Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378

Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Brasov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară

Facultatea de Litere

Drd. Valentina ILIESCU

Alexandru George – o monografie

Alexandru George – a monography

Conducător ştiinţific

Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU

BRAŞOV, 2016

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-

410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. 8352 din 01.11.2016

PREŞEDINTE: Conf. univ.dr. Adrian LĂCĂTUŞ

Decan al Facultăţii de Litere

Universitatea Transilvania din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU

Universitatea Transilvania din Braşov

REFERENŢI: Prof.univ.dr. Iulian BOLDEA

Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş

Prof.univ.dr. Vasile SPIRIDON

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău

Conf.univ.dr. Mihai IGNAT

Universitatea Transilvania din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17/12/2016, ora 9.00, sala

Gh. Crăciun (Corpul T), Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Braşov, B-dul

Eroilor, nr. 25.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa: valentina.iliescu17@gmail.com

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

Vă mulţumim.

CUPRINS Pg.

teză

Pg.

rezumat

ARGUMENT 4 5

1. CONTEXTUL “ŞCOLII DE LA TȂRGOVIȘTE”: SCRIITURĂ

LIVRESCĂ, ERUDITĂ, FANTEZISTĂ ȘI LUDICĂ 10 10

1.1. CONTEXT SOCIO-ISTORIC ȘI CULTURAL 10 10

1.2. STILISTICA EXPERIMENTULUI 16 10

1.3. POLIVALENȚA PREOCUPĂRILOR MEMBRILOR GRUPĂRII

TȂRGOVIȘTENE 23 10

2. CARACTERISTICI DEFINITORII ALE PERSONALITĂŢII

ALEXANDRU GEORGE 28 11

2.1. DEBUTANTUL TARDIV 28 11

2.2. IPOSTAZE SCRIITORICEȘTI 40 11

3. ATELIERUL DE LITERATURĂ AL LUI ALEXANDRU GEORGE 47 11

3.1. EMULAȚIA CREATOARE A LUI ALEXANDRU GEORGE:

ROMANCIER ȘI POVESTITOR 57 11

3.2. PROZA. MECANISME ȘI STRATEGII TEXTUALE 59 11

3.2.1. Practica metaliteraturii și complexele textuale în proza lui

Alexandru George 65 11

3.2.1.1. Text și intertext ȋn romanul Oameni și umbre,

glasuri, tǎceri 68 12

3.2.1.2. Tipologia metatextului în Dimineața devreme 75 12

3.2.2. Mecanisme ale confesiunii în Seara tȃrziu. Literatura –

formă de autobiografie interioară 82 12

3.2.3. Pașii unui povestitor. Proza scurtă 93 12

3.2.3.1. Simple întȃmplări cu sensul la urmă 98 12

3.2.3.2. Clepsidra cu venin 107 12

3.3. DIVERSITATEA PREOCUPĂRILOR ANALITICE ALE LUI

ALEXANDRU GEORGE 116 12

3.3.1. Criticul “care nu discută cartea, ci tratează subiectul ei” 122 12

3.3.1.1. Criticul criticilor 126 12

3.3.1.1.1. Însemnări revizuite 126 12

3.3.1.1.2. În jurul lui E. Lovinescu 133 13

3.3.1.2. Criticul în acțiune 140 13

3.3.1.2.1. Marele Alpha 140 13

3.3.1.2.2. Vechi admirator al lui Nenea Iancu -

Caragiale. Glose, dispute, analize 150 14

3.3.1.2.3. Mateiu I. Caragiale 159 14

3.3.2. Publicistul: între istorie literară și actualitate 171 14

4. ALEXANDRU GEORGE ȊN CONȘTIINȚA CRITICILOR 183 14

4.1. APRECIATORI 183 14

4.2. POLEMIȘTI ȘI OPONENȚI 188 15

CONCLUZII 191 15

BIBLIOGRAFIE 195 16

REZUMAT (ROMANA/ENGLEZĂ) 210 31

CURRICULUM VITAE (ROMÂNĂ/ENGLEZĂ) 211 32

SUMMARY Pg.

thesis

Pg.

abstract

FOREWORD 4 5

1. THE CONTEXT OF "THE SCHOOL OF TȂRGOVIŞTE":

LIVRESQUE, ERUDITE, FANCIFUL AND LUDIC WRITING 10 10

1.1. SOCIO-CULTURAL AND HISTORICAL CONTEXT 10 10

1.2. THE STYLISTIC OF THE EXPERIMENT 16 10

1.3. POLYVALENT CONCERNS OF THE TȂRGOVIȘTE GROUP

MEMBERS 23 10

2. DEFINING FEATURES OF THE PERSONALITY ALEXANDRU

GEORGE 28 11

2.1. LATISH DEBUTANT 28 11

2.2. WRITERLY HYPOSTASES 40 11

3. ALEXANDRU GEORGE’S LITERARY WORKROOM 47 11

3.1. ALEXANDRU GEORGE'S CREATIVE EMULATION:

NOVELIST AND STORYTELLER 57 11

3.2. PROSE. TEXTUAL MECHANISMS AND STRATEGIES 59 11

3.2.1. The practice of metaliterature and textual complexes in

Alexandru George’s prose 65 11

3.2.1.1. Text and intertext in the novel People and shadows,

voices, silences 68 12

3.2.1.2. The typology of metatext in The early morning 75 12

3.2.2. Mechanisms of confession in the Late evening. Literature –

form of inner autobiography 82 12

3.2.3. The steps of a storyteller. Short stories 93 12

3.2.3.1. Simple stories with the meaning at the end 98 12

3.2.3.2. Hourglass venom 107 12

3.3. ALEXANDRU GEORGE'S DIVERSITY OF THE

ANALYTHICAL CONCERNS 116 12

3.3.1. The critic "who did not discuss the book, but he treats its

subject" 122 12

3.3.1.1. The critic of critics 126 12

3.3.1.1.1. Notes revised 126 12

3.3.1.1.2. Around E. Lovinescu 133 13

3.3.1.2. The critic in action 140 13

3.3.1.2.1. Grand Alpha 140 13

3.3.1.2.2. Old admirer of Uncle Iancu - Caragiale.

Glosses, disputes, analysis 150 14

3.3.1.2.3. Mateiu I. Caragiale 159 14

3.3.2. The publicist: between literary history and present 171 14

4. ALEXANDRU GEORGE IN THE CONSCIOUSNESS OF CRITICS 183 14

4.1. ADULATORS 183 14

4.2. POLEMISTS AND OPPONENTS 188 15

CONCLUSIONS 191 15

BIBLIOGRAPHY 195 16

SUMMARY OF THE THESIS (ROMANIAN/ENGLISH) 210 31

CURRICULUM VITAE (ROMANIAN/ENGLISH) 211 32

5

ARGUMENT

Prin structura ei, monografia literară este un element-cheie pentru constituirea

unei istorii literare; conținutul ei furnizează informații complete istoriografului despre

autorul ales, atȃt referitoare la operă, cȃt și la biografia acestuia. Monografia este, de

fapt, scrierea fidelă unui autor, fiindu-i explorat întregul univers literar și biografic.

Subiectivismul nu este caracteristic monografiei; scopul acestei scrieri este de a

trata obiectiv și detașat viața și opera unui scriitor.

„monografia leagă autorul de un moment literar, de o epocă pe care

scriitorul o ocupă și o definește, situȃnd epoca respectivă în angrenajul

estetic, ideatic și ideologic al istoriei literaturii naționale. Monografia,

este, astfel, o cărămidă în zidul construcției culturale și identitare a

națiuniii. Ea canonizează un autor și, în același timp, redactează un capitol

– uitat, neglijat, în orice caz, tratat inadecvat mai înainte – din istoria

literaturii. Capitolul este detașat dintr-un continuum istoric, participȃnd la

construcția semnificației de ansamblu a acestuia”1.

Considerentele precizate mai sus sunt esențiale pentru a înțelege tema și scopul

lucrării de față, Alexandru George – o monografie, care nu reprezintă altceva decȃt o

recuperare a imaginii scriitorului Alexandru George în rȃndul semenilor săi autohtoni în

stil monografic. Alexandru George este scriitorul care și-a dedicat întreaga existență

scrisului, exercitȃndu-și talentul în mai multe sectoare ale literaturii: proză, critică, istorie

literară și publicistică. Literatul George este un ins „incomod” pentru confrații săi,

perceput astfel tocmai din pricina dezbaterilor tăioase și a atitudinii sceptice pe care o

afișează în sfera culturală, dar aceste fapte nu îi anulează talentul scriitoricesc, reușind să

confere savoare lecturatorului său prin intermediul prozei de imaginație și a exegezei

sale, care plasează într-o altă arie de interpretare problematici ce, de mult, fuseseră

„închise”. Scriitorul poartă pecetea neîncrezătorului, a intransigentului, a criticului care

niciodată nu a ajuns la apogeul puterii, în permanență găsind cȃte un subiect de dezbătut

sau redezbătut, timpul fiindu-i insuficient pentru a-și expune opiniile, în special pentru

dezvăluirea adevărului pe care el însuși îl consideră. Alexandru George este perceput de

către publicul său ca un comisar al dreptății, deoarece, prin maniera sa de a formula

scrierile critice, istorico-literare și publicistice, el caută să facă dreptate, repunȃnd în

1 Doris Mironescu, Bucureștiul Cultural, nr. 102 – O inspecție a conceptului de monografie. Cazul

Blecher, [on-line]. Disponibil pe http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-102--o-inspectie-a-

conceptului-de-monografie-cazul-m-blecher-9287.html. [Accesat la 10.06.2016, 8:12].

