Creat cu pasiune qi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@' *

Alexander von $ch0nburg

TUr CEEA CE A1l DonTT SA Sn[ DISr*E

R'IGI$r u, ATt 0s*Azr$T s[ t{TftEBflil [ElouArA

haducere dinlimba gerlnani de

MIHAIMOROIU

Die Gekrijnten. Sinn und Sinnbilder des Kitnigtums (Ernst KlettVerlag, Stuttgart, 1958); Essais und Einfiille, o culegere de texte ale

lui Louis Vicomte de Bonald, care a rimas intreaga sa viald tiderulintelectual al contrailuminismului gi al restaurafiei din Franfa,

apdruti la Karolinger Verlag (Viena 2006); edificatoarea prefalia lui Gtinter Maschke la culegerea de texte de Juan Donoso

Cort6s (Essay ilber den Katholizismus, den Liberalismus und den

Sozialismus) apdrutd Ia Karolinger Verlag (Vien4 2007) qi scrisoa-

rea lui Donoso Cort6s adresatl reginei-mamd Dona Maria Cristina

de Bourbon, din anul 1851 (inclusd in volum); Considirations sur

la Erance, carte apocalipticd, scrisd de |oseph de Maistre in 1796,

sub impresia Revolufiei Franceze (versiune germand publicat[de Karolinger Verlag, Viena, 1991), gi De la Souoerainet|, lucraretot a lui de Maistre, apdrutd prima oard in germand la Berliner

Kulturverlag Kadmos, in 2000.

Ar fi de pomenit aici multe altele, de la cir{ile de poveqti qi

pAni la Cartea Regilor din Vechiul Testament. Dar acum ag vrea se

las lista qi si le mulfumesc mai bine acelor dascili gi prieteni pe

care nu poti sd-i agezi in raftul de cdrfi. Mai presus de tofi ceilalli,

lui Martin Mosebach gi Guy Stair Sainty, care au acceptat cu stoi-

cism ingeresc sd-mi dea mereu sfafuri legate de manuscris. $i luiChristopher Wentworth-Stanley, inclusiv pentru indicaliile sale

bibliografice prefloase qi pentru compania preluiti in cursul vizitei

fdcute de amAndoi lui Simeon al Bulgariei, precum gi lui Stephan

Storczer, care mi-a servit drept ghid competent la Vien4 gi luiLaszlo Tabori, care a luat asupra sa aceeagi obligafie Ia Budapesta.

Sunt dator sI le adresez mul(umirile mele speciale familieiHenckel-Dormersmarck gi Mdndstirii Heiligenkreuz, care mi-aususlinut foarte mult munca prin ospitalitatea gi mdrinimia lor.

Cuprins

A fost odati.... """"""""""7I. Cum te adresezi regilor.....'......'. """""'21

II. Cum devii rege?....'.. .'"""":"""""""" """"""""""""""29III. Cum cresc regii? ...'...........'.....'.:'...."""""" """"""""" 40

IV. De ce regele nu are voie si fie prea inlelept? """"""""""""""""""' 52

V. pi de ce std regele pe tron? """"""""" 66

VI. De fapt, de ce poart[ regii coroand? """""""""""""73VII. Existd diferenfe de rang intre regi? """""""" .'"""" 86

VIII. Trebuie neapdrat ca regii sA locuiascd in palate? """""" " " " " " " " " 97

IX. Ce fac regii cAnd suntenfamille? """"""""""""""" 105

X. De ce regii se dau in vAnt dupi absurditeri? ""' """' L15

XI. Regii sunt politicogi 9i cAnd vine vorba despre sex? """""""""""'L24

XII. Cum se poate ag6|a un prin! moptenitor?"""" """ 133

XIII. Ce fine regina i:r po9eti? $i alte secrete rega1e"""""""""""""""' 141

XIV. De ce nu au regii cirli de credit? """"""' .'"""""" 153

XV. De ce regii sunt mai afectuopi falH de cai decAt fafi de oameni? ""1"59

XVI. Regii au dreptul la propria Ior opinie politicX? """"""""""""""' 165

XVII. Cum trebuie sX moard un rege? """""""""""""'173

$i dacd nu a murit... ...............' """""""" 195

Dinastii europene, Pe scurt'...' """""""'209

in loc de bibliografie............... """""""" 2L7

A FOST ODATA...

Queen Mary, bunica actualei regine a Angliei, niscutd

prinlesi von Teck, avea un obicei curios. CAnd se interesa

de starea unei supuse sau a unui suPus, intreba intot-

deauna: ,,Ce mai face sdrmana'dumneavoastrd mam6?"

