului de ambalaj, deoarece mai mult de 50% din proiecte sunt executate inca de agentii de advertising care includ aceste proiecte in costurile totale ale campaniilor de comunicare sau de freelanceri, pe bugete foarte mici.

Agentiile specializate in packaging design livreaza lucrari in valoare de aproximativ trei milioane de euro anual, astfel ca piata totala poate fi estimata la cel mult cinci milioane de euro.

Numarul agentiilor specializate este destul de redus - chiar daca la o cercetare amanuntita oferta pare mult mai generoasa - si doar despre jumatate dintre ele se poate afirma ca livreaza servicii comparabile cu cele din Europa de Vest.

CE PRESUPUNE ACTIVITATEA DE REBRANDING

Totul incepe cu un brief al clientului, precizeaza Andreea Sandu, New Business Director, Graffiti BBDO. Prin brief se definesc obiectivele de business la care brandul trebuie sa contribuie si prin ce forme anume. La fel de important este procesul prin care se face asimilarea brief-ului de catre agentie. Parteneriatele sanatoase inteleg ca acest proces este foarte important, pentru ca defineste frame-ul strategic in care se manifesta brandul. Ambalajul, sau designul acestuia, nu este un scop in sine, scopul ramane tot comunicarea. Ce anume vrei sa comunici asta este cel mai important. Iar felul in care o faci depinde de creativitatea, curajul si flerul de business al echipei comune Client-Agentie.Simona Straut, Managing Director Cocoon Group, Bucuresti

Brandurile sunt interfata dintre companii si oameni. Ambalajul este una dintre platformele de comunicare, cu o importanta tot mai mare, deoarece este acea platforma care este acolo in momentul crucial la raft acolo unde consumatorul ia decizia de cumparare! Ambalajul este in final responsabil pentru toate eforturile de constructie a brandului de pana atunci si pentru investitiile si bugetele de marketing cheltuite.

CE SE POARTA IN 2013 IN MATERIE DE DESIGN DE AMBALAJ?

In packaging design, de obicei, se urmareste ce nu se poarta, pentru a obtine o buna diferentiere si, implicit, o buna vizibilitate la raft. Trendurile sunt conectate cu modul de viata al cumparatorilor, cu evolutia comertului modern. Pentru a raspunde la intrebare, se tinde, la nivel international, catre simplitate si distilare, constata Irinel Ionescu, Creative Partner, Ampro Design.

Un obicei pe care l-au deprins clientii si care s-a accentuat in perioada crizei este sa ceara proiecte de branding/ rebranding, nu simple proiecte de design de ambalaj. Cu alte cuvinte, clientii simt nevoia unei fundamentari strategice a solutiilor creative pentru a avea certitudinea competitivitatii tendinta care probabil va atinge apogeul in 2013.

Agentiile specializate incep sa nu se mai limiteze la crearea unui ambalaj, ci sa ofere si servicii cu valoare adaugata, de natura strategica: arhitectura de portofoliu, arhitectura de brand, sisteme de denominare, dezvoltarea de sisteme grafice etc. Pe de alta parte, focusul este in continuare pe realizarea de ambalaje strict corect, care urmeaza directiile grafice ale categoriei, in detrimentul generarii de concepte de brand, care, reflectate in designul de ambalaj, au puterea de a diferentia la raft si de a genera trial, semnaleaza Anca Tazlaoanu, Brand Consultant, Brandtailors.Ioana Mucenic, Visionary Managing Partner, Pastel

Un ambalaj poate sa potenteze un produs, poate sa il propulseze. Insa nu poate sa il sustina pe termen lung. Chiar daca este atragator si starneste dorinta din partea consumatorului de a-l achizitiona, ceea ce va conta in mod decisiv este calitatea produsului. Nimeni nu cumpara in mod repetat doar pentru ca produsul arata bine, daca este slab calitativ. In schimb, un produs bun poate fi defavorizat de un ambalaj sters, care nu se diferentiaza.

STUDIU DE CAZ PEAK

Numarand aproximativ 40 de SKU-uri in portofoliu, organizate pe game si sub-game dezvoltate si introduse succesiv in piata, atat din punct de vedere produs, cat si din punct de vedere design de ambalaj, brandul Peak a ajuns in timp sa fie lipsit de coerenta din punctul de vedere al aplicarii identitatii vizuale si designului de ambalaj, ceea ce facea ca impactul brandului la raft sa aiba de suferit.

In urma unui audit intern realizat de echipa noastra de marketing, a rezultat ca Peak, brandul prezent pe piata de peste 15 ani, cu cel mai extins portofoliu de produse - sapunuri pentru toaleta, geluri/lichide de curatare a toaletei, detartrant, dezinfectant pentru suprafete si produse pentru desfundarea tevilor - avea nevoie de cateva schimbari majore pentru a-si putea imbunatati atat cota de piata cat si imaginea de brand, explica Daniela Placintaru, Strategic Marketing Manager, Interstar Chim. Prima schimbare era legata de crearea unui brand unitar, cu o pozitionare puternica si cu un design de ambalaj coerent pentru toate segmentele acoperite.

Cea de-a doua schimbare viza inovatia: un must have pentru Peak in efortul de crestere a vanzarilor si a cotei de piata in segmentul sapunuri pentru toaleta subcategia cu cea mai dinamica evolutie (determinata de lansarea de branduri noi si de produse inovatoare).

In alt treilea rand, Peak avea nevoie de o noua comunicare de brand, care sa construiasca o imagine puternica in toate segmentele de piata in care activeaza.Mierea Melliris

Fundamentala pentru reliefarea valorilor de brand, identitatea vizuala a Melliris - stilizare a simbiozei dintre albina si floare prin intermediul unui fir de miere - contribuie la intensitatea asocierii brandului cu ideea de lux si pretiozitate. In plus, prin dispunerea elementelor grafice complementare sub forma unei cununi de lauri in jurul identitatii vizuale, solutia de design de ambalaj asigura diferentierea pe sub-categorii de produse in functie de specificitatea ingredientelor acestora si intareste trasaturile de nobilitate, rafinament si unicitate ale personalitatii noului brand.Melania Moisi, Group Creative Director, Brandtailors

Prajitura Barni

Un proiect foarte drag noua au fost ambalajele sezoniere Barni. Simpaticul ursule-prajiturica a avut nevoie de ambalaje dedicate pentru sezonul de iarna i pentru Pate. Acestea sunt perioade de comunicare maxime pentru industria dulciurilor, de aceea diferenierea este importanta. Exista nenumarate ambalaje de sezon, oferte, promoii i, cumva, trebuie sa faci diferena. Astfel, dei am pastrat brandingul specific Barni, am creat faa ambalajului, vesela, cu Barni in ipostaze specifice, iar pe verso am creat diferite jocuri interesante, ce vor fi atragatoare pentru publicul nostru.Ioana Mucenic, Visionary Managing Partner, Pastel

Napolitanele JOE Zi Buna

Auditul de brand a demonstrat ca numele ECONOMIC i ambalajul formal plasau produsul intr-o zona price entry fara legatura cu platforma de comunicare JOE, inspirand mai degraba argumente raionale pentru cumparare i conectandu-se mai puin cu publicul vizat. In plus, ambalajele Joe Economic nu transmiteau deloc gust. Asadar, ne-am propus sa mutam Joe Economic din categoria de produs cu care nu prea vrei sa fii vazut in cosul de cumparaturi intr-o categorie smart, fresh, plina de optimism si de savoare: Fiecare zi e o Zi Buna! . Noua direcie de design a venit apoi natural: logo-ul s-a aliniat key visual-ului revizuit de brand, iar cele trei arome plus elementele de susinere in vanzare (vracuri, baxuri sau leaflet-uri) au fost individualizate coerent, cu focus pe ingredientul principal din crema.Irinel Ionescu, Creative Partner, Ampro Design

Apa minerala Dorna

Dupa evaluarea mai multor directii de design, atat pentru apa plata, cat si pentru cea carbonatata, am ales propunerea care ne ofera echilibrul perfect intre toate atributele pe care brandul Dorna vrea sa le transmita. Schimbarile in identitatea vizuala care au inclus si logo-ul au fost realizate intr-o maniera subtila, astfel incat sa ofere o continuitate in comunicarea fata de consumatori. Perceptia finala este aceea a unei imagini noi, proaspete si moderne. Noul ambalaj este mai usor si accentueaza principalele atribute ale produsului: naturaletea si puritatea. Cei trei pasi Bea, rasuceste, recicleaza, incurajeaza consumatorii sa fie parteneri ai brandului Dorna, in grija pentru natura si mediul inconjurator.Simona Straut, Managing Director, Cocoon Group Bucuresti