6

discuție teme dispărute în negura timpului sau chiar portrete ale scriitorilor, care, crede

el, nu au beneficiat de o receptare critică adecvată. Spiritul critic alexandrugeorgian caută

să demonstreze justețea unor fapte, să se disculpe în unele situații și să abroge clișee

instalate în critica literară. Cealaltă latură scriitoricească a lui Alexandru George este cea

de prozator, de „fantasticist”, pe care însuși scriitorul o consideră definitorie pentru sine

înaintea celei de critic literar, mizȃnd pe textele prozastice, în special pe cele ale

romanelor, care încep să aibă ecou abia astăzi în rȃndul publicului, însă nu apreciate la

adevărata valoare. Dorința de a fi socotit prozator, și nu critic, nu i-a fost respectată lui

George, deoarece critica este cea care s-a impus în literatura romȃnă.

Din păcate, numele unui autor devine sonor abia după pieirea acestuia, fapt care

este valabil și în cazul lui Alexandru George. Pȃnă în 2012, anul decesului, nu a

beneficiat de o analiză critică unitară și complexă, numele său regăsindu-se, pȃnă atunci,

doar printre articole de revistă sau studii inconsistente ce intră în componența

dicționarelor sau antologiilor de specialitate. Abia după 2012 atenția tinerilor exegeți s-a

îndreptat spre opera pe care George a lăsat-o moștenire neamului romȃnesc, fiind

înregistrate două studii dedicate exclusiv scriitorului, unul aparținȃnd lui Florin-Mihail

Stăvrescu, intitulat Studiile critice ale lui Alexandru George, din 2015, iar celalălat

aparținȃnd Elenei Carmen Florea, intitulat Alexandru George. Scepticul justițiar, din

2016, ambele lucrări fiind proiecte de cercetare din cadrul Şcolii Doctorale.

Originalitatea viziunii scriitoricești a lui Alexandru George a rezistat vitregiilor timpului,

ba, mai mult, începe să capteze atenția publicului tȃnăr tocmai din nevoia acestuia de a

avea la dispoziție o literatură romȃnă revitalizată. De aici derivă intenția mea de a realiza

o lucrare originală care să unească ariile scriitoricești explorate de Alexandru George,

urmărind trasarea caracteristicilor sale prin selectarea unor texte specifice fiecărui filon

literar în care George și-a pus amprenta: critică, istorie literară, proză și publicistică,

conturȃnd astfel un studiu concret și cuprinzător care să prezinte viziunea artistică a unui

scriitor înlăturat de la masa de discuție, dar care a punctat momente importante ale

culturii romȃnești – a realizat studii ample despre autori discutați în școală, s-a ridicat

împotriva direcțiilor comune și a repus în atenția publicului subiecte ce păreau a fi deja

elucidate.

Demersul prezentei lucrări are ca punct de plecare studierea contextului cultural

în care Alexandru George se remarcă, punctȃnd aspectele teoretice ale grupului de la

Tȃrgoviște, încercȃnd a-l scoate pe scriitor de sub cupola grupării, întrucȃt el nu se

definește prin intermediul principiilor membrilor Şcolii de la Tȃrgoviște, ci doar unele

7

trăsături ale scrisului său se transpun în cele ale grupării, fără a fi “membru” de drept, ci

doar o „coincidență” artistică, dar care a avut consecințe majore în ceea ce privește

receptarea scrisului alexandrugeorgian și, implicit, a scriitorului George. În continuarea

acestei acțiuni de cercetare întreprinse se evidențiază realizarea radiografiei

mecanismului de funcționare a prozei lui Alexandru George, luȃnd în considerare și

exegezele la care a mai fost supusă opera acestuia, urmărind trăsăturile scriitorului ce se

reflectă la nivel textual. Mai apoi, în prezenta lucrare, identificarea mărcilor specifice

textului alexandrugeorgian ocupă un loc important, urmărind evidențierea unicității

scriitorului în spațiul literaturii romȃne. Nu în ultimul rȃnd, este realizată o retrospectivă

a exegezei de care scriitura lui Alexandru George a avut parte, atȃt cea detractoare, cȃt și

cea adulatoare.

Scopul tezei este acela de a-l introduce pe Alexandru George în seria autorilor

monografiaţi, vizȃnd prezentarea particularităţilor universului literar, formulelor

scriitoricești și etapelor creaţiei, oferind astfel o viziune contemporană asupra receptării

critice a operei autorului monografiat, deschizând drumul studiului aprofundat al

scriiturii alexandrugeorgiene în sfera narativă.

Metodele de cercetare care au fost aplicate în cadrul lucrării de față sunt metoda

documentării, metoda observației și „analiza pe text”.Prin documentare se caută

informaţiile necesare pentru întocmirea cercetării, exploatȃnd și sistematizȃnd

informațiile referitoare la contextul socio-cultural în care a scris Alexandru George,

modalitatea de conturare a actului creator, receptarea critică a scriitorului. Documentarea,

reprezintă, de fapt, studierea textelor teoretice care au stat la baza fundamentării

principiilor literare şi care pot fi aplicate pe opere literare, în funcţie de tipul operei și

perioada în care a fost scris textul selectat. În ceea ce priveşte aspectul biografic,

documentarea constă în aflarea a cât mai multe date despre viaţa scriitorului (date despre

familie, date despre viaţa personală și profesională), aceste informații fiind extrase din

mărturii ale lui Alexandru George, referințe critice ce i-au fost dedicate sau informații

prelucrate din întreaga operă a acestuia. În domeniul filologic, în cazul unei monografii,

observaţia presupune concentrarea exegetului pe elementele specifice operei autorului

studiat, felul în care trăsături personale ale scriitorului se reflectă în actul scrisului. Este

vorba despre observarea şi identificarea tipului de scriitură, influenţele teoretice regăsite

(balzacianism, platonicism, etc.), acţiune, personaje, mesaj, încadrarea în epocă, trăsături,

gen literar. „Analiza pe text” a vizat textele pe care le-am considerat reprezentative

pentru profilul artistic al lui Alexandru George: Oameni și umbre, glasuri, tăceri,

8

Dimineața devreme, Seara tȃrziu, Pașii unui fantasticist și studiile dedicate autorilor

canonici – Tudor Arghezi, I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, E. Lovinescu.

În realizarea studiului am urmărit toate traiectoriile activității lui Alexandru

George, încercȃnd astfel să replasez numele scriitorului bucureștean „get-beget” în

rȃndul colegilor scriitori tocmai datorită faptului că textele sale nu au fost lipsite de

însemnătate în receptarea literaturii romȃne, glosele sale, intervențiile de “lămurire” a

problematicilor culturale elucidȃnd fronturi literare lăsate în umbră. Prin intermediul

acestui proiect, doresc să reliefez aspectele biografice reflectate în opera sa, capacitatea

unui scriitor erudit, livresc, fantezist şi ludic de a crea o lume proprie, pendularea

planurilor realitate – ficţiune la nivel textual, fizionomia volumelor sale şi talentul lui

Alexandru George de critic, eseist şi publicist. Aceste referinţe îl readuc pe Alexandru

George în vizorul filologilor şi, în special, în cel al criticilor literari, ce îl pot plasa pe

„tardiv” în rândul creatorilor români de seamă. Alexandru George și-a orientat spiritul

critic spre autori canonici, care au devenit elemente de referință în programele școlare:

Tudor Arghezi, I.L. Caragiale, Mateiu Caragiale, E. Lovinescu, dar a și conceput romane

și proze scurte originale, semnificative și complexe, ca Oameni și umbre, glasuri, tăceri,

Seara tȃrziu, Dimineața devreme sau Pașii unui fantasticist, potrivite în procesul de

identificare a elementelor de teorie literară. Însă importanța lui Alexandru George pentru

literatura romȃnă nu se oprește aici, spiritul său controversat, împotriva viziunii comune,

repune în discuție subiecte ce au stȃrnit reanalizări asupra unor aspecte literare care

păreau elucidate.

Încadrarea autorului într-o anumită tipologie scriitoricească este dificilă, tocmai

datorită textelor variate pe care le-a lăsat moștenire literaturii romȃne, dar și a

perspectivei auctoriale. Diversitatea temelor abordate face dificilă și clasificarea textelor,

ele fluctuȃnd de la memorialistică și scrieri fantastice, la eseuri critice și studii de istorie

literară. În ceea ce privește volumele de critică și istorie literară se poate observa

discrepanța problematicii propuse în articole, unele facȃnd referire le evenimente literare,

scriitori, situații culturale, altele la momente istorice, cu precădere în direcția

realismului-socialist, la piedicile impuse de regim nației romȃnești, evidențiind efectele

simțite de Alexandru George însuși.

Numele „Alexandru George” este asociat în lumea literară romȃnească cu latura

critică a acesteia, nicidecum cu cea ficțională, cu toate că el se consideră, înainte de toate

prozator. Activitatea critică este vizibilă în eseuri și volume, experimentȃnd scena clasică

de afirmare, colaborȃnd cu reviste de profil, ca mai apoi să apeleze și la mijloacele media

9

moderne, colaborȃnd cu revistele online, mai ales în ultima parte a vieții, cȃnd își impune

crezul critic prin intermediul revistelor care își desfășoară activitatea în mediul virtual.

