anul i sem i curs id drept civil teoria generala george alexandru ilie-1

36
§6. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL 1. DefiniŃie Nulitatea este sancŃiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respectă dispoziŃiile legale referitoare la încheierea sa valabilă. Valabilitatea actului se apreciază după legea în vigoare la data încheierii sale (tempus regit actum) – art. 6 alin. 3 NCC. 2. Clasificarea nulităŃilor actului juridic civil În funcŃie de natura interesului ocrotit prin dispoziŃia legală încălcată la încheierea actului juridic civil, deosebim nulitatea absolută i nulitatea relativă(art. 1246 NCC). Nulitatea absolută este aceea care sancŃionează nerespectarea, la încheierea ac-tului juridic civil, a unei norme juridice care ocrote te un interes general sau ob tesc (colectiv). Nulitatea relativă este aceea care sancŃionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrote te un interes individual (particular). Calificarea nulităŃii se face mai întâi după voinŃa exprimată a legiuitorului (legiuitorul utilizează de regulă terminologia „anulabil”, în cazul nulităŃii relative i „nul absolut” sau „constatarea nulităŃii” în cazul nulităŃii absolute) iar numai dacă aceasta nu există, după criteriul interesului ocrotit. În orice caz, nulitatea relativă este regula ea presupunându-se în caz de îndoială (art. 1252 NCC). NCC consacră o sancŃiune specială a nerespectării condiŃiilor cerute pentru validitatea clauzelor actelor juridice: considerarea clauzelor ca nescrise. Fără o reglementare generală a condiŃiilor i efectelor există multe aplicaŃii ale acesteia (art. 1277, 1246, 1523, 1826 etc.). Doctrina pare a le încadra în categoria nulităŃilor absolute i parŃiale. În orice caz, spre deosebire de nulităŃile propriu-zise, clauzele nescrise nu conduc niciodată la desfiinŃarea întregului act. De asemenea, modul de formulare a sancŃiunii lasă de înŃeles că ele se produc de drept. După criteriul întinderii efectelor, deosebim nulitatea parŃială i nulitatea totală. Nulitatea parŃială este acea nulitate care desfiinŃează numai o parte dintre efectele actului juridic civil, celelalte efecte menŃinându-se întrucât nu contravin legii. Această nulitate reprezintă regula. Nulitatea totală este acea nulitate care desfiinŃează actul juridic civil în întregime. Delimitarea dintre cele două se va face după criteriul caracterului determinant al clauzei care încalcă legea (în sensul că acestea au caracter esenŃial, sau în lipsa lor nu s-ar mai fi contractat - art. 1255 NCC). Este de adăugat că, dacă legiuitorul prevede sancŃiunea considerării clauzei ca nescrisă, nulitatea totală este exclusă, chiar dacă partea interesată ar proba că clauza nescrisă a fost pentru ea esenŃială. În funcŃie de modul de consacrare legislativă, distingem nulitatea expresă (numită i nulitate textuală sau chiar explicită) i nulitatea virtuală (numită i nulitate implicită sau

Upload: diana-tonia

Post on 08-Apr-2016

52 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

drept civil

TRANSCRIPT

Page 1: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

§6. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. DefiniŃie

Nulitatea este sancŃiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respectă dispoziŃiile legale referitoare la încheierea sa valabilă.Valabilitatea actului se apreciază după legea în vigoare la data încheierii sale

(tempus regit actum) – art. 6 alin. 3 NCC.

2. Clasificarea nulităŃilor actului juridic civil

În funcŃie de natura interesului ocrotit prin dispoziŃia legală încălcată la încheierea actului juridic civil, deosebim nulitatea absolută i nulitatea relativă(art. 1246 NCC). Nulitatea absolută este aceea care sancŃionează nerespectarea, la încheierea ac-tului juridic civil, a unei norme juridice care ocrote te un interes general sau ob tesc (colectiv). Nulitatea relativă este aceea care sancŃionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrote te un interes individual (particular). Calificarea nulităŃii se face mai întâi după voinŃa exprimată a legiuitorului (legiuitorul utilizează de regulă terminologia „anulabil”, în cazul nulităŃii relative i „nul absolut” sau „constatarea nulităŃii” în cazul nulităŃii absolute) iar numai dacă aceasta nu există, dupăcriteriul interesului ocrotit. În orice caz, nulitatea relativă este regula ea presupunându-seîn caz de îndoială (art. 1252 NCC).

NCC consacră o sancŃiune specială a nerespectării condiŃiilor cerute pentru validitatea clauzelor actelor juridice: considerarea clauzelor ca nescrise. Fără o reglementare generală a condiŃiilor i efectelor există multe aplicaŃii ale acesteia (art. 1277, 1246, 1523, 1826 etc.). Doctrina pare a le încadra în categoria nulităŃilor absolute i parŃiale. În orice caz, spre deosebire de nulităŃile propriu-zise, clauzele nescrise nu conduc niciodată la desfiinŃarea întregului act. De asemenea, modul de formulare a sancŃiunii lasă de înŃeles că ele se produc de drept.

După criteriul întinderii efectelor, deosebim nulitatea parŃială i nulitatea totală. Nulitatea parŃială este acea nulitate care desfiinŃează numai o parte dintre efectele actului juridic civil, celelalte efecte menŃinându-se întrucât nu contravin legii. Aceastănulitate reprezintă regula. Nulitatea totală este acea nulitate care desfiinŃează actul juridic civil în întregime. Delimitarea dintre cele două se va face după criteriul caracterului determinant al clauzei care încalcă legea (în sensul că acestea au caracter esenŃial, sau în lipsa lor nu s-ar mai fi contractat - art. 1255 NCC). Este de adăugat că, dacă legiuitorul prevede sancŃiunea considerării clauzei ca nescrisă, nulitatea totală este exclusă, chiar dacă partea interesată ar proba că clauza nescrisăa fost pentru ea esenŃială.

În funcŃie de modul de consacrare legislativă, distingem nulitatea expresă (numită i nulitate textuală sau chiar explicită) i nulitatea virtuală (numită i nulitate implicită sau

Page 2: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

tacită). Prin nulitate expresă se desemnează acea nulitate care este prevăzută, ca atare, într-o dispoziŃie legală. Cele mai multe nulităŃi fac parte din această cate-gorie, fiind prevăzute fie în Codul civil, fie în alte acte normative. Prin nulitate virtuală se desemnează acea nulitate care nu este expres prevăzută de lege, dar care rezultăneîndoielnic din modul în care este reglementată o anumită condiŃie de validitate a actului juridic civil.După felul condiŃiei de validitate încălcată la încheierea actului juridic civil, nulităŃile sunt de fond sau de formă. Nulitatea de fond este acea nulitate care intervine în cazul lipsei ori nevalabilităŃii unei condiŃii de fond a actului juridic civil (consimŃământ, capacitate, obiect, cauză). Nulitatea de formă este acea nulitate care intervine în cazul nerespectării formei cerute ad validitate

3. Cauzele de nulitate

a) Cauzele de nulitate absolută

Următoarele cauze atrag nulitatea absolută a actului juridic civil:

încălcarea dispoziŃiilor legale referitoare la capacitatea civilă a persoanelor, însă numai dacă este vorba de: nerespectarea unei incapacităŃi speciale de folosinŃă a persoanei fizice, instituite pentru ocrotirea unui interes ob tesc; lipsa capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice; nerespectarea principiului specialităŃii capacităŃii de folosinŃă a persoanei juridice fără scop lucrativ;

lipsa totală a consimŃământului; nevalabilitatea obiectului actului juridic civil; ilicitatea sau imoralitatea cauzei (scopului) actului juridic civil,; nerespectarea formei ad validitatem;

nerespectarea dreptului de preemŃiune în anumite cazuri prevăzute de lege; sancŃiunea tipică pentru încălcarea drepturilor altuia este inopozabilitatea contractului (acŃiunea pauliană - art. 1520, art. 1562 i urm. NCC). ;

b) Cauzele de nulitate relativă

Următoarele cauze atrag nulitatea relativă a actului juridic civil:

nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea civilă de exerciŃiu a persoanei, actul juridic s-a încheiat cu nerespectarea unei incapacităŃi speciale de folosinŃă, instituite pentru protecŃia unor interese individuale; lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil; viciile de consimŃământ (eroarea gravă, dolul, violenŃa i leziunea); lipsa cauzei; nerespectarea dreptului de preemŃiune în anumite cazuri prevăzute expres de lege; reamintim că sancŃiunea tipică pentru încălcarea drepturilor altuia este

Page 3: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

inopozabilitatea contractului (acŃiunea pauliană - art. 1520, art. 1562 i urm. NCC).