Gama Peak

Procesul de rebranding si redesign a fost realizat in colaborare cu agentia Brandtailors si a constat in: dezvoltarea conceptului de pozitionare; dezvoltarea solutiilor de arhitectura de brand si de portofoliu; crearea denominatoarelor de produs; crearea noii identitati vizuale a brandului; dezvoltarea conceptului de design de ambalaj; implementarea noului design pentru 30 de produse. Rezultatele au fost: cresterea cu 11% a cifrei de afaceri in 2012 fata de 2011 pentru brandul Peak (de la o baza mare, de cateva milioane de euro); mentinerea cotei de piata in segmentul sapun solid pentru toaleta, in conditiile in care piata a crescut cu 11% in valoare, datorita competitiei foarte puternice.Daniela Placintaru, Strategic Marketing Manager, Interstar Chim

Cuvinte cheie:design ambalaj,radu stoiculescu,solutii ambalaje,vasile urzica,cristian calin,tetra pak,scandiaTendinte si impact pshologic in evolutia ambalajelorPiata ambalajelor cunoaste evolutii spectaculoase din ratiuni ce tin de impactul vizual, costuri de fabricatie, trendul materialelor refolosibile si nu in ultimul rand limitarile tehnologice pe care le implica toate acestea. In urma studiilor facute pe diverse categorii care apreciaza nisele de perceptie ale publicului consumator, designerii au gasit solutii ingenioase adeseori cu mult mai avansate decat asteptarile producatorilor. In Romania asistam la o standardizare a ambalajelor de toate tipurile intr-un moment care sugereaza un blocaj de idei si atitudini novatoare. Marile retele de magazine sunt incarcate pana la refuz de cateva forme consacrate de ambalaje iar situatia este cu atat mai dramatica cu cat sistemul de etichetare a fost creat din imprumuturi sau inspiratie colectiva. Cultura de consum romaneasca cauta inovatia cu disperare dar cei care ar trebui sa o propuna nu au curajul sa o faca. Cramponarea in autocopierea gestului a dus noutatea intr-un punct mort. Imagini ireale, denumiri dintre cele mai ciudate, tipuri de caractere si efecte grafice de un comun absolut reprezinta starea de fapt a ambalajelor de pe piata romaneasca. Spre exemplu clientii care cauta mezeluri gasesc in raioanele dedicate acestui tip de produse cateva categorii de formule de ambalare care ascund de cele mai multe ori acelasi tip de produs. Ingredientele care diferentiaza produsele raman de cele mai multe ori comunicate intr-o insiruire de informatii pe care legislatia le-a impus-o producatorilor cu forta. In realitate aspectele care conteaza sunt mult mai complexe, iar enumerarea lor o consideram necesara cu atat mai mult cu cat studioul nostru de design face periodic studii legate de aceste probleme.Iata 13 concluzii de care producatorii ar trebui sa tina cont atunci cand aleg sa vanda mai mult:1. Clientii cauta un produs atunci cand el a fost promovat pe canalele de publicitate, dar cea ce ii convinge sa-l gaseasca este recomandarea facuta de cineva de incredere .2. Expunerea pe raft este supusa unor reguli vizuale si de ergonomie. Produsele expuse la inaltimea ochiului au o sansa mai mare de a fi remarcate decat cele care se afla mai sus sau mai jos de campul vizual eficient.3. Intr-un conglomerat de produse intens colorate, cu forme supuse spatiilor de expunere alocate, ochiul este stresat, iar creierul nu mai poate procesa volumul de informatii vizuale. Apare tendinta de cautare a simplitatii, a spatiului de odihna vizuala.4. Cand pe un raft de produse se afla expusa o gama a aceluiasi producator studiul de impact vizual insumeaza gradul colectiv de expresie, situatie in care ambalajul individual pierde in favoarea celui colectiv.5. Ochiul este mai receptiv la culori unitare sau cele aflate in contrast decat de imagini complexe.6. Ordinea perceptiei este urmatoarea: camp vizual, culoare dominanta, text lizibil.7. Daca pe o suprafata de 2 mp se afla 100 de produse diferite expuse, la o perioada normala de stationare de un minut, unei persoane ii ia 0,6 secunde sa vada fiecare produs. Puterea de retinere a unui adult cu un IQ aflat in zona medie si care poseda o acuitate vizuala normala este de maxim 10 produse intr-un minut.8. Ochiul uman este mai receptiv la culorile rosu, oraj si verde crud, pe timpul zilei, si albastru spre violet seara.9. Cea mai lunga perioada de expunere intr-un mall se afla la produsele de la casa, iar intr-un mod absolut inedit, produsele aflate in cosul clientilor aflati la coada au o putere de sugestionare mai mare decat oricare dintre produsele expuse.10. Un client care ia produsul de pe raft in mana, are sanse de pana la 5 ori mai mari sa-l retina pentru a fi cumparat decat unul care il studiaza doar vizual. Perceptia tactila este responsabila cu un sfert din decizia de cumparare.11. Femeile ating obiectele de care sunt interesate intr-o proportie de 3 ori mai mare decat barbatii.12. Pensionarii sunt mai receptivi la texte clare decat la culori vii.13. Copiii de peste 3 ani care insotesc parintii la cumparaturi influenteaza intr-o proportie mai mare decat reclama decizia de cumparare a unui produs.

Lista mai cuprinde inca 100 de parametri masurati de catre Brandart in magazinele din Romania si in baza ei echipa noastra cuantifica variabilele comportamentele ale clientilor. Concluzia de baza ar fi ca in realitate clientii sunt mult mai deschisi catre noutate si inedit decat producatorii autohtoni. Ameliorarea perceptiei unui produs poate insemna cea mai eficienta metoda de crestere a profiturilor unei companii, dar prea putini au acces la informatii si pun cap la cap logica comportamentului de consum.Iata cateva exemple de abordari revolutionare ale ambalajelor si comunicarii vizuale care urmeaza sa apara in Romania:

Cutii de carton cu folie metalica la interior care reproduc forma fructului din al carui ingredient este realizat continutul. Datorita puternicului impact etichetarea este neglijabila.

Etichetare in rola cu grad ridicat de perceptie a informatiei dublata de factorul expunerii pe standuri dedicate. In aceasta situatie raftul pe care se afla aceste produse nu mai are decat o singura expunere a brandului. Restul este simplificat atat de mult incat brandul lipseste practic de pe recipient.

Formula atipica de prezentare in forma de CD a unor felii de mezeluri. Etichetarea este facuta numai informational.

Formula inedita de prezentare a pliculetelor de ceai.

Ambalaj de ciocolata care impune cumparatorului sa intre in contact tactil cu produsul influentandu-i decizia de cumparare.

Cutii etanse destinate lichidelor si nu numai. Compozitia materialelor este similara cdelor de la cofrajele de oua. Etichetarea este de asemenea simpla.

Forme care sugereaza efortul fizic stimulat de un recipient de suc in forma unei greutati pentru gimnastica.

Ambalaj colectiv pentru medicamente. Fiecare tip de patologie are o culoare dedicata.

Recipient pentru miere puternic sugestional care reproduce corpul unei albine. De remarcat absenta etichetei aplicate.

Sticla reciclabila. Cu cat este mai intens reciclata, liniile se marcheaza automat si urca spre capac.

Noile pachete de tigari vand mai bine produsele chiar daca riscul este expus intr-un mod evident. Sicriul care vinde !

Cutii biodegradabile destinate preponderent produselor lactate. Ele au in compozitie creta, un ingredient care contine calciu la fel ca si laptele.

Noile doze de Coca Cola insista pe perceptia tactila diferita. Nu sunt multe persoane care sunt obisnuite sa simta o doza care in loc de cilindru comunica mainii fatete geometrice.

Ambalaj de salam afumat.

Eticheta care isi schimba culoarea in functie de termenul de garantie al produsului. Destinata produselor refrigerate din carne.

Ambalaj atipic destinat mezelurilor. De remarcat conectivitatea cu moda si trendul in general. Imixtiunea in alt domeniu il face atractiv. In esenta carnatii din interior sunt din porc, dar unul care se vrea elegant.

Ambalaj din carton reciclabil multifatetat care se pliaza pe produs reducand la maximum spatiul de expunere.

