alexandru dimitrie xenopol - românii Și maghiarii Înaintea istoriei - respuns d-lui a. de bertha

25
ACADEMIA ROMANA ROMANII SI MAGHIARII INAINTEA ISTORIEI RÉSPUNS d-lui A. DE BERTHA DE A. D. XENOPOL MEMBRIJ AL ACADEME' ROMINE. ESTRAS DIN ANALELE ACADEMIEI ROMINE Seria II. Tom. XXII. MEMORIILE SECTION!! ISTORIOE. 451=41.-- BUCURESCI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL C(513L FURNISOR AL CURTI! REGALE 16, STRADA DÒMNET, 16 1900.

Upload: valachus

Post on 28-Sep-2015

88 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Alexandru Dimitrie Xenopol - Românii și maghiarii înaintea istoriei - Respuns d-lui A. De Bertha

TRANSCRIPT

  • ACADEMIA ROMANA

    ROMANII SI MAGHIARIIINAINTEA ISTORIEI

    RSPUNS d-lui A. DE BERTHADE

    A. D. XENOPOLMEMBRIJ AL ACADEME' ROMINE.

    ESTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMINESeria II. Tom. XXII.

    MEMORIILE SECTION!! ISTORIOE.

    451=41.--

    BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL C(513L

    FURNISOR AL CURTI! REGALE

    16, STRADA DMNET, 161900.

  • o /J ARJ.POPE C B

    AUTORa2.VOL.&-failr-px fee*/"Iff:N2 167/ ANULOAr2..........

    ROMANII $1 MAGHIARI-I iNAINTEA ISTORIE1

    RSPUNS d-lui A. DE BERTHADE

    A. D. XENOPOLMembrn al Academia Romtlne.

    &dinta de la 24 Martie 1900.

    A. de Bertha, Magyars et $oumains devant l'histoire, Paris 1899; un vol. in-8de 483 de pagine.

    Este ultima scriere aparuta de curInd din pana ungursca asupracestiunil 'Romanilor din Transilvania; cuprinde un resumat, facutpentru strainT, al scrieriI In 3 volume, In limba maghiara, a d-luI Be-nedict Jancs : Istoria Fi starea actuald a tendinfelor nafionale ro.mnesa.

    Lucrarea d-lui de Bertha urmresce scopul de a Infratl pe RomanIcu MaghiariI pe basa adev6rulul istoric, cafin qu'en sortant des lices,il soit ais aux deux adversaires de se tendre la main loyalement, sansarrire-penge, au profit de la paix du monde, du progrs de leur payset de la civilisation en gnral (p. V).

    Ce soiti de istorie, si ded ce soiti de adevr, Intelege d-1 de Berthaa sebte la lumina, se vede de Indata, de pe chipul cum d-sa punecestiunea romansea.

    Romanil sunt stapanitT, dupa d-sa, dincolo ei dinc6ce de Carpati detendinta unificaril neamultil lor Intr'un singur Stat. Unirea nationalaconstitue idealul romanese. Existenta Ungarief le eta In cale. El do-rese deel risipirea acestuI Stat. De aid ura de mrte, pe care Roma-

    Analele A. R.Tom. XX17.Memoriilo Soot. Istorioe. 1

  • A. . iitti15P0t

    nil aii jurat-o Ungurilor : tExiger que les Roumains donnent la raisonrelle de leur haine contre les Magyars, c'est-h-dire qu'ils avouentouvertement leur dsir de s'emparer de la Transylvanie, serait ex-cessif (p. 9).

    Pe ce se Intemeiaz, urinzh mal departe d-1 de Bertha, pretentiuneaRomnilor la Statul lor unitar ? Numal i numaI pe falsa inchipuirea originil lor dacice,s se observe, nu se mal dice originea romand,ci dacich, adech pe sprijinirea sthruinteI neintrerupte a locuinteI lorIn Dacia Traiand. Din acest punct de vedere, se nasce nevoia pentruaceI ce ati interes a combate aceste nhzuinte politice ale Romanilor dea surph temelia istorich pe care ele se inalth, pentru ca sh nu se malp6th rAzim/ Romnil pe adagiul prior tempore potior jure.

    Interesul politic strdbate de la un cal:4)1 la altul scrierea d-lor Janes&Bertha, si nimic nu 'Ate turbura mal mult perceptiunea adev6ruldicleat amestecul interesuldi In el. De aceea sh nu ne astepthm la oexpunere rece si sciintifie a cestiuniI, ci la una preconceputhmestesugith, menith a respinge nisce stafil pe carI UnguriI a interesa le arAth ea nelinistindu-le vita.

    Dar, sh cercethm mnti dach punctul de vedere, pe care se asternecartea, este cel adev'rat ? Romnil de dincce si de dincolo de muntItind el re in adevb'r la contopirea lor Intr'un singur Stat? Des atareideal nu ar fi de loe extraordinar sh rsar pe orizontul mintil ro-mnescI, nu el este acela care determind protesthrile i activitatea pecare Romnil o desfds6rA In jurul cestiuniI nationale. Ba, dach se imailIn privire imprejurArile politice, Rom/nil' ail interes ea Ungaria shfie tare, pentru ca, impreund cu ea, al se pad opune primejdiel pre-cump6nirri Slavonilor, cad ameninth s inghith de la o land i peUngurl si pe Romnl. Aceste dou6 popdre sunt singurele ce apartinunor rasse deosebito In sinul oceanuluI de SlavI ce le incunjurdaprpe din tte phrtile. Pe de alth parte, se 'Ate intreved Inteunviitor, mal mult sa maI putin Indephrtat, desfacerea AustrieI Inelementele ce o alchtuese, alipirea Germanilor chtre corpul lor celmare, intrarea Slavilor in sfera de actiune a politicel rusescI, iarMaghiariI i Romnil r6mannd isolatl In mijlocul acestor dou marl'curente centralishtre. RomniI decI nu pot dorl ruinarea Statululunguresc bine lnteles cu o singur conditiune : ca Unguril sh nuse atingh de nationalitatea romansch de sub a lor obladuire, sho base sh se desvolte In spiritul i faculthtile sale, pentru ch poporulromnese vrea duc vita ca natiune, cu comra luI particular/de idel, de conceptiunI si de simteminte, sh adaogh inch o Ord/ la ar-

  • moniosul instrument al civilisatiunit universale. Pentru acsta Insa secere neaprat sa nu i se ingusteze basa etnica, sa nu i se restringatarImul, de pe care el IsT recrutOza geniile si talentele, menite a Inaltape Intregul hit neam.

    Romanit nu tind la contopirea, intr'o singura WA, a Romania cuTransilvania si districtele unguresdi locuite de Romant El Insa res-ping cu coa de pe urma energie tendinta Ungurilor de a le distrugeindividualitatea. Nu et ataca, cum sustin d-nit Bertha si Jancs6par nobile fratrumci se apara. Acsta fiind positiunea respectiva aambelor 041 intre cart se desbate procesul secular, se Intelege dela sine ca. Romanit sunt pust, prin Insast a lor stare, In o conditiunemat prielnica pentru patrunderea adevarulut deck Ungurit. Cact sase observe un lucru : una din cele dou prg, trebue s aib drep-tate. E vorba numa de a ved pe partea cui, ea pte s stea, peacea a Ungurilor sati pe acea a Romnilor.

    ** *

    Este cu neputinta a urmarl pe d-1 de Bertha cu de-amanuntul intta lunga si complicata d-sale demonstratiune a dreptatit causel Un-gurilor fata cu Romanit; cad ar trebul O. scriem un volum, pte Incasi mat mare deck acel al d-sale. Va fi destul de aratat cum d-sa pro-cede In demonstratiunea-d-sale, spiritul care Insufletesce scrierea d-sale,ideile conducat6re pe cart ea se asterne, si atund ne vom putO dasma de valrea sciintifica cad numat de acsta pOte fi vorba In olucrare istorica a scrierit ce analisam.

    Sa vedem Intaiii cum expune d-1 de Bertha cucerirea romana ? Expo-ditiunea lui Traian contra Dacilor nu a fost, dupa d-sa, ceva de o marevalore; a fost mat mult o fapta stralucita deck de sOmd. Traian apotnu s'a acoperit de o luminsa glorie, daca se iea In privire dispro-portiunea puterilot In luptd. Vederile aceste sunt originale, cact nimentnu le-a mar propus pana acum; In sciinta ILIA, originalitatea are ovalre numat cand e adevarata, adecd atuncl cand se descopere unadevar noil. Aceste parert ale d-lor Jancs6-Bertha sunt contradise deautorit romant, cart spun ca, de la rdsbOiele punice, Roma nu avusede sprijinit o lupta mat crancena ; de columna luT Traian, ridicata. InRoma anume pentru celebrarea acestet victorit; de jocurile cele extra-ordinare, cart tinurd 127 de dile si In cart perira 10.000 de gladiatortsi 11.000 de fiare salbatice; de felicitarile trimise Imparatulut din ttepartile Imparatiet, On si din departatele Indil, etc. etc.

