VA LEK'fINENU

DIN MEMORIILE MELE I

'o PAGlNĂ DE ISTORIĂ MODERNĂ)

ALEGE"REA

DKllRONAREA ŞI ÎNMORMÎNTARE A LUI

CUZA-VODA

1859, 1866, 1873

BUCURESCI

rrpOI�mAFL\ MODERNĂ GR. LUIS, STRADA ACADEMIEI No. H

1898

1. G. VALENT1NENU

Dedicata

74/10. / ge;i/ociati

P R 1-4] F T A1859-1864

Sunt cincI anT, inia1 zisAT rabdare, o poete ;Pe clácas, vol face Tiber,Daczi timpul va permite,San ca tronnl i ca tareFalnic trt vol ingropa

D. B.

In, interesul terei si al istoriei, am hotarit a dala lumina', aceasta carte relativei la alegerea, detro-narea inmormintarea lui Cuza-Vodei.

Brain dator a face aceasta, cu atit mai mult cucit viata mea intreag4 este legatei, si ca ceteitean, sica publicist, de toate evenimentele politice cedesfasurat in tera noastra de la 1854 incoace,care ait adus in capul terei pe acest mare Domni-tor-martir') si apoi pe M. S. Carol de Hohentzolern.

_

,57 aci nu este vorba gi nu ne plangent de reutatea oamenilonV de ingratitudinea partidelor, ci de perderectonui mare interes nos-tional: cad, davit résturnatorii ar fi avut Inca piiná reibdare, Cuzaar fl abdicat in favoarea Domnului strain, Roindnia nu ar fiperdut duoei mari ocasiuni de care ar fi putut beneficia : ReAbOul dintreFrancia §i Austria, V resbelul dintre Prusia qi , Austria ; .preattin ammai perdut o °Rd ocasiune mare la 1854, care ne ar fi redat 13,1-:.arabia intreaga daca tri nTeieam , qi noi, cel putin vre-o clece mil' desolday in Crimea, precuin a facut sora noastrei Italia, sai Piemontulcxre a rcitqa ai asigura unitatea, qi libertatea provinciiior subjugate.

°data,

gi

eatS

ilk

i

1)

Cetitorii nostrii vor vedea, vor judeca ci voraprecia Gummi i lucrwile petrecute in scurta, darrodnica domnie nationald a acestui mare fiu al tadcare, ca colonel, a sciut a prefera esiliul in Rusia, decit a da regimentul seit Rvilor ce ne luasera terazalog ; care a sciut a nesocoti tron ci coroana ceindera vorba de patrie ci viitorul ei, care a incoronat0, a ilustrat domnia sa cu actele cele mai marete

salvatoare.Fie dar ca patriotismul ciabnecjaIiunea lui Cuza-

Vodei sa serve de esemplu tuturor domnilor cisteipinitorilor de popoare, ci sci-i feted a preferagloria eternei a imortalitatii, in local gloriei efemerea puterii.

I. G. V.

8

§i

ALEGEREA COLONELELEI ALEXANDRE IOAN CUZADOMN AL MOLDO-ROMANIEI

iNimeni din contimporani nostri nu ail uitat en-lusiasmul frenetic ce a domnit in popor la audulproclamarii alesului Mol dovel,de Domn al Romanilor.

Prin aceasta, principiul unirii ambelor principateinteun singur stat, sub denumirea de Romania, alost realisat.

Camera, in majoritate, era a boerilor conservatoriearl await candidatul lor. TOrimul era pre..:atit lien-tm printului George Bibeseu detronat derevolutiunea de la 1848, ea domn al Munteniei.Puternici dile!, safi cirmuitorii terei, II si preparasera

banehet la gradina lm IOn Otetelesaim de laMagurele. Candidatul sta aseuns i aseepta eu 0nerabdare frenetiea, dam DU fara friea, proclamarealui de Domn al terei romanesti.

Partidul liberal, la rindul sea, nu lucra mai putinpentru a paralisa a etiunea conservatorilor reactio-nan, a pregati tOrimul pentru proclamarea ale-sului Moldovei, de Domn al ambelor principate.

DE

alegerea

nil

.5i

IQ

In *mil alegerei de la 24 Ianuarie 1859 seformasera done tabere liberale in popor, conipusedin unionistt hotariti sacrifica chiar viata pentrua face sa triumfe, cu or ce pret, principiut unirii ;una ocupa Campul Libertatii de la Filaret. sub co-manda decedatului men amic Nicolae Orasanu, ear adoua, dealul si curtea mitropoliei, in giurul camerellegiuitOre, sub comanda mea.

Partizani liii Bibeseu Voda complotan la intunerecei nici ca eutezafl sa se arate Ia lumina, cad ar fifost p6te sfisiatr de popor.

Hotarirea ce se luase de comitetul liberal unionistera ca, indata ce conservatori san albii din cameraar persista in alegerea liii Bibescu-Voda, poporuldin dealul si enrtea mitropoliei, unit en poporul dela Filaret, se navaleasca in camera si sa 0 sileascaa proclatna de ales, pe alesul camerei Moldovei.

Seinnalul era doue batiste : una alba i altape care le avea deputatul Ion C. Bratianu. Batistarosie era semnalul navalirii poporulu1 in camera,ear cea alba : pacea i unirea, adeca: proelamarealui Alecsandru IOn Cuza, de Down al Moldovelterei romanesti.

Cand se Veda din curtea mitropoliel. la ferestrelecamerei, I tIfiind batista alba in manele lui IOn Bra-tianu, un strigat frenetic de bucurie resuna din tOtepepturile poporului de afara :

Trdiascd unirea Traiasca Cuza-Voda alesul Mol-dove! si at Munteniei ! Traiasca Romania una sinedespartita.

Acest strigat strebatu ea fulgerul in oras si elec-triza t6ta capitaIa.

a-*1

ro0e.

!

11

Tot Bucurestial era in piriore de la Filaret siDealul Mitropoliel pana lu Baneasa , miscat de-aceasta veste salvatoare, i strigind din rarunchiiinineI :

Traiasca Unirea ! Traiasca Cuza-Voda! TraiascaHoi si Albi! Traiasca poponil si boerii !

A reasta veste comunicandu-se prin telegraf alesu mr Moldovet, acesta forma indata 0 oeotenentadomneasca si dete o proclamatiune eatre popor prinrare esprima recanostinta sa si anunta venirea iine-diata la Bueuresti. Bucuria era la culme. Tot! isidetera 'Mina si se sarutara ra piste frati. Nu maieran resimtiminte, nu mai er;Iii partide. Boeri sesarutan en poporul, poporul ea fostil set opresori.Larrami de bucurie esian din ()chit tnturor ; alb! sirosit, boeri Si popor.

Iii arest moment solemnel disparuse or re nracleosebiri de (lase. Nimeni vedea inainteaorhilor de eit : unirea tclrilor si ferieirea patria

Dupa alegerea la! Alexandra Um Cum, de Domnal Moldovel, D. M. Cogalniceana a tinut la last ur-itifti memorabil discurs care este o rapo-cl'operade simtimint politic si patriotic :

ria Ta !Dupa 0 Rita einci-zed si patru de ani de umilire

si clegradare nationala, Moldova a intrat in vechiulsen drept consfintit prin eapitulatinnile sale, dreptulde a'si alege pe capul sen, pe Domnul.

Prin inaltarea Ta pe &omit lui Stefan eel Mare, s'areinnaltat insust natdonalitatea romana. Alegendu-tede rapiil sen, neamal nostra a voit sa indeplineasca0 verhe datorie eatre fanj1ui Ta, a voit sa respla-

»u matsi

teasca siingele stramosilor Tet, varsat pentrupublice.

Alegendu-te pe Tine Domn in Tara noastra, noiam voit sa aratam mmd, ce,a cc toata firea doreste :la leg`i nowi, oameia nuoi.

0 Doamne ! mare si frumoasa este misiunea !Constantin din 19 August lie insemneaza o epoca 'Jonasi bine meritata. Esti chemat sa o descbizi. FA calegea sa inlocuiasca arbitrariul. Fa ca legea sa fietare, ear 'in, M. Ta, ca Doinn, tit bun si bland, fitbun mai ales pentru aceia pentru care mai topDomnii trecup afl fost nepasatori sail rel.

Nu uita ca, dam 50 de deputati Ic au ales Domn,insa ai sa domnesti peste done milioane de ()amen"

Fa day ea Domnia Ta sa tie cu totul de pace side dreptate ; impaca patimile, urele dintre 1101, i

reintrodu in mijlocul nostru stramoseasca fratie.Fit simplu, M. Ta, fii bun, fit Domn cetatean :

urechea Ta sa fie pururea deschisa la adever,inchisa la minciuna si lingusire.

Porti un frumos i scump nume, numele lin Ale-xandru cel Bun. Sa traesti dar multi si fericiti ani!Ca si dinsul, fa'o. Doamne ! ca prin dreptatea Eu-ropei, prin desvollarea 4istitutiuni1or noastre prinsimtimintele Tale patriotice, st mai putem ajungela acele timpuri glorioase ale natiunei noastre, candAlexandru cel bun dicea ambasadorifor imparatuluidin Bisantin ea, Romania nu are alt ocrotitor cle.cat pe Duntneclea qi sabia sa.

Sa traesti Maria Ta!»

M. Cogäifficeanu

liber-table

'tt

Is

si

13

Ah ! de ce n'am murit in acel moment de entu-siasm national !...

Comitetul unionist se instaI in palat asceptandcu frenesie sosirea prea iubitului ales al terilor surori.

Cuza care nu iubia. estremele, tindea, de la in-eeputul domniel sale, la un partit al seri proprin,la o camarilei. A lost insa nelericit in alegereaoamenilor, eliminand de lingo dinsul pe cei maimarcanti barbati politiei cari dedesera probe inde-lungate de patriotism adeverat si de abnegatiunesincera. Daca, de esemplu, ar fi lost pe langa dinsul,ca consilier intim, un Ion Bratianu, sati Golescu,Cuza nu ar Ii lost detronat. Dar cn earacterul seacinic i schnnbator, cu tot patriotismul i calitatilesale civice, nu putea sä o duck departe si sa dom-neasca mult -Limp, mai ales in lupta eu doua particleestreme, vechi si puternice.

Cea ce i s'a intimplat in 1866 trebuia sa i seintimple eurind sati mai tirzin, daca nu abdica inthvorea unui domn strein. Este el insast causa pro-priei sale caderi.

La 1864, sub ministeriul tut Mihail.Cogalniceanu,A. 16n Cuza proclama actele marete ale iinproprie-tariril Si secularisarea monastirilor inchi-nate calugarilor greci, sail locurilor sante. Acestedoue acte mart si salvatoare atata si mai mult urasi gelosia partidelor estreme care si disputan pu-terea in tara, si aspiran, fie-care la un guvernamontproprin si esclusiv.

Aceste partide, *tate de setea puterii si de in-triEdle din alara, lacura sa se formeze coalitiuneainonstmwasei in contra Domnitorului roman, coin-

teranilor

14!

plotând si pregatind pe tie-care li, detronareaCuza, care nu tinea la Dom»ie si era gata a cecia

tronul until' Domnitor strein, lam camp liber con-neere(lind at poporul s:d iubita ha a rmatä

ar fi capabila de a conspira si a dori detronareaPartidele setoase de putere isi urnlau calea lor

de lupta pentru putere, una contra altia, si ambelecontra alesultn: tore!, contra Domnitoruhn.

clicean : De ce sa nu tim nol si safie conservatorif 9 Conservatorii de asemenea isi(ficean : De ce s nu tim noi si sa tie liberalii ? Josdar liberalii ! Sus nol- !

Ambele particle istorice, roqi qi eraii dar ne-multumite si hranian ura lor i (lorinta resbu-pare contra Domnului si alesului poporulul ; si ele,coalizate, in cele din urma, strigau :

Jos Cuza ! Sus no! !Cuza care ura si pe unit si pe altil, pe conservator!

ea si pe hberali. si care era mai mull nationalistdecit politic socialist, cauta a's! gasi un punct dereazem intre nationalisti ; facu apel si chema la putereoamen1 din popor, ea Cogalniceanu, Bolintineanu,Alexandri, Malinescu, Papin Ilarianu, Orbescu si a...,caci Constantin Negri ') marele nationalist si cel maineinteresat dintre toti patrioti liberal!, care sacri-

1) Ceva caracteristic care denota omul :La 1868, eram la tirgu Ocnei cand locuitora orasului rugara pe

Constantin Negri pe care '1 considerati ca pe un parinte, ca sa'l aleagaprimar al oratmlui. C. Negri refusa recomandend pe un teran, deprimar al orasulul, ear el, ca sa placä orasenilor, primi ca sa fieajutorul primarului.

pisInteo qi, pe la 6 ore dimineata, iiitlIniiU pe Constantin Negri, pe

stradele

spiratiuniT,lut.

Liberalit 1:31

albi,(Ie

i Meat.

oratulut.

15

ficase chiar tronul pe altarul unirii si al patriei, staisolat. desgustat de ambittunile, gelosiile i sfisierilepartidelor, si de apucaturile despotice si autori-tare ale lui Cuza Voda, de a voi sa guverneze cuun ministerin de camarila si personal, ne-mai tinindnici in cont de particle si de barbati ce le compunean.

Aceasta tactica politica. a alesului de a 5 si 24Ianuarie inasprise si maT mult partidele i factiunilepolitice incit se injgheba si se cimenta si mai multacea coalitiune monstruoasd, sub numele de Fe-bruaristi ; ea se intinse i coprinse mai toate ramu-rile statului, lucrand mai ales in armata.

Cuza care IT Meuse o popularitate mare prin adelemarete de la 1864, 2 Main, i prin scrisorile celebrecatre Want, catre visirul si patriarhul ecumenic de laConstantinopole, nu se temea de nimic si de nimeni ;cad nu putea crede nici odata, precum nu credeanimeni, ca. armata terel, ea iubitii i credinciosii seiofiteri vor fi vreodata in contra lui. Ast-fel, el eli-mina de linga dinsul chiar pe intimul sea consilier,Mihail Cogalniceanu, marele sen ministru de la 1864.

La 1865, August 3, coalitiunea de resturnareprofita de lipsa Domnului din tara pentru cercanorocul, i provoca revolta din piata Sf. Anton fa-cond pe general Florescu sa pue i se, dea CU tu-nurile in piata unde cazura o multime de victime.

. Acest act vandalic si imprudent compromise cu

Esti asa de matinal, Domnule Negri, si unde ye duceti asa dedimineatti?

Apoiu, dat primartd o porundi, si me duc indeplinese,Eald eine era C. Negri, ajutorul de primar al mini teran.

;111

mia

16

desavirsire guvernul lui Cuza Voda si incuragia maTmult partidul coalitiunii de resturnare.

Eu care fusesem initiat de comitetul subversivsecret, si nu voiam resturnarea, ci indreptareaDomnului pe calea cea buna, nu credeam nici-odataca conspiratorii vor reusi a'l detrona ; cacidiceam Cine va putea resturna pe Cuza-Voda ?Poporul e cu Cuza. Armata e cu Cuza.

Marturisesc franc si In sinceritate Ca nu sciamca, anti-Cuzistii, prM marele conspirator al lor, C.A. Roseti care era sutletul coalitiunii de resturnare,isbutisera sa atraga In coalitiune pe unii din ofitericari fusesera cei mai devotati si credinciosi luiCuza-Voda. Aceasta m'a facut de nu am (TenuntatDomnitorului Cuza la care aveam intraue libera inor ce timp, complotul i pericolul eminent de careera amenintat in fie-care di. Cad: daca i asi fi spusen care aveam intrarea libera la palat si eram inintimitatea si bunele gratii ale vechiului men ca-marad de esilii in Rusia colonel Cuza, el m'ar fi

crezut poate si ar fi luat masuri de aparare.1)Nu am denuntat complotul pentru ea luasem an-

gajamentul de onoare catre marele conspirator siorganisator al coalitiunei de resturnare, C. A. Roseti,de a pastra secretul ce-mi incredintase pe parola de,onoare, si 1IU aprobam resturnarea, ci indreptareaDomnului.

ram tinut de cuvint avind si convingerea intimaca nu vor reusi Ca sal rOstoarne.2)

I) D. Joan Nieuleseu, telegrafist pe atimei la palat, poate miirturisiintimitatea men en fostul Domnitor.

2) Cram intr'o di la D. C. A. Roseti nude me duce= mai in tuate

:

'an

17

S'an gasit alti liberal! ea N. Oraseanu, M. Mar-gbiloman, hist prefect de Politie al luI Cuza Voda,si a.... car! I aft spus ca se conspira in contra-iea va fi resturnat ; dar Cuz cinic si nepasator cumera, care nu tinea la Donmie si era gata sa oeedeze unui Domn strein, nu i a credut, i ast-felconspiratorii aft putut sa-1 surprinza In noaptea deI 1 Februare 1866, in palat, alaturi cu Dulcinea sa,prineipesa Obrenovici, i sa '1 siliasca sa abdice in-data facendu-1 sa creaza ca poporul cere si voesce de-tronarea 14 de si poporul habar nu avea de unaea aceasta. Poporul dormia linistit in noaptea ne-fasta a rOsturnariI, pentru a se destepta a doua jisub domnia resturnatorilor februaristi.

En care cunosceam patriotismu ]. abnegatinnealui Cuza-Voda inca din limpid esiliulul nostru InRusia, nu am putut crede nici-odata ea Cuza va fir6sturnat de o mana de conspirator!, si mai alesde niste ofiteri pe car! Cuza ii umplusese de atiteafavor! si bine-faceri.

Nimeni nu a uitat, si istoria contimporana va in-registra negresit in analele sale, escursiunile secretece le facea Cuza prin Bucovina si Transilvania, ur-

cand se presinta decedatul i mull regretatul patriot C. Can-tacuzino Ritoveanu on on sac On de galbeni, si trindindu-1 pe masa

Vise :,(11,1e Costache !

Eatit toata averea mea, pe care ti o incredintez tie ca sa fad totce soli si sa scapi tam. Sä aibi insii grijii de copii niei

C. A. Roseti miscat si uitnit de atita patriotism. ii Vise :«Me, esti nebun ? Oar daca nu vom reusi. me Costache ?),--Ce o vrea Dumnedea.... respunse patriotul Cantacuzino Rifoveanu.

j ü mi am fault datoria aducand tributul mea patriei.Am esit on lacrimile in ochi de la aceasta scena, de la aces t mare

act de patriotism si abnegatiune, pe amindoi singuri2

§i

i

II

lasindu-I

is

marind realisarea idealului set de imitate nationala.Nu voit nita nici-odata entusiasmul frenetic cu

care 'mi povestean reposatii i iIutrii patrioti, Ge-orge Hurmuzache din Cernauti, G. Barit din Sibia

Iacob Muresanu din Brasov visitele deghizateprin Bucovina si Transilvania ale marelui si nmltregretatului Domn roman Alecsandru Cuza-tioda,spuindu-mi si aratindu-mi chiar localurile ce le vi-sitase fara scirea stapanitorilor locali.

Si ca sa dat Inca un esemplu de marele setcaracter nationalist si de patriotismul set neinteresat,voit nara urmatoarea anecdota pe care mi-a comu-nicat'o, cu lacrimi in oeli, virtuosul i mult regre-tatul met amie, Constantin Ciocirlan, gazda ilustruluiprisonier donmese, din strada Coltii, unde locuia ;eata ce mai spunea fevruaristul resturnator, Con-stantin Ciocarlan :

«Dupa ridicarea din palat, Cuza era prisonierulmet, adeca pus sub paza i garantia mea. Nu amvedut in viata mea un patriotism mai infocat i oabnegatiune mai nobila ea la acest mare dar neno-rocit Domnitor.

«Consulul Frances Tyllos, in mare tinuta, se anuntaesprimindu-si dorinta de a vedea pe Domnitorul de-tronat i prisonier al met. Ed care aveam autori-sarea Locotenentei domnesti de a -lasa sa fie visitatde consul cari ar dori sal vada, i am p ermis nu-maide citintrevederea, anuntand pe Domnitor ca.D. Consul al Franeiei voesce sa-1 vada.»

Se intre, respunse detronatul Domnitor eu un aerde nepasare ; dar era mai bine sa me lase in pace.

« Sint autorisat, Maria Ta, dise consulul Tylloscu 1111 aer oficial, ea sa ye transmit vide regrete

si

19

ale auguslului me Suveran, imparatul Napoleon alIH-lea, de cele cc s'an intimplat, i dorinta Ma-estatei Sale de a ti restabilit imediat pe tronul ceati ocupat. Am ordinul de a pune la dispositiuneaMariei Voastre toate mijloacele neeesare restbiliriTpe tronul roman.

Domnule Consul al FraneieN dise prineipeleCuza multumesc Maestatii Sale imperiale de inalla Sa

precum si Dumitale in particular, devele ce-mi comunicati. Regret ins6 foarte mult ctnu pot priimi restabilirea pe tronul de la care amabdicat formal si fara regret. Eti sint om din popor,Domnule Consul. Poporul m'a ales Down, poporulm 'a detronat. Prin urmare, tot ce a fault poporul.bine a facut».

La acest respuns scurt i categoric, ConsululFr anciei remase 'dont i se retrase salutandrespect si admiratiune pe marele Domnitor pentrumarinimia si abnegatiunea sa patriotica. .

«Ea nu-mi putuiti stapani lacrimile i eiiti afaramiscat pina in adincul sulletului de atita abnega-tiune si iubire de tara».

Nu self' pentru ce guvernantii nostril nu au publicatinca corespondenta lui Cuza-Voda si 1111 s'a depus Incaacea corespondenta in arbivele statului, in interesultarei si al istoriei, Ca sa se vada inca o data eine a fostsi cum a luvrat acest mare Domoitor pc care teral'a perdut. Credem insa ca marele orn de stat, D.Sturdza nu va intarzia a o face.

Eata ce spune eruditul nostru publicist, istoric sifilolog; D. T. L. Alaiorescu, fost rector al universitatii,intr'un volum precedat de o precuvintare en privire

buna-vointa,

eu

20

la situatia politica a Romania intitulata : De la 11Februare 1866 pin la Martie 1871 :

an 1870, fostul domnitor Cuza este ales deputat UeMehedinti, inse refusa. mandatul.

Cu cit-va timp inainte, ducele de Gramont, nenoro-caul ministru frances de la 1870 care a declarat res-boin Prusiei, pe atunel insë ambasador la Viena,provoaca o intalnire cu principele Cuza in Capita laAustriei uncle se Oa, i cauta sa-1 sondeze asupra uneireinstalari pe tronul Romania

Din notele luate de Balligot de Bayn, secretarulCuza, sub dietatul acestuia. Scena se petrece la Doe-bling, lutiga Viena :

Gvamont. Resbelul II vom avea cu Prusia. El esteinevitabil. Momentul este poate mai apropiat deciicredem. Va fi nevoe ea st avem un pune, dcreazem In Orient. Avem deja unul In Ungariacare vede cu ochi rei ineuragiarile date de guvernutRoman Transilvanenilor, i cite-va cuvinte impra-dente ale printului Carol pentru unirea tuturor Ro-manilor sub seeptrul sea. Sintem seitui de principelecarol, foarte seitui.»

Cuza. Dar in fine, care este scopul D-v. ? Avettun proect, hotarit ? Vreti sa provocati o schimbare ?

Gramont. Nu ar fi gren una ea aceasta.Cuza . Or ce s'ar intimpla, nu voin consin4i nici

odata ea sa mai intru in Romania printeo intervenirestr

Sublim Patriotism ! Nobila abnegatiune care pro-beaza ea Cuza tinea mai mult la téra decit la tron,mai mult la patrie, decit la domnie.

Onoare dar i glorie eterna marelui Domnitor !

lur

ind.,

PROCLAMATIA

PRINCIPATELE UNITE IRMA SI YALAIIIA

NO! ALECSANDRU ION I-ItCu mila luf Dumnezeii i Vointa nationald Domnui MokloveT.

La. toll de Nei, i viitorl sanatate.

Vointa iiatiei, prin legiuitul ei organ : adunareaNe a ales Domn al Moldova Suindu-ne pe tron cu

numele de Alecsandru IOn ma, cea intiiü datorie aNoastra este de a Ne adresa dare Vol, iubitilor com-patriot!, de a ye dont pace si fericire, si de a ve spunecare sint cugetarile i in tirile noastre.

Inainte de a ne sui pe tronul la care Ne ai chematincrederea Natiel, Noi, in fata Adunaril, am facut ur-matorul giuramint :

«Giur In numele Prea Santei Treing si in fatamele ca volfl pazi cu santenie drepturile i intereselePatriel, ca voin fi credincios constitutia in textul si inspiritul el, ca, in toata Domnia Mea. vain priveghea larespectarea legilor pentru toti si in toate, uitand tota

elec-tiva,

Tael

90

prigonirea i toata ura, it:Wind de 0 potriva pre cei ceiubit si pre cei ce in'aq urit, neavind inaintea

ochilor decit binele si fericirea natio: romane. AsaDumneden si coin: atriotii mei sa-ml fie intrut ajutor.

Acest giuramint arata linia de purtare ce avern apazi in Domnia Noastra. Guvernamintul Nostru va C,in toata puterea cuvintulul, guvernitmintul precumvrea, precum Ii statorniceste conventia incheiata, in7/19 August 1858, intre Malta Poarta otomana si pu-terile garante drepturilor patriei noastre. Vom IiDomn constitittional.

Vom respecta toate drepturile Adunaril elective ; sitoate sthruintele noastre vor avea de tel desvoltareanuoilor instituth ce ne all recutioscut Europa, si ado-vOrata si temeinica punere in lucrare a retormelor ce-rute de citata conventie.

Indata dupa alegerea fratelm nostril Doninul dinTalallia Vom pasi la inflintarea Co 11S centrale d:n

menita de a restringe legaturile (Entre duoarainuri ale acelias math-. Cu concursul acestei comisitsi al adunarii elective, guvernetnintul nostru se vagrabi de a face legaturile organice cerute de paragraful16 din conventia si car1 slut menite de a introducein societatea noastra marele principii ale statelormoderne.

Pentru Ca aceste marl' reforme sa aiba drept resul tatfericirea obsteasea. Noi sfatunn i indemnam pe topcompatriotii nostri de or ce stare si positie, ea sauite desbinarile si urele trecute. Numai pacea dintrenoi, num I iubirea intre fii aceleiag fër natir,numal o deplina armonie intre toate clasele societatei,intrunind asa toate puterile, poate sa ne intareasca,

&an

'1

Fowl*

gi

si

23

asa si guvern'emintul si poporul, mana in mOna., saridicam patria din caderea in care ail adus-o nenoro-citele intamplari ale trecutului.

Misia noastra de si frumoasa, este mare i foartegrea. Noi nu o vom putea implini daea nu vom aveaimbratisarea sincera si sprijinul puternic al compa-triotilor nostri. Toate dilele Noastre vor fi intrebuin-tate in chip de a le merita si dobindi. Noi facem unapel la patriotismul, rivna si activitatea fimetionarilorpublic! cari sint legiuitele organe ale guvernemintuluiin relatiile sale eu particulari. Legile cazusera in pa.-rasire, i cu dinsele, toata puterea ocirmuirei. Legiletrebue sa-si redobindeasca toita autoritatea. Putereaesecutiva, avind a fi in viitor organul legalitatii celeimai stricte, trebue dar ea sa fie tare si respeetata detoti, Trebue ea in vitor fie-care cetatean, fará osebire,sa fie aparat in onorul, in viata si in averea sa. Acestemarl bunuri slut incredintate ocrotirii autoritatilorpublice.

Precum dar vom avea de bucurie a cauta i resplatitoate meritele, tot devotamentul, tot serviciuI onorabilal functionarilor marl si midi, pre atit guvernemintulNostru este nestramutat hotarit de a pedepsi fara cru-tare si cu toga asprimea legilor, tot abusul i toatacalearea de leg!.

Tuturor compatriotilor Nostri le trimitem domneascafrateasca Noastra urare, si Dumnedeit sa binecu-

vinteze principatele unite.

