8/13/2019 ALOTROPIA CARBONULUI

1/4

ALOTROPIA CARBONULUI

Ce este altropia?Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se

prezenta n una sau mai multe forme cristaline (saumoleculare). Ea este determinat de formarea unormolecule cu numar diferit de atomi si modificaii cristalinediferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizicesi chimice.CARBO!"# este foarte rspndit n natur, n toate co!ina"iile or#anice

$e#etale %i aniale, n car!ona"ii anor#anici, n aer &CO'(, n

cr!unii de pnt, n petrol ca )idrocar!uri, etc* n starepur ca diaant %i #rafit+ Are nuarul atoic %i #reutateaatoic -',-+ .n /isteul Periodic al 0leentelor se afl n#rupa a I1 a principal, perioada a doua+

# cristali2ea2 n dou fore alotropice !ine caracteri2ate, ultdeose!ite una de alta, 3IA4ANTUL %i 5RA6ITUL.

3IA4ANTUL

# este o $arietate cristalin de car!on pur, forat la ariadncii n scoar"a pntului, n condi"ii de teperatur %ide presiuni nalte+ 0l se #ase%te castrat intr7o roca nuita8i!erlet+

# cristali2ea2 in sisteul cu!ic+ 6iecare ato de car!on selea# co$alent prin le#aturi de al"i 9 atoi de car!on+ /ereali2ea2 o ade$arata :ar)itectur tetraedric;, care seintinde de7a lun#ul intre#ului solid+

Caracteristici&din ->(+ 3uritatea etre a diaantului

este eplicat prin le#atura sta!il sietric dintre atoii decar!on*

# 3iaantul arde intr7un ediu cu oi#en pur la o teperaturde @'> C, iar in aer la peste >> C cu forare de dioid decar!on*

5RA6ITUL7se #se%te n natur, ai rar dect diaantul, su! for decristale+ Acestea au fore de plci sau prise plate cu !a2a

)ea#onal+ 6ora o!i%nuit a #rafitului natural este aceea a uneiase pntoase sau stratificate, opac, cenu%ie, cu luciu etalic,rece %i unsuroas la pipit7este un ineral raspandit in natur, face parte din cate#orianeetalelor fiind dup diaant un eleent sta!il datorit structuriisietrice de C>cu o copo2i"ie c)iic de car!on pur,

cristali2and )ea#onal, rar ro!oedric sau fiind su! foraaorf+

Caracteristici

8/13/2019 ALOTROPIA CARBONULUI

3/4

# 5rafitul are are aplica"ie la fa!ricarea inelor de creioane,la confec"ionarea electro2ilor, in etalur#ie, ca lu!rifiantpentru asini etc+ In stare pur este folosit in reactoarenucleare+

6ulerenele, o a treia fora structural or#ani2ata a car!onului3iaantul si #rafitul sunt ai de#ra! inerte din punct de

$edere c)iic &reac"iile c)iice ale car!onului, iplicnd cuprecdere car!unele aorf, eclud pre2er$area de ansa!luriordonate de atoi de car!on(+

6ulerenele nsa sunt specii reacti$e, a$nd tendin"a de aacapara electroni, ceea ce le face s se co!ine cu usurin"acu parteneri potentiali donori de electroni, la liita, etale

electropo2iti$e &alcaline, alcalino7pantoase sauc)iar lant)anide(, conser$nd intacte, n ura acestor reac"ii, nudoar oleculele de fulerene, ci, n unele ca2uri, c)iar icrocristale+

6UL0R0NA7repre2int o clas de copu%i de atoi de car!on,care pre2int per ansa!lul structurii fie fore sferice de tip do#eode2ic &C>, C9>( sau fore cilindrice de Dtip cuscaD&nanotu!urile(+

Aceast clas de su!stan"e este considerat, alturi decar!onul aorf, #rafitul si diaantul ofor alotropic distinct a car!onului+ 3in punct de $edere alle#turilor c)iice dintre atoii de car!on constitue"i, fulerenelesunt nrudite structural cu #rafitul.

Principalul repre2entant al clasei este fulerena C>, care are

> de atoi de car!on aranEa"i ntr7o structur icosaedric+ Unuldin cele solide platonice, icosaedrul este un poliedru forat din

-' fete penta#onale si '> de fete )ea#onale+ /tructura este etrede asentoare cu cea a unei in#i de fot!al odern, al cruidesi#n a fost total inspirat de doul #eode2ic a lui 6uller+ C>este

cea ai ic fuleren sta!il &cu fete penta#onale non7adiacente sialternati$ )ea#onale(+6ulerenele pre2int urtoarele proprieta"i

8/13/2019 ALOTROPIA CARBONULUI

4/4

# solide ne#re*# opace*# duritate ica*# sla! conducatoare de caldura si electricitate*

# solu!ile in !en2ina*Posi!ile aplica"ii