Ambalaj care comunica doua faze ale procesului de preparare. Jos se afla produsul real, asa cum se vede prin ambalajul transparent, iar sus sugestionarea. Etichetarea este simpla si cu impact maxim.

Recipient de apa minerala care reproduce o bucata de gheata.

Formule de etichetare esentializate. Acestea sunt de fapt etichetele viitorului.

Ambalaj pentru guma de mestecat

V-am prezentat aici cateva formule de ambalare pe care designerii le-au propus clientilor. Toate se afla in rafturile magazinelor din Occident si este doar o problema de timp pana ce vor ajunge la noi. Sunt oare producatorii romani in stare sa le faca fata? Noi ii asteptam cu solutii....

Cateva detalii legate de piata ambalajelor din carton20 decembrie 2012byCosminPiata ambalajelor din carton, acum la sfarsit de an sta in felul urmator:- 40% din ambalajele folosite anual in Romania sunt din carton.- se produc anual aprox. 240.000 tone de ambalaje din carton- in 2012 valoarea ambalajelor din carton produse in Romania se invarte in jurul a 177-200 mil. euro- principalii jucatori din piata sunt: Rondocarton (Cluj i Trgovite), Rossmann (Ambro Suceava i Romcarton Bucuresti), Vrancart (Adjud), Dunapack (Sfantu Gheorghe), Ecopack (Ghimbav), VPK Packaging (Salonta), DS Smith (Timioara) i Europa Express (Iasi)Pentru 2013, desi la modul general se preconizeaza o scadere a cifrei de afaceri din cauza situatiei economice generale. Noi estimam o crestere de 2% in conditiile in care vom diversifica productia si vom introduce produse noi pe piata. Dupa cum se vede in graficul de mai jos (vanzarile noastre in ultimii 5 ani) tinta noastra pentru 2013 e sa ajungem la nivelul anului 2011.

Ambalajele comerciale: Taxarea pentru mediu se face dup o metodologie nou!Feb 27, 2014PostatDeEugen StaicuInFinanciar-ContabilEticheteAmbalaje Comerciale,Metodologie Noua,Ordinul 192/2014,Taxare MediuComentarii0Dupun prim material de sintez prezentat de LegeStart, n cele ce urmeaz aducem unele precizri punctuale despre modificrile la modul de taxare pentru ambalaje introduse prin Ordinulnr. 192/2014, care a fostdat pentru modificarea Ordinuluinr. 578/2006pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuiilor i taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelornr. 192/2014este n vigoare din 21 februarie, data publicrii n Monitorul Oficialnr. 129/2014.

Mai nti, s reamintim cmetodologiade calcul a obligaiilor de taxe i contribuii se face n aplicarea dispoziiilor din Ordonana de urgen a Guvernuluinr. 196/2005privind Fondul pentru mediu, aprobat cu modificri i completri prin Legeanr. 105/2006, cu modificrile i completrile ulterioare.Cine pltete contribuia

Contribuia de 2 lei/kg pentru ambalaje se regsete n art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G.nr. 196/2005i revine ca obligaie urmtorilor operatori economici:

- care introduc pe piaa naional produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare i teriare folosite pentru ambalarea produselor lor;- care ambaleaz produse ambalate, pentru ambalajele secundare i teriare pe care le introduc pe piaa naional;- care distribuie pentru prima dat pe piaa naional ambalaje de desfacere, pentru respectivele ambalaje distribuite pe piaa naional;- care dau spre nchiriere, sub orice form, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele ambalaje introduse pe piaa naional.Raportarea la obiectivele de valorificare sau incinerare a deeurilor

Contribuia se pltete anual pentrudiferenadintre cantitile corespunztoare obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energie i cantitile de deeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate n acest mod.

Aa cum se prevede n anexa nr. 3la Ordonana de urgen, de la 1 ianuarie 2014obiectivul global de valorificare sau incineraren instalaii de incinerare cu recuperare de energie este de60%, acesta fiind procentajul minim din masa tuturor deeurilor de ambalaje coninute n deeurile rezultate din ambalajele introduse pe piaa naional.

Obiectivul global devalorificare prin reciclarefiind de55%, pe tipuri de materiale (ca procentajul minim din masa total a materialului de ambalaj coninut n deeurile rezultate din ambalajele introduse pe piaa naional), obiectivele urmrite sunt sunt:

- hrtie carton 60%;- plastic (total) 22,5%, din care pentru PET 55%;- metal (total) 55%, din care pentru aluminiu 21%; lemn 15%.Tipuri de deeuri la ambalaje

Cantitatea de deeuri de ambalaje care trebuie valorificat sau incinerat n instalaii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv valorificat prin reciclare, pentru ndeplinirea obiectivelor anuale, se realizeaz prin urmtoarele componente:

a)cantitatea de deeuriQ1care trebuie valorificat prin reciclarea deeurilor de ambalaje din PET i din aluminiu;b)cantitatea de deeuriQ2care trebuie valorificat prin reciclarea deeurilor de ambalaje din plastic, sticl, metal, hrtie/carton i, respectiv, lemn;c)cantitatea de deeuriQ3care trebuie valorificat prin reciclare suplimentar fa de cantitile prevzute la lit. a) i b), pentru ndeplinirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, cantitate care se poate realiza prin valorificarea prin reciclare a oricrui tip de material de ambalare, n limita cantitilor pentru care exist obligaia de a plti contribuia de 2 lei/kg pentru ambalaje din materialul respectiv;d)cantitatea de deeuriQ4care trebuie valorificat sau incinerat n instalaii de incinerare cu recuperare de energie suplimentar fa de cantitile prevzute la lit. a), b) i c), pentru ndeplinirea obiectivului global de valorificare sau incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energie, cantitate ce se poate realiza prin oricare operaie de valorificare sau prin incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energie a oricrui tip de material de ambalare, n limita cantitilor pentru care exist obligaia de a plti contribuia de 2 lei/kg pentru ambalaje din materialul respectiv din materialul respectiv.

Metodologiapune la dispoziie iformula matematic de calculpentru stabilirea contribuiei.

Cantitile de ambalaje din plastic, respectiv din metal, pentru care exist obligaia de a plti contribuia, includ i cantitile de ambalaje din PET, respectiv din aluminiu.

ATENIE:Reinei cteva dintre regulile jocului:

- obiectivele anuale de valorificare sau incinerare se consider ndeplinite numai dac se realizeazfiecare dintre componentele menionate;-cantitatea de deeuri de ambalaje valorificat suplimentarfa de obiectivul anual de valorificare sau incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energienu poate compensa obligaiile aferente altor ani;- cantitatea de deeuri de ambalaje generat ntr-un an se consider a fi egal cu cantitatea de ambalaje introdus, respectiv cu cantitatea de ambalaje de desfacere distribuit pentru prima dat pe piaa naional n anul respectiv;- operatorii economici care folosesc ambalaje reutilizabile sunt obligai s aplicesistemul depoziti s nregistreze n evidenele contabile valoarea acestuia pentru respectivele ambalaje; n caz contrar, riscai impunerea respectivelor ambalaje la fiecare introducere pe piaa naional.Valoarea de garanie

n cazul ambalajelor reutilizabile a cror valoare nu este evideniat distinct n documente i care se returneaz furnizorilor externi, nregistrarea n evidenele contabile se face prin atribuirea unei valori de garanie.Obligaii la valorificarea ambalajelor n mod individual

Metodologiaare n vedere aici situaia operatorilor economici cu obligaii de plat a contribuiei care realizeaz obiectivele anuale de valorificare sau incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energie a deeurilor de ambalaje n mod individual, pentru deeurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piaa naional. n astfel de situaii, operatorii economici sunt obligai:

- s stabileasc lunar, pentru fiecare tip de material, cantitile de ambalaje pentru care exist obligaia de a plti contribuia;- s stabileasc lunar, pentru fiecare tip de material, cantitile de deeuri de ambalaje produse, precum i cantitile de ambalaje preluate/colectate de pe piaa naional i ncredinate spre valorificare sau incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energie, excluznd deeurile de producie;- s declare lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care s-a desfurat activitatea, cantitile de ambalaje totale i pe fiecare tip de material pentru care exist obligaia de a plti contribuia, cantitile de deeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate sau incinerate n instalaii de incinerare cu recuperare de energie i cantitile de deeuri de ambalaje din fiecare tip de material valorificate prin reciclare;- s declare i s plteasc anual, pn la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmtor celui n care s-a desfurat activitatea, suma datorat pentru nendeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare n instalaii de incinerare cu recuperare de energie a deeurilor de ambalaje pentru care exist obligaia de a plti contribuia.