Ict, 5 Ianuarie 1859.Pentru inaltimea Sa

Ministrul Secretar de stat

V. ALEXANDRI

kg

ALECSANDRU ION I. CUZA

Alexandru Cuza s'a nascut in Galati la anul 1820 ;el descinde dinteo familie veche moldoveneasca, sistramosul seri murise taiat de Turd pentru senti-mentele lui nationale. Sub domni fanarioti, aceasta

ea multe altele, find prigonita de streini, per-duse din splendoarea sa si se coborise in rindul boe-rilor de a duoa clasa. Muma sa era din Constantino-pole, din familia genovesa Cozadini. La etatea de 14ani, el fa trimis de parinti la Paris spre a-si complectastudiile. Dupa 5 ani se reintoarse in Moldova, se inrolain oscire si inainta papa la gradul de Colonel. La 1856in numit prefect la Galati uncle iI avea casa parin-teasca. La 1858 fu ales deputat la camera din parteaacelei urbe, si curind dupa acea, numit ministru deresbel in cabinetul Caimacamului Panu. In 1859, la-nuarie 5 fu ales Domn al Moldova Pupa cate-vazile urma a se face alegerea de Domn in Va labia.D. C. Negri si altii, plecand pentru Constantinopole,

familie,

26

ea deputati din partea noului Domn al Moldovei,,avura misia de a trece prin Bucuresti si a sondaideea daca nu era putinta de a veni ht unirea te-rilor surori, cel putin prin alegerea Domini lin Mot-dovei, si la tronul terei romanesti. Aceasta idee gasiaderenti in partidul liberal, care, sacrificand pe can-didatii : Alexandra Ghica Voda si Nicolae Golesen,alesera la 24 tanuarie 1859, pe Alexandra IonCuza. La 1861 ce opera. unitatea acestor doua prin-ciliate sub numele de : incipatele Diou4rene, astadiRomania. In 1864, Main 2, tam, dupa exemplulprotectorului sen Napoleon al 3-lea, o lovitura destat, inscena sufragiul universal al carui resultat fu682,621 voturi da i 307 voturi ba. In Lima vi-sita pe Sultanul la Constandiuopole uncle fu primiten multa distinctiune. Stabilitate nu Wu st cA;Aigein guvernarea statului seri ; din (wisp sfasierei par-tidelor, el schimba necontenit pe ministrii. pawl candin Februarie 1866, (n noaptea de 11 ale acesteiluni, o scurta revolutiune in garda palatului insce-nata de cei ce conspiran in contra-i, avu de resultatabthearea la tron a principelui Alexandra Ion I-in.Silit a 'si parasi tam, merse mai intain la Viena.apoi la Florenta, si numai in urma, la Heidelberg.uncle avea copil la studiii.

Sub Domnia luT Cuza, consciinta nationala a Ro-manilor se desteptase ea in timpul celor mai marlDonmi Romani. Numele lui devenise popular si laRomanii de peste Carpati si de peste Dunare. IdeeaRomanismulni luase un sbor nepomenit. Streiniichiar si inamicii numelui de Roman respectara peDomnitorul in care se intrupase ideea Romanismului.

Linshi

'si

27

El dezrobi popord rural de elaca ; el dete e-galitatea de drepturi ; el starui a se face unirea te-rilor ; el decisa secularisarea monaFtirilor, Oise in-chinate, ceruta in toy timpii ea si in 1848. Peconsulii puterilor streine, Cuza-Voda stiu a 1 tinein frau. Cutezarea lor patentala pana la imperti-nenta, intrigile, cabalele si toata influenta lor,Cuza le-a sfarainat. Sub Domnia lu, Romanias'a bucurat de prerogativele until stat suveran. Inistoria natiunei romane, numele lui Alexardru _roanCuza va ocupa una din paginete cele mai fru-moase, si se va eita alaturi cm al Domnilor mari cariaft ilustrat tara si Domnia Romana.

Cuza a fost un Domn inane. Meritele pentrupatrie i Romanism, II asigura gloria si nemurirea.

lui

MARELE ACTAl votulul univeral din Maiil 2

Dioa plebiscitului poporului Roman s'a inceputin capitala cu bubuitul tunurilor. Frutnoasa primiirea unei dile in care un popor intreg intra in viatapolitica si voeste sa se afirme si sa anunte lumiiintregi ca acum este yitl si voeste sri. traiasca.

Cine tine minte diva da 21 Ianuarie in Bucurestisi a vedut pc cea de 2 Main, a dis negresit

24 Ianuarie a lost o cli de aspiratiuni ale po-pgrulta, ear 2 Maili a lost o cli de asignrare.

Poporul Bucurestilor de hi 21 Ianuarie, era omulcerand, omul mergand la judecafa : iar poporul Be-eurestiului de la 2 Main, era omuf piiiiinind, omulen sentinta in sin. Fisonomia poporului Bucurestiu-lui din 2 Main, nu se aseamana cu lid una din fi-sionomiile sale in alie zile; ea exprimei increderea

dorinfaDe la palat pana la mitropolie, un popor in sat.-

batoare, intesat pe marginile drumurilor, prin usileferestrele pravaliilor, pe ferestrele fie-carin etaginpe strasine, infatisa un aspect imposant. Toate

1:-;64,

si

qi

sm

sisi

pieicele erau pine de popor, si dealul mitropoliei se-mana ea un munte alcatuit de oameni.

Acelasi aspect in tOta tara, in toate orasele i satele.Aceasi espresiune in femei si barbati, in copii

batrini. Parea die uni altora : o sà avem opatrie. i eel de al duoilea ; o sa lasam o patrie.De la palat i papa la catedrala se desfasuraci douatrimbe de soldati, mandri de sarbatoarea ce eranchemati a inaugura, Pe la 10 si iumatate ore, undetasement de gendarmi, prefectul capitalei, coman-damentele militare ale capitalei, i apoi un plutonde lancieri, descepta, cu treacatul lor maret lumeaasteptand, iar Domnul Romdnilor, calare si veseltrecea la catedrala. Dupa Maria Sa, la o distantamica., tot statul sat' major splendid si entusiast, siapoi trei plutoane de lancieri. La catedrala, M. Saa fost priimit de P. S. Mitropolitul, in capul cleru-lui. S'a cantat un tedeum si s'a citit o rugaciune.Peste o ora, in aceeasi rindueala, Suveranul se in-toarce la palat acoperit de urarele poporului si debuchetele damelor. Urarile se prelungian pe amin-doua partile stradelor intr'o singura voce care pa-rea imnul inaltat la creator din inima natiunii. Ca-lul donmitorului calca pe buchetele aruncate de latoate ferestrele i toate etagele ; si dintre cele cecadeau pe cal, Domnitorul, cu afabilitatea Sa re(!n-noscuta, le arunca cu maim Sa pe la ferestrele a-coperite de dame. Ca sa 'si faca cine-va o idee deintesarea lumil pe ambele laturi ale stradelor, de apavagia papa la strasine, inchipuiasca unteatru plin, de la parter pana la galerii, i va aveao idee justa de aspectul stradelor de la palat si

30

ca

s 's,1

31

pana la mitropolie. Prinjoate pietele si pe la toatebiserieile sunau fanfarele si resunau clopotele.

Peste o jumatate ora salve de tunuri anuntatiplecarea plebiscitulul de la mitropolie, i sunetulelopotelor amestecat en fanfarele musieelor era cevadumnecleesc care anunta trecerea incarndrei voin-Jel ;ase carete domnesti de gala : In ceadintai P. S. Sa Mitropolitul Romaniel en primulpresedinte al inaltel mill de casatie, si in cele-l'alte,membri comisiuni ad hog, aduceaa pe o pe-rind mare de catifea rosie, mandatul cel mare deplenipotentei pe care natiunea II trimesese alesulul el.

NoI 1111 am avea sa dicem alt-ceva oamenilor dela 1848, coalisati cu reactionarii eel clasicl, de catnumal acoste cuvinte, dupa ce ei ati aprobat inurma si s'an incbinat vointei poporulul.

In timpi reglementarl ai boerilor, asemenea so-lemnitati, inteun asemenea triumf, pe o asemeneaperina de catifea rosie. in locul plebiscituhd popo-rului roman, se aducea Domnului, firmanele; salt seaduceati cheile cetatil, pdinea i sarea inaintea in-vasiunilor rusesti, turcesli san austriace, tot de ea-tre mitropolitul tarei in capul boerilor.

Peste un cuart de ora, Domnul, precedat I ur-mat de statul sOu major, traversand sala tronulul,unde se allan corpurile statulin in mare tinuta degala, asezate in ordine de care maestrul ceremo-nialului curtil, s'a asezat pe tronul sti. Mitropoli-tul inainta spre tron si presenta M. Sale plebiseitul,pronuntand aceste cuvinte :

Maria Ta !Depunem In mainele In. Tale actul solemn, ple-

Inaltel

poporului.

32

biscitul de la 2 Main prin care poporul roman, as-cultand vocea M. Tale care il cheama la egalitatesi libertate, a sanctionat inca odata maretul Setttapt din 5 si 211 Ianuarie 1859.

Maria T.Sperantele acestin popor se concentra in M.

Voastra ;* cad istoria lui II spune, ea precum dinprincipii seT, uni ran hberat e sclavagin, altiidat gloria militara, tot ast-fel si M. Ta vet con-duce pe calea dreptatil, la egalitate, libertate

nationala.Sa traiti M Voastra !Sa traiasca Romania!

M. Sa primi plebiscitul i rOspunse :Prea sfinte parinte si Domnilor!

LEM este flee -gren a ascunde emotiunea ce sim-tesc priimind din mainele D-v. rostirea voinfl na-

Aceasta manifestare atat de invederata, a-tat de mare a Romaniel, pentru persoana meapentru marele fapte ce avem a saversi, En o pri-mese cu bucurie i cu o legitima mandrie.

Trebue insa sa va marturisesc, Domnilor : En nicica me indoiam de resultatul votulul natiunei.

Facand un apel catre natiune. punand tara inpositie de a se rosti Ea insasi, Ea eram incredin-tat ca tara se va uni cu cugetarile mele, Ea eramdeplin incredintat ca bunul sea sin* ca inteligen-tele sett patriotism se vor grabi a osandi patimilenesocotite care de sease ani impedica desvoltareafericirei publice. Astadt tara a vorbit, si Europa in-treaga, aplauda, cum aplaud i En, deplina i mi-nunata online cu care uu stat de cind milioane lo-cuitori a indeplinit 1111 act atat de solemnel.

i-an

i glo-rie

si

33

Priimesc puterile extra-ordinare ce Romania mi-leacorda prin manele Domnielor Voastre. Eft voift sci ame arata demn de aceasta incredere, tacand intrebu-intare de aceste puteri numai pentru a organisa, inteunchip solid, constitutiunea noastra politick, si apoi, im-partindu-le cu ambele adunari prevectute de statcare, in adever, vor fi representatiunea nationala aterei.

Votul ce D-v. presintati, nu este numa.i legitimatiu-nea actului de la 2 Main. El este tot de odata i res-platirea necontenitelor mele staruinte pentru binelepublic si pentru einanciparea clacasilor lmpi1ai. Acestact este in ochi mei cea ma puternica incuragiare ce-'mi da tera pentru Ca, dupe expresiunea D-v. si dupedorinta mea, se conduca Romania pe calea dreptatii,hl egalitate, libertate i gloria nationala.

Daca, en atatea greutati ce am intampinat in trecut,daca. CU toate impediearile ce, cu scop vederatfacut pana aeum guvernului men, eft am putut realisaceva folositor, ee nu VOM putea noi dobindi cind Dom-nul si marele puteri ate statului vor fi strins unitiprintr*o legatura puternica leala

Aceasta este speranta mea, prea sante parintedomnilor ! Aceasta speranta se va implini, nu me in-doesc, en ajutorul provedintei si CU impreuna lucrarea tuturor barbatilor de bine.

EU me reazarn pe buna-vointa a augustei c.urtl suze-vane si a inaltelor puteri garante pentru a indeplinimasurele mantuitoare ce natiunea intreaga a sancti-onat. Ele pururea ne-an dovedit toga ingrijirea lor,or de cate oil Romania 'si-a exprimat dorintele i tre-buintele sale.

Si asla-data simpaticul lor concurs flU ne va lipsi.3

s'aa

i P-

§i

34

Dupe ce inaltele puteri aU garantat prin tractatesolemnele existenta noastra po itica, ele, cu aceeasibuna-vointa vor recunoasce institutiunile ce Alesulterei si vointa natiunii le-an judecat ca neaparatepeLlru fericirea din intru a Romaniei.

Sa uram dar. cu toate sperantele noastre, aceastabine-cuvintata care ne deschide Un nott viitor si

care asociaza, inteun chip atat de fericit, cu numeleDoamnei, iubitei mele sotii, una din datele cele maiinsemnate ale istoriei noastre.

Sid trdidsca Rondnia !Un eleetrism pare cIt pleca din inima Domnitorului

in toate inimile celor presenti, i avem martori pe totiaceia pe carei-am vedut noi plangand. Fisionomia ceaaprinsa pina acum a alesului Romanilor devenia palidasi se idealisa en divinitatea.

Domnilor ! .rosti Inca Domnitorul. Acum sIt lasamdiscursurile scrise si oficiale, i sa ye vorbesc curatroman esce :

Sà trdiasca Rontânia !ridicand plebiscitul in sus, adaose en o voce sigurapatrun d et o a r e :«Cat pentru mine, jur ca ast-fel cum an perit prede-

cesorii mei aparand drepturile Crei, voi peri i en nuvoi peri insa pana nu voi sfirsi toate cite cuprindeacest plebiscit.»

Acestea le-a rostit Domnul tend intand eticbeta. intransportul sen. si vorhind ca in sinul fainiliel

Entusiasmul nu a putut produce de cit 0 singuravoce in sala palatuhil :

Sd treie,sti !Spue altii cele ce s'an mai spus atunci, cacti cel-ce

scrie aceste rind uri, n' a mai putut ved ea nici audi nimie.

cli

§i,

:

sti

3 5

Peste 0 Ora Domnitorul sta in balcon privind la defi-larea ostirei de toata arma av(-\nd in cap pe generali ei.Tinuta trupelor a fost admirabila. i can chiar pareanaIti do Ceea-Qe eran la alte parade .

dioa s'a petrecut In felicitari, si chiar cerulparea ca respecta aceasta mareata sOrbatoare natio-

ala ; nici.vint, Manor n'an turburat dioa, nici noapteadilei de 2 Main. Scara, in gradina Cismegin st la palatan fost sort' electrici In loud soarelui ce apusese. 0iluminatiune splendida cum arare-ori s'a vedut in Bu-curesti. Banchete populare, lautari si musici militareaduna lumea pe stradele cele mail, pe pietele publice,in jurul palatului. in jurul ministerelor i umpleahnensa gradina a Cismegiului luminata ca dioa si intr'tin mod feeric de artificii si foe bengal, ca si lacul ei.

Meritul acestei frumoase serate revine in mare parteostenelelor si talentului Domnului major Donici carea facut in seara aceea, din aceasta gradina si din piataministeriului cultelor, justitiei si al curtii de casatieiniaginea unei adeverate serate din carnavalul de Ve-netia, pe cand Venetia era in toata splendoarea ei.Cuvintele de : Vox popoli, vox dei, se vedeari pe maimulte transparente simbolice d'asupra imprimeriei dia-rului B uciumul representand provinciele Daciei siformand tin triunghin inconjurat d'o ghirlanda de ste-jari in care se citea votul urmator asedat in mod anticroman :

Celai ce-a fcicut unirea.Cella ce-a Inca averea romanet din mcinele

COW, ce-a improprietttrit peCella ce-ct clteinat pe toti RoIncinii la drepturile

eivile si politice.

Toata

al

sire-inilor.

eleica0.

36

Celui ce-a dat instructiunea gratuitä qi obligator lepentru ambele sexe.

Celui ce-a omorit moartea.Cella ce-a armat téra.Apeirátorului RomeinismuluiProtectorului nationaliteitilor.Peirintelui patriei.Domnitorului Romelnilor Alexandra Ion I Caw.Recunorintei eternei.

Teatrul a fost plin de lame aleasa, si toaletele firestielegante ale damelor, luau vedul celor ce ar fi voit sa

le distinga. Domnitorul a aparut in loja sa pe la VE

ore in costurnul lui Mihai Bravul. Ca prin instinct,toata lumea a fost in picioare, j un ura frenetic siprelungit semana ca ese dintr'o singura voce de-sten-tor. Domnitorul respunse la aceasta manifestare spon-tanee i puternica sculandu-se cu surisul si afabilitateace'l caracterisa.

Un imn se inalta In fata bustului parintelui patrieiprin 60 de voci de copii. Imnul se sfirsi printr'un urarasunator cu care se uni tot parterul, toate lojele si ga-leriile. Domnitorul a salutat gratios i s'a retras.

Ast-fel s'a sfirsit memorabila qi a primului plebiscitroman din 21 Main.

si

Dc constatarea voturilor date de poporul rmtn asupraplebiseitului propus la 2 Maiii 18(34

Noi subscrisii :Nifon, mitropolit al Ungro-Vlabiel.Vasile Sturza, primul-presedinte al Curtii de casatie.Alexandru Catargiu, presedinte de sectiune la

Curtea de casatie._Than Emanoil Florescu, general si capul intiiului

comandamentConstantin Apostolescu, presedintele Curtii de apel

civile, sec. I-in din Bucuresti.Dimitrie Melegh ie, presedintele Curtii de apel civile

din Iasi.Eliodor Lapati, presedintele Curtii de apel din

CraiovaConstantin Bosianu, decanul facultatii de drept

din Bucuresti.Mihail Idierul, presedintele municipalitAtii din Iasi.loan Solomon , presedintele municipalitatii din

Craiova.Nicolae Hagi-Nicola, presedintele municipalitatii

din Galati.George Alecsiu, presedintele municipalitatii din

Ploesti :Carl, prin decretul M. Sale Alexandru loan I-id,

A- C ric

militar.

38

Domini]. RomanieT, en No. 365 din 14/26 Main 1864,suntem comisiune, pentru a cereetavotul dat de poporul roman asupra plebiseitului ce is'a propus de M. Sa prin proclamatiunea de la 2/,4Main, ne-am adunat in santa mitropolie, in dilele de18 19 si 20 Matti si am cercetat registrele originaleadeverite si de tribunalele fie-carui Wet, in careaU sub-seris eetateni de ori-ce treapta, eoprindendclerul i armata din toate satele i orasele terei intregi,si din numerul total de (754,148) sapte stile einei-zeeisi patru de mil', una sutit patru-zeci si opt al celor eudrept de a vota, dupe aretarea adininistratiunilor, aidovedit ca (082,621), sase-sute opt-zeci si done de mii,sase sute done-zeci si unul de eetateni afl priimit ple-biscitul propus de Domuitor, dicend Da, si numal(1307). una mie trei sute sapte au votat inpotrivaqicand Nu.

Acestea am gasit, si le marturisim inainteaeara, spre deplina ion intarire noi am subseris toti enpropria noastra mana actul de fata In done exemplare,din care mud Ii vom supune 1W. Sale Donmitoruhn. iarcel-alt Ii vom inainta d-lui presedinte al consilinbnde ministri pentru a fi asedat in arhiva statului.

Ineheeat la Bucuresti, in santa Mitropolie, Joi la21/2 ITlizanii anul mantuirel, una mie opt sute sai-deeipatru.

Urmeaza semnaturele presedintelui i membrilorMattel comisiuni.

Secretarul, I. C. retrcscu.

Dupe proclamarea mareluli act, ministrul instrue-tiunii D. Dim. Bolintineanu 'mi-a adus in persoanaurmatorul ordin olograf en No. 13904 prin care sunt

mimiti ialt&

()Minn

si

39

numit membru de clasa I-in al co misiunii documenlalepentru regularea averilor monastiresti :

IUNISTERUL CULTELOR SI INSTRUGTJUNIT PUBLICE

Biuroul No. 13904

Donmule

Pentru regularea documentelor monastirilor sem-larisate, intoemindu-se o comisiune ad-hoe, sub-sem-natul are onoare a Ye comunica, Domnule, c v'amnumit Membru de clasa I-ist la numita comisiune cusalariul de lei 1200 pe luna, i cu incepere de laMaia corent.

Sunteti dar invitat ea indatil dupe priimirea acestia,sà intrati in indeplinirea atributiunilor functiunei eevi s'a incredintat, urmand eu zel si activitate toatelatoriHe ce ye impune aceasta functiune, spre a daresultatele dorite si a ajunge la scopul ce 'si-a propusguvernul cu instituirea acestei comisiuni.

Cu aceasta ocasiune, va mai comunic, Domnule, cadocumentele ce special vi se incredinteaza a regula,sunt mai cu seamti cele relative la partea istoricti, incare lucrare yeti fi secondati de un numer de secretarice saU reinfiintat la acele monastiri si care s'an atasatprovisorin la aceasta. comisiune.

Domnule, incredintarea deosebitei meteconsiderata.

Ministru, D. Bolintineanu

Domoului I. G. Volentineanu, Director-proprietar al ziarttlici Rerorma.

!

1-ia

Primiti.

PROCLAMATIA LUI YOBA-CUZA CATRE SATEM

SatenilorIndelungata voastra asteptare, marea fagaduinta

data voue de inaltele puteri ale Europei prin art. 441al conventiunii, interesul patriei, asigurarea proprie-tatil fonciare si dorinta mea cea mai vie s'aii

(Claca (boereasca) este desfiintata pentru de-a pu-rururea, si de asta-zi voi sunteti proprietari liberi pelocurile supuse stapinirei voastre, in intinderea hota-rita prin legile in fiinta.

<31ergeti dar, mai 'nainte de toate la poalele alta-rului, i en genuchi plecati, multumiti a tot-puternicu-lui Dumnedeti, pentru e prin ajutorul sea, in sfirsitam ajuns a vedea aceasta ji frumoasa pentru voi,scumpa mele, si mare pentru viitorul Romania

dDe asta-zi oi sunteti stapini pe bratele voastre ;voi aveti o particica de pamint, proprietate si mosie avoastra ; de asta-di voi aveti o patrie de iubit si deaparat.

acum, dupe ce cu bratul celui de sus, am pututsavirs o asemenea mare fapta, me intore catre voi sprea ye da un sfat de Domn si de parinte, spre a ve aratacalea pe care trebue sa o urmati, de voiti s ajungetila adeverata imbunatatire a soartei voastre si a copi-ilor vosti.

inimeT

«..5i

indpiirat.

41

«Claca si toate cele-l'alte legaturi silite intre voi siintre stapinii vostri de mosii sunt desfiintate prinplata unel drepte despagubiri.

<J)e acum inainte voi nu vett mai fi cu dinsii in altelegaturi de cat acelea c9 vor isvori din interesulbuna priimire a unora i a altora.

«Aceste legaturi insa vor fi pururea neaparate pen-tru anThele parti. Facet! dar ca ele sa fie intemeiate peiubire si incredere. Multi, si foarte multi din proprie-tari aU dorit imbunatatirea soartei voastre. Multi dinei du lucrat cu toata inima ca sa ajungeti la aceastafrumoasa di pe care voi asta-zi o serbati. Parin iivostrii i voi ati vedut de la multi stapini de mosii a-utor la nevoile si trebuintele voastre. Hitati dar dilelegrele prin care ati trecut. Gitati toata ura i toatavrajba. Fii surd! la glasul acelora cari v'ar intarita incontra stapinilor de mosii, si in legaturele de buna-voece veti avea de aci incolo cu proprietarii, se nuvedeti in ei de cat pe vechii vostrii sprijinitori, si pe

vostrii amid si buni vecini. Ati nu sunteti totifli aT aceleiasi teri ? Au painintul Romaniei nu estemuma care ve hranesce pe tot! ?

«Stapini liberi pe bratele i pe ogoarele voastre. nuuitati mai 'nainte de toate ca sunteti plugari, ca suntetimuncitori de pamint. Nu parasiti aceasta frumoasameserie care face bogatia terei, i dovediti ca si inRomania, ca pretutindeni, munca libera produce indoitde cat munca silita. Departe de a ve da trindaviei,sporip inca barnicia voastra; i ogoarele voastre indoitsa fie mai bine lucrate ; cad de acum aceste ogoaresunt averea voastra i Mosia copiilor vostri.

«Ingrijiti-ve asemenea de vetrele satelor voastre,care de asta-zi devin comune, neatirnate si locasuri

mai

viitorii

pi

statornice ale voastre, din care nimeni nu ye mai poateisgoni. Siliti-ve dar a le imbunatati si a le infrumuseta ;faceti-ve case bune si indestulatoare, inconjurati-le eugradini i cu porni roditori. Inzestrati-ve satele en ase-zaminte folositoare voue si urmasilor vostri. Stator-niciti, mai ales voi, pretutindeni, scoale uncle copiiivostri sa dobindeasca cunos intele trebuitoare, pentrua fi buni plugari buni cetateni. Actul din 2 Main v'adat la toti drepturi ; invetati dar pe copHi vostrii a lepretui si a le bine intrebuinta.

c5i mai presus de toate fiti si in viitor, ceea-ce atifost si pana acum, si chiar Iii timpurile *cele mai rele:fiti banbati de pace si de buna rindueala. Aveti lucre-dere in Domnul vostnn care ve doresce tot binele.Dati, ca si pana acum pilda supunenii catre legile tendvoastre, la a canon facere aveti si voi de acum a luaparte, si in toata intamplarea, tubiti Romania care deasta-zi este dreapta pentru toti ifi set.

Si acum, iubitilor mei sateni, bucurati-ye si pasitila munca de buna-yoe, care inalta Si imbogatesce, siDumnedeul parintilor nostni sa bine-cuyinteze semintace yeti arunca pe cea dintiin brazda libera a ogoarelor

o a str e .Alexandra Ion

CoglIniceanu. N. Cretzulescu. N. Inlänescu. General a Manu

.Vo. 101.5 din 14 Anynst 1804, Bucnre*li.

42

si

Sub-scinnatii:

Scrisoarea M. Sale Domnitorului Alexandru loancatre Sofronie, patriarhul Constantinopolei in

eausa independentei bisericei romane :

Prea Sante Parinte !Ca un fin smerit al santei biserici ortodoxe, am

priimit cu cea adinca pieLate, parinteasca prea fe-ricirit Voastre epistola ; nu pot insa ascunde, ca va-tamatoarea purtare ce a timit ale! arltimandritul Cle-(thine, insarcinat de a 'mi-o wince, lila patrinis de ceamai vie mahnire. Cuviosia sa a parasit. toate datoriilesale, si in toe de a indeplini entre mine misiunea saconciliatrice, nu s'a sfiiit a face acte imprudente, a fre-cuenta oameni desordine!, a patrona jftnle lor, ast-felca, insuisndu-si prin aceasta un rol ne'nvoit de legi.guvernul meti a fost constrans a intrebuinta. durere---o rigoare neusitata in contra trimisului prea fericiriivonstre.

Totusf, am cetit scrisoarea prea fericiri! Voastre enochii ininteT, i inebinand cugetarile mole cele maiaseunse mintuitorului nostru, care este inceputul slcapul mantuitor al bisericei, m'am intrebat daca inadever o natiune este condamnabila flind-ca a voit sUtintareasca pe pamintul eT, fundamentele pe care suntasezate stralucirea eterna si gloria neinvinsa a biseri-

l-ia

Mai

41

ei ortodoxe ; m'am intrebat daca, in adever, legilede organisare si de disciplina, acum consfintite de oten. intreaga,de cler i popor, daca acele legi princare se stabilesce o mai folositoare ordine materialain biserica ortodoxa romana sunt inteatat departatede spiritul santelor canoane si de usul secular pazitin terile ortodoxe, In cat an putut merita din parteacetui mai venerat si onorat dintre pastori crestinatatii,o manifestare atat de insemnatoare care capul imeTnatiuni care, in cursul timpilor, de-a pururea a arOtato nemarginita ingrijire o credincionsa iubire pentrubiserica sa.

Apoi, in sinceritatea inimei mele nu pot de-o-cam-data a nu marturisi prea fericireT voastre, ca misiunea

incredintat arbimandritului Cleobule, ca rostireaactelor ce le-an adus, sunt fara exempla in analele tcreisi fara precedente in traditiunile bisericei in dependen tea Da ci

0 asemenea cruda ispita nu putém astepta sa neloveasca cbiar din acea parte care, in dilele ei de asu-prire si de necazuri, a priimit de la noi, din timpivechi, si priimesce chiar asta-zi, cu minei atiteasi atitea marl dovezi de iubire si de generositate,precum n'a primit din nici 0 parte a lumit crestine.