4. Regimul juridic al nulităŃii

Clasificarea nulităŃilor în absolute i relative prezintă importanŃă sub aspectul regimului juridic, diferit, pe care îl are fiecare dintre aceste două feluri de nulităŃi.

Prin regim juridic al nulităŃii înŃelegem regulile cărora le este supusă nulitatea absolută sau, după caz, nulitatea relativă. Aceste reguli se referă la trei aspecte: cine poate invoca nulitatea, cât timp poate fi invocată nulitatea, dacă nulitatea poate să fieacoperită ori nu prin confirmare.

În cazul nulităŃii relative, regimul juridic al acesteia se concretizează în urmă-toarele reguli:- nulitatea relativă poate fi invocată, în principiu, numai de persoana ocrotită prin norma juridică încălcată în momentul încheierii actului juridic, deci de cel al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic;nulitatea relativă trebuie invocată în termenul de prescripŃie extinctivă, fiind deci prescriptibilă, dar este imprescriptibilă pe cale de excepŃie (ca apărare împotriva pretenŃiilor formulate de către partea adversă întemeindu-se pe actul anulabil).

nulitatea relativă poate fi confirmată, expres sau tacit, de partea interesată (sau de succesorii în drepturi ai acesteia). În cazul nulităŃii absolute, regimul juridic al acesteia se concretizează în ur-mătoarele reguli:

nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes (părŃile actului juridic, avânzii-cauză ai părŃilor, alte persoane ce nu au participat la încheierea actului juridic dar care ar justifica un interes propriu), de instanŃă din oficiu (care are chiar obligaŃia de a face acest lucru, cf. art. 1247 alin. 3 NCC, punând chestiunea în discuŃia părŃilor; procedural instanŃa nu va anula actul, dacă niciuna dintre părŃi nu o cere, ci va acŃiona ca i când acesta nu există), de procuror, precum i de alte organe prevăzute de lege; nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fiind deci imprescriptibilă, dacă legea nu prevede altfel (vezi art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001);

în principiu, nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare (nici expresă i nici tacită); excepŃii: art. 1010, 303, 197 alin. 2 NCC.

5. Efectele nulităŃii

Prin efectele nulităŃii actului juridic civil înŃelegem consecinŃele juridice ale aplicării sancŃiunii nulităŃii, adică urmările datorate desfiinŃării în întregime sau în parte a unui act juridic civil care a fost încheiat cu încălcarea dispoziŃiilor legale referitoare lacondiŃiile sale de validitate. MenŃionăm pentru a evita orice confuzii că nu există nicio deosebire de efecte între actul efectiv anulat pentru o cauză de nulitate relativă

Page 4: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

i cel lovit de nulitate absolută.

Generic, efectul nulităŃii constă în desfiinŃarea raportului juridic civil născut din actuljuridic civil lovit de această sancŃiune (art. 1254 NCC).

Concret însă, efectele nulităŃii diferă, în primul rând, după cum nulitatea este totală sau parŃială, iar, în al doilea rând, în funcŃie de ceea ce s-a întâmplat după încheierea actului juridic civil lovit de nulitate, mai exact, după cum actul a fost sau nuexecutat i după cum au fost încheiate sau nu acte juridice ulterioare în legătură cu acelea i drepturi.

Sub cel de al doilea aspect menŃionat mai sus, trebuie deosebite următoarele ipoteze:

dacă actul juridic nu a fost executat până în momentul în care este anulat, aplicarea sancŃiunii nulităŃii înseamnă că acel act nu mai poate fi executat nici după acest moment, deci partea sau părŃile actului juridic se află în situaŃia în care nu ar fi făcut actul juridic respectiv. În consecinŃă, cel pentru care actul juridic ar fi urmat să dea na tere la drepturi subiective civile nu î i va mai putea exercita aceste drepturi, care sunt socotite că nu s-au născut, iar cel pentru care actul urma să dea na tere la obligaŃii civile nu va mai fi Ńinut să le aducă la îndeplinire;

dacă actul juridic a fost executat, în tot sau în parte, până în momentul declarării nulităŃii, aplicarea nulităŃii înseamnă desfiinŃarea retroactivă a actului juridic, precum i restituirea, reciprocă sau, după caz, unilaterală, a prestaŃiilor efectuate în temeiul acelui act; dacă actul juridic a fost executat, iar, până în momentul declarării nulităŃii, una din părŃile acestuia a încheiat un act juridic cu o terŃă persoană, prin care fie s-a transmis dreptul născut din actul nul, fie s-a constituit ori s-a transmis un drept în strânsă legătură cu dreptul născut din actul nul, aplicarea sancŃiunii nulităŃii presupune desfiinŃarea retroactivă a actului juridic executat (actul juridic primar), restituirea prestaŃiilor efectuate în baza acestui act, precum i desfiinŃarea actului juridic subsecvent (este vorba de regulă de dispariŃia efectelor actelor subsecvente i nu de anularea propriu-zisă a acestora care nu se poate realiza decât în temeiul unui text legal expres) .

Ipotezele menŃionate mai sus permit evidenŃierea celor trei principii ale efectelor nulităŃii:

retroactivitatea efectelor nulităŃii, în sensul că efectele nulităŃii se produc din momentul încheierii actului juridic; excepŃii: art. 304, 305, 39 alin. 2, 198 alin. 1 NCC) repunerea în situaŃia anterioară, care se realizează prin restituirea prestaŃiilor efectuate în temeiul actului juridic anulat; excepŃii: art. 47; atenŃie, principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans nu funcŃionează în această materie, prestaŃia primită într-un scop ilicit sau imoral trebuind întotdeauna restituită, în contrast cu cele susŃinute de doctrina anterioară NCC. Regimul juridic general al restituirilor este prescris de art. 1635 i urm. NCC. Este de

Page 5: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

adăugat că, spre deosebire de alte cauze de desfiinŃare, în cazul nulităŃii restituireaprestaŃiilor se face i atunci când contractul este cu executare succesivă sau continuă (art. 1254 alin. 3 NCC).

anularea atât a actului juridic iniŃial, cât i a actului juridic subsecvent. ExcepŃii:

a. generale: art. 1648 i art. 1649 NCC, adică:

a.1. actele de dispoziŃie în materie imobiliară – dobândirea cu bună credinŃă unită cu prescripŃia dreptului de rectificare a cărŃii funciare în ce prive te dreptul subdobânditorului - vz. art. 909 alin. 3;

a.2. actele de dispoziŃie în materie mobiliară – dobândirea i intrarea în posesie cu bună credinŃă - vz art. 937 NCC;a.3. actele cu executare succesivă încheiate cu terŃi de bună credinŃă – se menŃin în limita a 1 an.a.4. alte acte decât cele de mai sus, cu condiŃia încheierii lor cu bună credinŃă.

speciale – locaŃiunile încheiate cu bună credinŃă se păstrează 1 an chiar dacă au fost notate: art. 1819 alin. 2 NCC etc .

§7. ALTE SANCłIUNI SAU CAUZE DE INFICACITATE A ACTULUI JURIDIC CIVILPe lângă nulitate, rezoluŃiune i reziliere (pe care le-am văzut la categoria efectelor specifice contractelor sinalagmatice), există i alte sancŃiuni sau cauze de ineficacitate.

Revocarea, ca sancŃiune de drept civil, constă în înlăturarea efectelor actului juridic civil datorită ingratitudinii gratificatului sau neexecutării culpabile a sarcinii. NoŃiunea de revocare este folosită uneori i în sensul de denunŃare unilaterală, în cazurile prevăzute de lege, a unui act juridic, iar alteori în sensul de desfacere a unui contractprin acordul părŃilor.