Situaiile centralizatoare(ntocmite n baza documentelor financiar-contabile i a documentelor justificative), pentru aceeai categorie de operatori economici, sunt obligatorii pentru:

- cantitile de ambalaje/deeuri de ambalaje proprii produse/preluate/colectate de pe piaa naional;- cantitile de deeuri de ambalaje proprii valorificate sau incinerate n instalaii de incinerare cu recuperare de energie prin mijloace proprii;- cantitile de deeuri de ambalaje proprii ncredinate, n baza unui contract, unui operator economic valorificator sau unui operator economic care deine o instalaie de incinerare cu recuperare de energie;- cantitile de deeuri de ambalaje proprii din lemn ncredinate persoanelor fizice drept combustibil alternativ la lemnele pentru foc;- trasabilitatea deeurilor de ambalaje proprii, pe tip de material, de la productorul de deeuri pn la operatorul economic valorificator sau la operatorul economic/persoana fizic ce deine o instalaie de incinerare cu recuperare de energie.Declaraia privind obligaiile la Fondul pentru mediu

Programul informatic de asisten privind completarea formularului Declaraie privind obligaiile la Fondul pentru mediu, elaborat i pus la dispoziia contribuabililor n mod gratuit de ctre Administraia Fondului pentru Mediu, are inclus modulul pentru calculul contribuiei de 2 lei/kg pentru ambalaje. Programul informatic de asisten poate fi descrcat de pepagina web a Administraiei Fondului pentru Mediu.

Programul informatic de asisten are ca date de intrare cantitile de ambalaje introduse sau distribuite pe piaa naional pe tip de material, cantitile valorificate prin reciclare i cantitile valorificate prin alte operaii de valorificare dect reciclarea sau incinerate n instalaii de incinerare cu recuperare de energie.

(P)

Lege5v ofer posibilitatea prin funciaUrmrire modificri de a vedea rapid ce acte normative se modific. Pe lng lista documentelor mai importante care vor suferi modificri, avei la dispoziie i lista cu documentele favorite (alese personal de fiecare utilizator).

De asemenea, n Lege5 exist i posibilitatea de aevidenia modificrilela nivel de paragraf.

Aflai mai multe despre Lege5 deAICI.

15 dec 2008Grupul austriac Rondo Ganahl, care a finalizat o investitie de 38 mil. euro in cea de-a doua fabrica de carton din Romania, la Targoviste, estimeaza ca noul centru de productie va lucra la doar 20% din capacitate in primul an de functionare si va genera un rulaj de 12 mil. euro.

Rondo Ganahl mai detine si fabrica Rondocarton din judetul Cluj, care a adus anul trecut venituri de 30 de milioane de euro si care va opera anul viitor la o capacitate mai mica cu 20% pana la atragerea de noi clienti."In noua fabrica de ambalaje am livrat o parte din productia de la unitatea din Cluj. Vom produce pentru clientii existenti care se afla in aceasta regiune, reducand asfel costurile cu transportul. In acelasi timp incercam sa atragem si clienti noi, dar este destul de dificil din cauza faptului ca cei mai multi dintre ei au deja furnizori de ambalaje si trebuie sa ii atragem printr-o oferta mai atractiva", a declarat Ioan Florin Grad, directorul fabricii de productie de carton din Targoviste.Directorul fabricii din Targoviste a explicat ca noua fabrica va optimiza costurile cu transportul pentru clientii din aceasta regiune, costuri care ajungeau in unele cazuri si la 10% din costurile totale.Distanta optima dintre doua fabrici ar trebui sa fie de circa 500 de kilometri pentru a reduce costurile cu transportul produselor la clienti. "Cele mai mari costuri sunt cu materia prima, circa 55% din costurile totale, dar si cheltuielile cu transportul se ridica la 10% daca distantele pana la clienti sunt foarte mari", a spus el.

Printre cei mai importanti clienti ai producatorului de ambalaje se numara producatorul de carne de pui Agricola Bacau, producatorul de bauturi racoritoare European Drinks, producatorul de electrocasnice Arctic, producatorul de vinuri Murfatlar, Unilever (pe partea de alimente) si Procter & Gamble."Cererea pentru ambalaje a scazut in ultimele luni in medie cu 3% din cauza reducerii productiei clientilor si ma astept ca anul viitor sa asistam la o scadere a volumului pietei cu 10% - scenariu realist, iar cel pesimist indica o scadere cu 20%", a spus Grad, care coordoneaza 60 de oameni angajati in momentul de fata in fabrica.Investitia realizata in noua fabrica de la Targoviste, pe o suprafata construita de circa 18.000 de metri patrati si una totala de 120.000 de metri patrati, va fi recuperata in cinci ani. Veniturile estimate pentru primul an de functionare la noua fabrica se ridica la 12 milioane de euro, potrivit lui Grad. "Aceasta investitie a fost gandita pe termen lung, in urmatorii cinci ani vizam sa intram pe profit. Faptul ca am finalizat aceasta fabrica intr-o perioada de criza pe piata va determina o dezvoltare mai lenta a fabricii decat cea pe care am preconizat-o, dar avand in vedere ca piata romaneasca este in dezvoltare si ca de ambalaje are nevoie orice producator ne asteptam la o revenire intr-un timp nu foarte lung", a declarat Dieter Gruber, presedintele Consiliului de Administratie al Rondo Ganahl. Gruber a mai spus ca rezultatele bune pe care le-a avut la prima fabrica din Cluj si estimarea majorarii consumului in Romania i-a determinat sa continue investitiile pentru marirea capacitatii de productie."Provocarea o reprezinta atragerea de clienti noi pentru cresterea vanzarilor. Piata romaneasca nu este afectata de criza la acelasi nivel cu celelalte piete europene in care operam alte fabrici si de aceea nu ma astept la o scadere a acestei piete de ambalaje", a declarat el.In noua fabrica se pot produce la capacitate maxima 60.000 de tone de carton ondulat anual. "Am gandit fabrica pentru a o putea extinde in conditiile in care cererea va creste. Deocamdata nu stim sigur cand se va realiza aceasta extindere", a declarat Grad. El a mai adaugat ca fata de fabrica din Cluj, in noua unitate de productie se vor produce si cartoane speciale in sapte straturi pentru industria automobilelor si cea chimica. "Pe piata romaneasca acest tip de cartoane se importa foarte mult, de aceea am decis sa ne orientam si spre acest segment", a spus el.Grupul Rondo Ganahl, care detine o participatie de 92% la Rondocarton, estimeaza anul acesta afaceri de 235 de milioane de euro, operand cinci fabrici in care lucreaza 1.000 de angajati.Alte investitii In fabrici de ambalaje din carton ondulatGrupul belgian VPK Investitie: 15 milioane de euro intr-o noua fabrica in Salonta, judetul Bihor Suprafata construita fabrica: 15.600 de metri patrati Capacitate totala de productie: 30.000 de tone de carton ondulat anual 70% din productie vor fi placi de carton (catre procesatorii de carton ondulat), iar 30% ambalaje din carton ondulat catre clienti directiSuedezii de la Sca Packaging Investitie: 9 milioane de euro in extinderea cu 12.000 de metri patrati a fabricii de carton ondulat din Timisoara Suprafata construita: 17.000 de metri patrati Capacitate de productie totala: 80 de milioane de metri patrati pe an Fabrica va incepe sa produca, nu doar sa prelucreze carton ondulat