Alexandru George tinde să practice o critică în stilul camilpetrescian, însă

restricțiile impuse de regimul aflat la putere în vremea afirmării sale ca exeget i-au anulat

intențiile, îndreptȃndu-se, mai degrabă, în direcția „zarifopoliană”, înclinȃnd spre o

critică a negației decȃt spre una pozitivistă, George aflȃndu-se în permanență în

contrarietate cu cele deja afirmate, și plăsmuind noi interpretări, argumentate și

exemplificate logic și coerent, dar care nu sunt întotdeauna apreciate de publicul său și,

mai ales de cel educat sub umbrela unor doctrine.

Publicistica lui George se află sub aceeași influență sub care se află și critica, ea

fiind, de fapt, parte integrantă a volumelor de exegeză publicate de scriitor de-a lungul

vremii, articole construite pe teme și subiecte care au fost actualizate sau rediscutate cu

scopul de a atrage atenția asupra unor aspecte ce se răsfrȃng direct asupra evoluției

culturii romȃnești, implicit asupra literaturii.

Proza, ce se află sub semnătura aceluiași George, este emblema pe care acesta

vrea să o poarte, însă activitatea sa laborioasă în materie de critică literară pare să

umbrească această latură a sa. Avȃnd acest fapt în vedere, nu înseamnă că proza

alexandrugeorgiană este lipsită de însemnătate, ea fiind de o calitate superioară, prin

livrescul, estetica și fantezismul prezentat.

Întreaga operă a lui Alexandru George oferă posibilitatea oricărui exeget de a-și

exercita activitatea hermeneutică, deoarece are la dispoziție o varietate de scriituri,

începȃnd cu articole și eseuri critice și de istorie literară și terminȃnd cu prozele, atȃt

fanteziste, cȃt și memorialiste.

Alexandru George – o monografie reprezintă un studiu critic aplicat pe textele

alese cu grijă din vasta operă alexandrugeorgiană, astfel încȃt imaginea scriitorului

marginalizat din cauza atitudinii sale „altfel” față de literatură să incite la o relectură și să

i se acorde locul cuvenit în orizontul literar romȃnesc tocmai pentru contribuția majoră

pe care a avut-o la istoria literară prin glosele sale, prin abordările exclusiviste ale unor

subiecte ce nu se pliau pe realitatea temelor. Aportul scriiturii lui Alexandru George

trebuie valorificat, nu marginalizat, tocmai pentru atenția exigentă pe care acesta a

acordat-o unor aspecte culturale, sociale și politice, considerate secundare, deoarece

necesitatea unor astfel de abordări este atȃt de mare încȃt, fără ele, o comprehensiune a

literaturii cȃt mai apropiată de realitate este dificil de realizat dacă nu se oferă și o al tă

perspectivă necontaminată de doctrine. Excentricul scriitor bucureștean își păstrează

10

autenticitatea prin textele prozelor sale, prin refuzul unor concesii, dar și prin polemicile

stȃrnite în jurul unor subiecte care nu sunt subjugate doctrinelor.

Lucrarea de cercetare este structurată în patru capitole, precedate de un argument

introductiv, iar în final fiind formulate concluziile. În primul capitol este ilustrat

contextul cultural, social și istoric în care s-a dezvoltat Alexandru George și legăturile

sale cu gruparea de la Tȃrgoviște, în al doilea este prezentat scriitorul Alexandru George

în toată complexitatea sa – ca om și ca scriitor, în al treilea sunt tratate detaliat ipostazele

scriitoricești – prozator, critic, publicist –, iar al patrulea prezintă portretul scriitorului

realizat de apreciatori și denigratori.

1. CONTEXTUL ŞCOLII DE LA TȂRGOVIȘTE: SCRIITURĂ LIVRESCĂ,

ERUDITĂ, FANTEZISTĂ ȘI LUDICĂ

1.1. CONTEXT SOCIO-ISTORIC ȘI CULTURAL

1.2. STILISTICA EXPERIMENTULUI

Primul capitol, Contextul Şcolii de la Tărgoviște: scriitură livrescă, erudită,

fantezistă și ludică, tratează gruparea literară de la Tărgoviște și circumstanțele în care

aceasta a luat naștere, trăsăturile definitorii ale literaturii membrilor grupării și

elementele care i-au adus pe aceștia laolaltă. Din aceste precizări a derivat filonul care a

dus la alipirea numelui “Alexandru George” de fondatorii gupării, Mircea Horia

Simionescu, Radu Petrescu și Costache Olăreanu, și stilistica experimentării unui nou tip

de literatură de către scriitorii ce reprezintă “școala” tȃrgovișteană.

1.3. POLIVALENȚA PREOCUPĂRILOR MEMBRILOR GRUPĂRII

TȂRGOVIȘTENE

Literatura scriitorilor tȃrgovișteni, prin modalitatea de concepere a textelor,

parcurge o serie de transformări atȃt la nivel textual, cȃt și vizionar, ei instituind o

literatură necontaminată de principiile realist-socialiste. În acest capitol a fost discutată și

polivalența preocupărilor scriitorilor din cadrul grupării literare, fiecare dintre aceștia

avȃnd mai multe puncte de interes, în afara celui de a scrie literatură ficțională.

Independent de fondatorii grupării literare, cel care explorează mai multe trepte

scriitoricești este chiar Alexandru George, care nici nu se consideră membru, ci doar o

coincidență de concepție a viziunii literare și a vȃrstei împlinite la debut, și care se

afirmă, înainte de toate, în direcția criticii literare, apoi ca prozator și publicist. Tot aici

am urmărit și filierele prin intermediul cărora Alexandru George a intrat în contact cu

scriitorii - membrii ai grupării de la Tȃrgoviște - accentuȃnd și opinia acestuia conform

11

căreia el nu se consideră membru, ci un scriitor independent de grupare, cu toate că

elemente definitorii ale scriiturii sale îl aduc pe aceeași linie de interpretare cu Radu

Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Tudor Ţopa și Petru Creția.

2. CARACTERISTICI DEFINITORII ALE PERSONALITĂŢII ALEXANDRU

GEORGE

2.1. DEBUTANTUL TARDIV

Consecutiv acestei abordări se instituie capitolul în centrul căruia se află George

Alexandru Georgescu – cetățeanul – și Alexandru George – scriitorul – vizȃnd

caracteristicile acestei personalități – Caracteristici definitorii ale personalității

Alexandru George. Aici este urmărit sumar traseul pe care Alexandru George îl parcurge

în vederea afirmării sale ca scriitor, precum și transformările care au avut loc în viața

privată în decursul vieții, care au și dus la debutul său tardiv. Alexandru George a trăit

prin scris, pentru scris și din scris, chiar dacă opresiunea comunistă i-a îngreunat

acivitatea.

2.2. IPOSTAZE SCRIITORICEȘTI

Ipostazele scriitoricești ale scriitorului sunt definite și exemplificate în ultimul

subcapitol al secțiunii a doua, în care sunt trasate portretele de critic, istoric literar,

prozator și publicist.

3. ATELIERUL DE LITERATURĂ AL LUI ALEXANDRU GEORGE

3.1. EMULAȚIA CREATOARE A LUI ALEXANDRU GEORGE: ROMANCIER

ȘI POVESTITOR

3.2. PROZA. MECANISME ȘI STRATEGII TEXTUALE

Mecanismele și strategiile textuale adoptate de Alexandru George au oferit

posibilitatea publicului de a urmări traseul operei literare, din momentul conceperii

acesteia pȃnă în momentul publicării ei. Bineînțeles că nu ar fi fost posibilă trăinicia

textului prozastic fără interdependența dintre scriitor și cititor, naratarul extradiegetic

asigurȃnd perpetuarea mesajului în contextul literaturii.

3.2.1. Practica metaliteraturii și complexele textuale în proza lui Alexandru George

Avȃntul subversiv al lui Alexandru George, concomitent cu al altor scriitori ai

timpului, s-a individualizat prin ingeniozitatea dată de limbajul esopic, înclinarea spre

metaforizarea contextului și a procedeului parabolei, reușind astfel să insereze aluzii din

realitatea prohibită comunistă, oferind publicului aspecte reale ale lumii totalitare.

Metaliteraritatea prozelor lui Alexandru George nu face altceva decȃt să sublinieze și mai

12

mult intuiția creatorului postmodern, un praxis din ce în ce mai întȃlnit în literatura

postmodernă. Alexandru George nu se rezumă doar la întoarcerea la marile teme ale

literaturii, ci noutatea vocației sale de creator literar constă în întoarcerea la propriul text,

arătȃnd publicului cum poate recrea text prin revenire la propriul eu, dȃnd naștere unei

instanțe narative noi: personajul uman, personaj ca ființă de hȃrtie.

3.2.1.1. Text și intertext ȋn romanul Oameni și umbre, glasuri, tǎceri

3.2.1.2. Tipologia metatextului în Dimineața devreme

3.2.2. Mecanisme ale confesiunii în Seara tȃrziu. Literatura – formă de autobiografie

interioară

Atelierul de literatură al lui Alexandru George particularizează cele trei elemente

ale scriiturii sale – proză, critică și publicistică –, tratȃnd singular mecanismele textuale

ale prozei alexandrugeorgiene și identificȃnd direct pe texte strategiile scriitoricești

abordate de autor. La baza prozei se poate distinge o literatură diversă și complexă ce se

dezvoltă pȃnă la o arie metaliterară. Subiectivismul auctorial nu este ocolit, el fiind

conturat foarte bine prin intermediul romanului Seara tȃrziu, care, deși este anulat ca

fiind un jurnal autentic al scriitorului, el păstrează cu fidelitate aspecte din biografia

scriitorului.