Caducitatea este acea cauză de ineficacitate ce constă în lipsirea actului juridic civil valabil încheiat de orice efecte datorită intervenirii unei împrejurări ulterioare încheierii sale i care este independentă de voinŃa autorului actului juridic. Vezi pentru aplicaŃii ale noului cod civil: art. 333 alin . 4, art. 1071, art. 1195 etc.Inopozabilitatea este sancŃiunea care intervine în cazul:

nesocotirii unor cerinŃe de publicitate faŃă de terŃi, prevăzute de lege pentru anumite acte juridice. în cazul încheierii unui act juridic prin procedeul reprezentării, însă cu lipsa sau depă irea puterii de a reprezenta. în materia fraudei intereselor terŃilor sancŃiunea tipică prevăzută de NCC este inopozabilitatea actului fraudulos uneori legiuitorul instituie sancŃiunea inopozabilităŃii i pentru sancŃionarea unor

Page 6: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

condiŃii care altminteri ar putea fi considerate de validitate – vezi încheierea de acte juridice de către un coproprietar cu privire la întreg bunul fără acordul celorlalŃi coproprietari.

ReducŃiunea este sancŃiunea civilă aplicabilă în cazul actelor juridice încheiate cu nesocotirea unor interdicŃii stabilite de lege pentru ocrotirea unor persoane sau pentru restabilirea echilibrului contraprestaŃiilor într-un contract sinalagmatic cu titlu oneros i comutativ. În consecinŃă, se deosebe te, pe de o parte, reducŃiunea liberalităŃilor excesive, adică a legatelor i donaŃiilor făcute de cel ce lasă mo tenirea(de cuius) i care încalcă rezerva succesorală, iar, pe de altă parte, reducŃiunea uneiprestaŃii pentru leziune sau, precum i în cazul impreviziunii.

§8. Teme de reflecŃie

ComparaŃie între dol i eroare.

IdentificaŃi texte ale NCC care consacră sancŃiunea considerării clauzei ca nescrisă.

Forma cerută pentru încheierea antecontractului pregătitor al unui act autentic.

AnalizaŃi deosebirile de regim juridic dintre nulitatea absolută i nulitatea relativă.

Page 7: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Unitatea de învăŃare nr. 4

PRESCRIPłIA EXTINCTIVĂ

Cuprins:

§1. ConsideraŃii generale privitoare la prescripŃia extinctivă. §2. Domeniul prescripŃiei extinctive.§3. Termenele de prescripŃie extinctivă. §4. Cursul prescripŃiei extinctive.

§5. Teme de reflecŃie.

§1. CONSIDERAłII GENERALE REFERITOARE LA PRESCRIPłIA EXTINCTIVĂ

1. DefiniŃia prescripŃiei extinctive

Vom defini prescripŃia extinctivă ca fiind acea sancŃiune prin care dreptul material la acŃiune, denumit în continuare drept la acŃiune, se stinge prin prescripŃie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o persoana, cu ajutorul fortei publice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz.

2. Natura juridică a prescripŃiei extinctive

PrescripŃia extinctivă este o sancŃiune îndreptată împotriva pasivităŃii titularului dreptului subiectiv civil,sancŃiune care constituie o cauză de înlăturare a răspunderii civile a subiectului pasiv.

InstituŃia prescripŃiei este una de ordine privată, neputând fi invocată de instanŃă din oficiu. Debitorul este obligat să o invoce într-un anumit termen, altminteri prescripŃia nu operează.

3. Efectul prescripŃiei extinctive

În NCC se admite că prescripŃia extinctivă stinge numai a a-numitul „drept la acŃiune în sens material” (acea componentă a dreptului la acŃiune ce constă în

Page 8: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

posibilitatea de a obŃine condamnarea pârâtului la executarea obligaŃiei ce îi revine). De aici urmează a se desprinde două importante consecinŃe:

Page 9: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

supravieŃuirea dreptului subiectiv civil i a obligaŃiei civile corelative, aceasta din urmă fiind transformată, devenind imperfectă din calitatea pe care o avea de a fi perfectă, în sensul că ocrotirea dreptului subiectiv civil corelativ obligaŃiei civile respective poate fi obŃinută numai pe calea defensivă a excepŃiei, dacă debitorul i-a executat de bunăvoie obligaŃia;

imprescriptibilitatea a a-numitului „drept la acŃiune în sens procesual”, adică imprescriptibilitatea acelor componente ale dreptului la acŃiune constând în posibilita-tea de a sesiza organul de jurisdicŃie, de a formula cereri, de a propune probe, de a pune concluzii, de a exercita căile de atac prevăzute de lege etc., în alte cuvinte, posibilitatea de a exercita mijloacele procesuale reglementate de lege i carealcătuiesc acŃiunea civilă. Efectul prescripŃiei extinctive este cârmuit de două principii:

o dată cu stingerea dreptului la acŃiune privind un drept subiectiv principal se stinge i dreptul la acŃiune privind drepturile subiective accesorii;

Cu toate acestea, prescripŃia dreptului la acŃiune privind creanŃa principală (nu i drepturile accesorii: dobânzi etc.) nu atrage i stingerea dreptului la acŃiunea ipotecară. În acest din urmă caz, creditorul ipotecar va putea urmări, în condiŃiile legii, doar bunurile mobile sau imobile ipotecate, însă numai în limita valorii acestor bunuri.

În cazul în care un debitor este obligat la prestaŃii succesive, dreptul la acŃiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaŃii se stinge printr-o prescripŃie deosebită, chiardacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestaŃiile datorate.

Această regulă nu este aplicabilă dacă prestaŃiile succesive alcătuiesc, prin finalitatea lor, rezultată din lege sau convenŃie, un tot unitar.Aceasta exceptie, care înseamna întoarcerea la regula, se justifica prin caracterul unitar al obligatiei, chiar daca executarea ei este esalonata, în virtutea legii ori a vointei partilor, deoarece aceasta esalonare a fost conceputa pentru a facilita îndeplinirea obligatiei, iar nu pentru a fi considerata ca fiind generatoare de prestatii distincte, de sine statatoare (de ex., în cazul vânzarii cu plata pretului în rate, plata ratelor, fiind simple modalitati de achitare a pretului, iar nu prestatii de sine statatoare, nu da loc la drepturi la actiune distincte si, prin urmare, nici la prescriptii deosebite).Prescr ipŃia nu operează de plin drept. După împlinirea termenului de prescripŃie, cel obligat poate să refuze executarea prestaŃiei.

Cel care a executat de bunăvoie obligaŃia după ce termenul de prescripŃie s-a împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestaŃiei, chiar dacă la data executării nutia că termenul prescripŃiei era împlinit.Recunoa terea dreptului, făcută printr-un act scris, precum i constituirea de garanŃii în folosul titularului dreptului a cărui acŃiune este prescriptibilă sunt valabile, chiar dacă cel care le-a făcut nu tia că termenul de prescripŃie era împlinit. În aceste

Page 10: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

cazuri sunt aplicabile regulile privitoare la renunŃarea la prescripŃie (art. 2507 i urm.NCC).

4. Delimitarea prescripŃiei extinctive

PrescripŃia extinctivă poate fi i trebuie delimitată de:

prescripŃia achizitivă (uzucapiunea), care este un mod de dobândire a drepturilor reale;

de decădere (forcluziune), al cărei efect este stingerea dreptului însu i i nu doar a dreptului material la acŃiune; importanŃa distincŃiei rezidă în principal în regimul juridic diferit, în sensul că incidentele privind cursul termenului (suspendare, întrerupere, repunere în termen) sunt reglementate, în principiu numai în legătură cu prescripŃia.

Regimul juridic al decăderii este prevăzut de art. 2545 i urm. i prevede doar câteva incidente privitoare la cursul termenului similare întreruperii i suspendării (art. 2548 NCC).

i de acea modalitate a actului juridic care este termenul extinctiv, care nu duce la stingerea dreptului, ci la încetarea exerciŃiului lui, împlinirea termenului păstrându-l nealterat pentru trecut.