Rezultatele Eco-Rom Ambalaje pe anul 2013In 2013, furtul deseurilor din containere a scazut cu 12% eficientacolectarii separate de la populatieBucuresti, 23 Aprilie 2014Eco-Rom Ambalaje, compania detinatoare a licentei marcii Punctul Verde in Romania si cea mai importanta organizatie de preluare de la agentii economici a obligatiei de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje, a reciclat, in 2013, aproximativ40.000 de tone de deseuri de ambalajede la populatie.Raportata la intreaga cantitate de deseuri de ambalaje reciclate de organizatie(347.089 tone)se remarca o crestere de doar2%fata de anul 2012, desi investitiile industriei in serviciile de colectare separata au crescut cu20%(ridicandu-se la 8,6 milioane de lei). Cauzele principale sunt furtul deseurilor din containerele colorate si vandalizarea pubelelor speciale.,,De la o initiativa laudabila a industriei de a investi in infrastructura necesara colectarii separate a deseurilor generate in gospodarii care a condus, in cele din urma, la o schimbare de comportamente la nivel de societate, asistam la o scadere a rentabilitatii investitiilor. Anul trecut, furtul deseurilor cu valoarea cea mai mare pe piata este vorba despre PET-uri si dozele de aluminiu a dus la scaderea randamentului containerului galben cu 12%*. Mai mult decat atat, 271 de containere colorate au fost vandalizate in sistemul nostru.a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.Chiar si in aceste conditii, numarul localitatilor care beneficiaza de serviciul de colectare separata a deseurilor de ambalaje a crescut cu15%, ajungand la464. Astfel, in prezent, aproximativ45%din populatia Romaniei circa9 milioane de romaniau acces la serviciul pus la dispozitie de Eco-Rom Ambalaje in parteneriat cu autoritatile locale si operatorii de salubritate desemnati.Cantitatile de ambalaje colectate de la populatie sunt insa doar o parte din totalul reciclat in sistemul Eco-Rom Ambalaje.La finalul anului 2013, cantitatea totala reciclata a fost de347.089 tone, organizatia indeplinind cu succes obiectivul impus de legislatie de 55% (raportat la cantitatea totala de578.771 tonede ambalaje puse pe piata de catre producatorii si importatorii, membrii ai organizatiei).,,Singurul capitol la care tara noastra si-a indeplinit an de an obligatiile asumate fata de Uniunea Europeana este cel al deseurilor de ambalaje. Cu toate acestea, ultimul raport Eurostat ne situeaza pe ultimele locuri la nivel european, cu un procent de doar 1% deseuri reciclate din deseurile municipale. Experienta de 10 ani pe piata din Romania, dar si studiile si rezultatele noastre ne demonstreaza ca procentul real se situeaza in jurul a 2.4%**, contributia ambalajelor fiind mai mult de jumatate. Chiar si in acest context procentul este, in continuare, unul scazut. Pentru a atinge obiectivul de 50% impus Romaniei pana in 2020 credem ca este important sa avem in vedere reusitele inregistrate in domeniul deseurilor de ambalaje care s-au axat pe eficienta si aplicarea sistemului coercitiv.adeclarat dl.Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.Printre solutiile propuse de organizatie se numara etapizarea celui mai important obiectiv national: reciclarea a 50% din deseul menajer pana in 2020 respectiv asumarea de obiective anuale care sa creasca gradual pana la atingerea tintei amintite.De asemenea, Eco-Rom Ambalaje sustine contorizarea serviciului de colectare a deseurilor similar cu toate celelalte servicii publice respectiv plata cantitatii de gunoi generata, concomitent cu existenta unui sistem de colectare separata gratuit pentru populatie. In acelasi timp, organizatia promoveaza un serviciu exemplar de colectare a deseurilor, cu aplicarea unor masuri coercitive (amenzi) pentru toti cei care nu respecta legislatia aferenta sistemului de management al deseurilor inclusiv penalitati pentru cei care arunca deseurile in spatii neamenajate, pentru cei care nu colecteaza separat sau fura deseurile din containerele speciale.Conform legislatiei nationale, obligatiile de reciclare pentru fluxul de ambalaje si deseuri revin, in acest moment, industriei prin producatorii si importatorii de bunuri ambalate si autoritatilor locale. Aportul financiar al industriei la sistemul de colectare separata este obligatoriu sa fie gestionat de organizatiile de transfer de responsabilitate astfel: minimum 6 lei/tona de ambalaj primar pentru infrastructura si 4 lei/tona de ambalaj primar pentru activitatile de comunicare. In 2013, Eco-Rom Ambalaje a alocat de doua ori mai mult, respectiv 12,44 lei/tona de ambalaj primar colectat separat pentru infrastructura si 8,47 lei pentru campaniile de informare si educare privind importanta sistemului.Pentru anul 2014, Eco-Rom Ambalaje si-a propus eficientizarea tuturor investitiilor in colectarea separata, atat din circuitul industrial-comercial cat si de la populatie, dar si extinderea acesteia in alte arii de activitate .* Randamentul containerelor de colectare separatase calculeaza luand in calcul urmatorii parametrii: capacitatea containerului, numarul de ridicari a deseurilor/luna si densitatea materialului reciclabil din container.**Conform ultimului studiu privind analiza deseului menajer in Romania (realizat de Eco-Rom Ambalaje, in perioada septembrie 2012 august 2013), un roman din mediul urbancolecteaza separat 8,4 kg de deseuri reciclabile (deseuri de ambalaje din plastic-metal, hartie-carton si sticla 4,9 kg/an si alte deseuri reciclabile din plastic-metal, hartie-carton si sticla 3,5 kg/an) in containerele dedicate de 1,1m3, ceea ce inseamna un procent de 2.4% deseuri reciclate din totalul deseurilor menajere generate (346 kg/an)Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati:IMAGE PR Ruxandra PopescuTelefon +4 021.224.67.34/36; 0742.011.292E-mail ruxandra.popescu@imagepr.ro

Vrancarton a devenit n Focani cel mai important productor zonal de ambalaje din carton i carton ondulat. Unitatea de producie a cutiilor i tuburilor din carton funcioneaz pe str. Anghel Saligny nr 8 . Sediul este uor de gsit, fabrica fiind situat n zona industrial, cu cale de acces generoas i parcare mare. n unitatea de producie, cu o suprafa total de aproape 2000 mp , se pot fabrica toate tipurile de cutii din carton.

Managerul general Nicu Dragomir spune c VRANCARTON este o investiie de aproape un milion de euro.Reporter:De ce o fabric care produce cutii i tuburi de carton la Focani?Nicu Dragomir:Am pornit de la ideea c exist foarte muli productori de mase plastice n zon, Vrancea fiind o for cu tradiie i recunoscut n industria de profil, ceea ce a dus n mod firesc la o cretere a consumului de tuburi din carton. Astfel am pus n funciune o linie care produce tuburi de carton, fiind un produs ce nu a mai fost fabricat n Vrancea. Am profitat de oportunitatea fondurilor europene i depus un proiect n acest sens. Fr aceast oportunitate nu am fi nceput niciodat. Este vorba de o investiie total de aproape 1.000.000 de euro (att producia de cutii de carton ct i tuburile de carton) din care 50% fonduri europene prin programul POS CCE Axa 1.

Rep:Credei c exist cerere pe msura investiiei ?N.D.:Sigur c da. Cu aceste tuburi ne adresm n special productorilor locali de folie. n preul produsului din carton un procent foarte mare l reprezint costul cu transportul i de aceea cred c avem un mare avantaj financiar n faa celorlali productori.

Rep:Cutiile de carton ?... nu este o pia aezat, saturat ?N.D.:n Vrancea exist civa productori de ambalaje din carton, dar totodat v asigur c foarte multe dintre cutiile de carton folosite de marii productori vrnceni sunt aduse din alte judee. De exemplu am constatat c peste 90% din cutiile din carton folosite de productorii autohtoni de vinuri se achiziioneaz din alte judee. Sunt sigur c putem produce cutii cel puin la aceeai calitate ca i marii productori naionali, urmnd s gsim avantajele tehnico-financiare adaptate fiecruia dintre potenialii consumatori pentru a-i determina s devin clienii notri. De cele mai multe ori, pentru volume de cutii mici i medii preul pe care l oferim este mult mai mic dect al unui productor de ex. din Iai sau Bucureti. n cazul volumelor mari oferim termene de plat, consultan , flexibilitate , livrare gratuit etc.

Rep:Ce le oferii ? Care sunt avantajele ntr-o pia globalizat ?N.D.:Clientul nostru, stpnul nostru este chiar filozofia acestei afaceri. Ca i produse i productivitate, cu tehnologia modern pe care o deinem reuim s fabricm toate tipurile de cutii din carton ondulat folosite pe pia n orice cantiti. Avem posibilitatea de a face cutii imprimate flexografic cu pn la 4 culori , cutii casherate- acele cutii pe care se aplic o coal de tipar, cutii plastifiate folosite n industria alimentar, cutii colectoare dimensiuni mari din carton ondulat de tip 3, 5 , 7 (carton care are n compoziie 3, 5, 7 straturi de hrtie) capsate simplu sau cu caps dubl, cutii cu mnere , cutii cu autoformare, ldie carton pentru legume i fructe proaspete, ldie pentru produse refrigerate sau congelate, cutii de tip bag-in-box de toate mrimile i formele etc. Ca i servicii ne mndrim cu timp de reacie scurt, flexibilitate i rapiditate n preluarea i onorarea comenzilor, precum i o gam de servicii cuprinznd consultan de specialitate n ceea ce privete forma, calitatea i eficiena unui ambalaj din carton. Nu n ultimul rnd oferim transportul mrfurilor ctre beneficiar.

