Am ajuns la concluzia ca inima si creierul sunt cele mai inversunate masinarii, inversunate impotriva corpului ce le transporta , inversunate mie;imi dau seama de asta numai citind randurile purei mele nebunii.

Tot ceea ce fac , tot ceea ce gandesc , tot ceea ce simt se intoarce impotriva mea inzecit . Da am inselat,nu.mi pare rau : asta am simtit ca trebuie sa fac. Sau imi pare rau , imi pare rau pentru ca m.am inselat pe mine.S.a intors impotriva mea, si s.a intors doar ca sa ma distruga, sa nu mai stiu ce e cu mine , sa fiu confuza , sa inteleg greu sau deloc ceea ce se petrece in jurul meu , sa nu mai fiu sigura pe mine , sa ajung la concluzia ca " Da ! Sunt Nebuna!".

Scriind toate acestea, nu fac decat sa ma scald in propria nebunie , sa ma imbat cu ea , si sa nu mai plec de aici . Cred ca asta este lumea mea , mi.am creeat.o singura si trebuie sa am grija de ea , sa nu cada , sa ramana in picioare , sa ma hraneasca incontinuare.

Nu vreau sa fiu nebuna , uneori tot ce vreau este sa am o viata normala , sa fiu un om obisnuit . Alteori , ma imbat asa de tare cu persoana mea incat nu ma trezesc cu zilele , iar cand intr.un final o fac realizez ca nebunia mea este si mai dulce , realizez ca m.am trezit prea brusc intr.o lume pe care nu o cunosc iar singura solutie este sa ma imbat din nou , sa cad prada viciului constiintei mele.

E frumos afara , soare , pasari , lumina, caldura , viata. Viata... un cuvant asa de simplu de pronuntat si atat de complex. Ce e de fapt viata ? viata este....pauza , raspunsul asta inca nu.l detin si nu cred ca il voi detine vreodata . Sunt demna sa o fac dar pur si simplu stiu ca nu asta e menirea mea.

Am multi prieteni . Aveam multi prieteni. Toti s.au lasat alungati de aureola asta de ratacire a fiintei mele , de dementa ce fierbe in sangele meu neincetat. Imi urca temperatura corpului la 40 de grade , ametesc, nu mai am putere , nu mai stiu cum ma cheama .CINE SUNT? UNDE MA AFLU ? CINE SUNTETI VOI ?

Hahahaa.... sunt asa fericita. Uitati, uitati ZAMBESC. Ce muzica frumoasa. Chiar pot sa zambesc. Simt privirile tuturor atintite asupra-mi , extazul imi invadeaza existenta , chiar traiesc.

Insir cuvinte fara sens. Asta e rezultatul trezirii la realitate . Am sa fug undeva , doar eu si persoana mea , vom fugi impreuna intr.un loc in care nu voi fi deranjata , intr.un loc unde pot sa imi astampar setea oricand, intr.un loc in care sa nu am timp sa ma trezesc pentru ca nu vreau sa o mai fac, nu vreau sa fiu obligata sa o mai fac.

vreau sa visez.

Brusc adorm.Ba nu..stai!Sunt treaza.Somnul mi-e oglinda,oglinda care reflecta ce mi-am dorit,ce imi doresc...toate implinite.Ce fals,nu mai reusesc sa disting acest cantec de acea zi in care mi-am descoperit nebunia.Adica?Cand am fost nascuta?Ah...procesul e in desfasurare,sper doar sa nu nasc un alt monstru,cel de care acum ma feresc,o bestie

chipesa...ma plac,ma complac.

Si am ajuns!Cred ca aici trebuie sa cobor...semaforul arata alb,puritate,dar nu se schimba pentru nimeni.Ha!ce capcana penibila,ce credeti ca sunt?o marioneta?nuuu...stai naibii intr-un loc!nu-mi mai vorbi!Ma sufoci...dar nu-i asa de rau,imi place!Te plac!ma simt atrasa de tine draga eu.Ma intreb daca m-am pierdut definitiv.Si daca da,e doar pragul catre alt univers,cel paralel cu universul vostru,unul al minciunii,al prefecatoriei.

Acum chiar am ajuns!wow!Vad aceleasi persoane din lumea mea...dar stai...toate se poarta frumos,de parca as fi normala.Ce se intampla?Aloooo?loo..loo..o!Ma aude cineva?va vaa.Ce ecou ciudat.Ma indrept spre o masa,vad alb,dar totusi o pot simti..e acolo,e plina de sange,ma apropii trec de pragurile celor 2 usi fara sa ma impiedic.Vad un bilet pe masa...primul rand e in ceata,e doar redirectionarea ultimului.Citesc,ma apuca frigul,e cald.Citesc...sunt notate faptele mele din viata opusa,dar stai..si fiecare final al uneia e opus.Ajung sa vad jos titlul de mai sus."Scrisoare de suicid" semnat "Elena"