Sau: ,,Ce mai face sdrmana dumneavoastrd fiicd?" Adjecti-vul ,,sdrman" revenea atAt de des in vocabularul ei, incAt

cu tofii, la curte, se intrebau care ar putea fi sensul exact pe

care i-l atribuia. De fapt, e cAt se poate de simplu: sirmani,dupd Queen Mary, erau Pur gi simplu tofi cei lipsili de

obArqie regali. $i cate dreptate avea! Am infeles gi eu cAt se

poate de limpede cAnd am intAlnit-o prima oard pe regina

Elisabeta a II-a, in ajunul nunlii prinfului Eduard cu

Sophie Rhys-Jones. Fiind fiul cel mic al reginei, Eduard nu

putea pretinde o ceremonie oficiali, sPre uqurarea capete-

lor incoronate, presupury bucuroase si poati slrbitori infamilie. La Windsor fuseserd invitate gi cAteva rude din

Germania. Printre care qi strdnepoata reginei, prinfesa

Irina von Hessen, impreund cu cel cu care se cdsitorise inurme cu doar cAteva sdptdmAni, jurnalist de meserie.

Adicd eu. Este cAt se poate de neobiqnuit ca un jurnalist siia parte la evenimentele de familie de la castelul Windsor.

Tor cEEA cE ATt DoRlr sA grtTt DESPRE REGI

Mai degrab5 primegte proxenetul din Sankt Pauli oinvitafie la ceai din partea papei. Probabil cd nici nu existd

profesie care s[ se bucure de un asemenea nemdrginit dis-

pref la Windsor decAt aceea de reporter. De altfel, unchiulIrinei, prinlul Philip, gi-a exprimat cAt se poate de ferm

pXrerea fafd de jurnalism. Aflat in vizitd in Gibraltar, i s-a

prezentat vestita stAncd a maimulelor, iar el a comentat

suficient de tare, incAt sI he auzit de intreaga hoardd de

fotoreporteri care il asediau: ,,Prin urmare, care sunt mai-

mulele si care sunt reporterii?" tn timpul unei vizite oficiale

in Pakistan, unpaparazzo a cdzut de pe o scard inalt5, pe

care se c6!5rase pentru a obline un unghi cAt mai bun. Iar

Philip a comentat plin de grafie: ,,Sper ci qi-a frAnt gAtul."

Drept urmare, am sd md feresc si confirm temerile cele

mai negre ale mdrinimoaselor mele gazde, punAnd in cir-

culafie amdnunte despre gederea mea la Windsor. Violarea

Sanctuarului poate atrage dupd sine cele mai severe

urmdri. $i vi voi povesti ceva mai departe ce li s-a intAm-

plat celor care au avut o asemenea indrdzneali. Acum insd

am sd mi limitez sd vi spun doar ce mi s-a intdrnplat mie,

ce efect a avut asupra mea, cdnd m-am pomenit in mijloculfamiliei regale engleze. Prezenla la o curte regald pretinde

maximd concentrare gi permanenti precaulie si nu faci

ceva gregif si nu zici ceva greqit. $i cAnd te miqti, gi cAnd

respiri, trebuie sd fii prudent ca nu cumva sd deranjezi injua s6 stai cu nervii incordafi Ei simfurile treze, atent qi la cel

mai mic gest al celorlalgi curteni, in pozifie de drep{i dinzori gi pAnd-n noapte. Extenuant, ingrozitor de extenuant.

$i chiar in prima seard la Windsor am fost plasat pe

locul de lAngd reginS. Era limpede, dorea sd-l cerceteze de

aproape pe soful strinepoatei sale. Regina se vede pusd inpostura stranie de a nu intAlni practic niciodatd, in afara

familiei, pe cineva destins in prezenla sa. Una dintredoamnele de onoare mi-a relatat, cu altl ocazie, cum a kebuit

Alexander von Schonburg TOT CEEA CE ATI DORIT SA STITI DESPRE REGI,,

sd se obipnuiascd Ei cu cele mai curioase reacfii, de-a

lungul anilor. $i cei mai puternici gefi de stat incep sd se

bAlbAie cAnd o intAlnesc sau, fAstAcifi, se trezesc spunAnd

te miri ce Ei apoi se rugineazd ani in qir. Din fericire insd,

capetele incoronate au darul sd imprigtie stinghereala qi

s5-qi salveze interlocutorii, la nevoie, din situalii critice,

Cu pulin timp inaintea termindrii mandatului, generalul

de Gaulle se afla la o cin5 la Windsor, impreuni cu sofia

sa Yvonne, cAnd cineva aintrebat-o pe Madame de Gaulle,

peste mas6, la ce anume se agteaptd dupd retragerea dinviafa publici. Madame de Gaulle a rdspuns - qi aici tre-

buie, vd.rog, si ne imaginim un puternic accent francez:

,,Ee...penis!" Liniqte ad6ncd. Spaimi ingrozitoare. PAni qi

servitorii incremeniserd. $i atunci t6ndra regind a intervenitsalvind situafia, traducAnd ceea ce incercase si spund

Madame de Gaulle in engleza ei chinuitd: ,,Atr, happiness,"

AEezat acum alEturi de regini) sentimentul ci md aflam

inaintea judecdlii de apoi fusese intru cAtva inlocuit de o

anume cutezanfi, gralie cocktailurilor dry martini servite

inainte de masi. Eram pregitit de conversafie. Dar desPre

ce poli conversa cu regina Ang1iei, intre antreuri gi felulprincipal? Rispunsul: despre nimic. Stdteam alituri, insmochingul meu strivechi, dar perfect periat prin amabilitatea unui servitor regaf agteptAnd ca suverana sd bine-voiascf, sI-mi adreseze un cuvAnt. Sau cel pufin o privire!Zadatnic Nici nu existam, din punctul ei de vedere. Ceea

ce nu Etiam eu (gi ar fi putut foarte bine si md previntr

cineva!): conversafia la curtea englezd respectd reguli dife-

rite de cele de pe Continent. in vreme ce in restul Europei

conversezi la masd, alternAnd cAt mai firesg atAt cu veci-

nul de la dreapta, cAt gi cu cel de la stAnga, aici se obignu-

iegte ca la inceput si disculi cu vecinul din dreapta, iar

apoi cu cel din stAnga. Iar eu md aflam Ia stAnga reginei.

CAnd mi s-a adresat, intr-un tdrziu, intrasem deja intr-un

t:.ft,

i#ie1i,B

Nunta prinlului Eduard al Marii Britanii cu Sophie RhysJones, iunie

L999. Dacd aveli privirea ager5, ne puteli vedea gi pe noi, pe lrina 5i

pe mine, in ultimul 16nd (al patrulea gi a cincea, de la dreapta).

fel de stare de qoc. De aceea nu-mi amintesc niciun detaliual conversaliei noastre, indiferent cAt m-ag strddui.

Din categoria experienfelor apocaliptice au fost qi celetrei sferfuri de ord la care am fost condamnat sI fiu come-sean cu Princess Royal, adicd fiica cea mare a reginei. NiciAnne nu se dd in vAnt dupi jurnaligti, De fapt, in generalnu prea se di in vAnt dupi nimeni. Tatdl ei spunea odaticd singurele fiinfe care se bucurd de oarecare trecere lafiica sa mdnAncd fAru au patru picioare qi trag pArfuri. Ast-fel, am aqteptat conversalia cu prinfesa Anne cu atitudineacelui care nu are nimic de pierdut. Rezultatul: o seardlncAntitoare, ceea ce - cAnd e vorba de o intAlnire cuPrincess Royal -inseamnd pur qi simplu cd ai scdpat nev6;timat. Strategia de supravieluire la qare am recurs a fost oconversalie exclusiv despre cai.

Chiar dacd acum rezist tentaliei de a descrie mai in ami-nunt seara mea de la Windsor, pAni la sfArgitul cirfii nu voiputea evita s[ nu dezvilui cAte ceva din secretele alteqelorregale. DeEi bdnuiesc ci nu servegte instifufiei pe care odescriu. ln definitiu dupi cum nota incd din 186T mareleexpert constitufional englez Walter Bagehot, ,,misterul con-stifuie miezul regalitifli, nici lumina zilei nu are voie s6

pitrundd". Poate tocmai de aceea nici cei mai inrdifi repu-blicani nu pot evita fascinalia caselor regale, pentru ctr, tnlumea noastri expusi proiectoarelor gi camerelor de luatvederi, rimAn ultimele institulii care qi-au pdstrat un anumegrad de mister. tn aefinitiv ,,distincfia" nu mai irseamndastdzi nimic. In vremurile noastre de permanenti expunerela emisiuni care promit fiecdruia bogdtra celebritatea qi fru-musefea, |inAnd seama de nesfArqitele modalitdgi de promo-yare a propriei imagini pe intemet ,,distincfia', nu maiinseamnd nimic neobignuit. Lumea e plini de vedete. Unelesunt faimoase pentru bog6fie, pentru frumusefg altele,

Alexander von Schonburg ToT cEEA cE ATr DoRrr sA grrTr DESpRE REGI.

pentru realiziri sau penffi.l delicte; unele sunt renumitepentru simplul fapt cd sunt renumite. Monarhii rSmAn sin-gurii care igi datoreazd faima pur qi simplu faptului ciexisti gi nu trebuie sd fac6 nimic pentru a se inconjura de

o aurd de nepdtruns. Tocmai acum/ in epoca vedetelorindustriale de plastic, porfile ferecate de la Balmoral,Zaruuela qi Fredensborg exerciti un ultirn farmec autentic.