    Adevarul nu sta In aceea cd expeditiunea MI Traian nu ar fi avut In-

    ttOMINII kiI MAGHIARA tNAINTEA ISTRIEt 8

  • 4 A. b. itgNoPOL

    semntate, ci aiurea, uncle Ins d-1 de Bertha nu er s se alunece, desa fost pus In lumind de noi, anume In aceea ca a doua expeditiunea lui Traian contra Dacilor i prefacerea Daciei In provincie romanael-A o gresal politic comisA de Traian, care nu ascultase decat deimboldirea rsbunril, cAnd plecase a doua r contra Regelui dac.De aceea i Traian, dorind sd indrepte acst gresal, lug msuricu totul particulare pentru intrirea Daciel ca posesiune romand. Eladuse aid colonil mult mai numer6se de cum obicinuiail Romanii astrmut in provinciile alipite de a lor Imprdtie. (1) D-1 de Bertha estedimprotivd de prere c (la situation de la Dacio dans le cadre del'empire romain n'tait pas de nature imposer au gouvernementcentral l'obligation de recourir aux mesures extraordinaires, qu'uneromanisation si rapide efit exige (p. 19). D-1 de Bertha numescephrase prtentieuse, cuvintele lui Eutropius c Traian ar fi strd-mutat In Dacia infinitas copias hominum, ad agros et urbes colen-das, dar primesce fr nici o reserv raprtele autorilor romani asu-pra prsirii Dacia cu tte criticele inult mai Intemeiate ce se potIndrepth Improtiva lor. (2) Cine nu vede, in acst. Indoit msur cucare se cntdresc isvrele de acelasl fel, tocmaI tendinta de a (lovedo tes ?

    Cnd ajunge la nvlirea barbar, d-1 de Bertha urmzd inainte asustin prerea lui Rsler asupra ocuprii Daciei de Goti, cu t6te cdd-1 Hasdeil a dovedit In Istoria eritied, cunoscutd autoruluT, cl Gotiiniel odat, niel Inainte, nicI dupl nvlirea Hunilor, 375, nu s'ail aye-zat In Dacia. Mid se ocupd cu visita lui Priscus la Attila, iarsisustine ca scriitorul grec ar fi trecut prin Banat, unde ar fi trebuits6 intilnsc Daco-RomanT, daca' ei ar fi locuit In Dacia pe acea vreme.D-1 de Bertha Ins nu desbate intrebarea analisat de noT: prin careparte a Banatului a trecut Priscus ? El strbtuse acst regiune prinpartea ei apusn, ses', In gall de valul roman care mrgini pro-vincia Dacia Romand, parte in care Daco-Romanil nu se vor mai fiavintat, ascundAndu-se dimprotiv In regiunea rsritn. a Banatu-la In muntil lui.

    Este de observat Ins c acesta este un sistem adoptat de togscriitorii ungurT, in ce privesce intrebarea stdruintei Romanilor. ET nurspund niel odat la IntImpinrile aduse impotriva argumentelorformulate chiar de la inceput (Rsler, Hunfalvy), ci se prefac a nu

    A. D. Xenopol, Histoire des Roumains de la Dacie trajane, Paris 1896, I.Ibidem.

  • le cunsce, pentru sustin tot vechile lor teoril. AO s'a redusla adevrata luI proportiune insemnatatea elementuld grecesc adus decoloniI in Dacia i s'a aratat din studiul amanuntit al inscriptiunilorinsemnatatea celuI roman. D-1 de Bertha urmza mai departe a sus-tino cd coloniOI In Dacia erati in majoritate de alte rasse decat cearomana i c acest element era Cu totul neinsemnat. S'a aratat, apol,el timpul invocat ca neindestuldtor pentru romanisarea provincieI nuera mal scurt decal acel in care se romanisase alte provincil. (1) Latte aceste argumente nou, nu se rspunde nimic, ci se inv6cd mereiltot argumentele vechl, formulate Inca de Rsler. Vom ved ca acestsistem al tacerii, sail al prefacutei nesciinte, predomnesce in tot de-cursul scrieril d-hil de Bertha, adaos Inca cu alte met6de noutS deinvestigatiune istorica, precum lunecarea pe furi sa trunchiarea do-cumentelor importante, traducerea falsa a textelor, interpretar me-tesugite etc. etc.

    In cestiunea imigraril Romanilor din Peninsula Balcanica in DaciaTraiana, d-1 de Bertha nu se marginesce, precum ar cere-o adevrul,la un adaos de poporatiune romansca venita din sud la nord, i careimigrare *se explica. prin stramutdrile silnice intimplate din pricinabantuielelor navalirilor barbare, ci admite ca intrga formatiune anationalitatii romane s'a indeplinit la sudul Dunarll. Ba Inca, into-meiandu-se pe visarile filologice ale compatriotuluI s, d-1 Rethy,sprijind parerea ca poporul romanesc intreg vi-ar datorl originea sauneI emigrarl a pastorilor Apeninilor, din Exarchatul Ravenel i dinRomagna. De aid strabuniI Romanilor s'ar fi indreptat mnti sprenord-est ; apol prin Friul s'ar fi coborit catre Dalmatia i Albania,de unde s'ar fi urcat indrt iar la stanga Dunaril. Argumentul d-sale,imprumutat de la d-1 Rethy, este ca limba romana preface pe o i quIn p, precum i. pe i in r, ca i dialectele italiene din regiunea ara-tatd. Pe aceste dou analogiI in schimbarile fonetice, d-1 Rethy i,dupa el, d-nif Jancs6-Bertha cladesc o intrga teorie nouel asupra ori-ginfi Romanilor. In zadar renumitul romanist german Meyer-Liibkea intimpinat cd asemenea schimbart ale guturalelor in labiale se in-tilnesc i in dialectul sard, ba i in limbile galica i irlandesd; iardespre prefacerea lur i In r, a observat ca in romnesce ea s'ar in-tilnl numaI Intro vocale, pe cand in italienesce acsta prefacere sepetreee in tot-deauna inaintea cons6nelor. In zadar incheie d-1 Meyer-Liibke darea de sm asupra fantasiilor filologice ale d-luI Rethy cu

    (1) 27)idem.

    ROMANI! *I MAGMARII iNAINTEA ISTORIEI 5

  • observarea : cum procedzd d-1 Rethy, am put tot ash de usoraduce pe Roman): din Alpil CoticI, unde n a avut Intocmal aceeasIsrta ca In romanesce, sail din nordul Spaniel, uncle e s'a prefacut Inle aprpe In aceeasl Intindere ; si c cestiunea romana, prin brosurad-lul Rethy, nu numaI ca nu a fost deslegata, dar n'a inaintat cu nicIun pas.. (1) D-1 de Bertha aplica si aid sistemul s6i1 de a trece subtdcere IntImpinarile aduse contra teoriilor iubite i le buciumd caadev6rurY ner6sturnabile, pentru naivI sa nesciutorY..

    Pentru a dovedI cd Romani): ail locuit In vechime In Peninsula Bal-canica, d-1 Bertha eitza cate-va din textele ce-I amintesc In aceste re-giunl. Insd d-sa este mg intaiil frte necomplet In ac6st. enumerare.Daca ar fi consultat vol. I al Istoria Romnilor publicat de mine, arfi putut sd se Incredinteze c t6te, dar absolut tte citatiunile, multmaI numer6se decat acele ale d-lul de Bertha, se refer la locurI uncle

    astadl Romani' se afla traitorl in Peninsula BalcanuluI. Pentru ceaduce d-sa aceste dovedI nu ne spune; probabil Insa spre a dovedlca RomaniI s'ail stramutat din acole locurI la nordul Dunaril. Aid sevede ca a vrut sa Imprumute argumentul adus de Rsler; dar numal:l'a stricat i schimonosit. Inteligentul i ghibaciul Rsler col putinscia s acopere rua credinta a argumentarif sale prin sofisme meste-sugite si anevoios de rsturnat. El sustinea, In acsta privintd, c Ro-raaniI fusese cand-va f6rte numerosl In Mesia (Bulgaria) si cd astacri

    ne mai afrandu-se aid, disparitiunea lor ar trebul explicatd prin oemigrare la nordul Dunaril. Amestecand decI Mesia, unde RomaniI nus'ail aflat niel odatd, cu partile din sudul Balcanulul, unde el sunt ade-verifl, dar unde exista i astdcrf, Rssler deducea trecerea lor In DaciaTraiand. La aceista mestesugitd prefacere a adev'e'ruluI, i-am r6spunsprin o analisa amdnuntita a tuturor citatiunilor ce pomenesc pe RomanlIn Peninsula Balcanulul, dovedind ca tte aceste citatiunI se refer lalocurI din carI Romani): nu ail disparut, eh eI In Mesia locuitnicI odatd i ca dad teoria imigrril trans-dundrene, pe ace-sta cale colputin, nu se p6te sustin. (2) Asa se putek r6spunde ghibaciuluI si price-putulusi Rsler. D-1 de Bertha, In loe de a r6spunde argumentatiuniInstre, se int6rce pur i simplu la teoria luT Rsler, pe care Insd n'oIntelege si pe care o strica si o ciuntesce.