Ca crestin aT fi dorit a putea ascunde sub umilintace se cuvine unui supus tin al bisericei, dureroasa sur-prindere ce causat initiativa luata de prea feri-circa voastra, intr'o asa grava pornire In contra terelmele, insa ca Domn, purtand sarcina trecutului si aviitorului natiunii romane, nu pot tacea, ci sunt datora apara, in cOntra veri-caril incercari, antica autoce-falie a bisericel Daca.

intreprinde dar, prea sante parinte, a proba

i

ce et!

lcrrgà

'tnT-a

Vela

45

prea fericiril Voastre, ctr dreptul bisericei uniVersale,,cu sante canoane in mana, cu dreptul, cu usul, cu da-tine consacrate de secoll, ale bisericei Daciei, drept,us si datine recunoscute de toata biserica, i anumede biserica Constantinopolei, ea Romanii, in afacerile-lor bisericesti, si asta-data ea tot-d'a-una, s'an tinutin iugradirile spiritulul credintel lor, in marginileprescriptiunilor canonice si in limitele legaturelor sidrepturilor ce a avut si are statul in fata bisericei salenationale, in ver-ce timp si in ver-ce parte a lundi or-todoxe. Nici sa ye miratl, prea fericirea voastr3, ve-Tend un fin smerit al bisericel discutand, de si mirean,despre Cele biselicesti. Auguste le exemple ale lauda-tilor imparati al Constantinopolei me autorisa a face,si poate noi Romani]: din Dacia Traiana, avem oare-care drepturi de a fi ascultati, pentru ea, crestini dinprimii secoli crestinatatil, succesiv am suferit toateinvasiunile barbarilor, fara ea ele sa ne fi putut cotropi;si asa, am conservat CU 0 justa mindrie nationala,limba, legile i traditiunile nobililor nostri suitori,cu ele, institutiunile si datinele primitive ale bisericeicare s'an pastrat la no! intr'o puritate mai neatinsade cat in multe ale part!.

Asa s'a mentinut intre Romani acea veche sidata datina a bisericel primitive ea e de dorit era sase fi pastrat pretutindenT, c1 clerul si poporul impre-Una constitue biserica lui Crist.

Datinele acelea primitive toemai, i acele instituti-MIT ne-an poyatuit a sci ca o alba biserica, oil-Care anfi, nu poate avea dreptul de a se amesteca in trebilede admMistratiune si disciplina interioara ale unel altebiserici independinte si autocefale. Departe de minegindul de a voi sa contest ca primele averi in biserica

a!

si

lila-

4,6

se datoresc celui mai vecbiti dintre pastorii credint,eiortodoxe. Drepturile sale sunt consacrate atat prinédictele imperatorilor, cat si prin canoanele santilorparinti. Prin urmare, dandu-i primele onoruri, ii da-torlin o pioasa veneratiune. Asemenea recunoascemea legatura si unitatea canonica i dogmatica a bise-ricei celei mari a rasaritului se sustine, si trebue a sesustine, prin consultatiuni, invetaturi si intelegeri im-prumutatc i fratesti intre diferitele biserici indipen-dinte din care se compune biserica cea mare a luiCrist. Legaturele acestea intre sfintul scaun patriarbalal Constantinopolei i biserica independinte a Ducieile-am priimit si le vom primi in tot-d'a-una. Urmandacestui simtiment de profund respect pentru prea fe-ricirea voastra, si de acea sincera fraternitate pentrubiserica de Constantinopole, am priimit, prea santeparinte, scrisoarea voastra ; insa alaturea ei, avisulsinodului din Constantinopole, ca vatamator dreptu-rilor antice ale bisericei independinte a Daciei, nu-1pot priimi, si, ca Domn crestin al României, Ii resping,in numele clerului si al poporului, si'l voi combate cuarmele cele tari si neinvMse ale legilor si ale canoa-nelor.

Primul punct care a atras atentiunea prea fericiriivoastre, este declaratiun'ea inscrisa in capul legiinoastre organice care institue o autoritate sinodalacentrala pentru afacerile religiunil ortodoxe in Roma-nia si care (lice, la primul ci articol ca, biserica"ortodoxa romând este si rämdne indipendinte deoyi-ce autoritate bisericeasca straind, intru tot cepriveste organisayea si, disciplina. Articolul II a-daogd cd : unitatea bisericei ort. romane este representatà prin sinodul general i art. III complec-

_

17

teaza gandul legiuitorului rostindu-se precum ur-meaza : Unitatea dogmaticci a scintei religiuni or-todoxe române cu biserica mare a reiseiritului omentine sinodul general al bisericei romdne princonsultatiuni cu biserica ecumenicei din Gonstan-tinopole.

Eata ad literam dispositiunile legil promulgatala 3 (45) Decembre 1864 :

Prea fericirea voastra gasiti declaratianile acesteaplausibile, eel putin in litera, daca nu de tot canonice,sprijinindu-ve, prea sante parinte. intru acesta pe maimulle canOne, si a nume : pe al 2-lea canon din al2-lea Sinod, al 17 si 18 canon din al 4-lea Sinod,al 16-lea canon din al 8-lea Sinod, al 7-lea canondin 1 iul Sinod apostol,c, al 9-lea canon din al 4-leaSinod, al 36-lea canon din al 6-lea_Sinod, ai 7-lea canondin 1-iul Sinod apostolic, al 9-lea canon din al 4-leasinod i comentari lor, care toate acestea, dupe opi-niunea prea fericirii voastre atesta legaturele de indi-pendenta a bisericei romane, de biserica Constantino-polui. Am cetit aceste canoane. Am consultat pedali-onul si eruditi lui comentatori, precum Valsaniou. si.or-care este deferenta mea pentru luminele scaunuluiecumenic, trebue sa declar, cu tot respectul, prea fe-ricirei vOstre, ca. te-stul canOnelor mini pare ca afirmamai mult de cat combate, indipendenta nOstra eclesi-astica. Nu voin intra dar in discutiunea precitatelorcanOne. 'coin ma cestiunea la originu ei, aa cum apus'o legea in fata en obiectiunile prea fericirii vOstre,si voesc a demonstra ca biserica oriodoxa romanaeste, in adever, indipendinte de or ce alta bisericastreina, in tot ce privesce organisarea i disciplina,ca indipendenta proclamata in primul articol al lege!

,

IS

nOstre nu este o inovatiune frivola, ci exista ab antico,ea biserica roman, saa a Dacia n'a fost nici-odatain cursul secolilor, supusa bicericei constantinopoli-tane, si ca, in fine, acesta indipendinta nu e condam-nata de lid unul din canOnele santei nOstre bisericI.

Eata cestiunile ce voesc a resolva : Primul artieolal legii, pe care '1 eitaiti nu inovéza nimic ci constatanumai i atirma un lueru alit de vechifi pre cat estede vechia pOte crestinismul Romanilor, adeca ca bi-serica nOStra, daca in tot-de-auna a fost indipendintede or-ce alta biseriea streina, i anume de cea din Con-stantinopole. In fapt, ac.ésta situatiune se esplica, inparte, prin istorie, adeca prin seria evenimentelor po-litice, care ail rupt Dacia de imperiul bisantin. Eatain drit, ca este instituita inteun mod necontestabileprin rostirea canonului 31r al santilor ,rapostoli, caredice : Episcopil fle-cdrui neam se cuvine a cunOscepe cel dintalA dintre dnü, si al socoti pe. el cade cap.

Iata originea canonica a indipendentei bisericelorrasaritene : fie-care independinte, fie-care egala, tie-care surora.

Cel de al 34-lea canon al santiloi: apostoli este, easa die asa, piatra unghiulara a edificiului unic i mul-tiplu, al bisericelor ortodoxe. Si, in virtutea acestuisant canon, Romano-Bulgari eel vechi intemeiaserain secoli trecutt patriarhia de Tirnova, indipendintede 2ceea de Constantinopole, pentru ea sa nu le inaivie din Roma. Nona episcopi earl nu cunos(:eaft limbaUnmet' ce avean sa pastoyeasca. In virtutea acestuicanon apostolic, =vele duce Vasile pe la 1447, numai priimi mitropolitt in Moseva trimisi de patriarbuldin Constantinopole, si facend din capitala sa mitro-

HI,

49

polia bisericei rusesti, numi el singur mitropolit. Invirtutea acestul canon, la anul 1589, Teodor Ivano-vici, asemenea duce de Moscva ridica mitropolia capi-tate! sale in semn patriarhal. Tot in virtutea acestuicanon, Petru eel mare, la 1721, inlocui patriarhatulprintr'un sinod, sub propriul sett primal, si in fine, totIn virtutea acestui canon, mai de curend, Greei urrnaraexemplul dat de Rusia. Cu un cuvint, nu se poate con-testa ca este in caracterul bisericei rasaritene, ca fie-care neam sa-si alba capul sCü bisericese indipendintede capi biserices4 ai altor neamuri, intru toate ale o-cirmuirii, organisarii i discipline! bisericesti.

Ast-fel i biserica din Dacia a remas indipendintede ver-ce alta biserica straina. Me refer la edicteleimperatului Justinian care a regulat intr'un mod asade desevirsit, organisarea politica, civila si religioasaa imperiului bisantin.

Sa eitim Novela 131 care delimita juridictiunea ar-hiepiscopului din Justinianea prima, adica a patriarhu-lui Constantinopola nteinsa se dice curat ea episcopiDaciel mediterane, ai Daciel Ripense, aT Tribalului, aTDardaniei, aI oesiei superioare si ai Panoniei suntsub juridictiunea arhiepiscopului din Justinianeaprima. Lipsa Daciel Traiane sail Trans-alpine, astra-ziRomania, nu ne arata ea oare indestul, ea chiar dinacea epoch, aceasta provincie remasese indipendinte ?Dacia Traiana saQ Transalpina, in adever, nu aveaalte kgaturl cu Justinianea prima de cat legatura dog-matica, precum dovedesce un mare numer de docu-mente, i anume : o scrisoare a patriarhului din Ohridain anul 1456 adresata lui Stefan cel mare, DomnulMoldovel.

Insa, afara de aceste atestäri date prin canoane,

IV

50

prin istorie si prin Novele, indipendinta bisericei noas-tre mai are Inca i alte temeiuri, si anume :

1) Actul sinodului din Constantinopole care s'a ce-lebrat pe timpul imperatului Paleologu, marturisit siin cartea sinodului Moldovel din 1 Ianuarie 1752 incare, dupe promisiunea ee fiul acelui imperat dedese,in treeerea sa prin 'Moldova, Domnultn Alexandra eelBun, se reeunoscu si se intari i cu hrisoave impara-testi indipendinta mitropolitului. Moldova

2) Istoria Mohlovel, scrisa de printul Dinfitre Can-temir care a domnit la anul 1711 in Moldova atestaca mitropoliti Moldovei, de-a pururea ai avut o deo-sebita onoare la biserica Rasaritului, i dam nu aveatinumele de patriarhi, totusi nu ereaa supusi nimenui.

3) Monocanonul lui Aristin, tradus si tiparit la Tir-goviste in anul 1652 din ordinal printului Mato' Basa-rab a constituit regula pentru biserica romfina,deelara ea mitropoliti tailor romilne nu depind, nicide patriarhul Ghridei, nici de patriarhia Constantino-pole!.

4) Firmanul imparatese al M. Sale Sultanul AbdulHamid de la ineheerea lune! Djemadziel-Ul-Akhier dinanul egirei 1200 1783 prin care se respinse cerereapatriarhului de Constantinopole de a orindui mitro-politi in Moldova. Prea fericirea voastra nu puteti anu cunoasee, ea in timpurile cele mai nefaste ale isto-

noastre, cand Moldova si Valabia eran ocirmuitede principi trimisi din Constantinopole, totusi acelfirrnan imparatesc a reeunoseut cu solemnitate si aconfirmat indipendenta bisericei noastre de catre patri-arhia din Constantinopole.

5) Regulamentele organiee ale ambelor prineipateaU intarit stravechiul us al terei noastre de a se alege

§i

del

51

mitropolip si episcopi de catre adunarile extra-ordi-Dare compuse din inaltul cler si notahili terei ; si in fine,

6) Faptele istorice in care cel urmator ar 11 singurde ajuns spre a constata legitimitatea drepturilor hise-ricei ortodoxe romane si despre aceasta, a nn mailasa nici o indoeala ; iata faptul :

La finele seeolului al XVH-lea hiserica ortodoxa dinTransilvania fu asuprita, si iero-monahul Atanase, alesmitropolit, nu putu prihni clironomia episcopala: Venidar in Valallia unde'l atrasese presenta unuia din celmai mari dignitari ai bisericei ecumenice, a P. fericireisale Dorotein, patriarbul din Erusalim. Recurgend darla sfaturile parintesci ale P. F. Sale, patriarhul sfatuipe Atanase a se supune esarcului Ungro-Vlahio adicamitropolitului din Bucuresti. Facu Inca mai mult patri-arhul Erusalimului : scrise o epistola sfatuitoare lulAtanasie, epistola care a fost pastrata i prin care '1povqueste ea, in toate eazurile de indoeala, de greu-tat!, mitropolitul din Transilvania, sa se adreseze tot-d'a-una la exarcul ocirmuirii care este mitropolitul de13ucuresti, si ca numai in acele casuri pe care nu le-arfi putut resolva mitropolitul de Bucuresti in impreunastatuire en episcopi seT, numai atund trebuia sa seadreseze la Constantinopole, si in spri;inul acestei ie-rarhice orirulueli care determina asa limpede 0 simplaprecadere de onoare spirituala datorita patriarhuluide Constantin opole. venerabilul Doroteiti al Erusali-mului noel prescriptinnile canoanelor 9 si 17 alesinoduldi de chalchedonia. Atanase, supuindu-se sia-tuirilor patriarhului, tu hirotonisit la Bucuresti mitro-polit de Transilvania la 22 lanuarie 1698 prin Teodosiemitropolitul Ungro-Vlahiei pe care'l recunoscu, inmarturiea sa arbipastoreasca, de stapin al set), laga-

;

52

duind a urma invetaturei esarcuhil sat si a pazi ne-schimbate, In toata eparhia sa, cate tocmele ar aveascaunul Ungro-Vtahief. Aceste acte sunt consemnatela fila 19 din condica veehe a hirotonielor din mitro-polia de Bucuresti ; se mai poate vedea inea in istoriabisericeasca a lui Lesviodaes, precum si in istoria bi-sericesea a prea eruditului i prea venerabilului mitro-polit, asta-zi pastorind In Transilvania.

In rata unor dovedi asa de puterniee, in rata daraa canonului 34 apostolic, in fata istoriei, in rata legi-lor imparatesci bisericesti, in rata unui stravechin usdin vechiul comprobat prin aetele sinodulul din Con-stantinopole, prin monocanonul, prin finnane impara-testl, prin vechea i noua constitutiune a terei, intre-bam, cum s'a putut pretinde, ca biserica romana esteo biserica provinciala si dependinte de carmuireasantului scaun ecumenic ?

Putut-ail, dupe toate acestea, biserica Constantino-politana a esercita o suprematie de rapt asupra nue!biserici ocirmuita in Valahia, de un esarc, si in Mol-dova de tin mitropolit cu totul neatirnat? Cum si eand ?Patriarhi trimis-an vre-odata Romanilor mitropolitiesiscopi ? Dataii vre-odata leg): si regulamente hiseri-cesti ? Confirmat-ati oare-cand cele de noi facute ?Nici-odata ; si nimeni nu poate sci actiunea prea feri-ciIilor ecumenicl; in ast-fel de materie, s'atimarginit la o benedictiune spirituala ce an cerut intot-d'a-una alesi nostri episcopi, benedictiune ce osolicitan eu asentimentul sefului statulul, in confor-mitate cu prescriptiunile canonice, ca un sem de oadinca deferenta pentru patriarhul Constantinopolel,.al caruia sant scaun, In ochil mmii crestine, infati-seaza unitatea bisericei ortodoxe rasaritene. De 0.

si

53

sunt animat de cel mai profund respect pentru si.scaun ecumenic totusi, sunt silit a conchide, sante pa-rinte, ea indipendenta bisericei ortodoxé romane nupoate fi supusa la nici o indoeala, si ca autocefalia einu se poate concilia cu dreptul de suprematie si deingerinta ce acum le revendicati prea fericirea vOstra.

Art. 2 al legii sinodale priveste institutiunea unuisinod general pentru Romania. Prea fericirea voastrasunteti de parere ca canDanele bisericei ar condamnaadmisiunea mirenilor intr'un sinod;'convocarea sino-dului prin seful statulul si participarea ministruluide culte la lucrarile sinodului.

In cea ce priveste admisiunea mirenilor in sinoade,asi avea poate a'ini face o mustrare insa nu e aceace 'ml faceti prea fericirea voastra, caci, suindu-mepana la institutiunile primitive ale bisericel, si consul-°Land traditiunile credintel ortodoxe in Romania, sipovatuindu-me de istoria nOstra, sunt silit a recunOsteca, in sinodul general, am reservat elementului laicun loc destul de larg.

Santul Ciprian, se stie ca nirnica placea a facefara a consulta poporul. Asemenea si la noi a fost da-tina bisericei noastre romane din timpil imemorabillca., la consultarea despre trebile bisericesti sa ia partetoti crestinii, nu numai clerici ; pentru ca pe toti inte-reseaza ale bisericei. In sprijinul acestei zicerI, gasescIn analele noastre tin exemplu care, cu deosebire, vainteresa pe prea fericirea voastra, pentru ca trateazadespre unul din cel mai ilustri predecesori al preafericirei voastre pe santul scaun ecumenic.

5. Nifon patriarhul gonit din scaunul Constantino-pole!, fu chemat de Domnul Radu Voda in tara roma-neasca pentru ca '1 poftia tara. S. Nifon veni si gasi

51

biserica rasvaitith, si sfatui sa se adune un sinocL AtuneiDomnul cheama pe tog egumenii de la toate monas-tirile qi tot clerul bisericei si jam sobor mare dim-preund cu Domnul cu top boeii, cu preofi, cumire)* i indatei slobozi, isvoare de inveiteittwa lim-pede i curatä. Eata cum intelege sf. Nifon canoaneleIn privirea sinodului.

Bine-voind, prea fericirea voastra a arunca o ochireasupra institutiehilor eclisiastice in yigoare la yeeinilnostri, Romani ortodocsi ea si poi, din imperiul Aus-tria vey yedea si ye yeti conyinge, ca sinodul bise-ricel mitropolitane din Transilyania se compune din24 membri cleric]: si de 20 laid ; ear sinodul patriarhalde Carlovilz, se compune din 25 membri clerici, 25

si 25 membri militari. Au nu dovedescaceste esemple, pana la evidenta, ea atat aci cat sidincolo de carpati, semintia romana, de i supusa in-riurirel infiuentelor politice foarte deosebite. totusi aremas credincioasa spiritului neatins al institutiunilorprimitive ale biserica

Pentru aceasta, In acord cu toata tara, cler Si popor,am voit ea elementul laic sa fie representat in sinodulgeneral al bisericei ortodoese romane, in conformitatecu institutiunile primitive ale bisericei, eu datinile an-tice ale taro', eu mai multe dintre canoanele bisericesti,precum i cu unele din legile imparatesti pe care voiuavea ocasiune a le cita maT jos,

Prea fericirea voastra refusa printului Domnitor alRomaniei dreptul de a conyoca sinoadele. Acest dreptinsa, in biserica resaritului, este iutemeat pe un us :consacrat de secoli si afirmat de istorie. Imperatoriibisantini convocan sinoadele. Asa, la inceputul seco-

0

laid eivili

55

lului al IV, imparatul Constantin a convocat sinoduldin Nicea la care a si asistat.

In acelasi secol, sinodul Antiohiei s'a intrunit, Inurma ordinului imperatorului Constantei. In secolulal VI-lea, imperatorul Justinian decide, prin Novela 37ca trebue a se tine sinoade, si rostesce ceea-ce trebuesa se faca in sinul acestor mari adunari bisericesti. Elameninta de admonitiuni severe pe episcopi earl n'arvoi a se supune acestei, legi, si merge asa de departeca edicteaza supliciul cel de pe urma contra magistra-tilor si functionarilor publici can' n'ar sili, prin putere,pe episcopi, a se supune ordinelor imparatesli. Ase-menea Novela a 6 constata, intr'un mod absolut,dreptul ce are seful statului de a face reglemente ecle-siastice. si in istoria noastra avem exemple. Asa, inanul 1642, Domnul Moldovei, Ion Vasile Voda, in inte-legere CU Varlaam mitropolitul Suceavel, de atundconvoaca in capitala sa JaT, tin sinod local, care fupresedut, dupe poftirea ce facut Domnitorul, depatriarhul Partenie din Constantinopole, sinod carea dat ocasiune eruditului roman Petru Movila, mitro-polit i arhiepiscop al Chioviei, a face o profesiune decredinta bisericel ortodoxe, cu drept cuvint renumAa.

Prea fericirea voastra cred ca va recunoasce ca,usand de Un drept de care an usat i predecesorin'am mers asa departe, precum a mers imperatorulJustinian.

Participarea ministrului de mile la discutiunile sino-dului, avênd numai un drept consultativ, prea ferici-circa voastra asemenea o condamnati.

0 interventiune, asa restrinsa a statului in afacerilesinodului, n'are nimic de contrariO exemplelor ce ne-aft dat alte biserici ortodoxe.

met,

5G

Asa, constitutiunea sinodului si aceea a Greciei nudaft oare guvernului mult maT multe drepturi de catlegea sinodala romana ?

La Petersburg, membri sinodului sunt aleside catre guvern, ear la Atena, episcopi sunt asemeneachemati a face parte din Sinod prin deerete regale,dupe rind si dupe ordinea vechimeI ; cand la noi, mi-tropolitii si toti episcopii, precum si alti barbati, ocu-pand positiuni inalte in cler, sunt membrii de drit aTsinodului, cu toate acestea, skioadele din Sant-Peter-sburg si din Atena sunt recunoscute de patriarhulConstantinopola Cum dar, aceea ce e bun si canonicin Rusia i in Grecia, ar fi rat si anti-canonic, in Ro-mania ? Cum ? Imperatul Justinian si tarul Petru celmare, ati putut, proprio-motu edita legi eclesiasticecare an priimit asentimentul bisericel, cand prea feri-cirea voastra, la noi, declarati anti-canonice legi earlsunt strict conforme cu spiritul institutiunilor primi-tive ale biserieei si ale canoanelor, mal virtos confor-me, pentru ea ele atl fost consimtite de cicrul si popo-rul roman, pentru ca sunt votate de ambele adunarinationale, adunarl in cari sunt representate toate cla-sele societatii, si in care elerul intra, sail de drit precumla Senat presedut chiar de prea santitul mitropolitprimat al bisericei ortodoxe romane, sati prin alegere,precum la adunarea electiva.

Cred, prea Ante parinte ca am respuns la toate o-biectiunile prea fericirei Voastre, relative la legea ee.institue sinodul general al bisericet ortodocse romane.

Cu acelas respect voiti respunde la ideile prea feri-eirei Voastre si la observatiunile ce faceti legei care aconferat sefului statului dritul de a numi mitropoliti siepiscopl.

i numitl

Prea fericirea Voastra combateti aceasta lege inintregul ei, atat articolul care atribue Domnitoruluinominatiunea mitropolitilor si episcopilor, cat si acestalt articol care supine arbierei, tribunalelor edesias-tice numai pentru delictele eclesiastice, si inaltel durtide justitie si de easatie, pentru ori ce alte deficte.Preafericirea Voastra sustineti ca, dupa canoane, episcopiinu pot fi alesi de cat de catre episcopi si nu pot fi ju-decay de cat de episcopi, fie si pentru delicte civile.Prea fericirea Voastra mergeti mai departe i volt! aintinde aceasta doctrina asupra intregului cler. Ase-menea doctrine, prea sante parinte, fost nici-odalaadmise, i nici pot fi vre-odata primite in biserica Da-de!, pentru ea sunt incompatibile eu institutiunile pri-mitive ale bisericei crestine, cu spiritul bine inteles alcanoanelor, precum i eu legile i datinele törei si alebisericel noastre nationale.

In cea ce priveste electiunea episcopilor, bisericaDaciei a admis in tot-de-auna primul canon apostolic,nu isolat, ci legat in litera ea cele-l-alte canoane. Asadin timpurile cele antice, episcopii se alegean lanoi din soborul intrunit, adeca de tot demi si popo-rul. Ma! pe urma, prin divanul velitilor boeri din careclerul facea parte. Aceste adunari se intruniati subpresedinta Domnitoruluf care investia pe arhierel

dandu-le earja In mana. Intr'o epocq ma! apro-piata de noi, strevechiul acest us fu Inca odata con-servat prin reglementele organice care ail pastrat acestdrept de electiune, obscescilor adunari extra-ordinarecompuse din episcopi si din notabiti si presedute demitropoliti. Daca asemenea mod de electiune ar fi fostanti-canonic, daca toate alegerile unui asa numer demitropoliti si de episcopf care an ocirmuit biserica

57

n'att

maI

alesi,

58

noastra in cursul seeelilor ar fi fost ilegale Si demnede condamnat, aü prea fericiti patriarhi din Constan-tinopole nu ne-ar fi adresat el, eu frateasea afectiune,luarea aminte asupra unor asemenea incalcarl ? N'actfacut-o aceasta, i prea fericirea voastra voiti a vedeaIn acele acte o violatiune fiagranta a canoanelOr ? 'MIplace mat bine a erede cl ilastri predeeesori at prea

voastre de la sine an recunosent ca modulusitat in biserica Daciel a lost mai' apropiat

adeveratuluI sens al legilor si al invetaturei data nouadin timpurile cele mai antice prin skitele noastre tra-ditiuni bisericesti.

Sa deschidem acum istoria i canoanele biserieei.Vedem chiar de la inceputul cristianismulul, ca. no-

minatiunea episcopilor se lacea prin corffarsul episco-pilor vecini, prin clerul i poporul vaduvitei bisericl.Faptele apostoli!or, scrisorile santului Cyprian i legileImparatesei nu ne latsa Mei o indoeala despre aceasta;ele vestesc explicat ca patriarhii si episeopil se alegénde catre cler si de catre cetatenl notabili. Pe de altaparte. Novela 123 a luf Justinian dice : Ordonam caacolo uncle trebue a se numi un episcop, sei se acluneclerul i notabili oravtlui. Imperatul Justinian de-termina in aceasta a se alege tot in modul pâna chiarcalitateasi etatea viitorilor episcopI. Opt-spre-dece aniin urma, la 565, Novela 137 rememoreaza sistemul ale-gerilor i ordona din noCI ca celesiasticil si notabililurbei sti se convoace in tot-d'a-una cand se va procedela alegerea until episcop. Ast-fel ne povatuesce istoria,ear canoanele ne Vorbese tot in aeest sens, precum sepoate vedea din al 6-lea canon al sinodului din Sar-dica, din comentariile celui de al 3-lea canon din al

fericiril

59

7-lea sinod si din al 61-lea canon apostolic coprins inPedalion.

Mai tarcliti, in adever prin alte canoane, masele furaiara escluse din alegerile episcopal!' ; aceasta se facudin causa turburarilor ce se nasceati in multimea ale-gatoare, rea care usor se indrepta in mai multe bisericiale rasaritului in o regulare mai inteleapta a sistemu-lui electoral bisericesc. Acest mod de electiune fu in-stituit si la noi i se confirma tarditi prin regula-mentele organice al Moldovei (art. 411) si al Valahiel(art. 359 ; pe cand aiurea, in contra canoanelor primi-tive, episcopii isi pastrara dreptul esclusiv de electiune.In Constantinopole, din secolul VU incoace, impera-torii, din propria lor initiativa, tras-ra la sine dreptulde a numi patriarhi. In 'Austria, de la 1786, imperatulJosef II, in calitatea sa de duce de Bucovina, téra ro-maneasca i ortodoxa ca si a noastra, indeplini pecale administrativa, cele de lipsa pentru intregireavaduvitului scaun arhieresc din Cernauti; tot in acestmod ail procedat i succesori acestui suveran pana indilele cele dupe urma.