Rep:Care este produsul cu care v deosebii de ali productori locali?N.D.:Cutii casherate. Cutiile casherate sunt cutii frumoase i n acelai timp reprezint mediul perfect pentru imprimarea mesajelor promoionale ale productorilor. Calitatea excepional a tiparului i a finisajului cutiei pot oferi o foarte bun promovare a produselor ambalate. Totodat ne putem luda i cu imprimarea flexografic superioar, calitate a tiparului incomparabil cu ceea ce exist n zon. Calitate ridicat a imprimrii, asociat cu un pre excepional ne-au adus n timp foarte scurt productori de referin din judeul Vrancea dar i din judeele nvecinate! Se spune c ambalajul vinde marfa i pot s v asigur c ambalajele produse de noi au i vor avea o calitate i un aspect deosebit. Unitatea de producie foarte modern - garanteaz calitatea produselor!Cea mai nou i modern fabric din regiune cu angajai pregtii la standarde i tehnologii moderne de producie ne garanteaz nivelul calitii. Societatea are un depozit de materii prime de dimensiuni considerabile for de angrenare necesar pentru a garanta continuitatea produciei i magazie de materie prim, ce asigur o constant a produciei.

Focani, Str. Anghel Saligny nr 8 (n spate la Distrigaz ), telefon 0722.501.061, 0337.109.704.

Ambalajele de carton sunt n topul preferinelor consumatorilor i productorilor din industria alimentarTetra Pak, lider mondial n soluii de procesare i ambalare a alimentelor anun rezultatele celui de-al cincilea sondaj bienual de mediu, care evideniaz o cretere a cererii pentru materiale din surse regenerabile i a certificrii de mediu n rndul consumatorilor din ntreaga lume. De asemenea, raportul arat c reciclarea rmne o preocupare fundamental att a consumatorilor, ct i a productorilor din industria alimentar.n sondajul din acest an se observ o cretere semnificativ a atitudinii fa de materialele din surse regenerabile n rndul companiilor productoare din industria alimentar, determinat de dezvoltarea recent a noilor tehnologii. Ei au clasificat utilizarea materialelor verzi, din surse regenerabile, ca fiind una dintre cele mai importante tendine de protejare a mediului care influeneaz viitorul ambalajelor de buturi.n acelai timp, consumatorii continu s considere ambalajele de carton ca fiind cele mai prietenoase cu mediul nconjurtor datorit faptului c folosesc hrtia, un material regenerabil; n plus, mai mult de 50% dintre cei chestionai cred c utilizarea plasticului produs din materiale regenerabile va contribui la creterea performanelor de mediu ale ambalajelor de carton.De asemenea, raportul identific n rndul consumatorilor o cretere a cererii cu privire la informaiile despre mediu. n scopul de a face alegeri informate, 37% din consumatori caut regulat simboluri legate de protecia mediului pe etichetele produselor alimentare. Astzi, 54% din consumatori au ncredere n etichetele ecologice, comparativ cu 37% n 2011. Unul din cinci consumatori din studiu recunosc simbolul organizaiei Forest Stewardship Council (FSC) i l asociaz cu administrarea responsabil a pdurilor.Colectarea selectiv a ambalajelor pentru reciclare rmne principala activitate de protecie a mediului n rndul consumatorilor, aa cum a fost nc din 2005. n plus, atunci cnd este dezvoltat un produs sau un serviciu, productorii din industria alimentar consider prioritar ca acesta s aib ambalaj reciclabil.Concluziile raportului din acest an scot n eviden de ce este important s avem n centrul agendei noastre strategice politici care s reflecte grija fa de mediul nconjurtor, a declarat Dennis Jnsson, Preedinte i CEO Tetra Pak.Ne-am stabilit angajamente ferme pentru a reduce amprenta de mediu n cadrul lanului de producie i distribuie, pentru a dezvolta produse sustenabile i pentru a crete procentajul de reciclare; astfel, facem progrese semnificative n atingerea obiectivelor pe care le-am stabilit pentru noi nine n fiecare dintre aceste domenii importante.Acest sondaj este efectuat la fiecare doi ani ncepnd din 2005. Pentru Raportul de Mediu din 2013 au fost intervievai peste 7.000 de consumatori i mai mult de 200 de juctori din industria alimentar din 13 ri inclusiv SUA, Brazilia, UK, Frana, Germania, Belgia, Olanda, Africa de Sud, Turcia, India, Rusia, China i Japonia.