    Mai adaoge d-1 de Bertha argumentul, Imprumutat tot de la Rsler,cd RomaniI nu si-ati. putut InsusI elementul sud-slavic al limbil lor

    Litteraturblatt far germanische und romanische Philologie, Iulie 1897, p. 236Histoire des Roumains, I,

    6 A. D. XENOPOL

  • deck de la Sclavinfl (mal tarcjiil BulgariT) de peste Dundre. LuI RslerInsa i s'a r6spuns de mult, de d-1 Hasdeil i de mine, cd Sclavinilinnecase Intaiii Dacia Traiana i c numa ceea ce a prisosit a trecutDunarea; dovecjile luat din erninentul scriitor grec Procopiu. Darnu este mal r6i1 orb deck cel ce nu vrea sa vada i maI r6i1 surddeck cel ce nu vre sa auda!

    Lucru mai gray este Insa ca, acolo unde probele pentru staruinta Ro-manilor sunt invederate, d-1 de Bertha procede Intr'un chip ma radical,anume le trece sub tacere, sa lunecd asupra lor, fall a se oprl la a loranalisa, i dac le amintesce, o face numal: spre a nu i se put6 imputaca nu le-a citatprocedare demnd de un advocat ce ap6rd o causa rea,dar nu de un istoric. Anume, In capitolul privitor la intrebarea: DacaRomelnii" se aflaii in Ungaria la afezarea Ungurilor in ea, d-1 deBertha nu pomenesce, prin niel un cuvInt, de documentul cel Insem-nat al la Bela IV, din 1247, care amintesce exitenta a dou6 Princi-pate romanescI In muntii Muntenia, al la Lythuon aezat In drptaOltulul, In Oltenia, i al la Seneslail In Muntenia Mare, despre caredocumentul spune: cquas terras Olachis relinquimus prout iidem hacte-nus tenuerunt. (1) De asemenea nu pomenesce nimic despre cronicapersand a lu Fazel-Ulah-Raschid, care spune ca la 1241. Tatarflbatut In Oltenia cu banul Basarab (Lythuon al documentula din 1247) iIn fata Braovula ca NegriT ValachI (Seneslail al aceluiaT doc.). DacaRomaniT erati nisce pastorT nomall, In felul Tiganilor, cum putea spuneBela IV ca le lasa tra In stapanire preeum, o avuse i peina atunai cum se puteail el bate cu Ttaril pentru aprarea acelor tinuturn

    Dar nu e vorba de a discuta cu d-1 de Bertha valrea acestor aratarT,de 6re-ce d-sa le subtilisza. Ac6sta procedare arata Ins neliniteasufletscd, cu care representantul intereselor ungurescI se da dreptrepresentantul adev6ruluT.

    lata tied modul cum d-1 de Bertha procede, In stabilirea partiI In-taia a cestiunil, a acela partl care, prin Indepartarea el, ar trebuT saIngadue mal multa. obiectivitate In a a tractare, dar pe care autorulo actualisza prin faptul ca o iea de temelie a stdril de acj1 a lucru-rilor. La ce ne putem atepta, In partile cele-lalte dou6 ale scrieriI sale,

    apropiand evenementele de nol, turbura i mai mult limpedea undaa istoria Cu namolul patimelor politice ?

    * *

    (1) Docunaentul este arnintit In trc't fitr indicarea locului celui Inseranat dinel, la p. 93.

    nomArat I MAGHIARLt INAINTEA ISTORIEI 7

  • A. D. XENOPOL

    D-1 de Bertha intitulza a doua parte a scrierii sale : Relatiun'i In-tre Unguri pi Romana'" pdnei la sfirpitul veaculta al XVII-lea.

    Inainte de a ne rosti asupra aprecieril cu care autorul incheieacsta a doua parte a expunerii sale, O. urmarim mai departe modulacestel expuneri ins5.0, din care se va intdri Inca i ma mult ade-v6rul stabilit la cercetarea 01.01 intaia, anume c in scrierea d-lui deBertha putem intilni ori-ce, numai sciinta i metoda istorica nu.

    Sa cercetam intaiil modul cum d-1 de Bertha intrebuintza documen-tele istorice. Inteunul din 1222, Regele Android II ddruesce mana-stirii de Kercz o bucata de pamint, despre care spune c era cexemp-ta de Blaccis,. D-1 de Bertha traduce acsta frasa. : cen ayant d'abordloign6 les Valaques,. Terram exemptam de Blaccis insmna insapamint luat de la Romani. Pentru ce Ore traducerea liberd a d-luide Bertha ? lata pentru ce. Daca d-sa traducea cum e lucrul, atunciadmitea implicit ca. Romanil era' apzatI pe acel pamint, lucru ce tre-buia inlaturat numai decal, pe cand, traducnd ca Regele ar fi inde-partat pe Romani, se da a intelege ca erati nomadT.

    Asupra importantului document din 1231 d-1 de Bertha trece frterepede, fall a reproduce locul insemnat, in care se spune ca fostulproprietar al unei bucati de pamint din Fagara, Trul fiul hil Cioru,un Roman, stapania acel pamint a tempore jam humanam memoriamtranseunte,. Pentru ce? Pentru ca el dovedesce : intaili dreptul deproprietate al unlit' Roman in tinutul Fagaraplui i al doilea o frtemare vechime a acestei proprietatT, deci originea batinaa a eI.

    Un alt document din 1291 a fost reprodus de d-1 Bertha inteunchip 0 mai caracteristic, anume ciuntindu-1 i trunchiandu-1, spre ainabu1 in el argumentul ce vine In fav6rea Romanilor. Citand dinel numai o frasa, in cursul analiseT, d-1 de Bertha pote sc6te, pentrunecunoscOtorl, ori-ce inteles ii place. D-sa spune: ell faut que lesRoumains renoncent a la 'participation de leur peuple aux dites deGyulafejervar et surtout a l'interprtation fantaisiste, avec laquelle ona rendu la fameuse phrase: cum universis Nobilibus, Saxonibus, Sicu-lis et Olachis pro reformatione status eorundem congregationem cumjis fecissemus. On se cramponne aux paroles pro reformatione statuseorundem, pour dmontrer que l'assemble de.Gyulafejervar tait uneassemble lgislative. Or, la teneur du document, se rapportant A la res-titution des biens de maitre Ugrin, explique clairement qu'il s'agit lasimplement d'une assemble consacre a une affaire litigieuse et queles Roumains n'y figurent que comme tmoins, (p. 91).

  • Tat Inceputul acestuI document, in intrga luI cuprindere, din carese 'Ate sc6te adev6ratul lul inteles :

    Nos Andreas .... Quod cum universis Nobilibus, Saxonibus, Sieulis etOlachis, in partibus Transilvanis apud albam Jule, pro reformationestatus eorundem, congregationem cum iisdem fecissemus magisterUgrinus suas possessiones Fugros et Zumbathely vocatas, iuxta flu-vium Olth existentes, asserens a se indebite alienatas, surgendo in ipsocongregacione nostra, sibi redi postulasset.

    Este invederat cA Regele venise la Alba-Julia spre a tin6 o adu-nare cu Nobilil, SaxoniI, Skiff' i Rom'aniT, spre a preface starea aces-tora, politicd sad juridicd, i cd cu acost prilej magistrul Ugrinus,sculd ndu-se in adunare, cera la Rege restituirea moiilor sale, lucruce nu ell cleat prea firesc In organisarea dietelor veaculuI de mijloc, Inearl' se tractail fr deosebire tte pricinile; dar cum se pte referI, Inbuna credintg,frasa pro reformatione status eorundem ), care precedzAscularea lul Ugrinus, la procesul acestuia ?

    Acesta ns este modul de intrebuintare i de citare al Ungurilor,In istoria privitre pe Romda

    Tot ah combate d-1 de Bertha sustinerile Romnilor cl ei in vre-mile me vechl ar fi avut o organisare particular a lor sub VoivocjIi CnejT, un drept obicinuelnie propri, o nobletd a lor i o organi-sare militar6, In care el purtail numele de iobbagiones castrorum.Ins6 r6stAlmacirea i alunecarea tdeuta i far a da lucruluI o InsemnA-tate nu maI ajungeati, de Ore-ce nu un document, ci sute i chiarconstat aceste fapte. D-1 de Bertha recurge aid la alt mijloc pentrua rsturna puterea doveditre a actelor trecutuldi, anume la armaironiel i a batjocureI, comparAnd pe Voivocjit romanI ai ArdealululCu Voivolil Tiganilor. Fiind-cd approbatae constitutiones opresc de laun timp alegerea mal departe de Voivodl tigAnesd, apoI d-1 de Berthaserie: Les Tsiganes pourraient done prouver que ce furent les appro-batae et les compilatae qui les privrent de leurs chefs nationaux,de leur administration et juridietion (p. 109)! MultAmim d-liff de Berthapentru asemdluirea fdeuta; dar Ii amintim numal cA, atund cAnd serevoltard Voivodil Maramureplul i cand sdrobira armatele lul Lu-dovie-cel-Mare al Ungariel; alungandu-1 din Moldova, de sigur cd str6-bunil d-lul de Bertha nu se gAndiati a face ast-fel de comparatiuntVoivollff Romnilor sunt tot-deauna mar." proprietor", numitl adese-orIComiti in documente, i aveati o putere ce deveni une-orI chiar un pe-ricol pentru Regil Ungaria Fiind peste putint de a ne ocup mai cude-amanuntui de acstd cestiune, ne referim la silintele supraumane

    ROMANII I IdAGHIARII INAINTEA ISTORIEI 9

  • ale d-luT de Bertha de a Intunech acsta parte a cestiunil romanesci,suntem convinsT c orT-cine va cetl capitolul d-lui de Bertha asupra

    organiseirg, militare a -Romanilor va ved printre rInduri toeing ceeace autorul vrea sa ascunda, adeca existenta organisaril atat politice, cat

    sociale si militare a poporului roman in primele timpuri ale sta.-paniriT maghiare.