Aceste precedente, prea sante parinte, nu N; o es c ale invoca in sprijinul ce am promulgat la 11/23Main trecut, ci pretind cà am pastrat neatins anticulus al alegerilor populare iii puterea lui primitivareligioasa ; pretind ca drepturile ce conferit téra,departe de a darima aceste traditiuni respectahile, maicu searna infatiseaza o expresiune numerica a uneifericite si intime legaturi intre institutiunile seculareale bisericei, i intre institutiuuile politice ale evuluinostru. Sunt, prea sante parinte, in viata natiunilordile critice i exceptionale care determina pe cetateniunel tell a incredinta, cu spontaneitate, sefului statului

mat

legit

si

GO

drepturile ce sunt ale fie-caruia. Din acei moment,Domnitorul, onorat de un mandat asa de mare, nu mailucreaza in numele sett propria, ci in numele tutmor.

Ast-fel este sensul yotului dat de adunarea electivaaprobat de Senat sub presidentia P. S. S. Mitropoli-

tului primat al bisericei ortodoxe rumane. i tocmai inputerea acestui yot, emanat de la representanti cleruluisi ai tuturor claselor societatli, alesul natiunii, mindru,cu drept cuyint, de noua proba de incredere cel-andat Romani, a putut procede la numirea episcopilor,pentru scaunele yacante.

Nu simt nici o greutate, prea sante parinte, a declaraprea fericirii Yoastre ca am priimit, numai ca o escep-tiune la repula statornicita in trecut, aceasta noua in-datorire ce impus téra. Totusi, prea fericireayoastra mm va lipsi a recunoasce ca am usat cu ceamai mare reserva de drepturile ce mi s'ati transmis.Arhierei pe care 'i-am inaltat la scaimele episcopaleYacante aQ fost si alesi dupe glasuirea canoanelor, dinbarbatii dorintelor comlow, distinsi prin pietatea,experienta i luminele lor ; din barbati pe carT Tnsusisantul scaun ecumenic, mai 'nainte de mine, ia gasityrednici de a fi episcopi i earl, de ani indelungati,pastoriaa turmele hine-cuvintatoare, administrand, incalitate de yicari, diocesele romane vacante.

A trebuit insa sa adaog, prea sante parinte, ca con-sacrarea episcopilor numiti de mine s'a sOvirsit de petoate formulele si de pe ritualul canonicese al santeinoastre biserici? Nu trebue citusi de putin a se induoiprea fericirea yoastra, ca inaltul cler al Romaniei esteprea adiinc patruns de sentimentul datoriilor sale,spre a se putea vre-o-data departa de la prescriptiunilesantilor parinti si biserica

§i

'Mt-a

61

Prea fericirea voastra, tot asemenea a combatut si'dispositiunile legii ce supune pe episcopi pentru delictecivile, inaltel curti de justitie a Wei.

in aceasta privire, prea sante parinte, legea ro--mana este absolut conforma prescriptiunilor canonice.Santii parinti earl aU provocat al 71 canon apostolic,ce trateaza despre delictele comise de catre episcopi,n'ag lipsit ea legislatiunea in vigoare la acea epoca, inintregimea el, nu confera Did un privilegift inaintealegil cetateanulul investit de caracterul preotesc. Intr'un cuvint, episcopi nu incetati a fi cetateni, si sub acestMtn, cu tot caracterul lor episcopal, erag supusi, pen-tru delictele civile, legilor civill Novela 83 a impera-tului Justinian nu lasa cea mai mica indoeala despreaceasta. Legislatorul, cand este vorba de delicte ecle-siastice, a pastrat autoritatil ectesiastice, dreptul de ale judeca ; iar pentru delictele criminate, sag si numaicivile, legislatorul a ordonat ca ele sa fie deferite jude-catorului competinte, adica autoritatii civil e. Novela121- Inca confirma prescriptiunileacestea cand impera-tul isi reserva dreptul de a trimite, prin decret, inain-tea magistratului civilsag militar, or-ce actiune civilasag criminala pornita in contra unui episcop. Autorita-tea civila se arata mai mult Inca in toata puterea cicand, prin aceeasi novela, imperatul ordona ca or-ce e-piscop, care ar asista la jocuri sail la ver-ce alte spec-tacble va fi desbracat de darul preotesc i va fi inchispentru trel ani intr'o monastire.

Oare, in fine, mai am trebuinta a aminti prea feri-ciril voastre ordinele ce dete Justinian in novela 137guvernatorilor de provincie in privinta episcopilor earlrefusail a se supune edictelor imperatesti ? Trecandde la aceasta epoca, indestul departata de noi la tim--

Si

62

cele apropiate, gasim ca aceasti raditiunea autoritatii civile, in materie diseiplinara, s'a menti-nut intacta de reglementele organice ale Moldova(art. 413, si ale Valahiei) art. 364. Prea fericireavoastra, de sigur, cunoasceti ce mare parte a lug laaceste de pe urma acte cel mai puternic din toate gu-vernele ortodoxe.

In vederea dispositiunilor legislative, emanate de laun cap de stat asa eminent, precum era imperatulJustinian, si care cunoscea asa de bine datoriile salecatre santa noastra biserica ; in fata prescriptiunilorformate ale reglementelor organice, cum s'ar puieasustine, cu tot respectul fac aceasta intrehare preafericirei voastre, ea aT fi violat legile eclesiasticesupunend pe episcopi, pentru delicte criminale i eivile,nu jurithctiunii ordinare, precum o faeuse Justinian,ci juridictiunii exceptionale a celei fiaT inalte curti dejustitie a Romaniei, compusa de magistrati inamovi-bill ? Cine ar cuteza a clice, ca acest tribunal supremast-fel constituit, nu represinta o autoritate asa derespectabila precum afl fost presidiile provinciali aleimperatorilor de Bizantiti, sail comisiunile reglemen-tare din 'naintea conventiunii ?

Legea care am promulgat la 30 Nombre 1864,pentru a regula starea monahilor si a monahelor, niciacea lege n'a putut castiga bine-euvintarea prea feri-cirii voastre. Dar made s'ar fi putut gasi o organisati-une mai conforma cu spiritul canoanelor si al invete-mintelor hisericei primitive? Ce voesce asta lege ? Eatintesce, mai cu seama, la desradacinarea iniorantei,imoralitatel si nenumeratelor abusuri care incui-bat in monastiri, spre scandalul bisericei. Silit, amtrebuit a 'mi aduce aminte, ca din sinul clerului mo-

kurile maI

- -

s'an

63

nah al se aleg episcopi, acei oameni carT trebue sastraluce prin pietate si prin sciinta, earl sa eclerezepe concetatenii lor, nu numai prin luminele lor, darInca prin exemplul unei viete fara prihana i placutahit Dumnedeft. Iata de ce am voit, pentru binele bise-rico, sa marginesc numerul si sa fixez virsta caluga-rilor si a maicelor, pretindend de la dinsii probe de oserioasa vocatiune, impuindu-le munci folositoare in-structiunii safl serviciului spitalelor, si oprind a intrain santele noastre locasuri pe aceia, san pe aeelea carenu ar voi a se supune unei viete de sacrificin. Impe-ratorii bisantini, Justinian si Leon, mai 'nainte de mineedictasera masuri de o asemenea natura ; prin Novelaa 3-a Justinian reduce numerul calugarilor din Con-stantinopole, dicend ca tot aceea ce trece masuranu este lucru bun ; ca prin urmare, nu trebue creaciatá clerici,calugari i maice, u catbiserica sa flucad cu 'intretine. Daca prea fericirea voastra arbine voi sa mai consulte novela 5-a si 133-lea si al-tele, ati vedea ea imparatul legislator DU se .uneste intoate cu prea fericirea voastra asupra virstei i ordi-natiunii calugarilor si maicelor. In privinta acestuipunct, Justinian apipae niste detalii pe earl me sfiesca le atinge. Am voit, din contra sa me tin cat se poatemai strict in cercul prescriptiunilor si al formelor ea-nonice. M'am multumit dar a statornici regule lasandsinodului dreptul de a se pronuncia in toata suvera-nitatea asupra vocatiunii candidatilor i asupra cali-tatilor cerute spre a se putea cine-va calugari. Namnici o indoiala, prea sante parinte, ca legea din 30 No-embre 1861, va fi o adeverata bine-facere pentru dersi pentru santa noastra biserica.

Am indeplinit, prea sante parinte, datoria ce nil am

:

impus. Cred ca am respuns la toate obiectiunile pa-rinte.5ti ale prea fericirel voastre.

Prin acesta n'am avut insa intentiunea a formulao justifieatiune pentru aetele ce s'ati indeplinit in Ro-mania, prin vointa mea, prin initiativa mea i prin li-bera consimpre a clerului si a poporului roman. Amvoit ca un fin smerit al bisericei a 11ma traditiu-nilor bisericesti, informand pe eel mai batran si maionorat arhiepiseop al bisericilor resaritului, ce spirita predominat la intocmirea i promulgarea actelorcare, in special, privese oranduelile t isericesti. N'asifi putut da prea ferieirel voastre o mai pipaita dovadade respectul ce pastrez pen tru santul scaun ecumenic.Dorinta cea mare atat a mea, cat si a poporului ce pro-vid enta '1-a pus sub umbrirea inea este, si nu ye indoitiDiel de eum despre aeeasta, prea sante parinte, i vafi in tot-d'auna tintita, a mentine biserica orthodoxaromana neclintita in legaturile adeverat canonice cucele-l-alte biserici call, ea si poi, prefera credinta or-thodoxa, si daea, pe de o parte sunt hotarat a respingeon ce ingerinta anti-canonica a ver carui sinod strein,a ver carel biseriel streine, s'an a ver .carui cap de bi-serica streina in afacerile de administratie i disciplinaa bisericei autocefale romane, pe de alta parte voitifi tot-d'auna gata a primi cea ce Domnitorif Romani,orthodoxi ea si mine an primit in tot-d'a-una, aceea eeprimesc si tot,1 eel-I-alp suverani ortodoxl, adica Ale avedea in prea fericirea voastra personificatiunea viea acelei unitati a bisericel care face gloria si taria or-thodoxiel.

Sf6rsind, prea sante parinte, sunt dator a exprimaprea fericirel voastre adanca mea parere de reti, Can'am putut executa pregetul ce-mi inspirase pioasa

64

65

afectiune i deferinta ce datorese parintelui men sufle-tese ; eaci, in momentul in care me dispusesem a des-chide calea spre a vent la acele intelegeri fratesci siimprumutate care ne sunt recomandate de dogmelesantei biserici, misiunea arhimandritulul Cleobule avenit a paralisa intentiunile mele. Nemarginita a fostdurerea mea, si cred ca, si prea fericirea voastra atiimpartasit-o. Sunt sigur ca ati reprobat o purtare asade contrarie eugetarilor i institutiunilor parintesci alesantului scaun ecumenic. Cred dar, si sper, ca preafericirea voastra va gasi, in inalta sa intelepciune,mijlocul cel mai nemerit spre a pregati aceasta inte-legere, care doresc, cu toata sinceritatea a o stabiliconform cu prescriptiunile canonice, si nu me indoescca prea fericirea voastra 'ml yeti da ocasiune de ammfifesta cu solemnitate senthnentele de veneratiunesi deferinta datorite de un fia respectuos mamel nOstrebiserici din Constantinopole.

Eata, prea ferieite parinte Ca 'mi-am deschis inimadestainuind eugetarile mele, si ye declar Inca odata,prea sante parinte ca voi fi credincios anticelor lega-turi spirituale ale bisericei, exemplelor de veneratiunesi de deferinta catre santul scaun ecumenic, cedat predecesorii mei si 'mi daft' inca asta-di suveranilce ocirmuesc popoarele supuse legil ortodoxe.

Insa voese ea biserica ortodoxa romana sa aiba oexpresiune legala in stat si in biserica resariteana,rangul si acea indipendinta de care, in tot-d'a-una s'abucurat fata cu cele-l-alte biserici ortodoxe.

Numai asa, i pun aceasta stransa legatura a bise-rice cu statul, vol putea, en ajutorul lui Dumneden,conduce spre un bun sfarsit organisatiunea politica ceam intreprins.

5

'mt-art

66

Trecutul me invata ca antica credinta a noastrAstramoseasca, precum i independenta bisericei nóstre,In or-ce epocd., a fost paladium cel mai puternie alnationalitatii romane.

Rog dar umilit pe prea fericirea voastra, sd bine-volt): a acorda benedictiunea voastra paterna santeinoastre biserici ortodoxe romane, natiunil romane,

acelui ce se numesce si este, prea sante parinte, alprea fericirb vOstre smerit flu sulletesc,

Alexandru loan

si

ACTE MEMORABILEScrisoarea marelui Visir al Inaltei Porti adresata

principelui Domnitor cu data de 2 Septembre o.1480 7/6 1865.

Priutul meg !Am avut onoare, prin telegraf a face cunoscut Altetei

Voastre cu cata parere de ren am aflat evenimenteledin Bucuresti.

Stirile mai amanunte ce ne-ati sosit mai in urma,n'ati lost din nenorocire de natura a impiTtstia ingri-jirea noastra. Dupe acele stiri, miscarea populara carea desolat capitala principatelor n'ar fi de cat espresiabrutala a unel iemuUumirI generale ale carei adeveratecause, nu le slim. Daca aceste informatii sunt cat deputin temeinice, daca exista, in adever cause de legi-time plingeri, alteta Voastra ar trebui sa se grabeascaa lua masurile trebuitoare pentru a satisface, in mar-ginea IegaiitaiT si a drephitii, pasurile natiunii Moldo-romane in ceea-ce ele pot avea de rational i drept.

Alteta Voastra este prea luminata ca sa mai amnevoe a'i arata ca lumea c;vilisata are ocidi tintiti a-supra actelor Sale. 'Niel M. Sa Imperiala Sultana], Hid.Augt0ii seT Aliati nu pot sa priveasca cu indiferenta

68

ca puterea materiala sa devie singurul mijloc depotolire.

Suntem incredintati, Principe, ca la intoarcerea SaIn Bucuresti, Alteta Sa va fi conlucrat in acest ordinde idel, si dl supuind pe turburatorii liii ci publice,la pedeapsa ce ati meritat, ea nu va fi lipsit a zadarniciincercarile seditioase a acestor turburatori, prin imisuricuvenite pentru a desradacina toata seminta de defec-tiune publica.

Aceste aprecieri leale si cu francheta le supun apre-cierii Altetei Voastre. EU sunt convins mai: din 'nainte,principe, ca le vey lua.ca venind din partea unui guvernal earuia cel mai. mare interes este de a vedea domnindin Principatele-Unite o adinca liniste, si de a puteaconstata propasirea inflorirei lor morale si materiale,sub inteleapta earmuire a Altetef Voastre.

Bine-voesce, principe, a priimi incredintarea inallelmele consideratii.

Isc Tht, "'mad.

RASPUNSUL PRINCIPELUI DOMNITORCil,tre Mare le Visir al Illaltei PortI

22 / OctombreNoembre

I Q/ 3

Altetä !Nu ve pot ascunde mirarea cu care am priimit seri-

soarea ce adresat, atingetoare de evenimentelede la 3/15 August trecut.

Alteta Voastra credut sa'ml amintiti, inainte detoate trimiterea unel telegrame la Ems, pe care ampriimit-o la Viena, adica atunci dtud me si intorceamin Principatele-Unite.

Ori-care ar fi fost telul Altetei Voastre pomenindu-'mi de area depesa, en asi fi socotit sft gasese Iii seri-soare o comunicatie intima, o preschimbare de idei cepot priimi ca trebuitoare hunelor Noastre raporturicare trebue sa fie pururea inspirate de sentimente defrancheta si lealitate ce A. Voastra invocatl in aceastaeireonstaqa. InsA, Alteta, nu e asa; caracterul comuni-catfilor Voastre a fost compromis prin publicitateadata scrisoarei Voastre, Inca pana a nu ajunge in mfi-nele mele ; si acest fapt nu so poate atribui vre-uneiindiscretii, de oare-ce acest document nu de mult s'areprodus de e.1 urnal de Constantinopol, organ oficial

P!'

si

70

al Ina lief Port,i. Nu pot de cat a deplinge aceasta publi-citate, cel putin inoportuna.

ROspund insa A. Voastra ; i intarzierea rOspunsuluimen este causa boatel de care am suferit.

Sa examinam, Alteta, impreuna nevoea scrisoareice 'mi-ati adresat i daca prin aceasta urmare s'aftajuns la telul ce Ina lta Poarta a putut sa propuna,adica : a sustine actul unui guvern regulat si a men-tine neatinse acele principii de autoritate al carorrespect intereseaza de o potriva securitatea imperiuluiotoman i linistea Romania

Altetla Voastra atl fost unul din sub-semnatorii ac-tului international de la 18 August I 858. Ati avut unrol considerabil si foarte activ in conferinta de la Parissi ati vegheat tot-d'a-tma cu stricteta la respectul uneiopere care, in mare parte este a sa, si ale carei StiJ)U-latil fara indoeala, pururea presente mernorieisale. Me ved silit a aduce aminte aiel, ca principatele-Unite, in terrneni formali ai conventiei, se adminis-treaza liber si afara de tot amestecul In. Porti, si dacaaugusta curte suzerana are dreptul de a provoca me-surf de ordine publica in Romania, este atunci numaicind, intiin, ordinea ar fi fost compromisa, si al duoileacind ar fi urmat inteIegere intre In. Poarta cu Curti le ga-rante. Asa dar, pe de o parte, privind lucrurile precumele ati urmat in adever, si examinand cu un ochin serios

nepartinitor miscarea neinsemnata care a avut de,preteest niste masuri de igiena, in analogie cu aceleacare an fost luate si la Constantinopole, la ivirea hole-rei, sa ne intrebam : fost-a oare ordinea publica coin-promisa printr'o asa incercare ? En, pe de alta partenu-'ini este incunostiinl,at sa fi urmat vre-o intelegereinternationalii In aceasta cesliune.

suet,

§i

si

71

Deci, ntl pot pricepe care sd fie causa si telul seri-soarei Altetel Voastre.

De si me mir ca evenimentele din 7,5 August aüputut inspira vii Ingrijiri guvernului imperial, tot asIputea-o imelege dacd depesa care a facut cunoseute laConstantinopole actele a cator-va seditiosi, nu ar fi a-nuntat tot in acelasl timp i represiunea desevirsita aacelei incercari de desordine. Insa, ce nu'inl pot explicaeste, ca ingrijirile A. Voastre nu aft inspirat de cat unblam guvernului men, precum i mesurelor cu cares'ait garantat linistea publica.

Fara indoeald, Alteth, patrunderea Voastra atat dedovedita, a lost de astd-data, inselata. Fara deplindcunoscinta a laptelor, lipsit de informatiunl directe,Vol v'atl rostit, nu me indoesc, in buna-credintd, intr'unfel care ar aduce, de nu as,3i avea cuvenita priveghere,greutati pe care nu le-ati presupus ; Si scrisoareaVoastra ar putea, lard nici o indoiald, sa fie restdlma-cita de cdtre cel interesati, ea o adeverata incuragiare.

In adever, s'ar putea crede, de pe clisele A. Voastreca evenimentele din 3/,5 August, aft avut o netagaduitaimportanta politica ; ele nu mai' stint in ochil sei o ne-insemnata miscare, ci o revoFutiune, si toata Romaniasculata in contra gnvernului men : o expresie brutalàa unei nemultuntiri, generale.

Nu se pot admite asemenea consceinti grave dintr'unincident local ce se produce pretatindeni, ce s'a pro-dus, nu de mult, tot pentru asemenea neinsemnatoarecause, la Munih, la Barcelona, ceea-ce flu dovedescenimiea in contra guvernelor de Bavaria si Spania.

Deci, contest caracterul general ce A. Voastra atri-bue evenimentului din 3/,5 August. Atitudinea locuito-rilor Capita lel in cliva aceea, marturisirile culese din

72

toate puncturile teritoriului, dovedesc, din contra capoporul roman respinge eu indignare si energie or-ceincercare in contra institutiunilor tact Aceste mani-festari asa de invederate vor fi priimite, nu me indoesceu placere de A. Voastra, caci ele vor linisti ingrijirilesale si'i vor indeplini dorintele, aducendu-i incredin-tarea, ca nici o seWinta de desafeetiune publica, nuexista in spiritul inteligentelor noastre populatiuni.

Cu parere de ren dar, me ved silit a arata A. Saleca a fost inselata asupra caracterului i gravitatii eve-nimentelor din 3/i5 August, si ca. Ea a priimit, eu o preamulta incredere niste amagiri de care s'ar fi putut feri.

La ce isvor A. Voastra s'a inspirat ? Nu tiü ; insaeste sigur ea nu ay cerut niei o informatiune guver-rmlui men, ei ati fost reit instiintat asupra principiului

ca nu ati stint nici cum ca acest incidentputea fi exploatat, daca autoritatea s'ar fi aratat slabade tot ce este ostil ordinului tIe lueruri instituite deconventiune.

Nu-nii pot talmaci alt-fel grabirea ce A. Voastra atipus cand ati judecat niste evenimente pe care nu putetiaprecia, si ati aruncat, fara o mai intinsa cercetare,desaprobare asupra unui guvern pe care In. Poartaadese-on 'I-a laudat pentru silintele, tendintele si pro-gresele sale ; Cad, dupe cum iusuI zieeti : nu cunoaq-teti eausele.

Nu sunt dar in drept a me mira ca A. Voastra nuati gasit de cat a vO, tingui de autoritatile care an stinta mentine ordinea publica ?

AsI fi inteles mult mai usor ea A. Voastra sa se flfelicitat de un act de vigoare a caruia, puterile, si maivirtos, In. Poarta pot aprecia bunele consecinte in pri-virea mentinerii linistei generale, in Orient. A. VOstra

seditiunii, §i

73

nu ati uitat, fara indoeala, ca in anii din urma, solicitu-dinea guyernului imperial s'a exercitat pururea inteunfel cu totul opus la acele ce s'ar presupune ea voiti aunna asta-zi.

De cate-ori In. Poarta, pe temeri fara insemnatate,pentru un discurs imprudent. al unora din deputatiifostelor camere, spre pilda, flu s'a plarts ca guyernulinert. tolera sgomotoase agitatil in fostele camere siintrigile unor oamelli sub rele influente ! i atunci cand,idei de neorindueala erati pe fata propoyeduite ea unindemn la desordinea ce isbucnea a doua di, ye miratica guvernul men a reprimat prin putere asa pericu-loase incercari ! !

Trebuit-a ea in diva aceea sa se lase turburatoriloro libera actinne ? i presupuind ea guyernul men' nu'si-a facut datoria sa, eine fi facut datoria, eines'ar fi insarcinat de a restabili ordinea, In adever atuncicompromisa?

Ina lta Poarta, fara indoeala, impreuna cu puterilegarante.

Dumneden sa fereasca, Alteta, ea In. Poarta sa fieconstrinsa Ia aceasta necesitate, eaci atunci ar fi atrasain niste complicatii a caror consecinte sunt afara deor-ee preyedere omeneasca.

Aid socot de neyoe a aminti Altetei Voastre ceea-ce am avut placere a dice la toti inaltii functionariotomani In Constantinopole asupra neeesitatii unelstranse si sincere intelegeri intre In. Poarta si Prin-cipatel e-Unite.

Vedeti tot-d'a-una cu Un ochiU multumit, dicem, e-yenimentele si adele ce pot milli prosperitatea Pto-maniei. A ridica pe RomanT, a consolida institutiilelor, a incurajea desvelirea puteril lor, a dirige aspira-

'v-ar

74

tiile lor, a mentine privilegiile lor, imunitatile lor, aface sa se respecte drepturile lor, pentru ea si el sascie mai bine a respecta pe ale altora, este a lucra totatat de bine In interesul imperiului otoman pe cat inacela al Romaniei insasi, este a da tot-de-odata Roma.-niel inchezasluiri nu mai putin serioase pentru securi-tatea i puterea sa.

Cu domni carora In. Poarta nu scia tot-d'a-una amenajea drepturile si dignitatea, Bucuresti si Iasi eratinevoiy a cauta reazemul lor in influente exterio3re ;nu este trebuinta a aduce aminte care ati,fost resulta-tele acestei politice. Dar etr, un domn care intelege caRomania sa se bucure deplirt de drepturile de autono-nomie si de indipendinta interioara, dobindite tereldin vechime, (ab antiquo), drepturi recunoscute siconsfintite prin tractatul de Paris si prin conventie, sicare vrea s'a respecteze, cum a proclamat i doveditin toate eirconstantele, ni.ste legaturi de-o potriva fo-lositoare imperiuIii otoman si Prin nite ; cuun Domn care va fi sigur de a gasi la Constantinopoleconsiderarea cuvenita terei ce el represinta, precum siaceea a positiunii sale personale, In alta Poarta va puteatot-d'a-una conta pe Romania, si nicl odata primejdianu 1-ar veni din partea Romani bor.

Asa a fost odinioara, diceam Inca, politica traditi-onala a Divanului. Sa-si arunce ochil guvernul impe-rjal in trecut, i sa'si aduca aminte care ail fost rela-tiile In. Porti cu primi Domni Romani, earl' ai cautatgarantia lor in suzeranitate, va eulege marl invetamin-te din inteleapta i patrundetoarea politica a gloriosilorSultani din veacurile al XV si al XVI ; va intelege a-tuncl existenta Moldovel si a Valahiei, ea state, cat erasocotita de pretioasa pentru imperiul otoman, i pen-

75

tru ce sultanil Baiazet Mohamet II-lea, SelimSoliman departe de a ahilura principatele cu

alte posesii ale lor, departe de a inabusi o nationalitatecare ar fi putut fi la discretia puternicilor lor arme, attvrut din potriva sa.'s1 theft din ele un did de aparare,sa respecte a lor indipendinta interioara si sa inta-reasca autonomia si privilegiile poporului roman.

Si asta-di voin tine tot acelast limbagin Altetel voa-stre. Situatia reciproca a imperiulul otoman si a Prin-cipatelor-Unite nu s'a schimbat ; situatia lor comunaexterioara este tot aceeasi ; interesele lor sunt tot asade strins legate ea si in trecut. Dupe socotinta mea,or-ce desordine care ameninta linistea publica in Ro-mania, or-ce primejdie care ar aineninta pamintul satiautonomia noastra, sunt asemenea amen intari pentruimperiul otoman.

Pentru aceasta dar, nu voin avea nicb odata neertataslabieiune a lasa Inaltel Porti grija de a lua in aseme-nea caz, masurile concentrate ce conventiunea IT im-pune. Ea inteleg mai inalt, si mai en demnitate dato-riile mele.

pentru a vorbi o de pe urma data de trista di de3/ August, sa ne felicitam impreuna ca desordinea alost asa de grabnic oprita.

Si mie parut tot asa de reit cat si or-caruia deaspritnele ce an trebuit a se desvali, in cat ridicandu-me eu Alteta voastra in sferele filosofief, dorese si ettea puterea sa nu devie singurul mijloc de potolire Inlumea aceasta ; i cu toate acestea, nu me sfiesc adeclara ea de cate on un fact se va infatisa inainteamea ca evenimentul de la 3/i5 August, adica, ca de cate-ori uneltiri primejdioase vor pune in pericol institutiileterei, voin sci a respunde la increderea poporului ro-

I-inII-lea,

'mi-a

ve

si

76

man si la dorintele mete, mentinend cu energie ordineapublica ; ca de cate oil lithstea Romaniei va fi corn-promisa, or de unde ar veni primejdia, Efi nu voinconsulta de cat datoria mea, drepturile mele si into-resole noastre comune.

'Mi iubese prea mult téra, inteleg prea mult valoarealegaturilor noastre cu In. Poarta si a sale legitimepreocupatium, pentru de a le sacrifica vre-o data uneiingrijiri de o responsabilitate pe care voin sci purureaa o priimi, ori-cat ar putea fi ea de grea. Al. voastrainsusi a putut mai de multe ori sa se convinga in lungasa cariera, ca ratiunea politica are marl i grele nevoi,

ca sunt momente unde datoria se impune cu stras-nicia spiritelor celor mai induplecate la blandete.

Sfirsind, Alteta, ye arat adinca mea parere de reitpentru un incident care, sper ca nu va altera nisteraporturi personale ce am dorit tot-d'a-una a mentine.A. voastra va reveni In eurând, Ea nu me indoesc, laniste aprecieri mai potrivite asupra situatiei Princi-patelor-Unite. Am (kept dovada Malta sa inteligentasi solicitudinea de care tot lealut executor al vointe-lor Maestatii Sale imperiale, trebue a fi insuflat pentruRomani.