3.2.3. Pașii unui povestitor. Proza scurtă

3.2.3.1. Simple întȃmplări cu sensul la urmă

3.2.3.2. Clepsidra cu venin

Prozatorul nu se oprește doar la practica romanescă, el experimentȃnd și proza

scurtă de sorginte fantastică, dȃnd astfel naștere unor proze autentice, apropiindu-se de

specia basmului și cea a legendei, păstrȃnd implicarea metafizicului în text, de un livresc

aparte, ca o manieră distinctă de cea a romanului de a reda rațiunea auctorială. Fiecare

povestire are o semnificație aparte și conturează fantezia psihicului auctorial.

3.3. DIVERSITATEA PREOCUPĂRILOR ANALITICE ALE LUI ALEXANDRU

GEORGE

3.3.1. Criticul “care nu discută cartea, ci tratează subiectul ei”

3.3.1.1. Criticul criticilor

3.3.1.1.1. Însemnări revizuite

Diversitatea scriitoricească a lui Alexandru George se extinde pȃnă la critică,

abordȃnd nu doar teme ale literaturii ficționale, ci își extinde orizontul critic și în direcția

altor critici, dar și a fenomenelor culturale care au marcat cultura romȃnească. Dedică

volume unor nume consacrate ale literaturii ficționale, Tudor Arghezi, I. L. Caragiale și

13

lui Mateiu Caragiale, fiind un bun cunoscător al dinastiei Caragiale, cȃt și lui E.

Lovinescu, prezență literară care i-a marcat demersul critic.

3.3.1.1.2. În jurul lui E. Lovinescu

Spiritului critic al lui Alexandru George în ceea ce privește exegeza romȃnească

este urmărit prin intermediul studiului său, În jurul lui E. Lovinescu, punȃnd acccent în

acest subcapitol pe modul în care îl percepe Alexandru George pe „criticul

modernismului” și pe elementele comune celor doi exegeți – Alexandru George și

Lovinescu. Privită ȋn amănunt, studierea lui Lovinescu din perspectiva monografică pe

care Al. George o oferă publicului dă posibilitatea acestuia de a-și uni cunoștințele

despre E. Lovinescu și de a nu mai trata disparat trăsături ale criticului, precum și

clarificarea unor informații ce au fost transmise eronat de-a lungul vremii despre

Lovinescu. Modalitatea de abordare a subiectului de către Alexandru George rămȃne una

ȋn stilul lui specific: punctuală, subiectivă, deși se vrea a fi cȃt se poate de detașată și

contradictorie, pe alocuri. Trăsăturile criticii lui Alexandru George se conturează ȋn

această manieră și pentru că exegetul nu ȋși duce unele idei pȃnă la capăt, stȃrnind

suspiciuni, dar care nu trebuie scoase din contextul discuției, ci trebuie integrate ȋn

imaginea generală.

3.3.1.2. Criticul în acțiune

3.3.1.2.1. Marele Alpha

O atenție deosebită am acordat studiului Marele Alpha, fiind și titlu al

subcapitolului, în care am urmărit modul în care exegetul Alexandru George încearcă să

recupereze imaginea unui poet reprezentativ al literaturii romȃne ce pȃnă atunci fusese

închis între „pereții societății comuniste”. Alexandru George atribuie statutului său de

critic și misiunea justițiarului responsabil cu redefinirea imaginii poetului contrariat –

Tudor Arghezi, pledȃnd pentru o viziune lucidă și, în același timp, sarcastică în legătură

cu referințele publicate înainte, cercetȃnd minuțios și ferm în explicații. Cumulul de

capitole dedicate lui Arghezi capătă, conform concepției lui George, o formă circulară

centrată pe reconsiderarea liricii argheziene, exegetul încercȃnd să îl ghideze „pe cititor

spre izvoarele mai simple și mai pure ale operei însăși”, lucru pe care a și reușit să îl

facă, demonstrȃnd acest lucru prin modul de organizare a studiului, conferind unitate

compoziției și complexitate informației. Meritele criticului Alexandru George nu au

întȃrziat să apară din partea specialiștilor în cazul monografiei Marele Alpha, întrucȃt

originalitatea scriiturii sale a constat în ineditul informațiilor necunoscute depre Arghezi

de către public, precum și prin maniera critică autentică de a interpreta opera poetului.

14

3.3.1.2.2. Vechi admirator al lui Nenea Iancu - Caragiale. Glose, dispute, analize

În Vechi admirator al lui nenea Iancu - Caragiale. Glose, dispute, analize am

prezentat maniera de a face critică a lui Alexandru George în cazul unui scriitor pe care l -

a apreciat – Caragiale senior. Volumul pe care Alexandru George l-a dedicat

dramaturgului romȃn, I. L. Caragiale, însumează o serie de eseuri prin care a încercat să

contureze aspecte literare și biografice ale acestuia astfel încȃt să fie evidențiate

referințele pozitive ale acestuia, fie prin încercări de contracarare a unor exegeți care au

dedicat opere integrale lui I. L. Caragiale, fie a reluat idei în care imaginea dramaturgului

a fost pusă sub o aură a geniului, fie a extras însuși autorul gloselor dedicate lui

Caragiale trăsături în care a urmărit aportul dramaturgului pentru evoluția societății

trecute, dar și celei prezente și, nu în ultimul rȃnd, celei viitoare, transformȃndu-se astfel

Alexandru George în unul din adulatorii universului caragialian, care nu rămȃne marcat

doar prin aceste texte, ci tratează subiectul mai departe, sub influență mateină, fiului

nelegitim al lui I. L. Caragiale dedicȃndu-i o monografie completă și complexă.

3.3.1.2.3. Mateiu I. Caragiale

Secțiunea consecutivă celei dedicate lui I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale,

punctează atitudinea pe care George o are în cazul unei monografii declarate. Alexandru

George nu folosește instrumentarul teroretic ȋn exces, el se concentreazǎ mai degrabǎ

asupra detaliului, asupra analizei minuțioase cu scopul de a reliefa acele aspecte mai

puțin discutate ale unei opere, o idee semnificativǎ din punctul sǎu de vedere. Observație

demonstratǎ ȋn maniera de analizǎ monograficǎ asupra lui Mateiu I. Caragiale, unde

comenteazǎ atent opera, completȃnd-o cu aspectele amǎnunțite despre biografia

scriitorului și urmǎrind evidențierea dominantei realiste a operei, completatǎ de spiritul

fantezist.

3.3.2. Publicistul: între istorie literară și actualitate

Nu rămȃne nediscutată nici publicistica lui Alexandru George, importantă pentru

actualitatea perspectivei din care discută temele alese, polemicile pe care le stȃrnește și

directețea exprimării. Unghiul din care sunt scrise articolele este unul subiectiv, nelăsȃnd

vreun articol să fie trimis spre publicare fără a conține cel puțin o referință la propria

experiență. Referirile vin ca o formă de justificare mascată a ceea ce nu a reușit să

elucideze pȃnă în momentul conceperii articolului sau ca o nouă abordare a unui subiect

care nu a ajuns la receptor conform propriilor convingeri.

4. ALEXANDRU GEORGE ȊN CONȘTIINȚA CRITICILOR

15

4.1. APRECIATORI

4.2. POLEMIȘTI ȘI OPONENȚI

Ultima parte a prezentei lucrări este dedicată criticilor vremii, contemporani și nu

numai, care au contribuit la conturarea sumară a imaginii lui Alexandru George, ei

împărțindu-se în două tabere: una care apreciază activitatea literară a autorului -

apreciatorii - și una care condamnă spiritul justițiar practicat pȃnă la extreme al lui

Alexandru George – polemiștii și oponenții. Multiperspectivismul și plurivalența viziunii

artistice conturează portretul unui scriitor intransigent, polemist și veșnic nemulțumit,

care caută să problematizeze și să pătrundă în abisul cultural fără menajamente, dar fără a

i se recunoaște meritele în lumea literară romȃnească, scriind cu îndemȃnare și

rafinament, presărȃnd spiritului scriitoricesc ludicul, livrescul și fantezismul.

CONCLUZII

Alexandru George se face remarcat ȋn literatura romȃnǎ actualǎ prin atitudinea

tranșantǎ, eliminȃnd rigorile tiparului și apelȃnd la spontaneitate, subiectivism și limbaj

mai puțin oficial pentru a aclama și a reclama, fǎrǎ a accepta vreun contraargument din

partea altor scriitori.

16

BIBLIOGRAFIE

OPERA

Volume

1. George, Alexandru, Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, Bucureşti, 1981.

2. George, Alexandru, O altă sesiune pierdută, Bucureşti, Institutul Cultural

Român, 2002.

3. George, Alexandru, Paşii unui fantasticist, Bucureşti, Institutul Cultural

Român, 2009.

4. George, Alexandru, Alte întâlniri, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000.

5. George, Alexandru, Caiet pentru…, Editura Cartea Românească, Bucureşti,

1984.

6. George, Alexandru, Capricii şi treceri cu gândul prin spaţii, Editura Cartea

Românească, Bucureşti, 1994.

7. George, Alexandru, Caragiale. Glose, dispute, analize, Editura Fundaţia

Culturală Română, Bucureşti, 1996.