Realiti i tendine n industria ambalajelorde Print Magazin11 Mar 2014, 16:02Numar imagini:11Asociaia Productorilor de Ambalaje din Romnia (APRA) a organizat n februarie prima sesiune trimestrial de ntlniri ale membrilor organizaiei. edina APRA a fost urmat de reuniunea Comitetului de Dezvoltare al asociaiilor naionale membre n ECMA - European Carton Makers Association (Asociaia European a Fabricanilor de Ambalaje din Carton), organizaie la care asociaia romneasc este afiliat.Alturi de membrii asociaiei, la ntlnirea APRA au fost invitai s participe, cu statut de observatori, o serie de ageni economici din industria de profil - productori de cutii pliante din Bucureti i din alte orae ale rii, furnizori de echipamente i consumabile, precum i distribuitori de hrtie i carton. Invitaii au participat i la sesiunea comun APRA - ECMA premergtoare ntlnirii Comitetului de Dezvoltare ECMA din 20 februarie 2014.Iniiativa APRA a urmrit stabilirea unui contact direct cu productorii de ambalaje i furnizorii acestui sector, comunicarea obiectivelor i activitilor aflate pe agenda APRA i ECMA i a beneficiilor oferite de apartenena la aceste organizaii. Pentru a facilita dialogul ntre agenii economici din ar i efii asociaiilor europene din ECMA prezeni la Bucureti, APRA a oferit pe 19 februarie 2014 o cin la un restaurant din centrul Capitalei.La lucrrile APRA au participat zece delegai ai membrilor asociaiei, reprezentnd Mayr-Melnhof Packaging Romnia, OP Consulting, Polirom, Printman, Printco, Rhythm & Brands, Sun Chemical Publication Romania i Transilvania Pack & Print. Au rspuns invitaiei de a participa ca observatori la evenimentele APRA domnii Adrian Murru (Paper & Board Alliance), Ctlin Olteanu (Etirom), Kroly Rcz (Prosystem Print), Mihai Dospinescu (Hecomin Impex), Sorin Cprioar (Wilkins Packaging Est Europa) i David Istvan, preedintele Asociaiei Tipografilor Transilvania (ATT) i director general Disz Tipo. De asemenea, la edina APRA a luat parte i domnul Christo Ratchev, delegatul Asociaiei Industriei Tipografice din Bulgaria, organizaie invitat s adere la ECMA.Romnia proceseaz anual un volum de cutii pliante de 20.000 de toneTema ntlnirii organizate de APRA s-a focalizat pe reprezentarea intereselor sectorului ambalajelor, concomitent cu asocierea la nivel federativ, alturi de ATT i alte organizaii, pentru ndeplinirea obiectivelor industriei poligrafice. Prima parte a ntlnirii a debutat prin cuvntul de bun venit adresat participanilor de domnul Bogdan Tache, preedintele APRA, i evocarea Codului de Conduit ECMA, referitor la normele antitrust care guverneaz ntlnirile organizaiei.Dup trecerea n revist a istoricului, componenei, misiunii i obiectivelor asociaiei, preedintele APRA a expus o scurt analiz a pieei cutiilor pliante la nivel naional, regional i european, precum i a problemelor cu care se confrunt sectorul de profil. Cu acest prilej, oficialul APRA a amintit poziia frunta ocupat de Romnia pe piaa regional a cutiilor pliante, n special n zona Balcanilor. Din datele interne ale asociaiei, Romnia proceseaz anual un volum de cutii pliante estimat la aproximativ 20.000 de tone. Cu toate acestea, ara noastr este departe de performanele unei alte ri din Europa de Est, precum Polonia, care produce un volum de circa 200.000 de tone de cutii. Bogdan Tache a mai precizat c, n prezent, Romnia nu poate furniza date statistice oficiale cu privire la producia intern de ambalaje din carton (volume, segmente de pia i valoare), punerea la punct a unui mecanism de raportare constituind unul dintre principalele deziderate ale asociaiei.Cea mai mare parte a ntlnirii APRA a fost alocat prezentrii proiectelor aflate pe agenda organizaiei i a stadiului acestora. Cu aceast ocazie, Bogdan Tache a expus aciunile derulate de asociaie n anul 2013, att n ar, ct i la nivel internaional, alturi de ECMA, precum i obiectivele pentru anul n curs. Preedintele APRA a amintit planurile pe care organizaia i le-a stabilit n luna decembrie a anului 2012, dat la care asociaia a fost reactivat dup patru ani de relativ inactivitate.Membrii fondatori APRA au decis s revitalizeze asociaia dintr-o nevoie fireasc, dictat de realitile i tendinele care se manifest n industria ambalajelor, att local, ct i la nivelul Comunitii Europene. Sectorul ambalajelor se afl n punctul n care presiunea pieei, a statului i a legislaiei europene ne poate afecta radical activitatea, acum sau n viitor. Obiectivele APRA pe termen lung vizeaz nu doar aprarea intereselor agenilor economici din domeniu, ci i promovarea pe piaa local a avantajelor pe care le ofer ambalajele din carton. n acest scop, avem n vedere dezvoltarea unor instrumente de promovare i organizarea unor evenimente la nivel naional adresate clienilor finali, a afirmat Bogdan Tache.n 2013 ne-am concentrat atenia pe polarizarea intereselor agenilor economici din sectorul ambalajelor din carton - tipografii sau furnizori - i pe atragerea de noi membri n asociaie. n acest sens, reamintesc faptul c activitatea APRA se concentreaz pe reprezentarea, la nivel naional, a intereselor din sectorul ambalajelor din carton, neexistnd obiective care s se suprapun cu cele ale ATT. Platformele noastre sunt complementare i nicidecum concurente. Desfurndu-ne activitatea n jurul tehnologiei poligrafice, este firesc ca APRA i ATT s aib i obiective convergente, pentru care dorim s colaborm mult mai strns. Colaborarea dintre APRA, ATT i asociaia care reprezint sectorul produciei publicitare, APIIP, s-a vzut anul trecut, cnd am iniiat i susinut mpreun aciunile contra taxei de 3% impuse de Administraia Fondului Cultural Naional prin OG 51/1998 i Ordinul Ministrului Culturii nr. 2066/2011. Chiar dac problema nu este nc rezolvat, am demonstrat c industria tipografic i poate apra interesele pe o singur voce n faa instituiilor statului, a accentuat Bogdan Tache.Proiectele internaionale APRAReferitor la nevoia de coeziune n industria tipografic, Bogdan Tache a spus c aprarea i promovarea intereselor mediului de afaceri din domeniu nu se pot realiza prin pasivitate, ci doar prin solidarizarea agenilor economici: n APRA avem membri care se afl ntr-o concuren acerb la nivel comercial. Cu toate acestea, avem suficiente motive s colaborm pentru atingerea obiectivelor comune. Acelai lucru trebuie s se petreac i la nivel de ramur. Deja am discutat cu preedintele ATT despre cum ne putem uni forele ntr-o federaie.Despre proiectele internaionale ale asociaiei, Bogdan Tache a amintit implicarea APRA n susinerea aciunilor derulate de ECMA la nivel european pentru influenarea revizuirii de ctre Parlamentul European (PE), n luna octombrie a anului 2013, a legislaiei comunitare ce reglementeaz produsele din tutun i ambalajele acestora - Tobacco Products Directive (TPD): Demersurile ntreprinse anul trecut de APRA pe lng instituiile statului i europarlamentarii romni au fost menite s susin poziia oficial ECMA n privina Directivei Produselor din Tutun. Comisia European (CE) a propus un proiect de modificare radical a legislaiei UE pentru produsele din tutun care, dac ar fi fost adoptat de PE n forma iniial i implementat n rile comunitare, ar fi adus pierderi financiare uriae att tipografiilor specializate, ct i bugetelor de stat. n prezent, ambalajele de igri nglobeaz o serie de elemente de design i finisare special foarte greu de reprodus ntr-o tipografie normal - funcia lor fiind deopotriv estetic i de protecie mpotriva contrafacerii. Proiectul CE propunea standardizarea tuturor formelor i dimensiunilor pachetelor i eliminarea elementelor de finisare special, ceea ce ar fi permis o explozie a contrafacerilor. Bazate pe argumente tehnico-economice foarte solide, recomandrile ECMA apr interesele tipografiilor specializate, care au investit sume enorme n tehnologii sofisticate de tiprire i finisare a ambalajelor de igri. Din pcate, presa din Romnia a interpretat total eronat votul negativ exprimat de europarlamentarii romni pentru Directiva Produselor din Tutun, promovnd ideea c romnii doresc s ncurajeze fumatul.Profitnd de prezena la reuniunea APRA i de interesul asociaiei fabricanilor de ambalaje pentru susinerea proiectelor de interes comun, preedintele ATT a prezentat proiectele strategice pe care asociaia sa le-a dezvoltat la scar naional i cteva dintre cele aflate n stadiu de pregtire, dintre care amintim:- renfiinarea comitetului tehnic de standardizare pentru tehnologie grafic (CT382) din cadrul ASRO (Asociaia de Standardizare din Romnia), funcional din februarie 2011. Primul obiectiv ndeplinit de acest organism a fost acceptarea Romniei ca membru permanent n TC130, comitetul corespondent de standardizare pentru tehnologie grafic ce funcioneaz n cadrul ISO, lucru realizat n primul an de funcionare prin eforturile expertului Dorin Piigoi, preedintele CT382. David Istvan a menionat i principala problem cu care se confrunt comitetul de standardizare nc de la debut, i anume lipsa fondurilor necesare deplasrilor n strintate ale reprezentantului Romniei la cele dou edine de lucru anuale ale experilor din TC130, pn anul trecut finanarea fiind asigurat n totalitate i cu mari eforturi din sponsorizrile unor membri ai ATT. La nceputul acestui an, aciunea a fost sprijinit financiar i de compania Mayr-Melnhof Packaging Romnia, membr APRA;- aciunile ATT pentru renfiinarea nvmntului universitar cu profil poligrafic, n favoarea cruia asociaia tipografilor a fcut demersuri permanente pe lng instituiile guvernamentale i mediul academic din Romnia. Potrivit preedintelui ATT, anul trecut s-a reuit demararea unui proiect de colaborare cu o facultate din cadrul Universitii Politehnica din Bucureti, care a acceptat s deschid o secie de poligrafie n viitorul apropiat, proiect sprijinit i de faculti de profil din Chiinu i Germania, precum i de fabricani de echipamente tipografice;- programul naional de calificare a angajailor din industria tipografic, proiect ATT aflat ntr-o faz avansat de pregtire;- constituirea Comitetului Sectorial la nivel de ramur, aciune pentru care se depun eforturi din anul 2009. ndeplinirea acestui deziderat implic, printre alte condiii impuse de lege, existena unei federaii patronale reprezentative la nivel naional.n urma informrii fcute de preedintele ATT, domnul Bogdan Tache a reafirmat disponibilitatea asociaiei fabricanilor de ambalaje de a sprijini proiectele de interes comun derulate la nivel naional. La sfritul ntlnirii APRA din 19 februarie 2014, mai muli reprezentai ai companiilor invitate la lucrrile organizaiei i-au exprimat dorina de a adera la asociaie.Directorul executiv ECMA: Romnia este un exemplu de urmat pentru industriile cutiilor din carton din regiunen dimineaa zilei de 20 februarie 2014 a avut loc ntlnirea Comitetului de Dezvoltare ECMA care a nceput printr-o sesiune comun de lucrri, la care au fost prezeni o parte a membrilor APRA i a invitailor asociaiei romneti, amintindu-i cu acest prilej pe domnii Istvan David i Karoly Racz. Din partea asociaiilor naionale membre n ECMA, la ntlnirea de la Bucureti au participat Hans van Schaik, directorul executiv ECMA, Christian Schiffers (asociaia Fachverband Faltschachtel-Industrie e.V. din Germania), Olaf Kacperski i Marek Roszak (asociaia ECMA Polska din Polonia), Martin Widermann (asociaia Verband der Faltschachtelindustrie din Austria), Giorgio Bianchini (asociaia Assografici Gifasp din Italia), Rogier Krabbendam (asociaia Vouwkarton Platform din Olanda), Jennifer Buhaenko (asociaia european Pro Carton), Neal Whipp (asociaia BPIF Cartons din Marea Britanie), John de Somer i Jan Cardon (asociaia ECMABEL din Belgia) i Bogdan Tache, preedintele asociaiei APRA. Lucrrile au fost prezidate de domnul Christian Schiffers, preedintele Comitetului de Dezvoltare ECMA i ef al asociaiei germane a fabricanilor de cutii pliante, cea mai puternic asociaie de profil din Europa.Pe agenda ntlnirii Comitetului de Dezvoltare ECMA s-au aflat:- situaia normelor europene privitoare la migrarea cernelurilor tipografice prin carton;- prezentarea de ctre delegaii polonezi a obiectivelor noii asociaii ECMA Polska, nfiinat n toamna anului trecut;- raportul asupra suportului oferit asociaiilor naionale membre ECMA de ctre organizaia Pro Carton;- discutarea situaiei termenelor maxime de plat existente la nivelul industriilor din rile reprezentate n ECMA i adoptarea unei poziii comune la nivel european;- Directiva Produselor din Tutun adoptat de Parlamentul UE anul trecut;- situaia raportrilor statistice i a informaiilor despre pieele cutiilor din carton din rile ale cror industrii sunt reprezentate n ECMA;- traducerea documentelor strategice ECMA n limbile rilor care sunt reprezentate n organizaie i dezvoltarea unui instrument de suport pentru departamentele de vnzri (ECMA Sales Toolkit);- problemele specifice cu care se confrunt asociaiile naionale membre ECMA reprezentate la ntlnirea de la Bucureti. n acest context, preedinii organizaiilor APRA i ATT le-au expus colegilor europeni situaia generat de taxa AFCN de 3% la nivelul industriei poligrafice romneti. Att directorul executiv ECMA, ct i emisarii asociaiilor naionale i-au afirmat ntregul suport pentru soluionarea acestui impas;- detalii privind organizarea congresului ECMA / ProCarton 2014, organizat la Sorrento, Italia, n a doua parte a lunii septembrie.La sfritul ntlnirii din 20 februarie 2014, domnul Hans van Schaik, director executiv ECMA, a explicat care este utilitatea Comitetului de Dezvoltare (ACD), ce funcioneaz n cadrul organizaiei: ECMA este o mare familie care, pe msur ce se extinde, dorete s ofere o punte de legtur interactiv ntre asociaiile naionale din ntreaga Europ. Aceste ntlniri periodice au rolul de a facilita schimbul de informaii i experiene ntre asociaiile naionale ale fabricanilor de cutii pliante, de a afla problemele cu care se confrunt fiecare industrie i de a indentifica mpreun soluii.Potrivit domnului Van Schaik, organizarea la Bucureti a ntlnirii membrilor APRA i a Comitetului de Dezvoltare ECMA a fost o idee foarte inspirat. Ne-am bucurat s putem dialoga cu membrii APRA i cu reprezentanii companiilor din domeniu care doresc s adere la asociaie. Beneficiile acestei ntlniri sunt reciproce, deopotriv pentru asociaiile membre ECMA i pentru colegii romni. Cu aceast ocazie am aflat care sunt problemele industriei locale, iar colegii romni s-au informat despre cum i poate sprijini ECMA n rezolvarea acestor probleme i despre temele pe care le avem pe agenda asociaiei. Implicarea colegilor din Romnia n activitile ECMA i la nivel local este una ludabil i credem c APRA constituie un bun exemplu pentru industriile de profil din regiune, a concluzionat oficialul organizaiei europene