    Ce interes Insd are d-1 de Bertha-- si este curios ca, In analisa

    unei lucrari istorice, s ne Intrebam necontenit asupra interesului au-toruluT ce interes are d-sa de a tagadul poporulul roman dreptulla proprietate, la participarea In dietele triT, precum i organisarealui sociala, politica i militara? Rspunsul este frte usor de gasit. DacaRomanii dispuneail de asemenea drepturi In vremurile mai vechT alecaderil ion sub Unguri si le perd pe tte In timpurile maI nou, teo-ra imigrarii lor maT Oral, ascunse i tainuite, In felul imigrariiTiganilor, nu maT pte fi sustinuta i ipotesa continuitatii se impunede la sine. Cad, cum p6te sa-si Inchipue cine-va ca imigrantiT Romani:sub forma phstorilor sa fi captat indatd Mk) acele drepturT, de cariel se bucurail In vremurile mai vechT, i apoi sa le fi perdut maT tar-

    ; &and este cunoscut ch. In asemenea casuri poprele imigrantesunt reduse In sclavie, precum tocmal s'a Intimplat lucrul cu TiganiTTatariT, sail sunt tractate frte rfl, cum s'a Intimplat lucrul cu EvreiT.Daca, dimpotrivd, admitem supunerea Romanilor de Unguri, atuncTInrutatirea conditiunii lor se intelege de la sine, sub propasirea ne-Incetata a unei apsarl, la inceput mai temt6re.

    numal ash se Inteleg revolutiunile repetate pornite de Romani con-tra Ungurilor, une-orT In unire cu tranii -Lingua mal trcli singuri.D-1 de Bertha vrea sa arate ca revolutiunea din 1437 a fost facuta de t-ranil UngurT, catre carT se alipird apoi i Romanil. Chiar daca estelucrul ash pentru revolutiunile din 1324, 1437, 1480 si 1514, acsta ardovedi numai ca In vremile mai vechl era(' i tranT Unguri In Tran-silvania, precum ere"' i nobili Romani, dar cd cu timpul majoritateaabsorbl pe minoritate i nobiliT devenira toti UngurT, lar traniT totiRomani, si de aceea revolutiunile mai dincOce: 1600 pe timpul lui MichaiilVitzul, 1784 Horia si 1848, sunt facute numai de tranil Romani. Dar nuail fost numai aceste marl miscarl contra natiunilor domnitre, f acutede natiunea apsata a Romanilor. Revolutiunea era permanenta i, lucrucaracteristic, Romanii cautail, mg ales prin dare de foc, sa rpuna peprigonitorii Ion. D-1 de Bertha nu vede nimio In acsta crima deck ru-tatea Romanilor i Indreptatirea msurilor aspre luate impotriva lor. NoTvedem Inca alt cevh: simtemintul risbunelrii. Nu erail crime ordinare

    10 A. D. xENOPOL

  • crudimile Romanilor, faptuite din nazuinta de a se imbogat pe soco-tla altora ; ci, cand as:leaf' prada flacariI averile pop6relor stapani-tre, eI dovedeail ura i Inversunarea sadita In inimile lor prin veacurIIntregi de nedreptate, de IncalcarI si de despoiare a lor de vechldrepturI exercitate de el. Cum ere"' tractatI Romanit In urma acestoracte, ne-o spune istoricul ungur W. Bethlen: .zca niel odata furcile, tem-nitele, securile, chrligele, strngurile s1 colturile stancilor omorItmal multI criminali ca RomaniI (/), si nand Principele Cor6neY, Iosif,fiul Mariel Teresia, vine In Transilvania spre a se convinge de visude starea lucrurilor, guvernul trebue s iea m6surI de a se curati. dru-murile de cadavrele Romanilor In descompunere, ldsate inadins In cale,spre a Ingroz1 pe treatorT.

    Dar d-1 de Bertha gasesce i aicea mijlocul de a apr pe cona-tionalii sT. ScitY pentru ce lingual reduceatt necontenit pe Romani' Inserbire ? PentTu a-i ! Fiind-cd lucrul 'Ate par cam greil decredut, reproducem locul. cEt comme la grande masse des Roumainsse composait de paysans et ne poss6dait aucune caste sociale, en dehorsdes Knbzes, PEtat hongrois ne pouvait la conqurir pour la civilisa-tion, qu'en lui imposant le servage et, par la, indirectement, l'agriculture.Quand les Iois admettaitent done que les nobles pussent faire des serfs,et mme de vive force, de tous les Roumains vagabonds, sans tenircompte de l'endroit o il les ont pris, ce n'est pas leur asservisse-ment qu'elles visent, mais leur civilisation (p. 148). Despre calificareade vagabond data poporuluI romanesc, ne multamim d'a observaacest epitet II este dat de un coborItor al neamul-ul Hunilor. Catdespre civilisatiunea, pe care nobilil unguri o introduceati In sinulpoporuluI roman, iat. In ce consta acsta civilisatiune: NobiliI aveaiiasupra t6ranilor juridictiunea suprema, atat pentru a-I sc6te de pemosil, cat i pentru a-I bate, Inchide si chiar pedepsl cu m6rtea.Stapanul fiind i judecator al tranuluT, acesta era oprit a reclamaIn contra la Iobagul trebui sa muncsca de la 4-6 dile pe s6p-tmana stapanulul sti, chiar In dilele de s6rbatre ortodoxd, ne-respectate de religiunile domnitre ale Transilvaniet Daca se In-multia familia iobaguldf, totT Meth' ce puteati muncl erail luati de-avalma cu tatal lor la lucrul boeresc ; adese-orI erail tinutI In locurIdepartate cate 3-4 s6pt6manT, ash ca nu me puteail grijI de nimicadin propria Ion gospodarie. Femeile i fetele iobagulul ere"' Inter-

    (1) Historia de Rebus.Transilvanicis, IV, p. 128. Comp. St. Szamoskzi, in Mon.Hung. historica, Scriptores, XXVIII, p. 342.

    ROMANIf t MAGHIARIf fNAINTEA ISTORIEI 11

  • buintate la cusut, la tors sail la tesut, sa chiar la slujbe de rind, pelangd ca fetele mai ere"' indatorate a se supune la jus primae noctis.Dupa ce aprpe tot timpul sateanuluI era rapit de nobil, el mal erasupus si la o suma de dalcliI catre stapan. Ii dadea si haul' pe ancate 2 florinT 33 de crucen, un stinjen de lemne si o cofd de unt ; unildin iobagl era' indatoritI a cumpra vin de al boerultil pentru 25 deflorinI si a-1 platl numaI decal, fie bun, fie rti. La nascerea unul pruneboeresc, fie-care iobag era dator a aduce plocon Cate o gaind; laPasce, dou cste de pore afumat sail o &rid ; la Sf. Gheorghe, unmiel gras; la Craciun, o gdind si 10 ou ; vara, cate dol pui, doumsurl de ovz, 200 de culbed si o bucata de rdsind. Din pescuitulfaeut de iobag el da stapanuluI lul, din dol peseT, unul. La vinat iobagulnu avea voie sa umble, cad nu putea purt arma, sub pedpsa de aperde mana drpta. IobagiI erail datorI sa cumpere carnea de la vi-tele mrte ale boeruluI; preotil erafi datorI sa erneze canil luI de vinat;la podurile stapanuluT, iobagul plAtiA vama, chiar cand se purta printrebl boereseI ; nu puteail macine Mina a casa la el, ci numaIla m6ra stapanuliff, platindu-I o taxd pe msura ; gunoiul de la vitelelor trebuiail sa-1 care pe og6rele stapanula Femeile iobagilor, pelanga ea cultivail canepa i inul stapanulul pand ce le prefaceail inpanza, mal erail datre sA1i duca, la timpul cuvenit, gascele in cur-tea boerulu, ca sa le smulga acolo si sa rmana boeruluI pufulpenele lor. (1) Scim cd i in Europa apusnd erail lucrurile aprpetot a; dar niel undl scriitor nu i-a venit in minte sd sustina cd re-ducerea poporatiuniI in asemenea stare degradatd constituia o msurdeivilisatre ; ba, nu este minte intelpt care sa nu recun6sca cA ase-menea fara-de-legI erail rmasitele uneI epoce de barbaril i ca ci-vilisatiunea se manifesta tocmal prin desfiintarea ion. Singur d-1 deBertha le considerd ea mijlce civilisdtre.

    Nu prea intelegem nevoia ce impinge pe d-1 de Bertha a expuneistoria domniilor din trile roman% Muntenia si Moldova, pentru a lim-peal intrebarile privitre la Romani' ardelent Doar pentru a o facedupa tipicul maghiar si a av prilegiul de a vorbl de treideirile repe-tate ale Romanilor fata Cu. UnguriY, de Mircea, Vlad Dracul, Vlad Tepes

    mal. ales de Michaiil Vitzul, acest spin ce va sta vecinic in ochiulUngurilor. Asupra lu, d-1 de Bertha, care in tot decursul lucraril salesale plictisesce pe cetitor Cu judecdtile sale, cele maI multe niel macarIn legatura cu imprejurarile, rostesce urmatrea apretuire : .Criminel

    (1) Bari/iii, Pdrfi alese din istoria Transilvaniel, I, 1889, p. 476-478 gi 484.