Cat pentru mine, Alteta, pururea m'am povatuit. sipururea me voiii poyatui, in actele mete, numai de in-teresele prei, mele, i aceste interese sunt, In ochil

nedespartite de acelea ale imperiului otoman.Vreafi a ve dice ca, patruns de indatoririle mole, si eaprincipe si ea Roman, voiti pune toate silintele pentrua intretine cu In. Poarta acele relatiuni intime acarora foloase reciproce erati asa de Yin dovedite, inarml trecut, prin sphitul atat de luminat al A. voastre.

Revie acele ore de incredere. Guvernul In. Porti

Si

met,

77

me va gasi tot-d'a-una inspirat de aceleasT sentimenteearl 'mi-an atras ineredintari asa de straltutite a hunei-vointe personale a M. Sale imperiale Sultanul, augus-tul nostru suzeran, si a viet sale solieitudine pentruRomania.

AltetA, incredintarea mnaltei rnele consi-deratiuni.

Dup dijru Reforma.Alexandra Joan

Priimi LT,

Mare le ministru unionist al Ita liei, contele Cavur,sustinut de regele Galántomo, Victor Emanuel, sisecondat de bratul viguros al lui Garibaldi, a pututrealisa idealul sëfl, facend din mieul Piemont. o Italia.mare, si desrobind 14 milioane de Italieni din Neapole,Sicilia, Toscana, Parma, Modena s. c. 1. pe care le-aincorporat en Piemontul constituind ast-fel un statmare si puternic in care mai -larchti trebuia sa intre siLombardo-Venetia, si Roma, precum nu va trece multtimp si vor intra si Istria, Tiro lul, Triestul, Fiume s. c. I.

Ilustrul patriot si mare om de stat, Cavur a purtateu denmitate si vigoare drapelul unionist al :Ratio',precum se poate vedea din disculiunile san cuvinta-rile sale parlamentare.

De aceea, Italia, adane recunoscatoare marehri.' pa-triot, 1-a ridicat statue si monumente mai in toateorasele i oraseiele ltaliei, precum i lui Garibaldi.

A. Cuza, adapat de ideiPe lui Cavur, visa si el launirea neamului romanescprin desrobirea provinciilorsubjugate. Daca nu a putut realisa idealul sëfl, causaa fost imprejurarile i detronarea sa inainte de timp.Putin daca ar maT fi intardiaL detronarea, asta-di am fiavut fericirea de a vedea desrobirea, eel putin a Buco-vinei daca nu si a Transilvaniei si BasL rabiel.

Ocasiuni an lost mai nmlte, dar lipsia omul. Credem

CUZA.."I C.A.VATTI,

79

un viitor apropiat va aduce onzul i ocasiuneapenttu realisarea acestuf mare principin de drept algintelor, pe or-ce cale, fie prin diplomatie, fie prin arme.

In numele dreptatb i nationalitatii cer dar ea sa seridice MI monument marelui Domnitor si reformatoral tore): A. I. Cum, precum si bunei sale sota, multvirtuOsa si meritoasa Doamna Elena Guza, coroanasexulul, model de caritate si de abnegatiune, care

consacrat toata averea si viata, operei de caritate,rannind simpla administratoare a crucel rosif.

ca

INAUGURAREA. UNIVERSITATII DIN IINV

Acum 37 de ani, hi 26 Oct. 1860 Domnitorul A. I.Cuza a deschis portile palatului universitatii cu unceremonial ne mai vedut Inca in Moldova.

Pe atunci palatul universitar a fost o podoaba a tereicel mai imposantDuoi anT aproape dupe memorabilul act al indoitei

alegeri din 5 si 24 Ianuarie 1859 a lui Alexandru Ionde Domn al principatelor unite Moldova si téra roma-neasca. invetamentul superior din Moldova, isi dobindiin 26 Dee. 1860 constituirea sa sub o forma definitiva,prin fondatiunea universitatii din Iasi care se instahiIn vechiul pahit al Domnilor Moruzi.

Iata telegram ce am priimit din Iasi de la minis-trul instructiunii de acolo, Mihail Cogalniceanu :

Ia:g 1860 Oct. 15. No. 13155

Domnule Director al «Reformei» !La 26 Oct. se serbeaza inaugurarea universitatii de

Aceasta find o serbare de care toata natiunea aredreptul a se interesa, sub-scrisul maga pe D-voastrasa o (moray cu presenta voastra. Prefectul de Focsani(Putna) are ordin a pune la dispozitia D-voastra cailde posta pin la Iasi.

Ministru instructiunii publice, M. COGALNICEANli

Conform en originalul

edificitt.

IaL

si

81

Dupe catT-va acest edificin a devenit cu desd-virsire improprin, nesatisfacend cerintele moderne, siprea mie pentru a addposti populatiunea universitaracare a crescut in 37 de anT, precum nimenT n'a preyedut.

Monitorul Oficial al Moldovei din I Noembre 1860coprinde o descriptiune foarte interesanta i instruc-tiva asupra universitatil.

Vodd-Cuza declarand atuncl deschise portile univer-sThatii, incredinta. profesorilor Sucin, Strat i Teodori,tot! mort1 asta-di, sceptrele, sigiliul, documentulbandiera universitatil, dicendu-le : «Sa ye fie aces-tea semnele patriotismului, ale progresulul. si ale pru-dentel>,.

Discursul 'inaugural '1-a tinut D. G. Mirzescu. Pre-dicerile de atund aid fost fericite.

De la 1860 si On la 1895 facultatea de drept ue-aclat 203 licenttay, facultatea de litere 82, de sciinte40, facultatea de medicina ne-a dat de la 1886 si pandla 1895, 54 de doctor! in medicinal.

haft reetoril earl s'an succedat de la fondarea uni-yersitatiI iNesane.

Ion Strat 1860-61. Arhiereul Filaret Scriban pro-rector 61-62. Nicolae Ionescu 62-63. Thu L. Maio-rescn 63-67. Stefan Miele 67-75. Petre Suciu 7580. Nicolae Culianu ales la 1886 si actualmente Incarector.

Dintre acest1 fost1 rector! sunt in yiata numai DD.N. Ionescu, N aiorescu i Culianu.

6

si

ani,

3-3)01114 INTUTA

Téra recunoscatoare a daruit domeniului coroanef12 mosii, proprietati ale statului.

Cu toata buna ingrijire a locuitorilor rural! de peaceste mOi1, cu toata exploatarea sistematica a pa-manturilor i padurilor secular! de pe aceste proprie-tati, credem ca corOna i tera ar fi castigat mai mult,s'ar fi intarit mal mult, daca aceste paminturi ar fi de-venit proprietatea teranilor, creandu-se Inca clite-vamil de proprietari terani.

Dar credem i speram ca insusi coroana, intelegendmai bine interesul el si al terei va decreta improprie-tarirea teranilor de pe dorneniile sale, multumindu-secu veniturile produse de pamintul i pa.durile lor.

Si atunci, coroana va face un mare act de dreptatesi de patriotism, ear tera intreaga si mil de familil te-ranesti o vor bine-cuvinta in eternitate..

CColia,(3)_A1Ttir1f1

CUZA-VODA *1[ CALUGARII STREINi

Viata lui Cuza-Voda a fost un sir nemarginit defapte cavaleresel, de descoperiri ingenioase ce faeeain timpul escursiunelor nopturne, eand pleca din palatincognito, si de acte pline de justitie al caror exempluva remane nesters in memoria Romaniior earl le-anvedut si le vor conserva pentru eternitate, povestin-du-le din tata in flU, ea nisce legende frumoase carefac multa onoare neamuluT Romanesc.

Se scie cum se administraU monastirile In Romania,maT inainte de venirea Printulul Cuza la tronul acesteltar!, care din thnpul Fanariotilor ajunsese ca o mosiede exploatat pentru streini venetici.

Se scie ca totI Egumenil find d?anarioti} tramislaici de hi Patriarhia, ea si Domni de la Stambul, eln'aveaft alt seop, alta dorinta, de cat a trai in resfa-tare, eu averea mosiilor monastirescl, a cheltui in pe-treceri de tot felul, aruncand banl cu ochi inchisl sprea'si satisface placerile dobitocesci ; iar remasita, saftprisosul, tramitendu-1 Superiorului care 1 colacise aei,ca un prisos nemuncit pe care il trAgeatt din sudoareabietuluf Wan (clacasiii).

Monastirea X, ast-fel administrata de Egumenil Fa-narioti, ca mai tOte, pena In timpul Jul Cuza-Voda, n'a-vusese parte de nici o imbunatatire, de nici o repara-tiune interna safl externa, cad nimeni nu se intere-

81

sase de starea ei materiala, si ast-fel, din mareteleedificii ce o compuneaa, din frumoasele chill ce o in-conjuraa, spiritul reit al Calugarilor facuse a nu remanede cat niste zidurl inegrite de timp, niste acoperisuriputrede aprOpe distruse de elemente i invelite cumuschl, caci veniturile mosiilor el le consumaa la os-petele Egumenulul si indestularea lacomiei Superio-rehn de la Patriarhie.

Pe la anal 1861, Monastirea X remanand vacantade Egumen, se intampla ceva ne pomenit pimaa ci in analele Monastiresci: se investi cu demnitateade egumen, (pOte din gresala Patriarchiel), un Roman,ale carul merite se vede ca nu eraa cunoscute Superi-

cacl dansul, departe d'a insusi lacomia prede-cesorilor sel, departe de a eugeta la petreceri, saa laindatoriri latarnice catre superiorul ce'l tramisese aci,era em drept, smerit, cu tendinte nobile pentru misi-unea sa de egumen, ne avftd alt cuget de cat infru-musetarea Santului locasia i punerea in executare acbrisevelor iasate de fericiti donatorl.

Prin urmare, el indata ce intra in Administrare,vedu mizeria.complecta in care ajunsese tot edificiulMonastirei, cauta sa se incredinteze prin sine insusidespre starea lucrurilor, i despre ceea-ce ar fi pututsa faca pentru indreptarea ruluT, cad suiletul seanohil tresarea cu durere in tot mamentul, la vederearuinelor neglijeate de atata timp.

Cerule!... esclama venerabilul Egumen, candfacu primul pas in interiorul Monastirel, fost-a cu pu-tinta o profanare ea aceasta ? Gasitus'aa in lumesuflete atat de perverse, in cat sa nesocoteasca si sadesbrace casa lul D-dea de tot avutul ci, lasand-o acadea in mina ?

mai

orului,

§i

85

Spunetimi, ye rog, prea chviosi parinti si frati, diseel catre Omeni Monastirel care '1 inconjurati, din cevreme nu s'a mai reparat Monastirea acésta ?

Nu stim nicI noi, raspunde un batran; dar tot cesal cu siguranta este ea sfanta Monastire ar putea sase zideasca numai de aur si de argint, en veniturilemosiilor eT pe cati-va anT.

Si ce a fost pricina de s'a lasat in parasire cumse gaseste ? N'an ingrijit nimeni sa se adune ve-niturile ?

Ba veniturile adunat cu mare ingrijire, dar...Dar ce ? te rog urméza, cad voesc a sci totul,

voesc a cunOsce de aprOpe imprejurarile ce an facutde a remane atata timp nereparata sfanta Monastire,cand ea dispune de niste averT asa de marl.

Batranul sta Inca pe gandurl, nestiind daca trebuea vorbi mai mult, saU maT bine sa pastreze tacerea ;cad: se temea de a nu avea in fata. I un Staret caeeT din trecut.

Sa vedem, adaoga egumenul, sa observam docu-mentele Monastirel, sa aflani vointa donatorilor,atund vom sti ce este de facut.

Cu aceste cuvinte el porni in revisuirea Monastirei,deschidend tOte beciurile, tOte magaziile, bibliotecalada de fer unde se pastraft chrisOvele, pe care, gasin-du-le, le citi cu mare atentiune, si se convinse dincoprinderea lor, ea fostil egumeni abusasera in moduleel mai neomenos, neeonformandu-se vointel donato-rilor, cari lasasera cu limba de mode i eu blestem :ea din veniturile mosiilor sa se infrumuseteze i Intre-tie sa se cladésca localuri de scOle, sa seindestrede fete, sa se miluiasca saraci, sa se gasduiasca

§i

monastirea,

:si

86

calatori, sa se faca i alte hnbunatatiri dictate deEvangelie.

Condus dar de spiritul ChrisOvelor, bunul egumense ocupa un an intreg cu repararea si infrumusetareaMonastirei al carei aspect se schimba cu totul, trans-forinandu-se chiar micile chilii in adeverate camerede locuit unde ealatori gasean o priimire, o masa siuu culcusiti cu mult mai bune si mai multumitOre decat in trecut.

Aceste cheltuelf, si ridicarea cator-va localuri descOle, precum si inzestrarea fetelor serace, consumaraveniturile monastirei, ast-fel in cat, la finele anului nuse putu trimite Patriarchiei nici un ban.

Exemplul acesta urtna si in anti! 1863, cand maimulte scOle se ridicara, mai multe fete se maritara,mai muly seraci se ajutara. De asta data PatriarhiaKhali o suma Ore-care de bani din fondurile monas-tire! ; insa prea mica in comparatie en ceia-ce i se tri-metea de egumanii fanarioti, si din aedsta causa, su-periorul, indignat asupra Egumenului nostru, decretainloeuirea sa printeun fanariot, pe care, fara intardiere'1 trimise in Romania.

0 seena frumOsa presenta sosirea noulin Staret laMonastirea X, si modul sea de a se afirma in fata Egu-menului roman, pe care venea sT '1 inloeuiasca. :

Era timpul rugaciunel de dimineta, cand toca, siclopotul chema pe ealugari si fray a se aduna in sfan-tul 1ocasiti. Tocmai in acest thnp clopotul de la pOrtaanunta sosirea until calator, si portarul nu interdie d'adescliide.

Cine sunteti ? intreba el pe noul venit al cam!port indica pe calugarul grec.

Unu aghios Honahos de la Patriarkie, respunse

87

cu aroganta, eel intrebat, pasind pragulPoftiti in biserica cinstite parinte, cad este toe-

mai thnpul rugaclunei ; dise portarul.Efharisto !... me duco la Egumeno, disc grecul

iutindu'si pasul catre scara ce ducea in sala de mancare.Poftiti in biserica, repeta portarul ; parintele

Egumen ii face rugaciunea, nu este in sala de mancare.Te muncare adelfe Ego trebue se vorbesco la

Egumeno ; bombani fanariotul, oprindu-se in loc su-parat.

Puteti vorbi oni-cat dupe rugaciune ; aeurn poftitiin biserica ; sfarsi portarul care intrase in biserica.

Putin dupe acésta veni in biserica si Staretul, insotitde cei ma! in vi;rsta dintre parinti, si se incepu ruga-ciunea obieinuita.

Grecul setos de Egumenie, n'avu rabdare sa asteptesfarsitul santului servicin, ci pasi cu o repeziciune e-saltata la locul unde era staretul, si fara alta ceremo-nie, Ii spuse ea este : Un aghios monahos de lamuntele Athos.

Staretul, printr'o reverenta muta, exprimata numaicu capul, i printr'un seam ce facu din mana, 'I detesa intelega ea e incantat de visita sa, si ca '1 róga saremana aci pana dupe terminarea rugaciunei, ea sapOta vorbi mai pe larg ; fiind-ca placea mult sa aflecate-ceva despre loeurile sfinte din Muntele Athos.

Terminandu-se rugaciunea, Grecul fu salutat dinnon de catre tot! eel' din Monastire, ear! se intorceaiial face multhne de indatorirf, conducendu-1 prin gra-dinile Monastirei de saduri, de plantatiuni si de legumi,aratandu4 tot ce putea fi vrednic de vequt, si mai peurma, poftindu'l la o masa splendida ce era destinataa stilmpara fOmea turbata a lighiOnei lihnite din Fanar.

?

portP.

88

Nu terminase inca masa, cand grecoteiul scóse dinsin pitacul PatriarhieT pentru inlocuirea StaretuimRoman, i ceru sa i.se predea Monastirea cu tOte aye-rile si documentele

Indignat de acesta procedare neomenOsa din parteaPatriarhiei, bunul Staret r'espunse in termeni fOrtemodesti, ca nu se pOte crede destituit, pe cata vremen'a facut nici o gresela spre a putea trage asupra-sidisgratia marelui Superior ce '1 trimisese aci ca ego-men, si prin urmare nu se pOte supune ordinului de apreda Monastirea.

Ma ego este venito cu asta hartia de la Alegasaghios Patriarhis, Oise veneticul rinjind batjocoritor,the nu prifepo chind spune la voi nu cunOste ! Egofate cunoscuto che sinto Egumeno la asta monastiri,se me dato la Me namestis che se me recunOsti destapuno ; chind nu vrea asta, ego fac la voi pentruami cunOste.

Tonul amenintator cu care fusera rostite acestevorbe nesarate, facura pe Staret sa perda calmul cepastrase pana aci, si ridicandu-se in piciore, se adresacalugarilor i fratilor ce eran la masa :

Dati afara pe acest nemernic strein, care vine sane ameninte in locasul lui Dianneclea.

Ordinul acesta se executa indata, i calugarul Grecesi pe pOrta MonastireT, injurand pe cei call alungao.

Galben i tremurand de suparare, mal fieros de cattigrul pustiei, grecoteiul, gonit din Monastire, apucadrumul spre Bucuresci i merse d'a dreptul la Cuza-Voda. Ajuns ad i primit in audienta, el ceru dreptate

facu spume la gura insirand o mie de acusatiuni laadresa bunului egumen, dupa ce aratase pitacul Patri-archiei, prin care'l destituia, inlocuia cu dOnsul.

el.

'1

si

gil

In nemarginita sa dorinta de a cunOste totul si dea face dreptate, Citza-Vodd ordona indat4 sa i se in-fatisede Egumenul WA, i cand '1 avea inainte-i, IIintreba aratandu4 pitacul de destituire :

De ee parinte nu te supul ordinulul maY marilorSfintiel-tale, si cum al indrasnit sa daT afara din Mo-nastire pe acest cuvios, care venea sa te inlocuiasca?

Maria Ta, respunse bunul Egumen, am avut totd'a-una respectul cel mal nemarginit catre semenimei. M'am supus orbesce la tot ce mi s'a ordonat, canda fost vorba de a face sacrificil pentru salvarea cul-vadin nenorocirile ce Tar fi amenintat, si n'arn tinut so-cotéla de linistea san viata mea, cand mi s'a parut ca,perdendu-le pe ele, fi putut contribui la bineleobstesc, dar ceea-ce se presMta asta-di inaintea MarielVOstre, ceea-ce s'a facut cu mine prin acest ordin Pa-triarhal, este un act de nedreptate la care nu me as-teptam nicl o data, pe cat timp scifi ca orl-ce om sepedepsesce sail se lauda dupe faptele lul.

Eu m'am purtat ast-fel ca sa pot merita, daca nulauda, eel putin o mica raza de consideratiune dinpartea Superiorulul meU, i e bine inteles ca daca m'ampUrtat aspru cu parintele care m'aduce asta-di inainteaMariel VOstre, causa este pe o parte mesura nedreptade destituire fara motiv, ce Santul Patriarh a pronun-tat contra mea ; iar pe de alta, necuviinciOsa purtarea acestul parinte vis-a-vis de mine si de intregul per-sonal al Monastirel, cand ne-a aratat ordinul.

Si ce fel de purtare a avut parintele la Monas-tire ? mal intreba Voda.

Cea mal condamnabila purtare Maria Ta : Venitacolo sub forma unui pelegrin, 'I-am gasduit omenesee

89

90

si 1-:an chemat la masa, spre a se ospata inconjuran-du'l cu cele mai caldurOse ingrijiri...

Asta trebuia st o facey, precum o faceti cu toycalatorii, Ii intrerupse Voda.

Am facut'o Maria Ta, si me shnteam prea fericitde a o face ; insa la masa, ne-a presentat ordinul a-cesta de destituire ; fara eel mai mic comentaria, ce-rendu-mi a'i preda Monastirea cu tOte averile el, sipentru ca vedea indointa mea de a me supune mo-mentan, s'a suparat amarnic, m'a insultat pe mine sipe toy cay se altar' de fata, amenintandu-ne ea ne vafaca cunOseem de stapan al nostru. Atunci...

Inteleg, clise Cum, atunci gonit din Monastire.Oni care altul in locul mea, nu putea face alt-fel,

Maria Ta.Migunile, Maria Ta, mintunile, striga fanario-

tul strambanduse ca tOte pociturile.Voda II incrunta sprincena la auqul vorbelor necio-

plite ale Fanariotului venetic, si printr'o ochire impu-natOre, facu inghete vorba pe buze ; apoi intrebadin loft pe eel inculpat : Te auçiii ca prin puntanea Sfin-tiei Tale fi meritat lauda i stima ; sa vedem cumte-ai purtat ea sa meriy ceea ce

Maria Ta, urma a respunde bunul Egumen ; trebuesa sciti maT intal de tOte, ca toy egumenii ce afl fostpana la venirea mea in Monastire, n'aa voit a se inte-resa catusi de putin de sOrta acestui sfint locasia ; eitraiafi in cel mai mare lucs si in placer! lumesci detot felul, aruncand bani Monastirel fara reserva, si tra-mitend sume considerabile Patriarchiel ; iar localul Mo-nastirei cadea In ruina, cad nimeni nu se interesa dedensa.

Venind ea ca Egumen, si veclend miseria compEecta

Pal

al

.

sall

91

ce domnia aci, am luat hrisOvele in inn i m'am con-vins ea ele fusesera calcate in tOta litera lor de catrepredecesori mei.

Datoria mea cea mai de capetenie, fiind ea sa traesein smerenie, cum trebue sa traiasca un adeverat calu-gar ; am dus viata cea mai modesta, adunand venitu-rile si intrebuintandu-le dupa cum canta hrisOvele : inreparatii i imbunathtiri de tot felul la localul si chi-liile Monastiref, in afaceri de scOle, in ajutarea

fetelor sermane si in alte diferite fapte bune ; iarSuperiorului '1 am tramis o prea mica remasita ce pri-soseajoemai la al doile a an dupa venirea mea ea egu-men, fiind-ca hris6vele asa dietéza, s'apoi nici nu meputeam gandi sa fac iconomil din acele imbunata.tiri,atat de necesare, ca sa tramit mult superiorului,cand sciam ea dansul, ea si egumenii adunaacele sume tot pentru gusturi lumesd, ea sa banche-teze si sa petréca cu ai in desfatari.

Arum dar puteti intelege, Maria VOstra, pentru cesuperiorul s'a grabit a me destitui pe mine si a trimitein locu-mi pe acest monah pretentios.

Pot! sa-mi arati i mie hrisOvele Monastirei, in-treba Donmul.

Le am cu mine, respunse Egumenul, si in acelasimoment, le presenhl.

Cuza-Voda observa cu de-amaruntul hrisOvele,se convinse ea este asa cum sustinuse egutnenul ; apoi(land o aruncatura de ochl si asupra actelor justifica-tive de ceea-ce cheltuise in bine-faceri, se intOrse caredansul, si luandul de amandoue manile, II felicita CUaceste euvinte :

Parinte respectabil !... IntOrcete la slujba SfintieiTale cu bine, de acum ye! administra in pace Monas--

mariti-sului

maiMean,

sel

ci

02

tirea ce ti s'a incredintat, caei nu va mai putea nimenisa te supere. Apoi se adresa grecului :

Dute, ii Oise, si spune superiorului D-tale Ca egu-menul Monastirei X bine s'a purtat, si toti egumeni artrebui sa se pOrte ca ansul ; spune Superiorului ea, enam numit pe acest egumen pe tOta viata sa. Spunel a-semenea din partea mea, ca de adi inainte, calugariiD-v. nu mai aildrept a numi si destitui pe niment in16ra nOstra, dupe placul lor.

Calugarul pleca rusinat de unde venise ; ear egume-mil se intOrse cu cinste la postul sea, investit din non,pe vi6ta, de catre Domnul terei.

Asa resplatia Cuza-Vodà pe oamenil cinstitipatrioti.

* *Multe casuri de acestea s'an intamplat pe la monas-

tin in timpul Domniel lui Cuza-Voda, si se (Yee ea, dinasa imprejurarI, ar fi nascut secularisarea averilorMonastiresci.

§i

*

ANEXE24 IA_ NIT_L-N__RJ

La 5 Ianuarie 1859, adunarea deputatilor din Mol-dova, alese in unanimitate de domn, pe colonelul A-lexandra Ion Cum.

La 2.1_, Ianuarie, acelas an, deputatii din Muntenia,intrunindu-se, aft ales si ei la 7 ore sera de domn allor pe Alexandru Ion Cuza.

Urele, pasiunile, rival Raffle, ambitiunile, aft disparutea prin fermec Iii fata iniereselor natiunei, si in una-nhnitate, alegend aceasi persOna, aft reaisat dorintatuturor Romanilor, exprimata in divanul Ad-hoc, uni-rea celor done prineipate romane.

Dina de 24 Ianuarie, este pentni noi cea mai tru-mesa pagina in istoria natiunel nOstre, si de aceea oprivim ea o adeverata serbare nationala.

Imediat dupe proclamarea Domnului, adunarea aales o delegatie, compusa din d-nii Scarlat Kretuleseu,Episcopul de Arges, N Opranu, C. A. Rosetti, A. Flo-reseu si B. Slatineanu, cari. sa merga la Iasi sa comu-nice noului Domnitor alegerea sa.

in diva de 24 Ianuarie delegatiunea s'a pr-sintatDomnitorului, si dupe o cuvintare a episcopului deArges, s'a eitit actul de alegere, al carui c3prins :

LA_ C 91.1

Prin care s'a notificat Jul Alexandru Ion I alegerea sa.Prea inaqate DOmne

Adunarea electiva a principatelor tare! romanesci, des-cbidendu-se la 22 ale curentei luni, si dupe verilicareamandatelor deputatilor, constituindu-se eni, 21 ale acesteiInn!, in deplina legalitate, 'sf-a fault datoria a incepe lucra-rile sale de alegere a DonmulnI, care este intaia operatiece se prescrie de conventie.

Afiandu-se dan eri, in nume'r de 64 deputati din sOpte-deci i septe, adica peste trel part! cerut de lege, a pro-cedat la alegere, si numele Inaltimei VOstre a esit din urnacu umanitatea tuturor voturilor, in a clamatiile intusiasteale Camerei, a numerosuluI auditor ce asista In tribunace i se hotarise, si a poporului care coprinsese dealul sicurtea mitropolia

Acest vot, prea inaltate DOmne, pnin care tot! deputatifall sacrificat pe altarul patriel or-ce consideratie de par-tida, a reprodus acele frumOse suvenini ale strarnosilornostri, car!, cu tote desbinarile lor, sciaa insa sa-si deamaim cu inimä curata in timpil critic!, Si sa flied, de siputini la numOr, dar unit!, acele isbanzi eroice ce ail sus-tinut existenta Romanief.

Adunarea, avCnd deplina convingere cã vet! face fericireapatriel, se socotesce norocita. a aduce la cunoscinta Inal-time! VOstre, resultatul votareI sale si a ye ruga, cu res-pect sa pana la indeplinirea tuturor formelor, alua dispozitiuni pentru carmuirea trebilor Principatului.

CITITANTAREA LUI C. A. ROSETTIMaria ta !Suntem .rnandri Si fericiti, ca. Adunarea electiva din Bu-

curescl, ne-a onorat cu marea Si frumOsa rnisie de a de-pune corOna lui MihaiU, in rnainile maniel l'Ole, earuia fra-tii liotri de aci alt incredintat corOna lul *tefan. Ceea-ceinsa reinalta misia nOstra si face sa trasalte de fericire ini-

94

!

bine-voitT,

95

ma MarieI Tele este ea Romanii munteni aü coronat in Maria.Ta, nu un individ, ci marele principin de viata al nationa-litatei nOstre.

Romani): din Moldova avurA fericirea de a proclama, eelkrintai unirea acestor cloud trunehiuri ale aceluiasl trup. A-clamath apol in unanimitate de dna miliOne de romAnisi de amAndouA Adunarile ad hoc, s'an mai gAsit OMeniearl an mai dis, chiar in conferintele din urmil, ea aceleAdunAri n'an fost exprimat adevArata dorintA a natiei, sicererea nOstrA cea mai esentiala, MrA implinirea cAreia neeste prin neputintA a trAi, fu din nal aminatii.