8. George, Alexandru, Cinci sau chiar şase personaje în jurul unui autor, Editura

Cartea Românească, Bucureşti, 1988.

9. George, Alexandru, Clepsidra cu venin, Editura Eminescu, Bucureşti, 1971;

Ediţia 1998, Ed. Minerva.

10. George, Alexandru, Confesiuni împotrivă, Editura Albatros, Bucureşti, 2000.

11. George, Alexandru, Consemnări în curs şi la fine, Editura Bibliotheca,

Târgovişte, 2002.

12. George, Alexandru, Dimineaţa devreme, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1986.

13. George, Alexandru, În istorie, în politică, în literatură, Editura Albatros,

Bucureşti, 1997.

14. George, Alexandru, În jurul lui E. Lovinescu, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1975.

15. George, Alexandru, În treacăt, văzând, reflectând, Editura Bibliotheca,

Târgovişte, 2001.

16. George, Alexandru, Întâlniri, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.

17. George, Alexandru, La sfârşitul lecturii, I, Editura Cartea Romȃnească,

București, 1973.

17

18. George, Alexandru, La sfârşitul lecturii, II, Cartea Romȃnească, București II,

1978.

19. George, Alexandru, La sfârşitul lecturii, III, Editura Cartea Romȃnească,

București, 1980.

20. George, Alexandru, La sfȃrșitul lecturii, IV, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1993.

21. George, Alexandru, Litere și clipe, Editura Bibliotheca, Tîrgoviște, 2007.

22. George, Alexandru, Marele Alpha, Editura Cartea Romȃnească, București,

1970.

23. George, Alexandru, Oameni şi umbre, Editura Albatros, Bucureşti, 1996.

24. George, Alexandru, Petreceri cu gândul şi inducţii sentimentale, Editura Cartea

Românească, Bucureşti, 1986.

25. George, Alexandru, Pro libertate, Editura Albatros, Bucureșți, 1999.

26. George, Alexandru, Reveniri, restituiri, revizuiri, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1999.

27. George, Alexandru, Şapte povestiri fără una, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 1997.

28. George, Alexandru, Seara tȃrziu, Editura Cartea Romȃneascǎ, București, 1988.

29. George, Alexandru, Semne şi repere, Editura Cartea Românească, București,

1971.

30. George, Alexandru, Simple întȃmplări cu sensul la urmă, Editura Eminescu,

București, 1970.

31. George, Alexandru, Simple ȋntȃmplǎri ȋn gȃnd și ȋn spații, Editura Cartea

Romȃneascǎ, București, 1982.

32. George, Alexandru, Simplex , Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2008.

33. George, Alexandru, Tot pentru libertate, Editura Albatros, Bucureşti, 2003.

Publicistică

1. Alexandru George, „Categorice deosebiri”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2004/litere_2_2004.php.

[Accesat la 10.02.2015, 8:35].

2. Alexandru George, „Spre o literatură cercuală”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro/. [Accesat la 10.04.2015, 7:30].

3. George, Alexandru, „Bogați, mai bogați, ȋncǎ mai bogați”, [on-line]. Disponibil

pe http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/#. [Accesat la 10.06.2015].

18

4. George, Alexandru, „Categorice deosebiri”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2004/litere_2_2004.php.

[Accesat la 21.02.2015].

5. George, Alexandru, citat de Kocsis Francisko, în „Argument pentru proza

scurtă”, [on-line]. Disponibil pe http://blogosfera.md/view-post-v-228516-0-

romana.html. [Accesat la 10.05.2014, 15:54].

6. George, Alexandru, De amorul artei, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_8_9_2004/litere_nr_8_9_2004.php.

[Accesat la 10.02.2015, 11:45].

7. George, Alexandru, „De gustibus...”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2005/litere_nr_2_2005.php.

[Accesat la 11.02.2015, 21:23].

8. George, Alexandru, „După douăzeci de ani”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1632&editie=75. [Accesat la

15.03.2015, 10:40].

9. George, Alexandru, „În loc de Rămas bun!”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro. [Accesat la 21.04.2015, 9:30].

10. George, Alexandru, „În zig-zagul unor contradicții”, [on-line]. Disponibil pe:

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=608&editie=32. [Accesat la:

28.05.2015, 12:35].

11. George, Alexandru, „Îndreptǎri”, [on-line]. Disponibil pe:

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_2_2006/litere_nr_2_2006.php.

[Accesat la 20.02.2015].

12. George, Alexandru, „Între revizuire și fixare” (II), [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1529&editie=71. [Accesat la

15.04.2015, 11:00].

13. George, Alexandru, „Jocul și structura lui fermă”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_5_2004/litere_nr4_5_2004.php.

[Accesat la 10.02.2015, 10:00].

14. George, Alexandru, „Literatură de sertar și de buzunar”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_1_2005/litere_nr_1_2005.php.

[Accesat la 11.02.2015, 20:30].

19

15. George, Alexandru, „Litere și clipe”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_11_12_2006/litere_nr_11_12_2006.

php. [Accesat la 12.06.2015].

16. Geoge, Alexandru, „O altă scrisoare pierdută”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revista-apostrof.ro/. [Accesat la 12.03.2015, 10:34].

17. George, Alexandru, „Orbecăială sau de-a surda”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_3_2004/litere_3_2004.php.

[Accesat la 10.02.2015, 9:05].

18. George, Alexandru, „Pentru o Istorie a viitorului”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro. [Accesat la 20.04.2015].

19. George, Alexandru, „Pentru o societate a artei”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_10_2004/litere_nr_10_2004.php.

[Accesat la 10.02.2015, 13:02].

20. George, Alexandru, „Regretele sunt inutile” (II), [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=561&editie=30. [Accesat la

25.08.2015, 15:24].

21. George, Alexandru, „Regretele sunt inutile” (III), [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=585&editie=31. [Accesat la

25.08.2015, 14:30].

22. George, Alexandru, „Revenind la discuții”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=1632&editie=75. [Accesat la

15.03.2015, 10:40].

23. George, Alexandru, „Urcȃnd și coborȃnd trepte sociale”, [on-line]. Disponibil

pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_11_12_2004/litere_nr_11_12_2004.

php. [Accesat la 10.02.2015, 13:22].

24. George, Alexandru, „Vocație, program, destin”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_6_2004/litere_nr_6_2004.php,

[Accesat la 10.02.2015, 10:30].

25. George, Alexandru, „Voința de culturǎ”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_3_2007/litere_nr_3_2007.php.

[Accesat la 2.03.2015].

BIBLIOGRAFIE CRITICĂ

20

1. Axinte, Larisa-Sînziana, (teză de doctorat) Vizionarismul - între romantism și

postmodernism, Universitatea Transilvania, Brașov, 2015.

2. Babeți, Adriana, Intertextualitatea și literatura romȃnă, Editura Universității de

Vest, Timișoara, 1998.

3. Baciu, Angela, Mǎrturii dintre milenii, Editura Limes, Cluj, 2007.

4. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București,

1982.

5. Barthes, Roland, Le plaisir du texte, Seuil, Paris, 1973.

6. Barthes, Roland, Romanul scriiturii. Antologie, Editura Univers, București,

1966.

7. Bențea, Mircea, Radu Petrescu - Farmecul discret al autoreflexivității, Editura

Dacia, Cluj, 2000.

8. Bergson, Henri, La pensée et le mouvant, Paris, Press Universitaires de France,

1990.

9. Berindeiu, Nicolae, Corpul și textul, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010.

10. Blanaru, Anamaria, Metaficțiunea contemporană. Dublă lectură a romanului

romȃnesc și spaniol, Editura Adenium, Iași, 2014.

11. Boc, Oana, Textualitate poetică și lingvistică integrală. O abordare funcțional-

tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Editura Clusium,

Cluj-Napoca, 2007.

12. Boldea Iulian, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Editura Aula,

Brașov, 2002.

13. Boldea, Iulian, Critici romȃni contemporani, Editura Universității “Petru

Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2011.

14. Boldea, Iulian, De la modernism la postmodernism, Colecția “Studii”, Editura

Universității “Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2011.

15. Boldea, Iulian, Faţa şi reversul (I. L. Caragiale şi Mateiu I. Caragiale), Editura

Ardealul, Târgu-Mureş, 1998.

16. Boldea, Iulian, Memory, identity and intercultural communication, Editura

Nuova cultura, Roma, 2012.

17. Boldea, Iulian, Scriitori români contemporani, Ed. Ardealul, Tîrgu Mureş,

2002.

18. Boldea, Iulian, Teme și variațiuni, Editura Ideea Europeană, București, 2008.

19. Boldea, Iulian, Vârstele criticii, Editura Paralela 45, Pitești, 2005.

21

20. Booth, Wayne, A Rhetoric of Irony, The University of Chicago Press, Chicago,

1974.

21. Buta, Veronica, (teză de doctorat) Formele poetice ale ironiei, Universitatea

Petru Maior, Tȃrgu Mureș, 2011.

22. Buzera, Ion, Literatura romȃnă față cu postmodernismul, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1995.

23. Buzera, Ion, Reinventarea lecturii, Editura Aius, Craiova, 2000;

24. Cǎlinescu, G., Istoria literaturii romȃne dela origini pȃnă ȋn prezent, Fundația

Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941.

25. Călinescu, G., Principii de estetică, E.P.L., București, 1968.

26. Călinescu, G., Studii şi cercetări de istorie literară, Editura Tineretului,

Bucureşti, 1966.