JULY 11, 2014 NO COMMENT 1 Ambalaje carton legume fructeLa SMARTS Trading Company veti gasi cele mai eficiente solutii pentru ambalaje carton legume fructe pentru ca dorim astfel sa venim in intampinarea si sustinea dezvoltarii producatorilor romani.Pentru transportul si vanzarea acestor marfuri se folosesc in principal ladite din carton. Avand in vedere ca vorbim despre produse perisabile, cand realizam ambalaje carton legume fructe ne luam angajamentul de a proteja si expune adecvat calitatile produsului. Cu ajutorul laditelor noastre din carton, va garantam ca produsele dvs. vor ajunge in buna stare pe rafturile magazinelor si vor bucura clientii cu savoarea lor.Designul nostru inovativ pentru ambalaje legume fructe ia in considerare urmatorii factori:- fragilitatea si durata produselor dvs;- locatia dvs. si modalitatea de manevrare si ambalare a produselor;- climatizarea depozitului clientului;- modalitatile de transport;- modalitatea de promovare a produselor;

Principalele tipuri de ambalaje carton legume fructe sunt:-laditele simple din carton: sunt cele mai uzitate tipuri de ambalaje pentru expunerea produselor intr-o piata sau chiar hypermarket.-cutiile din carton: sunt excelente pentru prezentarea produsului dvs intr-un market si pot fi inchise/ deschise pentru vizionare fara sa distruga ambalajul. Pentru ca folosim materiale de calitate, rata de absorbtie a umezelii este mai mica decat in cazul altor ambalaje reciclabile disponibile momentan pe piata. Acest tip de ambalaje carton legume fructe sunt utilizate in special de catre cei care exporta aerian acest tip de produse.-ladite carton cu supra-inaltare: reprezinta cea mai eficienta modalitate de transport si expunere de produs. Prin supra-inaltare se castiga spatiu suplimentar pentru legumele sau fructele de dimensiuni mari. De asemenea datorita manerelor laditei este facila manevrarea si stivuirea acesteia pe euro paleti.-ladite carton pentru rafturi: sunt solicitate in general de catre hypermarketuri pentru o expunere mai deosebita a produselor dvs. in zonele cu trafic intens si stivuire pe verticala.-display-uri carton fucte: sunt ideale pentru o campanie de promovare de produs sau de accelerare a vanzarilor.Indiferent de tipul de carton ales de dvs. pentru ambalaje legume fructe noi va ajutam sa va diferentiati de concurenta prin designul inovativ oferit si rezolutii de calitate pentru imprimarea logoul companiei dvs.

Costurile ambalajelor carton legume fructe se calculeaza in functie de urmatorii factori:- numarul de cutii comandate si frecventa comenzilor;- tipul de carton utilizat si dimensiunile solicitate de dvs.;- tipul de creatie grafica care se doreste a fi imprimata (daca este cazul);- detaliile despre livrarea produselor (locatia clientului, modalitatea de stivuire, timpul de comanda, etc)Pentru mai multe informatii contactati un specialist SMARTS Trading Company!Solicitati Oferta Ambalaje Carton Legume Fructe. Trimitem calculatia in maxim 24 ore.Top of FormAdresa Email*

Mesajul Dvs

Bottom of FormAlte Articole Utile

Cutii Carton Produse FarmaceuticeDomeniul farmaceutic reprezinta unul dintre cele mai des intalnite industrii dintr-o tara. Din acest considerent SMARTS Trading Company a dezvoltat o gama larga de produse care sa raspunda nevoilor companiilor din domeniu. In acest sens, fiecare etapa necesara realizarii ambalajelor din carton este[...]

Ambalaje din Carton Tip BaxIncepem acest articol prin vizionarea unui filmulet care va va arata modalitatea corecta pentru masurarea unei cutii din carton tip bax. De retinut urmatoarele aspecte: - tipul cartonului pe care il folosim. Nu stiti ce tip de carton este sau ce vi s-ar potrivi? Contactati SMARTS si un rep[...]

Ambalaje Carton IlfovSMARTS Trading Company produce cutii din carton ondulat si ofera solutii pentru ambalare de 10 ani, atat in Bucuresti cat si in Ilfov. Pentru clientii nostri oferim transportul gratuit pentru ambalaje carton Bucuresti sau ambalaje carton Ilfov. Indiferent de ce tip de ambalaje carton cautati , speci[...]

Ambalaje Carton Personalizate - Puteti testaCutiile din carton caserate sau in mod popular denumite colorate ori imprimate isi gasesc utilitatea intr-o gama variata de domenii de activitate datorita versatilitatii designului imprimat precum si a formei constructive. Cutiile din carton caserate sunt cele mai utilizate ambalaje din carton, d[...]

Ambalaje Carton VinIntr-o piata cu o concurenta ridicata, excelenta face diferenta. Acesta este si considerentul dupa care se ghideaza producatorii de vin din Romania si dupa cum bine stim si ne mand