§2. DOMENIUL PRESCRIPłIEI EXTINCTIVE

Prin domeniul prescripŃiei extinctive se înŃelege sfera drepturilor subiective care cad sub incidenŃa prescripŃiei extinctive.În concret, a determina domeniul prescripŃiei extinctive înseamnă a stabili, prin raportarea tuturor drepturilor subiective la instituŃia prescripŃiei extinctive, care sunt drepturile subiective ale căror drepturi la acŃiune sunt supuse prescripŃiei extinctive i, deci, a le deosebi de drepturile subiective ale căror drepturi la acŃiune nu sunt supuse prescripŃiei extinctive.

1. PrescripŃia extinctivă i drepturile de creanŃă

În principiu, drepturile de creanŃă, indiferent de izvorul lor (acte juridice, fapte juridicelicite, fapte juridice ilicite), sunt supuse prescripŃiei extinctive.De la principiul potrivit căruia acŃiunile personale (acŃiunile în justiŃie prin care se solicită protecŃia judiciară a drepturilor de creanŃă) sunt supuse prescripŃiei extinctive, există excepŃii precum acŃiunea având ca obiect partea cuvenită din rezervele tehnice din cadrul asigurărilor de viaŃă, deci drepturile asiguraŃilor asupra sumelor

Page 11: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

rezultând din rezervele tehnice ce se constituie la asigurările de viaŃă pentru obligaŃii scadente în viitor (2237 NCC).

2. PrescripŃia extinctivă i drepturile reale accesorii

Ca regulă drepturile reale accesorii sunt supuse prescripŃiei ca i drepturile de creanŃă principale pe lângă care există. De i potrivit art. 2504 NCC prescripŃia creanŃei principale nu duce la stingerea creanŃei ipotecare, dreptul de ipotecă va rămâne supus prescripŃiei de 10 ani prevăzută de art. 2518 pct. 1.

3. PrescripŃia extinctivă i drepturile reale principale

Sunt imprescriptibile extinctiv următoarele acŃiuni reale:

acŃiunea în revendicare imobiliară sau mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietatepublică sau privată. acŃiunea în stabilirea dreptului de trecere prevăzută de art. 617 alin. 3 NCC

acŃiunea de partaj, art. 669 NCC acŃiunea negatorie, art. 564 NCC petiŃia de ereditate, art. 1130 NCC acŃiunea în grăniŃuire acŃiunea confesorie de superficie, art. 696 NCC

Apreciem că sunt prescriptibile extinctiv, spre ex., următoarele acŃiuni reale:

acŃiunea în revendicarea unui bun mobil proprietate privată, pierdut sau furat, exercitată împotriva posesorului de bună-credinŃă; acŃiunea în revendicare imobiliară în cazurile prevăzute de art. NCC. (avul-siunea) ide art. 520 C. proc. civ. (revendicarea imobilului adjudecat în cadrul pro-cedurii de urmărire silită imobiliară), în ambele situaŃii cu excepŃia cazului când imo-bilul revendicat este proprietate publică; - acŃiunea confesorie prin care se urmăre te apărarea dreptului de uzufruct, a dreptului de uz sau de abitaŃie i a dreptului de servitute

4. Domeniul prescripŃiei extinctive în cadrul drepturilor nepatrimoniale

În principiu, drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile extinctiv, deci, protecŃia acestor drepturi pe calea acŃiunii în justiŃie nu este limitată în timp, putându-se obŃine oricând. Vezi în acest sens, pentru aplicaŃii, art. 434, 420, 421 NCC etc

NCC prevede însă multe excepŃii de le această regulă: nulitatea relativă a actului juridic nepatrimonial, stabilirea paternităŃii pornită după decesul copilului etc.

Page 12: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

5. Probleme speciale referitoare la domeniul prescripŃiei extinctive

a) Valorificarea dreptului subiectiv civil pe calea excepŃiei (a apărării de fond)

Page 13: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

NCC conŃine mai multe prevederi izolate (art. 1095, 1249 NCC) care dispun că prescriptibilitatea pe cale de acŃiune nu înseamnă i prescriptibilitatea excepŃiei (apărării de fond). Spre exemplu, atunci când reclamantul formulează o pretenŃie împotriva pârâtului, iar acesta din urmă, pentru a obŃine respingerea pretenŃiei formulate împotriva sa, se apără invocând un drept subiectiv civil, se spune că dreptul subiectiv respectiv este valorificat (apărat, ocrotit) pe cale de excepŃie (de drept material, substanŃial). A adar, valorificarea unui drept subiectiv civil pe cale de excepŃie presupune că titularul dreptului, fiind chemat în judecată, se prevalează de acel drept spre a obŃine respingerea pretenŃiei formulate împotriva sa, fără însă a supune judecăŃii o pretenŃie anume faŃă de adversar.

Din definiŃia dată dreptului subiectiv civil rezultă că de esenŃa acestuia este posibilitatea recunoscută titularului de a recurge, în caz de nevoie (adică atunci când dreptul subiectiv este nesocotit sau încălcat), la forŃa coercitivă a statului. Valorifica-rea (realizarea sau recunoa terea) dreptului subiectiv civil poate fi obŃinută nu numaipe calea ofensivă a acŃiunii, ci i pe calea defensivă a excepŃiei (a apărării de fond).Spre exemplu, atunci când reclamantul formulează o pretenŃie împotriva pârâtului, iar acesta din urmă, pentru a obŃine respingerea pretenŃiei formulate împotriva sa, se apără invocând un drept subiectiv civil, se spune că dreptul subiectiv respectiv este valorificat (apărat, ocrotit) pe cale de excepŃie (de drept material, substanŃial). A adar, valorificarea unui drept subiectiv civil pe cale de excepŃie presupune că titularul dreptului, fiind chemat în judecată, se prevalează de acel drept spre a obŃinerespingerea pretenŃiei formulate împotriva sa, fără însă a supune judecăŃii o pretenŃie anume faŃă de adversar.

b) AcŃiunea în constatare

AcŃiunea în constatare, reglementată de art. 111 C. proc. civ., este acea acŃiune în justiŃie prin care reclamantul solicită instanŃei doar să constate existenŃa unui dreptsubiectiv al său faŃă de pârât ori, după caz, inexistenŃa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.Această acŃiune este imprescriptibilă (art. 2502 alin. 2 pct. 2).

c) AcŃiunile mixte

AcŃiunile mixte sunt acele acŃiuni în justiŃie prin care reclamantul urmăre te ocrotirea, în acela i timp, a unui drept real i a unui drept de creanŃă ce sunt efectul aceleia i cauze (de exemplu, izvorăsc din acela i contract) sau între care există o strânsă legătură. Prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea acŃiunii mixte urmează ase determina în funcŃie de situaŃia concretă (spre exemplu, acŃiunea în nulitate este prescriptibilă sau nu, după cum nulitatea este relativă sau absolută; acŃiunea înpredarea bunului vândut este imprescriptibilă potrivit NCC .

d) Dualitatea de acŃiuni

Page 14: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Prin dualitatea de acŃiuni unii autori desemnează situaŃia în care titularul dreptului subiectiv civil are la dispoziŃie două acŃiuni pentru protecŃia dreptului său i anume,pe de o parte, o acŃiune bazată pe un contract, deci o acŃiune personală, supusă prescripŃiei extinctive, iar, pe de altă parte, o acŃiune reală, în revendicarea bunului,prescriptibilă sau imprescriptibilă potrivit NCC. Ca exemple, se citează cazul deponentului, al comodantului, al proprietarului bunului dat în gaj etc.

Se observă însă că, în realitate, nu este vorba de acela i drept subiectiv ocrotit prin două acŃiuni distincte, ci de un drept de creanŃă izvorât din contractul de depozit, de comodat, de locaŃiune etc. (dreptul la restituirea bunului) i care este apărat printr-o acŃiune patrimonială i personală (prescriptibilă extinctiv), precum i de un drept de proprietate asupra aceluia i bun, apărat printr-o acŃiune reală imprescriptibilă.