27. Caprettini, Gian Paolo, Semiologia povestirii, Editura Pontica, Constanţa, 2000.

28. Cârneci, Magda, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, Editura Litera,

Bucureşti, 1996.

29. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul romȃnesc, Editura Humanitas, Bucureșți,

1999.

30. Cazimir, Ştefan, Nu numai Caragiale, Editura Cartea Românească, Bucureşti,

1984.

31. Ceauşu, George, Spaţiul literar românesc şi „postmodernismul fără

postmodernitate”, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2005.

32. Chelu, Marin, Interviu, ȋn revista “Familia”, nr. 2, februarie 1995.

33. Cifor, Lucia, Trasee hermeneutice, Editura Tehnopress, Iași, 2009.

34. Cioculescu, Barbu, „Un pelerin singuratic: Alexandru George”, revista Acolada,

nr. 10, octombrie 2012 (anul VI).

35. Cioculescu, Şerban, Caragialiana, Editura Eminescu, Bucureşti, 1974.

36. Cioculescu, Şerban, Streinu, Vladimir, Vianu, Tudor, Istoria literaturii române

moderne, E.D.P., Bucureşti, 1971.

37. Cioculescu, Şerban, Varietăţi critice, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966.

38. Cioculescu, Șerban, Viața lui I.L. Caragiale, Editura Fundația pentru Literaturǎ

și Artǎ “Regele Carol II”, București, 1940.

39. Ciopraga, Constantin, „Despre jurnale și memorii”, ȋn revista Viața

romȃneascǎ, nr. 11, 2001.

22

40. Constantinescu, Doina, Introducere în poetica textului: îndrumar de inițiere în

hermeneutica sensului, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2004.

41. Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, Editura pentru Literatură, București, 1967.

42. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998.

43. Cornea, Paul, Teoria textului. Antologie de A. Gherasim, N. Cara, Editura CEP

USM, Chișinău, 2008.

44. Coșeriu, Eugen, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului,

traducere de Eugen Munteanu și Ana Maria Prisăcaru, Editura Universității

“Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013.

45. Crăciun, Gheorghe (coord.), Competiția continuă. Generația ’80 în texte

teoretice, Editura Vlasie, Pitești, 1994.

46. Crăciun, Gheorghe, Introducere în teoria literaturii, Editura Cartier, Chișinău,

2003.

47. Crețu, Bogdan, Iluziile literaturii și deziluziile criticii, Editura EuroPress Group,

București, 2015.

48. Culcer, Dan, „Şcoala de la Tȃrgoviște”, Revista Vatra, nr. 11, 20 noiembrie

1985.

49. Doinaș, Ștefan Augustin, Mǎștile adevǎrului poetic, Cartea Romȃneascǎ,

București, 1993.

50. Dragolea, Mihai, Arhiva de goluri şi plinuri: literatura fragmentară, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 1998;

51. Dragolea, Mihai, În exerciţiul ficţiunii, Editura Dacia, Cluj, 1992;

52. Eco, Umberto, Lector in fabula, traducere de Mariana Spalas, Editura Univers,

Bucureşti, 1991.

53. Eco, Umberto, Limitele interpretării, Editura Pontica, Constanţa, 1996;

54. Eco, Umberto, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chişinău, 1992;

55. Eco, Umberto, Şase plimbări prin pădurea narativă, Editura Pontica, Constanţa,

1997;

56. Eliot, T. S., Eseuri, Editura Univers, București, 1974.

57. Enciu, Valentina, Introducere ȋn teoria litarturii. Curs universitar, Presa

universitarǎ bǎlțeanǎ, Bǎlți, 2011.

58. Foucault, Michel, Cuvintele şi lucrurile, Editura Univers, Bucureşti, 1996;

59. Genette, Gerard, Figures 1, Editions du Seuil, Paris, 1966.

60. Genette, Gerard, Figures II, Editions du Seuil, Paris, 1969.

23

61. Genette, Gérard, Introducere în arhitext, Editura Univers, Bucureşti, 1994;

62. Genette, Gérard, Narrative Discourse. An Essay in Method, Cornell University

Press, Ithaca, New York, 1980.

63. Genette, Gérard, Palimpsestes. La littérature au second degré, Edition du Seuil,

1982;

64. Genette, Gérard, Relaţia estetică, Editura Univers, Bucureşti, 2000;

65. Glodeanu, Gheorghe, Dimensiuni ale romanului contemporan, Editura Gutinul,

Baia Mare, 1998;

66. Goethe, J. W., Poezie și adevǎr, tradus de Tudor Vianu, vol. I, E.S.P.L.A.,

București, 1958.

67. Grigurcu, Gheorghe, „În jurul lui Alexandru George”, revista Acolada, nr. 9,

septembrie, 2012.

68. Holban, Ioan, Literatura subiectivǎ, Editura Minerva, București, 1989.

69. Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, Cartea Romȃnească, București,

1987.

70. Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, Editura Univers, Bucureşti, 2002;

71. Hutcheon, Linda, The Theory and Politics of Irony, Routledge, New York,

1995.

72. Ibrǎileanu, Garabet, Eugen Lovinescu. “Pași pe nisip”, revista “Viața

Romȃnească”, Anul I, Nr. 4, 1906.

73. Iliescu, Valentina, „Alexandru George și Şcoala de la Tȃrgoviște”,

Conferința Internațională Globalization and Intercultural Dialogue.

Multidisciplinarity Perspectives, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș,

2014, articol indexat ISI în volum de conferință internațională.

74. Iliescu, Valentina, „Alexandru George și activitatea sa publicistică”,

Conferința Internațională Globalization, Intercultural Dialogue and National

Identity, 2nd Edition, Editura “Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2015.

75. Iliescu, Valentina, „Jocul intertextual la Alexandru George – Oameni și umbre,

glasuri, tăceri”, Conferința Internațională Communication, Context,

Interdisciplinarity, vol. III, Editura“Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2014.

76. Iliescu, Valentina, „Patosul autenticității – literatura din perioada comunistă”,

Conferința Internațională Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse

and Multicultural Dialogue, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2014.

24

77. Iliescu, Valentina, „Roman autobiografic – eu – scriitor – narator – personaj”,

Conferința Internațională Discourse as a form of Multiculturalism in Literature

and Communication, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.

78. Iliescu, Valentina, „Tipologia metatextului în proza lui Alexandru George –

Dimineața devreme”, Journal of Romanian Literary Studies, nr. 5, 2014, articol

indexat BDI.

79. Iosifescu, Silvian, Construcţie şi lectură, Bucureşti, Ed. Univers, 1970.

80. Kristeva, Julia, Le langage poétique, Éditions du Seuils, Paris, 1978.

81. Kristeva, Julia, Pentru o teorie a textului, Editura Univers, București, 1980.

82. Kristeva, Julia, Sémèiotiké, Éditions du Seuils, Paris, 1969.

83. Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei “bătălii” culturale,

Paralela 45, Pitești, 2012.

84. Lefter, Ion Bogdan, Primii Postmoderni: Şcoala de la Tȃrgoviște, Paralela 45,

Pitești, 2003.

85. Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. O încercare de tipologie narativă, Editura

Univers, Bucureşti, 1995.

86. Mancaş, Mihaela, Stilul indirect liber în româna literară, E.D.P., Bucureşti,

1972.

87. Manolescu, Florin, Caragiale şi Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii ,

Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983.

88. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura Eminescu, București, 1991.

89. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de

literatură, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.

90. Manolescu, Nicolae, Literatura romȃnă postbelică, Vol. III, Critica și eseul,

Editura Aula, Brașov, 2001.

91. Marinescu, Luiza, Caragealii, o familie de scriitori, Editura Muzeul Literaturii

Române, Bucureşti, 2005.

92. Marino, Adrian, Comparatism şi teoria literaturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998.

93. Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Editura Dacia, Cluj, 1987.

94. Mihăilă, Ecaterina, Text și intertextualitate, în SCL, I – XXXVI, ian-febr,

Editura Academiei, București, 1985.

95. Mihăilă, Ecaterina, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative,

Editura Eminescu, București, 1995.

96. Mincu, Marin, Textualism şi autenticitate, Editura Pontica, Constanţa, 1993.

25

97. Moraru, Cornel, Obsesia credibilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1996.

98. Moraru, Cornel, Textul şi realitatea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984.

99. Moraru, Cristian, Poetica reflectării, Editura Univers, Bucureşti, 1990.

100. Muşat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte

ficţiuni teoretice, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998.

101. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune ȋn proza

postmodernă romȃnească, Paralela 45, Pitești, 2002.

102. Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Incursiuni ȋn proza postmodernă,

Cartea Romȃnească, București, 2008.

103. Negrici, Eugen, Literatura romȃnă sub comunism. Proza, Editura Fundației

PRO, București, 2006.

104. Oţoiu, Adrian, Ochiul bifurcat, limba saşie, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003.

105. Oţoiu, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei '80, Editura Paralela 45,

Piteşti, 2000.

106. Piru, Alexandru, Studii despre opera lui I. L. Caragiale, Ediţie îngrijită, prefaţă

şi bibliografie de Ion Roman, Editura Albatros, Bucureşti, 1976.

107. Popa, Marian, Homo fictus, E.P.L., București, 1968.

108. Propp, Vladimir, Morfologia basmului, Editura Univers, Bucureşti, 1970.

109. Pruteanu, George, Transformarea omului de către text, în revista “Convorbiri

literare”, nr. 6, iunie 1987.