    12 A. D. XENOPOL

  • par ce qu'il. a fait et plus criminel encore par ce qu'il a voulu en-treprendre, Michel-le-Brave n'a pour excuse que sa fin prematurde,(p. 195). Pentru ce criminal, nu Intelegem, niel mAcar din punctul devedere unguresc, de 6re-ce Michalli Vitzul, cnd cuceresce Transilva-nia, vrea sl-s1 Intemeeze puterea In ea pe basa elementuluT maghiar, bachiar pedepsesce pe Romanii ce se r6sculail contra aceluia, In sperm*cit Voevodul lor IT va mntul, ceea ce InsusI d-1 de Bertha recun6sce(p. 110). CM despre modul cum d-1 de Bertha expune istoria Voevo-duldi muntn, el dovedesce acelasI respect pentru adevlr care carac-teriszA Intrga d-sale lucrare. Dupl. d-sa, Michaiii a fost bAtut deTurd la CAlugdrenT si a fugit In muntI cu fdr/mAturile ostiril sale.Gaud Sigismund Batori vine la Stoenescl, In ajutorul luT Michaiii, d-1de Bertha serie: (Sigismond Batori y recueillit les troupes dban-desde Michel et, avec ses 60.000 hommes, il attaque sans tarder lesTurcs, de qui (sic) il reprit Tirgovist et Bucarest en quelques jours,(p. 205). Ar fi s perdem timpul, dac ne-am ocup cu respingereaacestor Fame, pe temeiurI documentale. Vom arlth numal, ca unexemplu bgtdtor la ochT, modul cum d-1 de Bertha Intrebuintzd do-cumentele, de Indatd ce ele pot fi aduse contra Romnilor: Se seie cg.Michali fu arestat si, In urma ImpotriviriT sale, ucis din ordinul MTBasta, sub InvinovAtire e ar fi scris nisce scrisorT trAdAtre cltreTurcT. Aceste scrisorl fusese trimise de Sigismund Batori inaintealupteT de la Goroslov, In care ambiT GeneralT, Michail si Basta, tre-buiail IA lupte contra fostuluT Principe al Transilvaniei. Scrisorileerail nisce plAsmuirl, menite a aruncl. discordia Intre ambiT GeneraliInainte de lupt si a slAbl decI armata imperiall. Basta nu vol sA ledea atunci nicT o credare, dovadd ca 'AA pe Michaili sA lupte alaturTcu el, anta se vedel mestesugirea lor. Dupl. bltAlie ins, luandu..9ecu Michalil la crt de la nisce tunurT si stgurI pe earl Domnitorulvoil sl le trimitd deosebit ImpratuluT, ea din partea lui, Basta IIaduce aminte de scrisorT si voesce, prin trimisul luT, sl aresteze ppMichaill ca tr./Mon Dacl din InsesT aceste ImprejurArT se vede cat deputinA credare merital acele scrisorl, din cuprinsul lor falsificarea reesecu invederare. Una din scrisorT este adresat chip de Michalli VitzulcAtre boeriT EA : Udrea Bipsol Banul, Negrea Supre Logoretul si Stoi-chitl Postelnicul, din Muntenia. Dupl ce Incepe prin a apune el aIncheiat cu Sacratisimul Imp6rat o conventiune despre t6te cele sic/ a dobAndit si un numr de militarT ca sd ocupe Transilvania, Mol-dova si Valachia, schimbl de-odatd tonul, urmlnd mai departe: elel (Michaili) nu mal 'Ate sta In acst Imp6rAtie, In mijlocul 6menilor

    ROMINI1 131 MAGMARII INAINTEA ISTORIE1 13

  • nesciutorT i nebunt earl 11 incunjurg 0 earl' nu-s de nicl o trbA. im-pratul este un om de o sciintA de rind 0 fail msurA. M rog darluT Damneder' ca sA m elibereze d'ael, sA pun iarA0 mana pe Tran-silvania cu cele dou Principate, Moldova i Valachia, i s m potorindul iar sub aripa i protegiuirea impratuluT Turcilor care strAlu-cesce peste tot pAtaintul. MaT intaiii trebue sl ne mire, cum de Michaiii-VodA, care cu atata trudA dobandise ertarea i favrea impratuluT,avea indrdsnla a scrie, chiar din tra nemtscA, o atare scris6re cdtrenisce boerT aflAtorl sub stApanirea dumanuluT sri Simion MovilA,sA ocArascA in ea atat de rii pe impratul 0 pe tad curtea luT. ApoIapretuirea luT Michaiti Vitzul asupra nesciintel impratulul i a sfet-nicilor sT este de tot nostimA, cunoscut fiind c Michairt el insu0numaT prin sciintA nu se prea deosebia. Pentru d-1 de Bertha aseme-nea consideratiunT nu ail nicl un rost. Pentru d-sa le doute n'taitplus possible, Michel trahissait,, i. acstA premisA iT slujesce spre astabill conclusiunea asupra asasinatuluT Justice sommairecontre laquelle le sentiment moral affin du XIX-me sicle se rvolteincontestablement, mais justice vengeresse des trahisons et des ingrati-tudes passes, et justice prventive, pour celles galement que levoyvode n'aurait pas manqu de commettre plus tard, en ayant prispar trop le gait et l'habitude (p. 213).

    Pte cA s'ar pretinde prea mult de la pAtrunderea istoricA a d-lu. deBertha, ea d-sa singur sA fi gAsit criterlile pentru apretuirea scrisoriloratribuite luT. Michaiil Vitzul. Dar Infra cat lucrul s'a facut de altiT (1),d-sale nu-T era permis a nu le cun6sce, dacA e invtat, sail a se pre-face cA nu le cun6sce, dach e istoric.

    Capitolul asupra luT Michai Vitzul ne mal dA putinta de a judeca istatornicia ideilor d-luI de Bertha 0 decl seriositatea lucrdriI d-sale. D-sasustine pe de o parto cA Michaiil Vitzul cn'a pas nglig les avantagesqu'il pouvait tirer du concours de ses compatriotes habitant la Tran-sylvanie, esprant qu'ils allaient grossir les rangs de se g armes etfaciliter ainsi sa tache de comptiteur au trne de ce pays. CevamaI jos insA d-1 de Bertha uitA cele ce a spus i aratd cA: la manir9nergique, dont Michel se servit pour rprimer les rvolutions des pay-sans roumains, lui valut une certaine sympathie chez les Magyars(p. 208 0 210).

    Care din dou e adevrat ? Michai ineuraja pe RomnT pentru arpune pe Ungur1, sail apra pe ace0ia de atacul color dintaT ?

    (1) Histoire des Rounictins, I.

    14 Di xEx0150t,

  • Acuma, dup ce am expus destule fapte, din carI reese de ce fel erailrelatiunile Romanilor cu UnguriI pand la sfir0tul veaculuT al XVII-lea,s vedem cum se potrivesce, Cu aceste constatarI, Incheierea d-ldi deBertha ?

    En terminant cette rapide esquisse de la premire priode des re-lations entre Magyars et Roumains, compatriotes ou voisins, on nepeut que regretter ces relations (sic), a cause de la cordialit qui les acaractrises. S'ils eurent quelques difficult& rgler entre eux lesarmes la main, ils vivaient ordinan ement en bonne intelligence, etla tutelle que la Hongrie et la Transylvanie ont exerce sur les voy-vodies roumaines et sur lours propres .habitants s'explique aismentpar leur anciennet et leur civilisation relative, en face d'un Etat etd'un peuple en formation. Dans ce cas-l, ne pas abuser de sa sup-riorit et la mettre mme au service du plus faible est une relle et rarevertu. Les Magyars l'eurent, et les Roumains leur en furent plus d'une foisreconnaissants (p. 251). D-1 de Bertha putea scrie asemenea cuvinteindulcitre, pentru cd a ascuns din expunerea d-sle t6te grozaviileearl caracterisail adevratele relatiunl' dintre UngurI i Romani:: revo-lutiunile i darile de foc, Orngurile, epile, furcile 0 marea de sangeomenesc ce ad despartit tot-deauna pe aceste popre. Dar chiar pen-tru scopul urmarit de d-1 de Bertha, de a impaca pe Romani: cu a lormaghiarisare, nu era permis sa se dea un aa desghin istoria, adecaadevrulut

    * *

    A treia i ultima parte a scrierff d-lul de Bertha prta titlul: Ro-manni in slujba reactiunii, parte In care autorul trebuia sa ajungaculmea In denaturarea, schimonosirea i rstalmacirea adevruhil, into-resul sg de a apra causa ungursca devenind cu atat maI ascutit,cu cat ne apropiem de timpurile In carT. traim.

    Capitolele dintaT din acsta a treia parte tractza despre unirea Bi-sericH romne cu cea catolica i despre revolutiunea lul Horia din 1784.