Deosebirea dintre această ipoteză (dualitatea de acŃiuni) i acŃiunile mixte prin care se solicită predarea bunului ce a format obiectul derivat al unui act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale constă în aceea că, prin definiŃie, în cazul dualităŃii de acŃiuni nu este vorba de un act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale, deci dreptul real i dreptul de creanŃă nu au aceea i cauză generatoare, ci izvorul dreptului real preexistă izvorului dreptului de creanŃă. O altă deosebire importantă se situează pe tărâm probatoriu, în sensul că în cazul acŃiunii mixte este suficientă dovedirea actului juridic respectiv, în vreme ce, în cazul dualităŃii de acŃiuni, dacă a intervenit prescripŃiaextinctivă a acŃiunii personale, admiterea acŃiunii reale este condiŃionată de dovedirea dreptului de proprietate. Deosebirea dintre cele două ipoteze se manifestă i pe planul prescripŃiei extinctive. Astfel, în cazul acŃiunii mixte, fiind vorba nu de două acŃiuni cumulative, ci de o singură acŃiune, pretenŃia constând în predarea lucrului se fundamentează pe însu i actul juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale, iar prescripŃia extinctivă se va raporta numai la dreptul real; dimpotrivă, în cazul dualităŃii de acŃiuni, dacă pretenŃia în restituire este fundamentată pe contractul de depozit, comodat, locaŃiune etc., cererea va fi respinsă ca prescrisă dacă, prin raportare la dreptul de creanŃă, ar fi împlinit termenul de prescripŃie extinctivă la data exercitării acŃiunii personale, urmând ca deponentul, comodantul, locatorul etc. să introducă o nouă acŃiune în justiŃie, pe un alt fundament, adică o acŃiune reală.

e) Drepturile secundare

În categoria a a-numitelor drepturi secundare sunt incluse acele drepturi subiective civile care nu dau na tere direct unui drept la acŃiune, adică acele prerogative constând în puterea de a da na tere prin manifestare unilaterală de voinŃă unui efectjuridic ce afectează i interesele altei persoane, precum: dreptul de alegere în cazul unei obligaŃii alternative; dreptul de denunŃare unilaterală a unui contract, în cazurile admise de lege; dreptul terŃilor, în cazul simulaŃiei, de a opta între actul aparent i actul real; dreptul de a ratifica o gestiune a intereselor altuia; dreptul de opŃiune al utilizatorului, în contractul de leasing, ce constă în posibilitatea de a solicita achiziŃionarea bunului, restituirea acestuia sau prelungirea contractului de leasing; dreptul de a revoca o ofertă etc. Se observă că, în realitate, a a-numitele drepturi secundare nu sunt veritabile drepturi subiective civile, ci doar simple facultăŃi ori beneficii legale sau convenŃionale.

Page 15: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Întrucât nu dau na tere direct i imediat unui drept la acŃiune, drepturile secundare sunt apreciate ca fiind imprescriptibile extinctiv. Totu i, efectele prescripŃiei extinctive se vor produce indirect, anume în ceea ce prive te dreptul la acŃiune care se na te din raportul juridic referitor la care s-a exercitat dreptul secundar. Spre exemplu, în cazul unei obligaŃii alternative, nu se prescrie dreptul (de regulă, al debitorului) de a efectua alegerea între cele două prestaŃii ce formează obiectul obligaŃiei, însă, prescripŃia extinctivă poate interveni în privinŃa dreptului creditorului de a pretinde de la debitor prestaŃia aleasă.Subliniem că în categoria drepturilor secundare poate fi inclus i dreptul de opŃiune succesorală (dreptul persoanei care îndepline te condiŃiile pentru a putea mo teni dea alege între consolidarea titlului de mo tenitor prin acceptarea mo tenirii i desfiinŃarea acelui titlu prin renunŃarea la mo tenire), însă acesta este supus regimului prescripŃiei extinctive, chiar dacă prin natura lui nu presupune un drept material la acŃiune.

Prin legea nr. 60/2012 legiuitorul a intervenit instituind o normă a cărei semnificaŃie pare a fi prescriptibilitatea indirectă a unor drepturi potestative în sensul că, potrivit art. 1415 NCC, cererea părŃilor de a se stabili termenul în care facultatea recunoscută unei părŃi se poate exercita fiind prescriptibilă.

f) AcŃiunea în repararea (compensarea) unui prejudiciu moral

De i prejudiciul este moral (adică nepatrimonial în sine), repararea (compensarea) acestuia poate fi atât nepatrimonială, cât i patrimonială.

AcŃiunea în repararea nepatrimonială a unei daune morale este imprescriptibilă extinctiv.

În schimb, acŃiunea în repararea (compensarea) patrimonială a unui prejudiciu moral, fiind o acŃiune în justiŃie prin care se valorifică un drept de creanŃă, deci o ac-Ńiune patrimonială i personală, atrage incidenŃa dispoziŃiilor legale care guvernează prescripŃia extinctivă în categoria drepturilor de creanŃă i, în consecinŃă, este pres-criptibilă extinctiv.

g) AcŃiunea în restituirea prestaŃiilor executate în baza unui act juridic civil (desfiinŃat)

AcŃiunea în nulitate (prescriptibilă sau imprescriptibilă după cum nulitatea este relativă sau absolută) nu se confundă cu acŃiunea în restituirea, totală sau, după caz, parŃială a prestaŃiilor executate în temeiul actului juridic care a fost desfiinŃat, chiar dacă este posibilă exercitarea concomitentă a celor două acŃiuni, într-un proces în care nulitatea formează obiectul capătului de cerere principal, iar restituireaprestaŃiilor executate constituie obiectul unui capăt de cerere accesoriu.

Cât prive te incidenŃa prescripŃiei extinctive asupra acŃiunii în restituirea prestaŃiilor executate în temeiul unui act juridic care ulterior a fost desfiinŃat, trebuie, în primul rând,

Page 16: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

să se Ńină seama de natura patrimonială a acesteia. În al doilea rând, este necesar să se ia în considerare natura dreptului patrimonial ce se urmăre te a se valorifica prin intermediul unei asemenea acŃiuni (drept real sau drept de creanŃă).

Page 17: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

În cazul desfiinŃării unui act juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale asu-pra unor bunuri individual determinate, acŃiunea prin care cel ce a înstrăinat sau constituit dreptul real solicită restituirea prestaŃiei sale are caracterul unei acŃiuni reale, devenind deci aplicabile regulile care guvernează domeniul prescripŃiei extinc-tive în categoria drepturilor reale. Spre exemplu, acŃiunea prin care fostul vânzător solicită obligarea fostului cumpărător să îi predea lucrul ce a format obiectul contrac-tului de vânzare-cumpărare care ulterior a fost desfiinŃat are natura juridică a unei acŃiuni în revendicare.

În toate celelalte cazuri, acŃiunea în restituire are caracterul unei acŃiuni patrimo-niale i personale, este o acŃiune prescriptibilă extinctiv .SoluŃia este asemănătoare i în ipoteza în care se solicită restituirea prestaŃiilor executate în temeiul unui contract sinalagmatic desfiinŃat ca urmare a rezoluŃiunii, desfăcut ca urmare a rezilierii (de exemplu, acŃiunea prin care se solicită restituirea bunului care a format obiectul unei locaŃiuni reziliate pentru neplata chiriei) ori al unui act juridic revocat.

§3. TERMENELE DE PRESCRIPłIE EXTINCTIVĂ

Termenul de prescripŃie extinctivă este intervalul de timp, stabilit de lege, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acŃiune, sub sancŃiunea pierderii posibilităŃii de aobŃine condamnarea pârâtului la executarea obligaŃiei ce îi revine (respectiv, sub sancŃiunea pierderii dreptului real principal sau dreptului nepatrimonial, în măsura încare acesta este supus prescripŃiei extinctive).

Ca orice termen, i termenul de prescripŃie extinctivă are un început (marcat de data la care începe să curgă prescripŃia extinctivă), o durată, precum i un sfâr it (marcat de data împlinirii prescripŃiei extinctive).