110. Reuters, Yves, L' analyse du recit, Dunot, Paris, 1997.

111. Ricoeur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, Editura Amarcord, Timișoara, 2001.

112. Riffaterre, Michael, „L’intertexte inconnu”, în Literature, nr. 41, 1981.

113.Spiridon, Monica, Lefter, Ion Bogdan, Crăciun, Gheorghe, Experimentul literar

românesc postbelic, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998.

114.Ştefănescu, Alex, „Alexandru George și restul lumii”, revista Romȃnia literară,

nr. 22, iunie 2008.

115.Ştefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane, Editura Maşina de

scris, Bucureşti, 2005.

116.Teutișan, Călin, Fețele textului, Editura Limes, Cluj, 2002.

117.Todorov, Tzvetan, Poetica. Gramatica Decameronului, Editura Univers,

Bucureşti, 1975.

118.Toma, Pavel, Lumi ficționale, Editura Minerva, Bucureşti, 1992.

26

119.Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002.

120.Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Editura Didactică și Pedagogică, București,

1968.

121.Volovici, Leon, Monografia literară actuală – metode și stiluri, Anuar de

Lingvistică și Istorie Literară, XVI, Editura Academiei, Iași, 1965.

122.Vrăsmaș, Niculae, „Adela Petrescu – «Nu toate manuscrisele lui Radu Petrescu

au putut fi publicate»”, în revista Mișcarea literară, anul IV, nr. 1, 2007.

123.Zalis, Henri, O istorie condensată a literaturii române, Târgovişte, Editura

Bibliotheca, 2007.

124.Zarifopol, Paul, Eseuri II, Editura Minerva, Bucureşti, 1988.

DICŢIONARE

1. DEX, [on-line]. Disponibil pe https://dexonline.ro/definitie/pamflet. [Accesat la

1.09.2015].

2. ***, Dicționar conceptual al lingvisticii integrale, Editura Centrul de studii

integraliste, Cluj-Napoca, 2002.

3. ***, Dicționarul General al Literaturii Romȃne, Editura Univers, București,

2007.

4. Academia Romȃnă. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, DEX Dicţionarul

explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 1998.

5. Comloşan, Doina, Borchin, Mirela, Dicţionar de comunicare (lingvistică,

literară), vol. I - III, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2002-2005.

6. Dicționarul Cronologic al romanului romȃnesc. 1990 – 2000, Editura

Academiei Romȃne, București, 2011.

7. Dimitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente, Ediția a II- a, Editura Logos,

București, 1997.

8. Prince, Gerald, Dicţionar de naratologie, Editura Institutul European, Iași,

2004.

9. Simion, Eugen (coord.), Dicționarul literaturii române, vol. I, Editura Univers

Enciclopedic, București, 2012.

10. Ţarălungă, Ecaterina, Enciclopedia Identității Romȃnești. Personalități, Editura

Litera Internațional, București, 2011.

11. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel (coordonatori), Dicţionarul

esenţial al scriitorilor români, Editura Albatros, Bucureşti, 2000.

27

RESURSE ONLINE

1. Barthes, Roland, „Theorie du texte”, în Encyclopaedia Universalis, EU, vol. 15.

Disponibil pe http://www.universalis.fr/encyclopedie/theorie/, [21.03.2014].

2. Butuzea, Dragoș C., „Capodopera necunoscută a lui Alexandru George”, [on-

line]. Disponibil pe http://chestiilivresti.blogspot.ro/2008/01/capodopera-

necunoscut-lui-alexandru.html. [Accesat la 12.06.2015, 19:05].

3. Coandă, George, „Alexandru George, europeanul”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_2005/litere_nr_4_2005.php.

[Accesat la 5.02.2015, 23:57].

4. Cristea, Tudor, „Alexandru George – 80 – Autenticitatea ficțiunii”, în revista

Agero, 2014,

http://www.agerostuttgart.de/REVISTAAGERO/CULTURA/Alexandru%20Geo

rge%20%2080%20autenticitatea%20fictiunii%20de%20Tudor%20Cristea.htm,

[20.04.2015, 20:30].

5. Cristea-Enache, Daniel, Interviu cu Alexandru George, „Nu discut cartea, ci

tratez subiectul ei”, în http://atelier.liternet.ro/articol/684/Daniel-Cristea-

Enache-Alexandru-George/Alexandru-George-Nu-discut-cartea-ci-tratez-

subiectul-ei.html. [Accesat la 23. 03. 2015, 18:45].

6. Ghilimescu, Ion Ştefan, Interviu cu Alexandru George, „Vocaţia intelectualului

nu e de a trăda”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.agentiadecarte.ro/2012/10/%E2%80%9Evocatia-intelectualului-nu-

e-de-a-trada%E2%80%9D/. [Accesat la 10.01.2016, 10:05].

7. Grigurcu, Gheorghe, „În jurul lui Alexandru George”, revista Acolada, nr. 9,

septembrie, 2012.

8. Francisko, Kocsis, „Argument pentru proza scurtă”, [on-line]. Disponibil pe

http://blogosfera.md/view-post-v-228516-0-romana.html. [Accesat la

10.05.2014].

9. Manolescu, Nicolae, „Cronică Literară: Precizări absolut necesare”, [on-line].

Disponibil pe http://www.romlit.ro/precizri_absolut_necesare. [Accesat la

14.08.2016, 10:30].

10. Mironescu, Doris, „Bucureștiul Cultural, nr. 102 – O inspecție a conceptului de

monografie. Cazul Blecher”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-102--o-inspectie-a-conceptului-

de-monografie-cazul-m-blecher-9287.html. [Accesat la 10.06.2016].

28

11. Pruteanu, George, „Bățul și cercul”,

http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/105zamfir+algeorge+.htm, Accesat la

[10.09.2015, 12:15] apud Dilema, nr. 105, 13 ian. 1995

12. Pruteanu, George, „Din Librairie pe caimata”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-86-07paler-muzeu.htm. [Accesat la

9.06.2015, 19:15].

13. Pruteanu, George, „Liberalism, Apud Lovinescu”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/253algeorge+.htm. [Accesat la

10.09.2015, 12:30].

14. Pruteanu, George, „Un matein”, http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-70-

10-11algeorgesimpl.htm. [Accesat la 8.09.2015, 12:07], apud Cronica, nr. 39,

1970.

15. Simionescu, Mircea Horia, „Croșete”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_2005/litere_nr_4_2005.php.

[Accesat la 5.02.2015, 23:57].

16. Stănescu, Emil, „Lumini și umbre ale umanului”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_4_2005/litere_nr_4_2005.php.

[Accesat la 5.02.2015, 23:57].

17. Ştefănescu, Alex, „La o nouă lectură: Alexandru George”, [on-line]. Disponibil

pe http://www.romlit.ro/alexandru_george. Accesat la [7.09.2015, 21:10].

18. Tismăneanu, Vladimir, „Obligația de a vedea limpede: despre comunism,

fascism, liberalism”, [on-line]. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-

cultura-13905561-obligatia-vedea-limpede-despre-comunism-fascism-

liberalism.htm. [Accesat la 5.09.2015, 16:19].

19. Vance, Alina, „Alexandru George: Oameni și umbre, glasuri, tăceri”, [on-line].

Disponibil pe

http://www.romaniantribune.net/a5835_Alexandru_George_Oameni_si_umbre_

glasuri_taceri.aspx. [Accesat la 10.09.2015, 22:02].

20. Vancu, Radu, „Obligația de a vedea limpede: despre comunism, fascism,

liberalism”, [on-line]. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-

13905561-obligatia-vedea-limpede-despre-comunism-fascism-liberalism.htm.

[Accesat la 5.09.2015, 16:19].

29

21. Zamfir, Mihai, „În memoriam Alexandru George: Modelul Alexandru George”,

[on-line]. Disponibil pe http://www.romlit.ro/modelul_alexandru_george.

Accesat la [7.09.2015, 21:24].

22. Zamfir, Mihai, „Modelul Alexandru George”, [on-line]. Disponibil pe

http://www.romlit.ro/modelul_alexandru_george. [Accesat la 5.09.2015, 16:26].

ANTOLOGII

1. Manolescu, Nicolae, Tudor Arghezi. Poezii, (antologie și prefață de Nicolae

Manolescu), Editura Minerva, Colecția “Arcade”, București, 1971.

BELETRISTICĂ

1. Arghezi, Tudor, Cuvinte potrivite. Flori de mucigai, Editura Grupul Editorial Art,

București, 2012.

2. Arghezi, Tudor, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979.

3. Caragiale, I., L., O scrisoare pierdută. Teatru, Editura Agora, București, 2008.

4. Caragiale, Ion Luca, Opere, vol. I-IV, Ediţie îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae

Bârna, Constantin Hârlav, Prefaţă de Eugen Simion, Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2000, 2001, 2002.

5. Caragiale, Ion Luca, Publicistică şi corespondenţă, Ediţie îngrijită de Marcel

Duţă, Studiu introductiv de Dan C. Mihăilescu, Editura Grai şi Suflet – Cultura

Naţională, Bucureşti, 1999.

6. Caragiale, Ion Luca, Scrisori şi acte, Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Şerban

Cioculescu, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1963.

7. Caragiale, Mateiu I., Craii de Curtea-Veche, Ediţie îngrijită şi prefaţată de

Perpessicius, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1965.

8. Caragiale, Mateiu I., Opere, Ediţie, studiu introductiv, note, variante şi

comentarii de Barbu Cioculescu, prefaţă de Eugen Simion, Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2001.

