Vasile

MUNTELE DE FOC

ALECSANDRI

APRECIERI

Poate c[ cea mai durabil[ parte a operei lui Alecsandri este aceea ]nproz[. Scutit de risip[ de silabe =i de obliga\ia gravit[\ii lirice, scriitorul ]=irevars[, slobod de a divaga, toate darurile: umor, pictur[, ]nlesnire oriental[de povestitor. El n-are inven\ie, de aceea ]n substan\[ toate nara\iunile salesunt jurnale de c[l[torie. Genul era la mod[ atunci, ilustrat de Chateaubriand=i de Lamartine. Dar lui Alecsandri ]i lipse=te sentimentul geografic, mareaevocare romantic[. Ochiul lui e al unui desenator pasionat de detalii inedite,al unui reporter superior, care surprinde exoticul f[r[ a transfigura. C[l[toriilelui urmeaz[ spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate atunci, imitatede Ed. About. C[l[torul are o predispozi\ie statornic[, de categoria spirituluicritic, de a nota grotescul =i pestri\ul, f[r[ a strica impresia de studiu atabloului, o preten\ie de „humour“ flegmatic.

George C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent.Edi\ia a doua rev[zut[ =i ad[ugit[. Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p.317.

Ceea ce dore=te foarte deseori s[ pun[ ]n lumin[ V. Alecsandri este felulfantastic ]n care ]i apar peisajele =i aspectele generale ale naturii. Cuvintele„fantastic“, „fantasm[“ etc. revin necontenit ]n scrisul s[u. Umbrele nop\ii sez[resc ca „fantasme din alt[ lume“. }n timpul c[l[toriei cu diligen\a „tropotulcailor =i sunetul zurg[l[ilor aveau ceva fantastic“. Autorul are impresia c[ seg[se=te ]n „]mp[r[\ia fantasmelor“. }n timpul apusului „natura-ntreag[ seacoper[ cu o hain[ fantastic[“. Luna r[sp`nde=te asupra peisajului „un v[lluminos =i fantastic“ (...). Aceast[ stilizare ]n fantastic a at`tora din ]nf[\i=[rilepe care le observ[ dovede=te ]n ce m[sur[ sim\ul de observa\ie colaboreaz[cu fantezia ]n descrierile lui Alecsandri.

Tudor VIANU, Arta prozatorilor rom`ni, Casa de editur[ Litera, Chi=in[u,1997, p. 75.

340 Vasile Alecsandri

Ca =i poezia =i teatrul, proza lui Alecsandri se def[=ur[ pe cele dou[ direc\iiale epocii ]n care a scris (1840-1880), romantismul =i clasicismul (...). }nnuvela de debut, Buchetiera de la Floren\a, publicat[ sub titlul Suvenire dinItalia ]n primul num[r al revistei „Dacia literar[“, descoperim aproape toatecaracterele prozei lui Alecsandri =i anume: subiectivitatea (raportareacontinu[ la propria persoan[), observa\ia naturii exterioare, gustul pentrusenza\ional sau anecdot[, darul povestirii, dar =i lipsa inven\iei epice,sentimentalismul unit cu ironia =i umorul, predilec\ia pentru pitoresc =i exotic,aspectul general memorialistic de jurnal.

Al. PIRU, Analize =i sinteze critice, Ed. Scrisul rom`nesc, Craiova, 1973, p.42, 43.

Proza lui Alecsandri trece drept partea cea mai viabil[ a literaturii sale,]n sensul c[ se deschide cititorilor de ast[zi chiar peste considerentele istoricecare pot conferi anumitor texte un interes ce amestec[ preocup[rile de =tiin\[cu bun[voin\a estetic[ specioas[. +i cumva este drept s[ fie a=a dac[ neg`ndim c[ proza aceasta suport[ at`t lecturile par\iale, ca poezia „barduluide la Mirce=ti“, c`t =i una global[, ca dramele =i comediile. Se ascunde ceva]n ]mprejurarea c[ nuvelele hiperromantice sunt incon=tiente =i lipsite deseriozitate epic[, precum Buchetiera de la Floren\a (1840). Deoarece Alexcsan-dri este un povestitor ce-=i c`=tig[ lectorii prin deranjarea aristocratic[, picantsuperficial[, l[s`nd pe cititorul de profesie discret ascuns ]n frazele corectelegante, integrate unui discurs de o acurate\e diletantic[, ]n=el[toare cu folos.Lui ]i place s[ fie ascultat, f[r[ s[ abuzeze de artificii preten\ioase ale oralit[\ii:pitorescul material, tematic se acoper[ de o fin[ p`nz[ transparent[ de ironiecare nu e dec`t humor bl`nd, ]nc`ntare la aspectele lumii =i ale vie\ii. Elpetrece cuviincios, ca un patriot epicurian, la vederea naturii umane =i fizice(Istoria unui galben, Ia=ii ]n 1844, Un salon din Ia=i, O primblare la mun\i,Borsec, Balta-Alb[, Porojan), mizeriile =i frumuse\ile, regretul =i ]nduio=areadesfoliindu-se de la conturul minu\ios f[r[ pedanterie la grotesc. Bun[tatea=i dragostea curat[ de via\[ ]i ]nnobileaz[ stilul, d`ndu-i acea eleva\ieseniorial[ de ins cult, foarte deprins cu ]n\elepciunile ]nlesnitei existen\e demo=ier f[r[ voca\ie acaparatoare. Iubitor de priveli=ti str[mo=e=ti, curios fa\[de suflete=tile reverbera\ii ale firii, dar =i pasionat c[l[tor, amator de exotismepolicrome ne]mpov[r[toare, cump[nind descrierea Spaniei =i a Africii arabe]n balan\a anecdoticii sub\iri, cosmopolit sedus de aventuri suportabile, cu„dulci“ primejdii, doritor de tov[r[=ii rememorante, chiar excentrice ]n limitele