Termenul de prescripŃie extinctivă este un termen esenŃialmente legal, deoarece numai prin lege se poate stabili un asemenea termen. În consecinŃă, prin act juridic, părŃile nu pot nici să stabilească alte termene de prescripŃie extinctivă, nici să înlăture termenele de prescripŃie extinctivă edictate de lege; o clauză în acest sens ar fi lovită de nulitate absolută.Cu toate acestea, termenele de prescripŃie pot fi reduse sau mărite, prin acordul expres al părŃilor, fără însă ca noua durată a acestora să fie mai mică de un an i nicimai mare de 10 ani, cu excepŃia termenelor de prescripŃie de 10 ani ori mai lungi, care pot fi prelungite până la 20 de ani.

Această permisiune legală nu se aplică în cazul drepturilor la acŃiune de care părŃile nu pot să dispună i nici acŃiunilor derivate din contractele de adeziune, de asigurare i cele supuse legislaŃiei privind protecŃia consumatorului.

Termenul general de prescripŃie extinctivă, este de 3 ani.

Page 18: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Acest termen se aplică tuturor acŃiunilor personale, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obligaŃional, cu excepŃia cazurilor pentru care există termene speciale de prescripŃie extinctivă.

Page 19: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Ca exemple de termene speciale a se vedea termenele de 10 ani prevăzute de art. 2518 NCC. De asemenea, art. 519 NCC reglementează, ca termene speciale, cazurile în care termenul de prescripŃie este de un an:

profesioni tilor din alimentaŃia publică sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le prestează; profesorilor, institutorilor, mae trilor i arti tilor, pentru lecŃiile date cu ora, cu ziua sau cu luna; medicilor, moa elor, asistentelor i farmaci tilor, pentru vizite, operaŃii sau medicamente; vânzătorilor cu amănuntul, pentru plata mărfurilor vândute i a furniturilor livrate;

me te ugarilor i artizanilor, pentru plata muncii lor; avocaŃilor, împotriva clienŃilor, pentru plata onorariilor i cheltuielilor. Termenul de prescripŃie se va calcula din ziua rămânerii definitive a hotărârii sau din aceea a împăcării părŃilor ori a revocării mandatului. În cazul afacerilor neterminate, termenulde prescripŃie este de 3 ani de la data ultimei prestaŃii efectuate; notarilor publici i executorilor judecătore ti, în ceea ce prive te plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele funcŃiei lor. Termenul prescripŃiei se va socoti din ziua încare aceste sume au devenit exigibile; inginerilor, arhitecŃilor, geodezilor, contabililor i altor liber-profesioni ti, pentru plata sumelor ce li se cuvin. Termenul prescripŃiei se va socoti din ziua când s-a terminat lucrarea.

§4. CURSUL PRESCRIPłIEI EXTINCTIVE

1. Începutul prescripŃiei extinctive

a) Regula generală privind începutul prescripŃiei extinctive

Ori de câte ori nu î i găse te aplicare o regulă specială, edictată pentru o anumită situaŃie, se va aplica regula generală potrivit căreia prescripŃia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acŃiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască na terea lui.

A adar până nu se na te dreptul la acŃiune nu curge prescripŃia. Dreptul la acŃiune se consideră născut în ziua în care, dacă reclamantul s-ar adresa instanŃei, cererea sa ar putea fi admisă.

Simpla na tere a dreptului material la acŃiune nu porne te cursul prescripŃiei dacă titularul dreptului la acŃiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască na terea lui. Legiuitorul a dorit ca dreptul subiectiv să fie protejat efectiv, or nu există protecŃie efectivă dacă prescripŃia curge fără ca asta să fie imputabil creditorului care nu a cunoscut i nu ar fi trebuit să tie na terea dreptului la acŃiune.

Page 20: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Regula generală se aplică atunci când nu sunt aplicabile reguli speciale, în esenŃă, dezvoltări sau aplicaŃii ale acesteia. Vom vedea în continuare principalele reguli speciale.

Page 21: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Ipoteza dreptului la acŃiunea în executarea obligaŃiilor de a face i a nu face.

Dreptul la acŃiunea în executarea obligaŃiilor de a da sau de a face

Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligaŃiilor contractuale de a da sau de a face prescripŃia începe să curgă de la data când obligaŃia devine exigibilă i debitorul trebuia astfel s-o execute. În cazul în care dreptul este afectat de un termensuspensiv, prescripŃia începe să curgă de la împlinirea termenului sau, după caz, dela data renunŃării la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului. Dacă dreptul este afectat de o condiŃie suspensivă, prescripŃia începe să curgă de la data când s-a îndeplinit condiŃia.

Ipoteza dreptului la acŃiunea în restituirea prestaŃiilor.

PrescripŃia dreptului la acŃiune în restituirea prestaŃiilor făcute în temeiul unui act anulabil ori desfiinŃat pentru rezoluŃiune sau altă cauză de ineficacitate începe să curgă de la data rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a desfiinŃat actul ori, dupăcaz, de la data la care declaraŃia de rezoluŃiune sau reziliere a devenit irevocabilă.d) Ipoteza dreptului la acŃiunea în executarea prestaŃiilor succesive.

Când este vorba de prestaŃii succesive, prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaŃie devine exigibilă, iar dacă prestaŃiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestaŃie devine exigibilă.

e) Ipoteza dreptului la acŃiunea în materia asigurărilor

În cazul asigurării contractuale, prescripŃia începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute de lege ori stabilite de părŃi pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru plata indemnizaŃiei sau, după caz, a despăgubirilor datorate de asigurător.

Ipoteza dreptului la acŃiunea în repararea pagubei cauzate printr-o faptă ilicită i a cazurilor asimilate.

PrescripŃia dreptului la acŃiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât i pe cel care răspunde de ea.

Această regulă se aplică, în mod corespunzător, i în cazul acŃiunii în restituire întemeiate pe îmbogăŃirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.

Ipoteza dreptului la acŃiunea în anularea actului juridic

PrescripŃia dreptului la acŃiunea în anularea unui act juridic începe să curgă:

Page 22: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

în caz de violenŃă, din ziua când aceasta a încetat; în cazul dolului, din ziua când a fost descoperit; în caz de eroare ori în celelalte cazuri de anulare, din ziua când cel îndreptăŃit, reprezentantul său legal ori cel chemat de lege să îi încuviinŃeze sau să îi autorizezeactele a cunoscut cauza anulării, însă nu mai târziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic.

Page 23: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

În cazurile în care nulitatea relativă poate fi invocată de o terŃă persoană, prescripŃia începe să curgă, dacă prin lege nu se dispune altfel, de la data când terŃul a cunoscut existenŃa cauzei de nulitate.

h) Ipoteza răspunderii pentru vicii ascunse.

Potrivit art. 2.531 NCC:

“Dreptul la acŃiunea în răspundere pentru vicii ascunse

Dacă prin lege nu se prevede altfel, prescripŃia dreptului la acŃiune pentru viciile ascunse începe să curgă:

a) în cazul unui bun transmis sau al unei lucrări executate, alta decât o construcŃie, de la împlinirea unui an de la data predării ori recepŃiei finale a bunului sau a lucrării, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripŃia va începe să curgă de la data descoperirii;

b) în cazul unei construcŃii, de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepŃiei finale a construcŃiei, afară numai dacă viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripŃia va începe să curgă de la data descoperirii.

Pentru executarea unor lucrări curente, termenele prevăzute la alin. (1) sunt de o lună, în cazul prevăzut la lit. a), respectiv de 3 luni, în cazul prevăzut la lit. b).

DispoziŃiile alin. (1) i (2) se aplică i în cazul lipsei calităŃilor convenite ori al lipsurilor cantitative, însă numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fără cuno tinŃe speciale, printr-o verificare normală.

Termenele prevăzute în prezentul articol sunt termene de garanŃie înăuntrul cărora viciile trebuie, în toate cazurile, să se ivească.

Prin dispoziŃiile prezentului articol nu se aduce însă nicio atingere termenelor de garanŃie speciale, legale sau convenŃionale.