    Idea fundamentald desvoltata de d-1 de Bertha este cd ambele acestemicarl romanesa tindead a lovI in constitutionalismul Transilvania.A autorul incheie capitlul sfi asupra Unirii cu cuvintele urmat6re:Tels furent les rsultats des efforts tent& pendant quatre-vingt-dixans par les hommes d'Etat autrichiens, en vue de Punification de lamonarchie sur la base du catholicisme, et telle Rat l'attitude des Rou-mains en face de leur tentative. Il n'en est pas moins vrai qu'il seforma un courant extra-constitutionnel derrire les Magyars, entre

    MAdHIAILII 1NAINTEA IATORIEI 15

  • 16 A. b. XENOPOI.

    Vienne et les glises unies et non unies, qui ne cesse plus de menacerles Hongrois depuis et dont on devait fatalement se servir tt outard, quand il s'agit de les combattre, en leur qualit de gardiensfidles du constitutionnalisme (p. 303).

    Tot aA. i cu revolutiunea luI Horia, d-1 de Bertha o considerdleomme l'eflet de l'attitude anti-constitutionnelle de Joseph II sur l'i-magination des Roumains. Dans leur ignorance, les Roumains croyaientque les actes du philosophe imprial n'avaient pour mobile que la hainecontre la noblesse magyare, objet de la leur galement, et que cette com-munaut6 de sentiments leur procurerait tt ou tard la ralisation deleurs voeux, ou plus exactement l'assouvissement de leurs apptits(p. 319). Ne intrebdm cum de pdte fi vorba de urei intro Ungurl iRomLA in mintea d-lul de Bertha, and d-sa cu ate-va pagine mafsus gAsi Intre aceste dou6 popre relatiunT cordiale? Se vede ded aautorul sail nu crede, sail nu scie cele ce spune. Or, ce que l'onpeut reprocher a l'Empereur a juste titre c'est d'avoir voulu trans-porter ses rves humanitaires dans un milieu, oil les hommes n'ytaient prpars ni par l'instruction ni par l'ducation, o ses spcula-tions philosophiques ne pouvaient tre que mal comprises. De cect-l, il lui revient incontestablement une part de responsabilitdans les atrocits commises par les insurgs roumains, si sa bonne foine peut tre mise en doute; on doit supposer aussi que Horia et Kloskafurent les victimes convaincues des ses cocquetteries philantropiques(p. 337). De aceea i d-1 de Bertha aprobA pe Iosif II, and, la sfir-it, el se 16p5.dd de ideile cele reform6t6re i revine iar la respectareaconstitutiuniI Transilvaniel*: Joseph II retracta A l'approche do sa fintoutes les mesures arbitraires, au moyen desquelles il avait rgn etl'encontre des dispositions la plus explicites de la constitution hon-groise. L'Empereur abandonna d'un seul coup ses ides les pluschres au sujet de l'affranchissement des serfs (p. 339).

    Ce vrea sd spunA d-1 de Bertha prin aceste vorbe, iat6 un punct in-semnat al desbaterff dintre RomnI i lingua adf ne va destginulcugetgrile ascunse pe carI i ast641 incd le hrAnesc acet1 din urmdIn privirea color dintl.

    Este invederat c d-1 de Bertha dojenesce pe Romni, pe-cat i peimp6ratul, fiind-a volafi sl atace constitutiunea Transilvanid, a dedambele elemente se Ondiati a da o lovitura reaclionarei acesteI con-stitutiunt (Amintim a titlul pArtil a treia este: Romeha( in slujba re-actiunii)

    .

    PanA acum ne-am oprit cu deadinsul de a caracterisa val6rea judecA-

  • tilor d-lui de Bertha asupra tuturor faptelor ce le intllnesce in cale,judecaff carT devin plictisitre prin amestecul neIncetat al personali-tatil istoriculuT In faptele raportate de el. Nol suntem anume de pa'rere ea istoricul trebue sa judece cat se pte me. putin i s se mar-ginsca la expunerea adevraid a imprejurarilor i la descoperireanexului. lor causal. Daca am av a face cu o lucrare istorica, ar fide ajuns a desaproba modul de tractare al d-luT de Bertha. Dar andautorul gasesce de cuviinta a lovI In Romani" In fie-care moment, a-Iarata ca nedreptT In pretentiunile lor, laconif. i rapitorI In apucaturilolor, nesciutorl Cu mintea i barbarT cu cugetul, pe child UnguriT suntInfatoatI ca representantil civilisatiuniT apusne aid la hotarele 116-sarituluT, apol si noT suntem. impinY, fall de voia nstra, a msura Meru-rile cu msura morala, la lumina progresuluT si a civilisatiunil, si savedem dacd d-1 de Bertha, care sprijina constitutiunea TransilvanieT,'Ate fi privit tocmaT ca un representant al ideilor inalte pa cad pareca voesce sa le imbratiseze.

    $i inteadevr, ce insmna Ore terminul de constitutiune, aplicat laIntocmirea de atuncT a TransilvanieI? Daca am alipl de acest cuvintintelesul luT actual, Insemnand domnia legilor intocmite pe principiileegalitatil si a libertatiT, am comite cea maT mare gresla. ConstitutiuneaTransilvanieT, a careia incalcare trezesce parerea de I'M a d-luT deBertha, era tocmaT tagaduirea cea maT deplina a acesteT forme de vitaa Statulut InsuT d-1 de Bertha ne spune, in cuvintele reproduse maTsus, ca. constitutiunea TransilvanieT consta In dreptul de serbire a ce-lor treT natiunT domnitre asupra poporuluT roman. Uncle dusese acstaconstitutiune, am vklut-o mal sus: la asuprirea cea maT neomensa dinpartea poprelor privilegiate asupra Romanilor supusT, la exploatareacea maT lacoma i maT rapitre a munciT unlit' popor Intreg In folosuluneT minoritatT imbuibate, la apsarea cea maT nedrpta a celor slabTdin partea color tarT si in sfirit la o ura si o inversunare din celemad Intro clasa zugrumata si zugrumatorT. Ian co era constitutiuneaTransilvanieT, pe care o apra d-1 de Bertha i care are simpatiile d-sale.

    Este cunoscut insa ca propairea se realisza in trel directiunl : inaceea a adevrulul, prin descoperirea legilor cad ocarmuesc universuli prin cad ajungem pe de o parte la stapanirea intelectuald a lumiT(sciinta), pe de alta la stapanirea eT materiala (industria), in aceea afrumosuluT, prin care cream isvre nou de desvoltare sufletsca,i In aceea a bineluI, prin care se realisza tot mal mult imprtireatuturor menilor la bucurarile procurate de cele-lalte dou isvre depropaire. Dintre tte caile pe carT prop'sirea toemaT se avInta, re-

    Analele A. R.Tom. XXII.Memortile Sect. Istorice. 2

    ROMNII X MAGHIARII INAINTEA ISTGRIEI 17

  • (1) Histoire des Roumains, II.

    alisarea binelui este Mil indoialA cea mail de smA, de 6re-ce ea In-deplinesce mat desAvir0t idealul omenesc. A sustin deer o intocmirede Stat care este tocmal tAgAduirea celdi ma! insemnat factor al pro-p4iril i a arAt pArerI de rAil pentru r6sturnarea el' este a dovedlun cuget inapoiat i o minte nedeschis la luminile civilisatiunit

    SA notm in trcAt o eresie a d-luI de Bertha. Ea se raprta la stareaOltenieI sub GermanI, In rAstimpul dintre 1718 0 1739. D-1 de Bertha,voind sA explice causele emigrril Muntenilor care Transilvania depe timpul Fanariotilor, spune cA cette prdilection de l'migrationpour la Hongrie avait une raison particulire. Elle tait motive par lebonheur dont les Roumains de la Petite Valachie jouirent pendant vingtans sous la domination autrichienne, c'est--dire depuis la paix dePassarowitz 1718 jusqu'au trait de Belgrade (p. 307). Tot ce p6te fima): neesact ! Documentele austriace din acel timp ne aratA tocmaiadInca nemultumire a poporatiuniI din Oltenia cu ocArmuirea ger-mand 0 emigrarea aprpe totald a poporuluI din judetele anexate cAtreMuntenia cea r6mas sub oblduirea veche romanscA. Causele acesteTnemult'mirI nu le putem spune aid.; dar ele ail fost consemnate donoI (1) i ne mirAm cum de d-niI Jancs-Bertha se apucA de scris istorie,cAnd sunt a de putin informatI asupra faptelor pe earl le ating.ApoI este cu desAvIr0re neesact cd emigrarea In vremea Fanariotilors'ar fi Indreptat cAtre Ungaria, unde RomAnii sciail ce s6rtA II a-tptA, de a fi prin0 cu arcanul de natiunile domnitre. EmigrareaRomAnilor din Muntenia se Indrpt5. cAtre Bulgaria i Serbia, iar acelor din Moldova ctre Rusia. Niel un document nu aratA o emigrarea RomAnilor din Principate cAtre Ungaria.