Cu inimele sdrobite cie durere ne supuseram, cu tote a-cestea vointer minoritatei puterilor chezase, si procedarAmla alegerea Domnulin.

In momentul insA in care Adunarea electivd din Bueu-resci, voi sa incépa a proceda la alegerea Domnului se'n,fatala prApastie in care ne arunca despartirea puterilor ad-ministrative s'arAtA inainte-ne in tótA adincirnea el, si inacel moment mandataril natiei, stingind cu lacrAmile lorfocul de urn. si de diviziune ce nenorocirile trecute aprin-sese intre clase si partide, se luarA unii pe altil in bratesarirA eu totif fatala prapastie, strigind sa trAiasch Alexan-dru Thn I.

Tot! eel earl, streini san Romini, an fost fata in acel mo-ment solemn si uMc pOte, in analele istoriei omenirel, aü(Jig cd secolil de durere si umilintA ce aü tescuit natia Ro-mAnd, in loc de a o ucide, n'a fAcut de cat a comprima ael putere, spre a o face asta-cli, printeo singurA sAltare, as'arata d'o data inaintea Europe!, tot acea natie jund siput ernicA, pe care ea a fost eunoscut-o, cand era bulevar-dul de apArare al civilisAr. I contra barbarismulul.

Maria Ta ! In acest minut, cand putem, in sfirsit si noia ne ridica fruntile frirA rusine, si a ne uita cu recunos-eintA, day fard umilire, in fata Europe! ; in acel minut eind,stand pe tArimul Moldovei, simtim tot! cA stArn la sanulaceleasi mume, fie-ne iertat a atrage privirea MAriei Telesi a Europe! intregi, asupra unor fapte din cele mai mart.

Numele Domnului ales de Moldova, in minutul ce fuproclamat in mijlocul Adundrel elective din Bucuresci, avu,

:

si

9G

cum diseram, magicul efect a infrati si a intruni ttite aceleclase a caror desbinare si tie ce sa n'o qicema caroraurd si combatere aU fost condus de mai multe ori natiaRomand la peire.

Acest singur fapt mai mare chiar de cat acela din memora-bila di de 4 August din analele istoriei Franciei, acesta.minune ce nici o putere omenéscil n'ar fi putuVo indeplini,este de ajuns spre a arata pipait, ea eel cari vor mai in-drasni a refuza unirea Principatelor, voesc a le sterge indatãdin sanul natiilor color vii. Tot d'o data, acesta alegereeste consfintirea unuia din cele mai mari principil ale se-colului nostril. Ceea-ce sabia celor mai viteji eroi, *tefansi Mihain n'a putut face, unirea tronului Principatelor,numele Maril Tale, ca represintant al acestei idei vitale, afaeuro intr'o domnie de 19 dile.

Vacla acum eel cari cred ca natiile se castiga prin sabieca adevaratele conchiste nu se mai fac de eat printeo ideemare si adevarata, si inteléga, in sfarsit ncamicii nostri,cd pe eel cari Dunmeden i-a intrunit, nici o mand omené-sea nu-T va mai putea desparti.

Primesce decT ales al Romaniei, pe langa corOna principa-tulin de peste Mitcov, ce suntem IrimiI atl aduce, si ini-mile a doud mitiOne si junidtate de Românl, earl' ne-an in-sarcinat a'ti le inchina en amor si respect, si a te asiguraea pe cat vel tine cu tarie stindardut Unirei, al nationali-tatel, al dreptatei si al libertiitei, Romanil de peste Milcov,ea si eel' de aci, Le vor urma cn un singur om, si strigendcu Ufl singur viers :

Traiased Romania !Traiased Domnul Alexandru Ion I !

CUITANTAREA LUI ALEXANDRU ION IIn numele actului national si maret prin care Adunarea

electiva din Bueuresei, a Intrunit corOnele terei Rothanescisi a Moldovei, deelar ea, pe cat sunt mandru de-a me gasiinaltat pe tronul Moldovei, pe atat sunt asemenea mandrude-a vedea numele men Inserts in randul Domnilor TereiRomanesci.

W7

In ochii me! actul ce l'ati desëvarsit, domnilor Deputat!de .peste Milcov, este triumful until principin mantuitor ceviazä cu tdrie in inimele Romanilor, principiul frätieiromanescl !

El ne-a scApat de perdere in trecut, el ne reinvie in timpulde fatd, el ne va duce la bine si la viitor. SA trAiaseä darfratia romanéscA ! SA traiascli Principatele Unite !

DIN VIA.TA LTJI CUZAPrintul Alexandru Cuza a fost unul dintre cel car! la 1848a ridicat stindardul-autonomiei si al libertatei Principate-lor, i unul dintre cel carl a suferit de arbitrariul guver-nului d'atunci.

Sub guvernul lui Vogoride, administrator fiind la Galati,a fost unul dintre cei cart a sustinut cu tArie drepturilenatiunii.

In urma evenimentelor de la 29 Marte 1848, AlexandruCuza, impreund cu alti 12 Mold oven'', fu destinat a fi exi-lat din téra i dat pe mána Turcilor.

Barca ce trebuia sà I transporte de la Galati la Macinfu isbitá de furtund pe malurile Bräilei. Atunci, dintre ba-ionete, sépte dintre tinerii patriot!, printre car! A. Cuza, sea-para. sub protectiunea agentului englez, carele apoi le in-lesni mijIkele de a emigra in libertate.

Alecu Cuza, a fost presedinte al tribunalului din Galati,directorul departamentului din nauntru, parcalab la Galatisi in timpul CaimAcamiei, locotenent de cap al ostirei.

TE LEG-RAMA LUI ROSETTIUnul din mebril delegatiunei Camerei din Bucuresci, insdr-

cinati sã presinte lui Cuza actul alegerei séle, a fost si C.A. Rosetti.

El, imediat ce a avut o intrevedere cu noul Domnitor,a telegrafiat impresia sa lin Ion Bratianu, exprimand entu-siasmul

Acea telegrama. a fost mull timp explótata de opositiedin causa expresiei Doinnul este sublint. 0 reproducem

7

:

sea.

98

a11 cad contine un fapt ce este in onórea lui Cuza, carea notifi cat puterilor c'd se retrage dac'd se da.' un Domn strein.

Eatä telegrama :

29 lanuarie, 1859 2 ore p. m.

lon Bratiami.Primire splendida ; esind de la Domn introducere in Adu-

nare en cea mai rorniinésea majestate ; cuvinte din ambepart! la tribnna. Eri, Adunarea a votat in unanimitate adre-

deputatie cdtre Adunarea Munteanä. Domnul, notifi-cand puterilor alegerea, a cps, cä numirea sa este realisa-rea ideei mArete de unire, Si ca este gala a depune coró-nele de vor voi sei dea Prinpul strein.

Domnul este irtru tOte sublim.El plécA Luni. Pregatiti primirea.

C. A. R osetti.

0 POESIE DIN 1859Publidith urmiitUrea poesie, Licutd dupd alegerea lui Cuza,

de IIWinterhalder, i publicatt, sub pseudonimul Iernescu

Doug ramuri pe lot arbor,P'o tulpinei dou'e /MK,

o d'o potrivei,Unei niume sunt surori ;Grea le par o desOrpire,Si doresc a lor unire.Moldovenii i MunteniiIn nimic se osebesc;

o patrie comundSi Romani toll se numesc,Simt ea, nu e fericire,De cat numai in unire.Ce sei face 'n Adunare,Spune, frate deputat !Poporul in curte afareipile tref a Meptat.

Iasi

D-lui

Aft viafei

Aft

sa i

99

Vrem a prei mantuireSi lueram pentru unire.Ge strigari de bueurie !Frafilor am isbutit ;Sa ire-Liana Romania !Sórta el s'a implinit.Nu mai este despartire,Dumnecleii ne a dat unire.

lernescu.

PROCLAMATIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Catre tot poporul Roman din Bucuresti si din t6tecele-l'alte orase si sate ale terei romanesti. Dragostefratesca si sanatate.

Fratilor lo'cuitori acestei feirE !

Nici o pravila nu se impotrivesce de a liu sdrobichie-va rent : cand un sarpe ese inaintea vOstra, trebue

navaliti eu parul ea sa '1 omoriti, eu cat mai virtoscand shntim ranele i ruperile din trupurile nOstre prinearl balaori neincetat, dioa si nOptea, sug tot sangele

noi Inca de vii, precum de fata vedeti. Acestia sunt,precum ii eunoseep prea bine, Grecii si boerii nostri,atat partea bisericesca cit i politicesca.

Pina cand dar vom suferi ea piste dobitke, eand re-ul im este prima niei de Dumneden ? Perderea reuluiinaintea lui D deft este lucrul eel mai bun, tiind-ca esteDumnedeO ; ca sa ne asemanam si noi ea dinsul trebuesa savirsim binele care nu se pate svirsi daca maiintain nu vom goni reul, de pe cuii, pina nu urmezaiarna, niei primavara nu se face.

A dis D-zeti se, se faca lumina, i s'a facut ; dar'MUM a lipsit intunerieul. Asemenea si loctiitorul itil

prea puternicul nostru imparat doresee ca sa

a

se

din

maI

D-zett,

100

traim bine ca niste credinciosl al lui supusl, si nu iar-ta relele, prazile i desmostenirile ce le adue peste ca-petele nOstre tirani si lipitorile aeestea mirsave deGreci din preuna cu boerit nostri. Navaliti, fratilor cacu reul sa omorim rent, i sa iasa din noi binele, si a-legand pe eel bunt boeri nostri din eel ref, pe aceiasa si cunOscem ea al nostri, cum si lucratorica sa iasa de la nol binele, dupa cum fagaduim. Pen-tru care dar, grabiti-ve sa ye ridicati toy cit mai Ingra-m ; ce Yeti avea arme, cu arme ; iar cei ce nu Yetiavea, cu cu topOre, cu furci, cu par!, i cu ce Yetigasi. i fara cea mai mica zabava, alergati unde veti a-ucli ea se fac adunari pentru binele obstei si pentru folo-sul terel ; i dupa cum ye vor povetui capeteniile ce vise pun, asa sa urmati ; si or unde ye vor trimite aceia,acolo sa ye duceti ; pentru ca ajunge, fratilor de candlacramile de pe fetele nOstre nu se mai usuca. Ire incre-dintez catre acésta, ea nimeni din vol nu va avea slo-bozenia, fara de porunca, in tOta vremea , pe cat sevor face aceste adunari ale terei, a se intinde macarpana la um bob si a-I lua din casa until negutator, vre-unui locuitor, sat) vre-unul hoer macar, or cat de reitvor fi adunate starile ecestora ; ci numai ale acelora cenu se vor ridica din preuna eu noi, se vor lua in obsté-sca folosinta.

Is:alit, Tudor Vladiruirescu

C_A_N'T]EC ][), LA_ 1,-44&i4Aideti frati intr'o unireTara nóstra e 'n peireAste zidur i palateAideff a le ddrima.

a!binelul,

ceisulitl,

'I

101

N'auclifl in piala, alarmaDail naval& in man/ cu armetVe(ll soldatul ne ajungeBaioneta ne intpunge,Day, de-or vrea i el et dea

Destul fiarele ne siringerobia in vatra plange.

Inima ni se impetresce,Firm ni se anteiresceDe cat viatei indelungatetSi robie riminateiCu arma in manti s perim.

Frafilor sà n'aveft mita,Dail in eel ce ye fac siMVe' kat bol din batciturciPlugu chiar din areitureiPare c'ar fi un drept al lor.

Dreptul lor e 0 al nostruCampul lor e 0 al nostru

adunarea cea obeéscci,casa fareinéscci

Este casa tutulor.

Meryl romane i vorbesceSingur legi fie croeqteVol ciocol et star afard,Si In grec sã e0 din lard ;Ceici poporul aqa vrea.

Toba 'n piald sa re'suneTot Romanul sà se-adune,On pe vialà on pe marteDuke pentrulibertateUn mormant a ca0iya.

si

ajFie-ln

'if

'0

102

Organisarea i denuinirile sub Regulamentul Organic

Rangurile si privilegieleContepist,Pitar,SardarPaharnic,Sluger,Medelnicer,Clucer,Agd,Postelnic,Logofat al credinfei,Ban,Baq-boer,Vistier, mare vistiernic,Boer de nem,Mare Vornic,Hat-man.

La toti se qicea : arhon, .satt cocon, boer, etc. De lasinger in sus, boerif primeafi eke 40 putinele de sarealba de la ocne.

Ministril se numiati :Postelnic, ministru din gam.Vornic, ministru de interne saa din-intru.Vistier, ministru de finante.Ministrul de control, curtea de compturi.Mare logordt al dreptaitii, ministru justitief.Logofat bisericesc, ministru cultelor.Speitar, ministru de resbel.Vornicul temnitelor, director al penitenciarelor.

103

Cfrirmuitor, Ispravnic, prefect.Zapciti, sub-ocirmuitor, sub-prefect.Vamm easier.Pomojnic, ajutor.Judectitoriile, tribunalele.Divanul civil, cult& de apelDivanul criminul, tTribunalul politienesc, asta-qi judecatoriile de ocol

sail de pace._Manta Divan, curtea de casatie.Magistrat, primar fanIn sate : Alesii satului san deputatii satului, fara

léfa. Ei depunell juramint.Epitropi, cutieri satului.Peire4lab, perceptor.Vtitàssel, agentul sanitar.Sub-prefecti se alegén cu majoritate pe plasi saü

ocUle din patru candidati, dupe recomandatia carmui-torilor catre vornic, ear vornicul, catre Domn.

Functiile militare saü gradeleJuncar, praporcic, parueic, capitan, major, pol-

covnic, spatar.ROW compania. Pole, regiment.Gradele soldatilor : Efreiter, caporal. Caprar, ser-

gent sail unter-ofiter.Nici o sentinta nu se esecuta fara intarirea Dom-

nesca care se comunica Domuului de logofatul drep-tatii-, safl ministru justitiel. Audientele sari jelbile laDomn erg]. de 2 on l. pe septamina.

Statul-Major se numia Stab, ear garda pietel Obahtd.De la sluger In sus priimian o indemnisare de 150 leianual, si avéti scutelnici i post-slujinci.

asta-41

léfa.

DETRONAREACu cat popularitatea lui Cuza-Voda se marea, mai

ales in urma maretelor acte sevirsite ea Domn al Ro-manilor, CU atilt conspiratiunea ocultä lucra din res-puteri pentru ajungerea scopului el de resturnare.Daca coalitiunea nu ar fi castigat o parte din ofiterisuperiori earl' faca parte din garnisona palatului, desigur ea manoperile si mijlOcele ei de resturnare nu arfi reusit, de cat numai printeo abdicare voluntara aDomnului, cad intrega armata, ca i poporul, nici nuvisati la revolutiune. Ear Cuza, indoent si incredetorin armatá i popor, dormia somnul uitarii, basat peconsilierii ce'sI alesese, i pe cati-va amid intimiindipendenti cari '1 inconjuraii.

Conjuratiunea compusa din barbati politici de am-bele particle istorice i earl jurasera resturnarea luiCuza, mai ales in fata hotaririi ce el luase de a nu voisa tie cont de partidele politice, convinsa ct nu vareusi fara concursul garnisOnei palatului datOre alapara contra resvraditorilor, chiar cu pretul vietei eipropaga ideea falsa ca poporul voesce detronarea, reu-sind ast-fel sa atraga cati-va militari superiori, sinceri,in partida ei, de a lua parte la acest act asa de nepo-pular si condamnabil. Ofiteri conjurati earl faceti partedin coalitiune, calcara palatul in nOptea fatalä de 11Februarie 1866, si prin amenintari, Mcura pe Cuza-

si

106

si sub-scrie abdicarea, spuindu-i ea popórul s'a re's-culat, ea poporul o voesce, pe cand poporul, precumam zis, dormea linistit fara sa scie ce se peftece lapalat, i ast-fel, Ii luara din palat arestandu-1 in caselemI Costache Ciocirlan din strada Co ltel, vis-a-vis decreditul Foneiar, si de acolo ii dusera la palatul de laCotroceni de Linde, a doua-di Ii trecura granita pe laPredél, insotit de colonelul Costescu, capitan Mali-nescu, Stan Popeseu, s. a.

Daca dar nu ar fi fost acei eati-va militari superioricari calcat juramintul, i al caror nume ii dammai la vale, Cuza ar fi putut ea sa domniasca pOte si

asta-di, daca el nu ar fi abdicat in favOrea miniDomn strein, presum era hotarit i gata sã o faca ininteresul terel. *)

Dupa detronarea sa, s'a ales principele de Flandraal Belgiei, care refusa tronul roman, si apoi se ale-se printr'un mare plebiscit, principele Carol de Ho-hentzolern, actualul rege al Romaniei, care poseda in-trim mod superior, intelept, i ingenios arta saUinta de a guverna, atasindusi mai tardiu la corOna Ro-maniei o nepretuita comóra, pe principesa Elisabetade Vid, actuala regina a Romaniei, protectOreamama iubita a orfanilor i soldatilor ranitt, in finepoeta i artista regina Carmen Silva cantata de poeti

*) Pub lica-se corespondenta pe care si asta-cli o detine d. prim-ministru D. Sturza, si se va vedea ca Cuza era in ajunui de a parasitronul in favórea Domnului strein care pana atunci nu fusese incadesemnat de tera si de puteri. Credem dar ea in interesul dreptatiisi adeve.rulul, in interesul Orel si al istoriei nOstre nationale, actu-alul presedinte al consiliului si cap al partidului national-liberal, D.D. Sturza, in patriotisnml si lealitatea sa, nu va intirzia a publicaacea sublima si patriotica corespondenta care face onore detronatuluiDomnitor, Si ast-fel téra va vedea i va judeca pe fie-care de pefaptale sale.

V-ati

pâna

sei-

si

107

si Ithiiciti, pentru ea este Ea insusi poeta si publicis-tt adnrata de popor si de streini, in fine, alesaaleselor intre regine.

Tot rOul dar aste spre bine, dice un vechiU proverb.}Baca detronarea lui Cuza-Voda a fost un MI, el aprodus un mare bine :

A adus : stabilitatea tronului facend dintr'o tera sla-ba i smerita o Romanie tare si respeetata in afara,inrudind'o en statele cele maT marl si mai puterniceale Europei.

A adus regatul si independenta Romaniei asiguran-dul un viitor de marire i prosperitate, i clasand'ointre statele de sine stalatOre, putandu-se numi, cudredpt euvint : Bulevardul Orientului i avangardaOecidentului.

Dar ea sa revenim la detronarea lui Cuza-Voda dela care am &vial., iata ce publica o persOna din celemai eompelinte si maT apropiata de palatul liii Cuza-Voda, D. Alexandru Beldiman care, ea prefect de po-litie si inalt functionar sub Voda Cuza, era in raporturidirecte si intime cu dinsul. Eata peripetiile ce acestprefect consciintios arata ca s'ati petrecut In nOpteanefasta de 11 Februarie 1866, precum §i autori ee aflparticipat la desfasurarea i solutiunea acestei dramepolitice :

Sint deja 32 de ani de cand Alexandru Ion uza,Marele Domn roman, a fost resturnat printeun corn-plot nocturn.

Adeverul in privinta acestui rapt nu'l ennosc multidin tre noi.

32 de ani ne despart de acest trist eveniment. UnnumOr atilt de mare de ani exclude o i-ce pasiune. Sco-pul acestor rinduri este dar numai de a nimici cleveti-

t

108

rile respandite en rea credinta, si de a restabili adeve-rul in tOta goliciunea mut

Mu lie scopuri antipatriotice s'ati atribuit de eleven-tori lui Cuza-Voda, atilt in politica sa interna cat si incea externa.

acuzan, mai ales ca tindea la cezarism,la urma, eT respandisera colonmia odioasa, ca voia

sa aduca pe Tronul Tarel pe un membru al familiel im-periae ruse.

Lovitnra de stat de la 2 Maitl 1864, fara de care nuar fi putut deschide calea cea mare a reformelor soci-ale-democratice, a fost punctul de plecare al acestorinsinuatiunl reti-voitOre.

Compunerea ultimulul minister, in capul caruia erasa fie Alex. Const. Moruzi (Zvoristeanu), cunoseut pen-tru sentimentele sale rusofile, a fost suficient neimpa-catilor dusmani ai unei Domnil democratice, pentru cael sa strige : Cuza vinde tara

La umbra acestel calomnil s'a format conspiratiun eacare avea de scop resturnarea primuluf Domn roman-democrat.

Toata lumea cunostea pe sefil conspiratiuneL Nu,era nevoe de a fi prefect de politic pentru a sti ca Las-car Catargi i Ion Bratianu, Beyzadea Dimitrie Ghikasi C. A. Roseti, Printul Ion Ghika i Petre Mavrogheni,Nicolae Golescu i Dimitrie A. Sturza hotarasera de-tronarea lui Cuza-voda prin on ce mijloc.

Ce cale voia st apuce aceasta conspiratiune in ca-pul careia se Oa-CI barbatl ea C. A. Roseti si ea IonGhika ?

Iata intrebarea ce ml-am pus de multe ori, i pe caream pus-o Chiar si in desele convorbiri ce aveam cuDomnitorul.

InimiciT sel 11

Ricsiei.

si,

109

Revolutianea Incercarea de la 3 August 1865,zi in care sangele a curs pe stradele Bucureseilor, do-vedise cu prisosinta conspiratorilor cá armata era de-votata Sefului sal suprem i ea Domnitorul, cu tOteca era absent din tarn, putea conta pe ea.

Asasinatul ? Iata ideea la care me opream si care-kicea pe Cuza-Voda sa suriza. El bin respundea : Rb-mânul nu e asasin. Intr'o zi, ostenit d'aceasta nepa-sare, 1-am respuns : Maria Ta ! Nu uita pe Barbucatargiu! Romanul care l'a ucis nu era un asasin, ciun fanatic. Fanatici sunt la tote popórele, dise Cuza_

Iata cum stateati lucrurile in toamna anului 1865,inaintea deschiderei Corpurilor Legicitoare, in fata ca-rora Marele Domn democrat a declarat inca o data. eaEl nu se cons idera de cat ca un depositar al Coroa-nei, Románie ci cci este gata a o remite unui Printstrein ales de natiune, conform dorintei exprimatede Divanurile ad-hoc.

Ciite-va septamilni inaintea covocarei Corpurilor Le-giuitoare, Cuza-Voda adresase ImperatuluT NapoleonIII o scisoare in care II ruga sa desemneze un printstrein carui sa incredintede Tronul Romania PrintulAlex. Cantacuzino (consilier la Curtea de casatie siamic intim al Domnitorului) a lost insarcinat sa remitaacea scrisoare Imperatului Franciel.

Napoleon III a respuns, dar acest respuns, dovadacea mai stralucita a patriotismulin Int Cuza Voda, inloc de figura in arbivele Statultn, se gaseste si asta-ziin biuroul unuia din conspiratort

In acel respuns, Suveranul Franciei ruga pe Cuza-Voda sa stea la postul de onoare ce poporul roman

incredintat. El zicea Ca momentul nu era oportun pentru realizarea dorintei exprimate in scrisó--

?

'i-a

rea Domitorului. Evenimente grave se pregeitea a incentrul Europei. Cuza Vocla trebuia sei dea Romani-bor exempla rethdarei.

Daea continutul respunsului Imperatului NapoleonRI nu este intocmai dupa cum il desalt], acela care ildetine nu are de eat sa-1 publice spre a me desminti.

.In fata evenimentelor grave ce se pregatean in Eu-ropa, Suveranul Franciei lasa viitorul Romaniei in voiaintimplarei ; ma! mull inca, el pretindea ea Cuza-Vodasa urmeze sfaturile ce le va primi la 1111 moment datdin Paris.

Cuza-Voda stia ea o eiocnire grozava intre Prusiasi Austria era iminenta. El voia cu ori-ce pret ea Ro-mania sa profite din acest rezbel, dar cabinetul dinParis era contra acestor aspiratium cueeritOre AtunciDomnitorul cauta a se apropia de Rusia pentru a obtineeel putin incurajAri din partea Tarului. Prezenta lulAlex. Const. Moruzi in capul ministerului trebuia safie o garantie data Rusiei ea vom urma sfaturile sale.

In acest rezbel din 1866, Italia, invinsa, a castigatVenetia. Cine stie daca, fara 11 Februarie nu am tiasta-di unit! eu Banatul si cu Transilvania, daca asta-cll ar mai fi Carpatii pentru nenml romanesc ?

In asemenea imprejurari s'a pregatit resturuareaseversita in nOptea de 10 spre 11 Februarie.

Conspiratorii, vedend ca pe calea revolutiunei nuvor putea izbuti, hotarasera de a intrebuinta altemijloace

In luna lui Decembrie 1865 corumperea unor ofiter1superior! era hotarata.

En, preocupat find eu temerea unui asasinat, con-juram in zadar pe Cuza-Voda a nu esi seara pe josdin palat.

10

111

Scrisori anonime, avertismente verbale curgeandroae, atat la palatul domnese cat si la prefecturapolitiei.

In ziva de 10 Februarie, pe la 7 ore sera, un individs'a presentat la palat, eerend a vorbi eu Voda, caretocmai in acel moment se cobora la masa. DomnitorulIi intreba ce are a'i spune ? Maria Ta ! respunse el,o revolutie e gata a izbucni la nOpte... Si fara a'l lasasa termine, Cuza Voda, deprins eu asemenea denun-tart, puse 'Dana in buzunar si scoteod o lira, o oferi

multumindu-i. Lira fu refuzata, i denunta-.torul adaoga : Nu am venit sa cer pomana. Voesc

spune ca la miezul noptei patru de órnenisunt gata a suna clopotele de la tOte bisericile, a searunca asupra cazarmei,. Malmaison, lua puee,0, a yeni la Palat pentru a sili pe Maria Ta sa

Domnitorul impresionat, nu atat de denuntare, eatde refuzul baiatulut de a primi WM, ii invita a sta inodaia aghiotantului.si dete ordin ea sa cheme pe pre-fectul politiel st pe comandantul garnizOnet

La opt ore, colonelul Alex. Zefkari, comandant algarnizOnei, i ett, eram introdusi in cabinetul luT Voda.En vorbisem eu baiatul denuntator care Irni repetaseceea-ce spusese en tin cés inainte.

Cum se mioa n Bucureei, me intreba Domnito-rul, patru mii de órneni, guta a se intruni la nóptepentru a se arunca asupra casarmei Malmaison,fara capoliia sa simta ceva Si intorcendu-se catrecolonelul Zefkari, adaoga : Cum e pazita casarmadin care este a se lua art upr puste.?

En marturisii lui Voda-Cuza ca nu still nimic, darea acest inceput de revolutiune mi se parea stranin.

baiatului

aabdia.

P

ati mid

112

Aveam pozitive informatiuni ea conspiratoril para-sisera cu tonul planul unei revolutiuni.

Plecai cu comandantul garnizoanei vestind pe Dom-nitor ca voal veni inainte de miezul noptei sa'i rap ortez.

Colonelul Zefkari, sa spue, ce a facut in acea ne-fasta noapte, i daca a inspectat toate cazarmile dinCapitala ? D-sa avea politia garnizoanei, eci aveam peaceea a ulitel. Me volt' margini dar a povesti lectorilormei ce am facut efl pana in momentul arestarei mele.

Dupa esirea mea din Palat m'am dus drept la pre-fectura unde am dat ordin ca la zece ore tot persona-lul superior pus sub ordinele mele sa se afle la politie.Rana atunci am colindat mahalale cele mai populate,unde ani gasit linistea cea mai mare.

La zece ore in'ain tutors la politie, unde me asteptaatoti comisarii si sefli de sergenti. Le-am comunicat totce aflasem de la tinerul denuntator, si le-am recoman-dat a se mai intalni cu mine in acea noapte pe la orele11, cad aveam a vedea pe Voda inainte de a me in-toarce acasa. Jntalnirile emu' hotarate la Hugues, pepiata Teatrului, pe piata Palatului saa pe piata E-piscopiei.

Toate raporturile ce'mi sosiaft me asiguraa ca Ca-pitala era linistita. A doua cli am aflat ca in cazarmenu domnia acea liniste.