DispoziŃiile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, i în cazul produselorpentru care s-a prevăzut un termen de valabilitate, ca i în cazul bunurilor sau lucrărilor pentru care există un termen de garanŃie pentru buna funcŃionare.”

Nu trebuie confundate viciile ascunse cu viciile aparente, a căror prescripŃie este reglementată sub aspectul începutului de art. 2530 NCC. Este ascuns acel viciu care,la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistenŃă de specialitate, de către un cumpărător prudent i diligent.

Nu trebuie confundate termenele de garanŃie cu termenele de prescripŃie.

Page 24: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Termenele de garanŃie joacă un dublu rol:

marchează momentul până la care viciul trebuie să se manifeste; marchează momentul de la care, în unele cazuri, începe să curgă, cel mai tarziu, prescripŃia.

Dacă termenele de garanŃie stabilite de părŃi sunt diferite de cele de mai sus atunci prescripŃia va curge de regulă de la data împlinirii lor, a a încât prin prescripŃie să nu se afecteze voinŃa părŃilor.

2. Suspendarea prescripŃiei extinctive

Page 25: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Prin suspendarea prescripŃiei extinctive se înŃelege acea modificare a cursului acesteia ce constă în oprirea de drept a curgerii termenului de prescripŃie, pe timpul cât durează situaŃiile, limitativ prevăzute de lege, care îl pun în imposibilitate de a acŃiona pe titularul dreptului la acŃiune.

RaŃiunea acestei instituŃii este dată de caracterul sancŃionator al prescripŃiei. Or, în cazurile legale de suspendare a prescripŃiei sancŃiunea ar apărea ca nejustificată.

Cauzele de suspendare a cursului prescripŃiei extinctive prezintă următoarele caractere juridice:sunt legale, în sensul că ele sunt stabilite numai prin lege; sunt limitative, ceea ce înseamnă că ele sunt de strictă interpretare i aplicare, nefiindsusceptibile de aplicare prin analogie;

PrescripŃia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:

între soŃi, cât timp durează căsătoria i nu sunt separaŃi în fapt; între părinŃi, tutore sau curator i cei lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu sau cu capacitate de exerciŃiu restrânsă ori între curatori i cei pe care îi reprezintă, cât timpdurează ocrotirea i socotelile nu au fost date i aprobate; între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătore ti sau al unui actjuridic, administrează bunurile altora i cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cât timp administrarea nu a încetat i socotelile nu au fost date i aprobate; în cazul celui lipsit de capacitate de exerciŃiu sau cu capacitate de exerciŃiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în careexistă o dispoziŃie legală contrară; cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existenŃa datoriei sau exigibilitatea acesteia; Textul citat face aplicatia principiului fraus omnia corrumpit în materie de prescriptie. Suspendarea prescriptiei opereaza cât timp debitorul ascunde (ori sustrage), în mod deliberat, înscrisul constatator al creantei sau, dupa caz, exigibilitatea acesteia (de ex., faptul existentei sau modificarii termenului legal de plata ori renuntarea la beneficiul termenului de catre autorul creditorului actual). pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînŃelegerilor dintre părŃi, însă numai dacă acestea au fost Ńinute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripŃie;

Legiuitorul a vrut ca partile sa poarte negocieri cu buna-credinta si, în caz de esec, partea interesata sa aiba un timp suficient de lung pentru a actiona în justitie, astfel încât suspendarea repetata a prescriptiei în cazul unor negocieri succesive ori purtarea acestora cu mult timp înainte de expirarea termenului nu justifica suspendarea prescriptiei, din moment ce astfel de negocieri se dovedesc neserioase,iar exercitarea dreptului la actiune nu este, în fapt, periclitat ori compromis. în cazul în care cel îndreptăŃit la acŃiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, să folosească o anumită procedură prealabilă, cum sunt reclamaŃia

Page 26: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

administrativă, încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a cunoscut

Page 27: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

i nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la declan area procedurii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen; Trebuie subliniat ca textul priveste doar procedurile prealabile reglementate de

lege, iar nu si cele instituite de parti, pe cale conventionala.în cazul în care titularul dreptului sau cel care l-a încălcat face parte din forŃele armate ale României, cât timp acestea se află în stare de mobilizare sau de război. Sunt avute în vedere i persoanele civile care se găsesc în forŃele armate pentru raŃiuni de serviciu impuse de necesităŃile războiului;

În toate cazurile, suspendarea prescriptiei opereaza cât timp fortele armate ale tarii se afla în stare de mobilizare sau de razboi i nicidecum în stare de pace. De retinut totu i, că, potrivit doctrinei dominante, textul se aplica, pentru identitate de ratiune, si atunci când creditorul sau debitorul este într-o misiune de pace cu caracter international, sub egida ONU sau NATO ori în numele României, dupa caz.

în cazul în care cel împotriva căruia curge sau ar urma să curgă prescripŃia este împiedicat de un caz de forŃă majoră să facă acte de întrerupere, cât timp nu a încetat această împiedicare; forŃa majoră, când este temporară, nu constituie o cauză de suspendare a prescripŃiei decât dacă survine în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripŃie; ForŃa majora este definita de art. 1.351 alin. 3 NCC ca fiind „orice eveniment extern,imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil”.

în alte cazuri prevăzute de lege.

De asemenea, în materie succesorală, potrivit art. 2533 NCC, dincolo de cazurile generale se suspendare văzute anterior, prescripŃia nu curge contra creditorilor defunctului în privinŃa creanŃelor pe care ace tia le au asupra mo tenirii, cât timp aceasta nu a fost acceptată de către succesibili ori, în lipsa acceptării, cât timp nu a fost numit un curator care să îi reprezinte.

Ea nu curge nici contra mo tenitorilor defunctului cât timp ace tia nu au acceptat mo tenirea ori nu a fost numit un curator care să îi reprezinte.PrescripŃia nu curge, de asemenea, contra mo tenitorilor, în privinŃa creanŃelor pe care ace tia le au asupra mo tenirii, de la data acceptării mo tenirii i până la data lichidării ei.

Efectele suspendării prescripŃiei. De la data când cauza de suspendare a încetat,prescripŃia î i reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului i timpul scurs înainte de suspendare.

PrescripŃia nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la datacând suspendarea a încetat, cu excepŃia prescripŃiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea

Page 28: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

suspendării.Suspendarea prescripŃiei poate fi invocată numai de către partea care a fost împiedicată să facă acte de întrerupere, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Suspendarea prescripŃiei faŃă de debitorul principal ori faŃă de fideiusor produce efecte în privinŃa amândurora.

Page 29: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

3. Întreruperea prescripŃiei extinctive

Prin întreruperea prescripŃiei extinctive se înŃelege modificarea cursului acesteia constând în înlăturarea prescripŃiei scurse înainte de apariŃia unei cauze întreruptive i începerea unei alte prescripŃii extinctive.

Asemănător suspendării prescripŃiei extinctive, i în cazul întreruperii prescripŃiei extinctive este necesar ca împrejurarea ce constituie, potrivit legii, cauză de întreru-pere să intervină după ce prescripŃia extinctivă a început să curgă i mai înainte de împlinirea termenului de prescripŃie extinctivă.Cauzele de întrerupere a prescripŃiei extinctive prezintă următoarele caractere juridice: sunt legale; sunt limitative;PrescripŃia se întrerupe:

printr-un act voluntar de executare sau prin recunoa terea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acŃiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripŃia;

Recunoa terea se poate face unilateral sau convenŃional i poate fi expresă sau tacită. Când recunoa terea este tacită, ea trebuie să rezulte fără echivoc din manifestări care să ateste existenŃa dreptului celui împotriva căruia curge prescripŃia. Constituie acte de recunoa tere tacită plata parŃială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalităŃilor, solicitarea unui termen de plată i altele asemenea. Poate invoca recunoa terea tacită i cel îndreptăŃit la restituirea unei prestaŃii făcute în executarea unui act juridic ce a fost desfiinŃat pentru nulitate, rezoluŃiune sau orice altă cauză de ineficacitate, atât timp cât bunul individual determinat, primit de la cealaltă parte cu ocazia executării actului desfiinŃat, nu este pretins de aceasta din urmă pe cale de acŃiune reală ori personală.

prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanŃei la masa credală în cadrul procedurii insolvenŃei, prin depunerea cererii de intervenŃie în cadrul urmăririi silite pornite de alŃi creditori ori prin invocarea, pe calede excepŃie, a dreptului a cărui acŃiune se prescrie;

prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în faŃa instanŃei dejudecată până la începerea cercetării judecătore ti; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripŃiei, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă;

PrescripŃia este întreruptă chiar dacă sesizarea a fost făcută la un organ de jurisdicŃie ori de urmărire penală necompetent sau chiar dacă este nulă pentru lipsă de formă.