    Revenind, dup acst observatiune lAturalnicA, lar la firul expuneriId-luI de Bertha, constatAm cA d-sa, pArAsind de la 1848 Inainte im-putarea de anti-constitutionalism a RomAnilor, bleep() de acolo a-Imustr pentru anti-liberalismul lor, pentru cA devin align' ocArmui-ril vienese 0 al TaruluI rusesc, organele reactiunif fAtie 0 vdite,In lupta contra Ungurilor, carI ar fi sprijinit nobila causA a libertAtiT.Revolutiunea din 1848 a RomAnilor nu fu decAt d'alliance longtempsprpare de la raction et du roumanisme (p. 407) 0 aiurea, undesimtemlntul coplepsce pe d-1 de Bertha, el dd RomAnilor o lectiunemai rostit: Aujourd'hui les Roumains voudraient imposer leur loi,ne leur en dplaise, tout simplement en raison des services qu'ils ontrendu, non pas la libert, la civilisation ou au progrs, mais la

    18 A. D. XENOPOL

  • 1.0-action le plus sotte et la plus odieuse, qu'ils ont secourue sciemment ouinconsciemment, avec un zble digne d'un meilleur sort (p. 264).

    bre pentru ce poporul romnesc, In Intregimea luT, el care tocmaTaved nevoie de libertate si de egalitate, pentru a esl din miserabila lusstare, se aruncd maI curInd pe partea reactionarismulul austriac decatpe acea a liberalismuldi maghiar ? D-1 de Bertha scie numal sd Invi-nuiascd pe RolhAn1 pentru cd s'at aliat cu reactiunea ; dar nu aratdcausa care i-a Impins la acstd purtare. S'o ardtm not

    Principiile proclamate de Ungurl la 1848 aii fost Inteadevr libe-rale, fwa. numa pentru ei", fafid cu Austriacg iar nu f i fat cu na-fionalitdfile nema ghiare din Ungaria. Fat cu acestea, predominA, InrIndurile Maghiarilor, politica cea maI nedrptd si maI absolutd. Asaunirea TransilvanieI cu Ungaria s'a votat de dieta alsh dupd siste-mul vechid, In care ere.' representate numaT natiunile domnitre, iarRomAnit majoritatea poporatiunit de loc. Intrebdm, dad acest sistemde a se impune o lege, de minoritate, majoritdtfl locuitorilor, er omsurd liberald ? Unguril apoI votar o lege de presd frte liberaldpentru dInsil; In acelassf timp 111s acst lege edictA cautimil frtemail pentru presa nemaghiard si pedepse frte aspre pentru to:Rescrierile ce ar fi Indreptate contra unitdtil perfecte a Statulul maghiar.N e Intrebdm lar, unde este egalitatea Inaintea legit principiul nedes-pdrtit de oil-ce tendintd liberald ? Dar aceste dou msuil urmdriatiun scop dat pe fatd de medi politicI maghiarI al timpuldi: Szchnyi,Wesselnyi, Kossuth, anume maghiarisarea poporatiunilor de andrassd si cu deosebire acea a RomAnilor. (1) Intre alte legI votate dedieta din 1848, amintim pe acea a asilelor de copil, care urmdrimaghiarisarea copiilor din cea mal fragedd a lor virst5. Ildpirea bu-nuldl celuI mai scump al undl popor, limba si firea luI nationald,iatd tinta Maghiarilor Ind din 1848, si cu tte acestea d-1 de Bertha,cum fdced si Szchnyi altd datd, nu se 'Ate oprl a mdrturisl gullest impossible qu'une nation puisse occuper une place honorable dansle conseil des peuples, sans avoir A sa disposition une langue culti-ve (p. 365). Cu ce drept Ins'd UnguriI vreail s rdpscd altor po-Ore ceea ce privesc pentru el' ca un bun nepretuit. Si dad o facacsta, se mai pte sustin, cu d-1 de Bertha, cd Unguril s'ar deoseblpar leur supriorit morale et intellectuelle, la droiture des principeset la fidelit A la foi jure ? (P. 199.) Ne Intrebdm cum p6te cine-va

    (1) Asupra acestuI punct a se ved articolul publicat de nol In Revue de Gographiea d-luI Ludovic Drapeyron : A propos du Milleniurn maghyar, 1896.

    ROMANI/ 13I MAGHIARIf INAINTEA ISTORIE 1 19

  • sa serie asemenea lucrurI, cand fie-care fapt, din o mie de anI do is-torie, desminte pe acel ce lo sustine.

    Prin urmare, da.cd constitulionalismul mfzghiar tinded a distrugevija material a poporulu romdn,libe;alisnzul maghiar punedea fintd distrugerea vieta, sale morale intelectuale.

    E Insemnatre Imprejurarea ca d-1 de Bertha nu arata niel nelm-prtairea Romanilor la votarea unirii, niel legea de presa, niel aceeaasupra asilelor de copii. D-1 de Bertha are Insa grija de a reproduceproiectul de lege votat In 21 Iulie 1849, atuncI cand, revolutiunea ungu-rsca fiind aprpe de a fi sdrobit, Unguril cautail sa impace pe Roman",spre a-i atrage in partea lor. lata cuprinsul acestel legi, interesantadin punctul do vedere al tacticeI Ungurilor, tirltre cand puterea lee slaba, mindra i respingtre cand e mare O. rastita : Les dispo-sitions qui s'y rapportent aux Roumains, ne spune d-1 de Bertha,sont les suivantes : on n'emploiera plus le nom de Valaques, en you-lant dsigner les Roumains ; il est permis aux dpartements, oi lesRoumains sont en majorit, do se servir du roumain dans l'admini-stration et dans les coles, ainsi que devant les tribunaux ; il est loi-sible aux Roumains de ptitionner dans leur langue maternelle ; au mi-nistre du cultes il y aura une section spciale avec des employsroumains spciaux, pour les affaires de l'glise orthodoxe ; on traiteralours glises et leurs coles de la mme manire que celles des autresreligions ; on installera l'Universit de Pesth une facult tholo-gigue orthodoxe; dans les communes, ce seront les Roumains quicommanderont la garde nationale; dans les administrations gouverna-mentales, on admettra les Roumains au mme titre que les Magyars;les rvolts roumains, en dposant les armes, seront amnistis, a con-dition de prter serment l'indpendance hongroise. Vot dans losderniers jours de Juillet, ce projet de loi sombra, avec beaucoup d'au-tres, quelques semaines aprs, dans le terrible naufrage de la causehongroise, tout en dmontrant la bonne volont des hommes d'Etatmagyars (p. 437). Ne miram mult de lipsa de bun simt a d-luI deBertha, cum nu vede d-sa c un ast-fel de proiect de lege, votat Inmomentul cand Unguril era cu cutitul la gat i despre, caro proiectnu s'a mal pomenit d'atund, arata tocmaI lipsa desavirita de buna-vointd din partea 6menilor de Stat al Ungariell Daca acsta buna-voint exista, pentru ce un ast-fel de proiect nu a mal revenit petapet, do cand Ungurif a redevenit stapaniI situatiunii ? Oci RomanIs'ar multaml cu aplicarea cinstita a legiI din 21 Iulie 1848.

    Istoria compromisuluI austro-ungar este Intoemita iardI de d-1 de

    20 A. D. XENOPOL

  • Bertha ash, ca sa arate pe UngurT, politica.i nazuintele lor, In chipul celmaT favorabil. AicT d-1 de Bertha devine sentimental, Intonza accentelirice, tot ash de ril gust pe cat si de neadevrate. El spune ea Intrce-rea Curti': de Austria catre Ungaria fu datorita interveniriT personalea tinereT i frum6seT sotiT a impratuluT Francisc-Iosif, Elisabeta de Ba-varia : L'amlioration de la situation de la Hongrie devint une cer-titude, le jour (24 Avril 1854) oil Franois-Joseph conduisit l'autella princesse Elisabeth de Bavire. C'tait installer sur le trne, sousrgide de la beaut et des charmes, Pange tutlaire des Magyars,vers qui (sic) la jeune impratrice se sentait attire, en souvenir de sasainte patronne, la personnification idale de la charit chrtienne, issuede la famille de Arpad (p. 451). De la impratsa erh firesc lucru casimpatia sa trca la impratul, i aicea d-1 de Bertha ne arata cales succs purement moraux de l'migration hongroise, la dsinvol-ture avec laquelle la question hongroise fut traite lors de la con-clusion de la paix de Villafranca dmontrrent dairement A. la Hon-grie qu'elle n'avait rien A attendre de rtranger, qu'elle ne devaitchercher son salut que dans sa rconciliation sincre avec Franois-Joseph, qui revenait la couronne de St. Etienne, mme d'aprs laconstitution hongroise. Ce fut donc en aparence la n63essit qui fit&later la secrte sympathie que le souverain et la nation avaient detout temps ressentio l'un pour l'autre, dont on avait traitreusementinterrompu le courant et qui, unissant le trne et les chaumibres, rendle Hongrie d'aujourd'hui si glorieuse, prospre et florissante (p. 454),

    urcand tot maT sus diapasonul lirismulu, d-1 de Bertha adaoge cuprilejul Incoronaril impratuluT ca Rege de Ungaria : Ce qui mouvaitc'tait la pense que l'on assistait A la rconciliation sincre d'un sou-verain et d'une nation galement bien intentionns, mais n'ayant puse comprendre tout d'abord; que Pon applaudissait au dnouementd'un drame commend, dix-neuf ans auparavant, par l'avnement autrne de Frangois-Joseph, dans une froide matine d'hiver au fond dela sombre forteresse d'Olmiitz, et finissant au seuil de l't, au milieud'une foule ivre de bonheur, sur les bords patiques du Danube, parson couronnement comme Roi de Hongrie. Trente-deux ans sont djpass& depuis que celle-ci a reconvert ses droits sculaires, depuis quePceuvre de Doak subsiste, et l'Autriche-Hongrie est aujourd'hui pluspuissante, plus estime et plus respecte que jamais. Gloire a tousceux qui y ont contribu! Trois fois gloire Frangois-Joseph, qui l'aconsomm avec la simplicit d'un homme loyal et la dignit d'ungrand Roi ! (P.472.) Dupd acsta tirada, nu ar put venl decht musica!!