La 11 si Vi am avut ultima intrevedere cu mult re-ctretatul mar Suveran. In acea convorbire i-am reinoitvecinica mea frica de asasinat, asigurandu'l ca o revo-lutiune in Bucuresci saa in tara este imposibila. Pareca II aud zicandu'mi : Nenorocita zi pentru revolutio-narT, daca vor ataca Palatul in aceasta nOpte. ET nu

se vede, ca sunt asta-zi pazit de dragii mei villa-still,

113

tori. Batalionul de vanatori era una din creatiunile luiVoda-Cuza In armata.

Capitanul Malinescu m'a veclut suind scarile Pala-tului i m'a insotit pena la trasura cand am plecat pen-tru a reintra acasa.

A doua zi am aflat motivul acestui act de politetaexagerata din partea capitanului Malinescu.

Veclendu-ma intrand la ora 11 si 75, noaptea la Ma-nia Sa, conspiratorii se ingrozira, creclend ca am venitsa scot pe Voda din Pa lat.

Cand am esit, iini ridicasem gulerul mantalei, find-ca ploa si era frig, si capitanul Malinescu venise sa seincredinteze daca nu cum-va Domnit oral imbracasemantaua si sépca mea cea alba.

Pe drum me intalnii cu unul din sefii de sergeny careimi raporta ca linistea domneste pretutindeni, dar ea,spre mai buna precatiune, a taait toate funiile atarnatela clopotele bisericilor. In adevar, a doua zi lid lii obiserica nu s'a putut trage clopotele pentru chemareacrestinilor la leturghie.

.Ajuns acasa, la miezul noptei, dadui ordin bidaruluimen sa se afle la mine, la sase ore dimineata ; statuimai bine de un teas pe ganduri si, imbracat, me a-runcai pe pat pentru a fi gata la ori-ce intamplare.

La doua dupa miezul noptei, me pomenii cu capita-nul Ipatescu, din regimentul al 7-lea de linie, coman-dat de Colonelul Dimitrie Cretulescu, ca intra in odaiamea cu 20 de solday El me destepta si 'mi zise : D-lePrefect ! Din ordinul Domnitorului sunteti arestat.

Na m'am putut opri de a'l intreba : Ce vorbesti ?D-le capitan ! Eti am yeclut pe Domnitor acum tate-va ore.

114

VC repet : din ordinul lui Cuza-Voda, linT res-punse capitanul.

indata pentru a'l urma.Am fost dus la corpul de garda de la Palat si pus

sub paza unei santinele.Trecend sub escorta pe piata Teatrului, am vezut

pe coloneiul Nicolae Haralambie strigand, dar in mi,j-locul zgomotului nu am putut audi cuvintele rostitede el.

A doua zi am aflat ct intreba pe C. A Rositi: Unclee poporul care promisesesi ca va veni sa ia parte laresturnarea lui Cuza Voila ?»

Me sculal

CONSPIRATORII MILITARi

Colonel HaralanThie, asta-di general pensionar ; co-lonelul Dimitrie Crezzulescu, mort general ; colonelT. Calinescu, general in retragere ; maiorul D. Leca,moil general : capitan Lipoenu, ast-di colonel in re-tragere ; capitanul Malinescu, mort prin sinucide-re; capitan P;lat, asta-di general-comandant ; capitanHandoca, asta-di major in retragere ; colonel Beren-dein, asta-di general ministru de resbel ; colonel Geor-giu ; capitan Costescu, mart colonel si capitan Can-diano Popescu, general aghiotant al regelui Carol.

Eata si protestul ofiterilor cari nu aq luat parte laresturnare si care a fost presentat de catre doi ofitemin numele ofitea or garnisOnei Bucuresti, DonmitoruluiCarol, cate-va dile dupe urcarea pe tron a M. Sale :

Mar ia Ta,OM cat de durerOsh ar fi datoria pe care, subsemnatil ofiteri,

indrasnese a o indeplini fata de Alteta. Voastra, Oil ratatemere ar putea sa siaita ea fac aceasta pornire hazarda-ta, cu tOte acestea, el ezita un singur minut a indeplini cestamisiune, caci oneirea militara a vorbit, i ori-ee alth con-sideratiune trebue sã dispara in fata acestel legi supreme.

Cn prilejuI evenimentelor ee s'an produs la. noi la 11 Fe-bruarie, mai multl ofiteri at nesocotit onOrea militara sidatoriile lor cole mai sfinte.

Sub-senmatil, atat iii numele lor propriti, cat si in al ace-tor cari lipsesc din Bueure0,i, rógrt cu starninta si respecluns

116

pe A. V. de a bine voi s examineze prin Ea insd-Si aceastitgrava chestiune care coprinde in ea tot viitorul armatelnoastre, si de-a nu tolera ca miselia cator-va sd planezeca o pata nestearsd pe intreaga nóstrd armath, care res-pinge o asemenea solidaritate, i protesta de nevillovatia el.

In acea zi solemnd, cand A. V., pentru fericirea threI nós-tre, a primA corOna Romania si cand Ea a adus in mij-locul nostru o inimd curatd si un sentiment adanc al onó-rei militare, pe care Ea le-a mostenit de la ilustrit S61" strã-mosi, ofiteri subsemnati, si cu ci armata intreaga, fericitisi mandri de Augustul lor sef, pe care il vor avea de acuminainte in fruntea lor, nu vor putea dovedi mai bine A. V.tot devotamentul cu care sunt gata a sustine tronul si per-soana Printulul lor Carol I-in, de cat conjurandu'L de-ainaugura Domnia Sa printr'un act de dreptate strdlucitoare,care singurd va putea reabilita armata, ridicand'o in ochilcompatriotilor sei si al streinitor

Binevoiti, Maria Ta, a primi asigurdrlie credintel si pro-fundulul respect cu care avem onoare de a fi aT Altetei Voas-tre, prea supusi, prea credinciosi si prea devotati servitori :

Semnati : Generali : Florescu S. Mann.Cotopeli : Solomon-Bo teanu-Ranet-Petrescu -Paucescu -Rozno-

va Vispescu.: G. Catargin Brilescu-Racovitzil - Coresi Herkt -

Donici UolbanIior : Ciudin- Arlon Ciupagea-Algiu G. Scheleti Paianu-

Slaniceanu Dimitrescr-Munteanu -Cos tescu Galitzi(Aipitani : Genovic1-Popovici --Luchian-Gurita-Cuciuk-Polizu-

Armasescn Agaricl Craesca Po enaru Seheletti \Tar-naNT Teleman (cavalerie) Baldovici Teleman (infanterie) -Singurof

Cocitupescu Gr Ioan Dumitrescu-Burilenu-Paspale RoteseuCojocareanu Vasilescn Bniceanu Pruneu Holban Silion-Dra-gulinescu Bnrsescu -BAneseu -Popescu Perieteanu - Hinku- Ghi-dionescu-Scheletli-Nicolan G. Popescu.

Locotene»ti : Al. Catargiu -Angelescu-Derivilin Baldovici Ber-lescu Nieolaidi Lipan Macri Druganescu - Georgescu ValterChiritescu G. G. Lipan - Ionescu Sobieski -Catakatz Nutescu-Munteanu Oritseanu Homoricecuu frimia Ghika -Plesoianu Lu-pu Teodoru Orezeanu- Petrescu -Algiu-Bosie -Lecca -Pap op olu

Gheorgbiu-Veropolu-Petrov-Tereuzescu Ivan Herescu Tudo-rin

Sub-locateneuti : Chirculescu-Caracostea-Veltz Nestor - Econo-mu - Guguleseu - Alexandrescu Popdan - Al. Norm - Costes-cu Dimitrescu Gamba Paulescu Sebastian Chin-

Lt.-Colonel! - -- - - -

--

- --- -

-

- -Astrovanu.

-- - Violin - -

5

-

117

leseu- Trestian----Dunea- Arilpeseu Carapaneea - Lazilreseu- Bohu-leseu Mayrodin Mtadineseu Te len-Ian (Linder) Niculeseu-Plesnilä -Popesu Crineeanu-St. Holea-Gunti-Dtunitresell---Notara-Neuman-Vergbi--Bela -Maearoviei-Vasileseu.

A doua zi intregul corp ofiteresc din Capita hi a fostprimit de Carol I care a rostit, in hmba franceza, ur-matorul discurs :

Camaraz1,Desi petitiunea ce Mi s'a dat de catre corpul ofiterese

al garnizonef din Bucuresti, constitue o infractiune la legean'am Ezitat nil singur minut a o primi, cud Ea

inteleg destul de bine sentimentele de onoare care aadictaro. Datoria soldatilor este de a sustine Tronul si per-soana Printului lor si de a nu se ocupa de politica.

In ceea-ce priveste nedreptatile de care ye plfwgetj cuprilejul celor din urmd avansari, linT iati angajamentul Canu se vor mat faptui in viitor, si ci nu voia mai acordagrade dc cat meritului si vechimei. Pentru aceasla voiatinde a cunoaste si 'studia pe fie-care ()Titer in parte, casa fiü convins prin 1ine Insu-mi despre meritele fie.caruia.

Cea din urma frasiti a petitiuneT este expresianea sincerasentimentelor ce le nutresc pentru vol si in mijlocut

ktarora am fost crescut.

- - -

milliard,

a

0 scrisdre a NY Cuza-irodä dtre Donmitorul Carol

Dam publicitatei urmatoarea scrisoare ce Cuza-Voda a adresat din Paris lui Carol 1, la Aprilie 1867,adeca un an dupa suirea sa pe Tronul Romaniei.

Paris, 28 Aprilie, 1867.

Maria Ta,PA rasind in pripa Principatele, putut iii1a mai.

muite afaceri a caror deslegare interesti starea mea privata.De alta parte, sunt citat intr'un proces in care pasiunile po-litice an amestecat numele meti, si care face neaperatã pre-zenta mea in tara. Pentru aceste doue cuvinte, am de gandsa m duc peste cat va timp in Moldova, la mosia mea Ru-c,inoasa.

Romania a vezut implinindu-se dorintele sale cele maiscumpe, stabilirea unel dinastil care il va asigura viitoruldandul stabilitatea ce lipsea institutiunilor sale. IntiltimeaVoastra Serenishna, aelamata de natiune, recunoscuta deSublima Poarta si de puterile garante, este temeinie sta-bilita tron. De aci inainte, Maria Ta ! Românii nu catasa alba alta cugetare de cat de a consolida Dinastia Voastra,alta tinta de cat de a ye ajuta din toate puterile lor in mareasarcina ce ati luat asupra-Ve cu atat curagin Convinsideile mete sunt ideile compatriotitor mei, ilia place a cre-de ca. inaltimea Voastra va aprecia eh reintrarea mea inPrincipate nu poate avea nicl un inconvenient.

Intr'aceasta privintä, pernnteti'mi, Maria Ta! a ve spunetoata gandirea mea si a pune ast-fel o stavild interpretati-unilor cc s'ar putea da reinturnaril mete in Moldova. Iint

I-hi

nu'mf-am

pe

ca

119

voiti implini ast-fel o datorie ce-mi impune atat caracterulmen cat si trecutul men, fie ca cetatean, fie ca Domnitor.

In 1857, la Diyanul ad-hoc al Moldovei am fost unut dincei d'intiin deputati cari aü exprimat si sub-semnat dorin-tele Terei pentru unirea cu Valachia si pentru un Principestrem. Sperantele noastre nu se putura implini atunci. Maltarzin, in 1859, voturile unanime ale ambelor Adundri hutdetera indoita Corona a Romaniei. Inaltat pe acest Tron, cenu ambitionasem, declarain, indata si solemn, ca void pu-ne onoarea mea i gloria mea in indeplinirea dorintelor Po-porului Roman. Fie-care stie in Romania ca. n'am intarziatnici cum a formula aceasta indatorie ce luam intr'o scisOreaadresata a doua zi chiar dupa alegerea mea, catre SublimaPoarta i puterile garantate. Incercarile mele nu isbutiraatunci, si a trebuit sa astept Un timp Mai favorabil. Cel pu-tin am avut multumirea de a realiza unirea Principatelor,a face din trei milioane de clacasi, trei milioane de propri-etari, a inapoia T6rei a cincea parte din pamantut sCti u-zurpat de clerul grec locurilor sfinte, a da tutulor Romani-lor fara o exceptiune drepturile electorate de care era lip-sita pe nedrept marea maioritate a natiunii, a constitui pu-ternic egalitatea civila si politica i, in fine, a traduce infapte mai toate dorintele Divanurilor ad-hoc din 1857.

Cu toate acestea, sarcina mea nu avea sa fie indeplinitain ochii mei de cat in ziva cand asi fi putut ceda Tronulunui Principe esit dinteo fannlie domnitoare in Europa.Inaltimea Voastra a putut urmari in hirtiile mete sirul acesteiconstante preocupari. Turburarile din 3 (15) August 1865veni a proba ca pretendentii indigeni nu abdicascra Inca ;crezui atunci sosit momentul de a lucra i, dupe sapte ani,de a satisface dorintele poporului roman contra acestor in-cercari antinationale. Aveti in mana, Maria Ta, scrisoarf ace adresam, la 1 Octombrie acelas an, Imperatului Napo-leon, ca Suveranului care, in toate imprejurarile aratase celemai calduroase si mai folositoare simpatii, atat PrincipeluiRomanilor cat si Romaniei. Maria Ta, cunoasteti (taxa foartebine ca impartasam Majestatii Sale Imperiale intentiuneamea nestramutata de a abdica si a ceda Tronul unui Prin-cipe care 'mi-ar fi dat garantii serioase pentru viitorul

120

Terei mele. Aveam onoarea totdeodata de a solicita bine-voitoarele consilii ale ImpAratului pentru alegerea acestuiPrincipe. Done Win maT tardin, la deschiderea sesiuniiCorpurilor Legiuitoare, mesagiul meti reamintia RomAnilorMgAduintele mele din 1859.

«Fie in capul terei; fie alaturea cu voi, ziceam repre-zentantitor natiunel : Ea voia fi tot-d'auna cu tam, pentruOra, furl altA tintA de cat vointa nationald si marile in-terese ale RomAniel. Eu voesc sA fie bine stiut ca nici odata persoana mea nu va fi o impedicare la ori-ce eve-niment care ar permite de a consolida edificiul politic laa cdrui asedare am fost fericit a contribui.

Alexandru Joan I, Domn al Romanilor, RomAnii vorgAsi tot-d'a-una pe Colonelul Cuza, pe acel Colonel Cuzacare a proclamat in Adunarea ad-hoc i in Camera elec-tivA din Moldova marile principil ale regeneratiunei Ro-maniei, si care, find Domn al Moldovei, declara oficial-mente Inaltelor Puteri garantii, cand priimea si CoroanaValachiei, cA el primeste aceastA indoita alegere ca expre-siunea neindoelnicd Si statornicA a vointel nationale pentruunire, insA numai ea un deposit sacru.»

AstAzi, Maria Ta ! toate dorintele mele s'au imfdinit !Acest deposit sacru a fost pus in mainele Voastre de Ro-mani singura mea parere de run este eA n'arn avuttimp sa vi'l ofer en insu-mi si in numele lor. Aceasta arfi fost pentru mine cea mai frumoasd resplata i adeverataincoronare a Domniel mele.

Am crezut de datoria mea sri daft aceste explicatiuniInAltimei Voastre. Nu me indoesc ca Maria Ta le va primicu aceeasi bunA-credinta care mi le-a dictat.

Revenind simplu cetatean in tam Inca, aspir numai lafericirea de a gasi in ea, cu familia men, existenta paci-nica i reservatA care convine deprinderilor si positiuneimele. M'asi crede ferice mai cu seama, Maria Ta ! de asiavea o data ocaziune a Ve repeta, in persoana asigurareasentimentelor mele si de a ye exprima dorinta mea pentrufericirea si durata Domniei si Dinastiel InAltimel VoastreSerenisime.

(Semnat) Principe A I. Cuza.

«In

si

DOLIUL TERMINMORMINTAREA LW' ALEXANDRU 10AN CUZA

Maret a fost spectacolul pe care 1-a representat Ro-mania in dioa de 29 Maio, anul 1873, la Ruginoasa.

Un domn detronat i exilat departe de tera lui, mu-rise in dioa de 2 Main pe pamint strein, si in jurulramasitelor sale mortale se adunase tot ce Romaniaare mai nobil i mai generos intre fit sel, pentru casa-1 faca ultimele onori. Poporul de la téra, inteligenta,burghesia, meseriasi, scoalele, clerul, oameni politici,

orasele i satele representate prin delegatiuniimposante, lumea oficiala i oficiOsa, in fine, dechni demii de Omeni de tOte treptele, pentru care abiasuficiente cele 13 trenuri extra-ordinare ce s'aft pusin circulatie in dioa aceea, pentru RuginOsa.

tad lumea acesta era imbracata in ("Oat, i top'avéti lacramile in ochi, si durerea in suflet...

Cum ! un clomp, un cap incoronat a murit, si totpoporul unei teri ii jelesce, i lumea merge la inmor-mintarea lui, ca la un pelerinagia ? !...

In adever, istoria moderna nu a inregistrat panaacum un fapt ea acesta ; pentru ca, obicinuit moarteaprincipilor destepta mat mult sentimente de bucurie,de cat de mahnire in popor.

Principele Cuza insa a fost un domn exceptional §i

erao.

9

12.4,

iubit de popor. Faptele luT sunt martore in ochii isto-posteritatii, si vor atesta generatiunilor viitOre,

cata dreptate am avut ca s. plangem mOrtea aceluiacare a lost un adeverat parinte pentru tera lui.

Pentru poporul de la tern pentru care toti DomnitOte guvernele ai fost rele i nedrepte, asupritUre si

crude, el a avut durerea until parinte pentru fliT lui :l'a email cipat de sub bicia sirobia boerescului,libertate si pamant, i ocrotindu'l contra lacomiei ve-chilor si stapani.

Pentru burgesie, a creat legi nuoi egalitare si demo-cratice subt umbra earora traesce si asta-zi. A infiintatlicee Si universitati, seOle militare, rurale si de meseriipentru luminarea si cultivarea poporului.

A desrobit pamantul monastirese si al statului desub usurparea calugarilor favarioy. A infrinat inge-rinta si juridictiunea consolilor streini in afacerile nOs-tre inferiOre. A creat o armata care impune respect Ma-micilor din afara. A nivelat clasele sociale dand egali-latea de drepturi.

ea incoronare e atitor fapte marl i patriotice,a realisat unirea terilor surori, creand din done' pro-vincii slabe si apasate de consuli streini, i umilite depasi turcesti, Un singur stat, organisat in intru si res-pectat in afara.

Pe scurt, acestea sunt actele mari svirsite de VodaCuza, si aci resida causele adineei noastre dureri pen-tru perderea ireparabila ce am avut in persona

In fata Wei in dolin pelerini de la RuginOsa, privindfigura maestOsa a acestui Mare Roman care sta ingbe-tat in sierinl sëU, eraii miscay de o durere profundapentru un trecut atit de seurt, dar atit de spornic pen-tru tera, care s'a dus fara a se mai intOree

dindu'I

juL

si

si

Si

125

Poporul plangea amintindu-si de visurile sale de la1859, de sperantele si revendicarile sale nationalepentru viitorul patriel.

De done sute de ani, Romanil perdusera speranta indestinele bor. Voda-Cuza le dedese la totl dreptut dea spera in viitorul Romania De sute de anl perdusemdrepturile i autonomia nOstra interna. Voda Cuza aregasit vechea energie Romanesca pentru a intariintemeia drepturile i autonomia Romaniei. El facusedin tera lui bogata i ospitaliera, un stat puternic injurul caruia se grupan popOrele asuprite din Orient siin care isl pusesera speranta si credinta lor de eman-cipare.

Cef-ce s'act dus la RuginOsa, in diva inmormintarilmarelul Domnitor al Wei, aft mers ea sa implore ma-rele sutlet al ultitnulul Domn Roman, ea de acolo desus unde s'a urcat, sa ne insufletesca si sa ne inharba-teze cu profundul sett amor de patrie pentru inaltareaterei Si biruinta inamicilor el.

Ilustrul repausat a caruia actiune nationala se simtiadin Carpati papa la Find, din Tisa pana la mare, omulAce la dat sutlarea in chinurile liii Prometeti pentrupacatele Lul, trimitendu-ne inima Lul ea sa ne insu-fletesea si sa conduca pe toy Romanil pe cane marlale prosperittil si ale viitorului.

§i

'§i-a

11,13 Gr I INT tO A S

Gate suveniri duiOse sunt legate de numele tett!Feriee insa de tine, cad tie ti s'a dat ghria de a co-prinde in inima ta, de a legana pe bratele tale osa-mintele celui mai mare Donm al Romanilor ! Fie ma-nOse tarinele tale, cad multe suut bine-euvintarilerostite asupra lor, i multe lacram! s'au strecuratintr'insele din ocbil natiunii romane.

Dou-dec i voue' ! di de doliti national si deglorie... en sin-0e Romanilor... dar numal pentru ea elsa reinvie cu mai inulta splendOre i marire... 0, nu !precum sOrele ten n'a putut sa apuna, pre cat timp aremas un cer seMn d'asupra ta, asa sOreh Roma-nilor n'a putut sa apua, pre cat timp remas acelsaeru patrimoniu care se numesee : memoria luiCuza-Voda...

li)itia de 29 Main va remane o data din cele maimemorabile, o data fara de care nit! un istorie nu vaputea seri istoria poporulin roman. In acésta cli s'aglorificat i sfintit numele i osemintele eelui dinurma si eel mai mare Domn Roman, al Romaniei libe-rale. i in acésta c1j poporul roman a indeplinit pentruintaia Ora un act de consciinta nationala. Up plebiscita fost acesta, Un plebiscit ea acesta mat maret, maiimpunetor si mai grandios nu se gascsce pe nit!

nid'I-a

o

Maiu

127

pagina a istoriel universale. dar, voi toti(teia ce n'atl avut credinta in vitalitatea natiunii romine;umiliti-ve dar vol toy aceia ce all nesocotit vointa po-porului i ati negat existenta opiniunil publice. Umi-iiti-v i venitl de ingenucluatl pe mormintul de laRuginoasa, si sarutay acele sfiinte mOsce, prin cares'a afirmat o credinta i o vointa de fer, credintavointa unul popor intreg, credinta i vointa poporuluiroman din tete partite Linde el existh...

t Asa de mare a fost Voda Cuza in cat a trebuit satreaca sapte an! pentru ca Romanii sa cunOsca faptelesale in tOta marimea lor.

Ast-fel a dis elocuentul patriot N. Ionescu in discur-sul seft funebru pronuntat asupra ilustrului mort de laRuginOsa, si D. Ionescu a avut mare dreptate. Roma-ni! aft recunoscut pe deplin marimea faptelor lul CuzaVoda si aft sciut sa 'si manifeste recunostinta lor en odemnitate care ar face onOre or carei natiuM culte.Manifestul de la Ruginesa a fost la inaltimea grandetel

Voda Cuza.Scopul ce ne propunem este de a consacra acestui

manifest partea nOstra cea mai insemnata.Ne propunem acest scop, de si suntem siguri ca nu

vom putea produce de cat un palid tabloft de cele ees'an facut i s'an vorbit la RuginOsa. Dar sub impresi-unea Inca vie a ma'retei celebrari funeste nationale, pu-tem Ore face mai mult de cat sa simtim i sLl plangem ?

Abia anuntase firul electric celor doue capitale aleRomaniei durerOsa scire despre mOrtea marelui D om-nitor, i deja tOte unghiurile terei detera un tipet dedurere pentru marea perdere ce a incercat tera.

Comitete peste comitete se formara pretutindeni, intete districtele, in tete orasele tem!, pentru ea, pe de o

a-

lul

Umiliti-ve

si

parte sa exprime DOnmei Elena Cuza condoleanta na-tiunel, pe de alta parte sa prepare o marita priimirepentru aducerea in tera a nepretuitelor remasite pa-mantesti ale ilustrului defunct.

NumerOse depesi anuntafi cetatenilor, patrunsl decea mai adanca durere, sosirea acelor ramasite. Inde-plinirea a mal multor formalitati i bOla printului ere-ditar Cuza a produs o intircliere de vr'o trel saptamini.

Aceste imprejurari ati avut insa o parte buna, si aceaera ca comitetele putut prepara in deajuns la sco-pul pentru care se instituisera. Ear cetatenii aU avuttimp destul pentu calma spiritele atat de agitate

a'sl indeplini ast-fel ultima datorie catre augustuldefunct, cu destula liniste, ordine i demnitate, lucrudespre care multi se indoian mai 'nainte, i desprecare se putea indoi, cu drept cuvint daca nu era lamijloc acel interval de asceptare.

In fine, cliva de 25 Main ne readuse in téra, DU incape ilustrul repausat, nu Inca pe parintele terei, dar peaugusta Sa sotie, pe mama patriel, pe sfinta natiund,de pe cum Mae just a numit'o genialul Cogalnicenuin discursul sea de la RuginOsa, ne a readus pe DOm-na Elena, maestOsa dar trista, jalnica, plingatOre, sdro-hita de dolin si de durere. 0 deputatiune compusa dineel mai buni patrioti, din cei mai distinsi cetateni alBotosanilor i Dorohoiului s'a grabit a intimpina peaugusta vaduva la granita terei Suceva-Itcani es-primandu-1 sentimentele de condoleanta i mangaereeel pastreza natiunea intrega, i insotind'o pina laPascani.

De aci deputatiunea s'a reintors inapoi la granitapentru a intimpina osemintele asceptate de tera cuatita dolin si veneratiune.

128

s'an

§ia'si

129

Tot acolo maT sosira a doua-zi si representati comi-tetultri national din Iasi, deputatiunile din Falticeni Ba-eau si Roman ; acesti din urma ducOnd en sine si mu-sica urbei lor.

Cu tóta intinderea liniei de la Heidelberg incOce, Glo-riosul corp a fost intimpinat en veneratinne de carestreini, spre onOrea lor, mai ales la Lemberg si Craco-via : s'ati faeut marl ovatiuni de catre polonesi. LaCernauti a esit la gara chiar armata austriaca presen-tand amide la sosirea corpului i impodobind sicriulen o frumOsa ghirlanda de WO.

Ast-fel, in fiine corpul ajunse la Itcani in Eioa de 27Main diminéta. Aid priimirea fu grandiOsa. Peste osuta de delegati Romani i o multime de cetateni dinSuceva aft priimit pretiOsele osominte in sunetelemusicei urbei Roman. D. D. Gusti a rostit Un cuvintscurt, dar fOrte bine simtit din care remarcam urma-torn! pasagia

«Reintra pe pamintul ten, corp glorios al until sufletmare S31 nail Ferice de tine, cad ai stint sa asimilezitronul cu mormintul !,

Emotiunea iuturor era asa de mare in cat niei ofata nu era lipsibi de lacrami. DupLl santirea savirsitade arhiereul Suhupan, delegatiunile isi depusera cunu-nile lor pe sicrift, intre care insemnam cu deosebire ocununa care purta urmatOrea inscriptiune :

«Plangeti, Romani, cad Domnitorul vostru a murit!»Studentii Romani de lct liceul din Suceva. In fine, otrupa de gray eieri dete trei salve si conductul intrape pamintul Romania

La gara Veresti conductul fu intimpinat de o multimede Botoseneni cu musica acelei urbe ; apoin de o de-putatiune de sateni in frunte en bravul teran Simion

9

!..

130

Stanciu, fost deputat la divanul ad-hoc care a insotitsicriul, ca garda de onOre, pand la RuginOsa. Aseme-nea ovatiune s'a facut la Dolhasca, Liteni si Pascani.

Cand telegraful anunta plecarea corpului de la Pas-can)", multimea adimata la RuginOsa in numer decate-va mir persOne, a esit inaintea garei impreuna cu

Sa DOnma Elena Cuza, care in tot timpul ceremo-niei a fost inconjurata de cei mai ilustri duoi Romani :Alexandri si Negri, precum si de 1111 numer de dameimbracate in dolin. Aid se asedara in buna ordine de-1egatiuni1e remase la RuginOsa, spre intimpinare, intrecari era si delegatiunea studentilor universitari. deIai cu cele patru stéguri ale facultatilor. Toti delegatipurtaii dolifl i rate o cocarda din care multe aye') incentru portretul lui Cuza. In apropierea garei, pe oculme era asedata armata care s'a coborit in corporecu muzica regimentului 5 de infanterie spre intimpi-narea cortegiului. In fruntea armatei era insusi minis-hut general Florescu, general Cernat si mai multicoloneli. Aranjamentul conductului era organisat deDD. coloneli Gadela si Leon Negruzzi cari, papa dupeinmormintare, aii desvoltat o neobosita activitatepentru pazirea bunelor reguli.