PrescripŃia nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau

Page 30: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

de arbitrare ori de intervenŃie în procedura insolvenŃei sau a urmăririi silite a renunŃat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni

Page 31: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripŃia este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiŃia însă ca noua cerere să fie admisă.

PrescripŃia nu este întreruptă nici dacă hotărârea judecătorească sau arbitrală i-a pierdut puterea executorie prin împlinirea termenului de prescripŃie a dreptului de a obŃine executarea silită. În acest caz însă, dacă dreptul de a obŃine obligarea pârâtului este imprescriptibil sau nu s-a prescris încă, se va putea face o nouă cererede chemare în judecată ori de arbitrare, fără a se putea opune excepŃia autorităŃii de lucru judecat.

4. prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripŃia este pus în întârziere; PrescripŃia este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripŃia numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.

Pentru a produce efectul întreruptiv, punerea în întârziere a debitorului este conditionata de introducerea cererii de chemare în judecata în termen de 6 luni de la data când a operat punerea în întârziere pentru a nu da posibilitatea creditorului sa abuzeze de acest caz ori doar sasicaneze pe debitor, fara a avea intentia de a-l actiona în justitie. În caz contrar, întreruperea prescriptiei este socotita neavenita.

Efectele întreruperii prescripŃiei. Întreruperea terge prescripŃia începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere.După întrerupere începe să curgă o nouă prescripŃie.

Dacă întreruperea prescripŃiei a avut loc prin recunoa terea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, va începe să curgă o nouă prescripŃie de acela i fel.În cazul în care prescripŃia a fost întreruptă printr-o cerere de chemare în judecată ori dearbitrare, noua prescripŃie a dreptului de a obŃine executarea silită nu va începe să curgă cât timp hotărârea de admitere a acŃiunii nu a rămas definitivă.

Dacă întreruperea rezultă din intervenŃia făcută în procedura insolvenŃei sau a urmăririi silite, prescripŃia va reîncepe să curgă de la data la care există din nou posibilitatea legală de valorificare a creanŃei rămase neacoperite.Mentionam, în final, ca, indiferent de obiectul noii prescriptii, în toate cazurile este vorba de o prescriptie de drept civil: prescriptia dreptului material la actiune. Aceasta,întrucât atât dreptul, la actiunea condamnatorie, cât si dreptul la actiunea executorie sunt elemente sau forme ale dreptul material la actiune, iar nu ale unui drept procesual la actiune.

Beneficiul întreruperii prescripŃiei. Efectele întreruperii prescripŃiei profită celui de la care emană actul întreruptiv i nu pot fi opuse decât celui împotriva căruia a fostîndreptat un asemenea act, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Dacă prescripŃia a fost întreruptă prin recunoa terea dreptului de către cel în folosul

Page 32: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

căruia curgea, efectele întreruperii profită celui împotriva căruia a curs i nu pot fi opuse decât autorului recunoa terii.Întreruperea prescripŃiei împotriva debitorului principal sau contra fideiusorului produce efecte în privinŃa amândurora.

Page 33: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

4. Repunerea în termenul de prescripŃie extinctivă

Cel care, din motive temeinice, nu i-a exercitat în termen dreptul la acŃiune supus prescripŃiei poate cere organului de jurisdicŃie competent repunerea în termen i judecarea cauzei.

În doctrină s-a arătat că prin cauze temeinic justificate trebuie să se înŃeleagă doar acele împrejurări care, fără a avea caracterul forŃei majore, sunt exclusive de culpă. Este deci vorba de piedici relative, iar nu absolute (ca în cazul forŃei majore), în sensul că împrejurările de fapt respective au caracterul de piedică în exercitarea acŃiunii pentru reclamant i pentru cei care s-ar afla în condiŃii asemănătoare (dar nu în mod necesar i pentru un om diligent) i, totodată, nu i se poate imputa vreo culpă titularului dreptului la acŃiune.

În alte cuvinte, repunerea în termenul de prescripŃie extinctivă exclude atât forŃa majoră(deoarece cursul prescripŃiei extinctive ar fi suspendat cât timp durează forŃa majoră, a a încât nu s-ar mai pune problema repunerii în termenul de prescripŃie extinctivă), cât i culpa (deoarece, în caz contrar, ar fi deturnată instituŃia prescripŃiei extinctive de la finalitatea sa). Domeniul repunerii în termenul de prescripŃie extinctivă începe unde încetează culpa i încetează unde începe forŃa majoră.

Conditiile repunerii în termen. Potrivit art. 2.522 alin. 2 NCC, mai sus citat, repunerea în termen nu poate fi dispusa din oficiu, ci numai daca a fost invocata de partea interesata.

Totodata, cererea de repunere în termen, pentru a fi admisibila, trebuie facuta în termen de 30 de zile, socotite din ziua când cel interesat a cunoscut sau trebuia sa cunoasca încetarea motivelor care au justificat depasirea termenului de prescriptie. Legea nu prevede natura acestui termen de 30 de zile, însa credem ca, termenul de 30 de zile este un termen de prescripŃie i nu unul de decădere fiind supus, prin urmare, regulilor privind suspendarea, întreruperea si chiar repunerea în termen, ca orice alt termen de prescriptie.

Efectul repunerii în termen. Dupa cum rezulta din art. 2.522 NCC, repunerea în termen este judiciara, iar nu de drept, si, în caz de admitere, prescriptia este socotita ca neîmplinita, chiar daca în fapt (fizic) termenul de prescriptie era expirat, iar aceasta da posibilitate organului de jurisdictie sa treaca la judecarea pe fond a cauzei.

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea i-a exercitat dreptul la acŃiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depă irea termenului de prescripŃie.

Page 34: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

5. Împlinirea (calculul) prescripŃiei extinctive

Page 35: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Stabilirea momentului la care se împline te prescripŃia extinctivă implică un calcul, care presupune cunoa terea următoarelor elemente:termenul de prescripŃie extinctivă aplicabil în speŃă; data la care începe să curgă acest termen;

dacă a intervenit sau nu vreo cauză de suspendare sau de întrerupere a prescripŃiei extinctive; regulile în funcŃie de care se determină momentul la care se împline te pres-cripŃia extinctivă. NCC stabile te în art. 2552 i urm. regulile de calcul a diverselor tipuri de termene. Astfel:

Termenul stabilit pe săptămâni, luni sau ani

Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împline te în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împline te în ultima zi a acestei luni.Mijlocul lunii se socote te a cincisprezecea zi.

Dacă termenul este stabilit pe o lună i jumătate sau pe mai multe luni i jumătate, cele 15 zile se vor socoti la sfâr itul termenului.

B. Termenul stabilit pe zile

Când termenul se stabile te pe zile, nu se ia în calcul prima i ultima zi a termenului.Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru.

C. Termenul stabilit pe ore

Când termenul se stabile te pe ore, nu se iau în calcul prima i ultima oră a termenului.În toate cazurile, dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfâr itul primei zile lucrătoare care îi urmează.

§5. Teme de reflecŃie.

ComparaŃie între efectele suspendării prescripŃiei i cele ale întreruperii prescripŃiei.

DiscutaŃi natura juridică a termenului de repunere în termenul de prescripŃie extinctivă.

Page 36: Anul I Sem I Curs ID Drept Civil Teoria Generala George Alexandru ILIE-1

Regimul juridic al renunŃării la prescripŃie.