9. Caragiale, Mateiu I., Pajere. Remember. Craii de Curtea-Veche, Editura

Minerva, Bucureşti, 1988.

10. Caragiale, Mateiu I., Sub pecetea tainei (text întregit și încheiat de Alexandru

George), Editura Albatros, București, 1999.

11. Goethe, J. F., Faust, traducere de Lucian Blaga, Editura Humanitas, București,

2015.

12. Petrescu, Radu, Ocheanul întors, Alfa, București, 1996.

30

13. Proust, Marcel, În căutarea timpului pierdut. Swann, Colecția Art, București,

2011.

14. Shakespeare, William, Macbeth, Usborne Publishing, London, 2008.

15. Wagner, Richard, Tristan und Isolde, Cambridge Opera Handbooks, Cambridge,

2011

31

Conducător științific Doctorand

Prof.univ.dr. MOCEANU Ovidiu ILIESCU Valentina

Alexandru George – o monografie

Rezumat

Alexandru George – o monografie reprezintă o recuperare a imaginii scriitorului

Alexandru George în rȃndul semenilor săi în stil monografic. Alexandru George este

scriitorul care și-a dedicat întreaga existență scrisului, exercitȃndu-și talentul în mai

multe sectoare ale literaturii: proză, critică, istorie literară și publicistică. Demersul

prezentei lucrări are ca punct de plecare studierea contextului cultural în care Alexandru

George se remarcă, punctȃnd aspectele teoretice ale grupului de la Tȃrgoviște, încercȃnd

a-l scoate pe scriitor de sub cupola grupării, întrucȃt el nu se definește prin intermediul

principiilor membrilor Şcolii de la Tȃrgoviște, ci este afiliat, doar unele trăsături ale

scrisului său se transpun în cele ale grupării, fără a fi “membru de drept”, ci doar o

“coincidență” artistică, dar care a avut consecințe majore în ceea ce privește receptarea

scrisului alexandrugeorgian și, implicit, a scriitorului George, el fiind recunoscut ca

“Alexandru George – membru al Şcolii de la Tȃrgoviște”, dar fără a fi cunoscute

împrejurările formării grupării. În continuarea acestei acțiuni de cercetare întreprinse se

evidențiază realizarea radiografiei mecanismului de funcționare a prozei lui Alexandru

George, luȃnd în considerare și exegezele la care a mai fost supusă opera acestuia,

urmărind trăsăturile scriitorului ce se reflectă la nivel textual. Mai apoi, în prezenta

lucrare, identificarea mărcilor specifice textului alexandrugeorgian ocupă un loc

important, urmărind evidențierea unicității scriitorului în spațiul literaturii romȃne. Nu în

ultimul rȃnd, este realizată o retrospectivă a exegezei de care scriitura lui Alexandru

George a avut parte, atȃt cea detractoare, cȃt și cea adulatoare.

Alexandru George – a monography

Abstract

The approach of this paper has as its starting point the study of the cultural

context in which Alexander George stands, pointing theoretical aspects of the group from

Tȃrgovişte, trying to extract the writer from the dome of that group, because he is not

defined by the principles of the members from Şcoala de la Tȃrgoviște, but he is affiliated

and just some features of his writing style translate into those of the group, without being a

member, but only “an artistic coincidence”, which had major consequences in terms of

reception of “alexandrugeorgian” writing style and thus, the writer George, being

recognized as „Alexandru George - Member of Şcoala de la Tȃrgoviște”, but without the

knowing of group forming circumstances. Following this research action, the Alexandru

George mechanism of writing the prose highlights, taking into account the interpretations

to which his work has been subjected, by following the writer traits which reflects at

textual level. Then, in this paper, specific identification of text marks from

“alexandrugeorgian” writing style, takes an important place, highlighting the uniqueness of

the writer within Romanian literature. Last but not least, there is provided a retrospective

of critique of Alexandru George’s writing, both annoying and laudatory.

32

CURRICULUM VITAE (română)

ILIESCU Valentina

Informaţii personale:

Data naşterii: 17/04/1989

Domiciliu stabil: Str. Zorilor, Nr. 88, Com. Movila Miresii, Jud. Brăila

Telefon: +40741118309

Adresa de e-mail: valentina.iliescu17@gmail.com

Experienţe profesionale anterioare:

01.10.2009 – 15.06.2011: Profesor de limba engleză, Centrul Educațional Magister, Brașov

01.09.2012 – 01.09.2014: Profesor de limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială

Prejmer, Braşov

01.09.2016 – 31.08.2017: Profesor de limba și literatura romȃnă, Liceul Tehnologic

Rȃșnov, Brașov

01.09.2016 – 31.08.2017: Profesor de limba și literatura romȃnă, Şcoala Gimnazială

Cristian, Brașov

Educaţie şi formare

Tipul de formare: postuniversitară - studii doctorale cu frecvenţă

Perioada: 2013-2016

Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov

Domeniu: Filologie

Aria tematică: Literatura română / Teoria literaturii

Tipul de formare: universitară – studii de masterat

Perioada: 2011-2013

Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov

Domeniu: Filologie

Specializarea: Inovare culturală

Tipul de formare: universitară de scurtă durată - studii de licenţă

Perioada: 2008-2011

Instituţia de învăţământ: Universitatea „ Transilvania” din Braşov

Domeniul: Filologie

Specializarea: Limba şi literatura română/ Limba şi literatura engleză

Listă selectivă de lucrări:

a) Articole ştiinţifice publicate:

o „Tipologia metatextului în proza lui Alexandru George – Dimineața devreme”, în

Romanian Journal of Literary Studies, Nr. 5, Arhipelag Press, Tîrgu-Mureş, 2014

b) Lucrări ştiinţifice susţinute în cadrul unor conferinţe:

o Alexandru George și Şcoala de la Tȃrgoviște, în Iulian Boldea (Coordonator),

Conferința Internațională Globalization and Intercultural Dialogue.

Multidisciplinarity Perspectives, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș,

2014

33

o „Alexandru George și activitatea sa publicistică”, în Iulian Boldea

(Coordonator), Conferința Internațională Globalization, Intercultural Dialogue

and National Identity, a II – a ediție, Editura “Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2015.

o „Jocul intertextual la Alexandru George – Oameni și umbre, glasuri, tăceri”, în

Iulian Boldea (Coordonator), Conferința Internațională Communication, Context,

Interdisciplinarity, vol. III, Editura“Petru Maior”, Tȃrgu-Mureș, 2014.

o „Patosul autenticității – literatura din perioada comunistă”, în Iulian Boldea

(Coordonator), Conferința Internațională Identities in Metamorphosis.

Literature, Discourse and Multicultural Dialogue, Editura Arhipelag XXI Press,

Tȃrgu-Mureș, 2014.

o „Roman autobiografic – eu – scriitor – narator – personaj”, în Iulian Boldea

(Coordonator), Conferința Internațională Discourse as a form of

Multiculturalism in Literature and Communication, Editura Arhipelag XXI

Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.

34

CURRICULUM VITAE ( English)

ILIESCU Valentina

Personal information:

Birth Date: 17/04/1989

Adress: Street. Zorilor, No. 88, Movila Miresii, Brăila

Telephone no. : +40741118309

E-mail adress: valentina.iliescu17@gmail.com

Previous work experience:

01.10.2009 – 15.06.2011: Teacher of English at Magister School, Brașov

1.09.2012 – 31.08.2014: Romanian language and literature teacher, Prejmer Elementary

School, Braşov

01.09.2016 – present: Romanian language and literature teacher, Rȃșnov High school,

Braşov

01.09.2016 – present: Romanian language and literature teacher, Cristian Elementary

School, Braşov

Education and training:

Nature of training: postgraduate tertiary education – doctoral studies

Dates: 2013-2016

At: “Transilvania” University of Braşov

Field: Romanian Literature/ Literary Theory

Nature of the training: Master studies – university studies

Dates: 2011- 2013

At: “Transilvania” University of Braşov

Field: Philology

Area of study: Cultural Innovation

Nature of the training: undergraduate tertiary education – university studies

Dates: 2008- 2011

At: “Transilvania” University of Braşov

Field: Literary Studies and Foreign Languages

Area of study: Romanian and English Languages and Literatures

Selected Works:

a) Scientific articles and reviews:

o „The typology of the metatext in Alexandru george’s prose: Early in the morning

(Dimineața devreme)”, in Romanian Journal of Literary Studies, Issue no. 5,

Arhipelag Press, Tîrgu-Mureş, 2014

b) Contributions to scientific conferences:

o „Alexandru George and the Şcoala de la Tȃrgoviște Literary Group”, International

Conference Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinarity

Perspectives, Editura Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2014.

35

o „Alexandru George and his journalist activity”, International Conference

Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity, 2nd Edition, “Petru

Maior” Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.

o „Intertextual game al Alexandru George – Oameni și umbre, glasuri, tăceri (People

and shadows, voices, silencies)”, International Conference Communication,

Context, Interdisciplinarity, 3rd Edition, “Petru Maior” University Press, Tȃrgu-

Mureș, 2014.

o „The pathos of the autenticity – Romanian Literature from the communist period”,

International Conference Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and

Multicultural Dialogue, Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2014.

o „Autobiographical novel – I – writer – narrator – character”, International

Conference Discourse as a form of Multiculturalism in Literature and

Communication, Arhipelag XXI Press, Tȃrgu-Mureș, 2015.