    ROMANIi I MAGHIARA NAINTEA ISTORIEi 21

  • SA cercetam acuma cum a fost lucrurile In realitate cu compro-misul austro-ungar.

    Dupa 1848, Kossuth se expatriaza si Incepe a lucra pentru provo-carea una bogate emigran, al careia scop era 1mbarbatarea natiuniImaghiare spre dobandirea neatirnarff de Austria, folosindu-se de oeventuala complicatiune a trebilor europene. In rasboiul italiano-austriac din 1859, Unguril dail legiunI de ajutor pentru dusmanil Mi-p6ratia, si tot ast-fel si In 1866. T6te aceste fapte reos din docu-mentele si marturisirile chiar ale lui Kossuth, cuprinse In Scrisorilesale din emigrare. (1) lata ce va sa dica, traduse In prosa rece aistoria, cuvintele pompse ale d-luI de Bertha, ca zfidlit A la foijure-e, si sprijinirIinchipuite, ca les succs purement moraux de l'mi-gration ! Ideile kossuthiane erati InsA Imbratisate de imensa majori-tate a poporuldf maghiar si chiar astadI ele alcAtuesc fondul cugetariIsale politice, dovada tendinta de a se desface tot mal' mult de Aus-tria, prin desp'Artirea armata, a vamilor, etc. Compromisul a fost pri-vit de Ungurl' numal ca o punte de trecere catre acest ideal. Asa std-teatt lucrurile pe partea Ungurilor. Sa vedem pe acea a Germanilor.

    imp6ratul primise o mare lovitura prin pacea de la Villafranca, lacare se adaoser In curInd greuttile financiare, urmare fatala a ras-boiulul perdut. De Indata ce Ungurif vIldura pe imp6rat In o posi-tiune mal incurcatd, a incepura s inalte capul, de Ore-ce imp6ratu1nu mal' putea sa-l.' infrfneze, precum facuse dupa 1848. In 1864 se fnceptractrile pentru cedarea catre a a PrincipatuluI Transilvania. si In1865 Junio impratul se duce la Pesta, unde desfiintza tribunaleleexceptionale pentru MaghiarI. TocmaT pe atund, InOurcandu-se din ceIn ce mal' mult trebile Schleswig-Holsteinulul si asteptndu-se is-bucnirea unuI rasboiii cu Prusia, Unguril se siliati sa. capete cat malmulte concesiunt E! traganza inadins negocierile, asteptnd ca o In-frangere a Austria sa le Intarsca positiunea. Impgratul, cernd de ladieta Ungaria ca sa se rostsca asupra positinnil viit6re a -Ungarielfata cu trile cele-lalte ale monarchia si fata cu Principatele autonomeTransilvania si Croatia, dieta, care se intrunise 'inca din 10 Decembre1865, da r'spuns tocmal 'in 8 Februarie 1866, si. atuna ridicnd pre-tentiunT as de marT, in cat scia ca impratul va fi nevoit O mal tra-gneze cu hotArirea si, in acest timp, rasboiul va isbucnI. EI cereaanume recun6scerea constitutiunil ungurescl din 1848. imp6ratul re-

    (1) Ludovic Kossuth's Schriften aus der Emigration, III, p. 615, dup Brote, Dierumdnische Frage in Siebenbiirgen und Ungarn, Berlin 1895, p, 40.

    22 A. D. XENOPOL

  • fusa i mesagiu1 luI catre dieta este ascultat de acsta ecl6nd, incontra obiceiuluI. Impilratul !ma, pentru a reduce pretentiunile Ungu-rilor In acsta parte, le- concede anexarea Transilvanid, dispunnd cadieta acesteI Oil, care trebui sal se rostsca asupra unirit sa fie con-vocata dupa legea veche din 1791, care excludea cu totul pe RomanIdin slnul et Austria, fiind batutd la Sadova, e nevoita s" primsca t6teconditiunile Ungurilor, anume reinnoirea IntregeI constitutiunI din 1848,i aa compromisul este Incheiat In 17 Februarie 1867.

    Unde e loc, In asemenea tesatura de Imprejuraff, pentru micArIsimpatice i sentimentale, cand impratul nu facea decal plea capulsub api5sarea necesittiI cola a de bine exploatate de Unguri? latacum se serie istoria de catre d-1 de Bertha!

    SA venim acum la ultimul act al drameI ce se desfaOr dincolo deCarpatl.

    Dualismul era constituit i In mintea infierbantata a Ungurilor In-cepuse a licarl zorile Statuldi lor neatirnat. Dar pe ce sh-1 Intemeieze?Pe basa ubredd a uneI poporatiunI neinsemnate de 4-5.000.000 de su-flete ? Nu erail UnguriI a de neInteleptI, ca sa nu Intelga nemer-nicia unel atarI conceptiunl. Dar leacul era gasit Inca de maI mult timp;de atuncI cand pentru prima 6rd fsarise In mintea lor dorul de ne-atirnare: din anul revolutiunil 1848. Era maghiarisarea poporatiunilorde alt neam cuprinse In teritoriul unguresc i, In primul loe, maghia-risarea Romanilor.

    Dualismul dandu-le putinta de a pune puterea intregeI Imp6ratil Inslujba causeT lor, se Intelege ca eI erail sa lucreze acuma Intru in-deplinirea tinteI lor cu mult mal. mare rIvna de cum o -Meuse cu 18anI In urma.

    Partea acsta Insa nu convine d-luI Bertha sa o tracteze, lunecaasupra eI, ating6nd-o numaI prin cate-va puncte; dar tocmaI se vaved pan/ unde 'Ate merge nerespectarea adev6rurilor color malpatente, cand interesul se amesteca. Voim sa citam un singur exemplu,Ins acesta credem ca va fi mal mult decat Indestulator, spre a carac-terisa modul de procedare al d-luI de Bertha. D-sa spune CA des procsde presse jug& par nos jurys sont suffisamment rares, et encoreplus de 50 pour 100 des accuss sont-ils acquitts. Il n'y a eu que 13crivains roumains de condamns dans l'espace de vingt-quatre ans!Et mme parmi ces 13, il y en a qui no furent condamns que sur larequte d'accusateurs privs, pour calomnies ou injures graves (p.480).Adev6rul e cu totul altul: anume in timp de 10 an de la 1884-1894numaI, nu In 24, cum spune d-1 de Bertha, s'a judecat de cdtre juratil

    ROM INA' (3I MAGHTARII INAINTEA ISTORIEI 23

  • ungurl, pentru delicte de presa i politice, nu private, de injurii, 44 decause i Wail condemnat 86 de scriitori romani la un total de inchisrede 60 an" i 10.000 de florini amenda D-1 Brote vi-a dat ostenla de aface o listd nominativa a tuturor acestor procese, cu indicarea incrimi-'Aril *i a condemndrilor rostite (1), i d-1 de Bertha are curajul a scadnumrul acestor condemnarl de la 86 la 13! Acsta ultimd opintire ad-luf de Bertha este vrednic de tte cele-lalte i intaresce caracteris-tica scrierii d-sale, care tinde de la un capt la altul al el la falsifi-carea adevrului, ascundnd acsta falsificare sub titlul nopartinitorde istorie.

    ** *

    Cate-va cuvinto, spre a incheia acsta cercetare, pe care cunosatoriio vor privl de sigur ca o muncd de prisos, dar care era do nevoie,spre a pune pe marele public In cunoscinta procedeurilor sciintificoale Ungurilor in materie de iatorie.

    In do obte tonul cartiT se deosebesce mult do scrierile analge an-teri6re asupra cestiunil romanesci. De1 adevrul este pretutindeneatrunchiat i rstalmacit in interesul unguresc, totu0 d-1 de Bertha in-tinde Romanilor o mana prietensca, tinde a impaca pe Romani cuUngurii. Acsta tendinta explicd cum se face de Michaiii Vitzul nu ma"este tractat do aventurier i de cap de bande, cum de revolutiunea luTHoria nu mai este artata ca isprava unor cete de hop' i cumde acea din 1848 nu me este push' in lumina traddrii, ci numai in aceaa uneT nechibzuite alipiri pe l'anga o micare de reactiune.

    Acst blandeta neateptata in calificarea faptelor romanesci so ex-plied insa prin tendintele generale ale politicel maghiare. Este i car-tea d-luT de Bertha una din verigele noului lant co Ungurii voescsa-1 arunce in gatul Romanilor, anume acela al ademenirii, dupd ce ailvdut c Cu asprimea i msurile draconice nu isbutesc la nimica. Nolcredem insa cd niel cu acest sistem nu vor ajunge mai departe, pen-tru ca Romanul erode cd este cea mai mare cinste, cea maT marefala 0 cea me mare fericire de a tral ca Roman, iara nu ca Ungur.

    (1) WO Brote, op. cit., Anhang, No. 46, p. 395.

    24 A. D. RENOPOL