Dar oare farmecul acesta poate pdli cu fiecare razd de

lumini care pitrunde in interiorul palatelor? La sfArgitulanilor gaizeci, cAnd documentaristul englez Richard Cawstona primit din partea curfii misiunea oficiali de a face un filmtn care monarhii sd fie prezentafi ca ,,familie absolut norrmalil", cineastul Richard Attertborough l-a avertizat cd filmular putea dduna regalithfii. Attenborough vorbea cu autorita-tea specialistului care realizase numeroase documentaredespre popoarele primitive. ,,Institufia monarhiei in intre-gime", explica ef ,,se interneiazd pe mistica gefului de trib incortul s[u de qef de trib. De indati ce un membru al tribuluiapuci sd vadd interiorul cortului, esenla supremaliei se

destramd - tribul fiind la rAndul lui condamnat sd piard."

$i atunci ce s-ar intArnpla dacl in paginile urmitoareag povesti ce fac monarhii cAnd sunt ,,intre ei" sau dacd ag

dezvdlui numele cu care este alintati regina Angliei infamilie? Ar fi un gest inofensiv? O indiscrelie? Sau maimult decAt atAt? Faraonii purtau de reguli doui nume.Unul cunoscut de popor. $i unul secret, Istoriografia nucunoa$te nici pAnI astdzi numele vechilor regi ai Siamului,atAt de bine se pdstra secretul.

Fie ce-o fi. Veriqorii gi verigoarele ii spun reginei,,Lillibet", iar soful se bucurd de privilegiul de a o numi,,1arJsage", c6rnicior. ln vechea Birmanie, aceste r6ndurim-ar fi costat capul.

Dar vremurile se schimbd. Suficient si-mi privesc camera

in care scriu. Stau la un birou din placd aglomeratd,

podeaua e din laminat. Singurele piese de mobilier sunt

biroul, dulapul gi patul. Md aflu intr-o extindere, din anii

cincizeci, a uneia din cele mai mari qi mai vechi ministiridin Europa, Stift Heiligenkreuz dinAustria Inferioard. Amvenit aici pentru cd mi-am pus in minte si schifez planul

cdrlii de fali in renumita bibliotecd a licagului. Mai exact,

in magnifica Sa15 de Aur barocd. Miam imaginat cum imivoi aqterne cuvintele pe hArtie, inviluit in mireasma volu-

melor vechi de sute de ani. $i iati-md acum in chilia asta,

din spaliul rezervat cilugdrilor, deoarece in biblioteci nu

se poate petrece mai mult timp fdrd mascd de proteclie:

colecliile au fost atacate de mucegai, in urma unei reno-

viri. Singurii oaspefi nestingherili ai bibliotecii se numesc

Rhizopus stoloni.fer, Aspergillus glaucus qi Botrytis cineria. Qi

singura mireasmi de care te poli bucura este cea a tere-

bentinei. Miile Ei miile de volume sunt curilate, unul cAte

unul, cu terebentini, apoi sunt impachetate ermetic 9i

trimise la un laborator, unde ciupercile urmeazd si fiedistruse prin iradiere.

Oare n-o fi qi ideea de monarhie n5piditb de asemenea

ciuperci? O mai crede astdzi cineva in ,,grandoarea" regi-

Ior? Or mai crede mdcar membrii caselor regale? Monarhi-

ile nu sunt puse in pericol de excesele ocazionale ale unor

prinfi, ci de inqiqi regii care par sh lind cu tot dinadinsul sd

sebanalizeze cu buni gtiin{i. Si ajungd personaje cAt mai

obignuite. Nu se mulpmesc cu ,,apropierea de popor".

Vor ,,sI fie ca poporul".ln iulie 2007, cititorii au descoperit cu uimire fotografii

ale membrilor casei regale aflali in vacanfa de var5, inrevista glossy spanioli Hola! Erau obignuili cu imaginile

ficute in fiecare an de paparazziinarmali cu teleobiective,

in care familia regald se vedea la bordul iahtului cu pAnze

Bribon. $i, deodat6, iati-i pe regele ]uan Carlos 9i pe regina

Sophia precum Hinz Ei Kunz din Wuppertal, toldnifi pe o

Alexander von Schonburg ror cEEA cE ATr DoRtr sA grtlt DESpRE REGt

Consilierii de PR de la Palatul Buckingham se strSduiesc si-i creeze

reginei o imagine apropiatd de popor. intr-un exces de entuziasm,

suverana a fost silitS gi la o viziti intr-un McDonald's.

L5