341Muntele de Foc

agreabilului, ]ns[ mai cu seam[ civilizat convenabile, Alecsandri se preumbl[parc[ uneori ]ntr-o patrie =i alteori ]ntr-o str[in[tate cu fa\[ de Halima laic[,domestic[: miracolul s-a ]nlocuit cu neprev[zutul, cu pl[cerea itinerariilorfortuite.

I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii rom`ne, Editura Minerva, Bucure=ti,1991, p. 89-90.

Proza literar[ a lui Alecsandri debuteaz[ cu Buchetiera de la Floren\a,din1840, juvenila povestire romantic[, ]mbibat[ de miresmele peisajuluiitalian, =i sf`r=e=te cu ultima fil[ de coresponden\[, ce-nchide, ca-ntr-opre\ioas[ arhiv[, paginile cele mai diverse =i mai vii ale biografiei sale. Maispontan[, mult, cum e =i firesc, dec`t poezia cu ne]nduratele ei canoane,proza literar[ a lui Alecsandri e c`nd plin[ de farmec descriptiv, c`nd denota\iile realiste trecute prin filtrul satirei u=oare, =i c`nd de accentele celeimai autentice confesiuni. Un studiu al limbii literare la Alecsandri trebuie s[purcead[… de la chiar aceast[ tinereasc[ Buchetier[ de la Floren\a, f[r[ decare evolu\ia „spiritual[, poetic[ =i de stilist“ a lui Alecsandri nu poate fi]n\eleas[. (…) }n Buchetiera de la Floren\a sunt concentrate toate semin\eletemelor =i motivelor ulterioare.

PERPESSICIUS, Alte men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor (II). 1958-1962. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1964, p. 44.

Rom`nii =i poezia lor (1849-1850)… constituie, din numeroase punctede vedere, ]n cadrul ansamblului scrierilor lui Alecsandri, o adev[rat[ cupol[central[ a crea\iei sale ]n proz[. (…) Rom`nii =i poezia lor este poate unicasa bucat[ ]n proz[, ]n care nota de umor sau ironie este cu totul absent[.Dar, ]n afar[ de aceasta, tot ce este esen\ial ]n Alecsandri vibreaz[ intens ]npaginile acestea, consacrate \[ranului rom`n =i crea\iei lui artistice – cea dint`iscriere mai temeinic[ pe aceste teme din literatura noastr[, de o a=a mareconsisten\[, de un a=a puternic r[sunet, c[ ea reprezint[ o incontestabil[uria=[ piatr[ de hotar nu numai ]n dezvoltarea folcloristicii la noi, dar =i ]ncre=terea aten\iei pentru \[ran ]n literatura noastr[, dac[ nu cumva chiar ]ngenere ]n |ara noastr[.

G. C. NICOLESCU, Proza lui Alecsandri. – }n cartea: A l e c s a n d r i , Proz[.Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1966, p. X, XI.

342 Vasile Alecsandri

…Povestirea lui Alecsandri (Istoria unui galben) e o c[lduroas[ pledoariepentru desfiin\area =erbiei \iganilor, pentru egalitatea ]n drepturi a oamenilor=i pentru demnitatea uman[. Pe fundalul gotesc al unei societ[\i ]napoiate,unde tortura =i batjocurirea celor mai mici de c[tre cei mai mari e ]ndrept[\it[secole de-a r`ndul de obiceiurile p[m`ntului, figurile tinerilor \igani =erbiNedelcu =i Zamfira apar zugr[vite contrastant ]n culori romantice. Pentru areliefa =i mai mult contrastul social revolt[tor, scriitorul mic=oreaz[ comictrufia =i l[comia boiereasc[. }n felul acesta ideea fundamental[ a povestirise contureaz[ impresionant de puternic. Cu toate c[ satira exagereaz[lucrurile, ea presupune o concepere realist[ a vie\ii. Istoria unui galbendeschide calea literaturii realiste. Dialogul viu =i plin de seva vorbirii populareconstituie elementul principal realist din aceast[ oper[.

Vasile COROBAN, Romanul moldovenesc contemporan, Editura Carteamoldoveneasc[, Chi=in[u, 1969, p. 86.