Era aprOpe 2 ore dupe amézi cand lin Suer de trenanunta multimeI de la RuginOsa apropierea corpulul.Abia se zaria Inca trenul, si de odata audul nostru fustins de sunetele duiOse ale unui mars funebru... eratisunetele musicei ce insotia corpul. Singure acestemelancolice sunete craft suficiente pentru ca inimilenOstre sa incepa a se stringe de durere, si lacrimile sagasescca un isvor bogat i ferbinte in ochii nostri.

Dar trenul se apropie din ce in ce mai mult, cu o li-niste impunatore i o maestate adev6rat princiara. Si

M.

131

eata ca de o data se ivi inaintea nOstra un tren invelitin dal) pe care filfiia o flamura nationath, flamura co-mitetulul national ce purta inscriptiunea faptelor marlale marelui defunct. Inca nu se oprise bine trenul, incA.nu incetase sunetul funebru ce insotia-conductul, cindmusica militara de odata facu sa rasune un mars deglorie, eelebrul mars de triumf al lul Voda Cuza.

Dar eata trenul ca se opresce; numerOse delegatiunice insotise corpul desertara vagOnele si marira mul-timea. Dintre done perdele negre, ea durerea, apare unsicrin de metal, designat princiar impodobit eu ghir-lande Si luminari aprinse Multimea in aceste momentescOse un urias suspin, un imposant torent de lacrami.Sase sateni si sase proprietarl coborira sicriul din vagon

asezara pe o nasenlie negra i '1 ridicara pe umeri.Atunci delegatiunile pornira inainte ; dupa ele o grupade preoti imbracati in falOne ; apoin urma sicriul si M.Sa Minna ineonjurata de familie. Ast-fel se porni con-dudul trecend pe o alee de arbori impodobita cu sutede flamuri negre si cMci porti de triumf. In dreptain stinga abeei era insirath armata pina la pOrta bise-

presentand armele. Adaogam aci Ca pe tóta hulade la Paseani pina la RuginOsa, cantOnele avén flamurenegre, ear gara loeala era imbracata tóta in dolia.Tot asa era si palatul de la Ruginosa, ast-fel Ca or in-cotro tintiai privirea, nu vedéi de efiL doliü, un dolitigeneral imposant. La sosirea trenurilor, tunurile ar-matei detera o salva care se repeta de 21 de ori pinala in trarea corpuluI in biserica.

Aei, corpul in asezat pe un catafale pompos ridicat inmijloeul bisericei. Pea drépta i dea stinga se asedara2 sentinele de terani si done, sentinele militare. Dupasavirsirea eeremonialului religios, lumea desérta bise-

rice!,

'1

132

rica, facend loc lucrarilor necesare pentru deschidereasieriului i espunerea corpului. Pe la 5 ore, in fine, lu-crarile erati terminate, si lumea pavan in hiserica pen-tru a revedea pe Ace la care sapte ani a facut fala sigloria de fapte mar*, a indurat sapte ani de esilImpresia vederii corpului a fost cea mai vie, cea maimiscatOre din t6te impresiunile succedate in inimanOstra. NicT odata nu vom ulta acest moment, nici o-data nu vom perde eu desevirsire acesta profundahnpresiune...

Ast-fel a stat espus gloriosul corp, santele osemintepana a treia di, 29 Main pe cand era fixata dioa Tumor-mintarii. In aceste done dile trenurile din t6te direci-unile terei nu incetan a transporta lumea la RuginOsa.

In tine sosi si dioa de 29 Main. Trenurile care, inaeea cli pana la amezi facura patru eursuri, ant dinjos cat si din sus, papa la RuginOsa, art adus un publicales si inteligent care peste tot se pOte urea ea sign-ranta pana la 5 mif persOne de ambele sexe.

De Inuit timp, pOte nici-odata pana acum n'a vedutRomania atata public inteligent adunat la o serbare-funebra ; dovada, cat de mutt Romani regreta nOpteade 11 Februarie.

Erati 2 ore dupe amezi cand se porni cortegiul dela biserica spre palat. Aid sicriul fu urmat nemij-locit de catre M. Sa DOmna Elena care astepta code-giut pe treptele palattilua, trista, palida ea o martira,santa ea un sacrifiein, admirata cu pietate, i adoratain cuget de multimea ce inunda peste tot spatioasacurte si gradina a palatului. De aid, eortegiul, esindpe pOrta, a apucat spre aleea ce duce la biserica. Intot timpul acestui funebru conduct, ordinea era de orara si exemplara tinuta. Cavaleria i trupa Rosiorilor

!...

133

mergea inainte ocupand loc In ograda bisericet Apolu rniati colivele, cu doue rinduri lungi de praporepreott Dupe acestea, urma corporatiunea delegatilordin tOta. tara ; apoi o grupa. de ()liter! cu gradurl inalte,colonel!, major! si capitani carl ducéfl insignite princi-are. In urma acestora venia siriul purtat pe umerisub o patasca negrd de catre terani si proprietart Dupesicria urma DOnina Elena cu familie si altepersOne notabile ; apoiti venia publicul eel mare, si inu rma infanteria. Inaintea cortegiulul canta corul Mitropolie! de last si in urma musica infanteriet Precutn lasosirea corpului, asa si asta-data s'att dat 21 salve detunuri pind (-and cortegiul ajunse in ograda bisericei.Aid corpul fu asezat intr'un cort spatios, decorat pestetot cu negru, pe o estrada asemenea ndgra, ridicata anume pentru acest scop. in capul defunctului ati luatloc DOmna Elena, cu nobila sa famine, D. D. generalFlorescu, Bigot, I. Negruzz, i alIi notabili. De jurimprejur erati ofiteri de gradele inalte i alte notabi]i-tLlLi Negri, V. alexandri, C. Casimir, Marghiloman,colonel! Pisoschi, Gadela etc, apoiti tot publicul. La pi-ciOrele ilustrulul defunct se ridica o tribuna invelitatot in negru pentru orator!. Pentru a nu uita, sa in-semnam tot-odata, ca cu acesta ocasiime pepturilemultora se vedean decorate en medalil comemorativece purtan inscriptiunea : Cuza Voda, §i tot pentru anu scapa !Milk din vedere, sa remarcam ea diaristicastreina avea einei representanti la acest a. ocasiunetrei diarist! Francezi i do! german! din Viena. Diaris-tica romana era representata prin InsuT ma! tot! re-dactori diarelor de dincOce si de dincolo de Milcov.

Serviciul religios savirsit de S. Sa Mitropolitul Mol-dovei i Suc6vei a inceput dupa 2 ore si a durat pilla

ilusta-T

ca

ma!

si

134,

dupa 4 cand, mai 'nainte de vecinica pomenire, att in-ceput discursurile funebre ale oratorilor :

Archiereul Suhopan, C. Boliac, A. Visanti, P. Gra-distenu, D. Gush, B. Latescu ; precum i atleti tribu-nei romane N. lonescu si M. Cogalnicenn.

A luat parte la dolia diarele Trompeta, Reforrna,Poporul, Curierul Balasan, Noul curter roman, Ar-monia, Observatorul, Semnatorui, §. c. 1.

Poesii funebre aft fost recitate de Dim. Cush, Scipi-one Badescu, N. Basarabescu, s. a.

TESTAMENTUL LUI CUZA-VODA

In privinta totalei mole averi miscatOre i nemisca-Uwe ce voiti kisa la incetarea mea din viata, statorni-ca mea vointa este de a se regula si a se urina pre-cum arat aid :

Prea iubiti mei fii Alexandru i Dumitru, adoptati demine si de prea iubita mea sotie Elena DOmna, tara pa-rinti cunoscuti, conform legilor In vigOre, ca singurimei mostenitotori, vor imparti de o potriva intre din-sh' tOta averea mea miscatOre si nemiscatoare, asaprecum se va atla la deschiderea moscenirei.

Din acdsta avere las prea iubitei mole sotii ElenaDOmna usufructul unei a treea parti spre a se bucurade dinsul tOta viata sa dupa incetarea usufructuluice va avea ca mama, asupra intregei mosceniri, pur-tand in acesta calitate i sarcina de firesca si legalaepitrOpa cu consiliul Donmielor lor P. S. archiereulCalinic Miclescu mitropolitul Moldovei si Suceveicapitanul Efrem German.

Daca prea iubita mea sotie va inceta din viata ina-

§i

135

inte de a ajunge fiii mei la majoritate, atunci epitropva fi P. S. Sa arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropoli-tul Moldovei si Sucevei care, prin intelegere cu consi-lierul capitan Efrem German, vor numi un consilier,ea asa tutela sa fie pururea de treC

Daca va inceta din viatil P. S. Sa arhiereul CalinicMiclescu mitropolit al Moldovei si Sucevel, inainte dea ajunge fii mei la majorat, atunci epitrop va fi capita-nul Efrem Gherman care, prin intëlegere cu consilierul,vor numi Lin consilier.

Daea va inceta din viata capitanul Efrem Chermaninainte de a ajunge Ili mei la majorat, atunci va fi epi-trop consilierul care se Oa mai vechig in tutela, si el,in intelegere eu colegul sëfl, vor numi pe al treilea, siasa se va forma tutela pina la mojoritatea fiilor mei in-bit)", firl sa peta vre 0 data, sub nici un pretest, vreuna din rudele mele, sati ale sotiei mele, a avea vreun amestec, sag ingerinta, tie spre a reclama vre undrept In numele sea, fie spre a interveni in interesulmostenitorilor mei.

Iii cas de a ineeta din viata vre unul din fli mei iubitiinainte de a avea virsta legala spre a putea testa, (W-O acésta virsta, fara insa a fi testat, sag pentru or ceavere va rOnillnea afara din testament, mostenitor vafi fratele sea supra-vietuitor.

In cas de a inceta din viata si al meg Mhitinainte de virsta legala, spre a putea testa, sag fara safi facut testamentul, sag av'end facut testament pentruaverea ce va remane Aim din testament ; de va traiInca iubita mea sotie, se va bucura de tot usufractul, eardupa melte, tóta acesta avere de care nu vor fi dis fiisi mostenitOri, va servi pentru creatiunea i intretine-rea unui asil de copiiorfani i gasiLi in orasul 'Iasi care

cel'alt fia

136

va purta numele de Asilul Cuza §i se va admMistrade tutela horarata pcntru Ili mei in minoritate, Ora sapóta vre o data, nici statd, nici rudele mete sail alesotiei mele avea vre Un amestec sati ingerinta.

Dupa incetarea mea din viata, epitropul, prin sciintaconsilierului, va plati 7000 napoleoni de aur, persOneice va infatis,a obligatia mea olografa, scrisa in intregulson de mine, in limba francesa, datata 8 in luna lanu-are 1873, calendarul non, sati 27 Decembre, anul 1872calendarul vechin i sub-scrisa de mine, eliberata inFlorenta (Italia) si facuta in aceiasi di cand am tacutacest_testament.

Or ce dispositie si testament anterior acestuia sintrOmin desaintate.Acest testament olograf scris in intregul sëUi, datatsub-scris de mine, s'au facut asta-zi in Florenta la

8 in luna Ianure 1873, calendar noti, sati 27 Decembre1872 calendar vechiti in 4 exemplare asemenea, dincare unul l'am ineredintat prea iubitei mete sotil Ele-na DOmna, unul P. S. Sale arhi-episcopul Calinic Mi-clescu mitropolit al Moldovei i Sucdvei, unul capita-nultfl, Efrem Gherman, i unul Sc va gasi in portofoliulrosu, care se deschide cu numerile 5 5 5 5.

A. L Cuza.

ILT z A. -v- r)Vedutu-te-am in pace suind scara

'n pace luand enica augnstli-a nemurirel,0 ! scump amic, Domn mare, o I nume cu splendOreSAdit pe miriade de ;There oaOre !

0 clip apàruLa in plaiul vecInicielvecInice marl fapte lasat-aI Romaniei,

§i

mthirei*i

Si

137

'NAltând din pAräsire antica-i demnitatePrin magica Unire si sacra Libertate.

Ca norul plin de mani1 ce trece si revarsä0 ph5e roditóre pe brazda care 'I arsä,Si stand apoI de-oparte, In urma liii privesteCum brazda se deschide Si campul infloreste,

Asa si tu din cerurT al dulcea mingdereSà vecII a teriI tale fruniósri re'nviere,Tu ce-aI sterpit cu sceptrul, uneaIt de rodire,Din suflete i campurl seminta de ;erbire.

Acum te odihneste gusland eterna paceIn taina maiestOsii a mortif care tace,Lasand o lume 'utrégl la Tine si-t OndéscrtS'a ta legenda, Cuza ! cu fahl s'o rostescA....

Sunt nume destinate, ca numele tOil mare,Sá stea neclintite pe-a timpului hotare

vecinic sA respandd o falnicrt luminaPe seculii ce'n umbra, trecend, li se inchina

115 Main 1873. V. Mexandri.

LA MOARTEA LUi ALEXANDRU I. CUZA

MurisT!... fost Domn al tereiDe derisaIn bratele-agoniei,Mahnit, de tot): Idtat,

Pe cand acel cart'Atilt te lingusOn,Atunel cam]. cu 'njosire,La curte-ti se tiraii,

Adi vesell osp6tezaLa alt sUipin, lacheT'Tot miseri,

pururea mief.A ta fu sOrta trista,

Dar purii prin "sdrobire,A lor este hifamd,

Si de compAtimlre ;Cad tu le ded61 pane,

aur, si onor,Ear el 'tI-aft dat urgiaIntregultd popor.

In dilele-ti ferice,Cand mintea-ti, cu vigore,Doria al tereT binePutere si spiendOre,

Cu soptele lor false,Audu-t): astupan,Si Kin vOrsdri de singeCaderea 'tt

Hotia, nedrepiatea,Perversa degradare

exilatc,

141, fittarnielSi

Si

grabiaa,

Si

138

Erau al lor sistem ;'nerederea ta mare

Luandu-le drept gloriLCum el' le poreelean,Aduse catastrofa.Spre care te

Adi, veself, mandri,Puind aceleasi curse,La aitia. Cad s'acurna,In térd siinge curse

plumbul. baioneta,In came s'a 'mplantat,Ca seam cit eI naravulDe MO' nu schimbat.Ca semn ca vor sit sapeSi pe-acela careLe da eu abondenta

bere si mincare.Ca semn al lingusirelPrin care compromit,Pe or-eine odata,A fost stimat iubit

Murisi !... insa pacatul,perta eurti,anif,

AceI ce te lasard,Fara nici o mustrare,Sarac d'a kdreiDe dorul el sacrat,La care aveaf drepturi,Cand nu te-ar fi inselat.

S'acum, eand el la CuriePe alki imbunéza,Si pe mormintu-ti chefuri,Serbari organiséza.

Primesce aste versuri,Ca day nemaculat,De la ceia canDe dinsi seapat.Pe el ii earla ! cerul,

In marea lui dreptateVa sei rasplatesca,De multele pacateCe aC comis en tine,Ca c'un nevinovaL..

Stal sus, o Gaza! cad ei sint[aid

Tot jos cum '1-al lasat.

Intrarea triiinfala a Id. S. Boillnitoralui Carol I in .13 oinhia

Marti 10 Maid, Indltimea sa principele Carol I., Dornni-torul Ronniniei, a fdcut intrarea solemnd in capitala Bucu-resci. Pe la 2 ore (WO arniadf salve de artilerie ammta-rd sosirea Mdrirei Sele la rondul de la sosea, unde, In su-netul musicelor si al celor mai intusiaste strigdri de ura, fuprima de inalta Locotenentd Domnesca, de DD. Ministrii side d. Primar capitate!, care infatisd Domnitorului pdineaSi sarea, symbol al ospitalitdtel si al abondentei. Dupd Unmic discurs tinut de d. Primar, Indltimea sa, in trdsurd des-chistd, precedat de d-thi ministri in trdsuri, de d. prefect alcapitalel, de d. prefect al districtului Ilfov cu un regimentde dorobanti, de done' batalióne de graniceri si de regimen-tul I de lancer!, a intrat prin bariera MogosUea, in sunetulclopotelor de la tOte bisericele, si in entusiaste strigdri deura din partea multimei nenumerate de cethteni care se in-

Si

Si

'V-ad

A41

mild,

te-ati

sa-T

al

'mplg611.6154

"pi.1

139

desan pe amandouè laturile stradelor. La tot pasul, Inil-timea sa primia multime de ghirlante de fiorI ce '1 se arun.can in trasura din balcOnele Si ferestrele bogat tapisate alecaselor din tot lungul drumulul pina la Mitropolie.

Ajung6nd aci, domnitorul fu primit de Eminenta Sarintele mitropolit primat, insotit de un numeros cler ciicrucea i evangelia, i fu eondus in biserica.

Dupd terminarea Te-deumulul, la care an asistat mem-brii CurtA de Casatjune, ai Consiliului de Stat, al Curtei deCompturi, Curti le si Tribunate le, Maria sa a intrat in ca-mera deputatilor, la usea earia a fost primit de intregul}Aron al adunarel.

Despre solemnitatea urmata in sala sedintelor Camera pu-blicam urmetórea dare de semd ce ne tramite onorabilulbiron al adunarei.

«AstadI, Marti 10 Main, la 2 si jumatate ore dupdM. Sa CAROL I, intimpinat de membrii biroului, face in-trarea sa in sala sedintelor Adundrel, in mijlocul aclama-tiunilor caldurOse ale domnilor deputati, ale inaltelor cor-purl ale Statulul, si ale numerosului public ce umpleahunele.

M. sa se urea pe estrada Tronului intovar4it de Em. saMitropolitul primal al Romdnier, de domnii mernbri ai Inal-ter Locotenente Domnesci, de domni Ministri si Domnii mem-brii a consiliulul de Stat.

D. colonel N. Haralambie, membru al Inaltel LocotenenteDomnesei cilesee urmatorul jurdmint :

aur de a fi eredincios legion tOrei, de a pacji religiuueaRomfiniei precum si integritatea teritoriului el, si de adomni ea Domn constitutional.)

Maria Sa domnul, cu intina pe sf. Evanghelie si sf. Cruce,rostesce cu gins mare: jur ! Dupd acésta, Maria sa subseriseactul jurdmantului, care se adevereste de Em. sa Mitropo-litul primat, si se contrasemnkta de intregul minister. Acestact se depune de catre domnul prim ministru in maineled-lui M. Costache, presedinte al adundrei, care anuntd ca-morel acesta depunere.

D. M. Costache, presedintele adunarel, adresep apol mkriot séle urmatórele cavinte :

pd-

tri-

110

«Maria Ta! in numele adunaret al cdreia sun). organ, Vitta ye presenta multumirile el entusiaste si urarile ce facepentru fericirea domniei mariel tale. Natiunea, at caret re.presentantt ye IncunjOra aci, jura de a nu cruta nici silinte,nici sacrificii pentru a consolida tronul si dinastia M. Tale,si a lucra impreuna cu Maria Ta la nobila misiune ce VCeste data de a stabili pentru veciMcie marirea si prospe-ritatea Romaniei.

cTraiasca M. S. Carol l.Adunarea intrégd repetA In mai multe rinduri : Tretiassa

M. Sa Carol 1.M. Sa Domnul rCspunde :.T Ales de care natitme, cu spontaneitate, domn al Ro-

manilor, 'ml-am parasit, fara a sta la indoela, si téra sifamilia, spre a respunde la chemarea acestul popor care'mf-a incredintat destinatele sale. (aclamatiuni entusiasle.)

Puind piciorul pe acest pament sacru. am si devenitRoman. Primirea plebiscitulut. imi impune, o scin, martdatoril ; sper ca ya fi dat a le indeplini. Eft ye aduco inima leahl, cugeläri drepte. o yointa tare de a facebinele, un devotament fara margini care noua mea patrie,si acel neinyins respect catre lege, pe care '1-am cules inesemplul alor mei. (Ura ! prelungite).

«Cetaten asta4,11, maine, de va Ii Devoe, soldat, eü voilaimparlasi cu d-yetstra sOria cea Mina ca i pe acea rea.(aclamatiunl repetite). Din acest moment, totul este comunintre not ; credeti in mine, precum cred eft In d-vOsira !

«Singur numai Dumneqen pOte sci ceea-ce yiitorul pas-treza. patriei nOstre ! Din parte-ne, si ne multumim intra

ne face datoria. Sa ne intarim prin concordie ! sLi unimputerile nOstre spre a fi la inaitimea eyenimentelor !

Provedinta care a condus pe alesul d-v. liana aci, sicare a iniaturat -Lae pedicile din calea mea, nu va ldsaneindeplinita opera sa.

(Traesea RomMila !>(Strigari prelungite si repetile : traésea CAROL I !)Inaltimea sa, condus de membrii biuroului adunarel, si

de dd. Miiiish i, parasesce sala in mij Inuit entusiasmuluigeneral si a strigatelor prelungite, Traesca Carol I ! Tra-

a

'ml

141

esca Domnul Romanilor ! Traesca Romania una si ne-despartita ! »

Dupe terminarea acestei solemnitati, Inaltimea sa s'aintors la palat, unde, esind in balcon, &AA ostirea de gar-nisOnd a defilat pe din 'naintea Mariei Sale.

(Reforma)

Proolamatia Altetif Sale Serenisime dare poporul roman

RomdnI,in destinurile omenenscI MI este o datorie mai nobild de

cat acea, do ail chemat a mentine drepturile unei natiuni.si a consolida libertatile ei.

0 misiune asa de insemnata M'a decis sa parasesc faräpreget o positiune independenta, familia si tara de care amfost legat prin legamintele i suvenirile cele mai sacre,pentru a urma apelului vostru.

Primirea plebicistului, care a pus pe capul Mea corOnalui Stefan cel Mare si a lui Mibai Vitézul, imi impune .omare respundere. Sper insa, va Ii dat, cu ajutorut luiDumnedeft, si cu un intreg devotament de a asigura none!'mete patril, o esistenta .fericita i demna de trecutul

Romani ! Stint al vostru din teat inima si din tot sidle-Puteti sa ye intemeiati pe mine in ori ce timp, precum

Ed me inlemeiez pe vol.Data in capitala n6stra Bucuresci, in 11 Main 186G.

CAROL

Ministri : Lascar Catargin, Ion Bratiauu. Pare Mavro-gheni IOn Cantaemin, Constantin A. Resell, CeneralGhica, Dimitrie Sturza.

el.

tul.

dem!

142

TDDRA 110-1 CITZA-VODATrageti hora mare, mare,Cuza sfarama hotare ITragetl horn mare, mare,Din CarpatI si pan'la mareUncle Cuza se ivesteTara nesträ creste, ereste,Poporul se ImultesteInima intinereste.

Cat om fi totl in unireNu ne frica de peireNIA de ura ce desbina.Niel de sabia streinaNiel d'amard asuprire,Niel de lanturl i hrapireTragetf horn mare, mare,De la munte pan'la mare.

Locul terel, o dreptateSimte pasii eei de frate

trasare'n bueurieCa In timp de vitejieCalul sutili, saltä, bate :Focul peptul lul stràbateTragetl hora mare, mare,Din Carpatf si pan'la mare

Fala ese din morminteSi ne aduee nouë-aminte

Lupte marI stralueitOreNume plino de onOre,Fala veehe si blItranaTrece fn inima romanN. .Trageti. hora mare, mare,De la nitrite panla mare.

Tragetf hora lata, MtitCII mi e inima 'neeataSi la glasul de unireCurge plans de ferieireMaine spada RomanéseaPóte incII sa lovésedTragetl bora mare, mare,Cuza calea pe hotare.

TragetT hora, yenta! bate*i in termurI departateDuce veste de unire,Duce veste de marire ;Cad a terilor UnireNe va duce la marireTragetl hora mare, mare,De la munte panla mare.

Tragetl hora i maI mare!Cuza sfarama hotare

Bolintineanu.

Statistica Basarabici in 1873. Dupe acèsth statis-Hat, provincia Basarabia se imparte administrativ in 7judete Otesdi) din call judetul Kisinen are locuitori 408,581 ;judetul Akermam 266.268 ; judetul Bender 230,000 ; judetulOrhein 248,027 ; judetul Soroca 248.904 ; judetul Hotin220,072 si judetul Iasi 200,343.

At:6sta este populiiliunea pe judete.Evident insä cã ea nu ne dä absolut Mei o idee despre

lisionomia etnograficii a populatiunel. Dar iata si tabelaprivitóre la acéstä cestiune :Rusl 221,301 OvreI 189,590t 'ulgari 40 644 Tigani . 32,953Germani 69.501 Greel 5,700Moldoveni 1,200,366 Armen)." 2,583

Total . 1,756,611

Si

. .

I

.

......

HORA DE LA PLEVNAColo 'n Plevna si 'n reduteStart paganii mil si sute,Stan la panda pitulatiCa zilvozil cel turbati.Las'sa s6z5. marl si mid..Trageti bora mai voinid !Sus, in tabara turcescaDat-ati tusea magaréseaRapcigosii crunt tusesc.Cu gbiulele 'n not stropesc,Las'sã crape mid si marlTragety bora mai tunari !Jos in vale pe campieBas-Buzuci (be casapie

i Cerchezi mereii cumplitiRup cu dintii din ranitiLas'sa rupa. rupe-i-asi !Trageti bora. CalarasT !

Dina iMptea glönte plenaTot pilmi,mtu-I ud de villa.Nu e roua de seninCi e sfmge de crestin.Las'sa plou l. ca. din noel

Tragett bora Rosiort !

Iaca m !.. din parapeteVineo scrófa ca sa fete, **)Opt godaci s'un godacel,Toti cu ritul de otel.

Las'sa fete mit de mit..Trageti bora. mat copit !

Ne-o veni i nouil-odata,Pi de plata i resplata,

aducem la arnanPe gaziul de Osman.

Vie L.. lira la Balcani !Tragati bora mai Curcani !

Cat e negru, cat e soreMoartea sede panditOreSi prin santuri si prin ript.$i tot bate din aripi,Las'sa bald pima mani...Trageti hora mat ROITICILII

V. Mexandri.

*) Rtpcigosil crunt tusesc. 0A0,5it. 110grii. clak pdrecla de rapcigoT tunurilorturcesti.

**) Vine-o screfa ca 9;1. fete, adica 0 bombit norecla data de osta:iii

1

nottril.

E;a1

TABLA MATERIEtPag.

Prefata 7Alegerea colon. A. Cuza, de Domn al Moldo-Rornaniet 9Discursul lui M. Cogalniceauu 11Proclamatia Donmulut Moldovel A. Cuza 19Biografia tut A. Inn Cuza ...... . . 25Marele act al votulut universal de la 2 Main 1864 25Plebiscitul 37Decretul minitrului Bolintineanu 39Proclamatia catre satent 40Scrisoarea dare patriarchul Constantinopolei 43Acte memorabile : Scrisoarea visirului 67Respunsul Domnitorulni catre visir 69Cuza si Cavur . . 77Inaugurarea universitatit de la Iasi 80Domeniul Coroanel . 82Cuza Yoda si Calugarif strèini 83Anexe : 24 lanuarie 93Act prin care se notifica alegerea luf Cuza de Domn 91Cuvintarea Int C. A. Rosetti 94Cuvintarea lui. Al. Ion Cum 96Din viata Int Cuza-Voda 96Telegrama lui Rosati catre I. BrAtianu 970 poesie din 1859. 97Proclamatia Int Tudor Vladimirescu 99Cantec de la 1848 100Organisarea si denumirile sub Regulamentul Organic 102Detronarea 105Conspiratori militari, si protestul militarilor . . . 115Scrisoarea InT Voda-Cuza catre Domnitorul Carol . . 118Portretul . 121Doliul terelInmormantarea 123Ruo-inoasa , 126Telmentul J 134Poesia Cuza-Voda, de Alexandri . . .. 136La moartea lui A. Cuza . 137Intrarea triumfala a Domnitorulut Carol in Romania 138Proclamatia M. S2le Carol I catre poporul roman . 141Hura hn Cuu-Tqa de _Q al witimirin 142Statistica Birsarabier. . .. 142 .Hora de la Plevna : . r. 143

.

.

.

, . ..

.

. . . . . .........

.

. . . . . ... .